frpeit. r.:;iMIAI "- ^e!

","tt'"

lhpf, MaPHc i r:

li ,.

()

" ,n TopoAJanxoflofna(xflu --nroLu:rrMolacbnb ..%:,&r;;w

g+aa

%

l4anage:i

qapcxa"6auH,

lrumulTarului)

\

MffiffiffiffiW&$ruffimpffi ffi&$_&K{3ffime

KffiP ryM ATRATTt

l.a sud de r6u.

CUPRINSffi lntroducere.... ............8

& Scurt istoric. . '.....13

ffi Unde mergem. ... "250 Arir:ntare pe harii

Kremtinut. ..... '.....26Piala CaietlraLei 26, Pdlatele 14remLtnulut 31, Paiattl Arsertalul.tLi ;i Forttlui de

Diarnante 32

Piata Rosie 9i imprejurimiLe...... .....33Catedraia Sf. t/asile 35, llitai'gorod 36, Dincck: de l|ilat-garad 38,'{rei ;:iele l}9

Tverskaya utila 9i nord-vestul. . . . ..... l+3

Tverskaya riila 43, Piala Puskin si irnprelLtrirntle 44' Piata Triurrtfalnaya 46,

Balsaya llikitskaya ulita si imprt:lurimiLe !t7, Bolgaya Dotitravka si Ulila

Pe:travka 48, Dincoks de saseaua de c-'nturd 5A

UtitaVotkhonkagi sud-vestul. ... '.....51Strul. Artisttc 5l, Catedrala lisus Hristos MenLLtitL'rul 54, Mdnaslirt:a f:etioarei

celei l\oi 55. Ctrnitiru! t:ecioarei ceLei Noi 54, De;tlurik: RinrJuticii 57

De laArbatsprevest. .........58Piata Art:al giintprejurirnile 5tJ, Vttchttl si Nat:l i1'rbal.6C' Piata l\udrinskaya si

Centura (;racjinii i,1, Dincala de soseaua de centura !,2, Krtttttavski Praspekt si

ParcuL Victartti 62

Piala Lubyanka gi nordul. ... '..61,in luruL Pierei Lribyanka 66, Bui.evarde 7:este bu!t:v;srde 1t'1, Dai ftati artilti 67'

Dincalc tle ;ast:au;t tle c.etttur;i 68, in y.tttl sialiei de rrtelrou VDNI/,h J?, ltlasia

As*;rtkirto 71

i l.t ltoq 72, Aaieria fretyakav 73,,' t tc' lretyakav 75

lrt jrru! ga{eriei 74, Parcul Garki 71, Noua

Mai departe ........76,ttr:nsko-o '/'/, l\uskovt 78, Tarit:;yno i?, Serget* posatl

7 ..)

si viati de noapte.

Sporturi

Timp tiberCump5rEturi

.83

83

88

89

93

85i pubtice .

Divertisment

ln concediu cu copiii ..".94Masainoras.. .....96Sfaturide cltitorie ......lrsHoteluri recomandate "..... ....133

lndex. ....."1t10Cu riozit5ti

It4tnunatuLmetrau. ..,..,11t;ums-aformatorasuL ..........1glicpere istorice ,..,..,..23In interioruLunei biserici ortodoxe... ......2gt)eLe$apteSurori aleLuistatin ..........t+5t\ldnonconformistd.... ........ 51

l;;tse-muzeu decuLturd. .........53.tttrabcelMare... ...,..63I acumpdrdturi deoperedeartd.... ....,. gd0aLendarulevenimentelr:r, ....... g5l)reparatevegetariene. ...,..,..101

UNNE MERGEMMoscova are configurafia unui orag rusesc antic: un kremtin(o fort5rea!51 in centru, inconjurat de o serie de goseLe circu-l,rre, artere[e principate fiind trasate ca spite aLe acestor ro!i.irr acest ghid, am impdr!it oraguLin sec!iuni sub formS de fetiide tort, v6rfuLfiind orientat spre KremLin, iar restuLtriunghiutuicxtinzAndu-se spre periferiile oragutui"

Majoritatea atrac!ii[or se af LE in interioruLSoseLei Gr5dinI 9lpot fi vizitate pe jos. Pentru obiectiveLe afLate in afara acestei,,oseLe sau pentru a porni traseuI dintr-un punct aflat [a dis-lan!5 de hotetuL dvs., [ua!i metrou[ - cel mai rapid mod de a

circuLa, staliiLe acestuia reprezent6nd atraclii turistice de sinestititoare Ipag. 11J. Pentru o excursie in afara oraguLui, v5

recomandim sE apeLati La servicii[e unei agen]ii de turism sau

ta un ghid cu ma9in5 9i gofer.

BogSlia de muzee de art5 aLe Moscovei, extraordinara sa

arhitecturE civitE 9i retigioasS, obiectiveLe istorice 9i cuLturaLe

sunt copLegitoare pentru turistuL care are doar cAteva ziLe [a

dispozitie pentru a vizita oraguL. C6nd vE planificati cStEtoria,

rezervali timp pentru a v5 [5sa in voia sim]uriLor, pLimbAndu-vIpe Centura BuLevard sau pe strbduleLe gerpuitoare aLe oraguLui

vechi, pentru a intra in mici bisericule ascunse in umbra b[o-curiLor de apartamente, pentru a v5 furiga in curli interioare,unde bunicule povestesc pe bancS iar copiii se joacE in nisip,pentru a savura o ceagc5 de cafea sau un cornet deinghetatS.0prili-vI si uitali-v5 in jur. Veli vedea cu siguran!5 umbre[eMoscovei apuse - un bloc de apartamente in stil Art nouveau,o viLE dSrEpEnatS, un bust uitat aI vreunui erou revo[u!ionar- aLbturi de Lumea modernb cu [umini f luorescente, cu resta-urante fast-food, telefoane mobiLe si muzicE pop. Bucurafi-vdde toate acestea c6t incd mai putetil

Piafa Rflsie si Mausoleul lui Lenin

ffi25

trffiffiffiH{ttrffffiffiffiffiffilgw

ffi

ffi26

Hffiffifisffi

ffiffiwffit

ffiffistl*

r,h,i;1: irlit

C6nd e vreme bun5, in fiecares6mbbiS [a pr6nz - mai puf in

in uttima s6mbEtS din tund

- Garda de Cavateri a Kremli-nutui iese ta defitare in PialaCatedratei, ln uttima s6mbEtE

a tunil delrtea2a rn Prata Hosre

KREMtINUtlnima spirituaLS, artisticE si

administrativ5 a Rusiei bate[a Kremtin O - un triunghide teren cu o suprafalS de27,5 hectare, situat pe un maIabrupt aI 16utui Moscova.lnitiaL, KremIinuI era un orasde sine st;tdtor cu Locuinle,

biserici, comercian!i si artizani. in decursuLanitor, zidurite aufost reconstruite, iar teritoriuI extins. in 1937, vutturii cu douEcapete - simboLul famiLiei imperiate Romanov * au fost inde-pbrtati si inLocuiti cu stete rogii, comuniste. KremLinutincl esteregedinla pregedinte[ui 9i a administratiei sa[e.

Zidu[ rosu aL fortirelei are o Lungime de 2,2 km,20 de tur-nuri 9i patru porti: Spasskaya (M6ntuitoru[), Borovitskaya,Troitskaya lTreimeaJ si NikoLskaya. CeasuL de pe PoartaM6ntuitoru[ui a fost instaLat in 1625, cAnd arhitectuI engLezChristopher Hattoway a reproiectat turnuL. DupE Revotulia dela 1917, c6ntecuI a fost schimbat d.intr-un marg patriotic inlnternationala. CeL mai vechi turn este Taynitskaya, construitin '1485; cel mai nou este Turnu[ Jarskaya [a[ !aruLuil, con-struit in '1 680, de unde se spune c5 lvan cel Groaznic priveaoragu[. CeL mai inatt este TurnuI Treimii [80 m), c6ndva Legat

de Turnul Kutafya printr-un pod bascuLant de deasupra r6uLuiNegtinnaya. Acesta reprezint5 acum intrarea principalE pen-tru vizitatori [teL., 495 697 0349 9i 495 695 411+5; www.kremL.ru; V-Mi 10:00-18:00; este nevoie de biLete separate pentruPaLatuL ArsenaLului; se pot rezerva tururi cu ghid in Limbaengtez5 La agentii[e de turism].

Nu toate clSdiriLe pot fi vizitate. Arsenalu[ {1736],Senatut,construit de arhitectuI rus Matvei Kazakov intre 1776 si 1787

lin[$L ii]111

[,rcum regedin]a pregedinteLui) gi Prezidiut, o attl cLidire,rdministrativS, nu pot fi vizitate de turigti; PatatuI Kremtin,, r:a mai noui ctbdire 11959-61],, construitS pentru CongresuIl'artiduLui, este acum o sa[5 de spectaco[e cu 6 000 de [ocuri.

Zona deschisS turigtiLor se af[5 in juruL 9i in interioruIrrinunatei Piele a CatedraLei {pag. 2Bl. in jurut pietei, se aft5

PalatuI Patriarhutui 9i Biserica Celor Doisprezece Apostotil[larpraapLurae nararbr r,r L]eproau,[aeua4qarr anocroroB;l)atriarshie paLati i Tserkov Dvenadtsati apostoLovl. PaLatuL

{)atriarhuLui a fost construit in '1 656 pentru [ideruL Bisericii0rtodoxe Ruse, gi este acum MuzeuI Vie!ii 9i a ArteLor[]ecorative din sec. XVll.

La exterioruI patatutui, se aft5 Tunu[ [arutui, cu o greutaterle 40 de tone. Proiectat pentru a apSra Poarta M6ntuitoruLui,,r fost foLosit o singurb dat5, pentru a proiecta rimisite[e Lui

Dimitrie ceL Neadev5rat cdtre vest dupi infrAngerea poLonitor.

lttt:mlinul pe rAul. Moscova

**srli*!!lt*{qis

ffiffiffiffiffiffiffiffiffffiffi

2t

ffiffi

28

ffi;lffi

ffiffig[8u

ffiffiffi1

ffiffi

t. t:i Ll ;l

L6ngI tun, se aftd magnt-ficuI Turn cu Ceas a[ [ui lvance[ Mare IKoroKoruHq TlaaHa

Berrroro, KolokoLnya lvanaVeLikovol, denumit in cinsteabisericii SfSntu[ui loan Ilvan]CLimacus, care se afLa odini-oarl in acest loc. Are douiniveIuri Iconstruite in 1508

si 16001, si o inELtime deB'1 m. Ctopotnila AdormireaMaicii Domnului a fost adiu-gatl in '1 5113, iar anexa a fostcomandatd in 1642. CeLe 21

de clopote, incIusiv CLopotuL

invierii sau aL FestivaLuIui, cu

o greutate de 61+ de tone, bat La ocazii speciate.Clopotut Tarului, cu o greutate de 200 de tone, este un

monument in cinstea aceteiagi obsesii pentru grandoare. Era

incd in turnEtorie c6nd Krem[inuL a ars din temeLii. Oamenii au

turnat apE rece pe e[ pentru a-L saLva 9i un fragment de '1 1 tone

s-a desprins, agadar nu a putut fi foLosit niciodatS.

PIATA CATEDRALEI

Cu trei catedrale remarcabite, Piata Catedratei O este inima

ceremoniaLE a KremtinuLui. Fiecare a iucat un roI speciaLinviata famiLiei imperiate. Cea mai veche, grandioasS 9i impor-tant5 este Catedrata Adormirii Maicii Domnutui {Ycneucrrarir

co6op, Uspenski soborl. Construit5 intre 1475 9i 1479 de ALberti

Fiorovanti din BoLogna, aici erau incoronali !arii. lntrarea se

face printr-un portaL magnific, cu fresce din sec. XVll 9i portiscuLptate, aduse din orasuI monastic Suzdatin '1401.

l:resce in Catedrala Adarniriil'4aicii DomnuLui

"i')l' L.:,r..1

Fresce 9i icoane IumineazS interioruL. lconostasuI cu cincirogistre dateaz5 din 1652, insS uneLe icoane au fost real.izate

in sec. XlV. Morminte[e LideriLor bisericegti, a mitropoIitiLor si

lratriarhiLor sunt agezate in dreptuI pere]iLor" TronuI Monomakh,r fost instalat pentru lvan ceL Groaznic in 1 551 ; scutpturile sa[e

ilezvStuie scene din viala Lui Vtadimir Monomakh [1053-1125),rnareLe prin! aL Rusiei Antice. in timput invaziei napoleonice,armata francez5 a foLosit aceastS catedra[5 pe post de grajd.

Ascunsb intre catedraLS si PaLatuI Fatetat {pag. 31) se

rf LE Biserica Sf6ntuLui Vesm6nt I l-[ep r<o es Pil go noroxe H hq,

fserkov RizopoLozheniya), construit5 de arhiteclii Pskov in anii148/+-86.0dinioarE o capeLE privatd a patriarhi[or 9i a metro-poLitiLor, acum gEzduiegte o cotec!ie modestS de scuLpturi dinIemn pe teme reIigioase.

Cu fala La CatedraLa Adormirii Maicii DomnuLui, pe ceaLaLtd

parte a pielei, se aflb Catedrata Arhanghelutui [ApxaHrerucr<railco6op, ArkhangeLski soborl, unde sunt ingropati primii tari ai

ln bisericile ortodoxe, un perete cu icoane numit iconostas separt par-

tea principalS a bisericii de aitar. in ceI mai de jos registru, cel pe care

sunt expuse icoanete sfinli[or locati, se aftl Por]ite implrbtegti, prin care

intr5 preolii in altar. A[ doitea registru are icoana [ui lisus Hristos in cen-

Lru. DeasLrpra, se afl5 registruI cu scene din viata [ui lisus si a Fecioarei

Ma'ia. in ce. de-aI patrulea registru, se aftb innagini ate sfintitor care au

prezis sosirea [ui Hristos. UltimuI registru confine icoane ate Pdrinfitor

Bisericii. Bisericite simpte pot avea un singur registru; unete catedrale

mai mari au p6ni [a nou6. lcoanete si frescete spun povestea cregtini-

t;tii si maloritatea bisericitor au o imagine a JudecS!ii de Apoi deasupra

intrbrii, asadar credinciosii care intrE in bisericd trec de ..pbcat si con-

damnare", citre [umina raiutui din cupotl 9r imaginite mdntuirii din attar.

ffi$]ln*

29

lfiffi

ffiss$wiwM

ffiffiffi{'w

Domurile de deasupra Pietei Catedralei

Rusiei. Pentru a intocui o biserici mai veche, lvan aI lll-LeaL-a desemnat in 'l 505 pe arhitectuL mi[anez Alevisio Novo sE

o construiascS; acesta a incorporat etemente decorative occi-denta[e, precum creneLuri pe fronton 9i capiteLuri corintiene.Frescete dateazb din 1 652-60. lconostasuI originaI a fost dis-trus de franceziin 1812, iar ceL actuaI a fost instaLat in 1813.

in aceastS bisericE erau inhumali tarii, din '1 340 9i p6nd in1712, cdnd capitala a fost mutatS [a Sankt Petersburg. MihaiIRomanov, primuLlar din dinastia Romanovilor se af[5 aici; La fel

9i lvan ceI Groaznic, degi morm6ntuLsEu din spatete iconosta-su[ui nu este vizibit.

Catedrata Bunei Vestiri ISraroeeu]eucrrfi co6op,BLagoveshchenski sobor], cu cupol.5 aurie, a fost constru-itb in 1489 de arhitecli din oraguL antic Pskov 9i reconstru-itd de at6tea ori inc5t arat; ca o adunSturE de cupote, unetepeste attete. FresceLe sunt pictate in principaI de cbLug5ruIFeodosius {'1508J, insE iconostasuI provine de La o bisericd

f'&L A;[1.i: (tI]d i-' l{ l"} !. ll i

rrrai veche care s-a aflat pe ace[a9i [oc, construitS in anii 1360,,.,i este considerat unuI dintre ce[e mai frumoase din Rusia.

lr:oaneLe sa[e au fost pictate de trei dintre cei mai mari pictorirlc icoane din Rusia: Teofan Grecu[ [cca1340-'1 410], AndreiIlubLiov [1350-1430J 9i Prokhor din Gorode!, profesoruL tui

IlubLiov. Catedra[a a fost o bisericE privatS pentru !ari 9i mariprinli. GaLeria extinsS 9i ScdriLe lvan ceL Groaznic au fost con-,,truite pentru a-i permite [ui lvan sb participe La sLujbI fSrI,;5 intre in bisericS, dupE ce a primit penitentl pentru muLti-

pLeLe saLe mariaje.

PATATELE KREMLINULUI

intre Piata CatedraLei 9i Poarta Borovitskaya, se af[5 treipaIate care, impreunE reprezentau Iocuin]a 9i ,,LocuL de

muncS" at familiei imperiale; acestea sunt acum unite sub

un singur acoperig. CeL mai impunbtor este Palatut Faletat

ll-paunrosan narara, Granitovaya paLata) - numeLe provine de

ta falada cu mode[ - construit in 1L91 de ita[ienii Marco Ruffo

si Pietro Sotario ca una dintre principateLe c[5diri adminis-trative aLe jarutui. EtajuL superior este o incEpere enormS,pictatE cu scene istorice si bibLice, unde !aru[ !inea audien]e.

ScErite Rosii sau Frumoase duc cEtre Piala Catedratei;pe aceste scSri intrau in pia!5 tarii, si aici gi-a vEzut rudeteucise t6niruL Petru ceI Mare, in 1 682. ScbriLe au fost demo-Late de Sta[in, dar reconstruite conform ptanuritor originatein timput presedintiei [ui Boris leLtin.

Lipit de Pa[atuL Fatetat,Marele Patat a[ Kremtinu-lui @ [6oruuorZ Kperunelacrrai

ABopeq, BoLshoy Kremtyovskidvorets), este o cLEdireaLb-qatbenl impunitoare, cu

Tururite paLateLor Kremti-nuLui pot fi rezervate doarprin Patriargi Dom; tet.: 4957950927. Se organizeaz5 dedoul ori pe lun5.

ffiffi

ffi

ffiffi

ffiffi#ffiffiffiuffi

31

ffiffi

32 lilt':Itl,1t'i{}t

vedere La 16u. A fost construitsub domnia lui Nicolae ldearhitectuL rus Konstantin Ton,

9i a servit ca regedin!5 a

famiLiei imperia[e in timpuIviziteLor acestora La Moscova.

FamiLia Locuia La parter Iundesunt camereLe prezidenllatede astdzil; La etaj, se a[[5 mai

mutte s5[i de gedin!5 9i de

receplie decorate oputent.CeI de-aL treiLea paLat este

Pal.atul Terem [TepevHoil EBopeq, Teremnoi dvoretsJ, construitin 1 535 de arhitecti rugi 9i restaurat in '1 837. 0 cLSdire evoca-

toare, cu tavanejoase, frumos decorate 9i cu o Sa[5 a Tronului

magnificS.

PALATUL ARSENALULUI $I FONDUL DE DIAMANTE

Muzeu[ din Patatut Arsenatutui @ (0pyNeiluan narara,Oruzheynaya pa[ata) a fost construit ca atetierin 151 1. CLddirea

Arsena[uLui de astbzi, construitb de Konstantin Ton ['1 844-51 ),gSzduiegte o co[ec!ie somptuoasb de lucrdri care sErbStoresc

mogtenirea imperiaL5 a Rusiei. Aceasta inc[ude arsenaLuL cere-

moniat, bunuriLe personale aLe !ari[or, tronuri, ou5 Faberg6 9ivegminte sacre bisericegti. CoLectia conline o serie de coToane,

cea mai importantd fiind Coroana Lui Monomakh, care se

crede c5 a fost ddruitS primuLui [ider cregtin rus, Marete Prin!VLadimir aLKievuLui, de cbtre socruLsEu, Constantin Xl, u[timuL

impErat aI lmperiutui Bizantin.FonduI de diamante @ [Arva:uuril QoH4, ALmazny fond;

V-M i '1 0:00-1 7:00, cu pauzS intre 13:00 9i '1 4:00, tu ru ri in timba

rus5 o datb La 20 min., cu o brosurl in Limba engLezS] este o

Ca raa n e Le s ta tu lu i tl i n .Arse naL

ffi

flLll,1 fr*Sii: $l 1i4ilfi[iiiit'it;]"[ 33

"xpozitie a bijuteriitor imperiaLe, incLusiv coroana Ecaterinei( oa MaTe, diamantul 0rtov de '1 90 de carate, diamantu[$ah deil(/ de carate si distinctii acordate maregatitor [ui StaLin, incrus-l,rte in diamante.

P|A,TA R()$tE $t iMPREJURTMTTEl'entru cea mai mare parte a istoriei saLe, acest spaliu vast

1700x'130m'z) at Pielei Rogii @ [l(pacHan nnou]aAb, KrasnayapLosciad), situati de-a LunguI KremLinuLui, a fost un muguroirle tarabe, oameni, gherete 9i negol, de dimineati pAn5 noap-l oa t6 rzi u.

Intrarea principaLl se afLE in nord, pe La Poarta invierii lsauPoarta lbericil O IBocrpeceHCKre Bopora, Voskresenskiyevorota), din Piata Mandge. Poarta a flcut parte ini!iaLdin zidutKitai-gorod, construit in 1 538 pentru a inconjura aceast5 zond

11e comercianfi. ln capeLS, se af[a icoana Maicii DomnuLui

t:,ttedraLa Sf. Vasile