frpeit. r.:;iMIAI "- ^e!
","tt'"
lhpf, MaPHc i r:
li ,.
()
" ,n TopoAJanxoflofna(xflu --nroLu:rrMolacbnb ..%:,&r;;w
g+aa
%
l4anage:i
qapcxa"6auH,
lrumulTarului)
\
MffiffiffiffiW&$ruffimpffi ffi&$_&K{3ffime
KffiP ryM ATRATTt
l.a sud de r6u.
CUPRINSffi lntroducere.... ............8
& Scurt istoric. . '.....13
ffi Unde mergem. ... "250 Arir:ntare pe harii
Kremtinut. ..... '.....26Piala CaietlraLei 26, Pdlatele 14remLtnulut 31, Paiattl Arsertalul.tLi ;i Forttlui de
Diarnante 32
Piata Rosie 9i imprejurimiLe...... .....33Catedraia Sf. t/asile 35, llitai'gorod 36, Dincck: de l|ilat-garad 38,'{rei ;:iele l}9
Tverskaya utila 9i nord-vestul. . . . ..... l+3
Tverskaya riila 43, Piala Puskin si irnprelLtrirntle 44' Piata Triurrtfalnaya 46,
Balsaya llikitskaya ulita si imprt:lurimiLe !t7, Bolgaya Dotitravka si Ulila
Pe:travka 48, Dincoks de saseaua de c-'nturd 5A
UtitaVotkhonkagi sud-vestul. ... '.....51Strul. Artisttc 5l, Catedrala lisus Hristos MenLLtitL'rul 54, Mdnaslirt:a f:etioarei
celei l\oi 55. Ctrnitiru! t:ecioarei ceLei Noi 54, De;tlurik: RinrJuticii 57
De laArbatsprevest. .........58Piata Art:al giintprejurirnile 5tJ, Vttchttl si Nat:l i1'rbal.6C' Piata l\udrinskaya si
Centura (;racjinii i,1, Dincala de soseaua de centura !,2, Krtttttavski Praspekt si
ParcuL Victartti 62
Piala Lubyanka gi nordul. ... '..61,in luruL Pierei Lribyanka 66, Bui.evarde 7:este bu!t:v;srde 1t'1, Dai ftati artilti 67'
Dincalc tle ;ast:au;t tle c.etttur;i 68, in y.tttl sialiei de rrtelrou VDNI/,h J?, ltlasia
As*;rtkirto 71
i l.t ltoq 72, Aaieria fretyakav 73,,' t tc' lretyakav 75
lrt jrru! ga{eriei 74, Parcul Garki 71, Noua
Mai departe ........76,ttr:nsko-o '/'/, l\uskovt 78, Tarit:;yno i?, Serget* posatl
7 ..)
si viati de noapte.
Sporturi
Timp tiberCump5rEturi
.83
83
88
89
93
85i pubtice .
Divertisment
ln concediu cu copiii ..".94Masainoras.. .....96Sfaturide cltitorie ......lrsHoteluri recomandate "..... ....133
lndex. ....."1t10Cu riozit5ti
It4tnunatuLmetrau. ..,..,11t;ums-aformatorasuL ..........1glicpere istorice ,..,..,..23In interioruLunei biserici ortodoxe... ......2gt)eLe$apteSurori aleLuistatin ..........t+5t\ldnonconformistd.... ........ 51
l;;tse-muzeu decuLturd. .........53.tttrabcelMare... ...,..63I acumpdrdturi deoperedeartd.... ....,. gd0aLendarulevenimentelr:r, ....... g5l)reparatevegetariene. ...,..,..101
UNNE MERGEMMoscova are configurafia unui orag rusesc antic: un kremtin(o fort5rea!51 in centru, inconjurat de o serie de goseLe circu-l,rre, artere[e principate fiind trasate ca spite aLe acestor ro!i.irr acest ghid, am impdr!it oraguLin sec!iuni sub formS de fetiide tort, v6rfuLfiind orientat spre KremLin, iar restuLtriunghiutuicxtinzAndu-se spre periferiile oragutui"
Majoritatea atrac!ii[or se af LE in interioruLSoseLei Gr5dinI 9lpot fi vizitate pe jos. Pentru obiectiveLe afLate in afara acestei,,oseLe sau pentru a porni traseuI dintr-un punct aflat [a dis-lan!5 de hotetuL dvs., [ua!i metrou[ - cel mai rapid mod de a
circuLa, staliiLe acestuia reprezent6nd atraclii turistice de sinestititoare Ipag. 11J. Pentru o excursie in afara oraguLui, v5
recomandim sE apeLati La servicii[e unei agen]ii de turism sau
ta un ghid cu ma9in5 9i gofer.
BogSlia de muzee de art5 aLe Moscovei, extraordinara sa
arhitecturE civitE 9i retigioasS, obiectiveLe istorice 9i cuLturaLe
sunt copLegitoare pentru turistuL care are doar cAteva ziLe [a
dispozitie pentru a vizita oraguL. C6nd vE planificati cStEtoria,
rezervali timp pentru a v5 [5sa in voia sim]uriLor, pLimbAndu-vIpe Centura BuLevard sau pe strbduleLe gerpuitoare aLe oraguLui
vechi, pentru a intra in mici bisericule ascunse in umbra b[o-curiLor de apartamente, pentru a v5 furiga in curli interioare,unde bunicule povestesc pe bancS iar copiii se joacE in nisip,pentru a savura o ceagc5 de cafea sau un cornet deinghetatS.0prili-vI si uitali-v5 in jur. Veli vedea cu siguran!5 umbre[eMoscovei apuse - un bloc de apartamente in stil Art nouveau,o viLE dSrEpEnatS, un bust uitat aI vreunui erou revo[u!ionar- aLbturi de Lumea modernb cu [umini f luorescente, cu resta-urante fast-food, telefoane mobiLe si muzicE pop. Bucurafi-vdde toate acestea c6t incd mai putetil
Piafa Rflsie si Mausoleul lui Lenin
ffi25
trffiffiffiH{ttrffffiffiffiffiffilgw
ffi
ffi26
Hffiffifisffi
ffiffiwffit
ffiffistl*
r,h,i;1: irlit
C6nd e vreme bun5, in fiecares6mbbiS [a pr6nz - mai puf in
in uttima s6mbEtS din tund
- Garda de Cavateri a Kremli-nutui iese ta defitare in PialaCatedratei, ln uttima s6mbEtE
a tunil delrtea2a rn Prata Hosre
KREMtINUtlnima spirituaLS, artisticE si
administrativ5 a Rusiei bate[a Kremtin O - un triunghide teren cu o suprafalS de27,5 hectare, situat pe un maIabrupt aI 16utui Moscova.lnitiaL, KremIinuI era un orasde sine st;tdtor cu Locuinle,
biserici, comercian!i si artizani. in decursuLanitor, zidurite aufost reconstruite, iar teritoriuI extins. in 1937, vutturii cu douEcapete - simboLul famiLiei imperiate Romanov * au fost inde-pbrtati si inLocuiti cu stete rogii, comuniste. KremLinutincl esteregedinla pregedinte[ui 9i a administratiei sa[e.
Zidu[ rosu aL fortirelei are o Lungime de 2,2 km,20 de tur-nuri 9i patru porti: Spasskaya (M6ntuitoru[), Borovitskaya,Troitskaya lTreimeaJ si NikoLskaya. CeasuL de pe PoartaM6ntuitoru[ui a fost instaLat in 1625, cAnd arhitectuI engLezChristopher Hattoway a reproiectat turnuL. DupE Revotulia dela 1917, c6ntecuI a fost schimbat d.intr-un marg patriotic inlnternationala. CeL mai vechi turn este Taynitskaya, construitin '1485; cel mai nou este Turnu[ Jarskaya [a[ !aruLuil, con-struit in '1 680, de unde se spune c5 lvan cel Groaznic priveaoragu[. CeL mai inatt este TurnuI Treimii [80 m), c6ndva Legat
de Turnul Kutafya printr-un pod bascuLant de deasupra r6uLuiNegtinnaya. Acesta reprezint5 acum intrarea principalE pen-tru vizitatori [teL., 495 697 0349 9i 495 695 411+5; www.kremL.ru; V-Mi 10:00-18:00; este nevoie de biLete separate pentruPaLatuL ArsenaLului; se pot rezerva tururi cu ghid in Limbaengtez5 La agentii[e de turism].
Nu toate clSdiriLe pot fi vizitate. Arsenalu[ {1736],Senatut,construit de arhitectuI rus Matvei Kazakov intre 1776 si 1787
lin[$L ii]111
[,rcum regedin]a pregedinteLui) gi Prezidiut, o attl cLidire,rdministrativS, nu pot fi vizitate de turigti; PatatuI Kremtin,, r:a mai noui ctbdire 11959-61],, construitS pentru CongresuIl'artiduLui, este acum o sa[5 de spectaco[e cu 6 000 de [ocuri.
Zona deschisS turigtiLor se af[5 in juruL 9i in interioruIrrinunatei Piele a CatedraLei {pag. 2Bl. in jurut pietei, se aft5
PalatuI Patriarhutui 9i Biserica Celor Doisprezece Apostotil[larpraapLurae nararbr r,r L]eproau,[aeua4qarr anocroroB;l)atriarshie paLati i Tserkov Dvenadtsati apostoLovl. PaLatuL
{)atriarhuLui a fost construit in '1 656 pentru [ideruL Bisericii0rtodoxe Ruse, gi este acum MuzeuI Vie!ii 9i a ArteLor[]ecorative din sec. XVll.
La exterioruI patatutui, se aft5 Tunu[ [arutui, cu o greutaterle 40 de tone. Proiectat pentru a apSra Poarta M6ntuitoruLui,,r fost foLosit o singurb dat5, pentru a proiecta rimisite[e Lui
Dimitrie ceL Neadev5rat cdtre vest dupi infrAngerea poLonitor.
lttt:mlinul pe rAul. Moscova
**srli*!!lt*{qis
ffiffiffiffiffiffiffiffiffffiffi
2t
ffiffi
28
ffi;lffi
ffiffig[8u
ffiffiffi1
ffiffi
t. t:i Ll ;l
L6ngI tun, se aftd magnt-ficuI Turn cu Ceas a[ [ui lvance[ Mare IKoroKoruHq TlaaHa
Berrroro, KolokoLnya lvanaVeLikovol, denumit in cinsteabisericii SfSntu[ui loan Ilvan]CLimacus, care se afLa odini-oarl in acest loc. Are douiniveIuri Iconstruite in 1508
si 16001, si o inELtime deB'1 m. Ctopotnila AdormireaMaicii Domnului a fost adiu-gatl in '1 5113, iar anexa a fostcomandatd in 1642. CeLe 21
de clopote, incIusiv CLopotuL
invierii sau aL FestivaLuIui, cu
o greutate de 61+ de tone, bat La ocazii speciate.Clopotut Tarului, cu o greutate de 200 de tone, este un
monument in cinstea aceteiagi obsesii pentru grandoare. Era
incd in turnEtorie c6nd Krem[inuL a ars din temeLii. Oamenii au
turnat apE rece pe e[ pentru a-L saLva 9i un fragment de '1 1 tone
s-a desprins, agadar nu a putut fi foLosit niciodatS.
PIATA CATEDRALEI
Cu trei catedrale remarcabite, Piata Catedratei O este inima
ceremoniaLE a KremtinuLui. Fiecare a iucat un roI speciaLinviata famiLiei imperiate. Cea mai veche, grandioasS 9i impor-tant5 este Catedrata Adormirii Maicii Domnutui {Ycneucrrarir
co6op, Uspenski soborl. Construit5 intre 1475 9i 1479 de ALberti
Fiorovanti din BoLogna, aici erau incoronali !arii. lntrarea se
face printr-un portaL magnific, cu fresce din sec. XVll 9i portiscuLptate, aduse din orasuI monastic Suzdatin '1401.
l:resce in Catedrala Adarniriil'4aicii DomnuLui
"i')l' L.:,r..1
Fresce 9i icoane IumineazS interioruL. lconostasuI cu cincirogistre dateaz5 din 1652, insS uneLe icoane au fost real.izate
in sec. XlV. Morminte[e LideriLor bisericegti, a mitropoIitiLor si
lratriarhiLor sunt agezate in dreptuI pere]iLor" TronuI Monomakh,r fost instalat pentru lvan ceL Groaznic in 1 551 ; scutpturile sa[e
ilezvStuie scene din viala Lui Vtadimir Monomakh [1053-1125),rnareLe prin! aL Rusiei Antice. in timput invaziei napoleonice,armata francez5 a foLosit aceastS catedra[5 pe post de grajd.
Ascunsb intre catedraLS si PaLatuI Fatetat {pag. 31) se
rf LE Biserica Sf6ntuLui Vesm6nt I l-[ep r<o es Pil go noroxe H hq,
fserkov RizopoLozheniya), construit5 de arhiteclii Pskov in anii148/+-86.0dinioarE o capeLE privatd a patriarhi[or 9i a metro-poLitiLor, acum gEzduiegte o cotec!ie modestS de scuLpturi dinIemn pe teme reIigioase.
Cu fala La CatedraLa Adormirii Maicii DomnuLui, pe ceaLaLtd
parte a pielei, se aflb Catedrata Arhanghelutui [ApxaHrerucr<railco6op, ArkhangeLski soborl, unde sunt ingropati primii tari ai
ln bisericile ortodoxe, un perete cu icoane numit iconostas separt par-
tea principalS a bisericii de aitar. in ceI mai de jos registru, cel pe care
sunt expuse icoanete sfinli[or locati, se aftl Por]ite implrbtegti, prin care
intr5 preolii in altar. A[ doitea registru are icoana [ui lisus Hristos in cen-
Lru. DeasLrpra, se afl5 registruI cu scene din viata [ui lisus si a Fecioarei
Ma'ia. in ce. de-aI patrulea registru, se aftb innagini ate sfintitor care au
prezis sosirea [ui Hristos. UltimuI registru confine icoane ate Pdrinfitor
Bisericii. Bisericite simpte pot avea un singur registru; unete catedrale
mai mari au p6ni [a nou6. lcoanete si frescete spun povestea cregtini-
t;tii si maloritatea bisericitor au o imagine a JudecS!ii de Apoi deasupra
intrbrii, asadar credinciosii care intrE in bisericd trec de ..pbcat si con-
damnare", citre [umina raiutui din cupotl 9r imaginite mdntuirii din attar.
ffi$]ln*
29
lfiffi
ffiss$wiwM
ffiffiffi{'w
Domurile de deasupra Pietei Catedralei
Rusiei. Pentru a intocui o biserici mai veche, lvan aI lll-LeaL-a desemnat in 'l 505 pe arhitectuL mi[anez Alevisio Novo sE
o construiascS; acesta a incorporat etemente decorative occi-denta[e, precum creneLuri pe fronton 9i capiteLuri corintiene.Frescete dateazb din 1 652-60. lconostasuI originaI a fost dis-trus de franceziin 1812, iar ceL actuaI a fost instaLat in 1813.
in aceastS bisericE erau inhumali tarii, din '1 340 9i p6nd in1712, cdnd capitala a fost mutatS [a Sankt Petersburg. MihaiIRomanov, primuLlar din dinastia Romanovilor se af[5 aici; La fel
9i lvan ceI Groaznic, degi morm6ntuLsEu din spatete iconosta-su[ui nu este vizibit.
Catedrata Bunei Vestiri ISraroeeu]eucrrfi co6op,BLagoveshchenski sobor], cu cupol.5 aurie, a fost constru-itb in 1489 de arhitecli din oraguL antic Pskov 9i reconstru-itd de at6tea ori inc5t arat; ca o adunSturE de cupote, unetepeste attete. FresceLe sunt pictate in principaI de cbLug5ruIFeodosius {'1508J, insE iconostasuI provine de La o bisericd
f'&L A;[1.i: (tI]d i-' l{ l"} !. ll i
rrrai veche care s-a aflat pe ace[a9i [oc, construitS in anii 1360,,.,i este considerat unuI dintre ce[e mai frumoase din Rusia.
lr:oaneLe sa[e au fost pictate de trei dintre cei mai mari pictorirlc icoane din Rusia: Teofan Grecu[ [cca1340-'1 410], AndreiIlubLiov [1350-1430J 9i Prokhor din Gorode!, profesoruL tui
IlubLiov. Catedra[a a fost o bisericE privatS pentru !ari 9i mariprinli. GaLeria extinsS 9i ScdriLe lvan ceL Groaznic au fost con-,,truite pentru a-i permite [ui lvan sb participe La sLujbI fSrI,;5 intre in bisericS, dupE ce a primit penitentl pentru muLti-
pLeLe saLe mariaje.
PATATELE KREMLINULUI
intre Piata CatedraLei 9i Poarta Borovitskaya, se af[5 treipaIate care, impreunE reprezentau Iocuin]a 9i ,,LocuL de
muncS" at familiei imperiale; acestea sunt acum unite sub
un singur acoperig. CeL mai impunbtor este Palatut Faletat
ll-paunrosan narara, Granitovaya paLata) - numeLe provine de
ta falada cu mode[ - construit in 1L91 de ita[ienii Marco Ruffo
si Pietro Sotario ca una dintre principateLe c[5diri adminis-trative aLe jarutui. EtajuL superior este o incEpere enormS,pictatE cu scene istorice si bibLice, unde !aru[ !inea audien]e.
ScErite Rosii sau Frumoase duc cEtre Piala Catedratei;pe aceste scSri intrau in pia!5 tarii, si aici gi-a vEzut rudeteucise t6niruL Petru ceI Mare, in 1 682. ScbriLe au fost demo-Late de Sta[in, dar reconstruite conform ptanuritor originatein timput presedintiei [ui Boris leLtin.
Lipit de Pa[atuL Fatetat,Marele Patat a[ Kremtinu-lui @ [6oruuorZ Kperunelacrrai
ABopeq, BoLshoy Kremtyovskidvorets), este o cLEdireaLb-qatbenl impunitoare, cu
Tururite paLateLor Kremti-nuLui pot fi rezervate doarprin Patriargi Dom; tet.: 4957950927. Se organizeaz5 dedoul ori pe lun5.
ffiffi
ffi
ffiffi
ffiffi#ffiffiffiuffi
31
ffiffi
32 lilt':Itl,1t'i{}t
vedere La 16u. A fost construitsub domnia lui Nicolae ldearhitectuL rus Konstantin Ton,
9i a servit ca regedin!5 a
famiLiei imperia[e in timpuIviziteLor acestora La Moscova.
FamiLia Locuia La parter Iundesunt camereLe prezidenllatede astdzil; La etaj, se a[[5 mai
mutte s5[i de gedin!5 9i de
receplie decorate oputent.CeI de-aL treiLea paLat este
Pal.atul Terem [TepevHoil EBopeq, Teremnoi dvoretsJ, construitin 1 535 de arhitecti rugi 9i restaurat in '1 837. 0 cLSdire evoca-
toare, cu tavanejoase, frumos decorate 9i cu o Sa[5 a Tronului
magnificS.
PALATUL ARSENALULUI $I FONDUL DE DIAMANTE
Muzeu[ din Patatut Arsenatutui @ (0pyNeiluan narara,Oruzheynaya pa[ata) a fost construit ca atetierin 151 1. CLddirea
Arsena[uLui de astbzi, construitb de Konstantin Ton ['1 844-51 ),gSzduiegte o co[ec!ie somptuoasb de lucrdri care sErbStoresc
mogtenirea imperiaL5 a Rusiei. Aceasta inc[ude arsenaLuL cere-
moniat, bunuriLe personale aLe !ari[or, tronuri, ou5 Faberg6 9ivegminte sacre bisericegti. CoLectia conline o serie de coToane,
cea mai importantd fiind Coroana Lui Monomakh, care se
crede c5 a fost ddruitS primuLui [ider cregtin rus, Marete Prin!VLadimir aLKievuLui, de cbtre socruLsEu, Constantin Xl, u[timuL
impErat aI lmperiutui Bizantin.FonduI de diamante @ [Arva:uuril QoH4, ALmazny fond;
V-M i '1 0:00-1 7:00, cu pauzS intre 13:00 9i '1 4:00, tu ru ri in timba
rus5 o datb La 20 min., cu o brosurl in Limba engLezS] este o
Ca raa n e Le s ta tu lu i tl i n .Arse naL
ffi
flLll,1 fr*Sii: $l 1i4ilfi[iiiit'it;]"[ 33
"xpozitie a bijuteriitor imperiaLe, incLusiv coroana Ecaterinei( oa MaTe, diamantul 0rtov de '1 90 de carate, diamantu[$ah deil(/ de carate si distinctii acordate maregatitor [ui StaLin, incrus-l,rte in diamante.
P|A,TA R()$tE $t iMPREJURTMTTEl'entru cea mai mare parte a istoriei saLe, acest spaliu vast
1700x'130m'z) at Pielei Rogii @ [l(pacHan nnou]aAb, KrasnayapLosciad), situati de-a LunguI KremLinuLui, a fost un muguroirle tarabe, oameni, gherete 9i negol, de dimineati pAn5 noap-l oa t6 rzi u.
Intrarea principaLl se afLE in nord, pe La Poarta invierii lsauPoarta lbericil O IBocrpeceHCKre Bopora, Voskresenskiyevorota), din Piata Mandge. Poarta a flcut parte ini!iaLdin zidutKitai-gorod, construit in 1 538 pentru a inconjura aceast5 zond
11e comercianfi. ln capeLS, se af[a icoana Maicii DomnuLui
t:,ttedraLa Sf. Vasile