charles berlitz triunghiul bermudelor.doc

7/27/2019 Charles Berlitz Triunghiul bermudelor.doc

http://slidepdf.com/reader/full/charles-berlitz-triunghiul-bermudelordoc 1/115

Charles Berlitz

Titlul original:

The Bermuda Triangle, an incredibile saga of unexplamed disappearances. With collaboration of J.Manşon Valentine. Doubleday & Co!any" #nc." $arden City" %e 'or(" )*+,.

C-/012 B1/0#T3

TRIUNGHIUL BERMUDELOR

Incredibila poveste a dispariţiilor misterioase

Traducere de AGO BE!ERIAN

1ditura 21C404M #.5. 1ditura V12T0

Bucureşti" 1996

ITRIUNGHIUL BERMUDELOR" Un MI#TER AL $ERULUI %I AL

M&RII

16ist7 o zon7 8n tlanticul de 9est" !e coasta de sud a 2tatelor 4nite" ce se 8ntindede la nord de Berude s!re sudul loridei şi a!oi s!re 9est !;n7 8ntrun !unct din insuleleBahaas" dincolo de <uerto /ico" la a!ro6iati9 ,= grade latitudine 9estic7" şi a!oi din



nou 8n Berude. ceast7 zon7 ocu!7 8n catalogul ondial al isterelor nedezlegate un loctulbur7tor şi incredibil. 1ste 9orba de Triunghiul Berudelor" unde !este o sut7 de a9ioaneşi na9e au dis!7rut f7r7 ur7" a>oritatea du!7 anul )*,?" şi unde sau !ierdut !este oie de 9ie@i oeneşti 8n ultiii dou7zeci şi şase de ani" nedesco!ennduse nici un singurcor! ne8nsufle@it sau 7car 9reo r77şi@7 din e!a9ele a9ioanelor şi na9elor intrate 8nneant. 2e !are c7 dis!ari@iile continu7 cu o frec9en@7 din ce 8n ce ai are" 8n ciudafa!tului c7 ast7zi c7ile aritie şi aeriene sunt ult ai circulate" c7 cercet7rile sunt ultai a!rofundate şi c7 statisticile sunt 8ntocite şi !7strate cu ult ai ult7 gri>7.

4nele a9ioane au dis!7rut !e c;nd se g7seau 8n contact noral cu baza sau cu !unctulde destina@ie !;n7 8n cli!a dis!ari@iei lor" iar coandan@ii altora au transis esa>ele celernai e6traordinare" sus @in;nd c7 nu !ot asigura func@ionarea instruentelor de bord"

C-/012 B1/0#T3

c7 acele busolelor se 8n9;rtesc aiurea" c7 cerul a de9enit galben şi ce@os A!e c;nd ziua erasenin7 şi c7 oceanul cal 8n 8!re>urii nu arat7 cu trebuie" f7r7 a !reciza 8n ceconsta aceast7 anoralitate.

= escadril7 de cinci a9ioane TBM 9engers ale

Marinei Militare care a decolat" la ? decebrie )*,?"de la baza aerona9al7 ort 0auderdale" !recu şi unhidroa9ion Martin Mariner triis s7 le sal9eze" dis !7r;nd 8n od isterios" au f7cut obiectul celor aiintense o!eraEiuni de sal9are" at;t terestre c;t şi na9ale" dar nu sau identificat nici un fel de !lute desal9are" !ete de ulei sau e!a9e. lte a9ioane au dis !7rut !e c;nd !rieau instruc@iuni de aterizare" de !arc7 ar fi zburat !r intro gaur7 8n cer" du!7 cuen@ioneaz7 The %a9al Board of #nFuiry 8n ra !oartele sale. barca@iuni rnai ari sau ai icisau 9olatilizat ca şi cu ar fi fost atrase 8ntro alt7

diensiune. %a9e ari ca Marine Sulphur Queen, uncargou lung de ,G? de !icioare şi USS Cclops cuun de!lasaent de )*=== td. şi un echi!a> de H=*arinari la bord" !ur şi si!lu sau e9a!orat" iar alte8e au fost desco!erite !lutind 8n deri97 8n interiorulTriunghiului" a9;nd c;teodat7 la bord un anial su !ra9ie@uitor" cu ar fi un c; ine sau un canar" care8ns7 nu !uteau e6!lica ce sa 8nt;!latI totuşi" 8ntruncaz ase7n7tor" o dat7 cu echi!a>ul a dis!7rut şi un !a!agal 9orbitor.

Dis!ari@iile ine6!licabile din Triunghiul Berudelor au continuat !;n7 8n zilelenoastre" dar nici o na97 şi nici un a9ion nu au fost declarate ca 8nt;rziate şi clasate la

cercet7ri 8ntreru!te de c7tre Brigada a a!tea a <azei de Coast7 f7r7 ca !ublicul saucercet7torii s7 nu aib7 sentientul" e6!riat sau nu" c7 8ntre fenoenul din trecut şi cel !rezent din Triun

) 4n !icior K H=",L c.T/#4%$-#40 B1/M4D105/

ghiul Berudelor e6ist7 o leg7tur7. 2e !are c7 asist7 la trezirea conştiin@ei !ublice c7 se8nt;!l7 ce9a nefiresc 8n aceast7 zon7. %ueroasele ra!oarte recente !riite de la a9ioane



sau na9e care au trecut !rin e6!erien@e incredibile interiorul Triunghiului şi care ausu!ra9ie@uit" contribuie la forarea unui folclor nou des!re are" cu toate c 7 !ericoluline6!licabil care aenin@7 a9ioanele şi na9ele 8n aceast7 zon7 este 8n continuare la felde isterios ca 8nainte.

<entru elucidarea acestor dis!ari@ii şi !ierderi de 9ie@i oeneşti A!entru c7 nu saurecu!erat tru!uri sau forulat şi sau luat 8n calcul e6!lica@iile cele ai di9erse şi ai

fanteziste. ceste e6!lica@ii includ 9alurile seisice" fulgerele globulare ce fac s7 e6!lodezea9ioanele" atacurile onştrilor arini" defora@iile ti!s!a@iu care duc 8n alte diensiuni"9;rte>urile electroagnetice sau gra9ita@ionale ce cauzeaz7 !r7buşirea a9ioanelor şi !ierderea na9elor 8n s!a@iul arin" ca!turarea şi sechestrarea acestora de c7tre 5.3.%.uri"aeriene sau subac9atice" conduse fie de entit7@i ale unor culturi str79echi ce ausu!ra9ie@uit din cele ai 8nde!7rtate ti!uri" fie de entit7@i 9enite din s!a@iul e6traterestru"ori din 9iitor şi care caut7 s!ecieneuane actuale. 4na dintre cele ai sur!rinz7toaresugestii a fost aceea f7cut7 de 1dgar Cayce" !rofetul adorit" ediu şi t77duitorcare a decedat 8n )*,?. Cayce a !rezis" cu decenii 8nainte ca ) laserul s7 fie in9entat" c7atlan@ii foloseau ca surs7 de energie cristalele care se g 7seau 8n zona Biini şi care sauscufundat 8n regiunea Tongue of the 5cean" l;ng7 insula ndros" din arhi!elagul BahaNas" unde sau 8nregistrat ulte cazuri de dis!ari@ie. Confor acestuia" o surs7 de energief7r7 egal ce sa scufundat la o il7 ad;ncie" la 9est de ndros" 8şi e6ercit7 ocazional for@aasu!ra busolelor şi echi!a

C-/012 B1/0#T3

antelor electronice din dotarea na9elor şi aerona9elor de ast7zi. A

#n orice caz" dezlegarea enigei !are s7 aib7 leg7tur7 cu area" ea 8ns7şi fiindultiul şi cel ai are ister cu care se confrunt7 oenirea. i cu toate c7 ne afl78n !ragul erei s!a@iale şi conte!l7 cu ardoare cososul" s!un;ndune c7 !7;ntul at;tde eticulos e6!lorat nu !rezint7 !entru noi nici un ister" 8n realitate trei cincii dinluea noastr7" adic7 abisurile 7rilor" ne sunt tot at;t de necunoscute sau chiar ai !u@incunoscute dec;t craterele de !e 0un7. Desigur c7 8n linii ari a cartografiaO fundul

7rilor" la 8nce!ut !rin sonda>e ecanice" iar recent cu a>utorul sonarului" al subarinelor şial batiscafurilor" !lus caerele de luat 9ederi de are ad;ncie" care !e l;ng7 fundul7rilor au cartografiat şi curen@ii arini" iar 8n !rezent caut7 do9ezi ale e6isten@ei !etrolului !e !latourile continentale sau !oate la are ad;ncie.

cti9it7@ile desf7şurate 8n ti!ul r7zboiului rece" !recu şi cresc;nda 8ncredere 8nsubarine" 8n ciuda dificult7@ilor cu care sau confruntat francezii 8n Mediterana şiaericanii 8n tlantic" ar !utea contribui 8n od considerabil la cunoaşterea fundului7rilor" cu condi@ia ca rezultatele s7 fie f7cute !ublice. Totuşi zonele cele ai ad;nci aleoceanului ne !ot 8nc7 rezer9a sur!rize considerabile. C;!iile abisale şi canioanele8n9ecinate !ot ascunde o fauna neb7nuit7. #n anul )*HL sa desco!erit c7 dis!7rutulcelacant" un !eşte !reistoric cu ebre atrofiate" este 9iu şi tr7ieşte 8n 5ceanul #ndian.cest !eşte cu !atru ebre atrofiate a cunoscut a!ogeul dez9olt7rii sale acu P= de

ilioane de ani. 4ltiului e6e!lar fosilizat" 8naintea desco!eririi celui 9iu" i sa atribuit9;rsta de )L ilioane de ani./elat7rile detaliate ale unor obser9atori deni de

T/#4%$-#40 B1/M4D105/

8ncredere" a>oritatea nea9;nd niic de c;ştigat de !e ura ra!oartelor lor" cidi!otri97" !uteau foarte ult !ierde" au descris un şar!e arin şi au desenat sau au !o9estit des!re nişte f7!turi arine ce se ase7nau foarte ult cu un onosaur sauihtiosaur din <liocen"care se !are c7 8nc7 tr7iesc 8n ad;ncurile abisale. #n anuite



8!re>ur7ri" aceste creaturi au fost 97zute de sute de artori" deoarece sau a!ro!iat de !la>ele şi !orturile din diferite zone situate 8ntre Tasania şi Massachusetts. Monstrul din0och %ess" alintat %essie de c7tre sco@ieni care a fost fotografiat deseori" dar nici ofotografie nu este clar7 !oate fi o for7 de diensiuni reduse a acestor !eşti şo!;rlegigantici" du!7 cu 8i denueşte cu9;ntul grecesc ihtiosaur.

5ceanograful danez nton Bruun a 97zut o lar97 de anghil7 lung7 de P !icioare"

adus7 de un traulerI dac7 ar fi de9enit adult7 ar fi trebuit s7 7soare +G de !icioare 8nlungie.Cu toate c7 !;n7 8n !rezent nu a fost ca!turat nici un e6e!lar de calar uriaş"

e6ist7 indicii c7 aceştia !ot fi la fel de ari ca şer!ii de are" şi de fa!t !ot fi chiarei acei şer!i de are 97zu@i de nueroşi artori. Diensiunea acestor calari gigantici !oate fi calculat7 du!7 r77şi@ele scheletelor lor" desco!erite ocazional" şi du!7 urelecirculare de !e s!in7rile balenelor" rezultat al lu!tei titanice din ad;ncuri" c;nd !igentulde !e !ielea balenelor a fost su!t" r7;n;nd doar contururile 9entuzelor.

Cu toate c7 ne l7rgi 8n od constant aria cunoştin@elor des!re 9ia@a din ad;ncurilea!elor" a>oritatea obser9a@iilor şi a ca!turilor de diferite e6e!lare sau realizat cu totul8nt;!l7tor" ca şi c;nd e6traterestrii ca s7 face o co!ara@ie şiau aruncat !lasele 8ndi9erse !uncte ale !7;ntului din 9e

)=C-/012 B1/0#T3

hiculele lor s!a@iale şi au !escuit ceea ce 8ea oferit norocul.Chiar şi 9ie@uitoarele arine care ne sunt failiare !rezint7 istere cu !ri9ire la

igra@ia şi la !racticile legate de re!roducereI anghilele din interiorul 1uro!ei şi dinerica" de !ild7" se 8nt;lnesc !entru a se re!roduce tocai 8n Marea 2argaselor" deunde nu se 8na!oiaz7 la locul de origine dec;t genera@iile tinere. Tonul" care 8şi 8nce!eigra@ia din largul coastelor Braziliei" tra9erseaz7 %oua 2co@ie 8ndre!t;nduse s!re1uro!a" şi de aici nuai o !arte din toat7 ul@iea 8şi 9a continua druul s!reMediteranaI hoarii care 7rş7luiesc !e fundul 7rii" cobor;nd !anta continental7" 8şicontinu7 druul s!re o destina@ie abisal7 necunoscut7.

lte istere includ arile cre9ase de !e fundul oceanelor" care" 8n od ciudat" au toateca aceeaşi ad;ncie 8n >ur de + ile " !recu şi 9ie@uitoarele care tr7iesc acolo la o !resiune e6traordinar7. Mai sunt şi curen@ii oceanici" ade97rate r;uri 8n interiorul 7rilorIdintre aceştia unii sunt de su!rafa@7" grosiea şu9oiului 9ariind" !e c;nd al@ii curg la sute de !icioare sub ni9elul 7rii şi"de regul7" 8n alt7 direc@ie dec;t cei de la su!rafa@7. #n5ceanul <acific e6ist7 curentul Croell" care cu c;@i9a ani 8n ur7 sa ridicat lasu!rafa@7" a!oi a cobor;t din nou şi şia reluat cursul obişnuit. !roa!e to@i curen@ii au oişcare giratorieI cei din eisfera nordic7 8n sensul acelor ceasornicului" iar cei dineisfera sudic7 8n sens in9ers. Dar de ce curentul Benguela face e6ce!@ie de la aceast7regul7 şi curge dre!tQ

V;nturile şi 9alurile !rezint7 alte enige" cele ai bruşte şi 9iolente isc;nduse 8n dou7

zone ari: ura) 5 il7 arin7 K )L?H .

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ R ))

ganele 8n regiunea M7rii Caraibilor şi a tlanticului de 9estI a!oi taifunurile 8n MareaChinei de 2ud. Totuşi" c;teodat7 se st;rnesc 9aluri e6tre de !uternice nuite 9aluri deseişa şiS !e 7ri 8n od obişnuit cale" cauzate se crede de alunec 7rile de terenurisubac9atice sau de cutreurele nedetectate de la str7fundurile oceanelor.



Bog7@ia 8n inerale a 7rilor şi oceanelor este incalculabil7" dar e cert c7 e6tragerea şie6!loatarea lor A!e l;ng7 !etrol ar !utea schiba considerabil scena financiar7 a9iitorului.

Totodat7" area ascunde bog7@ii şi 9estigii ale ci9iliza@iilor din trecut. Multe dintreacestea sunt 9izibile 8n a!ele !u@in ad;nci de l;ng7 coastele Mediteranei şi 8n zona !latoului continental al tlanticului" dar altele !ot 8nc7 z7cea la ad;ncii de !este oil7" ca de !ild7" !e l;ng7 coasta !eruan7" unde au fost fotografiate coloane cio!lite8!reun7 cu ceea ce !ar a fi ruinele unor cl7diri" fa!t care indic7 o gigantic7 !r7buşire şiscufundare a !7;ntului 8n ocean" 8n e!oca oului ci9ilizat. 0egende des!re ci9iliza@ii 8nNghi@ite de a!e !ersist7 8n ulte col@uri ale oceanelor din luea 8ntreag7" de !ild7 tlantidascufundat7" se s!uneI) 8n i>locul 5ceanului tlanticI ori ci9iliza@iile care sau !ierdut 8nzona insulelor Bahaas şi 8n estul MediteraneiI des!re enigele care d7inuie 8n leg7tur7cu #nsula <aştelui şi cu alte culturi dis!7rute 8n sudul <acificului" !;n7 la !osibila e6isten@7a unei ci9iliza@ii 8n ntarctica 8nainte de a fi 8nghi@it7 de ghe@uri" anterioar7 odific7rii !ozi@iilor celor doi !oli ai !7;ntului.

<or@iuni 8ntregi ale fundului oceanelor !ar s7 se afle 8n continu7 işcareI 8n ai)*+H" o !arte din şan@ul Bonin" 8n a!ro!iere de Ja!onia" sa 8n7l@at cu

)GC-/012 B1/0#T3

P=== de !icioare. Dintre sutele de ii de seise ce au loc anual !e tot cu!rinsul !7;ntului" a>oritatea se concentreaz7 !e coaa centratlantic7" acolo unde se crede8nc7 din cele ai 9echi ti!uri c7 ar fi e6istat legendara tlantida. !oi ai esteisterul fundului fals scos 8n e9iden@7 adesea de sonda>ele 8ntre!rinse !entru 7surareaad;nciii a!elor" care 8n od frec9ent indic7 o cifr7 ai ic7 dec;t cea ob@inut7anterior" !entru ca ai t;rziu s7 re9in7 şi s7 8nregistreze cifra ad;nciii ini@iale. 2a !resu!us c7 fundul fals ar fi rezultatul !rezen@ei te!orare a unor bancuri at;t de densede !eşti sau de alt7 faun7" 8nc;t creeaz7 o su!rafa@7 solid7 de !e care sonarul se reflect7

şi furnizeaz7 infora@iile eronate. 4n ister tot at;t de ine6!licabil 8l re!rezint7 ciudatelef;şii luinoase de a!7 alb7 din $ulf 2trea ACurentul $olfului. Des!re acestfenoen se crede c7 !oate fi !rodus de !eştişorii fosforescen@i care agit7 area sau deradioacti9itatea a!ei. 5rice" ar fi" cu cinci secole 8n ur7" lui Colub i sa !7rut den deen@ionat fenoenul" iar !entru astronau@ii ce c7l7toreau 8n s!a@iu" a!a alb7 a fostultia luin7 de !e !7;nt !e care au 97zuto. #n fine" e6ist7 şi teoria deri9eicontinentelor" care se de!7rteaz7 unele de altele" !rin are" de ceea ce au fost c;nd9a"adic7 un su!ercontinent. ceast7 teorie este 8n general acce!tat7 abia acu şi !oate fiinfluen@at7 considerabil de rota@ia" co!ozi@ia şi co!ortaentul !7;ntului.

#n orice caz" e6ist7 o diferen@7 8ntre isterele ce !ot fi e9entual dezlegate Acu toate c7 !;n7 atunci 9or continua s7i intrige !e cei care se confrunt7 cu ele şi isterele din

Triunghiul Berudelor care con@in şi un iz9or de !ericol !entru c7l7tori. 1ste ade97rat c7nueroase a9ioane sur9oleaz7 zilnic zona" c7 na9eT/#4%$-#40 B1/M4D105/)H

ari şi ici na9igheaz7 !rin a!ele Triunghiului şi c7 un are nu7r de turişti 9iziteaz7regiunea 8n fiecare an" f7r7 incidente. i a!oi" a9ioane şi na9e sau !ierdut şi continu7 s7 se !iard7 !e are din cele ai diferite oti9e" dar nici 8ntro alt7 zon7 nu sau 8nregistratdis!ari@ii at;t de nueroase" at;t de ine6!licabile" at;t de bruşte şi 8n circustan@e at;t deciudate" unele duc;nd !rin natura coinciden@elor s!re liitele i!osibilului. ATrebuie s7



face o diferen@iere 8ntre !ierdut !e are" care !resu!une c7 sau desco!erit e!a9e saualte resturi !lutitoare" şi dis!7rut" no@iune ce sugereaz7 c7 nu sa ai g7sit niic.

16ist7 nueroase autorit7@i na9ale şi aerona9ale care afir7 c7 este !erfect noralca a9ioane" na9e şi iahturi s7 dis!ar7 8ntro zon7 at;t de intens circulat7" datorit7furtunilor care se isc7 din senin !recu şi ulti!lelor !osibilit7@i de erori de na9iga@ie saudin !ricina accidentelor. ceste autorit7@i ar fi gata s7 sus@in7 c7 Triunghiul Berudelornici nu e6ist7" c7 terenul este fals" c7 este 9orba de un ister artificial creat !entru ainduce 8n eroare !e cititorii curioşi şi !lini de iagina@ie. 0iniile aeriene care deser9esczona subscriu la aceast7 o!inie cu un entuzias uşor de 8n@eles" deşi sunt destui !ilo@i cue6!erien@7 care nu sunt aşa de con9inşi de lucrul acesta" anue c7 Triunghiul Berudelorar fi o fic@iune. De fa!t" cei care s!ri>in7 i!oteza ine6isten@ei Triunghiului au 8ntrun feldre!tate" c7ci triunghiul este ai degrab7 o eli!s7 sau un arc de cerc cu !artea cea ai8nalt7 8n a!ro!ierea Berudelor şi cu !artea de >os a curburii care" ating;nd loridainferioar7 şi trec;nd de <uerto /ico" se arcuieşte s!re sud şi s!re est !rin Marea2argaselor" !entru a re9eni 8n final la Berude. Cei care au studiat fenoenul sunt 8nge),

C-/012 B1/0#T3

neral de acord cu aceast7 deliitare. #9an 2anderson" care a tratat subiectul 8n lucrarea sa !n"isible #esiden$s A/eziden@ii in9izibili" !recu şi 8n nueroase articole" conchide c7 zonase !rezint7 8n for7 de eli!s7 sau de rob" şi c7 ai e6ist7 8nc7 dou7s!rezece aseeneazone la distan@e egale 8ntre ele" 8!r7ştiate !e tot globul" inclusi9 s!a@iul de trist7 fai7de l;ng7 Ja!onia" nuit Marea Dia9olului. John 2!encer este de !7rere c7 zonaconsiderat7 !ericuloas7 se e6tinde !e !latfora continental7" !ornind dintrun !unct dinlargul Virginiei" continu7 s!re sud dea lungul coastei ericii" trece dincolo de lorida"a!oi 8ncon>oar7 $olful Me6ic" cu!rinz;nd !latforele subarine ale insulelor caraibiene şiregiunea !eriferic7 a Berudelor. Vincent $addis" autorul lucr7rii !n"isible %ori&onsA5rizonturi in9izibile şi al articolului din re9ista 'rgos, care ar fi !utut da zonei nuele de

Triunghiul Berudelor" stabileşte astfel" 8n linii ari" fora ei: o linie din lorida laBerude" alta de la Berude la <uerto /ico şi o a treia linie 8na!oi s!re lorida" trec;nd !rin BahaasI 8n schib" John $odin sugereaz7" 8n lucrarea sa This Baffling (orldAceast7 lue derutant7 c7 Marea $hinioanelor este un !7trat a!ro6iati9 ce se8ntinde 8ntre Berude şi coasta Virginiei" cu latura sudic7 alc7tuit7 de insulele Cuba"-is!aniola şi <uerto /ico. <;n7 şi <aza de Coast7 a 2tatelor 4nite" care nu crede 8nTriunghiul Berudelor" atunci c;nd i se cer infora@ii !une la dis!ozi@ia solicitan@ilor oscrisoare standard a <azei de Coast7 a a!tea Dosar ?+G= 8n care 8i stabileşte !ozi@iaastfel: Triunghiul Berudelor sau al Dia9olului este o zon7 iaginar7" situat7 8n largulcoastei tlanticului de sudest a 2tatelor 4nite" cunoscut7 !entru !rocenta>ul ridicat al !ierderilor ine6!licabile

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ U )?i A

de na9e" abarca@iuni ici şi a9ioane. #n general se consider7 c7 9;rfurile Triunghiului suntlocalizate 8n Beruda" Miailorida şi 2;n Juan<uerto /ico. UMeteorologii consider7Triunghiul Berudelor ca fiind o zon7 forat7 din linii iaginare !ornind din Beruda !;n7 la %e 'or(" la nord" şi #nsulele Virgine" la sud" desf7şur;nduse 8n for7 de e9antais!re 9est şi ating;nd +? grade latitudine nordic7.

2tudierea h7r@ii 8n care sunt indicate cele ai i!ortante !uncte unde au dis!7rut na9e şia9ioane ne !erite s7 a!recie dac7 regiunea la care ne referi este sau nu un triunghi"



!oate un triunghi ai ic cu!rins 8ntrunul ai are" ori o eli!s7 uriaş7 sau !oate un !7trat" ori un fenoen ce ur7reşte !latforele continentale şi insulare.

Cercurile aritie cunosc de ult7 9ree c7 8n aceast7 zon7 sau 9olatilizat ulte na9eşi c7 unele dis!ari@ii au creat legenda M7rii %a9elor <ierdute sau a Ciitirului %a9elor" localizat7 8n Marea 2argaselor. /a!oartele cu !ri9ire la acest fenoen indic 7 ocreştere a dis!ari@iilor 8nce!;nd cu anul )LP=" !robabil !entru c7 de la acea dat7 au 8nce!uts7 fie ai detaliate. Dis!ari@iile au 8nce!ut du!7 /7zboiul de 2ecesiune"deci au fost e6cluseatacurile tru!elor Confederate" 8ns7 un e9enient !etrecut la c;te9a luni du!7 8ncheiereacelui deal doilea r7zboi ondial a deonstrat c7 şi a9ioanele ce zboar7 deasu!ra zonei sunt9ulnerabile" !robabil din aceleaşiU oti9e care !ro9oac7 dis!ari@ia f7r7 ure a na9elor. #nura acestui incident a fost dat zonei nuele de Triunghiul Berudelor.

II' TRIUNGHIUL A(IOANELOR DI#&RUTE

Triunghiul Berudelor a !riit aceast7 denuire 8n ura dis!ari@iei a şase a9ioane aleMarinei Militare" cu echi!a>e cu tot" la data de ? decebrie )*,?. <riele cincia9ioane" care se !are c7 au dis!7rut siultan" se aflau 8ntro isiune de rutin7 !e untraseu de zbor triunghiular ce 8nce!ea de la baza aerona9al7 ort 0auderdale" lorida"continua )P= ile s!re est" a!oi ,= ile s!re nord şi re9enea la baz7 folosind ruta desud9est. Beruda a 8!ruutat 8n cele din ur7 nuele s7u zonei care" dea lungulti!ului" a fost denuit7 8n cele ai diferite oduri: Triunghiul Dia9olului" TriunghiulMor@ii" Marea Dezastrelor" Ciitirul tlanticului" deoarece 2a obser9at c7 9;rfultriunghiului" care constituie ruta de zbor de la ort 0auderdale" era 8n linie drea!t7 cuBeruda" iar aceast7 insul7 !are s7 fie hotarul nordic al zonei de dis!ari@ie a na9elor şia9ioanelor" 8n condi@ii ciudate. %ici un alt incident anterior sau ulterior acestuia nu a atrasat;t de ult aten@ia" fiind 9orba de dis!ari@ia $o$al) a unei escadrile 8!reun7 cu a9ionuluriaş triis 8n a>utor un hidroa9ion Martin Mariner" cu un echi!a> de )H oaeni care sa

e9a!orat" 8n od ine6!licabil" 8n ti!ul o!era@iunilor de sal9are. $ru!ul de cinci a9ioane cusoar T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )+

ta tragic7" ce a decolat de la ort 0auderdale" era denuit 3borul )*. 9ioanele erau !ilotate de cinci ofi@eri" 8!reun7 cu un echi!a> de treis!rezece recru@iI aceştia din ur7trebuiau s7 fie re!artiza@i c;te doi 8n fiecare a9ion" 8ns7 8n ultiul oent" 8n acea zide ? decebrie )*,?" unul din recru@i a9;nd !robabil unele !resentiente a cerut s7fie debarcat şi nu a fost 8nlocuit. R

9ioanele erau de ti!ul $ruan TBMH 9enger" bobardiere lansatoare de tor!ile"

şi fiecare dintre ele a9ea cobustibil suficient !entru un zbor de !este )=== de ile.Te!eratura aerului era de P? grade " soarele str7lucea" erau c;@i9a nori 8!r7ştia@iicicolo" iar 9;ntul b7tea oderat din direc@ia nordest. <ilo@ii" care zburaser7 ce9a aide9ree 8n aceeaşi zi" ra!ortaser7 o zi e6celent7 !entru zbor. Ti!ul re!artizat !entruaceast7 isiune era de dou7 ore. Decolarea a 8nce!ut la ora ), fi6" iar la ), şi )= toatea9ioanele erau 8n aer. Coandantul escadrilei"

S '

locotenentul Charles Taylor" cu !este G?== ore de zbor" a condus a9ioanele s!re Chic(en2hoals" la nord de Biini" unde trebuiau s7 fac7 e6erci@ii de atac asu!ra unei e!a9e@int7.



t;t !ilo@ii c;t şi restul echi!a>ului erau oaeni cu e6!erien@7 şi nu e6ista nici un oti9de 8ngri>orare !entru aceast7 isiune de rutin7.

Dar ce9a sa 8nt;!lat" şi 8nc7 ce9a gra9. <e la ora )? şi )? inute" du!7 ce ataculasu!ra e!a9ei@int7 fusese 8nde!linit şi a9ioanele şiau continuat druul s!re est"radioo!eratorul de la turnul de control al bazei aerona9ale de la ort 0auderdale" careaşte!ta s7 fie contactat !entru !riirea instruc@iunilor de aterizare şi a orei de sosire" arece!tat un esa> ciudat de la coandantul escadrilei" 8nregistr7rile con

) !ro6iati9 )L grade Celsius.C-/012 B1/0#T3

@in ur7toarele: Coandantul escadrilei Alocotenent Charles Taylor chea7 turnul decontrol. 4rgent. 2e !are c7 nea ab7tut de la rut7. %u !ute 9edea !7;ntul... /e!et...nu !ute 9edea !7;ntul.

Turnul: Care este !ozi@ia dunea9oastr7QCoandantul escadrilei: %u sunte siguri de !ozi@ia noastr7. %u sunte siguri unde

ne afl7... 2e !are c7 nea r7t7cit.Turnul: r trebui s7 97 8ndre!ta@i s!re 9est.

Coandantul escaclrilei: %u şti 8r>" care !arte este 9estul. %iic nu este 8n regul7...Ciudat... %u sunte siguri de nici o direc@ie !;n7 şi oceanul arat7 altfel.<e la ora )? şi H= de inute" instructorul şef de la ort 0auderdale a rece!@ionat

un esa> al cui9a care 8i cerea co!ilotului <oers infora@ii des!re direc@ia indicat7 de busola sa" şi #a auzit !e <oers r7s!unz;nd: %u ştiu unde ne g7si. Cred c7 nea r7t7citdu!7 ultia schibare de direc@ie. #nstructorul şef de la baz7 a reuşit s7 intre 8ncontact cu instructorul 3borului )*" iar !ilotul ia s!us: bele ele busole suntdereglate" 8ncerc s7 g7sesc ort 0auderdale... 2unt sigur c7 sur9olez eys" dar nu ştiu !recisunde ne afl7.... Ca urare a acestei infora@ii" instructorul #a sf7tuit s7 zboare s!renord !7str;nd soarele 8n st;nga sa !;n7 a>unge la baza aerona9al7 de #a ort 0auderdale.#ns7" 8n re!lic7" a auzit ur7torul esa>: Tocai a sur9olat o insul7 ic7... %u se 9edenici un alt !7;nt..." ceea ce 8nsena c7 !ilotul nu sur9ola eys şi o dat7 cu el nicirestul escadrilei" !entru c7 nu 9edeau uscatul şi" deci" se r7t7ciser7. De9enea din ce 8n ceai dificil s7 se interce!teze esa>ele 3borului )*" din cauza c;!ului electrostatic.1ra clar c7 3borul )* nu ai rece!@iona esa>ele turnului" 8n schib turnulT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )*

auzea discu@iile dintre !ilo@i. 4nele se refereau la o !osibil7 !an7 de cobustibil"suficient nuai !entru +? de ile" altele la 9;nturi de +? de ile !e or7 şi" 8n fine"rearca !ri9ind fa!tul c7 toate busolele şi giroco!asele au 8nnebunit" fiecare ar7t;ndalt7 direc@ie. Dar !uternicul ei@7tor de la ort 0auderdale nu a !utut lua leg7tura cu celecinci a9ioane" 8n ciuda fa!tului c7 discu@iile !urtate 8ntre !ilo@i se auzeau destul de clar.

#ntre ti!" !ersonalul bazei fusese cu!rins de o uriaş7 şi fireasc7 agita@ie la auzul c7

3borul )* se afl7 8n dificultate. 2e f7ceau tot felul de !resu!uneri cu !ri9ire #a un atacinaic Acu toate c7 r7zboiul se 8ncheiase de c;te9a luni" sau la un atac al unui inaic nou şi8n acelaşi ti! se !reg7teau na9e de sal9are" un hidroa9ion biotor s!ecial de ti!ulMartin Mariner cu un echi!a> de )H !ersoane" de la baza aerona9al7 Banana /i9er.

0a ora )P fi6 turnul a auzit !e neaşte!tate c7 locotenentul Taylor a !redat coandaofi@erului su!erior de arin7" c7!itanul 2il9er. Cu toate c7 bruia>ul c;!ului electrostaticera !uternic" sa rece!@ionat de la acesta un esa> inteligibil: %u şti !recis unde neafl7... Cred c7 sunte #a GG? de ile nordest de baz7... Cred c7 a sur9olat lorida



şi c7 ne g7si 8n $olful Me6ic... Coandantul escadrilei a hot7r;t o 8ntoarcere de )L=grade" cu s!eran@a de a a>unge din nou deasu!ra loridei" dar iediat transisia ade9enit tot ai slab7" sen c7 a f7cut ! 8ntoarcere greşit7 şi c7 zboar7 s!re est" 8n larguloceanului. 4nele ra!oarte afir7 c7 ultiele cu9inte rece!@ionate de la 3borul )* aufost: 2e !are c7..." !e c;nd al@i ascult7tori 8şi aintesc c7 sau rostit şi alte fraze:

G=

C-/012 B1/0#T3T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G)

!7truns 8n a!ele albe... 2unte definiti9 [email protected] c;te9a inute du!7 decolarea hidroa9ionului Martin Mariner" turnul de control a

!riit un esa> de la locotenentul Coe" 8n care se relata c7 8n zona unde se !resu!unec7 sar afla escadrila b;ntuie 9;nturi !uternice la altitudinea de P=== de !icioare. cestaa fost ultiul esa> !riit de la hidroa9ionul de sal9are. <u@in ai t;rziu" toate

unit7@ile de sal9are au !riit un esa> urgent" infor;nd c7 acu sunt şase a9ioanedis!7rute 8n loc de cinci. %u sau ai !riit a!oi nici un fel de counic7 ri de la 3borul )* sau de la

hidroa9ionul de sal9are. Totuşi" du!7 ora )*" baza aerona9al7 5!a0oc(a" Miai" arece!@ionat slab ur7torul esa>: T...T... care este o !arte din indicati9ul 3borului)*" #ndicati9ul co!let al a9ionului coandantului era TGL. Dac7 acest esa> 9enea8ntrade97r de la !atrula dis!7rut7" 8nsean7 c7 el a fost transis la dou7 ore du!7ce a9ioanele au r7as f7r7 cobustibilO

Cercetarea ini@ial7 8n chiar ziua dis!ari@iei a fost sus!endat7 din cauza 8ntunericului" cutoate c7 na9e ale <azei de Coast7 au c7utat su!ra9ie@uitori 8n tot cursul no!@ii. doua zi" >oi" 8n zori" sa declanşat o o!era@iune asi97 de in9estigare. Dar 8n ciuda tuturor eforturilorde!use" de o a!loare neai8nt;lnit7 au fost i!licate G,= de a9ioane su!lientare de !e !orta9ionul Solomons, , distrug7toare" c;te9a subarine" )L na9e ale <azei de Coast7"9edete de cercetare şi sal9are" sute de a9ioane !articulare" iahturi şi abarca@iuni diferite" !recu şi ai ulte a9ioane ti! <BM de la baza aerona9al7 Banana /i9er" !riinduses!ri>in şi de la /... Aor@ele /egale eriene Britanice nu sa desco!erit niic.

Cu o edie de )P+ de zboruri !e zi" la H== !icioare de su!rafa@a a!ei" desf7şuratedin zorii zilei şi !;n7 8n aurg" 8n care ti! sau cercetat inu@ios HL= === de ile !7trate de uscat şi de a!7" incluz;nd tlanticul" zona Caraibilor" !or@iuni din $olfulMe6ic" din teritoriul loridei şi al insulelor 8n9ecinate" ac@iuni care au totalizat un nu7rde ,)== ore de zbor" nu sa desco!erit nici 7car o !lut7 de sal9are" nici o ur7 dee!a97" nici o !at7 de ulei.2au cercetat toate zonele de uscat !osibile. 4n a9ion coercial a ra!ortat c7 a 97zut

flac7ra unei e6!lozii deasu!ra uscatului şi sa crezut c7 ar !utea fi 9orba de hidroa9ionulMartin Mariner" dar ulterior ştirea a fost dezin@it7. Ce9a ai t;rziu un 9as coercial ara!ortat c7 a re!erat o e6!lozie" 8n 97zduh" EE la ora )* şi H= de inuteI dar dac7e6!lozia a fost chiar a celor cinci a9ioane 9engers" 8nsean7 c7 ele 8nc7 zburau du!7 ce8şi terinaser7 cobustibilul de c;te9a ore. Mai ult" aceast7 e6!lica@ie dat7 dis!ari@ieif7r7 ur7 a a9ioanelor i!lic7 ciocnirea 8n 97zduh şi niicirea lor siultan7 !rin e6!loziedu!7 ce t7cuser7 tot ti!ul de la 8ntreru!erea leg7turilor cu baza. Trebuie rearcatfa!tul c7 nu sau !riit esa>e 252 nici de la 3borul ")*" nici de la hidroa9ionul Martin



Mariner. #n ceea ce !ri9eşte aeriz7rile for@ate" a9ioanele 9engers erau ca!abile s7 lerealizeze lin şi s7 !luteasc7 *= de inute" iar echi!a>ul era instruit s7 abandonezea9ioanele 8n P= de secunde. <lutele de sal9are erau la 8nde;n7" afl;nduse 8n e6teriorula9ionului.

Deci" oricu ar fi fost aerizarea" !lutele ar fi r7as la su!rafa@a a!ei şi ar fi fostg7site" 8n !ria !arte a cercet7rilor sau ra!ortat 9aluri 8n curs de forare" dardistan@a dintre dou7 9aluri consecuti9e

GGC-/012 B1/0#T3

era suficient de are ca a9ioanele s7 !oat7 aeriza acolo. Ciudata referire la a!a alb7din ultiul esa> !riit de la 3borul )*" ar pu$ea a9ea leg7tur7 cu cea@a albicioas7care a!are ocazional 8n zon7" ceea ce ar e6!lica li!sa de 9izibilitate" !recu şi fa!tul c7soarele arat7 curios9dar nu şi defectarea busolelor şi a giroco!aselor. #n !lus" seştie ca 8ntre lorida şi insulele Bahaas e6ist7 o zon7 de ecranare radio" dar dificult7@ilezborului au 8nce!ut *nain$ea !ierderii contactului radio.

5 coisie na9al7 de anchet7" du!7 ce a e6ainatU toate do9ezile dis!onibile şi a luat !arte la dezbaterileO Cur@ii Mar@iale !ri9ind cul!a ofi@erului 8ns7rcinat cu8 controlula!aratelor de bord Acare ai t;rziu a fostI e6onerat de r7s!undere" do9edinduse c7 toat7a!aratura era 8n !erfect7 stare 8nainte de decolare" şia 8ncheiat acti9itatea f7r7U s7stabileasc7 ce anue sa 8nt;!lat 8n realitate. #n ra!ort se !recizeaz7: 4n esa> radiointerce!tat infora c7 a9ioanele sau r7t7cit şi c7 au !roblee cu busolele" care nu aifunc@ioneaz7. C7!itanul W. C. Wingard" un ofi@er de infora@ii" a fost ce9a ai categoric8ntrun inter9iu: ... Mebrii coisiei de anchet7 nu au fost 8n stare nici 7car s7 !resu!un7 ce anue sa 8nt;!lat . i 4n alt ebru a8 coisiei a coentat cudraatis: u dis!7rut co!let ca şi c;nd ar fi zburat 8n Marte" introduc;nd astfeleleente de c7l7torie 8n s!a@iu şi i!lic;nd 5.3.%.urile care de atunci au de9enit !arteintegrant7 a legendei Triunghiului Berudelor. Cercet7torii serioşi şi oceanografii au f7cut

cele ai > di9erse !resu!uneri !entru a e6!lica dis!ari@ia at;tor na9e şi a9ioane" f7r7 a l7sao singur7 ur7" 8!reun7 cu nueroşii lor !asageri şi !ilo@i. 0ocotenentul de arin7 /.-" Wirshing" ofi@er 8ns7rcinat cu antrenaT/#4%$-#40 BERMUDELOR )*

entele" care se g7sea la baza aerona9al7 de #a ort 0auderdale c;nd sa !etrecutincidentul" crede c7 terenul dis!7rut este un factor i!ortant cu !ri9ire la soartaechi!a>ului 3borului )*" !entru c7 nu sa z7sit nici un indiciu care s7 deonstrezeoartea lor.&

AMaa unuia dintre !ilo@ii dis!7ru@i a declarat 8n ti!ul unei audieri c7 a rece!@ionat o9iziune a fiului ei şi c7 era 8nc7 8n 9ia@7 unde9a 8n s!a@iu. #ar dr. Manşon Valentine" un

o de ştiin@7 care a su!ra9egheat zona ani de zile" a fost citat de Miami +es- 1i sunt8nc7 aici" dar 8ntro alt7 diensiune a unui fenoen agnetic care ar !utea fi o!era unui5.3.%. 4n ofi@er al <azei de Coast7 şi ebru al coisiei de anchet7 a afirat cu osinceritate dezarant7: %u şti ce se !etrece acolo. i 8n final" 8n cadrul uneideclara@ii ce9a ai oficiale" un alt ofi@er din coisie a e6!riat consensul ofi@erilor8ns7rcina@i cu ancheta: ... ceast7 !ierdere f7r7 !recedent 8n ti! de !ace !are s7re!rezinte un ister total" cel ai ciudat in9estigat 9reodat7 din analele aerona9ale.

desea a!ar coinciden@e legate de dezastre" ai ales dac7 au #oc !e are Aca atunci



c;nd cargoul S$ocholm sa ciocnit cu na9a de !asageri 'ndreea /oria, iar o t;n7r7 care9orbea doar s!aniola a fost suls7 cu o !arte din cabina ei de !e 'ndreea /oria de !ro9acargoului S$ocholm şi !roiectat7 l;ng7 cabina unui arinar" singurul de !e 9asul s7u care9orbea s!aniola" iar dis!ari@ia 3borului )* nu a f7cut e6ce!@ie de #a regul7.

0ocotenentul /. -. Wirshing" 8ns7rcinat cu antrenaentele 8n acea !erioad7 la ort0auderdale" ale c7rui noti@e !ersonale se afl7 la baza aterialului de ai sus" 8şi aduceainte c7 8n diinea@a acelei zile a a9ut loc un zbor de antrenaent care sa desf7şuratG,C-/012 B1/0#T3

8n condi@ii neobişnuite. cest caz" care a fost considerat ai !u@in senza@ional" a fost 8ngeneral negli>at de !res7. <ilotul a 8nt;!inat şi el dificult7@i cu busolele" care saudefectat" astfel c7 8n loc de a re9eni la baz7" a aterizat cu ?= de ile ai la nord.

Cel !u@in doi ebri ai 3borului )* au !resi@it dezastrul. 4nul dintre aceştia a fost8nsuşi instructorul de zbor. 0a ora )H şi )? inute el a a>uns la şedin@a de !reg7tire cu8nt;rziere şi a cerut ofi@erului de ser9iciu s7 fie scutit de a !artici!a la acest zbor. 1l nua oferit nici o e6!lica@ie" ci !ur şi si!lu a declarat c7 nu 9rea s7 ia !arte la zborul

res!ecti9. Deoarece nu era dis!onibil nici un 8nlocuitor" cererea sa a fos res!ins7.l doilea caz" la care a fost artor chiar locote> nentul Wirshing" a fost ult coentat"deoarece lia: osnar" ca!oral de arin7" nu sa !rezentat la zbo 4lterior acesta a fost citatde !res7 c7 ar fi declara %ui !ot e6!lica de ce" dar dintro !ornire #au tric7 a deciss7 nu !artici! la zborul res!ecti9i Confor s!uselor locotenentului Wirshing" ca!oralulU un9eteran al b7t7liei de #a $uadalcanal" care ai a9ea doar !atru luni !;n7 la trecerea sa8n rezer97" ceruse cu c;te9a lun> 8nainte s7 nu ai fac7 !arte din cor!ul na9igant. #nziua zborului a in9ocat din nou cererea sa anterioar7" iar locotenentul Wirshing )asf7tuit s7 se duc7 la edicul de zbor !entru ai solicita 8nlocuirea sa. Ca!oralul a f7cutacest lucru şi 8n consecin@7 a9ioanele au decolat cu un ebru al echi!a>ului 8n inus.C;nd au a!7rut !riele indicii c7 ce9a nu este 8n regul7 cu 3borul )*" locotenentulWirshing sa dus la doritoare s7 caute 9oluntari" <riul 8nt;lnit a fost ca!oralul r7as

la sol care iU s!us: V7 ainti@i c7 ia@i s!us s7 7 duc la edicQT/#4%$-#40 B1/M4D105/ G?

fost şi a scutit de zboruri. Din escadrila dis!7rut7 f7cea !arte şi eu.Totuşi lista de zbor indica fa!tul c7 a9ioanele au decolat cu echi!a>ele co!lete" ca şi

c;nd altcine9a ar fi urcat la bord 8n ultia cli!7. Din aceast7 cauz7" sau !ierdut ore 8ntregi !entru a identifica cine anue li!sea de la baza. C;nd sa a>uns la concluzia c7 nu aili!seşte nieni" isterul ra!ortului care !reciza !ersonalul co!let a de9enit un eleent8n !lus" nesolu@ionat" 8n leg7tur7 cu aceast7 dis!ari@ie.

4n alt as!ect ciudat a de9enit !ublic du!7 G* de ani" c;nd rt ord" re!orter" scriitorşi conferen@iar" care a ur7rit cazul 8nc7 din )*,?" a f7cut o declara@ieX uiitoare 8n cadrul !rograului tele9iziunii na@ionale" 8n )*+," afir;nd c7 locotenentul Taylor a counicat" !rin radio" ur7toarele: %u 9eni@i du!7 ine... ei arat7 de !arc7 ar 9eni din s!a@iule6traterestru. ord declar7 c7 infora@ia ia fost furnizat7 la 9reea res!ecti97 de unradioaator" dar nu ia acordat !rea are aten@ie şi nici 8ncredere" cunosc;nd dificult7@ilecu care se confrunt7 un radioaator ce interce!teaz7 esa>e de la a9ioanele aflate 8n zbor" !recu şi din cauza 9;l9ei st;rnite şi a surescit7rii care cu!rinsese luea atunci c;nd sa !etrecut incidentul.

ord 8ns7 a ob@inut 8n cadrul in9estiga@iilor sale confirarea celor de ai sus sub foratranscrierii unor esa>e schibate 8ntre a9ion şi turn" şi care au fost introduse 8ntrun



ra!ort la insisten@ele !7rin@ilor ebrilor echi!a>ului dis!7rut. Transcrierea oficial7 şisecret7" des!re care ord declar7 c7 i sa !eris s7 o citeasc7 !ar@ial" con@inea cel !u@in ofraz7 %u 9eni@i du!7 ine... identic7 cu aceea care 8i fusese furnizat7 de radioaator şicare nu fusese f7cut7 !ublic7. cest ulti ister ce face referire la aesteculGPC-/012 B1/0#T3

e6traterestrilor" a!are 8n ai ulte cazuri de dis!ari@ie" i

Cu toate c7 na9e de toate ti!uri le au dis! 7rut 8nainte şi du!7 acest incident 8nTriunghiul Beru@ delor" trebuie notat fa!tul c7 tragedia care sa ab7tut asu!ra a9ioanelor9engers şi a hidroa9ionului Marti Mariner a fost !riul caz care a i!licat aerona9şi care a declanşat cercet7ri at;t de 9aste efectuate !e uscat" !e are şi 8n aer" de unnu7r i!resionant de unit7@i" din !7cate f7r7 succes. cest incident 9a a9ea dre!tconsecin@7 intensificarea cercet7rilor 8n zurile dis!ari@iilor ulterioare de a9ioane" nu

nu !entru sal9area su!ra9ie@uitorilor" dar şi !entru a des co!eri ce anue sa8nt;!lat. Du!7 incidentul c 3borul )* a urat un nu7r de dis!ari@ii ine6!licabile de a9ioane !articulare" coerciale şi ilitar cu o frec9en@7 dezarant7" şiaceasta 8n !lus fa@7 d dis!ari@iile norale de na9e ari şi ici. Dar ui terior"e6ist;nd echi!e i6te aerona9ale" leg7turi radi cu baza" instruente ai sofisticate şi oe6!erien@ ai are" fiecare dis!ari@ie a fost in9estigat7 cu ulY ai ult7 aten@ie.

0a data de H iulie )*,+" un a9ion C?, al Marine> Militare ericane" cu un echi!a>forat din sas ebri" efectua un zbor de rutin7 8ntre Beruda g> baza aerian7Morrison" <al Beach" ultia sa !ozi@i 8nregistrat7 fiind ca #a )== de ile deBeruda> #ediat sau declanşat cercet7ri aerona9ale intense de c7tre arata terestr7"arin7 şi <aza de Coast7 care au aco!erit o su!rafa@7 de !este )== === de rni8 !7tratede a!7" dar nu sau desco!erit r77şi@e !ete de ulei Acu e6ce!@ia unor !erne de

scaune şi a unei butelii de o6igen care nu au fost identificate ca) a!ar@in;nd echi!a>uluidis!7rut.T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G+

i !entru c7 aseenea cazuri au continuat" sau rearcat unele coinciden@e oarecualarante" 8n sensul c7 dis!ari@iile din Triunghi !ar s7 se !etreac7 8n !erioada de 9;rf aturisului şi a sezonului hotelier" din noiebrie !;n7 8n februarie. i ai sur!rinz7toare afost constatarea c7 ulte dis!ari@ii au a9ut loc 8ntro !erioad7 de c;te9a s7!t7;ni 8naintesau du!7 Cr7ciun. 4n a9ion de !asageri anglosudaerican" de ti! Tudor #V" cu !atruotoare de fa!t un fost bobardier 0ancaster transforat şi botezat S$ar Tiger adis!7rut 8n ti! ce zbura din zore s!re Beruda" la data de G* ianuarie )*,L. 9ionula9ea un echi!a> forat din şase ebri şi un nu7r de G? de !asageri" !rintre care şi irrthur Cunningha" areşal britanic al aerului din cel deal doilea r7zboi ondial" fostulcoandant al 2econd Tactical ir orce din /.... 9ionul S$ar Tiger era !rograats7 aterizeze la iberly ield" Beruda. 0a ora GG şi H= de inute" cu !u@in ti! 8nainte deaterizare" !ilotul a transis turnului de control un esa> 8n care" !rintre altele" se en@ionac7 9reea este e6celent7 şi 9o a>unge confor orarului. <ozi@ia a9ionului era la HL=de ile nordest de Beruda.

!oi nu sa ai !riit nici un esa>" dar nici S$ar Tiger nu a ai sosit 9reodat7 la



destina@ie. %u sa !riit nici 7car un 2.5.2. sau 9reo alt7 counicare urgent7 care s7indice fa!tul c7 a9ionul ar a9ea !roblee" cu toate c7 9reea era o!ti7 !entru zbor. 0aiezul no!@ii" S$ar Tiger era trecut !e lista 8nt;rzierilor şi a doua zi" )H ianuarie" o!era@iunilede cerce8aresal9are erau de>a lansate. Treizeci de a9ioane şi zece na9e au !ie!t7nat !ractic zona ti! de ai ulte zile" f7r7 s7 se 8nregistreze 9reun rezultat. C;te9a cutii delen şi butoaie etalice !entru !etrol au

GLC-/012 B1/0#T3 l T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G*

fost senalate la nord9est de Beruda" la data de H) ianuarie. Dac7 acestea ar fia!ar@inut lui S$ar Tiger, 8nsena c7 a9ionul a de9iat cu sute de ile fa@7 de ruta sanoral7" !;n7 c;nd ce9a )a lo9it" dar trebuie s7 reainti fa!tul c7 !ilotul nu a senalatniic deosebit cu !ri9ire la rut7 şi nici la odul de func@ionare a a9ionului.

A

#n ti! ce c7ut7ri8e erau 8n curs" nueroşi radioaatori afla@i dea lungul coastei

tlantice şi chiar 8n interiorul teritoriului au ca!tat esa>e trunchiate" ca şi c;nd cine9atransitea 8n codul Morse f7r7 s7) cunoasc7. <unctele şi liniu@ele silabiseau cu9;ntul TiNger. i ai straniu a fost un ra!ort al <azei de Coast7 din %efoundland. C;nd benzile de 8nregistrare sau o!rit" sa desco!erit c7 cine9a transisese un esa> radio" !ronun@;nd doar literele $-%<" care constituiau indicati9ul lui S$ar Tiger.

2a !resu!us c7 aceste esa>e sunt falsuri" cunosc;nduse fa!tul c7 e6ist7 !ersoaneanorale care sit o !l7cere deosebit7 la auzul unor dezastre. Totuşi sa constatat oase7nare cu 3borul )*: du!7 ore 8ntregi de la dis!ari@ie sau rece!@ionat esa>e slabe"la Miai" ce re!rezentau indicati9ul unui a9ion" ca şi c;nd acestea ar fi fost transise delao de!7rtare ult ai are" 8n ti! şi s!a@iu" fa@7 de zona unde sa !etrecutdis!ari@ia.

Ministrul britanic al 9ia@iei Ci9ile a forat o coisie de anchet7 sub conducerealordului Macillan" !entru a in9estiga dis!ari@ia a9ionului S$ar Tiger. /a!ortul a fost !ublicat la o!t luni de la data dis!ari @iei şi en@ioneaz7 c7 nu e6ist7 oti9e s7 secread7 c7 S$ar Tiger sa !r7buşit 8n are din cauza 9reunui defect ecanic" a li!sei decobustibil" a ne!utin @ei de a g7si destina@ia" a fenoenelor eteorologice ne

!re97zute sau a unei erori de 8n7l@ ie" ca s7 enuer7 doar c;te9a din !osibilit7@ileanalizate. /a!ortul en@iona c7 realizarea aerona9ei nu oferea oti9e s7 se b7nuiasc7e6isten@a la !roiectarea sau construirea acestui a9ion Tudor #V" denuit S$ar Tiger aunor erori tehnice sau abateri de la standardele acce!tate.

Concluzia final7 a coisiei se !oate a!lica !erfect şi 8n alte cazuri de dis!ari@ii dea9ioane 8n Triunghi" at;t 8nainte c;t şi du!7 dis!ari@ia lui S$ar Tiger- 2e !oate s!une cucertitudine c7 !;n7 acu nu sa in9estigat o !roble7 at;t de derutant7... #n li!sa unor

do9ezi clare !ri9ind natura şi cauza dezastrului" coisia nu a !utut face altce9a dec;t s7sugereze nişte !osibilit7@i" dar nici una nu se ridic7 7car la ni9elul !robabilit7@ilor" 8nacti9it7@ile care i!lic7 o coo!erare ff oului cu aşina g7si dou7 eleente diferite.9e eleentul i!re9izibil al co!ortaentului uan de!endent de factori insuficientcunoscu@iI a!oi ai e6ist7 şi eleentul ecanic su!us unor legi co!let diferite. <oatea!7rea o c7dere a fiec7rui eleent 8n !arte sau o c7dere siultan7 a acestora. 2au 9reocauz7 e6terioar7 !oate co!leşi at;t oul" c;t şi aşina. Ce anue sa !etrecut 8n acest caz"nu se 9a şti niciodat7.



0a )+ ianuarie )*,+" cu dou7s!rezece zile 8naintea 8!linirii unui an de la dis!ari@ia luiS$ar Tiger, !rintro Ucoinciden@7 e6traordinar7 a9ionul S$ar 'riei, sora gea7n7 a !riului"cu o!t ebri 8n echi!a> şi treis!rezece !asageri la bord" a dis!7rut 8n ti!ul unui zbor8ntre Beruda şi Jaaica. /uta co!let7 era de la 0ondra la 2antiago Chile" iar escaladin Beruda a9ea dre!t sco! a!ro9izionarea cu cobustibil !entru 8nc7 zece ore de zbor.C;nd S$ar 'riei aH=C-/012 B1/0#T3

!lecat din Beruda la ora + şi H= de inute" area era cal7" iar condi@iileeteorologice bune. C7!itanul a9ionului a transis ur7torul esa> de rutin7 s!reBeruda" du!7 ?? de inute de la decolare: ici c7!itanul Mc <hee de la coanda#ui S$ar 'riei 8n dru s!re ingstone Jaaica" !lecat din Ber uda. atins 8n7l@ieade croazier7. Vree bun7. Vo a>unge la destina@ie confor orarului... 2chib frec9en@aca s7 contactez ingstone.

!oi nu sau ai !riit alte esa>e.

C;nd au 8nce!ut cercet7rile !entru de!istarea a9ionului S$ar 'riei, 8n zon7 se g7sea ofor@7 na9al7 a 2.4.. care f7cea ane9re. Dou7 !orta9ioane şiau triis a9ioanele ca s7se al7ture unit7@ilor de sal9are ale <azei de Coast7 şi ale or@elor erieneI de aseenea"au !artici!at a9ioane britanice din Beruda şi Jaaica. Cruciş7toarele" distrug7toarele şicuirasatul Missouri sau al7turat na9elor britanice !entru cercet7rile de su!rafa@7 şi la felau f7cut şi na9ele coerciale ce se aflau 8n zon7. 5 radiogra7 adresat7 tuturor na9elordin zon7 con@inea ur7toarele:

9ionul S$ar 'riei 0 $agre" cu , otoare" al #i U niilor aeriene britanicosudaericane" ce a decolat

47din Beruda la )G $.M.T." 8a )+ ianuarie" cu destina@ia Jaaica" !e ruta doi unu şase"a fost re!erat ultia oar7 la )? ile nord de Beruda" la )H $.M.T." #a )+ ianuarie.

Toate na9ele sunt solicitate s7 ra!orteze acestei baze orice r77şi@e !lutitoare alea9ionului" dac7 sunt desco!erite" cu ar fi aterial de obilier şi !erne de culoarealbastr7" b7rci de cauciuc de culoare galben7" 9este de sal9are ti! ZMae West[ de culoarearo 8nchis" orice obiect ce !oart7 8nsenele B2" sau obiecte de 8br7c7inte. 4nnu7r de +G de a9ioane zbur;nd 8n fora@ieT/#4%$-#40 B1/M4D105/ H)

str;ns7 şi" uneori" ari!7 l;ng7 ari!7 au cercetat o su!rafa@7 de )?= === de ile !7trate de ocean" 8nce!;nd cu zona ultiului ra!ortradio şi continu;nd s!re sud9est" c7treJaaica. %u sa g7sit nici cea ai ic7 do9ad7 des!re care s7 se !oat7 afira c7 a!ar@inea9ionului dis!7rut. /a!oarte des!re o luin7 ciudat7 !e are sau !riit" la data de)L ianuarie" at;t de la un a9ion britanic c;t şi de #a un a9ion aerican" dar unit7@ile desal9are de!lasate 8n zona res!ecti97 nu au desco!erit niicI ca urare" or@ele erieneşiau sus!endat cercet7rile la GG ianuarie.

a!tul c7 dou7 a9ioane de !asageri britanice Aabele a!ar@in;nd aceleiaşi co!aniiBritish 2outherican irays au dis!7rut la inter9al de un an unul de cel7lalt adeterinat sus!ectarea unor sabota>e. ceast7 !osibilitate" !recu şi !reg7tirea echi!a>uluişi a !ilotului" func@ionarea instruentelor de bord şi condi@iile atosferice au fostin9estigate de Coisia Brabazon care nu a sesizat niic 8n neregul7I ... din cauza li!sei de !robe" datorat7 fa!tului c7 nu sau g7sit r77şi@e ale a9ionului" nu se cunoaşte cauza



accidentului lui S$ar 'riei, conchide ra!ortul.4nul dintre oti9ele care au deterinat lansarea ac@iunilor asi9e de c7utare a

aerona9ei S$ar 'riei a fost fa!tul c7 un alt a9ion" un DCH" zbur;nd de la 2;n Juan laMiai" a dis!7rut 8n neant cu to@i cei HP de !asageri şi ebri ai echi!a>ului" 8ndiinea@a zilei de GL decebrie )*,L. C7ut7rile infructuoase !entru desco!erireaacestuia" cu !artici!area a !este ,= de a9ioane şi nueroase na9e" care au cercetat !esteH== === de ile de ocean şi coast7" fuseser7 sus!endate doar de o s7!t7;n7.Circustan@ele dis!ari@iei a9ionului DCH au fost şi ai ciudate dec;t

HGC-/012 B1/0#T3 l T/#4%$-#40 B1/M4D105/ HH

8n cazurile !recedente. Ca şi 8n celelalte situa@ii" 9reea era e6celent7 şi noa!tea senin7.9ionul a decolat la ora GG şi H= de inute" !e data de G+ decebrie. #n ti!ul zboruluide noa!te" c7!itanul /obert 0inFuist a f7cut ur7toarea rearc7 la radioI #a te uit7O...Cu to@ii c;nt7 colindeO Aceasta ne reainteşte de coinciden@a !ri9ind !erioada 8n caredis!ar a>oritatea a9ioanelor.

lt esa> transis de DCH a fost rece!@ionat de turnul din Miai la ora , şi )H inute:%e a!ro!ie de terenul de aterizare... 2unte doar la ?= de ile s!re sud... Vedeacu luinile din Miai. Totul e bine. şte!t7 instuc@iunile de aterizare. De atunci nusa ai auzit absolut niic des!re a9ion" iar cercet7rile terestre şi na9ale nu au de!istatnici o r77şi@7 a acestuia. Desigur" nu sau desco!erit nici su!ra9ie@uitori şi nici indicii cares7 l7ureasc7 ce sa 8nt;!lat cu echi!a>ul sau cu !asagerii. Trebuie rearcat fa!tul c7 dincli!a c;nd c7!itanul a counicat c7 !ozi@ia a9ionului este la ?= de ile sud de Miai" nusa obser9at nici o e6!lozie sau flac7r7 !e cer şi nu sa rece!@ionat nici un 2.5.2. sauMay Day 8n eter. Ba ai ult" locul 8n care a9ionul a dis!7rut era deasu!ra zoneilorida eys" unde a!ele sunt li!ezi şi ad;nci doar de G= de !icioare" ceea ce ar fi

!eris de!istarea şi identificarea e!a9ei a9ionului. cesta a fost doar unul dintre cazurile8n care aerona9ele sau deaterializat cu !asageri cu tot 8n a!ro!ierea terenului deaterizare" sau c;nd na9e au dis!7rut 8n 9ecin7tatea !ortului de destina@ie" du!7 cu 9o9edea 8n ca!itolul ur7tor.

Marile aerona9e care au dis!7rut du!7 incidentul cu S$ar 'riei au urat acelaşi dru"adic7: zborul sa desf7şurat noral" a!oi niic şi nu sau g7sit nicio ur7 de sf7r;7turi" !ete de ulei" r77şi@e !lutitoare" echi!aent şi nici agloer7rineobişnuite de rechini nu sau senalat.

9ioane ai ici au continuat s7 dis!ar7 şi ele. %u ai !u@in de nou7 aseeneaa9ioane sau e9a!orat f7r7 ur7 8n largul coastelor loridei" 8n decebrie )*,*" nu7rsuficient !entru a alerta organele co!etente" deoarece senala e6isten@a unui !ericol 8n

zon7" deşi odul 8n care sau !etrecut dis!ari@iile nu a fost acelaşi 8n toate cazurile.9ioanele au continuat s7 dis!ar7 2i m anii cincizeci. #n artie )*?=" un 4.2.$lobeaster a dis!7rut 8n !artea de nord a Triunghiului !e c;nd se 8ndre!ta s!re #rlanda.<e G februarie )*?G" un cargou Bri$ish 3or cu HH de !asageri şi ebri de echi!a> la bord" a dis!7rut 8n !artea nordic7 a Triunghiului !e c;nd zbura s!re Jaaica. 2aurece!@ionat nişte senale slabe 2.5.2." dar sau 8ntreru!t iediat.

0a data de H= octobrie )*?," un a9ion al Marinei 2.4.." un Cons$ella$ion cu ,, de !asageri şi ebri de echi!a> la bord a dis!7rut !e ruta baza aerona9al7 <atu6ent /i9er"Maryland #nsulele zore" condi@iile atosferice fiind bune. <este G== de a9ioane şi neN



nu7rate na9e au cercetat ai ulte sute de ile !7trate" dar nu au g7sit niic. Ca şi 8nalte c;te9a cazuri sa rece!@ionat un 2.5.2. slab la scurt ti! du!7 dis!ari@ia a9ionului.

0a data de ? a!rilie )*?P" un bobardier BG?" transforat 8n cargou" a dis!7rut cu !atru oaeni #a bord 8n zona Tongue of the 5cean" un canion subarin ad;nc de o il7"la est de #nsula ndros din rhi!elagul Bahaas.

8n ti!ul unei isiuni de !atrulare 8n zona Berudelor a dis!7rut un hidroa9ion alMarinei 2.4..

U T # T

UUUflUUUUffWfflWWW9U

li) 4

34C-/012 B1/0#T\

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ H?

de ti!ul Martin Marlin<.2.M." la data de * noie> brie )*?P.

4n a9ion cistern7 B?=" a!ar@in;nd or@elor e riene a le 2.4.. " a flat m zbor dela baza aeriana 0angley" Virginia" s!re zore" a dis!7rut la data d L ianuarie )*PG" lafel ca şi a9ionul SuperCons$ella $ion, m )*?,. Ca şi 8n cazul SuperCons$ella$ionulu sarece!@ionat un esa> slab radio ce f7cea referir #a unele dificult7@i ne!recizate" a!oiniic şi" ca şE 8n cazurile anterioare" nu sau desco!erit r77şi@e ş nici cauzeledis!ari@iei nu au fost stabilite. Trebui en@ionat c7 echi!a>ele abelor a9ioanea9eau 8 dotare echi!aent co!let de sal9are" deci ceea cer sa 8nt;!lat cu ele sa !etrecut e6tre de ra!id şi 8n od ne!re97zut.

4n incident oarecu ase7n7tor cu acela al 3borului )* sa !etrecut cu un a9ion !articular ce zbura s!re %assau" #nsulele Bahaas" 8n a!ro!ierea #nsulei $reat baco. Cutoate c7 9reea 8n acea" diinea@7 era e6celent7" !ilotul a lansat un 2.5.2 counic;nd c7 !luteşte 8n cea@7 şi nu a fost 8n stare s7şi !recizeze !ozi@ia sau s7 9ad7 9reo insul7 sub el.#n acest caz" a9ionul nu a dis!7rut co!let !entru c7 sa desco!erit o bucat7 de ari!7 !lutind !e a!7.

5 !ierdere dubl7 sa !etrecut la data de GL august )*PH. #ni@ial sa crezut c7 este 9orbade o dis!ari@ie" dar atunci c;nd sau desco!erit unele r77şi@e isterul a de9enit şi aiad;nc. Dou7 a9ioane cistern7 C)H?" fiecare cu c;te !atru otoare cu reac@ie A!rielereactoare !ierdute 8n Triunghi" !lecate de la baza aerian7 -oestead" lorida" se aflau

8n isiune de rea!ro9izionare cu cobustibil c;nd au dis !7rut la !u@in ti! du!7 ce şiaucounicat !ozi@iile"O la H== de ile sud9est de Beruda. Cercet7rile inXtense au localizat c;te9a r77şi@e !robabile" la GP= de ile sud9est de Beruda" iarin9estigatorii au tras concluzia c7 cele dou7 a9ioane sau ciocnit 8n aer. Dar c;te9a zi8eai t;rziu" alte r77şi@e" !resu!use a fi ale celuilalt a9ion" au fost g7site la o distan@7 de)P= de ile de !riele resturi de e!a97. Dac7 sau ciocnit 8n aer" şi asta contrar celorsus@inute de or@ele eriene care au afirat c7 ele nu zburau unul J;ng7 cel7lalt"atunci ce9a a se!arat r77şi@ele ult ai ra!id dec;t ar fi facuto curen@ii oceaniciI iar



dac7 sau !r7buşit siultan" care au fost cauzele ce au dereglat a!aratele de bord 8nacelaşi ti! la abele a9ioaneQ

8n luna ur7toare" !e GG se!tebrie" un C)HG Cargo Ma2$er a dis!7rut 8ntre Delaareşi zore. 4ltiul esa> al !ilotului s!unea c7 totul este bine şi 8şi !reciza !ozi@ia lacirca L= de ile sud de coasta Jersey. 5 ac@iune intens7 de cercetare" la care au !artici!ata9ioane şi na9e ale Marinei Militare şi <azei de Coast7" a continuat !;n7 la data de G?se!tebrie" dar f7r7 nici unrezultat.

0a data de H iunie )*P?" un a9ion C))* 5ling Boxcar, aflat 8ntrun zbor de rutin7 dela baza aerian7 -oestead s!re insula $rand Tur(" cu zece ebri de echi!a>" adis!7rut 8n a!ro!iere de Bahaas. 4ltiul esa> !riit de la C))* !reciza !ozi@ia sa la)== de ile de!7rtare de destina@ie" sosirea ur;nd s7 aib7 loc a!ro6iati9 du!7 oor7. cesta a fost ultiul esa>. Du!7 cinci zile şi cinci no!@i de c7ut7ri" <aza de Coast7 ara!ortat rezultate negati9e" 8nso@ite de obişnuitul coentariu: %u a9e nici o i!otez7.Ca şi 8n cazul 3borului )* şi al altor dis!ari@ii de a9ioane" şi acu au fost interce!tateesa>e care du!7 scurt ti! au 8ncetat" caşi e;nd cine9a

HP

C-/012 B1/0r T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 37

ar fi blocat transisiunea radio" sau ca atunci c;ne a9ioanele se de!7rteaz7 !rea ult.Trebuie en@ionai fa!tul c7 un alt a9ion ce zbura !e aceeaşi rut7 ci a9ionul dis!7rut"dar 8n sens in9ers" a ra!ortat c> 9reea şi 9izibilitatea erau bune.

8n !erioada )*,?)*P? au dis!7rut )? a9ioane co> erciale" !recu şi un nu7r arede a9ioane i litare şi !articulare. #ar fenoenul nu a dat senE de atenuare.

19eniente ciudate au 8nso@it dis!ari@ia lui Caro> lyne Cascio" !ilot cu bre9et" care"zbur;nd cu un a9io> uşor" a dis!7rut la + iunie )*P," 8!reun7 cu 8nc7 ui !asager aflat la

bord" !e ruta %assau" insula $ra Tur(" Bahaas. C;nd a a>uns la !unctul unde" conEfor calculelor" trebuia s7 fie insula $rand Tur(" a transis un esa> radio senal;ndc7 nuşi !oat E g7si direc@ia şi c7 sur9oleaz7 8n cerc dou7 insule nei> dentificate" ad7ug;nd:colo" >os" nu este niic ce9a ai t;rziu: 1 9reun i>loc de a ieşi din situatU ast aQCiudat este fa!tul c7 ar torii de !e $ra ii Tur( au obser9at la 9reea res!ecti97 una9ion uş care a sur9olat 8n cerc insula ca o >u7tate de or du!7 care a dis!7rut. #ns7cu se e6!lic7 fa!tul a fost z7rit de locuitori" !e c;nd !ilotul nu a !ut 9edeacl7dirile de !e insul7Q

4n a9ion Chase 'C)GG" cu dou7 !ersoane i bord" zbur;nd de la <al Beach"orida" la $rai Bahaa a dis! 7rut la nord9est de Biini" la da de )) ianuarie )*P+.

5 dis!ari@ie recent7 sa !etrecut !e o rut7 scurl de la ort 0auderdale la ree!ort" !edata de l iun )*+H" c;nd un a9ion Cesna )L= sa 9olatilizat 8r !reun7 cu /eno /igoni şico!ilotul Bob Corner" rsau g7sit r77şi@e de e!a97 dea lungul rutei sade zbor şi nici nu sau rece!@ionat !rin radio a!eluri de a>utor.

Chiar acu" c;nd aceast7 carte a fost dat7 la ti!ar" a ai a9ut loc o dis!ari@ie ciudat7"la *== de ile sud9est de zore" unde a fost z7rit !entru ultia oar7 Thoas $atch A)+februarie )*+, care 8ncerca s7 tra9erseze tlanticul 8n balon. Marina 2.4.. şi a9ioaneleau cercetat 8n zadar o su!rafa@7 de GGH de ile !7trate" 8ntinderea oceanului şi inconstan@a9;nturilor sunt suficiente !entru a e6!lica fa!tul c7 balonul a !utut fi 8nghi@it de a!7" darzona 8n care a dis!7rut intrig7" !un;nd sene de 8ntrebare.



<entru fiecare caz 8n !arte au fost a9ansate i!oteze şi au fost f7cute ra@ionaentediferite. Trebuie s7 re@ine 8ns7 c7 unele fraze se re!et7 8n ra!oartele oficiale" 8n c7r@i şi8n articole din !res7" 8ntre care: C..T. turbulen@e din senin" schib7ri bruşte de direc@ieşi intensitate ale 9;ntului" abera@ii atosferice" anoalii agnetice şi defora@iielectroagnetice" care ar !utea e6!lica unele dis!ari@ii de a9ioaneI dar sub nici o for7 nu !ot >ustifica toate dis!ari@iile de a9ioane din zon7.

#n ti! ce <aza de Coast7 şi Marina Militar7 recunosc e6isten@a unei zone 8n care busolele sunt dereglate şi transisiunile radio ecranate" !olitica oficial7 este clar e6!riat7 !rin cu9intele c7!itanului 2.W. -u!hrey: %u se e9iden@iaz7 e6isten@a 9reunei abera@iiatosferice 8n aceast7 zon7 şi nici c7 ar fi e6istat 8n trecut. 9ioanele Marinei şi cele de !atrulare ale <azei de Coast7 8ntre!rind cu regularitate zboruri 8n zon7" f7r7 incidente.

#n orice caz" frec9en@a dis!ari@iilor 8n !artea inferioar7 a Triunghiului Berudelor" 8ns!ecial 8n regiunea insulelor Bahaas" a coastei estice a loridei şi HL

C-/012 B1/0#T3 i T/#4%$-#40 B1/M4D105/

H*

la lorida eys" a fost bine e6!licat7 de regretatul #9an 2anderson" care a in9estigatti! de ul@i ani aceast7 zon7 ca şi altele 8n care au dis!7rut na9e şi aerona9e: %u7ruldis!ari@iilor este ult ai are aici dec;t 8n oricare alt7 !arte.

5 obser9a@ie !ertinent7 a fost f7cut7 de Dale Tit8er 8n cartea sa (ings of Mis$erAri!ile isterelor" care senaleaz7 c7 !;n7 acu a dis!7rut o i!resionant7 flotil7aerian7 8ntro zon7 at;t de ic7: Toate aceste a9ioane erau !ilotate de a9iatori cue6!erien@7 şi diri>ate de na9igatori s!ecializa@i. Toate a9eau radiouri şi echi!aente desal9are" şi toate au dis!7rut 8n condi@ii eteo bune.

1l a ai ad7ugat şi obser9a@ia şocant7 c7 ai toate dis!ari@iile au a9ut loc 8nti!ul zilei.

/obert Burgess" un alt cercet7tor al fenoenelor 7rii" a scris 8n cartea sa Sinings,Sal"ages and Shiprecs A2cufund7ri" sal97ri şi naufragii ur7toarele: 9e oti9e s7crede c7 un factor cu ult ai 8nsenat dec;t 8nt;!larea este i!licat 8n acesteaccidente isterioase.

ai ad7ugat c7 indiferent ce se 8n@elege !rin Zabera@ie atosferic7[ sau oricealtce9a" ea se isc7 f7r7 9este şi suficient de des !entru a ne alara.

şa cu a en@ionat ai 8nainte" e6ist7 8ndoieli considerabile cu !ri9ire la liiteleTriunghiului Berudelor" !recu şi la e6isten@a 8n fa!t a acestuia. fost descris ca untriungi cu 9;rful nordic 8n BerudaI ca o zon7 8n for7 de rob gigantic 8n !artea 9estic7a tlanticului de nordI ca o arie ce ur7reşte !lat fora continental7 sudic7 a 2.4.."$olful Me6ic şi ntilele" sau ca o zon7 !rie>dioas7 elastic7 ce se 8ntinde din

arhi!elagul Bahaas !;n7 8n lorida şi de aici !;n7 8n $olful Me6ic. bstrac@ie f7c;ndde

fora !e care o are" aceast7 regiune a creat un 8ntreg folclor cu !ri9ire la dis!ari@ii"indiferent c7 este 9orba de a9ioane" na9e" iahturi" abarca@iuni" subarine sau !ersonaluldis!7rut de !e na9ele abandonate. tribuirea unor !uteri isterioase TriunghiuluiBerudelor a de9enit at;t de r7s!;ndit7 8nc;t de fiecare dat7 c;nd au loc dis!ari@ii sauaccidente" se reiau şi se trec 8n re9ist7 ulte dintre tainele nerezol9ate anterior.

1isiunile TV sau ale radioului !un 8n discu@ie 8ntreb7rile ascult7torilor" 8n od firesc



interesa@i" care se g;ndeau s7 se a9entureze 8n zon7 cu a9ionul. De regul7" acestor 8ntreb7ri8ngri>orate li se dau r7s!unsuri liniştitoare" neg;nduse !osibilitatea unor !ericole" o dat7 cesau f7cut şi se fac at;t de ulte tra9ers7ri ale Triunghiului" f7r7 incidente. gen@iile de9oia> sunt uneori 8ntrebate de c7l7tori: 3bura@i !rin Triunghiul BerudelorQ o 8ntrebarela care se !oate r7s!unde negati9 cu uşurin@7" 8ntruc;t liitele acestuia sunt relati9e. 5dat7c;nd un a9ion a a9ut 8nt;rziere" unui !asager i!acientat i sa re!licat: trebuit s7ocoli Triunghiul Berudelor.

4n alt eleent liniştitor este dotarea actual7 a a9ioanelor cu ai ulte sistee desiguran@7 dec;t 8n trecut" cu ar fi sisteul de radiona9iga@ie D1CC şi sisteul dena9iga@ie !entru distan@e ari 05/%I !;n7 şi a9ioanele ici au un siste dedirec@ionare radio 5M%#" care le !erite s7 g7seasc7 druul s!re baz7 chiar şi !e cea@acea ai dens7.

Dar 8n ciuda 8bun7t7@irilor aduse" incidente ne!l7cute şi !ierderi continu7 s7 se8nregistreze 8n interiorul Triunghiului. nul trecut" ai ulte a9ioane sau dezintegrat 8nod isterios la ic7 distan@7 de aero!ortul din Miai" inclusi9 a9ionul 0oc(heed40

C-/012 B1/0#T3

0)=))" denuit 3borul ,=)" care a dis!7rut la data de G* decebrie )*+G" cu !este )==de !asageri şi ebri ai echi!a>ului la bord. 9ionul a!ar@inea co!aniei 1astern irlines.16ainarea condi@iilor 8n care sa !ierdut 3borul ,=) !oate arunca o raz7 de luin7asu!ra nueroaselor zboruri dis!7rute brusc. Dr. Manşon Valentine obser97: naliz;nddatele dis!onibile" reiese c7 *n ul$imele sau 7 secunde ale zborului" a9ionul a cobor;t cuo 9itez7 at;t de are" 8nc;t nici turnul din Miai" nici !ilo@ii nu au a9ut ti! s7#controlezeI toate altietrele func@ionau şi 8n condi@ii norale !ilo@ii ar fi !utut efectuaane9rele necesareI aceast7 cobor;re a fost at;t de brusc7 A8n nici un ra!ort nu seen@ioneaz7 c7 ar fi ce9a neobişnuit" 8nc;t turnul din Miai nu a a9ut la dis!ozi@ie dec;t,= de secunde !entru a o sesiza" !ractic o singur7 baleiere a radaruluiI la cea dea douabaleiere a9ionul c7zuse de la *== de !icioare la 8 de picioare Aşi sa constatat c7 este cu

G=== de !icioare 8n afara culoarului s7u de zbor. <robabil c7 de>a se zdrobise. C7dereanu !oate fi !us7 !e seaa defect7rii !ilotului autoat" a otoarelor sau li!sei dee6!erien@7 a !ilotului. Trebuie sa e6iste o cauz7 atosferic7" foarte !robabil o anoalieagnetic7.

tunci c;nd a9ioane şi na9e dis!ar 8n od isterios sau c;nd 9reun a9ion se9olatilizeaz7 8n zon7" un nu7r din ce 8n ce ai are de !ersoane se 8ntreab7 dac7 !ierderile se datoreaz7 unor cauze norale" cu ar fi condi@iile eteorologicenefa9orabile" eroarea de !ilota> din !ricina oboselii !ilo@ilor" greşelile de na9iga@ie"defectarea otoarelor" deteriorarea fusela>ului etc." sau daca acea for@7 care !arc7 sulgea9ioanele din atosfer7 şi na9ele de !e a!7 ai este 8nc7 acti97. John $odin :This Baffling (orld; acce!ta !ublic aceast7 !osibilitate şi nota c7 autorit7@ile aeT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ,)

ricane şi britanice nu au declarat niciodat7 oficial Triunghiul Berudelor ca fiind o zon7de !ericol" ad7ug;nd: Dar 8n od neoficial e6!er@ii arinei şi a9ia@iei au recunoscut c7este !osibil s7 se confrunte ai degrab7 cu un fenoen al ediului 8ncon>ur7tor dec;t cuun lan@ de defec@iuni tehnice. 1l ai constata ca ceea ce se 8nt;!l7 este la fel denecunoscut oaenilor de azi aşa cu era !uterea radiului !entru alchiiştii din secolul a8]Vlea. #n continuare ai ar7ta: Cu toate c7 nieni nu !oate afira cu certitudine c7e6ist7 o leg7tur7 8ntre dis!ari@iile de na9e şi cele de a9ioane... ele sau !etrecut 8n aceeaşi



zon7 geografic7 8ngust7.^ C? £3

Cu ult 8naintea incidentelor a9iatice din anii X,=" ca şi du!7 aceea" zona de oceancu!rins7 8n Triunghiul Berudelor inclusi9 Ca!ul -atteras" coastele Caro8inei şistr;toarea lorida era denuit7 Ciitirul na9elor sau Marea na9elor !ierdute" dardin cu totul alte oti9e: aici 9asele sau !ierdut 8n condi@ii de are cal7. #n interiorul

acestei arii" dea lungul anilor sau senalat dis!ari@ii de na9e ari f7r7 ca acestea s7lanseze senale 2.5.2. şi f7r7 ca s7 fie g7site r77@işe !lutitoare sau cada9re oeneştiI8ns7 nuai du!7 dis!ari@ia a9ioanelor din )*,?" cercet7torii au 8nce!ut s7 ia 8n considera@ieanalogia odalit7@ilor de dis!ari@ie a na9elor ari şi ici. 4n titlu din re9ista<uardian, ce a!are la Manchester" este ti!ic !entru un anuit gen de reac@ii: Ciitiruldin Marea 2argaselor 8nghite acu" !e l8ng7 na9e" şi a9ioane.

Dis!ari@ia a9ioanelor a adus Triunghiul Berudelor 8n aten@ia luii 8ntregi. Dar deai bine de )+= de ani" şi !robabil 8nc7 8nainte de a se fi f7cut 8nsen7ri des!re acestecazuri" na9e ari şi ici au

,G

$HARLE# B1/0#T3T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ,H

dis!7rut cu echi!a>e cu tot 8n Triunghiul Berudelor Asunt 8ns7 cazuri c;nd doarechi!a>ele au dis!7rut de !e na9e. 5 !arte din aceste dezastre arine au tr7s7turi ceaintesc !ierderile de a9ioane" altele 8ns7 !rezint7 !articularit7@i neobişnuite şisur!rinz7toare.

</#%C#<0101 D#2</#^## D1 V#5%1 \%E T/#4%$-#40 B1/M4D105/

). ? decebrie )*,?: cinci bobardiere ti! TBM

'"engers, a!ar@in;nd Marinei Militare" aflate 8ntrunzbor de antrenaent de la baza ort 0auderdale"lorida. 1chi!a>ul forat din ), ebriI dou7 orede zbor noralI sau !ierdut la a!ro6iati9 GG? deile nordest de baz7.

G. ? decebrie )*,?: un hidroa9ion <BM Mar$in,cu un echi!a> forat din )H ebri" triis !entru a9eni 8n a>utorul T.B.M.urilorI du!7 G= de inuteIleg7tura radio sa 8ntreru!t şi a9ionul a dis!7rut.

H. )*,+: Superfor$ Aun a9ion C?X, al aratei2.4.. a dis!7rut la )== de ile de Beruda.

,. G* ianuarie )*,L: S$ar Tiger, un a9ion cu !atru

otoare" de ti! Tudor #V" a !ierdut contactul radiola HL= de ile nord9est de BerudaI a9ea H) de !ersoane #a bord c;nd a dis!7rut.

?. GL decebrie )*,L: DCH" un char$er !articular.<e ruta de la 2;n Juan A<uerto /ico s!re MiaiI>HG de !asageri" !lus echi!a>ul.

P. )+ ianuarie )*,*: S$ar 'riei, aerona97 sor7 cuX:

S$ar Tiger= zbura de la 0ondra s!re 2antiago AChile"9ia Beruda şi JaaicaI leg7tura radio sa !ierdut



la HL= de ile sudsud9est de Beruda !e ruta s!reingston.

+. Martie )*?=: <*obemas$er Aa9ion aericanI dis !7rut 8n a!ro!ierea laturii nordice a Triunghiului !ec;nd zbura s!re #rlanda.

L. G februarie )*?G: 3or Transpor$ AbritanicI dis !7rut 8n !artea de nord a Triunghiului !e c;nd zburas!re Jaaica" cu HH de !asageri la bord.

*. H= octobrie )*?,: Super Cons$ella$ion Aa!ar @in;nd MarineiI sa 9olatilizat 8n !artea de nord aTriunghiului cu ,G de !asageri la bord.

)=. * noiebrie )*?P: un hidroa9ion Mar$in <?Mal MarineiI dis!7rut cu zece ebri ai echi!a>ului la bord" l;ng7 Beruda.

)). L ianuarie )*PG: un a9ioncistern7 C?="

a!ar@in;nd or@elor erieneI dis!7rut !e ruta 0angleyield" Virginia zore.)G. GL august )*PH: dou7 a9ioanecistern7 noi" de

ti!ul C)H?" ale or@elor eriene" fiecare din elecu c;te !atru otoareI !lecate de #a baza -oestead"lorida" 8n isiune secret7 de rea!ro9izionare 8n zonatlanticului" dis!7rute la H== de ile sud9est de Ber uda.

)H. ? iunie )*P?: un a9ion C))* 5fing Boxcar, &ece oaeni la bordI !ierdut la sud9est de Bahaas.

),. ? a!rilie )*?P: un bobardier B?G" transfor at 8n cargou ci9ilI !ierdut 8n sud9estul zonei Ton

gue of the 5ceanI trei oaeni la bord.)?. )) ianuarie )*P+: un a9ion chase 'C)GG" transforat 8n cargouI !atru !ersoane la bordI !ierdut 8nzona $ulf 2treaului" 8ntre <al Beach şi $randBahaa. fe

)P. GG se!tebrie )*PH: un a9ion C)HG Cargomas$er sa e9a!orat 8n dru s!re zore.

</#%C#<0101 %V1 D#2<_/4T1 24 B%D5%T1 \% 35%T/#4%$-#404#

). )L,=: #osalie, na97 are francez7I g7sit7 !e ruta 1uro!a-a9ana" 8n zonaTriunghiului" cu !;nzele 8ntinse" 8nc7rc7tura intact7 şi nici o !ersoan7 la bord.

d44

C-/012 B1/0#T3 ZT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ,?

G. #anuarie )LL=: '$alan$a, fregat7 britanic7I a !le

cat din Beruda s!re nglia cu G*= de !asageri la bordI dis!7rut7" !robabil" l;ng7 Beruda.



H. 5ctobrie )*=GI 5rea, na97 geran7 din 8en"cu trei catargeI g7sit7 la !u@in ti! du!7 !lecareadin Manzanillo" Cuba" ult 8nclinat7" cu catargele !ar @ial distruse şi cu ancora at;rn;ndI calendarul c7!itanului ar7ta data de , octobrie.

,. , artie )*)L: na9a de trans!ort a Marinei2.4.." U. S. S. Cclops, lung7 de ?== de !icioare şi cuun de!lasaent de )*=== t.d.I a !lecat !e , artiedin Barbados s!re %orfol( cu H=* !asageri la bordI9reea era bun7I nu sau transis esa>e radioI nusau g7sit r77şi@e.

?. )*G,: #aiue Maru, cargou >a!onezI a ceruta>utor !rin radio 8ntre insulele Beruda şi Cuba" a!oia dis!7rut.

P. )*G?: 2.2. Co$opaxi= a dis!7rut !e ruta dintreCharleston şi -a9ana.

+. )*H): S$a"enger, cargou cu un echi!a> de ,H deebriI ultia oar7 a fost re!erat l;ng7 #nsula Cat"Beruda.

L. !rilie )*HG: na9a >ohn and Mar, cu dou7catargeI 8nregistrat7 la %e 'or(I g7sit7 !lutind 8nderi97" abandonat7 la ?= de ile de BerudaI !;nzeleerau str;nse şi cor!al na9ei !roas!7t 9o!sit.

*. Martie )*HL: 'nglo'us$ralian, cargou cu unechi!a> de H* de ebri la bordI ultiul esa> !riitde la 9est de zore counica: Totul este 8n ordine.

)=. ebruarie )*,=: iahtul <loria Coli$e din 2t.VincentI g7sit abandonatI la bord totul era 8n ordineG== de ile sud de Mobile" labaa.

)). GG octobrie )*,,: cargoul cubanez #ubicong7sit de <aza de Coast7 8n $ulf2trea l;ng7 coasta lorideiI abandonat" cu doar unc;ine la bord.

)G. #anuarie )*?=: 2.2. Sandra, cargou de H?= de !icioare lungieI na9iga de la 2a9anah" $eorgia" s!re !uerto Cabello" VenezuelaI trans!orta H== t de insecticideI a trecut de 2t. ugustine" lorida" a!oi adis!7rut f7r7 ur7.

)H. 2e!tebrie )*??: iahtul Connemaro ( a fost

abandonat la ,== de ile sud9est de Beruda.),. G februarie )*PH: Marine Sulphur Queen, cargoude ,G? de !icioare lungieI dis!7rut f7r7 s7 lanseze9reun esa>I nu sa g7sit nici o e!a97I na9iga de laBeauont" Te6as" s!re %orfol(" Virginia" cu echi!a>ulco!letI ultia oar7 a fost re!erat l;ng7 Dry Tortuga.

)?. l iulie )*PH: Sno? Bo, abarca@iune de !escuitde PH de !icioare lungieI echi!a>ul forat din ,= de



ebriI na9iga de la ingston" Jaaica" s!re %ortheast Cay" ce se afl7 la L= de ile s!re sudI a dis!7rutcu tot echi!a>ul.

)P. Decebrie )*P+: #e"onoc, un iaht de curse bun !entru orice fel de 9ree" lung de ,P de !icioareIa dis!7rut !e c;nd se a!ro!ia de uscat.

)+. G, decebrie )*P+: (i$chcraf$, na97 ic7" !ar ticular7I !asagerul şi !ro!rietarul au dis!7rut !e c;ndna9a se afla la o il7 de Miai" l;ng7 o geaandur7.

)L. !rilie )*+=: Mil$on *a$rides, cargou aflat 8ndru s!re Ca!eton" !lecat de #a %e 5rleans.

)*. Martie )*+H: 'ni$a, cargou de G= === td" cuun echi!a> forat din HG de ebri" na9ig;nd de la %e!Frt %es s!re $erania. T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 47

III. MAREA NAVELOR PIERDUTE

Dis!ari@iile de na9e 8n interiorul Triunghiului sa;

!etrecut 8ntro regiune a tlanticului de 9est denulit7 Marea 2argaselor" o 9ast7 8ntindere de a!7 io> bil7 nuit7 astfel din cauza ierbii de are Sargasuncare creşte aici din abunden@7. Dac7 ai era ne9oiUde ce9a care s7 a!lifice isterul Triunghiului" aceas>ta este Marea 2argaselor" care a constituit un i şteY8nc7 de c;nd !riii na9igatori s!anioli şi !ortughezau 8nt;lnito cu ?== de ani 8n ur7. Dac7 ai ad7ug7 şi fa!tul c7" !robabil" fenicienii şi cartaginezi.au str7b7tuto" atunci area de9ine un ister c7reia fost obser9at cu ii de ani 8n ur7. >.

Marea 2argaselor este o regiune carac$eri&a$a, cun a ar7tat" de !rezen@a abundent7 a

ierbii arinS nuit7 Sargasum, care !luteşte fie se!arat" fiXe sul fora unei aseco!acte" arc;nd liitele aceste" 7ri 8n cu!rinsul oceanului. C;nd Colub a 97zu>at;ta iarb7 a tras concluzia greşit7 c7 se afl7 8n a!ro!ierea uscatului. Marea 2argaseloreste deliitat7 h nord de $ulf2trea" care 8şi continu7 scurgerea ş o 8ncon>oar7 ai8nt;i s!re nordest" a!oi s!re est iar la 9est şi sud este 7rginit7 de ruta de 8ntoarcere a$ulf2treaului şi a Curentului 1cuatorial de %ordI ea se 8ntinde" cu a!ro6ia@ie" 8ntre H+grade latitudine nordic7 şi G+ grade latitudine sudic7" şi 8ntre +? ş> !;n7 la ,= de grade longitudine 9estic7. 2ub a!ele ad;nci ale 7rii se 8ntind c;!iile



abisale -atteras si %ares" abru!tul Beruda /ise" nueroşi un@i subarini isterioşi alec7ror 9;rfuri se terin7 cu !latouri ca şi c;nd ar fi fost c;nd9a insule" iar !e latura estic7 o !or@iune din %orth tlantic /idge" un lan@ untos subarin ce se desf7şoar7 de la nords!re sud !rin i>locul oceanuluiI 9;rfurile cele ai 8nalte ies la su!rafa@7 şi foreaz7insulele zore. Cu alte cu9inte" Marea 2argaselor este o are iobil7" li!sit7 de curen@i" cue6ce!@ia celor de la arginea saI ea se 8ntinde de la distan@a de G== de ile de ntileleMari s!re lorida şi coastele tlanticului !;n7 la a!ro6iati9 G== de ile de @7r" 8na!ro!ierea Ca!ului -atteras" şi a!oi s!re !eninsula #beric7 şi frica !;n7 la lan@ul untossubac9atic %orth tlantic /idge" iar de aici se 8ndrea!t7 8na!oi c7tre continentul aerican.#n afar7 de iarba oni!rezent7" o alt7 caracteristic7 a M7rii 2argaselor o constituiecalul total al a!elor sale" ceea ce a creat legenda !itoreasc7 şi deoralizant7 a M7riina9elor !ierdute" a Ciitirului na9elor !ierdute" şi a M7rii fricii. ceast7 legend7arin7reasc7 !o9esteşte des!re o regiune a tlanticului" un ciitir din toate ti!urile" unde9asele sunt !rinse şi iobilizate 8n c;!uri de iarb7 şi !utrezesc 8ncetul cu 8ncetul" darane9rate de echi!a>e de schelete" adic7 de r77şi@ele neferici@ilor care nu au !utut sc7!aşi au 8!7rt7şit soarta na9elor lor. #n aceast7 regiune a or@ii sar g7si 9ase cu aburi" iahNturi" baleniere" cli!ere" brigantine" cor7bii de !ira@i şi galioane s!aniole !line cu bog7@ii. #n

entuziasul lor" naratorii adaug7 tot felul de na9e care 8n od sigur !utreziser7 cu ult8nainte de !o9estirile R lorI dintre acestea din ur7 enuer7 dra((arele 9i(ingilor cu,LC-/012 B1/0#TG

scheletele 9;slaşilor la locurile lor" galerele arabe" trireele roane" na9ele coercialefeniciene cu ancort de argint şi chiar 7re@ele na9e ale deult dis!7ru@ilor atlan@i" cu !rorele aco!erite cu !l7ci de aur toate aceste abarca@iuni fiind condanate s7 !utreNzeasc7 ti! de secole !e o are neişcat7.

utorii !rielor legende des!re Marea 2argaseloi sar !utea s7 fi fost na9igatoriifenicieni sau cartaginezi" care !robabil au str7b7tuto cu ii de ani 8i ur7" debarc;nd !e continentul aerican" du!7 cun atest7 inscri!@iile !e !iatr7 g7site 8n Brazilia şi 2.4..

tezaurele de onede feniciene desco!erite 8n zore !recu şi cele cartaginezedezgro!ate 8n Venezue( şi !e coasta de sudest a 2.4.." ca şi re!rezent7riiS !icturale aceea ce !ar s7 fie 9izitatori sei@i sosi> 8n Me6ic. iralul cartaginez -iilco a f7cut" 8na ?== 8.Ch." un ra!ort cu !ri9ire la iarba şi la li!sa 9;nturi din Marea 2argaselor: %ici o briza nu 8!in> ge na9a" at;t de leneş şi ort este 9;ntul acestei i iobile... #n a!7 estefoarte ult7 iarb7 de !arc ar fi tufişuri care 8!otoleşte na9a... Marea ni este !reaad;nc7" fundul acesteia abia fiind aco!ei de un !ic de a!7... Monştrii arini işun78ncontinui 8ncoace şi 8ncolo 8not;nd !rin a!a iobil7" !e l;ngs na9ele care abia set;r7sc...

iralului -iilco i se !ot ierta e6ager7rileI li ura urei" fenicienii şi cartagineziierau interesatY s7i descura>eze !e ceilal@i na9igatori de a de!7şi Co> #oanele lui -ercule

A$ibraltar şi s7 treac7 din diterana 8n ocean" aceasta !entru a ono!oliza er@ul fa9orabil !e care 8l !racticau cu !o!ula@iile dt !e coastele tlanticului" ale 1uro!ei şi fricii" şi !oatechiar din zone şi ai 8nde!7rtate. Cartaginezii a9eai instituit7 chiar !edea!sa cu oartea !entru c7!itaniT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ,*

de na9e care ar fi di9ulgat rutele sau !rezen@a lor 8n tlantic" ceea ce e6!lic7 şi !ornireade a scufunda $oa$e na9ele str7ine ce se g7seau 8n a!ro!iere sau care str7b7tuser7$ibraltarul.



l@i scriitori antici au brodat şi ei !e tea ra!oartelor 9reii" afir;nd c7 ad;nciileici ale a!elor tlanticului sar datora scufund7rii tlantidei" şi fabul;nd des!re iarba deare 8n care se 8ncurcau 9;slele şi se 8!otoleau galerele. Ca a>oritatea legendelor" şiMarea na9elor !ierdute !oate a9ea o baz7 real7" cu toate c7 a fost !igentat7 cufantezii şi 9isuri. ustralianul lan Villiers" un arinar 8ncercat care a na9igat toat7 9ia@a" atra9ersat Marea 2argaselor" a 8nt;lnit o na97 abandonat7 8n i>locul ierbii de are"des!re care a s!us 8n cartea sa (ild @cean, )*?+ A5ceanul 27lbatic c7 dac7 un 9as ar staiobilizat din cauza li!sei 9;ntului destul7 9ree ca s7şi e!uizeze stocurile de alientedin agazie" atunci 8n cele din ur7 ar creşte iarb7 şi sar de!une scoici !e na97 !;n7c;nd" !ractic" nu ar ai !utea na9igaI iar cariul tro!ical ar g7urio !;n7 c;nd ar de9eni... o as7 !utred7" condus7 de schelete"... care se 9a scufunda 8n area cal7.

Dintre na9ele abandonate care au fost 8nt;lnite 8n ti!urile oderne 8n Marea2argaselor" unele fuseser7 !7r7site nu !entru c7 ar fi fost 8!iedicate de !7ien>enişul ierbii"ci din cauza li!sei 9;ntului. 0atitudinile care tra9erseaz7 Marea 2argaselor au !riitdenuirea de 0atitudinile Calului" c7ci atunci c;nd s!aniolii au r7as iobiliza@i din !ricina li!sei 9;ntului şi c;nd rezer9ele de a!7 au sc7zut" sau 97zut ne9oi@i s7şi ucid7caii de lu!t7 şi s7i arunce !este bord" !entru a econoisi rezer9ele de a!7I acest fa!t

J?=$HARLE# B1/0#T3

este 8nc7 un indiciu al calului !eranent ce doneşte 8n zon7. %a9ele oderne cu otoare nu ai risc7 s7 r7;n7 iobilizate din li!sa 9;ntului"

ceea ce face ca dis!ari@iile de na9e s7 fie şi ai isterioase.Desigur c7 $oa$e dis!ari@iile de na9e sunt isterioase" ai ales c7 sunt e6tre de

rari c7!itanii c7re s7 rişte !ierderea na9ei lor. C;nd 8ns7 se descifreaz7 soarta unei na9e"isterul 8nceteaz7. Dar nu este cazulf cu dis!ari@iile !etrecute 8n Marea 2argaselor.

0a 8nce!ut" dis!ari@iile din Marea 2argaselor şi> $ulf2trea au fost !use !e seaacondi@iilor atosE ferice şi a !ira@ilor" din cauza 8nc7rc7turilor 9aloroasei !e care acesteale trans!ortau" ai ales galioaneleO s!aniole. ceste na9e ce !lecau din Me6ic"<anaaY şi zona 8n care ast7zi se afl7 statul Colubia" se> 8nt;lneau la -a9ana" deunde !orneau ai de!arteY s!re eys şi 2tr;toarea lorida" unde ulte saiscufundat din cauza uraganelor şi au de!ozitat bo @iile !e fundul 7rii" 8n beneficiulgenera@iilor ur7I toare de scafandri. ltele au fost scufundate de !ira@i

Dar na9ele au continuat s7 dis!ar7 8n condi@ii dt 9ree bun7 şi du!7 ce eseria de !irat a 8ncetat s* ai fie un od de 9 ia@a !rofitabil" f7r7 a l7sa 8i ura lorsf7r;7turi sau cada9re" dea lungul coas> telor şi a insulelor din tlanticul de 9estI8n anii> ur7tori aceste eleente a9eau s7 de9in7 un fa!l coun.

Multe dintre dis!ari@ii i!lic7 na9e ale 2.4.. sau> ale altor @7ri" 8nce!;nd cu 422 !nsurgen$, 8n august )L==" cu un echi!a> forat din H,= de ebri" şi terin;nd cudezastruY subarinului Scorpion, dii cauze necunoscute" cu ** de arinari la bord" 8n)*PLI aceasta ca s7 ne o!ri la un e9enient a>orYT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ?)

dar care nu 8ncheie lista dis!ari@iilor. Totuşi Scorpion nu a dis!7rut" c7ci el a fost localizatla o ad;ncie de dou7 ile" la ,P= de ile sudest de zore.



lte dis!ari@ii neelucidate de na9e 8n zon7 sunt ur7toarele:422 Aicering a dis!7rut !e G= august )L==" cu un echi!a> de *= de ebri la bordI"

!lecase din %e Castle" Delaare" s!re $uadelu!a" #ndiile de Vest.422 (asp a dis!7rut la * octobrie )L)," na9ig;nd 8n Marea Caraibilor" cu un echi!a>

de ),= de ebri.422 (ild Ca$ a dis!7rut la GL octobrie )LG," !lecat din insula Tho!son s!re Cuba"

cu un echi!a> forat din ,= de ebri.-M2 '$alan$a. a dis!7rut 8n ianuarie )LL=" na9ig;nd din Beruda s!re nglia" cu un

echi!a> la bord forat din G*= de arinari" 8n a>oritate c7de@i afla@i la !ractic7. Marina britanic7 a organizat o o!era@iune asi97 de c7utare a na9ei '$alan$a. ase na9e din flotaCanalului M;necii au !riit ordin s7 a9anseze 8n linie" la o distan@7 de c;te9a ile unade cealalt7 8n zona de dis!ari@ie a '$a*an$ei. 4lterior" la cercet7ri au luat !arte şi a9ioanecare au zburat ari!7 l;ng7 ari!7. Cercet7rile au continuat !;n7 8n ai" dar f7r7 succes.

422 Cclops a dis!7rut la , artie )*)L" 8n dru s!re %orfol(" !lecat fiind din Barbadoscu H=* ebri ai echi!a>ului la bord. Dintre toate cazurile de dis!ari@ie" acesta este cel aicunoscut şi ai neobişnuit" dac7 lu7 8n considera@ie !osibilit7@ile de counica@ie cee6istau 8ntre uscat şi are" !recu şi 8ntre na9e" 8n !erioada !riului r7zboi ondial" ca

şi alte coinciden@e. 0a 8nce!ut sa crezut c7 Cclops Aun cargou" ase7n7tor cu na9a 422 angle, care a fost ai

?GC-/012 B1/0#TB1/M4D105/ ?H

t;rziu transforat7 8n !orta9ion a fost lo9it de in7" ori tor!ilat de un subaringeran sau seu fundat de un raid inaicI a!oi sa en@ionat !osibiY litatea unei re9oltede ti! Bounty la bord" din ! cina co!ortaentului des!otic al c7!itanului. lt !ur

şi si!lu au !resu!us c7 na9a a fos t ! redat inaicului de c7tre c7!itanul de originegeran7" car 8şi schibase nuele din Wichann 8n ai !u@in teu tonicul Worley.<entru unele din aceste !resu!une e6istau teeiuri" n8ai ales din cli!a c;nd Cclops !l ec;nd din Barbados a 9irat s! re sud " 8n loc d nord" direc@ia destina@iei sale" du!7care a dis!7rui brusc. Dar arhi9ele gerane" cercetate ulterior" a rele9at c7 la9reea res!ecti97 8n zon7 nu se g7sea ine sau subarine gerane. i totuşi" o na97 bri> tanic7 ce !urta tot nuele de Cclops a fost scufunzi dat7 de un subarin geran8n tlanticul de nord> C;nd a dis!7rut" 422 Cclops trans!orta inereu d angan şide aceea o !erioad7 de ti! du!7 sf;rşit r7zboiului sa b7nuit c7 agen@ii gerani au !lasat bordul na9ei o bob7 cu ceas.

A

#n od cert cazul Cclops !osed7 toate eleenteO unui fil de a9enturi un c7!itan

geran 8n M7riri erican7" care sar !utea s7 fi fost şi dereglat i tal" o dat7 ce 8şiluase obiceiul de a se !liba ! !unte doar 8n indis!ensabili şi cu o !7l7rie !e cat !rintre !asageri se nu7rau fostul consul general i 2.4.. 8n Brazilia" trei arinaride@inu@i sub acuza@i de cri7" !lus doi arinari dezertori.

5 teorie !ri9ind dis!ari@ia lui Cclops Ateorie cari se !are c7 a furnizat" 8n )*+H" ideeafilului '"en$uri lui Aoseidon; a fost a9ansat7 de 9iceairalul M.2 Tisdall" care a !ublicato" baz;nduşi o!inia !e ter> din@a na9elor de a se r7sturna. rticolul se intituO

A

@are sa r)s$urna$ Cclops #n fil" na9a se r7stoarn7 din cauza de!ozit7rii defectuoase a



7rfii la bord şi a 9itezei !rea ari !e care o a9ea 8n oentul 8n care a fost lo9it7 deun 9al. Din c;te se ştie" Cclops nu a fost !rins 8ntrun uragan" dar e !osibil s7 fi fost izbitde un 9al de seiş7" ceea ce !utea !ro9oca r7sturnarea şi scufundarea sa" antren;nd 8n 9;rte>8nc7rc7tura şi oaenii.

Cert este fa!tul c7 Cclops a dis!7rut 8n Triunghiul Berudelor. #ntro foaie de obser9a@iea Marinei Militare se s!un ur7toarele des!re 422 Cclops- De la !lecare Ala , artie)*)L" din Barbados nu sa rnai ştiut niic des!re na97. Dis!ari@ia acesteia este unuldintre isterele cele ai ciudate din analele Marinei Militare şi toate 8ncerc7rile de alocaliza na9a sau soldat cu insuccese... 2au a9ansat nueroase teorii" dar nici unasatisf7c7toare.

Misterioasa dis!ari@ie a lui Cclops a a9ut efect asu!ra e9enientelor ulterioare" eaconstituind factorul !rinci!al al stabilirii stocurilor strategice na@ionale. #n ti!uldezbaterilor din Congres" dis!ari@ia lui Cclops, cu 8nc7rc7tura sa de angan destinat7 !roduc@iei de r7zboi" a fost citat7 ca arguent de baz7 !entru crearea stocurilor strategice"sus@in;nduse c7 2.4.. nu se !ot 8ncrede 8n rutele aritie !entru a!ro9izionarea cuateriale strategice 8n ti! de conflicte interna@ionale.

Dintre dis!ari@iile ai recente" !e ti! de !ace" a unor na9e de r7zboi" cazul na9ei

brazil iene Sao Aaolo este cu totul ieşit din coun. Sao Aaolo era destinat dezebr7riişi era tractat de dou7 reorchere oceanice" la sud9est de zore. 0a bord se afla doar unechi!a> de su!ra9eghere forat din o!t ebri. dis!7rut !e neaşte!tate 8n noa!tea deH s!re

"V````V``````````VR@fiSUS

?,

C-/012 B1/0#TI

T/#4%$-#40 B1/M4D105/

??

, octobrie )*?). Din cauza 7rii agitate" un reor cher a dezlegat cablul" 8n noa!tea

de H octobri 0a r7s7ritul soarelui" 8n diinea@a de , octobrie" dat7 cu calarea7rii sa constatat c7 cel dea doilea reorcher a9ea cablul t7iat sau ru!t" iar S)i Aaolodis!7ruseO 8n ura o!era@iunilor de c7ut7ri sau ob@inut ra!oarte ciudate: 8n ti!ul no!@iişi di inea@a de9ree sau obser9at luini ine6!licabile iar a9ioanele au senalat fore8ntunecate la ni9eh> 7rii" care 8ns7 8n scurt ti! au dis!7rut. Sao Aaol4 şi echi!a>ul s7unu au ai fost g7si@i niciodat7.

Ma>oritatea celor care coenteaz7 8nt;!l7rile di Triunghiul Berudelor seul@uesc s7 le !rezint ca istere nedez8egate" cu toate c7 unii cercet7to serioşi ausus@inut c7 dis!ari@iile ine6!licabile de na9S şi a9ioane se datoreaz7 unor ac@iuni



inteligente te restre sau e6traterestre" considera@ie ce a fost 8br @işat7 de un nu7rdin ce 8n ce ai are de obse 9atori" !robabil din li!sa altor e6!lica@ii logice.

5 teorie a9ansat7 at;t de #9an 2anderson" c;t de dr. Manşon Valentine" !resu!unee6isten@a u fiin@e inteligente 8n ad;ncuriI o alt7 teorie" ult i r7s!;ndit7" forulat78n !rinci!al de John 2!enc el 8nsuşi ebru al or@elor eriene ti! de ze ani"sus@ine c7 e6traterestrii 9iziteaz7 !eriodic Terr şi r7!esc duc;nd cu ei 8n s!a@iuoaeni şi echi!a ente !entru a constata gradul nostru de dez9oltar tehnologic7. 1inu fac 8ucru8 acesta !entru a 9ede c;t de a9ansa@i sunte" ci !entru a constata dac7 ncu9a a atins un ni9el !rie>dios !entru noi 8nşiru !e calea !e care erge" 8nainte dea re9eni asu!i acestor teorii 8n !aginile ur7toare" este interesar de rearcat @in;ndseaa de sugestiile !ri9ind e6i tenta unor laboratoare terestre sau e6traterestre s!

tiale a!licabilitatea lor la dis!ari@ia na9elor şi" ca urinare" a aerona9elor. Distan@a 8n ti!de la o dis!ari@ie la alta şi 8ntre dis!ari@ia unui 9as al Marinei si a unui a9ion ilitar" caşi 9arietatea abarca@iunilor de trans!ort şi de agreent i!licate" unele a9;nd la borddoar echi!a>ul" altele trans!ort;nd 8nc7rc7turi s!eciale" !recu şi unele incidente ciudatelegate de aceste cazuri au darul s7 !ro9oace 8ntreb7ri şi g;nduri neliniştitoare" c;nda!recierile sunt f7cute 8n liitele acestei teorii.

<rintre !riele cor7bii coerciale dis!7rute 8n zon7 se nu7r7 şi 9asul francez #osalie, !lecat s!re -a9ana 8n )L,=. Totuşi #osalie nu a dis!7rut" 8n schib sa9olatilizat echi!a>ul şi to@i !asagerii Acu e6ce!@ia unui canar" na9a !lutind 8n deri97 cu !;nzele 8ntinse şi 8nc7rc7tura neatins7.

Dac7 aceasta S a fost su!us7 unui atac !irateresc" atunci interesul atacatorilor a fostnuai fa@7 de oaeni şi nu !entru na97 şi 8nc7rc7tura sa. Dac7 sar fi ab7tut brusc 9reooli7" tot ar fi trebuit s7 r7;n7 nişte indicii cu !ri9ire la !ieirea echi!a>ului şi a !asagerilor. A4n e6e!lu de odul cu o oli7 !oate aduce o na97 8n situa@ia dederi97 este oferit de cazul !etrecut 8n e!oca !ractic7rii coer@ului cu scla9i !e are. 5na97 a z7rit 8n Marea Caraibilor un 9as de scla9i !lutind 8n deri97. uzinduse salutat"c7!itanul 9asului de scla9i a cerut a>utor. 2e !are c7 oli7 grea se ab7tuse asu!ra

echi!a>ului" orbind oaenii. >utorul lea fost refuzat şi cealalt7 na97 sa gr7bit s7 !7r7seasc7 zona" l7s;nd 9asul de scla9i &i 9oia soartei.0a data de GP februarie )L??" >ames B. Ches$er, l na97 cu trei catarge" a fost g7sit7 de

Mara$hon !lutind f7r7 @int7 8n Marea 2argaselor" f7r7 echi!a>" dar cu

?PC-/012 B//r nJT/l4%$-#40 B1/M4D105/

!;nzele 8ntinse. Cercet;nd cabina c7!itanului sau gi" sit ese şi scaune r7sturnate" iarlucrurile !ersona> 8!r7ştiate" 8nc7rc7tura era neatins7 şi b7rcile de s 9are la locul lor. %u erau sene de 97rsare de s;n sau de lu!t7. 1chi!a>ul !ur şi si!lu se 9olatilizaşi

ori fusese transbordat" sau s7rise !este bord" ceea !are de neconce!ut. Cei de !e Mara$hon, care abordat 9asul" au senalat li!sa docuentelor de >ames B. Ches$er, caşi a busolei.

4n incident de necrezut saU!etrecut 8n )LL) goeleta aerican7 Dllen 'us$in. #nti! ce na9iga . 9est de zore" aceasta sa 8nt;lnit cu o alt7 goelel abandonat7" caredu!7 ce a fost abordat7 sa do9e a fi 8n !erfect7 stare" cu 9elele str;nse şi echi!aei teleintacte. C7!itanul lui Dllen 'us$in, !rofit;nd acalia e6istent7" a l7sat un ic echi!a>la bordi na9ei abandonate" 8nainte ca aceştia s7 reuşeasc7 " ane9reze na9a" o rafal7



!uternic7 de 9;nt a se!ari goeletele şi abia du!7 dou7 zile na9a abandonat7 !utut fire!erat7 din nou" daricul echi!a> l7sat . bord dis!7ruse f7r7 ur7. 0a insisten@elec7!itanulO lui Dl len 'us$ in , care a oferit şi un !reiu" c;@r 9oluntari sau l7satcon9inşi s7 foreze un nou ec !a>" trec;nd la bordul na9ei abandonate" a!arent miiterioas7 şi !ericuloas7. 0a !u@in ti!" sa !ornit nou7 rafal7 de 9;nt. Din acel oentnici na9a aba donat7 şi nici cel deal doilea echi!a> nu au ai g7site 9reodat7. 7c;nd oco!ara@ie" se !oate s!u c7 na9a abandonat 7 a a9ut ro lul unei ca!cane" i a acelerafale de 9;nt !uternice se 8ncadreaz7 !erfet 8n scenariu.

A

#n od ine6!licabil" 8n zona Triunghiului au a!I rut şi cu alte ocazii na"e abandonate.Barcazul gern 5rea, ce c7l7torea de #a Manzanillo" Cuba" s!re !oi

din Chile" 8n )*=G" a fost g7sit abandonat şi 8nclinat !e o !arte" iar filelecalendarului de #a bord erau ru!te !;n7 la data de L octobrie.

de97rul este c7 la acea dat7 a a9ut loc un cutreur de !7;nt 8n Me6ic şi sa estiatc7 seisul a generat un 9al care a 7turat echi!a>ul barcazului frea, sau a 8nclinat !ar@ialna9a" fa!t care !oate fi 8ntro oarecare 7sur7 corect 8n condi@ii de are cala.

<o9eştile des!re na9ele f7r7 echi!a>e" g7site 8n Marea 2argaselor sau 8n zonele 8n9ecinate"includ a!roa!e f7r7 e6ce!@ie !e Mar Celes$e, !robabil cea ai faioas7 na97 abandonat7.

#ncidentul nu sa !etrecut 8n Marea 2argaselor" cu toate c7 Mar Celes$e a trecut la nord deaceasta" 8n druul s7u s!re zore" unde a fost g7sit7 de bricul englez /ei <ra$ia 8nnoiebrie )L+G. Coandantul bricului" constat;nd c7 Mar Celes$e na9igheaz7 dezordonat"a lansat a!eluri" dar ne!riind r7s!uns" a abordato cu sco!ul de a 8ncasa !ria desal9are. 1chi!a>ul care a trecut la bordul lui Mar Celes$e a constatat c7 9elele erauintacte" iar 8nc7rc7tura forat7 din butoaie cu alcool se afla 8n siguran@7. /ezer9ele de hran7şi a!7 erau suficiente" dar cele zece !ersoane ce ar fi trebuit s7 fie la bord dis!7ruser7"inclusi9 c7!itanul" so@ia acestuia şi feti@a lor. 2au g7sit bani" !i!e" efecte !ersonale şi chiar >urnalul de bord" dar li!sea se6tantul. Cabina !rinci!al7 fusese baricadat7 de !arc7 se8ncercase res!ingerea unor atacatori.

ceast7 enig7 a fost re!o9estit7 şi a f7cut obiectul unor anchete şi in9estiga@ii" dar

isterul tot nu a fost dezlegat. Dis!ari@ia echi!a>ului a fost e6!licat7 8n cele ai di9erseoduri" cu ar fi: atacurile !ira@ilor" re9olta arinarilor şi fuga lor du!7 uciderea c7!i@a$HARLE# B1/0

nului" teaa c7 8nc7rc7tura 9a e6!loda" constatar c7 8nc7rc7tura este de contraband7 şi !ericuloas7" bucnirea unei olie sau r7!irea. Co!ania 0loy din 0ondra" care a !l7tit !oli@a de asigurare" 8ncli s!re i!oteza c7 un incendiu de !ro!or@ii reduse" is brusc" as!eriat echi!a>ul care a !7r7sit na9aI alcoo" a ars la 8nce!ut cu o fl7c7ruie alb7struie" du!7c incendiul sa stins de la sine şi cu tdate efortur sale" echi!a>ul nu a ai fost 8nstare s7 re9in7 bord. 5 alt7 e6!lica@ie a co!ortaentului ira@ion8 ar !utea fi !rezen@a8n !;ine a cornului de seca :cla"iceps purpureaE. ceast7 substan@7 a ai afecta echi!a>eşi 8n trecut" cre;nd o stare de nebunie 9ioS lent7 şi oartea !recedat7 de co!ortaente

ira@io nale. 5 nebunie colecti97 ar fi !utut duce la abandonarea na9ei şi ar e6!lica şi altedis!ari@ii de echi!a>e.-arold Wil(ins 8n S$rFnge Mis$eries of Time and Space AMistere ciudate ale ti!ului

şi s!a@iului !unE 8n discu@ie !osibilitatea ca na9a s7 fi fost abordat7 d !ersoane de>acunoscute arinarilor" care au eliinaI echi!a>ul" a!oi au redesco!erit na9a !entru a8ncas !ria de sal9are.

Dez9olt;nd aceast7 teorie" Wil(ins scoate 8n e9iden@7 ne!otri9irile dintre declara@iilec7!itanului şi ale echi!a>ului de !e /ei <ra$ia= !recizeaz7 fa!tul c7 Ma$ Celes$e şi /ei



<ra$ia au fost aarate una l;ng7 alta ti! de ai bine de o s7!t7;na 8n !ortul %e 'or(şi c7 /ei <ra$ia a !ornit 8n larg la !u@in7 9ree du!7 ce na9a ghinionist7 !ornise 8nc7l7torie.

Du!7 ce !rocedurile de 8ncasare a !riei de sal9are sau 8ncheiat şi Mur Celes$e afost reno9at7 aceasta a !lecat din nou 8n larg" dar la scurt ti! şia c;ştigat delocr;9nita re!uta@ie de na97 ghinioT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ?*

nista" care acSuce necazuri" distrugere şi oarte celor care na9igheaz7 !e eaI !;n7 c;nd$il8an <ar(er" ultiul ei c7!itan" du!7 ce a 8!7r@it cu generozitate b7utur7 echi!a>uluişi a b7ut şi el 9;rtos" a f7cuto s7 eşueze !e Mar Celes$e !e un recif de l;ng7 -aiti" !un;nd astfel ca!7t carierei nefericite a 9asului.

!rintre na9ele !7r7site" care nu furnizeaz7 nici un indiciu asu!ra celor !etrecute cu ele"se nu7r7 şi CaroG /eering, ce a eşuat 8n februarie )*G) !e !la>a din Carolina de %ord"f7r7 echi!a>ul care" se !are" a abandonato sau a fost ridicat de !e na97" !e c;nd se !reg7tea s7 ser9easc7 asaI na9a >ohn and Mar a fost g7sit7 abandonat7 8n a!rile )*HGla ?= de ile sud de BerudaI <loria Coli$e, un schooner de )G? de !icioare" a fost

g7sit abandonat !e are" la data de H februarie )*,=I #ubicon, o na97 cubanez7" a fostg7sit7 !7r7sit7 Acu e6ce!@ia unui c;ine fl7;nd l;ng7 ey 0argo" lorida" la GG octobrie)*,,. 4ltia adnotare din >urnalul de bord era f7cut7 !e data de GP se!tebrie şien@iona c7 na9a se g7seşte 8n !ortul -a9ana. 0i!sa b7rcilor de sal9are sugera fa!tul c7echi!a>ul a !7r7sit na9a 8n grab7. #9an 2anderson a rearcat c7 atunci c;nd un echi!a> !7r7seşte na9a 8şi ia şi ascota. #n cazul acesta se !are c7 echi!a>ul a fost luat cu for@a" !robabil de entit7@i care doreau s!eciene ca!abile de counicare oral 7. 2anderson ai !reciza fa!tul c7 !e c;nd la bordul na9elor abandonate sau ai desco!erit !isici" c;ini saucanari ... !a!agalii au dis!7rut o dat7 cu echi!a>ul" !oate !entru fa!tul c7 cine9a 8şi iaginac7 9orbirea coerent7 Asau incoerent7 defineşte s!eciile doinante ale Terrei.

1chi!a>e şi !asageri au dis!7rut 8n od frec9ent şi de la bordul abarca@iunilor ici"care au fost desco!erite ai t;rziu !lutind 8n deri97" aşa cu a

+,

C-/012

B1/M4D105/

+-

fost cazul iahtului Connemara " g7sit la ,== de i sud9est de Beruda" 8n se!tebrie)*??" f7r7 !asI geri şi f7r7 echi!a>I The Hagabond, un iaht de etri lungie" carea fost g7sit !lutind 8n deri97" 8 !erfect7 stare" la 9est de zore" la data de P iu8i

)*P*" f7r7 c7!itanul Wallace <. Willias şi f7r7 ecrtf !a>I Maple Ban desco!erit !lutind 8n deri97 la nor> de Beruda" la H= iunie )*P*. 4nele abarca@iui audis!7rut 8n ti! ce efectuau curse relati9 scurtS aşa cu sa 8nt;!lat cu binecunoscutul >ocheu ' 2nyder" care a luat c;@i9a !rieteni la bordul na9d sale" laMiai" la data de ? artie )*,L" ca s7 eargE la 2andy eyI ulterior iahtul a fostdesco!erit" 8ns> c7l7torii dis!7ruser7.

Deşi unele ici abarca@iuni g7site abandonat !e are !ot a9ea leg7tur7 cu situa@ia !ostre9olu@u



nar7 din Cuba" c;nd unii 8ncercau s7 fug7 şi al@ii 8ur7reau" e6ist7 totuşi un caz de dis!ari@ie care niare nici o leg7tur7 cu aceast7 situa@ie. @

#ncidentul !etrecut cu (i$chcraf$ este un e6e!l> de dis!ari@ie fulger7toare a uneiabarca@iuni ici nu nuai 8n a!ro!ierea !ortului" dar şi 8n ti! ce si afla 8na!ro!ierea unei geaanduri din !ort. Dai Burac(" !ro!rietarul lui (i$chcraf$, care era

considera de nescufundat" )a in9itat !e !reotul <at -ogai s7 !ri9easc7 8!reun7"din larg" cu este luina Miai" cu !rile>ul Cr7ciunului anului )*P+. u 8naintaI ca oil7 şi sau o!rit la geaadura nr. +. De aic Burac( a l ansat un a!el de a>uto r şi acounica coordonatele e6acte ale abarca@iunii. 5 na97 a <aze de Coast7 a a>uns #ageaandur7 8n dou7zeci de inute" dar nu ai era nici o ur7 din (i$chcraf$. C;ndc7ut7rile au fost sus!endate" un !urt7tor de cu9;ni

aY !azei de Coast7 a declarat: <resu!une c7 au dis!7nrt dar nu !ierdu@i !e are.0ista cu cargourile" na9ele de !escuit ş i cele de agreent care au dis!7rut cu echi!a>e cu

tot este > !resionant7. Ma>oritatea dis!ari@iilor sau !etrecut !e 9ree fruoas7 şi nu aul7sat 8n ur7 r77şi@e" !ete de ulei" b7rci sau 9este de sal9are Acu o singur7 e6ce!@ie şinici cada9re !e are sau 8!inse de curen@i !e !la>e. Ca şi a9ioanele dis!7rute" na9elenu au lansat" 8n area lor a>oritate" senale 2.5.2. şi nici nu au ra!ortat niic deosebit8n ti!ul transisiunilor radio.

<rintre aceste na9e se nu7r7 Co$opaxi, un cargou !lecat din Charleston s!re -a9ana 8n)*G?I Suduffco, un cargou" na9ig;nd la sud de <ort %ear(" 8n )*GPI S$a"enger, dis!7rut 8n)*H)" cu ,H de !ersoane la bord" care a fost localizat ultia oar7 la sud de Cat #slandI cargoul 'nglo'us$ralian, 8n artie )*HL" cu H* de ebri ai echi!a>ului la bord" care a transis !rin radio: Totul este 8n regul7" !e c;nd de!7şea zorele" 8ndre!t;nduse s!re 9est.

4n ulti esa> s!ectaculos a fost rece!@ionat de la cargoul >a!onez #aiue Maru,lansat du!7 c;te se !are chiar 8n oentul dis!ari@iei sale 8ntre insulele Bahaas şiCuba" 8n iarna anului )*G,. Mesa>ulradio era un a!el de a>utor neobişnuit: <ericolul esteca un !unal acu... Veni@i re!ede... %u !ute sc7!a..." dar nu se !reciza ce era acel

!unal. Dac7 !ericolul ar fi fost o furtun7 neaşte!tat7 sau o tornad7 arin7"telegrafistul ar fi dat infora@iile necesare care s7 a>ute la o!era@iunile de sal9are" şi nuar fi f7cut co!ara@ii fanteziste.

<entru na9ele dis!7rute 8n ti!ul r7zboiului" 8n tlantic" au e6istat suficiente e6!lica@ii"cu ar fi i

IIPG

C-/012 B1/0#li T/#4%$-#40 B1/M4D105/

PH

nele" subarinele" bobele sau sabota>ele dar du!7 r7zboi na9ele ari au continuat s7 dis!ar7Triunghi. Cargoul Sandra, !lecat din 2a9annah s<uerto Cabello" trans!ort;nd insecticide" a de!7şitugustine" lorida" !e 9ree bun7" du!7 care co.tactul radio sa 8ntreru!t şi nu a ai !utut fi restabi



9reodat7I dis!ari@ia sa !etrecut 8n iunie )*?=. #n czul lui 22 Sandra, ca şi 8n alte cazuri ce i!lic7 naaericane" aceasta a dis!7rut !e c;nd se afla 8n a!r !ierea uscatului. Vasul de !escuit Sno? Bo, cu ,= !ersoane la bord" a dis!7rut f7r7 ur7 8n )*PH" 8ntIingston" Jaaica şi %ortheast Cay.

Dintre nueroasele na9e de agreent ce au di !7rut 8n zon 7 A8n edie ca una !e lun7 " di scu şi coentarii deosebite a st;rnit cazul na9ei #e"ono$ un iaht de curs7lung7" de ,P de !icioare lungi care c;ştigase !reii 8n cursa %e!ortBeruddis!7rut 8ntre ey West şi ort 0auderdale" 8n !ei rioada dintre Cr7ciunul şi nul %ou )*P+ Adu!7 cura a 97zut" aceasta este o !erioad7 fatal7 !entru na9eI #n !riulr;nd !entru c7 iahtul fusese !roiectat s na9igheze !e orice fel de 9ree. !oi" !ro!rietar şi c7!itanul 9asului" Cono9er Acitit in9ers ob@ine ni ele na9ei #e"onoc;, unarinar e6celent" coanda al 1scadrilei Cruising Club of erica era un n 9igatorult !rea bun ca s7 !7@easc7 un accide !e o distan@7 at;t de scurt7. #n orice caz" !entru na9iga 8n a!ro!ierea uscatului" ce9a r77şi@e ar trebuit Us7 se desco!ere !e !la>7 sau !rinse 8ntre n cifuri . #n 8ncercarea de a da o e6!lica@ie logic7 di !ari@iei

iahtului #e"onoc, coentatorul s!orti9 al zi" rului %erald Tribune din %e 'or( asugerat i!ote unui cargou ce se g7sea 8n zon7 la 9reea res!ecti9 care !ur şi si!lu atrecut !este iaht 8n ti!ul no!>trii@;ndu) la fund cu tot echi!a>ul" f7r7 s7 r7;n7 9reo ur7.

Cu ai bine de o >u7tate de secol 8naintea dis!ari@iei lui #enoc, alt arinar binecunoscut" Joshua 2locu" !riul o care a c7l7torit singur 8n >urul luii" a !ornit 8ncel deal doilea 9oia>" 8n anul )*=*" cu iola sa de H+ de !icioare" botezat7 Tlie Spra. 2ara!ortat intrarea sa 8n Triunghi" na9ig;nd la sud de Miai" iar la scurt ti! a dis!7rut !entru totdeauna.

De bun7 sea7" dis!ari@ia unor abarca@iuni de diensiune ic7 şi i>locie !oate fi !us7 !e seaa condi@iilor atosferice" ai ales iarna c;nd asele de aer arctic se 8nt;lnesc cu

cele calde de la tro!ice. cesta ar !utea fi cazul goeletei (indfall A?P de !icioarelungie" dis!7rut7 l;ng7 Beruda" 8n )*PGI al lui D"angeline, de ?? de !icioare lungieAdis!7rut7 !e ruta Miai Bahaas" 8n )*PG sau al na9ei de ?L de !icioare lungie" Dnchan$ress Adis!7rut7 8n )*,P !e ruta dintre Charleston şi 2t. Thoas" ori" 8n fine" cazul#ui /ancing 5ea$her, o na97 lung7 de HP de !icioare Adis!7rut7 8ntre %assau şi Carolinade %ord" 8n )*P,I dis!ari@iile acestea au a9ut #oc iarna c;nd se isc7 9aluri ari dincauza furtunilor neaşte!tate" care ar fi !utut scufunda na9ele 8nainte ca ele s7 !oat7transite 9reun esa> radio. Dar aceasta nu este o e6!lica@ie 9alabil7 !entru dis!ari@iilede na9e !e are cal7 sau c;nd e 9orba de cargouri uriaşe.

<ierderea cargoului Marine Sulphur Queen, lung de ,G? de !icioare şi cu un echi!a>forat din H* de ebri" 8n >urul datei de G februarie )*PH" şocheaz7 !rin diensiunile9asului !ierdut. cesta !lecase din Beauont" Te6as" s!re %orfol(" Virginia" cu o 8nc7rc7tur7

de )?== t. de sulf to!it" trans!ortat 8n butoaie etalice. Vreea era bun7. 4ltia oar7 afost re+.$HARLE# B1/0#Tl

!erat l;ng7 Dry Tortuga" 8n $olful Me6ic" zona cai este 8n sau l;ng7 Triunghi" 8n func@iede elasticitate liiteior luate 8n considera@ie.



#n od !arado6al" dis!ari@ia na9ei nu a fost şes zat7 de !ro!rietarii ei" ci de oagen@ie de na9iga@iS 8n ura unui lan@ de fa!te neobişnuite. 4nu8 dintrE arinarii de !e Marine Sulphur Queen a f7cut trai zac>ii bursiere cu gr;ne 8naintea !lec7rii na9ei"ceeE ce a i!licat un contact str;ns cu un isit" !rin cai a !lasat o coand7 decu!7rare. gentul a e6ef cutat dis!ozi@ia si ia tetegrafiat acestuia !entru i8forare. V7z;nd c7 nu !rieşte r7s!unsul de confii are" agen@ia sa adresat !ro!rietarilor f7r7 a en@io> na c7 nu !oate lua leg7tura cu na9a. cesta a fos !riuleleent care a dus la constatarea c7 ce9a este 8n regul7 şi a declanşat cercet7rile <azeide Coas ta !e da ta de P februar ie" r7ase" din !7cate" f7i rezultate. 9ioanele şina9ele au !ie!t7nat zona la coastele Virginiei !;n7 la $olful Me6ic. Cu $oa$I c7o!era@iunile de cercetare au fost 8ntreru!te !e datE de )? februarie" arina a f7cutcunoscut fa!tul cI sa g7sit o 9est7 de sal9are de !e Marine Sulphi Queen #a )? ilesud de ey West" fa!t ce a declanşaY o nou7 9;n7toare" dar tot ce sa g7s it a fost 8nc79est7 de sal9are. #n9estiga@ iile efectuate au luat 8i considera@ie o ga7 larg7 de !osibilit7@i: e6!lozia fului" r7sturnarea na9ei" izbirea de o alt7 na97 şi chi8 ca!turarea eide c7tre cubanezi. 5 coisie de in9eI tiga@ie a Marinei en@iona c7 Marine SulphurQuee$ a dis!7rut !e are f7r7 s7 transit7 9reun esI de !ericol" dar nu a dat nici

o e6!l ica@ie cu !ri9id Ja oti9ul dezastrului.<o9eştile des!re Triunghi au fost din nou readusa la ordinea zilei c;nd subarinul422 Scorpion cu *,

B1/M4D105/ P?

de arinari la bord nu sa ai 8ntors 8n !ortul %orfol(" Virginia" la data de G) ai )*P?" !e c;nd se afla la G?= de ile 9est de zore. 0a data de ? iunie subarinul a fost declarat !ierdut" dar du!7 ai ulte luni o na97 oceanografic7 a localizat o e!a97 la ,P= deile sud de zore" la o ad;ncie de !este U==== de !icioare. Deoarece fotografiilesubarine au stabilit c7 este 9orba de Scorpion, nu se !oate s!une c7 a dis!7rut" cu toatec7 nu sau !utut stabili oti9ele dezastrului" care a a9ut loc l;ng7 Marea 2argaselor. Dac78ntrade97r e6ist7 o 9oin@7 ra@ional7 8n s!atele dis!ari@iilor din zona Triunghiului Beru

delor" du!7 cu ne sugereaz7 o serie de cercet7tori ai fenoenului" atunci dis!ari@ia sau !ierderea unor subarine atoice nu !oate fi !us7 nuai !e seaa unor defec@iuni aleechi!aentelor.

Dac7 zona de dis!ari@ie a na9elor este e6tins7 şi asu!ra $olfului Me6ic" aşa cu ne !ro!une John 2!encer" atunci ar trebui luat7 8n considera@ie şi dis!ari@ia unei alte na9e" 8nanul )*PP" 1ste 9orba de reorcherul Sou$hern Ci$ies, lung de P+ de !icioare" care a !7r7sit !ortul ree!ort" Te6as" la data de G* octobrie )*PP" reorc;nd o bar>7 de G)= !icioare lungie. C;nd Sou$hern Ci$ies nu a ai stabilit leg7tura sa zilnic7 !rin radio" sadeclanşat o c7utare aerian7 care a localizat bar>a cu 8nc7rc7tura sa de !roduse chiiceintact7 şi cablul de reorcare 8n bun7 stare" dar nici ur7 de reorcher sau echi!a>.4n e6tras din ra!ortul coisiei de anchet7 se !otri9eşte la toate cazurile de dis!ari @ii

de a9ioane sau na9e: ... fa!tul c7 9asul nu a transis nici un esa> radio de a>utor >ustific7 8deea c7 !ierderea sa !etrecut at;t de re!ede 8nc;t a f7cut i!osibil7 stabilireaunei leg7turi radio.++$HARLE# BERL/

Dis!ari@iile recente includ !e !$acha !sland, 8n ni iebrie )*PL" !e c;nd trans!orta7rfuri de la %o: foJ( ia ManchesterI Mil$on fa$rides, 8n a!rilie )*+=" !lecat din %e



5rleans s!re Ca!eton cu o 8nc7rc7tur7 de ulei "ege$al şi sod7 caustic7I 'n$ia, un carNgou de G==== td" cu un echi!a> forat din HG de ebri" ce !ornise din %e!ort %es" 8n artie )*+H" cu o 8nc7rc7tur7 de c7rbuni !entru $erania şi des" !re care nu saai auzit niic. Du!7 o in9estiga@ieX a!rofundat7 sa stabilit c7 'ni$a a dis!7rut 8nodQ ine6!licabil" iar Co!ania 0loydXs din 0ondra a !l7titX H === === dolari !ro!rietarilor na9ei.

%a9a sor7 a 'ni$ei, +orse Harian$, care a !lec cu dou7 ore ai de9ree" atransis !rin radio c se scufund7 la )?= de ile sudest de Ca!e M7 2a crezut la8nce!ut c7 8ntreg echi!a>ul a !ierit" da o !ersoan7 sa sal9at ag7@;nduse de un ca!acde cal7 din len. 1l a relatat c7 9asul sa scufundat 8nX c;te9a inuteI din senin sa !ornit un 9;nt e6tre de !uternic care a 7turat ce se afla la bord. Brusc" a!ele 7rii auaco!erit na9a care sa scufundat cu re!eziciune.

9;nd 8n 9edere di9ersitatea 8nc7rc7turilor" se !are c7 nu e6ist7 o leg7tur7 8ntre ele şidis!ari@ie" cu a fi de e6e!lu cazul cu actele de !iraterie. Dis!ari@iil !ar s7 fie la8nt;!lare" dar ele au loc 8n aceeaş: zona.

Coent;nd !ierderile de na9e şi a9ioane din Tri unghi" un ofi@er de infora@ii alMarinei Militare 2.4.." a eis !7rerea !ersonal7 care" cu toate c7 este neoficial7"

este larg acce!tat7: 1ste un ister real. %ieni din Marin7 nu trateaz7 cu uşurin@7 acestlucru. %oi a ştiut de la bun 8nce!ut c7 e6ist7 ce9a ciudat cu acest Triunghi a8Berudelor. Dar nieni

B1/M4D105/ P+

nll a desco!erit des!re ce este 9orba. <arc7 toate na9ele au fost brusc 8n97luite cu un soide re@ea de caufla> electronic.

Cu ici e6ce!@ii" toate incidentele sau !rodus 8n Marea 2argaselor sau 8n iediataa!ro!iere a coastelor sale. #9an 2anderson atrage aten@ia asu!ra necesit7@ii de a concentracercet7rile 8n zona unde sa !etrecut orice incident b7t7tor la ochi" dar totodat7coenteaz7 as!ectele agra9ante ale fa!tului c7: ""... a>oritatea dis!ari@iilor de a9ioane şide na9e din 9echie... sau !etrecut 8n aceast7 zon7 isterioas7" roboidal7...

<are o ironie coinciden@a c7 regiunea res!ecti97" teut7 din 9reurile cele ai 9echi şi9estit7 !rin legende cu ult 8naintea desco!eririi ei oficiale" iar ai t;rziu cunoscut7ti! de sute de ani ca o are a nenorocirilor" a trebuit s7şi !7streze aura sinistr7 şiisterioas7 !;n7 8n era cercet7rilor s!a@iale" f7c;nd leg7tura 8ntre indi9idualit7@i aflate la !olii o!uşi ai s!ectrului e6!lor7rilor Colub şi astronau@ii de !e !ollo )G.

Colub" la bordul na9ei San$a M)ria, a fost !riul e6!lorator cunoscut de noi care arearcat ciudata str7lucire a 7rii" a!a alb7 luinoas7 8n a!ro!iere de #nsuleleBahaas" l;ng7 latura 9estic7 a M7rii 2argaselorI el a f7cut aceste obser9a@ii 8n ti!ul !riei sale c7l7torii la data de )) octobrie ),*G" la dou 7 ore du!7 a!usul soareluiI iarastronau@ii au senalat d;rele din a!7 ca fiind ultiele luini 9izibile !e Terra. cestuifenoen i sau dat cele ai di9erse inter!ret7ri" cu ar fi: area agitat7 de !eşti fosfoN

rescen@i" bancuri de !eşti sau alte aterii organice" tc Dar oricare iar fi originea"luina este 9izibil7& su!rafa@a a!ei ca si" 8n s!ecial" din atosfer7.

, f in JK

C-/012 B1/0JBT!n>%$-#40 B1/M4D105/ PL

8n ti!ul !riei c7l7torii a lui Colub au r a9ut loc şi alte incidente



isterioase care şi asta constituie surs7 de discu@ii şi de 8ntreb7ri 8n leg7tui cu zonaTriunghiului.

0a data de )? se!tebrie ),*G" !e c;nd se a 8n regiunea 9estic7 a M7rii2argaselor" Colub şi ec !a>ul s7u" care era din ce 8n ce ai agitat" au obser o sfer7iens7 de foc br7zd;nd cerul şi c7z;nd i ocean. C;te9a zile ai t;rziu unii ebriai echi!aIO >ului au fost 8ngrozi@i de o defec@iune ce a scos diif func@iune busola" o !refigurare a anoaliilor electroagnetice care 8nc7 afecteaz7 na9iga@ia aerian7 şi na9al7 din interiorul Triunghiului.

4n alt ister legat de Marea 2argaselor" care intrigat !e obser9atorii antici şicare intrig7 acu p cei conte!orani" se refer7 la 8nul@irea anghile8oX ristotelAHL,HGG \.Ch. a fost !riul naturalist ca> a !us 8n discu@ie odul ciudat de 8nulEirea angh lelor euro!ene" singurele !e care el le cunoştea. 0i 9reea aceea" el ştia c7anghilele 8şi !7r7sesc iazurile"" lacurile" !;raieJe sau icile r;uri" 8not;nd s!re r;urileari care se 97rsau 8n are. bia du!7 G?== de ani cercet7torul danez 2chidt adesco!erit unde se duceau acestea.

nghilele adulte ureaz7 cursurile a!elor ce se 9ars7 8n 5ceanul tlantic" unde elese adun7 8ntrun banc iens care 8noat7 8ncet dar sigur" ti! de a!roa!e !atru luni"

urate şi ur7rite de stoluri de !esc7ruşi 9;n7tori" de rechini h7esi@i" !;n7c;nd a>ung 8ntrun !unct din Marea 2argaselor. ici se o!resc şi 8şi de!un icrele Ja oad;ncie considerabil7. !oi adul@ii or" iar anghilele noun7scute 8şi 8nce! c7l7toria

8na!oi s!re 1uro!a" ti! de circa doi ani" duse de $ulf 2trea.

P*

Co!ortaentul anghilelor aericane este ase7n7torI ele ureaz7 acelaşi dru" dar 8nsens in9ers" 8not;nd s!re est unde se 8nt;lnesc cu anghilele euro!ene 8n ad;ncurile M7rii2argaselor" du!7 care !rogeniturile tinere se re8ntorc 8n locurile lor de baştin7 dinerica.

cest co!ortaent deosebit al anghilelor" ca şi ca!acitatea de a eora locul

ancestral de re!roducere" a dus la elaborarea unor teorii e6tre de inteXresanteI una dintreele a9anseaz7 ideea c7 locul ini@ial de re!roducere al anghilelor a fost un flu9iu de !eun continent care a e6istat c;nd9a 8n tlantic" 8n a!ro!ierea M7rii 2argaselorI continentuleste acu scufundat la ii de !icioare ad;ncie" dar anghilele 9in s7şi caute locurile deob;rşie. 2a sugerat chiar c7 ierburile din Marea 2argaselor sunt r77şi@ele 9egeta@ieicontinentului tlantida" ada!tate la condi@iile subarine. Confor legendelor" acestcontinent sa scufundat brusc" 8nec;nd !7duri lu6uriante şi su!rafe@e de teren bogate 8n9erdea@7 şi gr;ne.

Dar dintre toate isterele care 8n97luie Marea 2argaselor" cel ai intrigant r7;neacela al dis!ari@iilor de na9e şi a9ioane" ai ales c7 zona este str7b7tut7 zilnic deacestea. 2e !rea !oate s7 e6iste o e6!lica@ie logic7 !entru fiecare dis!ari@ie 8n !arte şic7 terenii 9ehicula@i ca abera@ii atosferice" g7uri 8n cer" dezintegrare din cauzaunor turbulen@e ine6!licabile" ca!cane ale cerului" !erturba@ii gra9ita@ionale" !recu şii!licarea unor for@e necunoscute 8n ca!turarea de a9ioane şi na9e ari sau ici" s7 nufie dec;t nişte 8ncerc7ri de a e6!lica ine6!licabilul.

i totuşi" ai este un eleent ce face !arte integrant7 din ister unul nou şineaşte!tat. #n cazurile

i '•



ii.

l /

___0121 33p4ivir5A l n

------------------------------------------------------------------- Hde dis!ari@ii din Triunghi" nu nuai c7 nu au e6ista@isu!ra9ie@uitori" dar nu sa recu!erat nici 7car u>@singur cada9ru din arele nu7r de 9ictie. Totuşi"8n ultiii ani" o dat7 cu r7s!;ndirea legendei TriunXghiului Bennudetor" unii !ilo@i şi arinari au renun@at

Xla reticen@a lor de a !o9esti 8nt;!l7rile ciudatesitua@iile 8nt;!inate din care ei 8nşişi sau sal9at.

considerare a unora din aceste !o9estiri ar !utea ereiona un !osibil odel care s7 e6!lice cu Adac7 nşi" de ce sau !etrecut unele dintre aceste dis!ari@.



I(' UNII $ARE AU #$&AT

8n cartea sa !n"isible %ori&ons A5rizonturi in9izibile" un co!endiu al isterelor

7rilor" Vincent $addis !o9esteşte" 8ntro sec@iune s!ecial7 dedicat7 TriunghiuluiBerudelor ATriunghiul Mor@ii" c7 la scurt ti! du!7 ce a !ublicat originalul s7uarticol" 8n )*P," Aarticol !rin care se !are c7 a botezat zona cu nuele en@ionat 8ntit8u" a !riit o scrisoare de la un fost !ilot !e nue Dic( 2tern" care con@inea infora@ii !ertinente şi sur!rinz7toare. 2tern scria c7 !e la sf;rşitul anului )*,, a luat !arte la un zborcu destina@ia #talia. 1ra 9orba de o escadril7 forat7 din şa!te bobardiereI ca la H== deile distan@7 de Beruda" a9ionul s7u sa confruntat cu o turbulen@7 at;t de neaşte!tat7 ş ide 9iolent7 8nc;t a trebuit s7 se re8ntoarc7 8n 2tatele 4nite. C;nd sa !etrecut aceste9enient" 9reea era bun7 şi se !uteau 9edea stelele" dar turbulen@a a f7cut ca a9ionuls7 se r7stoarne şi s7 cad7 8n !ica> at;t de 9iolent 8nc;t echi!a>ul sa trezit aruncat 8nta9an. 9ionul a !ierdut at;t de ult7 8n7l@ie 8nc;t era c;t !e ce s7 se !r7buşeasc7 8nare. C;nd sa re8ntors la baz7 a aflat c7 din 8ntreaga escadril7 de şa!te a9ioane nu se8na!oiase dec;t unul singur 8n afar7 de a8 s7u" c7 nu sa !utut stabi8i contactulradio cucelelalte a!arate şi c7 nu sau g7sit su!ra9ie@uitori sau r77şi@e ale a9ioanelor.

+G C-/012 B1/0#

cest incident ce a a9ut loc cu un an *nain$ea dis ri@iei 3borului )*" tot 8n Junadecebrie" nu a fol socotit !rintre !ierderile neobişnuite" deoarece erI ) r7zboi şinu i sa f7cut nici un fel de !ublicitate.

0a c;@i9a ani du!7 8ncheierea r7zboiului" 2tern şi soia sa se aflau 8n dru s!re %assau" !leca@i fiind din Beruda" c;nd un fa!t oarecu siilar sa !eU trecut 8n !Jin7 zi cu a9ionul 8n care c7l7toreau. Ca e coinciden@7 ciudat7" 8n acel oent

doana 2ternX discuta tocai des!re incidentul anterior. Brusc" a9io. nul se !r7buşi 8ngol şi ;ncarea ce fusese ser9it7 !asagerilor zbur7 8n ta9anI a9ionul se zguduiacu!ii8" continuat s7 se zdruncine 2i s) se !r7buşeasc7 8n gol ti! de un sfertde or7.

cest fenoen !oate fi un e6e!lu de turbulen@7 din senin " care dac7 ar fi fostai !uternic7 sau di > durat7 ai are ar fi ru!t a9ionul şi iar fi 8!r7ştia r77şi@ele 8nare. 8n orice caz" Dic( 2tern sa cor" fruntat de dou7 ori cu acelaşi fenoen"a!roa!e 8n acelaşi loc din Triunghi" su!ra9ie@uind 8ncerc7rilor la care a fost su!us.

Joe Talley" c7!itanul unui 9as de !escuit" (ild &oos'e, sa confruntat cu un altfenoen" care nu 8a fost fatal. 1ste 9orba de !ro!ria sa abarca@iune care era reorcat7 !e are de c7tre alt 9as. 16!erien@a tr7 it 7 de el sa !et recut 8n zona Tongue ofthe 5cean" cunoscut7 !rin area sa ad;ncie" l;ng7 insulele Bahaas" nu de!arte deBahaa Ban(sI aceasO ta arie relati9 restr;ns7 ca su!rafa@7 are ad;ncii de. ii de !icioare" fiind 9orba de o zon7 de !r7buşire abru!t7" la est de insula ndros" undeau a9ut loc ulte dis!ari@ii.

Vasul c7!itanului Talley" lung de P? de !icioare" l C.T. Clear ir Turbulence. 73



B1/M4D105/

era destinat !escuitului rechinilor şi trebuia s7 fie r efliorcat de na9a Caicos Trader #a sudde zona TonGue of the 5cean. Vreea era bun7" cu un 9;nt ce b7tea uşor din sud9estbele na9e se a!ro!iau de sec@iunea sudic7 a zonei susaintit7" unde e6ist7 un canionsubarin care iese la su!rafa@a a!ei sub fora unui iens crater cu un diaetru de ,=

de ile" /ecifele şi lan@ul insulelor 16ua" ce se afl7 la est" !rote>eaz7 zona Tongueof the 5cean" de areeie !rea 8nalte st;rnite de 9;nturile care bat 8ncontinuu s!reecuator. 1ra noa!te şi c7!itanul Talley dorea 8n cabina lui c;nd a fost trezit bruscde un 9al de a!7 ce sa ab7tut asu!ra sa. #nstincti9" a a!ucat o 9est7 de sal9are şi sastrecurat !rintrun hublou. <e c;nd se lu!ta s7 ias7 din cabin7 a constatat c7 se afl7sub a!7" dar a g7sit o !ar;7 şi" ur;ndui traseul" a izbutit s7 a>ung7 la su!rafa@7" 8ncli!a c;nd ieşea din cabin7 se !are c7 el se afla de>a la o ad;ncie de ,=?= de !icioare.>uns la su!rafa@7 a constatat c7 na9a Caicos Trader 8şi continuase druul f7r7 el4riaşa for@7 care tr7gea sub a!7 9asul (ild <oose aenin@a s7 r7stoarne şi !e CaicosTrader din cauza !ar;ei de reorcare" deterin;nd echi!a>ul s7 o taie şi s7 !7r7seasc78n grab7 zonaI dar a re9enit ca s7 9ad7 dac7 nu cu9a c7!itanul Talley a sc7!at !rin 9reoinune. 1chi!a>ul reorcherului a fost artor la scufundarea 9asului (ild <oose care a

fost tras la fund ca şi c;n ar fi fost !rins 8ntrun 9;rte> de a!7.Du!7 9reo >u7tate de or7" tocai c;nd era gata s7 se 8nece" c7!itanul Talley şia

auzit nuele strigat !rin egafon de !e na9a Caicos Trader, care se 8na!oia ca s7) caute. !utut s7 r7s!und7 şi a fost !escuit. 9;nd 8n 9edere c7 a>oritatea coandan@ilor

?LLLLML'74C-/012 B1/0#T3

sunt failiariza@i cu !ierderile ine6!licabile de na9e ca urare a defect7rii busolelor sauradiourilor" sa !rocedat la o in9estiga@ie !ri9ind co!ortaentul busolelor 8n ti!ulincidentului. 2a aflat c7 tionierul fi6ase cursul" dar nu se g7sea l;ng7 tion7 8n cli!ac;nd a a9ut loc incidentul" deci nu se !utea s!une dac7 se !rodusese 9reo deficien@7de ordin ecanic.

i alte 9ase au !ierdut abarca@iunile !e care le reorcau 8n aceast7 zon7" uneledis!7r;nd cu echi!a> cu tot. #n unele situa@ii" ce9a ce !7rea a f i o cea@7 a aco!erit9asul aflat la reorc7" 8n ti! ce !e reorcher sau constatat deregl7ri ale busolei şi deNfec@iuni ale echi!aentului electric. 2e !une 8ntrebarea de ce aseenea incidente au fost

senalate nuai de reorcherele ce tractau alte 9ase" iar na9ele ce na9igau izolat nu aura!ortat niicQ <oate !entru c7 acestea din ur7 !ur şi si!lu dis!ar f7r7 artori" !ec;nd reorcherele se afl7 destul de a!roa!e la o lungie de !ar;7 şi !ot obser9ace se 8nt;!l7.

9entura tr7it7 de c7!itanul Don -enry" 8n )*PP" ne ofer7 o re!rezentare grafic7 aceea ce 9rea s7 8nsene lu!ta cu odgonul" 8ntre un reorcher şi o for@7 neidentificat7"conştient7 sau inconştient7" ce tinde s7 aca!areze bar>a.

C7!itanul -enry este !ro!rietarul co!aniei sal9aar ea <hanto 16!loration



Co." cu sediul la Miai" şi are ul@i ani de e6!erien@7 8n calitate de c7!itan na9igator şiscafandru. 1ste 8n 9;rst7 de a!ro6iati9 ?P de ani" are un tru! asi9" cu !ie!t !uternic" bra@e scurte şi 9;n>oase" cu se cu9ine s7 aib7 scafandrii de !rofesie. 0as7 i!resia deoliciune" dar se işc7 sur!rinz7tor de iute !entru un o cu gabaritul s7u. 5chii"obişnui@i s7 scruteze area" sunt sinceri şi !7trunz7tori. 2iguran@a cu careT/#4%$-#40 B1/M4D105/ +?

!o9esteşte şi detaliile !e care şi le reainteşte ne 8ndre!t7@esc s7) l7s7 !e c7!itanul -enrys7 !o9esteasc7 cele 8nt;!late cu !ro!riile sale cu9inte !e care lea notat 8n cadrulunei con9ersa@ii des!re bar>a dis!7rut7: %e 8ntorcea de la <uerto /ico s!re ort0auderdale. /eorca de trei zile o bar>7 goala a c7rei 8nc7rc7tur7 fusese nitratul de !etrol. %e afla la bordul lui <ood +es, un reorcher de PG de !icioare lungie şi cuotoare de G=== C.<. Bar>a !e care o reorca c;nt7rea G?== t şi se afla la ca!7tulunei !ar;e lungi de )=== de !icioare. %a9iga 8n zona ZTongue of the 5cean[" du!7 cetrecuse !rin lan@ul insulelor 16ua. d;nciea a!ei era de P== Zfathos[ . 1ra odu!7aiaz7 cu 9ree bun7 şi cer li!ede. M7 dusese 8n cabina ea situat7 8n !artea

din s!ate a !un@ii" dar du!7 c;te9a inute a auzit un 9acar neai!oenit. ieşit !e !unte şi a urlat: ZCe naiba face@i acoloQ[ <riul lucru la care a uitat a fost busolacare se 8n9;rtea 8n sensul acelor de ceasornic.%u era nici un oti9 s7 se 8nt;!lelucrul acesta a auzit c 7 singurul loc unde se ai !etrece aşa ce9a este r;ul 2t.0arence din ingston" unde busolele o iau razna din cauza z7c7intelor de fier de !efundul a!ei" sau !oate c7 e un eteorit acolo. %u ştia ce sa 8nt;!lat" dar era sigurc7 trebuie s7 fie ce9a serios. !a !7rea c7 se n7!usteşte din toate direc@iile. 5rizontuldis!7ruse nu !utea 9edea unde se g7sea orizontul a!a" cerul şi orizontul erau toateaestecate. %u !utea 9edea unde ne afla. cel ce9a care se !etrecea ne furase" !r7dase sau 8!ruutase toat7 for@a din generatoare. Toate echi!aentele şi a!aratele8ncetaser7 s7 ai !roduc7 energie electric7.

l fatho K P !icioare K H yarzi K )"LH .+PC-/012 B1/0#T3

$eneratoarele func@ionau" 8ns7 nu ai !roduceau energie. 2a 8ncercat !ornirea unuigenerator au6iliar" f7r7 succes. 1ra 8ngri>orat de bar>7. 7r;a era 8ncordat7" dar nu !utea 9edea reorca. <7rea 8n97luit7 8ntrun nor" iar 9alurile din >ur !7reau s7 fie ai brizante dec;t 8n celelalte zone.

!ornit cu toat7 9iteza 8nainte. %u 9edea unde erge" dar 9roia s7 ies deacolo c;t ai re!ede cu !utin@7O Ce9a !arc7 8ncerca s7 ne trag7 8na!oi" dar nu reuşeas7 o fac7.

C;nd a sc7!at de acolo" !arc7 ieşise dintro !;cl7 deas7. far7" !ar;a era

!erfect 8ntins7 ca 8n şecheria aceea cu fr;nghia fachirului indian 8ns7 la cel7laltca!7t nu se 9edea niic !entru c7 totul era 8n97luit 8ntro cea@7 de ne!7truns. alerNgat !e !untea !rinci!al7 şi a tras. Blesteata de bar>7 a ieşit din !;cl7" dar 8n nici oalt7 !arte nu e6ista ur7 de cea@7. De fa!t" !utea 9edea !;n7 la o distan@7 deuns!rezece ile. #n zona ce@oas7 8n care se afla bar>7 a!a era agitat7" cu toate c79alurile nu erau ari. %ui@i7 cu dori@i erou sau nebun dar nu a g;ndi t 7cars7 7 8na!oiez ca s7 97d ce anue era acolo...

Vi sa 8nt;!lat ca dou7 !ersoane s7 trag7 de bra@ele 9oastre 8n direc@ii o!useQ



8ncercat senza@ia c7 ne g7sea 8ntrun loc sau un !unct unde cine9a sau ce9a 9roia s7fi" c7 cine9a sau ce9a nu 9roia s7 fi 8n alt7 !arte dec;t acolo unde ne ducea.

\%T/1B/1: 'Ii ")&u$ o pFcl) "er&uie spre ori&on$/_2<4%2: %u" era l7!toas7. sta este tot ce 97 !ot s!une. %u 7 interesau

culorile. 4lterior a trebuit s7 8nc7rc7 to@i acuulatorii. trebuit s7 arunc ?= de baterii !entru reflectoare.

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ++ A

#. HaIi gFndi$ la Triunghiul Bermudelor/. Da. fost singurul lucru la care a !utut g;ndi. Mia zis: DunezeuleO i eu

9oi a>unge o cifr7 statistic7Q^

#. 'Ii mai $r)i$ "reo experienI) de aces$ fel/. %u. auzit 8ns7 c7 sunt al@ii care au trecut !rin aseenea !7@anie şi c7 un

reorcher a fost !ierdut cu oaeni cu tot. <entru ine a fost unica e6!erien@7 de genulacesta. Dar şi una singur7 e de a>uns.

Ji /ichardson" fost !ilot 8n Marina Militar7" este la ora actual7 !reşedintele luiChal( ir erry 2ery9ice care asigur7 leg7tura dintre aero!ortul 5!a8J0oc(a din Miaicu Biini şi alte !uncte din insulele Bahaas. Ca !reşedinte al celei ai i!ortante liniiaeriene ci9ile din zon7 şi !roontoriul al insulei Biini" el are o atitudine de nei!licare8n !roblea aşazisului !ericol re!rezentat de Triunghiul Berudelor. 1l e6!ri7 reac@ialocalnicilor fa@7 de legend7 c;nd s!une cu franche@ea !ilotului: 5aenii nu discut7 des!reaşa ce9a. 1i ar s!une c7 @iai ieşit din in@i.

Totuşi şi el a constatat abera@ii agnetice şi electronice 8n cursul nueroaselor salede!las7ri s!re insulele Bahaas" 8ntro diinea@7 de9ree" !e c;nd zbura de la lorida laTur(s #slands" 8nso@it de fiul s7u" busola sa dereglat brusc" acul s7u 8nce!;nd s7 seroteasc7 de la st;nga s!re drea!ta. tunci )a 8ntrebat !e fiul s7u: Ce sa 8nt;!latQ"iar acesta ia r7s!uns cu senin7tate: 2ur9ol7 insula ndros. 1l a ai !recizat c7aseenea incidente se !etreceau 8n od frec9ent ori de c;te ori sur9ola a!ele ad;nci de

l;ng7 Moselle /eef. cest recif este en@ionat adesea 8n leg7tur7 cu luinileisterioase ce str7lucesc noa!tea" iar !rintre !escarii din Biini st;nca+LC-/012 B1/0#T3



'/ t

are re!uta@ia de a fi b;ntuit7. 0uinile au fost obser9ate şi de Ji /ichardson şi deal@i !ilo@i" !recu şi de echi!a>ele unor na9e.

4n incident electronic ieşit din coun i sa 8nt;!lat lui Chuc( Wa(eley" !e al c7ruia9ion a !us st7!;nire te!orar o for@7 sau o !rezen@7 electronic7 8n ti! ce se afla 8nzbor de la %assau la ort 0auderdale.

Chuc( Wa(eley este 8n 9;rst7 de H= de ani şi a !ilotat a9ioane şi elico!tere ti! de !este un deceniu. re o e6!erien@7 considerabil7" 8n a>oritatea cazurilor zbur;nd singur !este >unglele din <anaa şi erica de 2udI 8n aseenea situa@ii" buna eorare adetaliilor şi s;ngele rece re!rezint7 cheia su!ra9ie@uirii. 1l este un interlocutor cu liba>e6!resi9 şi este den de en@ionat nu a a9ut cunoştin@7 de fenoenele din TriunghiulBerudelor !;n7 c;nd nu a trecut !rin aceast7 e6!erien@7: #n noiebrie )*P, era !ilot la Z2unline 9iation[ cu sediul 8n Miai. 0a acea dat7 !ilota un a9ion Zcharter[s!re %assau ca s7 duc c;@i9a !asageri. debarcat !asagerii şi a decolat de !eaero!ortul din %assau la scurt ti! du!7 ce se 8ntunecase. Cerul era li!ede şi stelelescli!eau. #eşea din raza de control a aero!ortului %assau şi 8ncerca s7 iau leg7tura cuBiini. <e la ora G) şi H= de inute a trecut la nord de ca!7tul insulei ndros şi a

!utut 9edea luinile c;tor9a aşez7ri oeneşti. M7 8n7l@ase la circa L=== de !icioare şi7 !reg7tea !entru un zbor de rutin7" c;nd la H= sau ?= de ile dincolo de ndros" !edirec@ia Biini" a constatat c7 ce9a nu este 8n regul7I un 9ag efect de luiniscen>7a!7ruse !e ari!i. 0a 8nce!ut a crezut ca este o iluzie creat7 de luinile din carling7 cetriiteau razele !rin ferestrele de !leT/#4%$-#40 B1/M4D105/ +*

6iglas" uşor bruate" !entru c7 ari!ile a9eau un as!ect translucid" de culoarealbastr79erzuie" cu toate c7 erau 9o!site 8n a8b str7lucitor" 8n decursul a cinci inutestr7lucirea a crescut 8n intensitate !;n7 c;nd a de9enit at;t de !uternic7 8nc;t cu greuai !utea citi cadranele instruentelor. Busola agnetic7 a 8nce!ut s7 se 8n9;rteasc78ncet" dar constant" iar indicatorul de carburant" care la decolare ar7ta Z>u7tate !lin["

acu ar7ta Z!lin[. <ilotul autoat a 9irat brusc a!aratul s!re drea!ta" 8nc;t a trebuit s7)decu!lez şi s7 !ilotez anual. %u 7 !utea 8ncrede 8n nici unul din a!aratele electrice"deoarece fie erau scoase din uz" fie func@ionau aiurea. #n cur;nd 8ntregul a9ion str7lucea"dar nu era o luin7 reflectat7" ci 8nsuşi a9ionul eana str7lucirea. !ri9it !eferestruic7 şi 8i aintesc c7 ari!ile" !e l;ng7 fa!tul c7 a9eau acea scli!ire albastr79erzuie"erau şi difuze.

Din acest oent nu a ai !utut baza !e busol7" altietru şi celelalte a!aratede bord !entru c7 era noa!te şi eu 7 orienta du!7 un orizont artificialI nu a9ea unorizont real du!7 care s7 7 ghidez. 2tr7lucirea a de9enit at;t de intens7 8nc;t nu ai9edea stelele. f7cut singurul lucru !osibil a l7sat a9ionul s7 zboare 8n 9oia sa.Cur;nd str7lucirea sa transforat 8ntro luin7 orbitoare şi aşa a durat ca cinciinute" du!7 care a 8nce!ut s7 scad7 8n intensitate. Toate instruentele au 8nce!ut s7func@ioneze noral du!7 ce str7lucirea a dis!7rut. controlat toate siguran@ele şi niciuna nu s7rise. %u se arsese nici o fuzibil7 şi ia dat seaa c7 a!aratele func@ionaunoral" atunci c;nd indicatorul de cobustibil ia ar7tat din nou Z>u7tate !lin[. Busolasa stabilizat şi a 97zut c7 de9iase doar cu c;te9a grade de la rut7. conectat !ilotul auL= C-/012 B1/0#T3

8oat şi a 97zut c7 func@iona noral" 8nainte de



aterizare a controlat toate sisteele trenul deaterizare" fla!surile şi celelalte. Toate func@ionau nor al. 9ionul era !re97zut cu !rotec@ie 8!otri9a sar cinii statice care ar fi trebuit s7 !erit7 scurgerealor. U

\%T/1B/1: HaIi gFndi$ c) experienIa dumnea"oas$r) are leg)$ur) cu Triunghiul Bermudelor

/_2<4%2: %u a aflat de Triunghiul Berudelor dec;t du!7 incident. 1u acrezut c7 97d fl7c7rile lui 2t. 1lo" 8n ciuda fa!tului c7 aceste fl7c7ri nu se co!ort7astfel.

8. CFnd aIi au&i$ de Triunghiul Bermudelor/. tunci c;nd a 8nce!ut s7 discut cu ceilal@i !ilo@i des!re a9entura !e care a

tr7ito. seenea lucruri sau ai 8nt;!lat şi altor !ilo@i" dar nu le !lace s7 9orbeasc7des!re ele. #ns7 nu ai cu s7 e9i@i Triunghiul dac7 9rei s7 ergi la <uerto/ico" doardac7 ocoleşti !e la nord de Beruda. cu se 9orbeşte ai ult des!re Triunghi" aiales de c;nd au loc dis!ari@ii enigatice de a9ioane.

/e9ista Aursui$, editat7 de 2ocietatea !entru in9estigarea lucrurilor ine6!licabile" a

!ublicat obser9a@iile f7cute de /obert Dur;nd" din aer" 8n Triunghi" a ceea ce !utea fiacti9itatea unor for@e distructi9e. utorul relateaz7 des!re un incident obser9at din cabinade coand7 a unui Boeing +=+ ce zbura de la 2;n Juan s!re %e 'or(" la data de ))a!rilie )*PH !e care )a localizat la )* grade ?, inute latitudine nordic7 şi PP grade ,+inute longitudine 9estic7" !unct care se afl7 ult 8n interiorul Triunghiului" deasu!razonei <uerto /ico Trench" unde se g7sesc canioanele cele ai ad;nci ale oceanului şiunde a!a atinge !rofunziea de ?"? ile.T/#4%$-#40 B1/M4D105/ L)

<riul lucru ciudat 97zut şi ra!ortat de co!ilot Acare a dorit s7şi !7strezeanoniatul sa !etrecut #a ora )H şi >u7tate" la dou7zeci de inute du!7 decolare" c;nd

a9ionul atinsese !lafonul de H) === de !icioare. Co!ilotul a obser9at cu la o de!7rtare dea!ro6iati9 cinci ile 8n !artea drea!t7 a a9ionului oceanul se ufl7 brusc sub fora uneio9ile rotunde" ca şi c;nd ar fi a9ut loc o e6!lozie atoic7 subarin7" care ar7ta ca ocono!id7 uriaş7. Co!ilotul a atras iediat aten@ia c7!itanului şi inginerului de zbor" iaraceştia au ur7rit fenoenul 8n detaliu ti! de H= de secunde" a!oi şiau desf7cut centurilede siguran@7 şi sau de!lasat la drea!ta !entru a !ri9i ai bine ceea ce se !etrecea.Du!7 !7rerea lor" o9ila gigantic7 de a!7 atinsese un diaetru cu!rins 8ntre o >u7tate de il7 şi o il7" iar 8n7l@iea sa era ca >u7tate din diaetru. #n od cutotul de 8n@eles" coandantul nu sa a!ro!iat ca s7 9ad7 des!re ce era 9orba. #n ti! cea9ionul !7r7sea zona" uriaşa o9il7 de a!7 clocotitoare !7rea s7 descreasc7. Mai t;rziu"c7!itanul a luat leg7tura cu diferite agen@ii" inclusi9 <aza de Coast7 şi .B.#." !recu şi cu

un s!ecialist 8n seisologie" dar nu a !riit nici o infora@ie cu !ri9ire la ce9a ieşit dincoun" cu ar fi 9aluri seisice" cutreure sau 9;rte>uri de a!7 uriaşe" care s7 se fi !etrecut 8n zona res!ecti97.

2a sugerat c7 aceast7 e6!lozie" a!arent atoic7" ar a9ea leg7tur7 cu subarinul atoicUSS Thresher, care dis!7ruse 8n ziua !recedent7" ori cu 8nc7rc7turile atoice !e care lea9ea la bord" dar Thresher se !ierduse la ii de ile distan@7 de acest loc. Teoriares!ecti97 ar fi 9alabil7" desigur" dac7 eleente i!ortante !ri9ind !ierderea subarinuluiar fi @inute secret Aceea ce este !osibil sau dac7 un subarinLG C-/012 B1/0#T3



inaic ar fi fost atacat şi distrus ca retorsiune la scufundarea lui Thresher. Dar" l7s;nd #a o !arte i!otezele ilitare" locul 8n care sa !etrecut e9enientul re!rezint7 8nc7 oconfirare a for@elor ce acti9eaz7 8n interiorul Triunghiului Berude8or.

5 alt7 8nt;!lare recent7" care ar !utea fi inclus7 8n categoria incidentelor din care ona97 de su!rafa@7 a sc7!at" a fost relatat7" de !artici!an@ii la o !artid7 de !escuit" lui %oran Bean din Miarni" un inginer electronist şi in9entator Acurn ar fi tele9iziunea subNarin7 cu circuit 8nchis şi instala@ia !entru @inut rechinii la distan@7. %oran Beanconferen@iaz7 des!re cazuistica 5.3.%.urilor şi este un obser9ator atent al fenoenelor cese !etrec 8n Triunghiul Berude8or. #ncidentul a a9ut loc 8ntro sear7 de se!tebrie aanului )*+G" 8ntre eatherbed Ban(s şi Matheson-aoc( din golful Biscayn şi ai!licat o abarca@iune cu otoare Diesel nuit7 +igh$mare. 0a bordul acesteia se aflautrei !asageri care re9eneau de la o !artid7 de !escuit din golful en@ionat. C;nd au a>uns8n zona eatherbed Ban(s au constatat c7 acul busolei de9iase cu *= de grade de la cursulstabilit" s!re Coconut $ro9e. 0uinile abarca@iunii au de9enit tot ai slabe şi a!oi saustins ca şi c;nd acuulatoarele sar fi desc7rcat din !ricina unei for@e uriaşe deabsorb@ie. #n aceast7 situa@ie" f7r7 s7 ai ia 8n considera@ie busola" au 8ndre!tat 9asul cutoat7 9iteza s!re 9est" 8n c7utarea unor re!ere de !e uscat. Dar singura schibare de

!ozi@ie a fost s!re nord" du!7 cu indicau luinile de !e al ce se distingeau la sud.Ti! de dou7 ore abarca@iunea şia continuat druul s!re al dar nu a !utut !rogresadeloc" ba chiar !7rea s7 dea 8na!oi.

8n tot acest ti! o for7 8ntunecat7 şi are !luteaT/#4%$-#40 BERMUDELOR 6*

8n aer 8ntre abarca@iune şi Matheson -aoc(" #a o il7 sau dou7 s!re 9est" şiaco!erea stelele. <e c;nd o !ri9eau" !asagerii au obser9at o luin7 ce a intrat 8n zona8ntunecoas7 unde a r7as fi67 !entru c;te9a oente" a!oi a dis!7rut. 0a scurt ti! du!7aceasta a dis!7rut şi fora 8ntunecat7. Du!7 care" busola a re9enit la noral" generatorula re8nc7rcat acuulatoarele şi abarca@iunea a !utut 8nainta.

4n incident a!roa!e identic i sa ra!ortat lui Bean de un ascult7tor al unei conferin@e !ecare el o @inuse cu c;@i9a ani 8naintea 8nt;!l7rii cu abarca@iunea +igh$mare. /es!ecti9ul"un c7!itan al Marinei ericane" !ensionar" nu a 9rut s7 discute incidentul 8n cadrulconferin@ei" dar ai t;rziu ia e6!licat 8n !articular lui Bean" s!un;ndui c7 nu dorea s7şi !ericliteze re!uta@ia aşa cu sa 8nt;!lat cu al@i obser9atori ai fenoenelor ine6!licabile.

#ncidentul sa !etrecut 8nainte de Cr7ciun" 8n anul )*?+" #!licat7 a fost o abarca@iunede !escuit" lung7 de H? de !icioare" cu otoare Diesel" ce era !ilotat7 de c7!itanul s7us!re ree!ort" BahaasI na9a nu a !utut 8nainta ti! de ai ulte ore" ba chiar afost 8!ins7 8na!oi cu c;te9a ile. $eneratorul sa 8ntreru!t" iar luinile sau stins şiradioul a 8ncetat" 8n ti! ce busola se 8n9;rtea ereu. Cu toate c7 otorul Dieselfunc@iona" abarca@iunea nu a !utut 8nainta. Ca şi 8n cazul lui +igh$mare, echi!a>ul a conN

statat c7 deşi area era cal7 şi stelele str7luceau" o anuit7 zon7 !e cer" dre!t 8n fa@alor" era aco!erit7 de o for7 8ntunecat7 cu contur regulat. tunci au 97zut trei luiniintr;nd 8n zona 8ntunecat7 şi dis!7r;nd. 0a scurt ti! du!7 ce fora neagr7 de !e cera dis!7rut" abarca@iunea a 8nce!ut s7 na9igheze din nou" luinile sau a!rins şi radioulşi r!luat84C-/012 B1/0#T3

eisiunea" !e c;nd busola re9enise şi ea la .noral. C7!itanul şi cei !atru !asageri au aflat



ce9a ai t;rziu c7 8n aceeaşi noa!te" #a o distan@a de ,= de ile" un cargou ce na9iga lasud de $ulf 2trea sa 8!otolit l;ng7 ort 0auderdale" deoarece sisteul de orientaresuferise o de9iere de *= de grade.

o

4n incident !etrecut cu un a9ion biotor Beechcraft aflat 8n zbor de la $eorge Tons!re $reat 16ua" Bahaas" la )? noiebrie )*+G" constituie un e6e!lu interesant

!ri9ind ca!riciile acestor for@e care" cel !u@in 8n acest caz" se !are c7 ai degrab7 auur7rit s7 a>ute şi nu s7 distrug7 a9ionul. Dr. 2.. Jablons(i" un !siholog din ort0auderdale" a 8ntocit ur7torul ra!ort !entru dr. Manşon Valentine" 8n care 8şi ainteşteur7toarele: 9ionul a decolat de la $eorge Ton 8n aurg" cu nou7 !asageri la bord"inclusi9 cinci !ilo@i. Vreea era cal7 şi 9izibilitatea e6celent7. B7tea un 9;nt uşordins!re sudest. 0a zece inute de la decolare" c;nd a9ionul se g7sea deasu!ra zoneiZTongue of the 5cean[" la nord9est de 16ua" busola" radioul" luinile" coenzile hidrauNlice" toate sau defectat brusc" iar acuulatoarele sau desc7rcat co!let.

<ria reac@ie a !ilotului a fost s7 aterizeze la %e <ro9idence Aa!ro6iati9 la P= deile s!re nord 8ntruc;t !utea s7 se ghideze du!7 soarele ce a!unea" !;n7 c;nd ar fi z7ritluinile din %assau. renun@at !entru c7 şia aintit c7 radioul nu func@ioneaz7 şi deci

nu !utea !re9eni aero!ortul c7 soseşte şi nici luini de !ozi@ie" care s7 senalizezea!ro!ierea sa" nu a9ea. 2a decis" deci" s7 se 8ndre!te s!re ndros şi 8n scurt ti! a !utut distinge icul ae8o!ort din sudul insulei. <entru a ateriza 8n aceste condi@ii" !ilotul aefectuat un zbor !lanat du!7 ce a f7cut ai 8nt;iT/#4%$-#40 B1/M4D105/ L?

un 9ira> s!re 9est" ca s7 se asigure c7 nu e6ist7 nici un i!edient şi ca s7 se alinieze c;tai bine !osibil cu !ista şi cu 9;ntul. Deoarece sisteele hidraulice nu func@ionau" el nu !utea cobor8 trenul de aterizare şi nu !utea a!rinde luinile de senalizare. Dr. Jablons(ia coentat ai t;rziu fa!tul c7 Za9ionul !7rea s7 aterizeze sus@inut !arc7 de o !ern7 deaer[.

V;rfurile elicelor au atins !riele !7;ntul" st;rnind o !loaie de sc;ntei" dar 8n loc s7 se

ru!7" a9ionul sa aşezat !e sol. %u sa 8nregistrat nici o a9arie la fusela> şi nici 7carfla!urile l7sate nu au !7@it niic. doua zi i sau ontat dou7 elice noi. cuulatoarele au fost re8nc7rcate" dar şi f7r7

acestea sisteele hidraulice func@ionau de>a. 3borul a fost reluat şi !;n7 la ort0auderdale nu sa ai !etrecut nici un incident.

<e c;nd aceast7 carte era dat7 la ti!ar" !achebotul liniei aritie Cunard" Queen D*i&abe$h " tocai sc7!a de la un dezastru 8ntrun !unct situat ce9a ai sus de zonacentral7 a Triunghiului Berudelor. 0a H a!rilie )*+," din cauza defect7rii a trei cazaneA!ro9ocat7 de o scurgere de ulei" sau 8ntreru!t energia electric7" aerul condi@ionat" etc." şiacest !achebot su!erodern a r7as iobilizat 8n Marea 2argaselor" ca !redecesorii s7idin ti!urile str79echiI !asagerii aşte!tau s7 fie sal9a@i şi 8ntre ti! co!ania se str7duias7i consoleze oferindule gratuit b7uturi" din !7cate calde" 8ntro eisiune radio difuzat7la bord" un !asager" fotbalist !rofesionist" a s!us: C7!itanul 8i s!une c7 ne afla chiar8n centrul Triunghiului Berudelor. /a!oartele ulterioare au c7utat s7 e9ite 9reo referirela aceast7 zon7.

Ca 8ncheiere la acest incident este interesant de obser9at fa!tul c7 dis!ari@ia de !eradar a transatlanLPC-/012 B1/0#T3



ticului Queen Dli&abe$h !! a fost sesizat7 de un ebru al echi!a>ului unui cu$$er al <azeide Coast7 ce ur7rea na9a. <e c;nd Queen Dli&abe$h !! intra 8n Triunghi cu o 9itez7 de H?de noduri" cu$$erul a !ierdut na9a de !e ecranul radarului" deşi" cu ochiul liber era 9izibil7Ice9a ai t;rziu a dis!7rut din raza 9izual7 a echi!a>ului cu$$erului. Counica@iile dintreQueen Dli&abe$h !! şi cu$$er au fost afectate şi ele de 8ndat7 ce !achebotul a intrat 8nTriunghi. Cu toate c7 nu sa sugerat !osibilitatea ca for@ele isterioase din Triunghi s7 seafle la originea defect7rii cazanelor" nu este totuşi e6clus ca radarul s7 fi fost afectat deanoaliile radio şi electrice de>a cunoscute 8n Triunghiul Berudelor"

Dac7 @ine seaa de nu7rul total al dis!ari@iilor de a9ioane şi na9e" !recu şi deodul şablon 8n care sau !etrecut sal97rile" trebuie s7 a9e 8n 9edere şi fa!tul c7 sar !utea s7 e6iste o e6!lica@ ie logic7 sau o >iu7 de e6!lica@ii logice !entru aceste 8nt;N !l7ri. #ns7 cu c;t !7trunde ai ad;nc 8n aceast7 !roble7" cu at;t sunte ai 8nclina@is7 ne 8ntreb7 dac7 se !oate furniza o e6!lica@ie logic7 8n liitele ştiin@ifice cunoscutenou7.

d(' E7I#T& O E7LI$A8IE LOGI$&9

4neori sa c7utat s7 se inializeze i!ortan@a sau chiar e6isten@a TriunghiuluiBerudelor" afir;nduse c7 el nu re!rezint7 nici un fel de ister de 9ree ce na9e şia9ioane !ier !e tot cu!rinsul globuluiI c7 dac7 su!ra!une un triunghi !este oricare gru!de linii aritie" acesta 9a indica fa!tul c7 !ierderile sunt destul de i!ortante" dac7triunghiul res!ecti9 a fost suficient de are.

Ba ai ult" oceanul este are" !e c;nd na9ele şi a9ioanele sunt relati9 iciIoceanul este 8ntro continu7 işcare !rin curen@ii s7i de su!rafa@7 sau de ad;ncie.9ioanele sau icile abarca@iuni !ierdute 8ntre insulele Bahaas şi lorida" acolo unde$ulf 2treaul curge s!re nord cu ai ult de !atru noduri !e or7" !ot str7bate distan@ea!reciabile de la !unctul unde au fost re!erate ultia oar7" 8nc;t li se !ierde ura şi !ar s7

fie efecti9 dis!7rute. Totuşi 9iteza acestui curent este bine cunoscut7 <azei de Coast7"care @ine seaa de ea şi de iu@eala 9;ntului atunci c;nd 8ntre!rinde cercet7ri 8n zona dedis!ari@ie a unei na9e. /aza iediat7 !entru o cercetare circular7 co!let7 este decinci ile !entru o na97 are" zece ile !entru o aerona97 şi cincis!rezece ile !entruo abarca@iune ic7" asociat7 cu in9es88

C-/012 B1/0#T3

tiga@ii radiale" 8n func@ie de direc@ie" curen@i" 9;nt şi deri97.4nele 9a!oare scufundate au ieşit la su!rafa@7 8n alt7 !arte" aşa cu sa 8nt;!lat cu

'. Dmes$ Miles, care sa dus la fund cu o 8nc7rc7tur7 de sare 8n largul coastei statului

Carolina. Du!7 ce sarea sa to!it" 9asul a re9enit la su!rafa@7 şi a fost g7sit. lt7 na97fanto7" a /ahama, sa ridicat la su!rafa@7 şi este adesea en@ionat7 c;nd se 9orbeştedes!re Triunghi" !entru c7 sa scufundat 8n a!rilie )*H?" iar !asagerii au fost sal9a@i de22 #ex= 8ns7 ce9a ai t;rziu na9a '&$ec a desco!erito !lutind 8n deri97 l;ng7 Beruda.1chi!a>ul de !e '&$ec nu ştia c7 na9a se scufundase şi a considerato o na97 isterioas7abandonat7 !;n7 c;nd au !riit 9eşti de la #ex, care 8ntre ti! acostase 8n #talia. /e ce9asul sa ridicat #a su!rafa@7" este 8nc7 o tain7.

1!a9e ale unor na9e şi a9ioane !ierdute" care zac !e fundul 7rilor" !ot dis!are cu



uşurin@7 8nghi@ite de nisi!urile işc7toare sau !ot fi aco!erite cu nisi!ul r7scolit defurtuni" a!oi din nou scoase la su!rafa@7 de alte furtuni" !;n7 c;nd sunt redesco!erite desubarine sau scafandri. Mei Sisher este un scafandru şi sal9ator de na9e şi cargouricu ul@i ani de e6!erien@7. 1l sa ocu!at ti! 8ndelungat cu e6!lor7rile subac9atice !e !latfora din Triunghi" 8n zona tlanticului şi a M7rii Caraibilor. Cu !rile>ul scufund7rilor8ntre!rinse !entru g7sirea aurului 9echi s!aniol Adin care a agonisit o cantitatea!reciabil7" el a f7cut desco!eriri sur!rinz7toare f7r7 8ndoial7 la 9reea lor" a!oi dateuit7rii. Ca detector el folosea un agnetoetru de o ie de ori ai !uternic dec;t celobişnuit" care 8i indica zonele din fundul 7rii unde se aflau concentr7ri de etale"a!arat care ia !erisT/#4%$-#40 B1/M4D105/ L*

lui isher s7 desco!ere alte 9estigii ai i!ortante dec;t ult r;9nitul aur. ATrebuie sa !reciz7 c7 agnetoetrul nu se folosea !e 9reea c;nd au a9ut loc ulte din dis!ari@iiledin Triunghiul Berudelor. 5rient;nduse du!7 indica@iile a!aratului" sa 8nt;!latadesea ca scafandrii s7 g7seasc7" 8n locul galioanelor s!aniole" a9ioane de lu!t7 saua9ioane !articulare" na9e de diferite ti!uri" iar odat7 isher a dat !este o locooti97"

la c;te9a ile de coast7" !e care a l7sato s7 zac7 acolo !entru arheologii 9iitorului.Mei isher este de !7rere c7 unele dis!ari@ii din zona loridaBahaas au fost cauzatede bobe nee6!lodate" tor!ile acti9e sau ine !lutitoare r7ase din ti!ul celui dealdoilea r7zboi ondial ori !ierdute 8n ti!ul e6erci@iilor ilitare actuale. Cu ocazia uneiscufund7ri" isher a desco!erit l;ng7 un galion s!aniol ce9a ce !7rea a fi un tun antic şi sa !reg7tit s7) scoat7 la su!rafa@7" c;nd a obser9at c7 obiectul are un 9;rf ascu@it" iar la ocercetare ai atent7 sa do9edit a f i o bob7 8nc7 acti97O

Du!7 nu7rul de e!a9e neidentificate !e care lea g7sit !e fundul 7rii 8n ti! ce c7utadou7 galioane s!aniole a M)rg)ri$a şi San$a M)ria de '$ocha Acu coori estiate 8ntre,== ilioane şi P== ilioane de dolari" isher a tras concluzia c7 sute de na9e sausf7r;at de recifi 8n ti!ul furtunilor şi a!oi au fost 8ngro!ate sub nisi! !e fundul 7rii.<entru a a>unge la unele na9e ce trans!ortau bog7@ii" isher a trebuit s7 esca9eze fundul

nisi!os. stfel el a sesizat e6isten@a nisi!urilor işc7toare 8n zona unde $ulf2treaul curge !e l;ng7 Ca!ul lorida" şi c7 ele !ot 8nghi@i na9e destul de ari" o dat7 ce acestea se8!otolesc !e fundul 7rii.*=.C-/012 B1/0#T3

Co!ortaentul ciudat al curen@ilor şi fundul işc7tor al 7rilor !ot fi cauzainsucceselor cercet7rilor 8ntre!rinse !entru desco!erirea de na9e şi a9ioane. 16ist7 8ns7 şialte cauze care !ot fi r7s!unz7toare de dis!ari@ia urelor" şi anue acele blue holesAg7uri albastre r7s!;ndite !rintre culile de calcar şi alte fora@iuni subarine calcaroase

din arhi!elagul Bahaas. Cu ii de ani 8n ur7 aceste g7uri erau ca9erne s7!ate 8ncalcar şi se g7seau deasu!ra ni9elului 7rilor" dar o dat7 cu to!irea ghe@urilor celei deatreia glacia@iuni a!ele au crescut !oate cu )G)? ii de ani 8n ur7 şi !eşterile aude9enit g7uri albastre" un loc !referat de scafandrii autonoi !entru !escuit. ceste !eşteri şi culoarele lor s7!ate 8n calcar a>ung !;n7 8a arginea !latforei continentaleIunele continu7 s7 coboare !rin toat7 fora@iunea calcaroas7 !;n7 la ad;nciea de )?==de !icioare" iar altele sunt legate !rin culoare subarine de lacurile de !e insulele aridin arhi!elagul Bahaas. Deşi se g7sesc la ulte ile distan@7 de ocean" ni9elul a!eloracestor lacuri şi iazuri creşte şi scade 8n func@ie de flu6 şi reflu6. <eştii oceanici care trec



!rin acest siste de tuneluri a!ar !e nea şte!tate 8n lacurile din insul7. şa se face c7 laun oent dat un rechin lung de dou7zeci de !icioare a nierit 8ntrun ochi de a!7 situatla dou7zeci de ile 8n interiorul insulei" !ro9oc;nd senza@ie şi !anic7 !rintre localniciiobişnui@i s7 se scalde 8n a!ele liniştite ale lacului. $7urile albastre din ocean se g7sesc ladiferite ad;ncii. 2cafandrii constat7 c7 raifica@iile culoarelor conduc 8ntro serie de8nc7!eri" e6act ca 8n cazul fora@iunilor ca9ernoase de !e uscat. Culoarele !ar s7 seraifice 8n toate direc@iile" ceea ce z7!7ceşte chiar şi !eştii care uneori 8noat7 cu burtaT/#4%$-#40 B1/M4D105/ *)

8n sus. 4nele culoare de leg7tur7 8ntre !eşteri sunt at;t de regulate" 8nc;t scafandrii auc7utat ure de dalt7 ca s7 9ad7 dac7 acestea nu au fost t7iate 8n calcar !e 9reea c;ndst;ncile se aflau deasu!ra ni9elului 7rii. De aseenea" scafandrii au rearcat curen@ii !ericuloşi din interiorul g7urilor albstre" !ro9oca@ i de for@a areelor care antreneaz7ari ase de a!e !rin tuneluri cre;nd efectul de !;lnie cu 9;rte>uri !uternice lasu!rafa@a a!ei" chiar dac7 8n a!ro!iere nu se afl7 uscatul. 4n astfel de 9;rte> ar !uteatrage sub a!7 8ntro gaur7 albastr7 o abarca@iune ic7 cu echi!a> cu tot" e9entualitate

care sa do9edit a fi !osibil7 atunci c;nd oceanograful Ji Thorne a desco!erit o barc7 de !escuit blocat7 8ntro gaur7 albastr7" la o ad;ncie de L= de !icioare. i al @i scafandriau g7sit b7rci cu 9;sle sau abarca@iuni ici la ad;ncii de P? de !icioare sau chiarai ari. Cu toate ca abarca@iuni ici sau chiar buc7@i de e!a9e ai ari !ot sf;rşi 8ng7urile albastre" şi !oate c7 8nc7 se ai afl7 acolo" totuşi 9;rte>urile nu e6!lic7dis!ari@iile na9elor ari şi cu at;t ai !u@in ale a9ioanelor. V;rte>urile a!ar 8n diferitezone ale oceanelor luii şi ai ales 8n Triunghiul Berudelor" 8n zona insulelor Bahaas"dar nici unul nu se !oate co!ara cu 9;rte>ul oceanic nor9egian descris de 1dgar llan<oe 8n CoborFrea *n Maels$rom, !oate cu e6ce!@ia acelora create de cutreurele !uternicesau de abera@iile atosferice a>ore. <o9estind des!re 9;rte>ul distrug7tor de na9e"naratorul s!une: %u 9oi uita niciodat7 senza@ia de tensiune" groaz7 şi adira@ie cu carea !ri9it 8n >urul eu. Vasul !7rea sus!endat" ca !rintro agie" la >u7tatea druului

descendent !e !artea interioar7 a tunelului cu diaetru iens şi ad;ncie enor7" şi ai*GC-/012 B1/0#T3

c7rui !ere@i !erfect netezi !uteau fi confunda@i cu abanosul dac7 nu ar fi fost acea işcarede rota@ie ae@itoare... 2i@ea c7 sunt absorbit" c7 i se face r7u şi instincti9 acra!onat cu şi ai are !utere" 8nchiz;ndui ochii... !ri9it 8n >urul eu" la aceairriensitate care ne 8nghi@ea şi a constatat c7 nu nuai 9asul nostru este !rins 8n8br7@işarea 9;rte>ului. Dedesubt şi deasu!ra noastr7 se z7reau resturi de na9e" aricantit7@i de len de construc@ie şi buşteni 8!reun7 cu obiecte ai 7runte cu ar fi !iese de obilier" l7zi s!arte" butoaie şi doage.. . 8nce!ut s7 !ri9esc cu o curiozitatestranie nenu7ratele obiecte ce !luteau 8n >urul nostini... Zcest brad" a trezitg;ndindu7 la un oent dat" 9a fi ur7torul care se 9a scufunda şi 9a dis!7rea[dar a fost deza7git 97z;nd c7 e!a9a unui 9as coercial olandez a luato 8nainte...

stfel de scrieri !oate c7 au influen@at unele teorii !ri9ind dis!ar@iile de na9e 8ninteriorul Triunghiului" ca şi aceea a abisului care ne 8nghite. 5 cauz7 ai !lauzibil7 !entru dezastrele unor na9e ici şi ari !oate fi 9alul seisic sau troba arin7" aceastadin ur7 fiind ase7n7toare unei tornade" doar c7 se foreaz7 !e are" 8n7l@;ndcoloane uriaşe de a!7 s!re cer. 5 trob7 sau ai ulte trobe !ot ru!e 8n buc7@iabarca@iunile ai ici sau un a9ion ce zboar7 la >oas7 8n7l@ie" la fel cu tornadelede !e uscat o fac atunci c;nd distrug sau sulg" 8n7l@;nd 8n 97zduh" case" garduri" 9ehicule



sau oaeni. Dar dac7 !e ti! de zi trobele arine !ot fi sesizate şi e9itate" !e ti! denoa!te este foarte greu s7 fie 97zute şi ocolite" ai ales de a9ioanele care zboar7 8ncondi@ii de 9izibilitate !roast7. Dar !rinci!alele 9ino9ate de scufundarea na9elor suntsocotite 9alurile seisice neT/#4%$-#40 B1/M4D105/ *H

!re97zute" care de regul7 sunt rezultatul unor cutreure subarine. !ari@ia 9aluriloriense de!inde de c;@i9a factori: de cutreurele şi alunec7rile de teren subac9atice" de !resiunea atosferic7" de 9;nturi" furtuni şi uragane" nu nea!7rat 8n zonele iediata!ro!iate" !recu şi de eru!@iile 9ulcanilor subarini. <e o are cal7 !ot a!7rea 9aluriuriaşe din diferite oti9e" !e c;nd cele iscate !e o are agitat7 !ot atinge cel !u@in8n7l@iea de ))G !icioare" confor unor obser9atori co!eten@i A422 /aa!o" februarie)*PH.

$iganticele 9aluri !roduse de işc7rile seisice Atsunai !ot atinge 8n7l@iea unuizg;rienori de G== de !icioare. ceste tsunai !ot a!7rea brusc şi sunt 8n stare s7scufunde o na97 ancorat7 sau s7 r7stoarne o na97 aflat7 8n larg.

Ba ai ult" dac7 na9a este are" nu nuai c 7 o !oate r7sturna" dar o !oate şi ru!e

8n dou7" totul de!inz;nd de l7rgiea 9alului care izbeşte" c;t şi de ti!ul şi s!a@iul dintrecrestele a dou7 9aluri consecuti9e.#n ti! ce na9ele ai ici !ot trece !este crestele 9alurilor" a!oi cobor8 !antele lor f7r7

dificultate" acest lucru nu sa 8nt;!lat cu un distrug7tor care a fost ru!t 8n dou7 de 9aluri" !entru c7 lungiea sa nu ia !eris s7 tra9erseze şi s7 de!7şeasc7 creasta 9alului 8n ti!util" aşa c7 a r7as sus!endat 8ntre dou7 creste de 9al cu golul sub el" din carecauz7 sa !rodus ru!tura.

0a fel de distructi9e sunt 9alurile de seiş7 care 8şi au originea 8n alunec7rile de teren.Valurile de seiş7 nu sunt la fel de ari şi de i!ozante ca tsunai" dar sunt ai !uternice şi atrag du!7 ele ari ase de a!7. 1le sunt ult ai greu AJe recunoscut şideci*,

C-/012 B1/0#T3

sunt ult ai !ericuloase !entru na9e. 4n astfel de 9al" 9enit din senin" !oate sf7r;a un9as" 8!r7ştiindui r77şi@ele !e o ar ie 8ntins7.

Dac7 na9ele !ot fi literalente 8nghi@ite de a!7" este oare !osibil ca a9ioanele s7dis!ar7 8n aerQ 5bser9atori deni de 8ncredere au relatat c7 au 97zut a9ioane intr;nd8ntrun nor" dar nu ieşind din el ca şi c;nd ce9a>ea dezintegrat sau lea 8nh7@at 8n ti!ce zburau.X #n atosfer7 e6ist7 for@e care" 8n linii ari" !ot fi co!arate cu 9alurile seisice"cu efect ase7n7tor ai ales dac7 a9ioanele !7trund şi se izbesc cu are 9itez7 de ele.De aseenea" e6ist7 9;nturi la diferite altitudini 8n 97zduh" iar o aerona97 care urc7 saucoboar7 !oate 8nt;lni 8n od frec9ent curen@i !uternici care bat din cu totul alt7 !artedec;t cea indicat7 !e aero!ort. ceste zone de 8ntret7iere a 9;nturilor constituie ocauz7 i!ortant7 ce deterin7 !ierderile de a9ioaneI iar o for7 ult ai !uternic7 aacestora" C..T.urile Aturbulen@e iscate din senin" !oate fi co!arat7 cu 9alurile deseiş7 ce a!ar f7r7 9este !e area cal7. Turbulen@a !oate fi ascendent7" descendent7sau orizontal7" 8n orice direc@ieI iar c;nd schibarea direc@iei este suficient de ra!id7"fie din cauza 9iolen@ei curentului" fie din cauza 9itezei a9ionului" i!actul care se !roduceeste ase7n7tor ciocnirii cu un zid de !iatr7.

Turbulen@ele din senin nu !ot fi !rognozate" cu toate c7 se 8nt;lnesc 8n general laliita suflului unui otor cu reac@ieI aerul se işc7 8n atosfer7 la fel cu $ulf



2treaul se scurge !rin ocean" dar cu o 9itez7 ult ai are dou7 sute de noduri !eor7 fa@7 de circa !atru noduri ale curentului arin. Tur

) M7sur7 de calcul a 9itezei na9elor: un nod K o il7 arin7 !e or7.T/#4%$-#40 B1/M4D105/ *?

bulen@a din senin !oate constitui o cauz7 !entru dis!ari@ia unui a9ion 8n TriunghiulBerudelor" care este sf7r;at 8n buc7@i din !ricina !resiunii e6ercitate asu!ra luiAfactorul $I la fel ca şi golurile de aer create brusc ce fac ca a9ionul s7 se !r7buşeasc78n are. Turbulen@a 8n sine este un ister !entru c7 a!are din senin" dac7 !ute folosicu9;ntul a!are 8n leg7tur7 cu un fenoen in9izibil" care nu !oate fi !rognozat. Dar estegreu de crezut c7 schib7rile bruşte de !resiune au cauzat dis!ari@iile tuturor a9ioanelor8n Triunghi şi c7 acestea au dereglat şi counica@iile radio.

1ste !osibil ca a9ioanele ce 9or dis!7rea 8n 9iitor s7 fie ai uşor de g7sit gra@iesisteelor sofisticate de ur7rire şi eorizare !e care dac7 a9ioanele de>a dis!7rutelear fi a9ut !oate c7 ar fi fost şi ele g7site. erona9ele de ast7zi au sistee co!uterizatede eorizare denuite #D2 irborne #ntegrated Data 2yste care 9or dez97luitot ce sa !etrecut 8n a9ion dac7 acesta este desco!erit. De aseenea" 8n !rezent e6ist7

!osibilitatea de a asculta şi 8nregistra la baz7 tot ce se discut7 şi se aude 8n cabinele !ilo@ilor de aerona9e coerciale sau de alte ti!uri. Totuşi" ne ainti" discu@iile !urtate8ntre !ilo@ii 3borului )* au fost ascultate la baz7 şi nu au aruncat nici o luin7 asu!racelor 8nt;!late. cu 8ns7 sunt utilizate şi sistee care 8nregistreaz7 !ozi@ia şi oricede9iere a cursului a9ionului sau a na9ei" sistee care au fost testate şi !erfec@ionate 8nti!ul zborului s!a@ial s!re Mercur" !recu şi de subarinele atoice. 16ist7 şi undis!oziti9 nou de localizare a a9ionului dis!7rut" nuit raza de recu!erare sau a9arie.1ste 9orba de un ic transi@7torradio care se afl7 ontat 8n coada a9ionului şi care !oate transite 8ncontinuu ti! de trei zile. cesta !orneşte*PC-/012 B1/0#T3

autoat c;nd sisteele electronice se defecteaz7. Dar" cu dezastrele din TriunghiulBerudelor sunt 8nso@ite de ecran7ri radio" se !oate !resu!une c7 şi acest nou dis!oziti99a fi neutralizat.

1lectroagnetisul şi func@ionarea defectuoas7 a instruentelor re!rezint7 eleentece a!ar re!etat 8n cadrul isterelor Triunghiului. -ugh uchincloss Bron" un inginerelectrician şi autor al lucr7rii Ca$acfsms of $he Dar$h ACataclisele <7;ntului o!ineaz7c7 e6ist7 suficiente do9ezi ca s7 stabili o leg7tur7 8ntre aceste incidente şi c;!ulagnetic al <7;ntului. #n decursul istoriei <7;ntului au a9ut #oc transfor7ri8nfricoş7toare ale !olilor agnetici. 2e !are c7 o alt7 e!oc7 de odific7ri agnetice este8n curs de desf7şurare" lucru ce ne este indicat" ocazional" !rin Zcutreure[ agnetice !re9estitoare. ceasta !oate e6!lica deregl7rile care !ot duce la !r7buşirea şi dis!ari@iaa9ioanelor" c;nd se scufund7 8n a!e ad;nciI dar nu !oate e6!lica" desigur" dis!ari@iana9elor.

Wilbert B. 2it" un e6!ert 8n electronic7 ce a diri>at un !roiect des!re agnetis şigra9ita@ie !entru gu9ernul Canadei 8n anul )*?=" a sugerat c7 aceste eleente sunt factoriicare deterin7 dis!ari@ia a9ioanelor. 1l a declarat c7 a localizat zone s!ecifice !e carelea nuit zone de leg7turi slabe" relati9 ici ca su!rafa@7 A8n >ur de )=== de !icioarediaetru" dar de o 8n7l@ie considerabil7" care !rezint7 turbulen@e e6tre de !uterniceca!abile s7 ru!7 8n buc7@i a9ioanele. 9ioanele nu !ot dis!une de infora@ii !realabiledes!re aceste zone in9izibile de disfunc@ii gra9ita@ionale şi agnetice necartografiate şi



!7trund direct 8n ele cu consecin@ele fatale !e care le cunoaşte. 2ith scria" coent;ndfa!tul c7 aceste zoneTRIUNGHIUL BERMUDELOR

nu sunt !eranente: %u ştiu dac7 regiunile de Zleg7turi slabe[ se ut7 sau !ur şisi!lu dis!ar... C;nd du!7 trei!atru luni a c7utat unele din acestea" nuI a g7sit

nici o ur7 de ele...4n !urt7tor de cu9;nt al <azei de Coast7" 2ec@ia C7ut7ri şi 2al9are" a subliniat 8a

r;ndul s7u i!ortan@a agnetisului şi gra9ita@iei 8n ti!ul in9estiga@iilor: 2incer9orbind" noi nu şti ce se !etrece 8n aceast7 aşazis7 zon7 a Triunghiului Berudelor.Tot ceea Uce !ute face cu !ri9ire la dis!ari@iile ine6!licabile Xeste s7 ne lans7 8ns!ecula@ii.

Marina Militar7 8ncearc7 s7 dea de firul enigei !rintrun !roiect nuit Z<roiectulMagnetis[" care in9estigheaz7 gra9ita@ia electroagnetic7 şi abera@iile atosferice. 2unte6!er@i care cred c7 unele din aceste abera@ii ar fi !utut dezintegra acele a9ioane 8n)*,?. 5 na97 aflat7 8n zon7 a ra!ortat c7 a obser9at o iens7 inge de foc !e cer"care ar fi !utut 8nsena o ciocnire 8n aer dar ar fi ciudat ca lucrul acesta s7 se fi

8nt;!lat cu toate cele cinci a9ioane. de97rul este c7 nu a9e o o!inie 8nteeiat7.Brigada a a!tea a <azei de Coast7 Districtual7 cea ai a!ro!iat7 de Triunghi"afir7 8ntro scrisoare ti!" la care a f7cut de>a referire" c7 Beruda sau TriunghiulDia9olului este o zon7 iaginar7 şi ne ofer7 asigur7ri reconfortante" sus@in;nd c7 ultedin dis!ari@ii sunt si!le coinciden@e. #at7 ce se !oate citi 8n scrisoarea res!ecti97:Beruda sau Triunghiul Dia9olului este o zon7 iaginar7 localizat7 la sudestulcoastei atlantice a 2.4.." cunoscut7 !entru !rocenta>ul ridicat al !ierderilor ine6!licabilede na9e" abarca@iuni ici şi a9ioane. #n general se acce!t7 ideea c7 9;rfurileTriunghiului sunt localizate 8n Beruda" Miailorida si 2;n Juan" <uerto/ico.

*LC-/012 B1/0#T3



X 4 A

#n trecut" cercet7rile intensi9e desf7şurate f7r7 succes de <aza de Coast7" o!era@iunigenerate de !ierderea unei 8ntregi escadrile de TBM '"engers, la !u@in ti! du!7decolarea de la ort 0auderdale şi" ulterior" de scufundarea f7r7 ur7 a na9ei MarineSulphur Queen, 8n str;toarea lorida" au stiulat credin@a !o!ular7 8n isterele şi

!uterile su!ranaturale e6istente 8n Triunghiul Berudelor.Dea lungul ti!ului sau forulat nenu7rate teorii care au 8ncercat s7 e6!licenueroasele dis!ari@ii din zon7. Cele ai !ractice !ar s7 fie acelea care se refer7 laerorile uane sau la factorii de ediu.

Ma>oritatea dis!ari@iilor !ot fi atribuite caracteristiclor de ediu" unice 8n aceast7 zon7.#n !riul r;nd" ZTriunghiul Dia9olului[ este una din cele dou7 zone de !e glob unde acul busolei indic7 nordul ade97rat. #n od noral el arat7 s!re nordul agnetic. Diferen@adintre ele este cunoscut7 sub nuele de Zdeclina@ie agnetic7[ şi !oate a>unge !;n7 laG= de grade 8n func@ie de locul unde se face deterinarea. Dac7 declina@ia agnetic7 nueste co!ensat7" na9igatorul se !oate abate cu ult de la rut7" situ;nduse 8ntrun real !ericol.

5 zon7 denuit7 de !escarii >a!onezi şi fili!inezi ZMarea Dia9olului[" care se g7seşte

la est de coastele Ja!oniei" !rezint7 aceleaşi caracteristici agnetice. Ca şi TriunghiulBerudelor ea este cunoscut7 !entru dis!ari@iile isterioase care au loc acolo.

lt factor de ediu 8l re!rezint7 $ulf2treaul. cesta este foarte ra!id şi tuultuosşi !oate face s7 dis!ar7 orice ur7 de dezastru" cu are re!eziciune. Condi@iilei!re9izibile ale tlanticuluicaraibian 8şi au şi ele rolul lor. urtunile bruşte cu desc7rc7rielectrice şi trobele arine !ot !ecetlui soartaT/#4%$-#40 B1/M4D105/ **

A

!ilo@ilor şi arinarilor. #n final" trebuie en@ionat7 configura@ia fundului oceanic care 9ariaz7de la zonele !u@in ad;nci din >urul insulelor !;n7 la cele ai !rofunde gro!i abisale de !eglob. 2ub ac@iunea curen@ilor !uternici din zon7" to!ografia fundului oceanic este 8ntro

continu7 schibare şi creeaz7 ra!id !ericole noi !entru na9igatori.De aseenea" nu trebuie subestiat factorul Zeroare uan7[. 4n are nu7r de9ase de agreent na9igheaz7 8n a!ele dintre loridaXs $old Coast şi insulele Bahaas.desea se 8ncearc7 tra9ers7ri cu abarca@iuni !rea ici sau cu !rea !u@ine cunoştin@edes!re !ericolele din zon7" ori cu insuficient7 !ractic7 de na9iga@ie.

<e scurt" <aza de Coast7 nu se las7 influen@at7 de e6!lica@iile su!ranaturale ce sedau dezastrelor de !e are. Din !ro!ria e6!erien@7 şti c7 for@ele cobinate ale naturii şireac@ia i!re9izibil7 a factorului uan !ot de!7şi !;n7 şi cea ai 8ndr7znea@7 fic@iune" deai ulte ori !e an...

0a sf;rşit" scrisoarea !une totuşi la dis!ozi@ie o scurt7 bibliografie 8n care se facreferiri la articolele lui #9an 2anderson" 0eslie 0icher" Vincent $addis şi John Wallace2!encer" ca un gest de i!ar@ialitate fa@7 de aceia care cred c7 isterele din Triunghiul

Berudelor nu sunt chiar aşa de uşor de e6!licat. #n ultiul !aragraf al scrisorii <azei deCoast7 se en@ioneaz7 c7: %u a9e cunoştin@7 de e6isten@a unor h7r@i care s7 deliitezegrani@ele Triunghiului Berudelor... deşi adaug7Y... h7r@ile aeroagnetice ale regiunii decoast7 a 2.4.." seriile )+?=+... de #a nuerele nou7 !;n7 la cincis!rezece se refer7 laTriunghiul Berudelor.

Conducerile unor linii aeriene ci9iledinzon7sunt)==C-/012 B1/0#T3



de acord" 8n od !rudent" cu o!inia <azei de Coast7. Doana thley $aber" !reşedintaco!aniei /ed ircraft din ort 0auderdale" o brunet7 atr7g7toare" !lin7 de 9italitate şio feeie care a reuşit 8n afaceri" este 97du9a unui !ilot care a dis!7rut 8n ti!ul unuizbor 8ntre ort 0auderdale şi insulele Bahaas. 1a a fost adesea !rezent7 !e !istele dedecolare 8n ti!ul o!era@iunilor de c7utare a a9ioanelor dis!7rute şi a a9ut deci oti9ulşi !osibilitatea de a face s!ecula@ii asu!ra a9ioanelor !articulare care au dis!7rut f7r7ur7 8n Triunghi. Doana $aber nu crede c7 este ce9a isterios şi sinistru 8nTriunghiul Berudelor. 1a crede c7 !ilo@ii nu au transis senafe Mayday sau 2.5.2.!entru c7 ei nu 8şi d7deau seaa de!ericolul 8n care se afl7" ad7ug;nd c7" 8n)

oentul 8n care dai de condi@ii !roaste" radarul este 8ntreru!t.Doana $aber ai s!une: ceast7 zon7 este caracterizat7 !rin fa!tul c7 dez9olt7

a!roa!e s!ontan de!resiuni atosferice. 5 na97 aerian7 e construit7 s7 reziste laanuite şocuri. C;nd rezisten@a e de!7şit7" a9ionul se ru!e 8n buc7@i şi adaug7: 2untai con9ins7 ca oric;nd c7 firea uan7 nu se !oate 7sura cu eleentele naturii. 1aai estieaz7 c7 ?= la sut7 din dis!ari@iile de a9ioane se datoreaz7 erorilor de !ilota>"iar din nu7rul total al a9ioanelor !articulare dis!7rute" G? la sut7 au dre!t cauz7terinarea cobustibilului.

Dar a9ioanele coerciale" ilitare sau de !asageri" care au dis!7rut 8n ti!ul unorzboruri norale şi care erau 8n !eranen@7 sub su!ra9egherea !ersonalului de bordcalificat si al turnurilor de control" 8n od cert nu au r7as f7r7 cobustibilI şi nicia9ioanele care zburau 8n gru! nu au 8nt;lnit toate o dat7 anoalii atosferice de aceeaşi !resiune şi 8n acelaşiT/#4%$-#40 BERMUDELOR -,-

ti!I ai constat7 c7 !entru aceast7 zon7 nu sau oferit e6!lica@ii !lauzibile cu !ri9irela fa!tul c7 nu sa g7sit nici o ur7 a a9ioanelor !ierdute şi nici nu au fost furnizateeleente !entru a elucida cauzele dis!ari@iilor neaşte!tate din 97zduh" s!re deosebire dealte zone de !e Terra. #n !lus" ceea ce se a!lic7 a9ioanelor nu se a!lic7 na9elor" şichiar dac7 sar e6!lica toate dis!ari@iile de a9ioane" 9or r7;ne 8n continuare na9ele" a

c7ror !ierdere continu7 s7 fie 8n97luit7 8n ister" ai ult ca oric;nd. 4n obser9ator !oate constata e6isten@a unor corela@ii e9idente" cel !u@in 8n intensitate" 8ntre cele dou7ti!uri de !ierderiI dar fiecare e6!lica@ie satisf7c7toare se !are c7 atrage du!7 sine unasau ai ulte 8ntreb7ri oarecu siilar -idrei" un onstru itologic cu ulte ca!ete"care" confor unei legende greceşti" de cu 8i t7iau un ca!" 8i creştea altul la loc" osurs7 de descu!7nire !entru ad9ersari.

Mitul Triunghiului Berudelor a !rebcu!at din ce 8n ce ai ult !e locuitorii de !ecoastele 8n9ecinate" ai ales c7 fiecare nou caz este col!ortat şi discutat. Din cauzafrec9entelor dis!ari@ii de abarca@iuini ici şi de a9ioane" care sar !utea datora ultorcauze" ele sunt asociate 8n general de c7tre !ublic cu for@ele ce ac@ioneaz7 8n Triunghi"deşi nu e6ist7 !osibilitatea de a !une dis!ari@iile !e seaa acestora.

/obie 'onge" un cunoscut dis(>o(ey şi coentator de radio din Miai" este une6e!lu edificator !entru !reocu!area obser9atorilor din lorida de 9est" fa@7 de acesteistere. De c;nd şia anifestat interesul !entru Triunghiul Berudelor" el a !riitliteralente ii de telefoane" a>oritatea 8n ti! ce se afla 8n eisie" de la ascult7toricare a9eau ce9a de !o9estit sau care doreau ai ulte infora@ii" 8n)=GC-/012 B1/0#T3



!rezent el 9rea s7 organizeze lansarea la a!7 a unei na9e dotate cu a!arate de eisie şicontrol" care s7 aib7 la baz7 un echi!a> de anechine !re97zute cu icrofoaneiniaturizateI na9a ureaz7 s7 !luteasc7 8n deri97 8ntre lorida şi insulele Bahaas şi 9a fisu!ra9egheat7 de la distan@7 !rin telecoand7 electronic7.

Dorin@a de rezol9areUa isterului !rin for@e !ro!rii sa e6tins şi s!re nord. #n a doua !arte a anului )*+, o organiza@ie nuit7 #sis Center for /esearch and 2tudy of the1soteric rts and 2ciences din 2il9er 2!ring ACentrul #sis de cercet7ri şi studii a artelor şiştiin@elor ezoterice" Maryland" 9a organiza !e un 9as 8nchinat" un seinar intitulatcroazier7 la frontierele ştiin@ei" 8n zonele din Triunghiul Berude8or unde sau8nregistrat cele ai ciudate şi ai !ericuloase fenoene. Confor afira@iilor !reşedinteluiorganiza@iei" Jean Byrd" !artici!an@ii la croazier7 9or fi ruga@i s7 8şi fac7 o asigurares!ecial7" a9;nd 8n 9edere !ericolul e6istent. #n !lus" se !reconizeaz7 efectuarea unorteste !sihologice asu!ra !artici!an@ilor 8n ti! ce se na9igheaz7 8n zonele de !ericol"cu !rec7dere acolo unde busolele nu ai func@ioneaz7 noral sau deloc" ori unde a!arsene de de9ia@ii agneticeI se 9a 8ncerca s7 se afle dac7 starea ental7 a !artici!an@ilor#a croazier7 este influen@at7 şi dac7 reflect7 stresul agnetic. 4neori sa en@ionat !osibili tatea ca !ersoanele afectate de curen@ii agnetici !uternici s7 !iard7 controlul

a9ioanelor sau na9elor" duc;nd la sf7r;area sau scufundarea acestora" ori !ur şi si!lu laabandonarea na9elor sub !resiunea stresului. Totuşi" trebuie !recizat fa!tul c7 aceia careau su!ra9ie@uit for@elor 8nc7 necunoscute din Triunghi nu au acuzat deregl7ri entale" cue6ce!@ia sentientelor T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )=H

de sur!rindere" tea7" !recau@ie şi !reocu!are" si@7inte de 8n@eles" a9;nd 8n 9ederesitua@iile !rin care aceştia au trecut.#n li!sa unei e6!lica@ii logice şi acce!tabile" cerii cet7torii inde!enden@i" !reocu!a@i

de dis!ari@iile din B Triunghiul Berudelor au ers 8nc7 ai de!arte" unii8nteeinduşi e6!lica@iile !e e6ce!@iile de la legile naturii" al@ii suger;nd schib7ri

interdiensionale !rin coridoare echi9alente cu o gaur7 8n cer A8n care a9ioanele !otintra dar nu ai !ot ieşiI unii cred c7 dis!ari@iile sunt !use la cale de entit7@i din s!a@iule6traterestru şi" 8n fine" al@ii au elaborat o teorie sau o cobina@ie de teorii conforc7rora fenoenul sar !utea datora unor co!le6e generatoare de energie" construite deo" care sunt 8n stare de func@ionare şi care au a!ar@inut unor ştiin@e ult ai 9echişi ai diferite dec;t ştiin@ele noastre actuale.

(I' DE/ORMA8II TIM#A8IU %I ALTE LUMI

Cercet7torii care se ocu!7 de Triunghiul Berudelor au constatat ai de ult c7e6ist7 8nc7 o zon7 isterioas7 la sudest de Ja!onia" 8ntre aceast7 @ar7 şi #nsuleleBonin" ai !recis 8ntre #o Jia şi insulele MarcusI aceast7 zon7 are re!uta@ia de a fie6tre de !ericuloas7 !entru na9e şi a9ioane. #ndiferent dac7 na9ele sau !ierdutdin cauza 9ulcanilor subarini sau a 9alurilor seisice" zona denuit7 MareaDia9olului este cel !u@in recunoscut7 oficial şi are un renue şi ai sinistru dec;tTriunghiul Berudelor" 8nc;t autorit7@ile >a!oneze au declarato zon7 de !ericol" du!7cercet7rile 8ntre!rinse de o na97 >a!onez7 8n )*??.

Marea Dia9olului de ult7 9ree a constituit groaza !escarilor" con9inşi c7



este locuit7 de deoni" duhuri şi onştri care ca!tureaz7 na9ele. Ti! de ulEi aninueroase na9e aeriene şi aritie au dis!7rut 8n zon7" dintre care nuai 8n !erioada )*?=)*?, sau !ierdut nou7 na9e oderne cu c;te9a sute de oaeni la bord"8n condi@ii ase7n7toare celor din Triunghiul Berudelor Acercet7ri aeriene şi na9ale inNtensi9e dar f7r7 rezultate" li!sa !etelor de ulei şi a oric7ror r77şi@e de e!a97.

nuite fenoene din Triunghiul Berudelor se asea7n7 8n od izbitor cu celedin Marea Dia9oT/#4%$-#40 B5iRMUDELOR -,:

lului. !roa!e de liita sa 9estic7" Triunghiul Berude8orU include la L= de gradelongitudine 9estic7 o linie care deliiteaz7 !olul agnetic ce coincide cu cel geografic"f7c;nd astfel inutil7 orice corec@ie a busolei. ceeaşi linie care archeaz7 L= de gradelongitudine 9estic7 se continu7" du!7 ce str7bate !olul" cu linia ce archeaz7 )?= de gradelongitudine estic7. <ornind de la <olul %ord şi continu;nd s!re sud" linia trece la est deJa!onia şi str7bate Marea Dia9olului !e la i>locul ei. #n acest !unct" acul busolei 9aindica ! nordul geografic şi cel agnetic 8n acelaşi ti!" aşa 0 cu se 8nt;!l7 #a

liita a!usean7 a Triunghiului Berudelor" de cealalt7 !arte a luii.<ierderile ine6!licabile din aceast7 zon7 echi9alent7 cu Triunghiul Berudelor audeterinat gu9ernul >a!onez s7 ini@ieze cercet7ri" care sau desf7şurat 8n )*??. %a9a

aio Maru +r. N cu oaeni de ştiin@7 la bord" a !ornit 8n croazier7 !e MareaDia9oluluiI e6!edi@ia sa 8ncheiat 8ntrun od s!ectaculos" na9a cu 8ntreg echi!a>ul şito@i cercet7torii a dis!7rut bruscO a!tul c7 !e oceanele luii" ai e6ist7 şi alte zoneunde se !etrec dis!ari@ii enigatice a incitat unele s!ecula@ii neobişnuite. 2au a9ansatteorii cu !ri9ire #a de9ia@iile antigra9ita@ionale" care !resu!un zone unde legile gra9ita@ieişi ale atrac@iei agnetice norale nu ai func@ioneaz7 aşa cu şti noi. /al!hBar(er" autor al lucr7rii <rea$ Ms$eries of $he 'ir AMarile istere ale 97zduhului !recizeaz7 fa!tul c7 noile desco!eriri ale fizicii conduc s!re do9ezi ale e6isten@ei !articulelor de aterie antigra9ita@ional7I de aseenea el sugera c7 ateria

antigra9ita@ional7 e co!let o!us7 ateriei cunoscute de noi !e aceast7 !laneta..." areun caracter e6!lozi9" 8ns!7i;nt7tor" c;nd 8nt;lneşte ateria cu care noi suntefailiariza@i...

)P C-/012 B1/0#T3

se g7seşte localizat7 8n unele zone ale !7;ntului.... 1l a a9ansat ideea c7 aceast7aterie a 9enit din s!a@iu şi a fost 8nglobat7 sub scoar@a terestr7" uneori 8n !7;nt" darcel ai adesea sub a!ele 7rilor.

ceast7 teorie ne d7 !osibilitatea s7 clarific7 disfunc@iile electronice şi agnetice dinanuite zone" dar ea nu !oate e6!lica !ierderile de na9e sau a9ioane din a!ro!iereauscatului. #n leg7tur7 cu aceasta se reaintesc ra!oartele des!re alte zone din lue cuanoalii agnetice unde e6ist7 ce9a sub a!e cu for@7 de atrac@ie ai !uternic7 dec;t cea a<olului %ord Magnetic.

4n studiu a!rofundat asu!ra Triunghiului Berudelor şi a altor zone ciudate a fostelaborat de #9an 2anderson şi !rezentat 8n articolul Cele dou)spre&ece cimi$ire ale dia"oluluir)spFndi$e *n lume, !ublicat 8n re9ista Saga. 4r7rind dis!ari@iile de a9ioane şi na9e !etrecute !e glob" 2anderson şi asocia@ii s7i au rearcat c7 a>oritatea cazurilor se !etrec8n şase zone" toate a9;nd ai ult sau ai !u@in aceeaşi for7 roboidal7" şi ca ocoinciden@a toate fiind localizate 8ntre !aralelele de H= de grade şi ,= de grade latitudinenordic7" res!ecti9 sudic7" dis!use sietric 8ntre latitudinile H= de grade şi ,= de grade



nord şi sud fa@7 de ecuator" zone 8n care sunt incluse Triunghiul Berudelor şi MareaDia9olului.

Dez9olt;nd teoria sa" #9an 2anderson a elaborat o hart7 cu dou7s!rezece regiuni deanoalii ce se re!et7 la inter9ale de +G de grade una de alta" r7s!;ndite 8n >urul globuluiIai !recis" acestea sunt distribuite dea lungul !aralelelor de HP de grade latitudine nordic7şi sudic7I cinci regiuni se g7sesc 8n eisfera sudic7" iar altiele dou7 regiuni sunt cei doi

!oli. 1l a ai s!us c7 celebritatea Triunghiului Berudelor T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )=+

se datoreaz7 fa!tului c7 este zona cea ai intens circulat7" dar şi celelalte zone" deşi ai !u@in frec9entate" !rezint7 şi ele anoalii agnetice ale s!a@iului şi ti!ului.

Ma>oritatea acestor zone se g7sesc localizate la est de !l7cile continentale" acolo undecuren@ii oceanici calzi ce se 8ndrea!t7 s!re nord se ciocnesc de curen@ii reci care se8ndrea!t7 s!re sud. <e l;ng7 coliziunea dintre curen@i" aceste zone re!rezint7 !unctelenodale unde curen@ii oceanici de su!rafa@7 se 8ndrea!t7 8ntro direc@ie" iar cei de ad;ncie8n alt7 direc@ie. Marii curen@i de ad;ncie !ro9oca@i de aree ce curg tangen@ial şi caresunt influen@a@i de diferitele te!eraturi" creeaz7 9;rte>uri agnetice ce afecteaz7counica@iileradio" agnetisul !oate chiar gra9ita @ia şi care 8n anuite condi@ii !ot fila originea dis!ari@iilor na9elor şi aerona9elor care astfel ar zbura sau na9iga 8n alte !uncte8n ti! şi 8n s!a@iu. 2anderson e9iden@iaz7 un as!ect colateral i!ortant al co!orNtaentului straniu al acestor zone" subliniind uiitoarele cazuri de sosiri 8n a9ans aleunor aerona9e" care au a>uns la destina@ie at;t de ult 8nainte de orarul stabilit cu !recizie" 8nc;t singura e6!lica@ie !osibil7 nu !oate fi dec;t c7 9;ntul a suflat de la s!ate cuo for@7 de ?== de ile !e or7. seenea incidente !ot a9ea la origine 9;nturine8nregistrate" dar ele !ar s7 bat7 ai frec9ent 8n interiorul Triunghiului Berudelor" !recu şi 8n alte zone de 9;rte>uri agnetice" ca şi c;nd a9ioanele 8n cauz7 au8nt;!inat aceste anoalii" dar leau e9itat sau au fost 8!inse cu bine afar7 din ."gauracerului" care a costat 9ia@a at;tor c7l7tori.

4n incident ce a i!licat o ieşire din ti! sa !etrecut !e aero!ortul din Miai cu

cinci ani 8n ur7 şi nu a fost niciodat7 e6!licat satisf7c7tor. 4n a9ion-,6C-/012 B1/0#T3

de !asageri Boeing +G+ al co!aniei %ational irlines se a!ro!ia dins!re nordest de !unctul de aterizare" ur7rit !e radarul de la Centrul de Control erian" c;nd brusc adis!7rut de !e ecran ti! de zece inute" du!7 care a rea!7rut. 9ionul a aterizat f7r7

!roblee şi !ilo@ii 8!reun7 cu echi!a>ul au fost sur!rinşi s7 afle c7 !ersonalul de lasol a fost at;t de 8ngri>orat" ai ales c7 din !unctul lor de 9edere" al !ilo@ilor şi alechi!a>ului" nu se !etrecuse niic ieşit din coun. 4nul din anga>a@ii Centrului de ConNtrol ia s!us unui !ilot: B7iete" ti! de zece inute !ractic nu a@i e6istat. Deabia atunci

ebrii echi!a>ului şiau controlat ceasurile şi celelalte a!arate de la bord de8nregistrare a ti!ului şi au constatat c7 toate ar7tau o 8nt;rziere de zece inute.cest lucru este cu at;t ai ciudat cu c;t echi!a>ul a f7cut un control de rutin7 alti!ului cu dou7s!rezece inute 8nainte de incident şi lotul era noral.

2ubliniind c7 !laneta noastr7 o!ereaz7 !rin electroagnetis" #9an 2anderson se8ntreab7 dac7 nu cu9a Triunghiul Berudelor" !recu şi alte zone"" func@ioneaz7 canişte uriaşe aşini generatoare de anoalii... %u cu9a ele creaz7 9;ltori 8n interiorulşi e6teriorul c7rora obiectele !ot fi atrase şi eliinate 8n sau 8n afara altor diensiuni de



s!a@iuti!Q <entru ca" !e l;ng7 dis!ari@ii" sa !etrecut un nu7r ult ai are dea!ari@ii" 8n ultiii ani şi dea lungul secolelor" 8n luea 8ntreag7" care continu7 şi 8n !reNzent" 8n ciuda dezin@irilor oficiale şi a fa!tului c7 8n od logic sunt i!osibile.

%ici un cercet7tor al e9enientelor din Triunghiul Berudelor nu !oate faceabstrac@ie de ra!oartele !ri9ind 5.3.%.urile. cestea au f7cut obiectul a ii decounic7ri şi in9estiga@ii 8n 2.4.." 8nce!;ntUuT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )=*

!riul 9al de a!ari@ii senalate 8n ti! de !ace" 8n )*,+I nuai 8n )*PP !e tot globulsau ra!ortat zece ii de a!ari@ii. Mai ulte ilioane de oaeni din 2.4.. şi din alte@7ri au 97zut 5.3.%.urile. 1le au fost !rezentate şi descrise de obser9atori co!eten@i"cu este dr. J. llen -ynec(" fost consilier al or@elor eriene !entru !roblea5.3.%.urilor" care a s!us: #nteligen@a celor care au obser9at şi counicat a!ari@iile de5.3.%.uri este cel !u@in edie. #n ulte cazuri chiar !este edie" iar uneori st;n>enitor !este edie.

5.3.%.urile au fost fotografiate" ai clar sau ai !u@in clarI au fost 97zute 8nso@inda9ioanele şi" ocazional" inter9enind şi distrug;nduleI iar uneori au a!7rut 8n gru! şi 8nnu7r considerabil !e cerul unor ca!itale ca Washington sau /oa. /a!oartele oficialeale gu9ernului aerican" ale or@elor eriene şi" ale Marinei Militare au !us a>oritateaacestor obser9a@ii !e seaa lunii sau haloului lunar" a coetelor" ira>elor" baloanelor" astelelor str7lucitoare şi a !lanetelor A8n s!ecial VenusI a a9ioanelor" eteori@ilor"reflectoarelor" fulgerelor globulare" artificiilor" auto(ineziei Aun obiect !ri9it !rea ultşi !rea intens !are c7 8nce!e s7 se işteI a luinilor ce a!ar deasu!ra laştinilor"!ostira>elor Aun obiect !ri9it !rea intens 8nce!e s7 dis!ar7 at;t de 8ncet 8nc;t el8nc7 ai !oate fi 97zut 8n alt7 !arte" farselor" iluziilor indi9iduale sau colecti9e. Darra!oartele des!re 5.3.%.uri continu7 s7 soseasc7" iar c;te9a asocia@ii i!ortante decercetare a fenoenului" !recu şi r7s!;ndirea c7r@ilor care trateaz7 acest subiect en@in8n actualitate 8ntreb7rile neelucidate. 1ste clar c7 5.3.%.urile nu sunt are secrete ale

9reunei !uteri ilitare. A#n ti!ul celui deal doilea r7zboi ondial beligeran@ii credeau c7a!aratele ce 8nso@esc a9ioaneleC-/012 B1/0#T3

lor sunt are secrete ale ad9ersarului. Dac7 ar fi fost are secrete" so9ieticii nu sarfi !utut st7!;ni s7 nu se laude cu acest fel de in9en@ii" iar aericanii nu ar fi !utut s7 oascund7 de !res7. 1ste interesant de en@ionat c7 or@ele eriene ale 2.4.." cu toatec7 se en@in fer !e !ozi@ia c7 5.3.%.urile nu !ot fi e6!licate şi deci nu e6ist7" totuşi !rin regulaentul ../. L=)+ ofer7 instruc@iuni detaliate !ilo@ilor asu!raco!ortaentului !e care trebuie s7) ado!te c;nd su!ra9egheaz7 5.3.%.uri.

Multe din !re9ederile ../. L=)+ 9in 8n fa9oarea sus@inerii in9estiga@iilor de c7treor@ele eriene" !recu şi a e6isten@ei 5.3.%.urilor" idee at;t de des cob7tut7 8n

ra!oartele oficiale.5biecti9ele regleent7rii sunt: ... s7 deterine dac7 5.3.%.ul !oate !rezenta un !ericol !entru 2.4.. şi s7 foloseasc7 datele ştiin@ifice şi tehnice ob@inute 8n urastudierii ra!oartelor des!re 5.3.%.

0a un anuit !unct regulaentul d7 asigur7ri: Ma>oritatea 5.3.%.urilor ra!ortate aufost obiecte con9en@ionale sau failiare" care nu constituie o aenin@are !entru securitateanoastr7I dar a!oi adaug7: 1ste !osibil ca alte @7ri s7 dez9olte a!arate de zbor care s7aib7 for7 şi !ro!ulsie re9olu@ionar7.

!are un !arado6 atunci c;nd se s!une: adesea !retinsele 5.3.%.uri sau do9edit a fi



a9ioane" a!oi se continu7I cu e6ce!@ia a9ioanelor care se do9edesc a constitui oti9ul !entru un ra!ort des!re 5.3.%." alte a9ioane nu 9or fi ra!ortate" neintr;nd sub inciden@a !rezentului regulaent" deoarece obser9atorul care ar ra!orta un obiect ciudat nu şiar !utea da seaa dac7 este 9orba de un a9ion sau nu" ai ales dac7 acesta e9olueaz7 8n97zduh. #n continuare" regleentarea !recizeaz7: iecare coandant de baz7T/#4%$-#40 B1/M4D105/

)))

al or@elor eriene trebuie s7 aib7 !reg7tite ca!acit7@i de in9estigare şi 9a organizacercet7ri atunci c;nd i se senaleaz7 5.3.%.uri !entru a stabili care a fost stiulul ce adeterinat alara. Cea ai are !arte a regulaentului ../. L=)+ se refer7 la suitade coenzi !entru declanşarea in9estiga@iilor" la odul de 8ntocire a ra!oartelor" !recu şi la !relucrarea fotografiilor f7cute cu obiectele res!ecti9e.

De aseenea" se dau instruc@iuni cu !ri9ire la ce infora@ii !oate s7 furnizeze !resei un coandant atunci c;nd i se !un 8ntreb7ri care 9izeaz7 ra!ortai de5.3.%.uri 8n zon7: C;nd i se !un 8ntreb7ri ci !ri9ire #a ra!ortarea unor 5.3.%.uri8n a!ro!iereI bazei" coandantul !oate furniza infora@ii nuail du!7 ce re!erarea afost stabilit7 !oziti9. Dac7 lai ni9el de baz7 stiulul care a generat re!erarea esteOgreu de identificat" coandantul !oate declara c7 seE fac in9estiga@ii şi c7 rezultatele9or fi aduse la cuX noştin@7 de 2...5#" du!7 8ncheierea cercet7rilor. Coandantulai !oate declara c7 or@ele eriene 9or re9izui şi analiza rezultatele in9estiga@iilor"U5rice alte 8ntreb7ri 9or fi 8ndruate c7tre 2...5#. #ntro traducere !e 8n@elesul ouluide r;nd ar suna ca aşa: Dac7 nu este 9orba de un a9ion sau altce9a !e care s7) !ute@ie6!lica" s!une@ile s7 aşte!teI şi a9e@i gri>7 ca 8ntre ti! s7 nu fi@i !rinşi !e !icior greşit.

ne6a nr. l la susnuita regleentare este" de fa!t" o list7 de 8ntreb7ri de lucru care" !e şase !agini" con@ine diagrae" 8ntreb7ri şi r7s!unsuri sugerate care s7 9in7 8n s!ri>inul8ntocirii unor ra!ort7ri c;t ai e6acte şi secrete des!re 5.3.%. De e6e!lu" gru!ul de8ntreb7ri nr. )H cere !ersoanei ra!ortoare s7 r7s!und7 !rin da sau nu sau nu ştiu"8ntreb7rile sunt forulate astfel: enoenul sa de!lasat ))G

C-/012 B1/0#T3

linie drea!t7Q sa o!rit 9reodat7Q a accelerat brusc şi a fugitQ sa ru!t 8n buc7@işi a e6!lodatQ şia schibat culoareaQ a eanat fuQ şia schibat intensitatealuinoas7Q scli!ea sau !;l!;iaQ dis!7rea şi rea!7reaQ se 8n9;rtea ca o sf;rleaz7Qf7cea zgootQ 9ibra sau se cl7tinaQ 8ntreb7rile sunt interesante !entru c7 eleconstituie un rezuat a ceea ce obser9atorii au ra!ortat c;nd au 97zut sau au crezutc7 97d farfurii zbur7toare" !ractic totul" cu e6ce!@ia oule@ilor 9erzi sau a altor fiin@ehuanoide !e care unii obser9atori iau z7rit 8n interior.

or@ele eriene au luat leg7tura cu 4ni9ersitatea din Colorado" cer;nd s7 i se !reg7teasc7 un studiu des!re 5.3.%.uri care a fost finalizat 8n )*PL. <roiectul condus

de dr. 1dard . Condon" directorul ştiin@ific al ra!ortului final intitulat 2tudiu ştiin@ificasu!ra 5biectelor 3bur7toare %eidentificate" du!7 ce a in9estigat o ga7 larg7 decazuri a conchis c7 a>oritatea ra!oartelor sunt credibile 8ntrun fel sau altul şi c7 nuaiun ic !rocenta> nu !oate fi e6!licat" 2a ai s!us c7 banii cheltui@i !entru cercetarea5.3.%.urilor nu se >ustific7 !rin infora@iile ştiin@ifice ob@inute şi c7 orice i!licare9iitoare ar fi li!sit7 de sens. #ntre ti! 5.3.%.urile au continuat s7 fie re!erate singuresau 8n gru!" 8n diferite !7r@i ale globului.

<e l;ng7 constantele dezin@iri oficiale" un alt deza9anta> 8n calea cercet7rii



organizate a fenoenului 5.3.%. este ner9ozitatea !e care o creeaz7 edi>l.e deinforare !rin ştirile !e care le difuzeaz7 cu !fri9ire la a!ari@iile de 5.3.%.uri. C;nd9eştile au crescut ca nu7r 8n od si@itor" 8n octobrie )*+H" 5.3.%.urile fiindobser9ate 8n 0ouisiana" 5hio" Mississi!!i"T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ))H

Minessota" $eorgia şi lorida" !rintre artori afl;nduse şi oaeni de 9aza cagu9ernatorul din Minessota" nueroşi ofi@eri de !oli@ie şi ilitari" interesul !ublicului afost st;rnit 8ntro 7sur7 suficient7 !entru ca 8n !res7 şi la radio s7 fie transisenueroase infora@ii. stfel" !ostul de radio C.B.2. a oferit ascult7torilor counic7ridestul de detaliate dar o f7cea 8n rieO 5 ştire infora !ublicul c7 !oli@ia din Detroit astabilit o !rocedur7 de co!ortare fa@7 de !asagerii 5.3.%.urilor" dac7 şi c;nd 9or !uteafi ca!tura@i" !re97z;nduse chiar şi se!ararea lor !e se6e" 8n cazul 8n care !asagerii arfi asculi şi feele Aca şi c;nd deosebirile de ordin biologic de !e Terra ar fiaceleaşi şi !e celelalte sute de ilioane de !lanete !oten@ial locuiteO.

<ersisten@a ra!oartelor des!re 5.3.%.uri şi dezin@irile oficiale scot adesea 8ne9iden@7 sentientele aceluia care crede 8n fenoen" aşa cu sa 8nt;!lat cu 1. J./u!!elt" fostul şef al unei coisii a or@elor eriene de cercetare a 5.3.%.urilor" caresublinia 8n cartea sa The #epor$ on Uniden$ified 5fing @b0ec$s A/a!ort des!re 5.3.%.uri"ur7toarele: Ce consti> tuie o do9ad7Q 5are este ne9oie ca un 5.3.%. s7 aterizeze la<entagon l;ng7 birourile şefilor de 2tat Ma>orQ 2au do9ad7 este şi atunci c;nd un radardetecteaz7 un 5.3.%." se triite un a9ion de 9;n7toare ca s7) interce!teze" !ilotul 8l9ede şi 8l !rinde 8n radar" f7c;nd 5.3.%.u8 s7 @;şneasc7 şi s7 dis!ar7 cu o 9itez7fantastic7Q C;nd un !ilot trage 8ntrun 5.3.%. şi nu d7 8na!oi de la declara@ia sa nicisub aenin@area cu Curtea Mar@ial7" aceasta nu este oY do9ad7Q

/a!ort7rile de 5.3.%.uri care au a!7rut 8n zonal de sud a lorideiinsulele Bahaas"au fost şi continu7 s7 fie nueroase co!arati9 cu infor7rile si

)),C-/012 B1/0#T3

ilare din alte zone. 1le au fost z7rite 8n a!ele li!ezi arine şi 8n 97zduhI au fost97zute scufund;nduse sau ieind din a!e. 0ocalizarea nueroaselor a!ari@ii au generatteorii 8n care se afir7 c7 !rezen@a 5.3.%.uri8or are leg7tur7 cu dis!ari@iile din TriunNghiul Berudelor" sau s!us ai !e şleau c7 aceste 5.3.%.uri r7!esc a9ioane şi na9ede ult7 9ree.4nul dintre sus@in7torii acestei teorii este John 2!encer" autor al lucr7rii imbo of $he

os$ A#adul celor !ierdu@i. 2!encer este failiarizat cu aerona9ele" el 8nsuşi fiind9eteran al or@elor erieneI de aseenea studiaz7 fenoenul 5.3.%. şi este ebru %.#.C..<. ACoitetul %a@ional de #n9estigare a enoenelor eriene" o organiza@ieserioas7 de cercetare a fenoenului 5.3.%." din care fac !arte ebri ai eşalonului de

frunte din gu9ernul 2.4.." din arin7" !recu şi din !ersonalul s!ecializat 8n doeniulrachetelor. 2!encer a de9enit interesat de Triunghiul Berudelor !refer;nd s7) nueasc7#adul celor !ierdu@i atunci c;nd sa !rodus dis!ari@ia subarinului atoic Scorpion, !ecare ult7 lue a considerato ca a9;nd leg7tur7 cu celelalte cazuri !etrecute 8n Triunghi.<ierderea subarinului Scorpion nu a r7as un ister" !entru c7 el a fost re!erat la ,==de ile de zore" şi 2!encer o!ineaz7 c7 8n !arte desco!erirea se datoreaz7 unorin9estiga@ii so9ietice" ale c7ror rezultate aceştia leau !us cu bun79oin@a la dis!ozi@iaMarinei Militare. 2!encer a continuat s7 studieze zona 8n care au loc dis!ari@iile şi a8ntocit o hart7 cu !unctele acestora" a>ung;nd la concluzia c7 cele ai ulte se !etrec



8n regiunea !latforait"XSS continentale de la Ca!e May" %e Jersey" s!re sudul S loridei"continu;nduse la est de $olful Me6ic şi la sud9est de ntile" regiune care include şi osu!rafa@7T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ))?

de ,?= de ile din Berude şi Bahaas Ban(s 8n 8ntregie.

2!encer" care de ul@i ani studiaz7 !roblea dis!ari@iilor" crede c7 singura e6!lica@ie !lauzibil7 a dezintegr7rii de na9e şi aerona9e" cu echi!a>e şi !asageri" const7 8n fa!tul c7"fizic" ele sau !etrecut 8n 97zduh sau !e a!7" 8n ti!ul desf7şur7rii c7l7toriei. 1l obser97:

Deoarece dis!ari@iile unor na9e ari" lungi de ?+? de !icioare" !e are cal7" la?= de ile de!7rtare 8n largul coastelor" ori ale unor a9ioane coerciale care se !reg7teaus7 aterizeze" sun$ excluse din !unctul de 9edere al standardelor terestre" dar ele totuşiau loc, sunt silit s7 trag concluzia c7 acestea sunt r7!ite şi scoase de !e !laneta noastr7.

16ainarea detaliilor din ra!oartele care senalau a!ari@iile 5.3.%.urilor nu nuai dinti!urile noastre" ci şi dea lungul istoriei" )au f7cut !e 2!encer s7 cread7 c7 sunt dou7ti!uri !rinci!ale de 5.3.%.niri. 4n ti! ar fi oni!rezentele farfuriizbur7toare de circa L=de !icioare diaetru" iar alt ti! ar fi o gigantic7 na97a7 care ar !utea c7ra o duzin7sau chiar ai ulte farfurii zbur7toare >sau !oate na9e aritie ari de !e !7;nt" atuncic;nd sunt ca!turate. ceste trans!ortoare s!a@iale gigantice ar cores!unde acelor obiectealungite sau de for7 cilindric7 Auneori descrise ca nişte trabucuri care au fost obser9atedin c;nd 8n c;nd !e bolt7.

2!encer crede c7 8n Triunghi se dau cele ai ulte lo9ituri !entru c7 aici !rile>urile de alua s!eciene uane sunt ult ai nueroase" ai ales c7 !resu!uşii !ira@i e9it7o!era@iunile !e uscat" !recu şi contactul cu oaenii. Traficul ariti şi aerian 8n zon7este agloerat" iar acestora Aentit7@ilor e6traterestre))P C-/012 B1/0#T3

le este uşor s7 !7trund7 sau s7 ias7 din regiune. Du!7 o!inia sa" sisteul de !ro!ulsie al5.3.%.urilor se 8nteeiaz7 !e folosirea sofisticat7 a undelor radio" ceea ce ar e6!licaderegl7rile electronice care a!ar 8n a>oritatea cazurilor.

ceast7 teorie a lui 2!encer intrig7" dar este 8!7rt7şit7 de al@i cercet7tori aifenoenului" care au a>uns 8n od inde!endent #a aceleaşi concluzii. 2ubliniind fa!tulc7 8n nu7rul uluitor de !lanete ce se g7sesc 8n gala6ia noastr7" dar 8n alte sistee solareAe6ist7 a!ro6iati9 )=G) stele" fiecare a9;nd !robabil !ro!riuY siste solarO !ot e6istaci9iliza@ii cu un 8nalt ni9el de dez9oltare" el sugereaz7 !osibilitatea ca !o!ula@iile din altelui s7 8şi fi niicit !ro!riile !lanete din cauza folosirii nechibzuite a energiei" de9enindastfel nişte sori 8n fl7c7ri f7r7 s7 lase 8n ur7 nici un sen de ci9iliza@ie" istorie"

!o!ula@ie" ştiin@7 sau cultur7. De aceea 9izitatorii din alte lui ar !utea fi interesa@i s7 !7streze nişte relic9e 9ii ale ci9iliza@iei !7;ntene !e alte !lanete sau !oate 9or s79ad7 gradul de ci9iliza@ie al !7;ntenilor 8nainte ca folosirea eronat7 a energiei nucleares7 constituie un !ericol !entru alte !lanete. 2au !oate c7 au cu totul alte oti9e la

care noi nici 7car nu ne g;ndi.<oate c7 aceste inteligen@e e6traterestre doresc s7 ne lase 8n !ace" 9or doar s7 neobser9e şi iau anuite s!eciene ca s7 !7streze do9ada e6isten@ei 9ie@ii !e Terra" aşacu era ea 8naintea distrugerii !0".fetei" ceea ce 8n cazul altor !lanete nu au aia9ut ti! s7 o fac7.

16ainarea unor ra!oarte des!re ceea ce" !oate" au fost 5.3.%.urile *nain$e dea!ari@ia a9ionului" ne creeaz7 i!resia ca Terra a fost @inut7 sub obser9a@ie de alte luişi ci9iliza@ii de foarte ult7 9ree. De



T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ))+

oarece dea lungul istoriei sale oul a !ri9it ereu s!re cer" aşte!t;nd sene sauiracole Aşi ai totdeauna lea g7sit" este dificil s7 face deosebirea 8ntre 5.3.%.ur8 şiul@iea iracolelor 8nfricoş7toare 9enite din ceruri care au fost inter!retate 8n cele aidiferite oduri" ca !re9estiri" 8ndenuri sau !rofe@ii. 4n e6tras din analele lui Tutes ###"

unul din faraonii 1gi!tului din dinastia a ]V###a" identificat 8n uzeul Vaticanului" !oatec7 este cea ai ti!urie descriere a unui 5.3.%. din antichitate. Contrar.unor relat7ridin secolele ulterioare" ea ne !rezint7 cu ult si@ re!ortericesc neobişnuita a!ari@ie:#n anul GG" a treia lun7 din iarn7" a şasea or7 din zi" scribii Casei Vie@ii... au consenatc7 un cerc de foc a 9enit din ceruri... a9ea lungiea de o !r7>in7 şi l7@iea tot de o !r7>in7 cinci yarzi şi >u7tateY... ei sau 8ntins la !7;nt !e burt7... @7!oiY sau dus lafaraon ca s7 8i s!un7. Maiestatea sa edita la cele ce se 8nt;!l7... aceste lucruri aude9enit ai nueroase !e cer dec;t 8nainte... ele str7luceau ai !uternic dec;t soarele şia>ungeau !;n7 la liita su!erioar7 a celor !atru st;l!i ai cerului. rata faraonului8!reun7 cu acesta leau !ri9it. Deabia du!7 cin7 cercurile de foc sau 8n7l@at sus de tot !ecer" s!re sud. araonul a !us s7 se ard7 irodenii!entru a restabili liniştea 8n @ar7 şi a !oruncit ca cele ce sau 8nt;!lat s7 fie consenate 8n analele Casei Vie@ii" ca s7 fies!re aintire 8n 9eci.

1ste de rearcat fa!tul c7 faraonul nu 8şi !ierde cu!7tul" aşa cu se cu9ine unui zeu"8n fa@a situa@iei ne!re97zute" ai ales !entru c7 era considerat şi !oate se considera el8nsuşi zeu" chiar dac7 nu la fel de !uternic ca al@i zei su!eriori.

1!o!eea lui $hilgaeş din 9echiul Babilon" care !robabil a fost oştenit7 de laci9iliza@ia anterioar7))L C-/012 B1/0#T3

suerian7" ne arat7 cu unul dintre eroi" 1tana" a fost !urtat de zei deasu!ra !7;ntului" at;t de de!arte 8nc;t area !7rea o ad7!7toare iar uscatul ar7ta ca !7satul. 5 9iziune ase7n7toare Aai ult sau ai !u@in iaginii !e care ar c7!7tao

cine9a care ar e9olua şi !ri9i de la are 8n7l@ie Ae9entual de !e orbit7 Marea /oşie"golful <ersic şi teritoriile 8ncon>ur7toare.#nfricoş7toarea 9izit7 la care a fost artor 1zechiel un 9;rte> de 9;nt dins!re nord.""

un 9al de foc... din i>locul c7ruia au a!7rut !atru fiin@e cu chi! oenesc..." estefrec9ent citat7 ca fiind un 5.3.%. care )a luat !e acesta ca !asager. ceast7 9iziunecereasc7" sau !oate iaginea unei na9e s!a@iale" sa !etrecut 8n secolul V## 8.Ch. şi estesubiectul de baz7 al C7r@ii lui 1zechiel din Biblie. ceasta a f7cut şi obiectul de studiu alunei lucr7ri gerane neobişnuite" /a $a$ sich der %immel auf ACerurile sau deschis. fost scris7 de Josef Blurich" un inginer !roiectant s!ecializat 8n rachete care aculucreaz7 la %..2.." 8n -unts9ille" labaa.

Dr. Blurich şia 8nce!ut cartea cu inten@ia de a deola teoria confor c7reia ceea ce a97zut 1zechiel ar fi fost o na97 s!a@ial7. <e c;nd f7cea cercet7ri" el. a obser9at c7

detaliile furnizate de 1zechiel sunt !erfect 9alabile a!licate no@iunii dero@i 8bucateunele 8ntraltele la un siste de !ro!ulsie ca la elico!ter" care ar !erite 9ehiculului 97zuts7 stea sus!endat deasu!ra !7;ntuluiI iar descrierea ateriz7rii şi decol7rii rachetei a fostf7cut7 cu claritate de 1zechiel" #a fel ca şi schibarea de culoare datorit7 9itezei"rafalele de 9;nt" ecanisul de aterizare şi chiar costuele cu as!ect de azbest aleocu!an@ilor na9ei" 8n aceast7 situa@ie" dr. Blurich şia schibat ideea. DeciT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ))*



el a scris o carte diaetral o!us7 aceleia !e care o 8nce!use" stabilind fa!tul c7 1zechielnu nuai c7 a 97zut o na97 s!a@ial7" dar )a 97zut şi !e c7!itanul acesteia" confund;ndu)cu DunezeuO

%ara@iunea lui 1zechiel este doar una din lungul şir de relat7ri care neau !ar9enit dinantichitate" din e!oca /enaşterii şi din e9ul ediu !;n7 8n 9reurile oderne" des!reobiecte care ar !utea fi 5.3.%.uri. 2tilul folosit de artorii oculari 8n redarea celor 97zu

A

te 9ariaz7" este fantezist şi adesea auzant. #ns7 tocai 9arietatea near !utea oferi firulde coroborare a relat7rilor" dac7 @ine seaa c7 naratorii au descris cele 97zute folosind9ocabularul care li sa !7rut cel ai firesc !entru in@ile lor uluite. <ute !resu!une c71zechiel a folosit tereni ca leu" bou şi 9ultur !entru a descrie o na97 s!a@ial7 şico!ite de 9i@el Aco!ara@ie !lastic7O !entru a descrie ecanisul de aterizare"deoarece el era !7stor şi era failiarizat cu anialele doestice şi s7lbatice.

le6andru cel Mare şi solda@ii s7i" fiind failiariza@i cu arele" au folosit !entrudescrierea unui 5.3.%. ce a fost 97zut 8n anul HG* 8.Ch. !e c;nd aratele treceauflu9iul Ja6artes a9ans;nd s!re #ndia" terenul de scuturi str7lucitoare din argint.ristotel AHL,HGG 8.Ch." fiind failiarizat cu discul atle@ilor greci" a aseuit obiectul 97zut !ecer cu un disc di9in. /7zboinicii roani leau descris la fel ca le6andru cel Mare" adic7

leau aseuit cu scuturile sau cu fltila de na9e" ori s7ge@i incandescente. <liniu cel B7Ntr;n" 8n 9oluul al ##lea al !s$oriei na$urale A)== 8.Ch. scria: <e 9reea celor doi consuli"0ucius Valerius şi Caius Valerius" un scut incandescent care 8!r7ştia sc;ntei a str7b7tutcerul de la est s!re 9est " !e la a!usul soarelui. Ti! de )=== de ani" haaienii des)G=C-/012 B1/0#T3

criau astfel de obiecte ca fiind aua$ele s!irite zbur7toare" 8n 1uro!a religioas7 ae9ului ediu" obiectele işc7toare ce erau obser9ate !e cerul 8ntunecat al no!@ii !7reausa fie aidoa crucilor. A5are crucea 97zut7 de Constantin şi care a schibat cursulistoriei" a fost un astfel de obiectQ.

8n e!oca desco!eririlor şi a e6!lor7rilor" obser9atorii le aseuiau cu 9asele" iar ce9aai t;rziu" du!7 ce sau in9entat baloanele" aceste obiecte erau descrise 8n ran@a ca fiindbaloane luinoase şi incandescente" 8n secolul al ]l]lea" 8n Veront" obser9atorii"care lucrau la @es7torii" descriau obiectele 97zute ca fuse aeriene. 5bser9atorii dindiferite e!oci au descris aceste obiecte cu !riele cu9inte care leau 9enit !e buze 8nacele oente de tensiune şi care li sau !7rut cele ai !otri9ite" astfel 8nc;t nou7 nunea ai r7as dec;t s7 le nui" la 8nce!ut farfurii zbur7toare sau obiecte 8n for7de trabuc. Ca o curiozitate ainti c7 8n !riele dou7 zile ale a!ari@iei asi9e 8n2.4.. de obiecte zbur7toare 8n )*,+" la 8nce!ut !e cerul statului loa şi a!oi deasu!ralui Mount /ainier" Washington" 5.3.%.urile au fost nuite discuri" sau tig7i de !l7cint7" 8nainte de a fi botezate farfurii.

ran( 1dards" care a cercetat ult ti! fe"noenele ine6!licabile" crede c7 teribila

e6!lozii din 2iberia" ce a a9ut loc la data de H= iunie )*=L" 8ntro zon7 ne!o!ulat7" dealungul flu9iului 1nisei" 8n a!ro!ierea lacului Bai(al Anuai renii au c7zut 9ictie" cutoate c7 !entru foarte ult ti! a fost !us7 !e seaa unui eteorit" a fost de fa!t oe6!lozie atoic7 !rodus7 la bordul unei na9e s!a@iale. utorul 8l citeaz7 !e scriitorul rusde nara@iuni ştiin@ifice" le6andr azantze9" care a afirat c7 !agubele" confor unor T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )G)

esti7ri recente" sunt identice cu cele !roduse de o bob7 atoic7 f7urit7 de o" 8n



condi@ii siilare" cu ure de radioacti9itate şi fuziune de etale. %u sau g7sit fragentede eteorit" cu toate c7 sar !utea ca acestea s7 fie 8nfi!te ai ad;nc 8n !7;nt.1dards conchide: #n catastrofa !rodus7 dea lungul flu9iului 1nisei" 8n )*=L" noi a !ierdut un usafir din uni9ers.

M. . Jessu!" un cercet7tor foarte bine !reg7tit care sa ocu!at şi a scris des!re5.3.%.uri" fiind 8n acelaşi ti! astrono şi selenograf s!ecializat" o!ineaz7 8n cartea saThe Case for $he U5@?s, c7 dis!ari@iile isterioase de na9edin Triunghiul Berude8or"inclusi9 5rea, Ma$ Celes$e, Dllen 'us$in şi ulte altele" se datoreaz7 5.3.%.urilor. 1lnu se liiteaz7 doar la Triunghi şi descrie cazul echi!a>ului de !e na9a Seabird, un 9asare cu !;nze" care a dis!7rut du!7 ce a schibat esa>e de salut cUi un 9as !esc7resc"8n a!ro!iere de !ortul lor de baştin7 %e!ort" /hode #sland" 8n )L?=" !e c;nd se !reg7tea s7 ia asa" bucatele r7;n;nd neatinse. Seabird şia continuat druul a!arentf7r7 echi!a> şi a eşuat !e creasta unui banc de nisi! !arc7 s7ltat şi !us acolo de nişte;ini uriaşe. !oi" deşi bine 8nfi!t 8n nisi!" na9a a dis!7rut 8ntro noa!te" !e ti!de furtun7.

naliz;nd aceste incidente" Jessu! a>unge #a concluzia c7 dis!ari@iile sunt Q"a!roa!ei!osibil de e6!licat" dec;t dac7 adite c7 ele sau !etrecut 8n sus" de c7tre ce9a"

care ac@ioneaz7 cu for@7 iens7 şi hot7r;toare. 1l coenta !7rerea des!re o cruzieselecti97... ce9a des!re echi9oc şi t7inuire... şi ad7uga: Toate sunt atribute aleinteligen@ei.

Jessu! era de !7rere c7 dez9oltarea e!ocii noastre astronautice este de are interes !entru 9ecinii noşUUUUUUUUUUUUUUVWUW

)GGC-/012 BERLIT!

tri din s!a@iu şi deci aceasta sar !utea s7 fiP e6!lica@ia nu7rului din ce 8n ce ai

are de a!ari@ii ale 5.3.%.urilor din ultiii ani" cu o frec9en@7 s!orit7 8n Triunghi" aiales 8n zona loridei şi Ca!e ennedy. 0a data de )= ianuarie )*P, sa ra!ortat c7 un5.3.%" a !7truns 8n raza de detec@ie a radarului care ur7rea tragerile cu rachete<olarisI ti! de !ais!rezece inute radarul a ur7rit traseul ciudat al 5.3.%.ului !;n7c;nd" 8n cele din ur7" a reluat ur7rirea rachetei s!re @int7. Cu toate c7 a fost ultcoentat" cazul nu a fost redat 8n !res7 !oate !entru c7 isterele nu duc la c;ştigarea8ncrederii !ublicului. Teoria lui Jessu! a interesului 5.3.%.urilor fa@7 de dez9oltareae!ocii noastre astronautice care de la oartea sa" 8n )*?*" a de9enit e!oca s!a@ial7 afost 8nt7rit7 de o serie de e9eniente recente. 5.3.%.uri au fost 97zute 8n ti!ul unorzboruri cosice" 8n s!ecial de $eini , şi +. stronau@ii lui $eini ," McDi9itt şiBoran" au 97zut un ur7ritor" care a zburat !aralel cu aerona9a lor" astfel c7" la unoent dat" şiau !us !roblea necesit7@ii de a recurge la ane9re de e9itare. lt

ur7ritor a fost ra!ortat de isiunea $eini +. !ollo )G" 8n ti! ce zbura s!re lun7a fost escortat de 5.3.%.uri la distan@a de )HG === de ile de Terra unul !las;nduse 8nfa@7" cel7lalt 8n s!ate. stronautul $ordon a rearcat: 2unt foarte str7lucitoare şi se !are c7 ne triit senale luinoaseI iar ai t;rziu a s!us: 2e !are c7 sunt !rietenoşi. Cu toate c7 Centrul de Coand7 -uston nu a confirat" luinile au fostz7rite şi de obser9atoarele euro!ene. Ce9a ai t;rziu" 8n ti!ul aceluiaşi zbor" şia f7cuta!ari@ia alt7 luin7 str7lucitoare !e care astronau@ii au descriso ca fiind are c;tVenusI ti! de zece inute" lu



^ AT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )GH

ina a r7as intercalat7 8ntre ei şi <7;nt" a!oi a dis!7rut.

Cu toate c7 5.3.%.uri !ot fi orice fel de lucruri neidentificate" inclusi9 tre!tele unorrachete sau alte r77şi@e aflate 8n s!a@iu" totuşi ac@iunile 5.3.%.urilor ca şi ca!acitateaacestora de a a!7rea şi dis!7rea !ar s7 indice o traiectorie inde!endent7 fa@7 de orbitacircuterestr7.

Cu !ri9ire la 5.3.%.urile detectate de astronau@i" dr. ran(lin /oach s!uneaur7toarele 8n #apor$ul Condon- Condi@iile 8n care astronau@ii au f7cut obser9a@iile lorsunt siilare cu acelea f7cute de una sau dou7 !ersoane ce se g7sesc !e locurile dinfa@7 ale unui autoobil ic" f7r7 ferestre laterale sau la s!ate şi cu un !arbriz !ar@ialaco!erit şi foarte urdar. 5bser9a@ia" 8n od logic" duce la concluzia c7 niic din ceeace astronau@ii obser97 !e cale 9izual7" nu !oate fi socotit cert.

seenea lucruri sau 8nt;!lat şi 8n alte cazuri de in9estiga@ii ale 5.3.%.urilor şiJessu!" la fel ca şi al@i cercet7tori ai incidentelor din Triunghi" a de9enit con9ins c7 cenzura

esto!eaz7 ulte ra!oarte i!ortante. 4ltia sa carte" scris7 8naintea or@ii" se ocu!7de relat7rile biblice des!re farfurii zbur7toare. 1l a fost !reocu!at de !robleaagnetisului controlat care !oate !roduce in9izibilitatea" ceea ce" de fa!t"Xeste odez9oltare a teoriei C;!ului 4nificat" enun@at7 de 1instein" !e care Jessu! o consiNdera ca fiind cheia !entru e6!licarea a!ari@iilor şi dis!ari@iilor at;t a 5.3.%.urilor c;t şi ana9elor şi aerona9elor. C;nd a urit" la G* a!rilie )*?*" dr. Jessu! se afla la Miai. Dr.Manşon Valentine" !rieten 9echi şi una dintre ultiele !ersoane care au discutat cu el"s!une c7 Jessu! era foarte de!riat.)G,C-/012 B1/0#T3

Dr. Manşon #a in9itat la cin7 !e data de G= a!rilie. Jessu! a acce!tat in9ita@ia" dar nu a

ai a!ucat s7 o onoreze. urit 8n autoobilul s7u" !e care 8l !arcase 8n DadeCounty <ar(" otr79induse cu ono6id de carbon introdus 8n aşina 8n care se afla" cua>utorul unui furtun racordat la @ea9a de eşa!aent. Din cauz7 c7 dr. Jessu! insistaasu!ra unor as!ecte ale inter9en@iei altor lui 8n treburile luii noastre" sunt unii careconsider7 c7 oartea lui nu a fos$ o sinucidere şi c7 acest incident deonstreaz7 !ericolul care 8l aenin@7 !e acela ce 8ntre!rinde cercet7ri !rea a7nun@ite 8n doeniu.

Dr. Manşon Valentine" zoolog" arheolog şi oceanograf" a studiat la fa@a locului" ti!de ai ulte zeci de ani" 8nt;!l7rile ciudate !etrecute 8n interiorul TriunghiuluiBerudelor. iind" deci" un cercet7tor in si$uO el este o surs7 e6celent7 de infora@ii cu !ri9ire la incidentele din Triunghi" care au a9ut #oc 8n trecut şi care se ai !etrec şi 8n !rezent. Multe dintre infora@iile !e care el le de@ine" 8ndeosebi acelea !e care şi lereainteşte din ultia discu@ie a9ut7 cu Jessu!" sunt at;t de uluitoare" 8nc;t cel ai

bun `[cru este s7) l7s7 !e dr. Valentine s7 e6!un7 cu !ro!riile cu9inte folosite 8nr7s!unsurile !e care lea dat la ur7toarele 8ntreb7ri:\%T/1B/1: /e cF$ $imp urm)riIi fenomenele din Triunghiul Bermudelor/_2<4%2: De !este dou7zeci şi o!t de ani" de c;nd au dis!7rut <.B.M.unle" 8n )*,?I

a cules date des!re dis!ari@ii" a discutat cu su!ra9ie@uitorii incidentelor şi a luat notedu!7 relat7rile des!re a!ari@iile de 5.3.%.uri 8n zon7" 8n !erioadele 8n care au a9ut locdis!ari@iile.

#. Dxis$) la ora ac$ual) o cre2$ere no$abil) a apariIiilor de @.P.+.uri *n &on)



T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )G?

A

/. #n zon7 sunt ai ulte a!ari@ii dec;t 8n orice alt7 !arte a luii. u fost 97zute8n ultia 9ree na9e aeriene des!re care şti c7 nu sunt a9ioane" !recu şi na9esubac9atice des!re care şti c7 nu sunt subarine. 5 obser9a@ie recent7 asu!raacestei ultie categorii a fost f7cut7 de c7!itanul Dan Delonico" 8n a!rilie )*+H. 1leste arinar de o 9ia@7 8ntreag7 şi obser9ator cal" cu re!uta@ie e6celent7. 1l a 97zutde dou7 ori acelaşi obiect 8n a!ele li!ezi ale $ulf 2treaului" de abele da@ia!roziati9 la ora )P şi 8n aceeaşi zona" ca la o treie distan@a dintre $reat #saac0ight" la nord de Biini" unde a!ele curentului sunt foarte ad;nci. Marea era cal7"iar 9izibilitatea e6celent7.

#n a;ndou7 cazurile" un obiect de culoare albgri" #> 8n fora unui Ztrabuc gros cuca!etele rotun>ite[ a 8 trecut cu iu@eal7 chiar !rin fa@a !rorei na9ei sale" OU aflat7 8n

>ersiune. Delonico a estiat c7 obiectul era lung de )?=G== de !icioare" şi c7na9iga cu o 9itez7 de cel !u@in P=+= de ile !e or7. C;nd Delonico a z7rit bruscobiectul" el a a9ut i!resia c7 intrusul 8ncerca s7 se ridice la su!rafa @7 chiar !rin

fa@a na9ei sale şi a crezut c7 ciocnirea era iinent7. Dar ca şi c;nd iar fi si@it !rezen@a" obiectul sa scufundat şi a dis!7rut" du!7 ce a trecut direct !e sub na97. %u sa 97zut nici o turbulen @7 şi nici o ur7 de sia>. <e obiect nu se 9edeau nici

un fel de !rofile" ari!ioare sau alte !roeinen@e care s7 8ntreru!7 netezieasu!rafe@ei" şi nici hublouri.

5.3.%.urile au fost at;t de des z7rite !e cerul Triunghiului de c7tre !ilo@i sauechi!a>e ale na9elor" 8nc;t ele au de9enit un lucru a!roa!e failiar" ai ales deasu!raregiunii ZTongue of the 5cean[. #ntrig7 8ns7 8ndeosebi 5.3.%.urile care !laneaz7deasu!ra

)GPC-/012 B1/0#T3

9;rfurilor co!acilor" !e care leau senalat !7durarii şi !e care lea 97zut şi eu la5(efeno(ee 2a!. #n centrul loridei a 97zut un 5.3.%. care !roiecta o raz7albastr7 s!re a!ele unui lac. <robabil c7 lua a!7 şi chiar ostre din fauna local7 !entru studiu. #n a!rilie )*+H" 8n ti!ul !enei de curent din sudul loridei" !e cer şi 8ns!ecial deasu!ra lui Tur(ey <oint" unde se g7seşte reactorul atoic" sau 97zut luini9erzialbastre si albastre ce l7sau 8n ur7 o d;r7

AJ

str7lucitoare. #n ti!ul !enei de curent de la 1astern 2eaboard" 8n ur7 cu c;@i9a ani" aufost 97zute !e cerU9reo zecedou7s!rezece 5.3.%.uri.

#. '"eIi o $eorie cu pri"ire la sis$emul de propulsie al @.PMurilor/. 16ist7 ai ulte teorii !osibile" 5 etod7 9alabil7 nuai !entru atosfera

noastr7" ar fi ca na9a disc s7 aib7 !e circuferin@7 generatoare de raze catodice şi astfelsar !utea de!lasa cu are 9itez7" 8n orice direc@ie ar 9rea" !rin si!la ane9rare ageneratoarelor 8n direc@ia dorit7. $eneratoarelaar ioniza aerul din calea 9ehiculului"cre;nd un 9ia !rin care acesta se de!laseaz7. $olurile de aer l7sate 8n ur7 !ot fi cauza !osibil7 a turbulen@elor din senin cu care se confrunt7 !ilo@ii.

5 alt7 odalitate de !ro!ulsie ar fi siilar7 cu reactoarele noastre" dar infinit aira!id7" teoretic a!ro!iinduse de 9iteza luinii. /eactoarele ar utiliza fuziunea nuclear7. rfi ne9oie doar. de aterie fuzionabil7 şi a!7. sta ar e6!lica fa!tul c7 au fost 97zute5.3.%.uri care Zsug[ a!7 din lacuri.



i ai este o teorie care i!lic7 schibarea diensiunilor şi deforarea ti!ului ca oconsecin@7 a c;!urilor electroagnetice.

#. Sa gFndi$ dr, >essup c) *n$re @.P.+.uri 2i Triunghiul Bermudelor es$e o leg)$ur)T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )G+

/" ffa9&iUT2MsorieU anue" c7 for@a c;!urilor agnetice !oate transfora şi

trans!orta atfcr8a dintro diensiune 8n alta... C7 5.3.%.urile !ot !7trunde 8ndiensiunea noastr7 şi a!oi ieşi" lu;nd cu ele oaeni şi alte eşantioane. 1l credea c7unele dintre accidente au fost !ro9ocate de razele catodice ale 5.3.%.urilor" care aucreat goluri de aer 8n care au intrat a9ioanele" dezintegr;nduse. cest lucru e !osibil s7 sefi 8nt;!lat lui Mantei.

%ot7: 0a + ianuarie )*,L" c7!itanul Thoas Mantei" 8!reun7 cu al@i !ilo@i de la$odan ield" no6 ort" au !ornit cu a9ioanele lor <?) Mustang 8n ur7rirea unui5.3.%. Zde o 7rie 8ns!7i;nt7toare[" care a fost 97zut a!ro!iinduse de baz7. C;ndMantei a !ornit du!7 el" ai ul@i artori iau 97zut a9ionul dezintegr;nduse. 4n ra!ortulterior al or@elor eriene s!unea c7 Mantei Za dis!7rut !e c;nd ur7rea !laneta Venus"acesta a9;nd un oent de orbire a c7rei consecin@7 a fost !r7buşirea şi distrugerea

a9ionului[Y. 1l a zburat !rea a!roa!e de 5.3.%." intr;nd 8n c;!ul ionizat al acestuia.9ionul a e6!lodat 8n at;t de ulte buc7@ele" 8nc;t nu sa g7sit niic care s7de!7şeasc7 7riea unui !un. Toate buc7@ile erau !erforate ca şi c;nd nişte 9ierişorişiar fi croit galerii !rin ele.

ceiaşi lucru e !osibil s7 se fi 8nt;!lat cu a9ionul Cons$ella$ion !e care Bob BrushAc7!itan de aerona97 coercial7 ia 97zut e6!lod;nd l;ng7 $reat #nagua" Bahaas" 8noctobrie )*+). Bob zbura la bordul unui DCP şi tocai !rinsese !e radar a9ionul ConR

s$ella$ion care zbura la >oas7 altitudine şi !robabil c7 a9ea !roblee. Dintro dat7 ae6!lodat cu o flac7r7 de o intensitate at;t de !uternic7 8nc;t a luinat cerul de la unorizont la altul" iar ochii au 8nce!ut)GLC-/012 B1/0#T3

s7) doar7. 5 abarca@iune care se g7sea 8n zon7 a !escuit un anual de zbor" !e careBob #a e6ainat ce9a ai t;rziu" şi care era !lin de ici g7urele" la fel cafragentele r7ase din a9ionul lui Mantei.

5.3.%.urile se !are c7 genereaz7 9;rte>uri agnetice te!orare" dar care !otdezintegra a9ioanele.

8nainte de a uri" Jessu! credea c7 este !e !unctul de a desco!eri bazele ştiin@ifice aceea ce se 8nt;!l7" !e care le considera e6!licabile !rin Teoria C;!ului 4nificat alui 1instein.

#. Au$eIi da o explicaIie simpl) a Teoriei CFmpului Unifica$/" 0a baza teoriei st7 conce!tul c7 ti!uls!a

@iul şi ateriaenergia nu sunt entit7@i se!arate" cisunt transuta@ii sub ac@iunea aceloraşi tulbur7ri electroagnetice. De fa!t" Teoria C;!ului 4nificatofer7 8nc7 o e6!lica@ie a aterializ7rilor şi deaterializ7rilor bruşte de 5.3.%.uri. ?

<ractic" este 9orba de c;!urile electrice şi agnetice" care ac@ioneaz7 astfel: unc;! electric creat 8ntro s!iral7 induce un c;! agnetic şi fiecare c;! re!rezint7 odiensiune a s!a@iului. Deoarece 8n s!a@iu e6ist7 trei diensiuni" trebuie s7 ai e6iste



şi un al treilea c;!" !robabil cel gra9ita@ional. #nterconect;nd generatoareleelectroagnetice aXstfel 8nc;t s7 genereze o !ulsa@ie agnetic7" sar !utea s7 se

!roduc7 cel deal treilea c;! !e !rinci!iul rezonan@ei. Jessu! ia s!us ca el crede c7Marina 2.4.. a desco!erit din greşeal7 aceasta 8n ti!ul r7zboiului" c;nd au f7cut une6!erient cu un distrug7tor !e care )a nuit Z16!erientul <hiladel!hia[.)

Ce a fos$ Dxperimen$ul Ahiladelphia/. Confor afira@iilor lui Jessu!" Z16!erien

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )G*

tul <hiladel!hia[ a fost o e6!erien@7 secret7 efectuat7 de Marina 2.4.. 8n )*,H" #a<hiladel!hia" cu sco!ul de a testa efectul unui c;! agnetic !uternic asu!ra unei na9e desu!rafa@7. cest c;! trebuia ob@inut cu a>utorul unor generatoare agneticeAZdegausere[. 2au folosit generatoare !ulsatoare şi ne!ulsatoare !entru a se ob@ine unc;! agnetic foarte !uternic !e şi 8n >urul na9ei aflat7 la doc. /ezultatele au fost !ec;t de uluitoare" !e at;t de i!ortante" dar cu efecte ulterioare nefaste !entru echi!a>.C;nd e6!erientul a 8nce!ut" sa obser9at o luin7 9erzuie ce@oas7" ce9a ase7n7tor cuceea ce descriu su!ra9ie@uitorii incidentelor din Triunghi" care !o9estesc Xdes!re o cea@79erzuie luinoas7. #n cur;nd toat7 na9a era 8n97luit7 de aceast7 cea@7 9erde şi a 8nce!uts7 de9in7 in9izibil7 celor ce se aflau !e doc" !;n7 c;nd a r7as i!riat7 8n a!7 doarura na9ei. 2a ra!ortat c7 distrug7torul a a!7rut la %ortfol(" du!7 care a dis!7rut dinnou" ceeaX) ce re!rezint7" !oate" un rezultat al ob@inerii in9izibilit7@ii care i!lic7 unfenoen de deforare a ti!ului.

4n fost ebru al echi!a>ului a inforat c7 e6!erientul a fost un succes de!lin !eare" cre;nduse un c;! de in9izibilitate de for7 sferic7 ce a de!7şit cu o sut7 deyarzi flancurile na9ei !e toat7 lungiea lui" r7;n;nd i!riat7 !e a!7 nuai forana9ei" na9a !ro!riuzisa ne!ut;nd fi 97zut7. <e 7sur7 ce intensitatea c;!ului creştea"unii ebri ai echi!a>ului au 8nce!ut s7 dis!ar7 şi nu !uteau fi detecta@i dec;t !e cale

tactil7I ca s7 de9in7 din nou 9izibili trebuia efecti9 folosit7 o tehnic7 i!ro9izat7 deatingerecu;inile. l@ii care au fost sulşi din diensiunea lor" aterial7 nu au !utut fidetecta@i şi aduşi la noral dec;t cu a>utorul unui a!arat elec)H=C-/012 B1/0#T3

stronic s!ecial conce!ut 8n acest sco!. <entru aceste cazuri" c;nd un ebru al echi!a>uluinu !utea fi detectat 9izual sau tactil" ceilal@i ebri ai echi!a>ului foloseau e6!resia ciudat7:Z8!otolit 8n elas7[. De fa!t" era o stare de 8ntreru!ere a 9ie@ii" iar re9enirea de!lin7 la



noral constituia o !roble7 serioas7. 2a z9onit c7 ul@i au fost s!italiza@i" unii urind"iar al@ii fiind afecta@i ental 2e !are c7" 8n general" ca!acitatea !sihic7 sa ascu@it" darul@i au fost 97t7a@i de efectele transut7rii" dis!7r;nd şi rea!7r;nd te!orar" fieacas7" fie erg;nd !e strad7" ori st;nd 8n baruri sau restaurante s!re consternarea celordin >ur" !recu şi a chelneri@elor. De dou7 ori habitaclul busolei de !e na97 a fost cu!rinsde fl7c7ri" cu efecte dezastruoase !entru 9as.

#. >essup a fos$ mar$or la aces$e inciden$e/. %u ştiu c;te din lucrurile !e care i lea relatat lea 97zut !ersonal" dar lea

in9estigaI yu seriozitate. V7 rog s7 97 reainti@i c7 el nu a fost unul din scriitoriiZtr7sni@i[" ci un o de ştiin@7 şi un astrono de sea7" cu fai7. 1l a a9ut subconducerea sa cel ai are telesco! cu refrac@ie din eisfera sudic7" a condus c;te9a !roiecte !ri9ind ecli!sele" a desco!erit stele duble şi are o biografie ştiin@ific7 iN !resionant7. 1l sa i!licat 8n Z16!erientul <hiladel!hia[ din cauza unui orn care a !retins c7 este unul din su!ra9ie@uitorii e6!erientului" !e nue Carlos llende AsauCari llenI acesta ia scris lui Jessu! 8n )*?P" 8n leg7tur7 cu cartea sa The Case for $heU5@?s, din cauza ase7n7rii teoriei de baz7. llende a 8ntre@inut cores!onden@7 cu Jessu!care ia r7s!uns aşa cu face orice scriitor cu adiratorii s7i. Du!7 un ti!" Jessu! a fost

rugat s7 9in7 la O'N'R' ABiroul de Cercet7ri %a9ale" la Washington. 27 neT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )H)

leainti c7 cenzura a i!us t7cerea asu!ra Z16!erientului <hiladel!hia[" cu e6ce!@iaunui articol a!7rut 8ntrun ziar din <hiladel!hia. 0ui Jessu! i sa ar7tat un e6e!lar al c7r@iisale care a!7ruse 8n od isterios la 5.%./.I cartea era !lin7 de adnot7ri cu !ri9ire lateoriile sale" la e6!erient şi la acti9it7@ile 5.3.%.urilor. Jessu! a fost 8ntrebat dac7recunoaşte 9reunul din scrisurile de ;n7" !entru c7 se !7rea c7 adnot7rile fuseser7f7cute de trei !ersoane. Jessu! a a9ut i!resia c7 recunoaşte scrisul lui llende şi a !us ladis!ozi@ia 5.%./.ului scrisorile acestuia. De!artaentul Marinei a ordonat s7 fiere!roduse 8n Te6as" cu un a!arat s!ecial" un nu7r de dou7zeci ! şi cinci de co!iidu!7 cartea cu adnot7rile i!riate JI cu roşu. Jessu!" care a !riit trei e6e!lare" a fost

inforat c7 acestea sunt nuai !entru uzul eşalonului de coand7 din De!artaent.Marina nu a recunoscut niciodat7 niic oficial cu !ri9ire la Z16!erient[" dar 8n od certera interesat7 de carte. Jessu! ia ai s!us c7 Marina Militar7 a 8ncercat s7 dea deura lui llende" !lec;nd de la adresa e6!editorului de !e !lic" dar f7r7 succesI niciceilal@i doi coentatori" care au f7cut adnot7ri !e arginea c7r@ii lui Jessu!" nu au !utut fi identifica@i.

#. /e ce sa sinucis >essup/. /ac) sa sinucis" a f7cuto din !ricina de!ri7rii sale !uternice. 1l a fost

contactat de Marin7 ca s7 continue lucrul la Z16!erientul <hiladel!hia[" dar era8ngri>orat de raifica@iile !ericuloase ale afacerii. De aseenea" era ab7tut din !ricinacriticilor aduse c7r@ilor sale de c7tre luea ştiin@ific7 şi acadeic7.

#. 'Ii spi$s dac) sa sinucis. Dxis$) mo$i"e s) se cread) c) a fos$ ucis)HG$HARLE# B1/0#T3

/. u fost unele coentarii unii oaeni aşa au crezut !oate c7 !utea fi sal9at.1ra 8nc7 8n 9ia@7 c;nd a fost g7sit... !oate c7 a fost l7sat s7 oar7. Teoriile sale eraufoarte a9ansate şi !oate c7 au e6istat oaeni cu influen@7 care au dorit s7 8!iedicer7s!;ndirea lor.



1ste ciudat fa!tul c7 !ro!riul e6e!lar al c7r@ii sale" cu adnot7rile arginale" ca şie6e!larul !e care Jessu! i) d7duse #ui Briant /ee9es Aun alt scriitor des!re 5.3.%.uriau dis!7rut de 8a !oşt7" c;nd au fostU e6!ediate altora.

#. Sun$eIi de acord cu $eoriile lui >essup/. #n generai" da. 8ntreaga !roble7 a agnetisului este 8nc7 un ister. Dac7

dez9olt7 teoria lui 1instein des!re C;!ul 4nificat" care a inclus c;!urilegra9ita@ional şi electroagnetic 8n teoria ti!s!a@iu" atunci c;!urile agnetice" d.U7sunt suficient de !uternice" sunt ca!abile s7 fac7 obiectele şi oaenii s7şi schibediensiunea şi" deci" s7 de9in7 in9izibile. /7s!unsul cu !ri9ire la Triunghiul Berudelor sar !utea s7 fie g7sit 8n abera@iile electroagnetice sau 8n controlarea acestora atunci c;nd suntacti9ate s!ontan sau 9oit" şi !are !lauzibil fa!tul c7 !rezen@a unui O'!'N1 ar !utea crea8nc7rc7turile de energie necesare.

#. /e ce credeIi c) exis$) o concen$rare a$F$ de mare de e"enimen$e *n Triunghi/. 1u cred c7 fiin@ele inteligente care c7l7uzesc 5.3.%.urile nu nuai c7 iau

eşantioane ca s7 controleze gradul nostru de !rogres ştiin@ific" do9ad7 fiind fa!tul c7 suntinteresa@i de Ca!e ennedy şi de e6!erien@ele noastre s!a@iale" dar ele se re8ntorc acolounde !robabil au e6istat s7laşuri sacre antice sau !oate nişte centrale sau generatoare

de energie" careT/#4%$-#40 BERMUDELOR -**

acu sunt sub a!e. #n ultiii ani sau desco!erit l;ng7 Biini" !recu şi 8n altelocuri din arhi!elagul Bahaas" ari co!le6e de cl7diri !e fundul 7rii" ceea ceindic7 fa!tul c7 a e6istat cu ii de ani 8n ur7 o ci9iliza@ie su!erioar7. 1steai ult dec;t ciudat fa!tul c7 aici se !etrec cele ai ulte incidente şi c7 at;tde ulte 5.3.%.uri sunt de!istate aici !e cer sau intr;nd şi ieşind din ocean.

A J i

#. Ce pu$em face cu @,P,+.urile 2 i cu ameninIarea pe care o repre&in$)/. 8n !rezent nu !ute face niic. 1u nu cred c7 e6ist7 !ericol !rea are

!entru a>oritatea c7l7tor ilor şi !oate c7 !ersoanele dis!7rute sunt 8nc7 8n9ia@7 8n alt loc şi 8n alt7 diensiune. 1u cred c7 este i!ortant s7 recunoaştesitua@ia şi s7 8ncerc7 8n 9reun fel s7 intr7 8n leg7tur7 cu ei ceea ce 8nNcerc7 s7 face a>oritatea dintre noi.

9;nd 8n 9edere ceea ce sunt ei 8n stare s7 fac7" ar trebui s7 ne consider7norocoşi c7 acti9it7@ile lor" cel !u@in !;n7 8n !rezent" au a9ut un caracter de bun79oin@7" cu toate c7 este !osibil ca aceşti 9izitatori s7 nu 9in7 to@i din aceleaşilocuri din interiorul sau e6teriorul s!a@iului şi s7 nu aib7 aceleaşi 9ederi ZconNser9atoare[ des!re !laneta noastr7 şi locuitorii ei.

Dac7 na9ele s!a@iale se fac 9ino9ate" 9oit sau nu" de !enele de curent" trebuies7 rearc7 c7 nici un accident care a i!licat 97t77ri !ersonale nu sa !etrecut 8n ti!ul acestor !ene de curent.

Trebuie en@ionat fa!tul c7 abele ari !ene de curent" cea din %ortheast" 8n)*P?" şi cea din Miai" 8n )*+H" au fost urate de relat7ri locale !ri9ind a!ari@iade 5.3.%.uri. %8n ti!ul !enei de curent din %ortheast sa ra!ortat a!ari@ia uneiingi str7lucitoare cu un diaetru de o sut7 de !icioare 8n 2yra



```````````UUUU)H,C-/012 B1/0#T3

cuse" !rintre obser9atori nu7r;nduse şi şefulad 0unc$ al gen@iei de 9ia@ie ederal7.lte 5.3.%.uri au fost senalate !e cerul oraşelor %e 'or(" %ear( şi <hiladel!hia" 8nnueroase locuri din Massachusetts" /hode #sland şi statul %e 'or(. 4n efect secundarcurios a fost !roasta func@ionare a otoarelor şi 8ntreru!erea radiourilor autoobilelorcare sau aflat 8n a!ro!ierea 5.3.%.urilor" datorit7 8ntreru!erii curentului electric" fa!tase7n7tor cu cel senalat de !iloEii a9ioanelor sau echi!a>elor na9elor ce sau aflat 8nTriunghiul Berude8or.

Totuşi este e9ident fa!tul c7 ulte !ersoane !articulare au fost influen@ate derelat7rile des!re 5.3.%.uri care !ro9oac7 !erturba@ii ale c;!ului agnetic terestru"afect;nd totodat7 counica@ie şi instala@iile electrice şi 8n consecin@7 au !us autoat !ana de curent !e seaa unor 9izitatori e6traterestri" ceea ce ia deterinat s7 !orneasc7la c7utarea intruşilor" isiune ult uşurat7 de fa!tul c7 nu ai era luina care s78!iedice 9izibilitatea" totul fiind cufundat 8n 8ntuneric" condi@iile de scrutare a boiteifiind deci o!tie.

Cu toate c7 8n cazul Marei <ene de Curent din )*P? sa dat 9ina !e dis>unctoare"totuşi nu sa e6!licat cau&a !rinci!al7" iar o rearc7 f7cut7 la sf;rşitul in9estiga@iilor este8nc7 9alabil7: <ana electric7 creat7 de c7derea re@elei de curent nordestice a generat unuldin cele ai ari istere din istoria ci9iliza@iei oderne.. C;@i9a dintre cei ai !erse9eren@i obser9atori ai Triunghiului Berude8or sunt de acordc7 dac7 nu e6ist7 o e6!lica@ie !7;ntean7 !entru aceste dis!ari@ii din zon7" atunci !oate c7e6ist7 una e6traterestr7 !reluarea na9elor" a9ioanelor şi a oaenilor de c7tre

T/#4%$-#40 B1/M4D105/

)H?

5.3.%.uri. #n !lus" a>oritatea obser9atorilor au ra!ortat c7 5.3.%.urile a!ar cel aiadesea sub 8nf7@işarea unor luini de diferite intensit7@i şi culori" cu !rec7derenoa!teaI astfel" cu ocazia unor dis!ari@ii de a9ioane sau senalat luini neobişnuite !ecer. şa sa 8nt;!lat cu !rile>ul dis!ari@iei 3borului )* şi 8n cazul lui S$ar 'riei Cutoate c7 e6ist7 unele !7reri coune cu !ri9ire la leg7tura dintre 5.3.%.uri şidis!ari@iile de na9e şi a9ioane" 8n ceea ce !ri9eşte locul de origine al acestora nu aie6ist7 concordan@7 8ntre cercet7tori.

4nde9a" 8n s!a@iul e6traterestru" unde e6ist7 iliarde de !lanete !osibil locuite" sar !utea s7 fie un loc de unde 9in aceşti 9izitatoriI nuai c7 ti!ul de c7l7torie" calculat8n ani luin7" ar necesita o bun7 !arte a unei 9ie@i" ba !oate chiar ai ulte 9ie @i.C7l7toria la cea ai a!ro!iat7 stea 2oarele nostru ar dura nuai o!t inute la9iteza luinii" 8ns7 !;n7 #a ur7toarea stea" l!ha Centauri" ar dura ,"H aniluin7.1ste !osibil 8ns7 ca durata de 9ia@7 aşa cu o şti noi s7 nu se a!lice şi la !lanetele 8nde!7rtate" unde sar !utea s7 fie cu totul alte condi@ii. #n afara de acestea" 8nultiii ani au a!7rut noi teorii cu !ri9ire la liita de 9itez7 a luinii" curbarea s!a@iuluişi rela@ia dintre ti!" as7 şi energie" care ar !utea s7 odifice conce!@ia noastr7des!re ti!ul necesar unor c7l7torii s!re alte gala6ii.

4nii teoreticieni sugereaz7 c7 locul de unde sosesc 9izitatorii ar fi ai a!roa!e de !laneta noastr7" !oate din chiar oceanele Terrei. #9an 2anderson" 8n cartea sa !n"i&ible



#esiden$s A/eziden@i in9izibili" sublinia c7 a!roa!e trei sferturi din Terra este aco!erit7de a!e A)+= === === de il e !7 tra te de a!7 fa @7 de P= === === de ile !7tratede uscat" şi e9iden@ia fa!-*+C-/012 B1/0#T3

$ul c7 fiin@ele care res!ir7 aer tr7iesc !e rundul oceanului aerian" !e c;nd cei careres!ir7 a!7" nesili@i sa r7;n7 !e fundul hidrosferei" au la dis!ozi@ia lor un 9olucubic uriaş !entru a 9ie@ui şi a se dez9olta" ceea ce sugereaz7 !osibilitatea c7 e6ist7 ... Zoci9iliza@ie[ Asau Zci9iliza@ii[ subac9atic7 !e !laneta noastr7" de 9ree 8ndelungata" caresa dez9oltat aici" şisau c7 e6ist7 entit7@i inteligente care 9in din alte locuri... care !refer7s7 foloseasc7 !lanşeul hidrosferei şi !osibil straturile de su!rafa@7 ale litosferei unde !robabil c7 9ie@uiesc şi ac@ioneaz7.

2anderson ai obser97 c7 dac7 o astfel de y9iliza@ie sa dez9oltat sub a!a" sar !uteaca ea sS fie cu ult ai a9ansat7 dec;t ci9iliza@ia creat7 de 9ie@uitoarele terestre care au !7r7sit a!a cu ulte ilioane de ani 8n ur7" deoarece 8n a!7 acestea au a9ut

continuitatea de dez9oltare 8n ediul originar dea lungul secolelor şi nu a trebuit sa se !reocu!e de cele ce se !etreceau !e uscat.<rezen@a acestor entit7@i dez9oltate şi acti9it7@ile tehnologice din oceanele luii

!oate c7 au stat la baza nueroaselor legende re@inute de istorieI nuai c7 8nt;!l7rileneobişnuite sunt notate şi 8nregistrate cu ai ult7 !recizie 8n !rezent dec;t 8n trecut.ceasta ar e6!lica scufundarea 5.3.%.urilor din aer 8n a!7 8n Triunghiul Berudelor" !recu şi interesul acestora fa@7 de dez9olt7rile tehnice din lorida şi din zona a!elor8ncon>ur7toare. #n ceea ce !ri9eşte desco!erirea ade97rului des!re e6isten@a lor" situa@ianu !utea fi in9ers7" adic7 nu noi s7i desco!eri" ci ei s7 ne fi desco!erit şi s7 fi constatatc7 acti9itatea noastr7 !rezint7 o !rie>die !entru ediul lor.

Mai e6ist7 şi o!inia c7 5.3.%.urile !ro9in din alte diensiuni şi r7!esc na9ele"a9ioanele şi oaenii.T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )H+

Teoria coe6isten@ei altor diensiuni" care atinge şi teoria ateriei negati9e" a !7;ntului negati9" este ai !u@in #a od7 ast7zi" dec;t atunci c;nd a fost lansat7"c;te9a decenii 8n ur7.

iralul /ichard Byrd" e6!lorator 9estit şi !ilot care a zburat !este c;!urileagnetice intense ale celor doi !oli" a f7cut 8n )*G* jo counicareradio incredibil7 !ec;nd se afla deasu!ra <olului 2ud. 1l a s!us c7 a trecut !rintro cea@7 luinoas7 şi a !7Ntruns deasu!ra unei zone 9erzi" cu lacuri f7r7 ghea@7 !e ele" şi c7 a 97zut nişte anialedintre care unele se7nau cu bizonii" !recu şi oaeni cu as!ect !riiti9.Transisiunearadio sa 8ntreru!t brusc" iar relat7rile airalului Byrd au fost !use !e seaae!uiz7rii ner9oase şi halucina@iilor. %u sa f7cut !ublicitate is!r79ii airalului" 8ns7 ciudatatransisiune a ştirbit re!uta@ia sa 8n cercurile ştiin@ifice. 1ste straniu" totuşi" c7 un nu7r de !ersoane care se duceau frec9ent la cineatograf 8n anii XG=" afir7 c7 au ur7rit !eecran filele realizate cu e6!lor7rile 8ntre!rinse de Byrd şi" 8n acest cadru" au 97zutt7r;ul de dincolo de <oliI deşi nu este e6clus ca aceşti cinefili" influen@a@i de cele cititedes!re incident" s7 fi confundat cele 97zute !e !;nz7 cu c7l7toria airalului Byrd.#ncidentul res!ecti9 a fost trecut 8n sfera legendei şi nu ai este !oenit de nieni" cue6ce!@ia acelor ade!@i ai cultului !7;ntului g7unos 8n interior" care !resu!un c7



airalul a zburat !rintro gaur7 8n golul din interiorul !7;ntului şi nu 8n alt7diensiune" aşa cu sa sugerat 8n cazul dis!ari@iilor din Triunghi.

#n orice caz" se !are c7 e6ist7 o siilitudine 8ntre c;!urile de for@7 agnetice" aşacu au fost create "8n Z16!erientul <hiladel!hia[" şi condi@iile de dea)HLC-/012 B1/0#T3

su!ra !olilor" !resu!un;nd c7 airalul a tra9ersat !olul şi c7 era 8n de!lin7tateafacult7@ilor sale intale.

Dac7 lu7 8n considera@ie gaa larg7 de explicaIii neobişnuite !e care o ofer7in9estigatorii serioşi şi bine !reg7ti@i 8n doeniul incidentelor din Triunghiul Berudelor" !arca ne ainti de aforisul lui -aldane: 4ni9ersul nu este ai ciudat !e c;t ne iaNgin7 noi"U el este chiar ai ciudat decF$ ne pu$em iagina. #ntre diferitele oti9e aledis!ari@iilor" !e care lea luat 8n considera@ie" se nu7r7 ca!turarea selecti97 a fiin@eloroeneşti de c7tre entit7@i din s!a@iul intra sau e6traterestruI g7urile din c y 8n care

aerona9ele !ot !7trunde dar nu şi ieşiI on ceea ce a fost nuit7 o ru!tur7 agnetic78n cortina ti!ului" !recu şi 9;rte>urile 8n care aerona9ele !ot dis!7rea" iar oaenii !ot !7trunde 8n alte diensiuni.

ceste teorii nu sunt cu niic ai fanteziste dec;t teoria care !resu!une e6isten@a 8nTriunghiul Berudelor a unor co!le6e energetice" aşi str79echi sau surse ale uneici9iliza@ii anterioare" care zac !e fundul oceanului şi care !oate c7 ast7zi se 8nt;!l7 s7fie declanşate de a9ioanele aflate 8n zbor deasu!ra lor" cre;nd 9;rte>uri agnetice şi !roduc;nd disfuncEzi agnetice şi electronice. Cu alte cu9inte" a9ioanele care trecdeasu!ra zonei" 8n anuite condi@ii !ot declanşa !ro!ria lor distrugere. Dar !e c;ndaceast7 teorie !are cea ai incredibil7 Adu!7 norele noastre dintre toate teoriile !ecare lea enuerat" anuite tr7s7turi naturale sau nenaturale ale zonei 8n discu@ie şiale istoriei geologice duc la concluzia e6isten@ei unei tr7s7turi coune !entru toate

teoriile de ai sus. Ca s7 !ute lua 8n considera@ie aceast7 nou7 teorie trebuie s7 ne8ntoarce 8n ti! 8n 9ia@a oceanului şi a ci9iliza@iei uane.(IL O #UGE#TIE DIN TRE$UTUL O$EANULUI

2e consider7 do9edit" 8n general" fa!tul c7 zone ale !7;ntului erau odinioar7aco!erite de a!e" !e c;nd arii aflate 8n !rezent sub ni9elul 7rii constituiau uscatul. 0ucrulacesta a fost obser9at chiar şi de naturaliştii 9reurilor str79echi" care au desco!erit ure de9ia@7 fosilizat7 8n regiuni deşertice" !recu şi de arheologii oderni care au g7sitschelete de balene 8n teritorii situate ad;nc 8n interiorul continentelor"

cu sunt Minnesota si chiar zona un@ilor -ialaia. A r,#n acelaşi ti!" a!le 7rturii atest7 c7 2ahara a fost" c;nd9a" o are interioar7.

16ist7 un consens general 8n !ri9in@a alternan@ei 8ntre uscat şi a!e !e globI 8ns7 !recizarea !erioadei c;nd au a9ut loc aceste alternan@e este deosebit de i!ortant7 !entrua!recierea gradului de schib7ri !etrecute 8ntre !7;nt şi are 8n interiorul TriunghiuluiBerudelor" 8n liitele unor ere geologice co!arati9 recente.

Cunoaşte c7 8n era glaciar7 un 9olu iens de a!7 arin7 sa solidificat sub foraunor ghe@ari care aco!ereau ari su!rafe@e ale eisferei nordice.



Cu a!ro6iati9 )G === de ani 8n ur7" c;nd ghe@arii au 8nce!ut s7 se to!easc7 datorit7schib7rilor cliatice ale c7ror cauze nu au !utut fi clarificate),=C-/012 B1/0#T3

nici !;n7 ast7zi ni9elul a!elor 8n luea 8ntreag7 a IZ 8nce!ut s7 creasc7"8nghi@ind @inuturi costale şi insule" J transfor;nd isturi 8n str;tori şi insuleari 8n l !latouri subarine. %i9elul a!elor oceanelor de !e !7;nt" lato!irea ghe@arilor din !erioada celei de a ?V treia glaciaEiuni" se estieaz7 c7 eracuUG== de etri" i ori chiar ai ult" sub ni9elul actual. #n >>lus" ulte su!rafe@e de !7;nt c;nd9a deasu!ra a!elor se afl7 acu la ad;ncii şi ai ari dec;t cea en@ioNnat7" din cauza acti9it7@ilor 9ulcanice care se desf7şurau !e atunci" ori care au a9ut loculterior inunda@iilor sau <oto!ului" ca s7 folosi terinologia din Biblie, care este !osibils7 fi descris aceste e9eniente. !roa!e toate rasele şi triburile din lue !7streaz7 8naintire relat7ri 9ii des!re niicirea !e scar7 uni9ersal7" 8n trecut" !rin foc" inunda@ii"cutreure" e6!lozii" ori !rin zdruncinarea" de!lasarea şi coutarea ienselor 8ntinderi de

!7;nt. #n a>oritatea cazurilor" şi 8n od tradi@ional" su!ra9ie@uieşte un singur b7rbatcare 8!reun7 cu failia" cru@at7 şi ea" reiau 9ia@a de #a ca!7t" aşa cu a !rocedat %oe8ndat7 ce cataclisul a contenit şi a!ele sau retras" eliber;nd uscatul. #ns7 %oe a fost doarunul dintre su!ra9ie@uitorii unor cataclise" acela cunoscut oştenitorilor tradi@iilorreligioase iudeocreştine. u e6istat 8ns7 nueroşi al@i su!ra9ie@uitori 8n ura acestorcatastrofe sau a altora ase7n7toare" !rintre care Deucalion din itologia greac7" acelacare a re!o!ulat Terra 8!r7ştiind !ietre" fiecare !iatr7 transfor;nduse 8ntro fiin@7oeneasc7I Bairbasbata" su!ra9ie@uitorul !oto!ului des!re care se !o9esteşte 8n e!o!eeaindian7 Mahabhara$a= 4tna!işti din itologia babilonian7 a c7rui legend7 este foartease7n7toare cu R cea a lui %oeI 'ia din #ranI Co6co6 din anticul

i'

TRIUNGHIUL B1/M4D105/

),)

Me6ic" care sa sal9at de !oto!ul distrug7tor cu a>utorul unei iense !lute construit7dintrun chi!aros uriaşI Tez!i" ebrul altei rase" ai dez9oltate" din Me6ic" care sa folositde o corabie s!a@ioas7 !e care a 8nc7rcato cu gr;ne şi anialeI Bocica din legendacolubian7 Cibcia" care a sfredelit un orificiu 8n !7;nt A8ntocai grecului Deucalion !rin care sau scurs şi sau retras a!ele !oto!uluiI Traandere" %oe al neaului guarani din sudestul ericii de 2ud" care sa sal9at !e trunchiul unui arbore uriaş cua>utorul c7ruia a !lutit !;n7 la 9;rful untelui unde a su!ra9ie@uitI !recu şi 8nc7 ulteaseenea e6e!le din luea 8ntreag7. #n toate cazurile" anialele sal9ate reflect7 faunacaracteristic7 loculuiI de !ild7" 8n legenda neaului guarani, confratele aerican al lui %oe a sal9at de !r7!7d" 8n afar7 de anialele obişnuite !e care le g7si 8n arc7" şicategorii e6otice cu sunt laa" >aguarii" ta!irii" bi9olii" coio@ii şi 9ulturii.

Cu aseenea arie de e6tindere a aceleiaşi legende chiar şi !erioada dezastrului de lao zon7 la alta difer7 !u@in" 8ntre ,= şi P= de zile !are !lauzibil7 !resu!unerea c7 a a9ut loco catastrof7 !e scar7 ondial7 care a trauatizat !rofund eoria rasei uaneI c7 acestcataclis a fost legat de a!ele 7rii şi c7 dre!t urare au a9ut loc odific7ri alereliefului scoar@ei" ale cliei şi ale ni9elului 7rilor şi oceanelor.

/einiscen@e ale catastrofei" ori ale catastrofelor" se reg7sesc nu nuai 8n eoriaouluiI e6ist7 şi 7rturii care do9edesc c7 au a9ut loc 9aste creşteri" scufund7ri sau curb7ri



ale su!rafe@ei uscatului sau ale fundurilor 7rilor" aşa cu atest7 8ntinderile nisi!oase de lasute de etri ad;ncie 8n >urul insulelor zore" !recu şi !la>ele dea lungul coastelor careurc7 zeci),GC-/012 B1/0#T3

şi sute de etri s!re interiorul continentului" 8ndeosebi 8n $roenlanda" California de nord şi<eru Aunde 9estigii ale culturii ateriale a oului !ot fi 8nt;lnite 8n a!ro!iere de bazastr79echilor straturi geologice rezultate din e6tinderile aintite c7tre interior. Chiar şiun@ii nzi" fora@iuni geologice destul de recente" se !are c7 au fost 8!inşi sau for@a@is7 st 8nal@e" antren;nd cu ei !oate oraşe" cu a fost Tiahuanaco" !e c;nd alte regiunicostale din erica de 2ud sau !r7buşit 8n abisul %asc7 din ocean. 1ste !osibil caaceeaşi catastrof7 s7 fi cauzat to!irea ghe@arilor" ceea ce a !ro9ocat #a r;ndul ei inundarea !latourilor insulelor din tlantic şi ale unor ari !or@iuni ale !latforelor continentale"care !;n7 atunci se aflau deasu!ra a!ei. #n acelaşi ti! sau !etrecut odific7ri cliatice8n toat7 luea 8n od e9ident" cu ra!iditate uluitoare. #n 2iberia 8nc7 şi azi se aidesco!er7 tru!uri de au@iI !rocesul de 8nghe@are şi de congelare a a9ut loc cu at;ta

iu@eal7 8nc;t carnea lor sa do9edit a fi coestibil7" fiind ;ncat7 ini@ial de c;ini" a!oie6!eriental şi de oaeni de ştiin@7 ruşi. ceşti au@i" rinoceri şi alte aniale care nuai fac !arte din fauna 2iberiei" au fost sur!rinse" !robabil" de ;l 8nghe@at Asau de noroicare a 8nghe@at ulterior şi sau congelat at;t de iute 8nc;t 8n stoacul lor sau g7sit !lantecare nu ai !ot fi 8nt;lnite 8n flora siberiana actual7.

4nele regiuni din 2iberia de nord" las(a şi Canada sunt co!let aco!erite deciolanele uriaşelor !achidere care au !ierit Ase estieaz7 cu )= ===)G === de ani 8nur7" acolo unde se refugiaser7" c7ut;nduşi se !are sc7!area" 8nc;t e6ist7 insule sau !uncte 8nalte de relief care ofer7 i!resia c7 sunt constituite 8n 8ntregie din oasele lor.lte !uncte deT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ),H

su!ra9ie@uire unde s!ecii de aniale" total diferite şi ne!rietenoase unele fa@7 de altele"sau refugiat şi au !ierit 8n as7 se 8ntind dea lungul nordului 1uro!ei" 8n sia Central7şiX 8n China" cre;nd i!resia c7 toat7 !artea su!erioar7 a eisferei nordice a suferit" bruscşi 8n acelaşi ti!" o schibare de clia ra!id7 şi ine6!licabil7. Dar şi 8n alte zone aleluii e6ist7 do9ezi ale dis!ari@iei siultane şi 8n as7 a unor s!ecii diferite" du!7 cuatest7 uriaşul ciitir al elefan@ilor din nzii colubieni" şi chiar sub a!7" cu este cazulenorului ciitir al elefan@ilor de are" 8n largul coastelor $eorgiei. %ici unul din aceste aNifere nu 8şi a9eau habitatul natural acolo unde oartea lea sur!rins şi unde au !ieritX 8nnu7r uriaş" 8n cursul odific7rilor neaşte!tate ale cliei" cu )G === de ani 8n ur7.

2u!rafe@ele de uscat din aceast7 !erioad7" 8n !rezent sub a!e" includ o !arte" din zonaMediteranei" res!ecti9 !un@ile ce legau frica de $ibraltar" 2icilia de #taliaI o bun7 !artedin zona M7rii %ordului" !latforele continentale din largul coastelor #rlandei" ran@ei"<eninsulei -is!anice şi friciiI !latourile scufundate din >urul insulelor zore" Canare şiMadera" coaa zore$ibraltar" coaa tlanticului de nord" !latforele continentale aleericilor de %ord şi de 2ud" !recu şi ai ales uriaşele 9aluri de nisi! ale insulelorBahaas" care toate la un loc aco!ereau 8nain te de a fi 8nghi@ ite de a!e o su!rafa @7de ii de (iloetri !7tra@i.

16ist7 do9ezi din belşug c7 8n ur7 cu zece sau dou7s!rezece ii de ani acestesu!rafe@e se aflau deasu!ra ni9elului oceanului. 5 e6!edi@ie ştiin@ific7 ruseasc7 la nord de



zore a dragat roci de la ad;nciea de P P== de !icioare ce do9edeau ca sau forat),,$HARLE# BERLIT!

la !resiunea atosferic7 8n ur7 cu a!ro6iati9 )+ === de aniI iar o alt7 o!era@iunede dragare 8ntre!rins7 8n secolul al ]]le7" cu !rile>ul re!ar7rii unui cablu subarin

transatlantic 8n 9ecin7tatea insulelor zore" a adus la su!rafa@7 buc7@i de tachilit7" 9a soide la97 sticloas7 care se foreaz7 deasupra a>Jei" la !resiunea atosferic7" 2a estiat c7rocile res!ecti9e a9eau o 9echie de circa )G === de ani. ACazul acesta a fost coentatadesea" oti9ul ru!erii cablului !rezent;nd un interes deosebit" deoarece do9edea c7 !latfora oceanului continu7 s7 se işte şi 8n zilele noastre" o 8n7l@are brusc7 a funduluiarin la !este l G== de etri ad;ncie fiind cauza accidentului.

4n !roiect 8n curs de 8nf7!tuire A)*+H)*+, 8n zona zorelor de c7tre 4ni9ersitateadin -alifa6" care !re9ede efectuarea de in9estiga@ii 8n leg7tur7 cu energia geoteric7" aa9ut dre!t rezultat indirect confirarea du!7 forarea !rielor o!t sute de etri de carot7subarin7 c7 rocile scoase la su!rafa@7 !rezentau indicii c7 se foraser7 deasu!rani9elului a!ei" ceea ce i!lica ideea c7 ari 8ntinderi din >urul insulelor zore sau aflat

c;nd9a deasu!ra oceanului.5 alt7 desco!erire f7cut7 destul de cur;nd !are s7 confire eleentul ti! de )G=== de ani !entru cea ai recent7 scufundare 8n tlantic a unor ari 8ntinderi de uscat"care ar coincide >i cu !erioada estiat7 a celei de a treia glacia@iuni. #n )*?P doctorii /.Malaise şi <. olbe" de la Muzeul %a@ional din 2toc(hol" au forulat o!inia c7scheletele diatoeelor de a!7 dulce !e care doctorul olbe le adusese la su!rafa@7 cuun eşantion de fora> ob@inut de la ad;nciea de )G === de !icioare" 8n a!ro!iere deCoaa tlanticului fuseser7 sedientate ini@ial 8ntrun lac cu a!7 dulce" situatodinioar7 !e uscat"T/#4%$-#40 BERMUDELOR -.:

dar care ulterior sa scufundat şi se afl7 8n !rezent la fundul oceanului. V;rsta acestordiatoee de a!7 dulce a fost a!reciat7 a fi 8ntre )= === şi )G === de ani. ceast7 cifr7coincide 8n od ciudat cu relatarea lui <laton din dialogul s7u intitulat Timaios f7cut7 cuA!ri9ire la tlantida" un are continent care ar fi e6istat 8n largul oceanului 8n ur7 cu *=== de ani Aori cu a!ro6iati9 )) ,== de ani 8naintea 9reurilor noastre.

Datele calculate !e baza eleentelor oferite de legende !ot fi !use sub senul8ntreb7rii" dar şi ai 8ndoielnice de9in ele c;nd !ro9in din surse de ;na a doua sau atreia. <laton de@inea infora@ia des!re tlantida de la 2olon" iar acesta" #a r;ndul s7u" oaflase cu !rile>ul unei c7l7torii la 2ais" 8n 1gi!t. Trebuie obser9at7" totuşi" frec9entacoinciden@7 a ti!ului calculat şi de alte rauri ale ştiin@ei care se !reocu!7 de t7r;urile8nghi@ite de a!e. 16ist7XX 8ns7 şi alte indicii care atest7 c7 8ntinse su!rafe@e din tlanticul de9est se g7seau c;nd9a deasu!ra ni9elului a!ei. %isi!urile !la>elor" de e6e!lu" nu seforeaz7 la fundul oceanelor" ci !rin for@a 9alurilor ce se s!arg de aluri. Totuşi" 8ntinderide nisi! se g7sesc 8n ad;ncul a!elor" !e !latoul din >urul zorelor. or @a r;urilor este aceNea care sa!7 canioanele nuai la su!rafa@a uscatului. Dar canionul flu9iului -udson se8ntinde sute de ile

A

sub a!7" 8n largul oceanului. #n acelaşi od !7trund 8n ad;ncuri canioanele forate dea!e curg7toare din 1uro!a" frica şi erica de 2ud" care se 9ars7 8n ocean.

5seinte oeneşti şi de astodon@i au fost g7site !e fundul M7rii %ordului" 8!reun7



cu unelte !reistorice care indicau un anuit grad de dez9oltare" !recu şi !robabilitateaunei culturi !e 7sur7" 8n),PC-/012 B1/0#T3

<leistocen Acu !este )) === de ani 8 .Ch.. <oate c7 cea ai fra!ant7 7rturie dintre

toate c;te le cunoaşte care atest7 8nghi@irea de a!e a 9estigiilor de cultur7 ale !o!oarelor !reistorice" 8nainte de to!irea ultiilor ghe@ari o constituie cl7diriiS 9adurile"digurile şi druurile subarine desco!erite cu o frec9en@7 tot ai are 8n a!ele carescald7 @7rurile de a!us ale 1uro!ei şi fricii de 2ud" !recu şi coastele sudice aleericii de %ord. cestea din ur7 includ case" ziduri şi druuri !ietruite care !ornescde la coastele !eninsulei 'ucatan şi ale -ondurasului şi se continu7 s!re est" leg;nduse !oate de oraşele scufundate şi continu;nd sub a!7. 9e chiar şi e6e!lul ziduluiarin 8nalt de treizeci de !icioare şi lung de o sut7 de ile" care !7trunde 8n a!eleoceanului ce scald7 coasta Venezuelei" 8n a!ro!iere de gurile 5rinocului. 0a 8nce!ut sa !resu!us c7 este 9orba de o crea@ie a naturii" 8ns7 liniile dre!te şi co!ozi@ia ziduluidezint aceast7 i!otez7.

9e indicii teeinice c7 o as7 solid7" continental7" a e6istat acolo unde ast7zi seafl7 Marea Caraibilor" ale c7rei r77şi@e sunt !robabil insulele şi crestele un@ilorcare constituie ntilele. 8n )*P*" o e6!edi@ie ştiin@ific7 a 4ni9ersit7@ii Du(e a 8ntre!rinso!era@iuni de draga> 8n ai ulte locuri #a 9es /idge" o coa7 care se 8ntinde dealungul coastei estice a bazinului 9enezuelian" 8ntre Venezuela şi insulele Virginia. #ncincizeci de ocazii au fost scoase la su!rafa@7 roci granitice Ade eru!@ie 9ulcanic7 acid7.#n od obişnuit" aceste roci !ot fi 8nt;lnite nuai !e continent. Dr. Bruce -eezen" distinsoceanograf" coenta cazul" s!un;nd: <;n7 de cur;nd geologii erau 8ncredin@a@i c7rocile granitice uşoare sau eru!ti9e acide sau forat nuai !e continent şiT/#4%$-#40 B1/M4D105/ ),+

c7 crusta subarin7 a !7;ntului este co!us7 din roci bazaltice grele" de culori

8nchise... De aceea e6isten@a rocilor granitice de culori deschise ar !utea confira o 9echeteorie confor c7reia 8n regiunea r7s7ritean7 a Caraibilor se afla c;nd9a un continent şic7 aceste roci !ot re!rezenta do9ezi ale unui astfel de continent !ierdut" scufundat.

Totuşi" cele ai ulte incidente !etrecute 8n interiorul Triunghiului Berudelor sauconcentrat 8n zona !latoului subarin al insulelor Bahaas unde sau f7cut şi cele aisur!rinz7toare desco!eriri la ad;ncii de nuai c;@i9a st;n>eni arini . ora@iunilecalcaroase scufundate la Bahaa Ban(s se aflau 8n cea ai are !arte deasu!ra a!ei8n ur7 cu )G === de ani. ceast7 9ast7 su!rafa@7 de uscat cu!rindea golfuri şi cursuriinterne de a!e care acu sunt e9iden@iate de h7r@ile subarine" aşa cu se 8nt;!l7 8nzone din ad;ncul oceanului 8n >urul şi chiar la Bahaa Ban(s. ceast7 considerabil78ntindere de !7;nt o singur7 insul7 are sau !oate ai ulte" ai ici constituit78nainte de creşterea ni9elului 7rilor" se bizuia !e o cultur7 co!le67" dac7 ar fi s7 >udec7 !e baza 9estigiilor subarine. Din )*PL şi !;n7 8n !rezent desco!eririlesubac9atice f7cute ai ales 8n a!ro!iere de Biini blocuri uriaşe de !iatr7 8binate ar !utea re!rezenta lucr7ri asi9e ce !refigureaz7 druuri" !latfore" lucr7ri !ortuare sauziduri !r7buşite !e fundul oceanului. 1le se asea7n7 8n od straniu cu construc@iile de !iatr7 din e!oca !reincaş7 din <eru" cu coloanele de la 2tonehenge sau cu zidurileciclo!ice din $recia inoic7. V;rsta !ietrelor nu este sigur7" deşi r7d7cinile fosilizate aleunor anglieri" care crescuser7 !e uscat"



l 4n s8;n>en arin K l" LH .),LC-/012 B1/0#TG

tratate cu carbon ), indicau o 9echie de circa )G === de ani.

Cea ai celebr7 do9ad7 a fost şoseaua sau zidul Biini" desco!erit7 !entru8nt;ia Uar7 8n )*PL de dr. J. Manşon Valentine" 8!reun7 cu scufund7torii JacFues Mayol"-arold Clio şi /obert ngo9e. 37rit7 ai 8nt;i de la bordul unei na9e c;nd area eradeosebit de str79ezie şi f7r7 nici o cut7 la su!rafa@7" ea ar7ta aşa cu o descrie doctorulValentine: 4n !a9a> larg din !ietre !late dre!tunghiulare sau !oligonale aran>ate 8n ode9ident" con9ing7tor şi cu acurate@e" de ;na oului. ceste !ietre au z7cut de bun7sea7 ti! 8ndelungat 8n a!7" c7ci col@urile celor ai ari dintre ele se tociser7 şi serotun>iser7" c7!7t;nd as!ectul cu!olar al !;inii rotunde sau al unei !erne. 4nele erauabsolut dre!tunghiulare" uneori chiar a!roa!e !erfect !7trate. ATrebuie aintit c7linii absolut dre!te nu se 8nt;lnesc niciodat7 8n fora@iuni naturale. <ietrele ari" lungide la zece !;n7 la cincis!rezece !icioare fiecare" forau adesea un soi de trotuare

!aralele" !e c;nd cele ici constituiau un !a9a> ozaicat care aco!erea sec@iunile celeSai largi... leile" !a9ate a!arent cu !ietre bine !otri9ite" sunt dre!te şi !aralele. Cea ailung7" dubl7 şi !erfect aliniat7" este 8ntreru!t7 de dou7 raifica@ii !a9ate cu les!ezi foarteari" 8nt7rite la col@uri cu !ietre 9erticale Aca str79echile dolenuri din a!usul1uro!ei" iar ca!7tul de la sudest al acestei ade97rate c7i rutiere se terin7 8ntrun col@fruos arcuit. Cele trei scurte z7gazuri durate din !ietre ari aliniate cu acurate@e aul7@iea unifor7 şi se terin7 8n cheie de bol$)... <ri9it din 97zduh" sub !7tura8ntunecat7 de alge se !ot distinge uriaşele !ietre" fiecare 8n !arte"T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ),*

ca$e traseaz7 cu !recizie liitele acestei sfid7ri geologice sau arheologice.

<riele desco!eriri subac9atice de la Biini au fost 8nt;!inate cu atacuriconsiderabile din !artea geologilor şi arheologilor Adintre care unii nici nu 9izitaser7 loculres!ecti9" 8ns7 cercet7ri recente au dez97luit c7 aceast7 construc@ie gigantic7 face ocotitur7 şi a!are 8n alte locuri" la fundul oceanului" l7s;nd i!resia c7 odinioar7 ocoleaBiini şi se continua ai de!arte" re9el;nd diensiunile a!arente ale enorei construc@ii"ale c7rei sco!uri deocadat7 doar le !ute b7nui. #at7 i!resiile desco!eritorului: <7reNrea c7 !ietrele re!rezint7 resturi de ziduri" de druuri sau chiar un str79echi !ort aritinu !oate fi acce!tat7 8n oentul actual !entru c7 nu sa !utut stabili 8nc7 daca ce9a şice anue 8n afar7 de roca de baz7 se afl7 sub acest strat. Totuşi" noi cercet7ri 8ntre!rinse8n a!e ce9a ai ad;nci au dus la desco!erirea unor construc@ii 8n ai ulte straturi" cel !u@in 8ntro zon7. <7rerea ea este c7 8ntregul co!le6 re!rezint7 folosirea inteligent7 dec7tre o" 8n antichitate" a aterialelor !use la dis!ozi@ie de natur7" !entru f7urirea unuicentru de cereonii oarecare. #n aceasta !ri9in@7 s7 ne reainti c7 unele locuri sacreantice" cu sunt de !ild7 $lastonbury Circle ACercul de la $lastonbury cu circuferin@a detreizeci de ile" !recu şi liniile trasate şi iaginile desenate 8n deşertul %asc7 din <eru"lungi de c;te o il7" care se !ot obser9a nuai din aer datorit7 diensiunilor gigantice" nuau 9irtual nici un !unct de referin@7 cu tehnica odern7" deoarece sco!urile acestor reaNliz7ri aiestuoase nu le 8n@elege...

3boruri e6!loratorii 8ntre!rinse du!7 )*PL au dus la desco!erirea altor fora@iunie6traordinare" f7cute"



)?=C-/012 B1/0#T3

8n a!aren@7" de c7tre o #a Bahaa Ban(s" !recu şi !e fundul oceanului 8n9ecin7tatea statelor Cuba" -aiti şi 2anto Doingo. 4nele !ar s7 fie !iraide sau

funda@ii !entru nişte douri uriaUQ" dintre care una aflat7 8n zona Biini 7soar7)L= !e ),= de !icioare Acare !oate fi 9;rful trunchiat al unei !iraide" !recu şialte !iraide ai ari Asau !latfore de te!le senalate 8n largul 7rii. #n a!elecubaneze un 8ntreg co!le6 de ruine aştea!t7 s7 fie e6!lorate" dac7 nu cu9acubanezii 8nşişi ACastra este cunoscut ca un !asionat scufund7torscuba " au 8nf7!tuitde>a lucrul acesta.

Cu !rile>ul unui zbor 8n )*PL" 8n 9ecin7tatea insulei ndros" doi !ilo@i Bob Brush şiTrig das au fo$ografia$ un dre!tunghi bine definit !e !latfora arin7 a insulei.4lterior" scafandrii au g7sit un zid de !iatr7" dar nu e6ist7 nici o e9iden@7 c7 elar fi fost construit şi 8nc7 sub a!7 de locuitorii b7ştinaşi sau ai t;rziu de cuceritoriis!anioli" 8n zona res!ecti97. #n a!roa!iere de Cay 0obos a fost de!istat şi fotografiat

ceea ce !are a fi un dru !e 9;rful unei st;nci subarine. 1ste !osibil ca str79echiuldru s7 se fi desf7şurat dea lungul st;ncii" c;nd abele se aflau la su!rafa@7"deasu!ra ni9elului 7rii. <oate c7 tre!tele desco!erite 8n !latfora continental7 dinlargul insulei <uerto/ico" des!re care au ra!ortat ofi@erii na9ali francezi c!t.$eorges -ouot şi -. $erard de rober9ille ca urare a e6!lor7rilor 8ntre!rinse cu batiscaful 'rchimdde, re!rezint7 o si!l7 scar7" s7!at7 8n st;nc7" ce cobora la 9echiulni9el al 7rii" 8n ur7 cu 1W === de ani.

Cu !rile>ul unei isiuni efectuate 8n zonele arine

l !aratur7 care !erite işcarea inde!endent7 a scufund7torului sub a!7.

s§B1/M4D105/ )?)

ale loridei" $eorgiei şi Carolinei de sud" 8n )*P+" cu subersibilul de are ad;ncie 'luminau$O sa obser9at o enor7 cale rutier7 sau o şosea subarin7 care odinioar7 seaflase deasu!ra a!ei. Calea aceasta era 8n a!aren@7 forat7 din Aori !a9at7 cu o6id deangan. C;nd 'luminau$, !re97zut cu ro@i s!eciale 8n sco!ul acesta" a 8nce!ut s7 ruleze

!e druul desco!erit" 8ntocai unui autoobil" totul sa desf7şurat noral ca !e o şoseaobişnuit7" doar c7 8n cazul acesta şoseaua se afla !e fundul 7rii şi 8n unele locuri laad;nciea de H === de !icioare. Diensiunea su!rafe@ei !a9ate era !rea are !entru a !erite s7 se trag7 concluzia c7 era 9orba de o o!era realizat7 de c7tre oI ca şi 8n cazulunei largi !or@iuni !ardosit7 !e fundul oceanului" desco!erit7 de dr. Bruce -eezen de la5bser9atorul 0aont" 8n ti!ul unei scufund7ri #a are ad;ncie 8n zona insulelorBahaas.

4nele 9estigii desco!erite 8n zona Berudelor" a!arent realizate de c7tre o" se !otdistinge cu claritateI altele 8ns7 se !are c7 sunt nu nuai scufundate" ci chiar şi 8ngro!ate



!e fundul oceanului. 1ste un fa!t cunoscut c7 funda@ii sau construc@ii de !iatr7 aco!eritede !7;nt du!7 scurgerea ileniilor" ori din cauza cutreurelor sau a inunda@iilor"deterin7 odificarea caracteristicilor ierburilor şi ale celorlalte !lante care crescdeasu!ra" ceea ce a !eris realizarea unor desco!eriri senificati9e din trecutul oenirii"at;t !e sol c;t şi sub a!7. Construc@ii co!let dis!7rute" de la arenele roane ruinate şidruurile din nglia" !;n7 la anticele sistee de canalizare şi zidurile cet7@ilor din ceea cec;nd9a sau nuit Babilon şi siria Aast7zi #ra(" !recu şi din #ran şi sia Central7"unde cet7@i ce !7reau definiti9 dis!7rute au fost de!istate şi reconstituite" cerce)?GC-/012 B1/0#T3

t7torii orient;nduse du!7 9arietatea şi caracteristicile florei terestre" din laştini sausubac9atice. 0inii dre!te" colorate" trasate !e scoar@7" indic7 locul unde se g7sesc funda@iisau ziduri" ori unde se afl7 8ngro!ate druuri sau albii de canale. nticul !ort etrusc 2!ina"din #talia" dis!7ruse f7r7 ure" 8nc;t era considerat ca o localitate legendar7" !;n7 c;ndurele zidurilor" ale teeliilor" canalelor şi cheiurilor" co!let in9izibile de !e !7;nt" aufost de!istate cu uşurin@7 din 97zduh.

<osibilitatea de a localiza situri antice !rin in9estiga@ii aeriene a fost bine utilizat7 8ncazul insulelor Bahaas unde !latfora 8ncon>ur7toare nu se afl7 la !rea are ad;ncie şi !erite s7 se de!isteze din 97zduh urele construc@iilor aflate sub a!7. #n ulte locuri 8aBahaa Ban(s e6ist7 o di9ersitate uluitoare de !7trate ari" dre!tunghiuri" cruci" liniilungi !aralele A!oate druuri care uneori cotesc 8n unghi dre!tI cercuri concentrice"triunghiuri" he6agoane şi alte figuri geoetrice" toate scoase 8n e9iden@7 de e6isten@a Asauine6isten@a ierbii de are !este ruine. Cercet7rile subac9atice 8ntre!rinse de scafandriau constatat c7 zidurile şi celelalte construc@ii subarine se continu7 ai ulte !icioare8n ad;ncie" sub nisi!ul de !e fundul 7rii.

2e !oate !une 8ntrebarea de ce e6isten@a acestor do9ezi neobişnuite scoase lai9eal7 acu nu a fost de!istat7 ai 8nainteQ /7s!unsul" 8n !arte" ar fi c7 ni7nui nu iatrecut !rin inte" f7r7 8ndoial7" s7 caute ci9iliza@ii scufundate 8n Bahaa Ban(s" ai ales c7

ulte alte situri aşte!tau s7 fie desco!erite 8n Mediterana. Cercet7rile subac9atice 8n zonainsulelor Bahaas şi 8n largul coastelor loridei sau concentrat 8ndeosebi asu!ra cor7biilors!aniole scufundate" !lineT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )?H

cu coori" @eluri desigur ult ai atr7g7toare !rin rezultatele financiare iediate !e care leoferea realizarea lor" dec;t desco!erirea ci9iliza@iilor uitate şi dificil de identificat. Cu toatedo9ezile la 8nde;n7" eforturi considerabile sunt irosite de c7tre unele cercuri ştiin@ifice 8n8ncercarea de a deonstra neteeinicia succeselor ob@inute de e6!loratori şi cercet7tori şide a 8!iedica aducerea lor la cunoştin@a !ubliculuir Trebuie re@inut c7 unii cercet7torico!eten@i ezit7 sau nu 8ndr7znesc s7 8nfrunte o!iniile ad9erse ale altor arheologi şioceanografi. 4n alt eleent de care trebuie @inut seaa este acela c7 diferite 9estigii şi conNstruc@ii f7cute de c7tre o" care au fost desco!erite" !ot dis!7rea din nou din cauza ac@iuniifurtunilor şi areelor. 1ste de rearcat" totuşi" c7 din )*PL sa 8nregistrat o oarecare 8n7l@area fundului 7rii 8n zona care se nueşte $reat Bahaa Ban(s Aarile 8ntinderisubac9atice de nisi! din zona insulelor Bahaas" care a scos la i9eal7 noi fora@iuni dintrecare nici una nu era dis$inc$) *n fo$ografiile an$erioare ale aceleia2i &one. 1ste cazul uneiconstruc@ii din !iatr7" 8n for7 de s7geat7" lung7 de )== de !icioare aflat7 8ntre



recifurile coraliere %orth Cat şi 2outh Cat" Biini" şi 8nc7 una la sudest de 2outh Caicos"8ndre!tat7 c7tre sudest şi aliniat7 cu se cu9ine la o alt7 linie drea!t7 !e fund" 8nc7nee6!lorat7.

4nele din siturile arheologice de>a desco!erite !ar şi ele c7 se 8nal@7 sau c7 suntcur7@ate de sediente !rin ac@iunea areelor" astfel 8nc;t de9ine şi ai e9ident fa!tul c7aceste construc@ii sunt artificiale sau f7cute de ;na oului. Doctorul Jaes Thorne" undistins oceanograf şi scufund7tor" categoric neutru Adac7 nu chiar sce!tic 8n aterie deci9iliza@ii !ierdute sub a!e" a e6ainat de cur;nd coloanele groase)?PC-/012 B1/0#T3

tida" !recu şi t7r;urile de dincolo de aceasta. /elatarea lui <laton are o i!lica@iedirect7 asu!ra !osibilit7@ii !rezen@ei atlantice A8n sensul unui i!eriu atlant oceanic 8ne6treitatea de a!us a 5ceanului tlantic" care ar include actualele insule din $reatBahaa Ban(s Aale c7rei 8ntinse su!rafe@e de bancuri de nisi! se aflau deasu!ra a!ei" !recu şi cele ai e9idente caracteristici oceanice actuale" cu sunt The Tongue ofthe 5cean şi str;toarea lorida" ce forau un golf interior şi o barier7 arin7 8nN

ce!;nd chiar de la coasta loridei" care odinioar7 a9ansa ult 8n a!ele 7rii. <anteabru!te circulare !e fundul oceanului la ), ile de!7rtare de lorida eys şi cu ?==de !icioare sub !latoul 8ncon>ur7tor" care şi el se afl7 la circa )=== de !icioaread;ncie 8n zona res!ecti97" trasate !e hart7 de 4.2. Coast and $eodetic 2ur9ey"sunt a!reciate dre!t foste Jacuri cu a!7 dulce aco!erite !rin creşterea ni9elului oceanuluisau scufundarea coastelor 8n a!7.

5 !ri9ire aruncat7 asu!ra tabloului actual ce en@ioneaz7 ad;nciile 8n tlanticul de9est near indica clar c7 dac7 ni9elul a!elor ar sc7dea cu P== sau L== de !icioare"acolo unde azi se afl7 ici creste de uscat" ar a!7rea insule ari. <rezint7 interesdeosebit s7 ne aduce ainte c7 aceast7 creştere a ni9elului a!elor sa !etrecut cu ))=== sau )G=== de ani 8n ur7" ceea ce coincide cu relat7rile lui <laton !riite !rin2olon de la !reo@ii egi!teni din 2ais" ale c7ror cronici scrise le de!7şesc cu ii de ani !e

ale grecilor.#n decursul anilor tlantida a fost localizat7 8n

S diferite !7r@i ale luii: 8n 5ceanul tlantic" Marea1gee" Marea Cas!ic7 şi 7rile din nordI 8n frica de9est" 2!ania" Tunisia" $erania" 2uedia" 8n deşertul

2aharaI 8n rabia" Me6ic" 'ucatan" Venezuela" 8n zoT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )?+

na insulelor zore" Canare sau MaderaI 8n Brazilia" #rlanda" Ceilon şi chiar şi 8n 5ceanul#ndian" localizarea de!inz;nd de ulte ori de na@ionalitatea sau a !utea s!une de(el*anschauungu4 scriitorului sau cercet7torului.

Candidatura !7r@ii a!usene a Triunghiului Berudelor dre!t loc al tlantidei a fost !o!ularizat7 din )*PL" 8nce!;nd cu desco!eririle deterinate de o serie de circustan@edin cele ai neobişnuite" legate de 8nsuşi anul desco!eririlor. 1le se refer7 la !rofe@iilelui 1dgar Cayce" !rofetul adorit şi t77duitorul !sihic care a urit 8n Virginia 8n )*,?"dar ale c7rui citiri Ateren folosit !entru a indica !rezicerile f7cute de Cayce 8n ti! cese afla 8n trans7 au continuat s7 influen@eze ii de oaeni. #n ti!ul 9ie@ii el a datsfaturi" !rin interediul citirilor sale" unui nu7r de !este L === de oaeni" ai 8nt;i



8n !roblee legate de s7n7tate" iar ulterior şi 8n alte chestiuni. Vindec7rile iraculoase şi !uterile sale tele!atice rearcabile nu constituie obiectul nostru" dec;t 8n 7sura 8n carese do9edeşte a fi f7cut cele ai e6traordinare !rofe@ii arheologice din istorie" ce au leg7tur7direct7 cu tlantida şi Biini.

8ntre )*GH şi )*,," cu !rile>ul a sute de şedin@e" Cayce" 8n trans7 fiind" a f7cutnueroase referiri la tlantida şi la diferite !ersoane" care du!7 !7rerea sa X şi aacelora care ulterior sau str7duit s7 8nf7!tuiasc7 !re9iziunile acestuia" nerealizate !;n7 laoartea sa" !rin interediul socia@iei !entru cercet7ri şi luinare au tr7it 9ia@a loranterioar7 8n tlantida. C;nd nu se afla 8n trans7" Cayce nu 8şi d7dea seaa sau nu erainteresat de !roblea tlantidei şi adesea anifesta o oarecare !er!le6itate afl;nd c79orbise des!re acest subiect 8n ti!ul ci)?L C-/012 B1/0#T3

tirilor sale. Totuşi" 8n iunie )*,=" 8n leg7tur7 cu nueroasele sale referiri anterioare cu !ri9ire la e6isten@a tlantidei 8n zona Biini A!e care el o nuea <oseidia" !eneaşte!tate a s!us:

<oseidia 9a fi !rintre !riele !or@iuni ale .tlantidei care se 9a 8n7l@a din nou" nu

!este ult ti!" se !oate aşte!ta 8ntre )*PL şi )*P*.ceast7 curioas7 !rofe@ie arheologic7 sa 8!linit a!roa!e du!7 !rogra" !rinnueroase desco!eriri f7cute la Bahaa Ban(s dez9elirea de c7tre aree a unorconstruc@ii şi 8n7l@area fundului oceanului 8n anuite sectoare. fi tenta@i" totuşi" s7 ne8ntreb7 dac7 desco!eririle au fost realizate confor !rezicerilor" ori tocai !rofe@iileiau 8ndenat !e aceia care 8l citiser7 !e Cayce s7 le caute" cu a fost cazul cu unii !ilo@i care au z7rit !riele fora@iuni sau construc@ii subarine.

Cu era de aşte!tat" desco!erirea 8n )*PL şi ulterior a co!le6elor subac9atice"confor !re9iziunilor f7cute de Cayce 8n ur7 cu GL de ani" au deterinat !e ul@i s7e6aineze cu interes 8nnoit şi ce8elalte referiri ale acestuia cu !ri9ire #a tlantida şi lazona res!ecti97. Dac7 !re9iziunile 8ui Cayce şi legendele au la baz7 aintiri 8nteeiate !e fa!te" se !oate !resu!une ce for@e erau ca!abile s7 desf7şoare unele str79echi

ci9iliza@ii foarte a9ansate ştiin@ific" 8nc;t ele d7inuie !ar@ial şi 8n !rezent 8n interiorulariei unde fuseser7 c;nd9a concentrateI se !oate lua 8n considera@ie şi fa!tul c7 abera@iileelectronice" agnetice şi gra9ita@ionale din Triunghiul Berudelor constituie oştenireadeşi negati97 l7sat7 nou7 de culturi at;t de 8nde!7rtate 8n trecut" 8nc;t a!roa!e nu aur7as ure" iar reiniscen@ele noastre sunt ai ult instincti9e" dec;t concrete.

(III' #URRI!ELE REI#TORIEI

Mai ul@i cercet7tori ai isterului care 8ncon>oar7 Triunghiul Berudelor o!ineaz7 cainteligen@e e6traterestre ar !utea fi interesate" ori chiar 8ngri>orate de ni9elul realiz7rii

fisiunii nucleare 8n sco!uri r7zboinice" ce aenin@7 ast7zi e6isten@a ci9iliza@iei !e !7;nt"aşa cu a niicit 8n trecut alte ci9iliza@ii de !e Terra sau de !e alte !lanete.

<erioada de e6isten@7 a oului ra@ional !e aceast7 !lanet7" cu !oten@ial de inteligen@7co!arati9 cu al oului actual" se !oate e6tinde 8n trecut cu ,= === !;n7 la ?= === deani" ori chiar ai ult. De aceea" dac7 acord7 unei ci9iliza@ii cu este a noastr7 o !erioad7 de circa )= === de ani !entru a !rogresa !;n7 la ni9elul c;nd tehnica şi ştiin@adob;ndesc ca!acitatea de a se autodistruge" ai r7;ne 8nc7 ti! suficient !entru ca unasau dou7 culturi ondiale s7 se fi dez9oltat 8naintea ci9iliza@iei noastre actuale. <oate



c7 oricare ci9iliza@ie tehnic7 a9ansat7 9a izbuti" 8n cele din ur7" s7 dez9olte 8nt;!l7torsau 8nadins for@a !e care o dega>7 fisiunea nuclear7 Aci9iliza@iei noastre iau trebuit ult ai !u@in de )= === de ani" de la care !unct 9a hot7r8 s7i controleze e9olu@ia" ori 9a risca !ro!riai niicire. Dac7 a e6istat o cultur7 ondial7 de acest gen care şia cauzat !ro!riai !ieire şi a dis!7rut" !oate c7 aintirea sa d7inuie 8n)P= C-/012 B1/0#T3

legende sau 8n unele lucr7ri anacronice" de 9;rst7 nedefinit7" realizate de o" ori 8n ruineuriaşe i!osibil de identificat sau de e6!licat. Tocai acestea sunt eleentele care !arsa localizeze o aseenea arie de cultur7 8n zona Triunghiului Berudelor" ast7ziaco!erit7 de a!e. Cu !rile>ul citirilor sale dictate" 1dgar Cayce sa referit 8n re!etater;ndur i la a!arent surse de energie nuclear7" la laseri şi la aseri" 8n general la for@e decare beneficie Adac7 acestai cu9;ntul !otri9it noi" ast7zi. Descrierea ariei dea!licabilitate a acestor for@e" !recu şi obser9a@iile sale cu !ri9ire la !ericolul folosirii lornecores!unz7toare ni sar !7rea ast7zi dre!t relat7ri standard şi coentarii gazet7reştiobişnuite" dar cu se face ca 1dgar Cayce a cunoscut cu ai bine de H? de ani 8nainteceea ce ura s7 se !etreac7 deabia 8n zilele noastreQ

Cayce a descris destul de a7nun@it aceste for@e care iz9orau din generatoare !uternice ce !ro!ulsau cu for@7 aerul !entru !unerea 8n işcare a aerona9elor şisubarinelorI ele erau ca!abile s7 !roduc7 luin7 şi c7ldur7 şi s7 a>ute counica@iileIfurnizau energie !entru radio şi tele9iziune şi erau folosite la telefotografieI de aseenea"ele constituiau sursa de energie utilizat7 la odificarea şi 8ntinerirea @esuturilor 9ii"inclusi9 ale creierului" şi" legat de aceasta" !entru controlul şi disci!linarea tuturorclaselor sociale.

Totuşi" folosind nechibzuit for@ele naturale !e care le dez9oltaser7" !recu şi datorit7tulbur7rilor interne şi a 8ncleşt7rilor e6terne" atlan@ii au sc7!at din ;n7 controlul asu!rafor@elor naturii care sau dezl7n@uit şi 8n cele din ur7 au !ricinuit !ro!ria distrugere"T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )P)

!7rere 8!7rt7şit7 deo!otri97 de Cayce şi de legendele ultor culturi str79echi dinluea 8ntreag7.#at7 ce s!unea Cayce:5ul a f7urit for@ele niicitoare... care sau cobinat cu cele ale resurselor de gaze

naturale" cu for@ele din natur7 şi 8n for7 natural7 cele ai rele eru!@ii dezl7n@uite din7runtaiele !7;ntului care se r7cea tre!tat iar acea !arte ;a tlantideOY" acu 8na!ro!ierea a ceea ce !oate fi nuit7 Marea 2argaselor" sa scufundat !ria 8n ocean...

#n relatarea sa des!re !reistorie" Cayce !are s7 fi !re97zut folosirea laserelor şiaserelor a c7ror e6isten@7" din oentul acela A)*,G" a9ea s7 ai dureze c;@i9a ani !;n7s7 fie recunoscut7. 1l a descris for@a gigantic7 !e care o con@ine un cristal ... 8n careluina !are s7 fie i>locul de counica@ie 8ntre finit şi infinit" ori i>locul !rin care se

stabilesc leg7turile cu for@ele din e6terior. 4lterior" aceasta a 8nsenat sursa de la careradia energia" ca din centrul unde se iscau acti9it7@ile radiale" orient;nd diferitele forede tranzi@ie şi de trecere a acelor !erioade de acti9itate a atlan@ilor.

2e co!unea dintrun cristal" deşi 8ntro for7 ult diferit7 dec;t cea !ria dat7Yfolosit7 acolo. 27 nu le confunda@i !e aceleaO dou7... c7ci e6ist7 ulte generaf$ de deosebiri8ntre ele. 1ra !e c;nd se diri>au aero!lanele sau i>loacele de trans!ort 8n general fieaeriene" fie aritie sau subarine. Totuşi" for@a care le !ro!ulsa se afla 8ntro sta@iecentral7 de energie ori !iatra Tuaoi care era... şi raza care le acti9a.

Cu !rile>ul altei şedin@e de citire el sa referit la un centru !e care )a localizat 8n



<oseidia" adic7 8n zona insulelor Bahaas din zilele noastre" care c;nd9a se afladeasu!ra ni9elului a!ei" ca fiind ...-+) C-/012 B1/0#T3

locul de de!ozitare al s$imula$oarelor naturale din arile cristale care condensau 8naseenea 7sur7 luina" forele" acti9it7@ile 8nc;t !ro!ulsau nu nuai na9ele !e a!7" dar

şi aerona9ele" !recu şi ulti!lele i>loace de confort !entru o ca" de !ild7" transiNterea cor!urilor şi a 9ocii" 8nregistrarea acti9it7@ilor care cur;nd 9or de9eni un lucru !ractic 8n crearea 9ibra@iilor !entru tele9iziune" cu este nuit7 aceasta 8n !rezent<rezentul 8n cazul acesta fiind anul )*H?OY.

5 şedin@7 de citire 8n )*HG a cu!rins o referire interesant7 la trans!ortarea cor!urilorgrele şi a aterialelor ... !rin folosirea... gazelor recent desco!erite şi a structurilorelectrice şi aeratice de eliberare a energiei atoice !entru !roducerea for@ei !ro!ulsoarea i>loacelor şi odurilor de trans!ortare sau de c7l7torie ori de ridicare a arilorcor!uri grele sau de odificare a 8nseşi for@elor naturii.

M7rturiile l7sate !osterit7@ii de oaenii !resu!uşi !riiti9i" din e!oca !reistoric7" cedeonstreaz7 ca!acitatea lor creatoare ilustrat7 de enorele !ietre care du!7 trecerea

ileniilor se afl7 8nc7 neclintite" la locul lor" şi !este care neaurile care 8eau urat auridicat structuri noi constituie un ister nedezlegat cu at;t ai are" cu c;t aceştia dinur7 au folosit !ietre cu diensiuni ult ai reduse dec;t !redecesorii" care !entrutrans!ortarea şi aşezarea giganticelor st;nci au fost ne9oi@i" f7r7 8ndoial7" s7 foloseasc7for@e considerbile" a c7ror natur7 şi surs7 au r7as nee6!licate !;n7 8n zilele noastre.16e!le sunt uriaşele blocuri de !orfir de c;te G== de tone fiecare de la 5llantaytaboşi 5llantay!arubo" <eru" trans!ortate la ari distan@e !este un@i şi !rin 97i" iar a!oi !lasate !e 9;rfurile altor un@i" #a 8n7l@ieaT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )PH

de )?== de !icioareI blocurile uriaşe de !iatr7 de la 2acsahuaan" <eru" care sunt at;t deari şi cu fe@ele at;t de bine !olizate 8nc;t incaşii atribuiau zeilor o!era realizat7I

blocurile 8n greutate de c;te )== de tone !use la teeliile unor cl7diri ienseconstruite la Tiahuanaco 8n Boli9ia" la 8n7l@iea de dou7 ile şi >u7tate deasu!rani9elului 7rii. lte e6e!le sunt uriaşele st;nci" calendare sau obser9atoare" de la2tonehenge" 8n ngliaI asi9ele blocuri ale zidului subarin de la Biini funda@ie sau bastion aritiI ori coloanele de !iatr7 din Bretania !reistoric7" dintre care unulc;nt7reşte !este H,= de tone şi este 8nalt de şaizeci şi cinci de !icioareI !recu şiiensele blocuri de !iatr7 aşezate la teelia te!lului lui Ju!iter de la Baalbe(" 0iban" cuult 8nainte de construirea te!lului !ro!riuzis" dintre care unul c;nt7reşte G=== de tone.Deoarece a>oritatea acestor construc@ii sunt greu de e6!licat 8n terenii g;ndirii şia!recierii actuale a ca!acit7@ii inginereşti ce o !osedau culturile care credem c7 leau durat"sa a9ansat ideea c7 o ci9iliza@ie su!erioar7 este autoarea lor" sugestie sus@inut7 şi de

fa!tul c7 ulte dintre aceste ruine ine6!licabile se asea7n7 8ndea!roa!e.Cayce sa referit 8n od s!ecial la Biini ca la unul din !unctele care ne !oate oferiinfora@ii des!re !resu!usele surse de energie ale tlantidei: ... 8n !ozi@ia scufundat7 atlantidei" ori <oseidiei" unde o !or@iune a te!lelor !oate fi g7sit7 ascuns7 sub secolelede ;l şi iarb7 de are l;ng7 ceea ce este cunoscut sub nuele de Biini" 8n largulcoastelor loridei.

5 descriere detaliat7 a uneia din aceste surse de energie Asau a unei uzine atoiceQ afost transcris7" 8n )*H?" de fiul lui Cayce" 1dgar 19ans Cayce" inginer )P,



C-/012 B1/0#T3

şi autor :Ddgar Cace despre '$lan$ida Biblioteca Warner" )*PL" care a atras aten@ia c7 !arado6urile relatate de !7rintele s7u des!re !reistorie au !recedat cu c;te9a decenii !rogresele noastre ştiin@ifice: 4n s!ecialist din zilele noastre cu greu ar !utea descrieai li!ede !rogresele noastre ştiin@ifice. /elat7rile lui Cayce" 8nregistrate 8n )*HH" se

refer7 la o cl7dire unde se !7stra !iatra de foc sau co!le6ul de cristal de unde se difuzaenergia: ... 8n centrul construc@iei" care ast7zi ar necesita s7 fie c7!tuşit cu !iatr7 reNfractar7 ce9a 8nrudit cu... azbestul 8!reun7 cu alte ateriale rezistente late!eraturi foarte 8nalte" din acelea care actualente sunt fabricate 8n nglia sub unnue binecunoscut acelora care se !reocu!7 de astfel de !roblee. Construc@ia dedeasu!ra !ietrei era o9al7" ori sub for7 de dru unde !robabil... e6ista o !or@iunecare se !utea da 8n l7turi" astfel ca s7 se ur7reasc7 acti9itatea stelelor concentrareaenergiei cor!urilor ele 8nsele arz;nd" cu eleente care se g7sesc şi nu se g7sesc 8natosfera !7;ntului. Concentrarea !rin !ris7" ori sticl7 Ae6!riarea curent7 se f7ceaastfel 8nc;t se ac@iona asu!ra instruentelor conectate la diferitele i>loace de trans!ortşi c7l7torie !rin etode de induc@ie" care o!erau ca 8n acelaşi od ca 8n zilele noastre"

nuite Ztelecoand7[" !rin 9ibra@ii şi underadioI !rin acea for@7 eanat7 de !iatr7 carei!ulsiona energiile stiulatoare din 8nseşi abarca@iunile şi 9ehiculele [email protected] era astfel construit 8nc;t sa nu 8!iedice ori s7 8!iedice c;t ai !u@in

a!licarea direct7 a energiei necesare !ro!uls7rii diferitelor abarca@iuni sau aerona9e fie8n s!a@iul 9izual" fie sub a!7" ori sub sau !rin alte eleente ale naturii. De !reg7tirea acesT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )P?

tei !ietre se ocu!au !e 9reuri nuai cei ini@ia@iI entitatea se afla !rintre cei caredirec@ionau influen@a radia@iilor eanate sub for7 de raze in9izibile ochiului" dar careac@ionau asu!ra !ietrelor ca for@7 otrice" fie !entru !ro!ulsarea aerona9elor cu gazeledin acele ti!uri" fie !entru !unerea 8n işcare a 9ehiculelor care ai ult de !l 7cerezburau la ic7 altitudine deasu!ra solului" ori a abarca@iunilor ce na9igau !esau sub a!7.

cestea erau" !e atunci" !ro!ulsate !rin concentrarea razelor eanate de !ietrele aşezatee6act 8n centrul uzinei electrice sau cu este nuit acu a centralei energetice.Cayce re9ine ereu asu!ra folosirii nechibzuite a acestor for@e e6traordinare" dez9oltate

de o su!erci9iliza@ie ... care" 8nf7!tuind ca!tarea energiei solare şi concentrarea ei subfor7 de raze enite s7 dezintegreze atoul" a atras dezastrul de !ro!or@ii asu!ra acelei !or@iuni a !7;ntului.

Dac7" ereu dac7" un astfel de cataclis" ori o serie de cataclise au a9ut loc" 8ns7şiuriaşa surs7 de energie trebuie s7 se fi !reci!itat şi scufundat 8n ocean" 8!reun7 cu oraşe !o!ulate" ziduri" canale şi ulte alte construc@ii ale tlantidei. #nteresant de notat: loNcurile indicate de aceast7 teorie sunt aceleaşi unde sau !etrecut ulte din anoaliileelectroagnetice 8n Triunghiul Berudelor ca" de !ilda" Tongue of the 5cean"

Biini şi altele.1ste greu de crezut c7 aseenea co!le6e energetice ar ai func@iona du!7 trecerea aii de aniI totuşi" consider7 interesant de obser9at odul cu se co!ort7isterioasele a!e albe" en@ionate de na9igatori" de la Colub şi !;n7 la astronau@iidin zilele noastre. burii a!elor albe" care !ar s7 aib7 aceleaşi !uncte de eana@ie" sealiniaz7 şi a!oi !lutesc)PPC-/012 B1/0#T3



8n deri97 una sau ai ulte ileI se 8n9olbureaz7 la 8nce!ut" du!7 care de9in ai !u@inconsistente" indic;nd !arc7 gaze eanate sub !resiune.

De9ierile busolei şi !enele de electricitate ar !utea fi cauzate de o as7 enor7 deetal concentrat7 sub a!7. cest lucru a fost obser9at 8n diferite !7r@i ale luii undede!ozitele de fier cunoscute fac s7 oscileze acul busolei. Mase etalice lasau sub fundula!elor !ot" desigur" afecta su!rafa@a a!ei. #n )*+=" %..2.. ra!orta desco!erirea uneica9it7@i la su!rafa@a oceanului 8n zona <uerto /ico Trench Acanalul !ortorican"de!resiunea fiind atribuit7 de oaenii de ştiin@7 distribu@iei neobişnuite a asei sub

!lanşeul oceanic care !ro9oca abateri ale for@ei de gra9ita@ie. #n cazul TriunghiuluiBerudelor sa sugerat c7 surse e!uizate de energie au !7strat totuşi oarecare for@7 caredeclanşat7 uneori ar !utea fi r7s!unz7toare nu nuai !entru de9ia@iile agnetice şielectronice" dar ar !utea genera şi i!ulsurile electrice care !ro9oac7 furtunile agnetice.

ceast7 teorie" una din cele ai neobişnuite dintre toate c;te sau forulat !entru ae6!lica incidentele !etrecute 8n Triunghiul Berudelor" este sus@inut7 şi de Cayce8ntruna din citirile sale. Totuşi" sar !utea !une !e bun7 dre!tate 8ntrebarea: oare afirNa@iile lui Cayce sunt altce9a dec;t rodul unei iagina@ii fecunde !e care nu o !utedec;t adiraQ 1ste ade97rat c7 sursele de energie descrise de el 8n ur7 cu

treizecitreizeci şi cinci de ani 8nc7 nu fuseser7 desco!erite sau nici 7car iaginate 8nluea real7 Aiar altele nici nu au fost 8nc7 realizateI 8ns7 trebuie s7 ainti c7 1dgarCayce nu era fizician şi nici istoric" ci doar un t77duitor clar97z7tor cu 8nf7!tuirie6celente. Cu toate acestea" !re9iziunile f7cuteT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )P+

8n cursul citirilor sale con@in c;te ce9a tulbur7tor de e6act" ca de !ild7 bobaatoic7" asasinarea !reşedintelui 2tatelor 4nite" fr7;nt7rile rasiale din 2.4.. şi chiar şia9alanşele de noroi din California. #n !lus" citirile lui Cayce 8nteeiate !e 9iziuni !ro!rii sau !e aintirile subiec@ilor din 9ie@ile lor anterioare erau considerate li!site decredibilitate şi adesea res!inse de ade!@ii religiei" ştiin@ei sau ai tQunuluisi@" care nuacce!tau teoria re8ncarn7rii. 2e !une 8ntrebarea dac7 nu ar e6ista" totuşi" o alta !osibilitate

de a e6!lica relat7rile sale at;t de a7nun@ite şi de 9alabile din !unct de 9edere ştiin@ificdes!re ci9iliza@iile anterioare şi dez9oltarea lor !oten@ial !ericuloas7.

A

#n cronicile #ndiei antice" care adesea etaleaz7 conce!@ii neobişnuit de oderne des!reaterie şi uni9ers" g7si referiri la ceea ce este nuit7 conştiin@7 cosic7" ce 9rea s78nsene !rezen@a !ersistent7 a aintirilor des!re tot ceea ce sa !etrecut 8n trecut. #n !rezent tele!atia" influen@a şi !ersisten@a ascuns7 a eoriei" !recu şi for@aeana@iilor !sihice de!arte de a fi descalificate de cercet7rile ştiin@ei oderne" suntstudiate nu nuai !e su!rafa@a !7;ntului" dar şi 8n s!a@iu" at;t ca fenoene" c;t şi cai>loace de counicare. <uterile s!a@iale cele ai i!ortante" 2.4.. şi 4./.2.2." au8ntre!rins e6!erien@e care sugereaz7 c7 antici!a@ia ştiin@ific7 sufer7 o etaorfoz7 care otransfor7 8ntro 9iitoare ştiin@7 a fa!telor. 1ste !osibil s7 fi artorii unor e9olu@ii

sur!rinz7toare 8n acest doeniu unde 8n !rezent unele indi9idualit7@i 8nzestrate audeonstrat a!roa!e f7r7 s7şi dea seaa ca!acitatea lor de a !7trunde 8n g;ndurile unorconte!orani şi" !oate" 8n eoria ascuns7 a celor din trecut. Trecutul" 8n cazul acesta"

C-/012 B1/0#T3

sar !utea referi la aintiri oştenite !rin croozoi transişi de str7oşii noştri. C7ci"du!7 Xcu oşteni atributele fizice şi s!irituale de la !7rin@i şi bunici" la fel le oşteni8ntrun grad ai ic" !robabil" de la str7bunii noştri din trecutul 8nde!7rtat" iar croNozoii eoriei !ot constitui !arte a acestei oşteiri. 16ist7 un s!a@iu a!lu 8n



creierul uan Adin Rcare se estieaz7 c7 nuai zece la sut7 este folosit J!entrude!ozitare" ca 8ntro banc7 de aintiri. ) ceasta ar !utea e6!lica aintirile inco!letela nanele !ersoane" sentientul chinuitor de a fi" 9izitat un loc unde totuşi nu a !us !iciorul niciodat7 8n 9ia@a actual7" !;n7 atunciI certitudinea tulbur7toare c7 a tr7it o !erioad7 8ndelungat7 din 9ia@7 8n cadrul unui singur 9isI re!o9estirea de c7tre di9erse !ersoane aflate dar nu totdeauna sub hi!noz7 a unor detalii din 9ie@ile tr7ite anterior"care 9erificate sau do9edit a fi corecte din !unct de 9edere istoric" c;nd sau desco!eritşi a7nunte necunoscute des!re !erioada res!ecti97I cazurile de e6!riare cursi97" !eneaşte!tate Aşi a!oi uitarea tot at;t de brusc7 de c7tre co!ii a unor libi 9orbite destr7oşii lor" dar !e care nu au a9ut de la cine s7 le 8n9e@e. ceşti factori cunoscu@i aufost atribui@i adesea re8ncarn7rii sufletelor" credin@7 8!7rt7şit7 de budis" hinduis" !recu şi de !oate cea ai 9eche dintre credin@e !are se bucur7 de cea ai8ndelungat7 !rezen@7 8n #storia religiilor" aceea a 1gi!tului antic. #ns7 ideea eorieioştenite ofer7 o !osibil7 alternati97" deşi de fa!t ea a!ro6ieaz7 acelaşi lucru" oarecuodificat" dac7 8n loc de a ne referi la re8ncarnarea unui suflet oarecare" la 8nt;!lare"lu7 8n considera@ie c7 iul din str7oşi se re8ncarneaz7 8n noi" 8nzestr;ndune i!licitcu aintirile sale acuulate de>a" lao

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )P*

lalt7 cu celelalte atribute caracteristice" la fel cu genera@iile de co!utere !ot fi !rograate s7 instaleze banca de eorii 8n noile aşini realizate.

Totuşi" indiferent dac7 1dgar Cayce counica efecti9 cu sufletele sau eoriilere8ncarnate ale oaenilor !e care 8i slu>ea" efectul a fost acelaşi: interesul fa@7 detlantida" generat de cit irile sale a dat un nou i!uls subiectului" interes care a crescutne8ncetat !e 7sur7 ce desco!eriri neaşte!tate" 8n ultiul deceniu a!ro6iati9" !7reau s7ofere s!ri>in substan@ial citirilor des!re tlantida.

To@i aceia care sus@in teoria unei ci9iliza@ii ondiale e6traordinar de dez9oltate care ae6istat 8nainte de a!ari@ia !riilor uguri ai culturii egi!tene şi sueriene" sunt de ult

considera@i cultişti" senza@ionalişti" 9izionari sau !ur şi si!lu nebuni. ceast7 reac@ie"fa@7 de ceea ce sar !utea nui ree9aluarea studiilor arheologice sau istorice" sar !utea8n@elege dac7 lu7 8n considera@ie c7 e6isten@a unei ari ci9iliza@ii cu trei ilenii 8nainte deera noastr7 ar tulbura substan@ial tabelele ordonate şi !aşii !rogresi9i ai istoriei de la8nce!uturile ei ti!urii 8n 1gi!t şi Meso!otaia" trec;nd a!oi !rin $recia şi /oa"culin;nd 8n cele din ur7 cu su!erci9iliza@ia din zilele noastre. #n treac7t se acord7recunoaştere" adesea" altor culturi str79echi !u@in cunoscute" ca acelea din cele dou7erici" #ndia" sia Central7 şi din alte c;te9a zone care" 8n orice caz" nu afecteaz7linia direct7 a ci9iliza@iei noastre. Deşi e6ist7 un belşug de legende şi de 8nscrisuristr79echi 8n toate culturile antice des!re niicirea !e neaşte!tate a unor ari ci9iliza@ii8nainte de !oto!" care !rogresaser7 at;t de ult 8nc;t 8ndr7zniser7 s7 8nfrunte cerul" zeii şi

chiar !e Dunezeu" şi cu toate c7 !rezint7 8ntre ele ase7n7ri)+= C-/012 B1/0#T3

e9idente" fa!tul ar !utea constitui !ur şi si!lu un e6e!lu concret al odului cu !o9eşti interesante sau r7s!;ndit 8n luea 8ntreag7 !rin t;rgurile !o!ulare şi !rininterediul cara9anelor şi na9igatorilor dea lungul ileniilor şi ulterior au fost !7strate 8ncronicile religiilor ai tuturor !o!oarelor de !e !7;nt. 0egendele des!re !oto!uluni9ersal" des!re turnul !e care oaenii au 9oit s7) 8nal@e !;n7 la cer 8ns7 di9initatea ainter9enit 8ncurc;ndule libile şi 8!iedic;ndui" !recu şi alte istorii failiare circulau 8n



cadrul ci9iliza@iilor aerindiene" şi au fost ascultate de !riii cuceritori s!anioli careau !us !iciorul 8n cele dou7 erici" de la b7ştinaşii 8nt;lni@i aici. #n toat7 luealegendele !7strate 8n eoria indigenilor care 8ns7 tr7iesc la ubra enorelor ruine aleunor construc@ii gigantice ce nu au !utut fi ridicate dec;t cu a>utorul unei tehnologiie6tre de a9ansate 8n trans!ortul şi aşezarea" cu are 8nde;nare" una !este alta" a blocurilor de !iatr7 se refer7" f7r7 e6ce!@ie" la o ras7 de oaenizei care au utat din locuriaşele st;nci" cu ii de ani 8nainte ca !ro!ria lor istorie s7 fi 8nce!ut. 16ist7 chiarurele unui liba> str79echi care este !osibil s7 fi constituit i>locul de counica@ie8ntre negu@7tori" !oate un arheti! al libii grecilor din antichitate" cu rezonan@earaaice" 8ntro zon7 situat7 at;t de de!arte de 5rientul Mi>lociu" 8nc;t ai i!resia Uc79orbitorii acelei libi au fost az9;rli@i acolo" !e cele ai 8nde!7rtate @7ruri" !urta@i !ecrestele 9alurilor 7rilor şi oceanelor. 0iba>ul acesta include cu9inte din greaca arhaic7 !e care le g7si 8n liba !o!ula@iei din -aai şi 8n alte libi !olinezieneI 8n liba ayadin %ahuatt" 8n 'ucatan" 8n liba aztecilor şi 8n liba guanche dis!7rut7" care era 9orbit78n insulele Canare de o ras7 alb7 işte

iŢ^UM^^BB^^^^B^Bj^^miw' ''

U-BUUUffT5WflWWfflfflUWU

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )+)

rioas7. A<o!ula@ia guanche" desco!erit7 şi foarte cur;nd e6terinat7 de conchistadoriis!anioli" a !7strat aintirea unui c7in are al lor" cu o cultur7 su!erioar7" care sascufundat 8n ocean. Vechile libi din erica con@in şi ele cu9inte de origine ne8ndoNielnic araaic7 şi fenician7" !recu şi unele ase7n7toare celor e6istente 8n libile siniticeşi !olineziene" originare din cealalt7 !arte a <acificului" fa!t ce indic7 lungi c7l7torii !eare şi contacte culturale de o e6tre7 9echie. #nscri!@ii 8n fenician7" araaic7" inoic7"greac7" !recu şi 8n libi neidentificate sunt desco!erite" cu frec9en@7 cresc;nd7" 8n >ungleleericilor de %ord şi de 2ud sau 8n zonele celei de a doua dez9olt7ri. Dar legendele"iturile religioase şi curiozit7@ile ling9istice nu sunt suficiente s7 ins!ire 8ncredere 8nalega@iile cu!rinse 8n citirile lui Cayce" nici 8n tradi@iile tribale sau legende şi nici chiar 8n7rturiile scrise din antichitate des!re cunoştin@ele ştiin@ifice e6tre de dez9oltate şi des!ree6isten@a 8n 9reurile cele ai str79echi a unor i>loace a9ansate de c7l7torie" decounicare şi dek distrugere la scar7 cosic7.

Tocai 8n aceste doenii sau realizat" totuşi" desco!eriri neobişnuite" !recu şiree9alu7ri ale desco!eririlor ateriale f7cute 8n ur7 cu ai ul@i ani. 1le cu!rindindicii uluitoare cu !ri9ire la cunoştin@ele a9ansate şi la in9en@iile sofisticate dintro er7 cu

ult 8nainte de en@iunile istorice des!re 8nce!uturile !riei culturi" a!ar@in;nd 5rientuluiMi>lociu. #n aceast7 !ri9in@7 este interesant de aintit c7 legendele 1gi!tului şi ale2uerului se refer7 8a o are cultur7 anterioar7 de la care sau ins!irat şi care lea insuflatelan locuitorilor abelor state. 4nele culturi" ca de !ild7 cele din 1gi!t" Boli9ia" <eru"erica Cen)+GC-/012 B1/0#T3



Vtral7" Me6ic şi #ndia antic7" ca s7 en@ion7 doar c;te9a" au stagnat sau chiar auregresat" 8n loc de a se s!ri>ini !e i!etuozitatea original7.

8ncercarea de a sus@ine o sugestie serioas7 cu !ri9ire la fa!tul c7 unele culturi foarte9echi de !e !7;ntul nostru cunoşteau zborul cu a!arate ai grele dec;t aerul 9a fi

8nt;!inat7 zefleitor" 8n od firesc.Totuşi" un nu7r tot ai are de obiecte !roduse de oul antic" ori de referiri scrisedesco!erite sau ree6ainate 8n ultiii ani arat7 c7 oaenii Xerau conştien@i Adac7 nu chiarfailiariza@i de !osibilitatea zborului cu a!arate ai grele dec;t aerul" iar aceasta 8ntroe!oc7 str79eche" cu ult 8nainte de ceea ce noi nui zorile istoriei. %ici una dinreferirile scrise şi nici iniaturile nu !ot fi co!arate cu relat7rile !itoreşti din itologiaantic7 greac7" !recu ari!ile lui #car f7urite din !ene li!ite 8ntre ele cu cear7" orir7d9anul lui !ollo cu !atru bidi9ii focoşi 8nh7a@i la el. Di!otri97" referirile concretedeonstreaz7 cunoştin@e de aerodinaic7" !recu şi de eleente !ri9ind decolarea" !ro!ulsia" fr;narea şi aterizarea.

De e6e!lu" 8n colec@ia de obiecte antice de aur aflate 8n Colubia se g7seşte oiniatur7 a ceea ce ini@ial sa !resu!us a fi re!lica unei !7s7ri sau !oate a unei olii" oria unui !eşte zbur7tor. 5biectul res!ecti9 a fost desco!erit 8ntrun or;nt 8!reun7 cualte relic9e a c7ror 9echie sa considerat a de!7şi )L== de ani. 4lterior" acest obiectstr79echi a fost e6ainat de #9an 2anderson" cu a>utorul a!aratelor o!tice de 7rit" care aa>uns la concluzia c7 nu este 9orba de re!rezentarea 9reunui organis 9iu şi c7 ar !utea fiun obiect ecanic foarte ase7n7tor a9ioT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )+H

nului" cn ari!i delta" cu loc !entru otor şi carling7 cu !arbriz" toate eleenteleobişnuite la un aero!lan odern" inclusi9 coada bordurat7 cu eleşoane sau !rofundoare.5biectul a fost 9erificat şi de ai ul@i !ilo@i şi ingineri" !rintre care J. . 4lrich" un e6!eN

rientat !ilot care a lu!tat 8n cele dou7 r7zboaie ondiale" iar acu este !rofesor deaerodinaic7" 8ntrebat ce re!rezint7 obiectul res!ecti9" 4lrich f7r7 s7i cunoasc7 !ro9enien@a şi nici fa!tul c7 el fusese a!reciat de>a ca fiind odelul unei !7s7ri" al uneiolii sau al unui !eşte" a r7s!uns c7 la !ria 9edere !are a fi re!lica iniaturizat7 aa9ionului de 9;n7toare )=G şi a ad7ugat c7 9;rfurile ari!ilor curbate 8n >os ş> 8ntreagafor7 a aerona9ei deonstreaz7 c7 este un >et. ai obser9at c7 li!sa unoreleente" de !ild7 a !rofundoarelor de la s!ate" necaracteristic7 !entru un )=G" 8l f7ceaase7n7tor unui Sabre, recent fabricat 8n 2uedia. <arte din !7rerile e6!riate de el suntdeosebit de interesante dac7 @ine seaa de en@iunile f7cute de Cayce des!re9ehicule care !ot zbura şi totodat7 na9iga sub a!7" !recu şi de relat7rile !riite din zonaTriunghiului Berudelor des!re 5.3.%.uri" uneori !7trunz;nd 8n are 9itez7 8n a!e"a!oi !7r7sindule la fel de iute. Du!7 cu sa e6!riat 4lrich: Configura@ia este 9alabil7nuai !entru anuite ti!uri de zboruri" la foarte are al titudine. ora ari!ilor indic7 !osibilitatea de a zbura şi la 8n7l@iea de şaizeci de ii de !icioare... n9ergura ari!ilorare dre!t sco! s7 8!iedice 9ibra@iile c;nd de!7şeşte bariera sonic7... 2tructuraari!ilor arat7 ca!acit7@ile lor su!ersonice... C;nd se zboar7 cu 9itez7 su!erioar7sunetului se creeaz7 o !ern7 de aer... 1l 9a fi ca!abil s) &boare şi sub a!7... f7r7 aşi)+, C-/012 B1/0#T3

fr;nge ari!ile. <entru ca o na97 s7 se de!laseze 8n aseenea ediu" ea 9a fi construit7Y



ca aceasta.Dar acest a9ion Adac7i a9ion nu este singura ciud7@enie arheologic7. lte e6e!lare"

unele cu dou7 r;nduri de ari!i" au fost desco!erite 8ntre ti! 8n diferite orinte !recolubiene. 2e !oate !resu!une doar c;te alte odele curioase de realiz7ri ecanicea9ansate din erele !reistorice unele !oate chiar nerecunoscute ca atare de cei care leau"folosit ulterior au fost !ierdute c;nd cuceritorii s!anioli au to!it obiectele de aur f7uritede ;na oului !e care leau g7sit şi !e care 8eau turnat sub for7 de bare !entru aiuşoara lor 8!7r@ire 8ntre in9adatori.

/e!rezent7ri !icturale a ceea ce !ar a fi aerona9e sau rachete au fost identificate şi"recunoscute din ce 8n ce ai frec9ent 8n artele culturilor antice din cele dou7 erici.Ma>oritatea 7rturiilor scrise sau !icturale ale na@iunilor ci9ilizate au fost distruse de s!aNnioli" dar unele au d7inuit !e alte c7i s7!ate 8n st;nc7" !ictate !e 9ase" cio!lite 8n !iatr7 sau @esute 8n !;nzele folosite dre!t lin@oliu !entru 8nf7şurarea uiilor. 16ist7 une6e!lu deosebit de gr7itor !rofilul unui ayaş 8nclinat 8n fa@7" s7!at !e arginea unuisarcofag de !iatr7 desco!erit 8n interiorul unei !iraide la <alenFue" 8n Me6ic. %u se ştiece re!rezint7 8ntreaga scul!tur7. 4n o de ştiin@7 autoritate 8n cultura aya afir7 c7tabloul re!rezint7" 8n !artea inferioar7" un onstru !7;ntean !e care se s!ri>in7 silueta

unui o" iar 8ntreaga iagine e doinat7 de un arbore. #ns7 le6andr azantze9" scriitorrus de literatur7 de antici!a@ie" d7 o inter!retare ai re9olu@ionar7. 1l consider7 c7silueta a!lecat7 8n fa@7 se afl7 8nchis7 8ntrun 9ehicul s!a@ial Are!rezentat stilizat"co!arabil cu rachetele !roiectate şi conT/#4%$-#40 BERMUDELOR -<:

struite 8n zilele noastre. Chiar şi !ozi@ia oului Aori a !ilotuluiQ este ase7n7toare cucea a astronau@i8or noştri 8nainte de lansareI iar celelalte detalii de la anten7 şi !;n7 lasisteul de diri>are a zborului" turboco!resoarele" rezer9oarele de cobustibil" caera deardere Acobustie" turbinele şi eşa!aentul !ot fi identificate" deşi odificate dinconsiderente stilistice. 2e creeaz7 senza@ia c7 odul de re!rezentare a 9ehiculului s!a@ial

se 8nteeiaz7 !e reiniscen@e dintro er7 cu ci9iliza@ie su!erioar7" c;nd e6ista ca!acitateade a !roiecta cu !recizie" şi nu doar stilizat" aseenea aerona9e.

A

#n august )*+H" astronau@ii din Slab W au .!riit" 8n ti! ce se aflau !e orbit7" oisiune din cele ai neobişnuite. 0i sa cerut s7 fotografieze" dac7 9a fi !osibil" liniiledin %asc7" o serie de linii trasate artificial 8n Valea %asc7 din <eru" !entru a deterinadac7 sunt 9izibile din s!a@iu. ceste sene enore trasate !e sol sunt constituite dintroserie de linii dre!te" figuri geoetrice" desene uriaşe re!rezent;nd aniale 9izibile nuaidin atosfer7" !recu şi nişte f;şii lungi ce !7reau s7 indice cu claritate !iste de aterizare !entru aerona9e. 1le liniile" figurile şi desenele erau trasate !e !7;nt sau cio!lite 8nsolul st;ncos al 97ii" 8n 9reuri trecute" nedefinite. iindc7 de !e sol nu !uteau fi 97zute"nu circulau nici legende locale 8n leg7tur7 cu ele şi au fost desco!erite 8nt;!l7tor din aer

cu !rile>ul cercet7rilor 8ntre!rinse 8n nzi !entru g7sirea unor surse de a!7. 0iniile şidesenele gigantice ocu!7 o are !arte din Valea %asc7" 8n su!rafa@7 de şaizeci de ilelungie şi zece l7@ie. 4neori ele dis!ar 8n fa@a unui obstacol" 9reun unte !u@in 8nalt"dar rea!ar cu !erfect 7 acurate@e de !artea cealalt7. C;teodat7" ca 8n cazul !resu!uselor )+PC-/012 B1/0#T3

!iste de aterizare" ele sunt foarte largiI alteori ele deseneaz7 artistic figurisofisticate de aniale" !eşti" !7s7ri şi chiar şi ale unui enor !7ian>en. Teorii cu



!ri9ire la originea lor sunt ulteI ceea ce se !oate afira cu certitudine este c7ele au fost f7cute de oaeni ce !osedau instruente de calcul e6tre de !erfec@ionate şi c7 au fost realizate !entru a fi z7rite din atosfer7" aceasta fiindcalea unic7 de a le obser9a.

A

#n $olful <isco" de !e coasta !eru9ian7" se afl7 un !erete 8nalt de st;nc7

!e care a fost cio!lit un trident enor Aori un candelabru" du!7 cu 9a inNter!reta !ri9itorul care s!re deosebire de liniile de la %asc7 se afl7 la !esteL== de !icioare 8n7l@ie şi a !utut fi z7rit cu uşurin@7 de !e are de c7trein9adatorii s!anioli" care #au inter!retat ca un sen al 2fintei Treii !entru ai8ncura>a s7 cucereasc7 şi s7i con9erteasc7 !e !7g;ni. 5ricare iar fi fost destina@ia"tridentul se obser97 ai uşor din 97zduh dec;t de !e are" iar dintele central alfurcii @inteşte dre!t s!re Valea %asc7" !arc7 ar fi fost enit s7 indice direc@iac7tre !resu!usele !iste de aterizare" care constituiau" !oate" şi baze !entruaerona9ele ale c7ror iniaturi de aur ne intrig7 at;t de ult.

lte desene geoetrice şi figuri enore enite" 8n a!aren@7" s7 fie z7ritedin 97zduh" e6ist7 şi 8n alte zone ale celor dou7 erici ca" de !ild7" uriaşelesiluete uanoide din deşertul Tara!aca din Chile" 0abirintul %a9a>o din California"

Mo9ilele 1lefantului şi ar!elui din Wisconsin" !recu şi altele 8n diferite col@uriale luii" adesea f7r7 nici o istorie arheologic7 anterioar7.

cest uriaş de!ozit arheologic care este 1gi!tul a 8nce!ut s7 ne dez97luierecent unele indicii sur!rin

njBBBfftTn^ ig^ *^^ ^Mj^^ ^jj^jj^^ ^ !ff"#'TTn$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ %% i I ^^^MI

(f) ^ ^ ^ ^ ^

+ ^^^^, MMM+t+II

T/#4%$-#40 BERMUDELOR -<<

z7toare des!re !rinci!iile antichit7@ii ale zborului cu a!arate ai gre8e dec;t aerul. 2!redeosebire de aero!lanele de aur din Colubia" acestea sunt confec@ionate din len şi aufost g7site 8n orinte unde sau conser9at !erfect" f7r7 s7 !utrezeasc7" datorit7 clieifoarte uscate din 1gi!t. stfel" 8n uzeele egi!tene au fost g7site" !rintre e6!onate" !iesecare !ar odele de !lanoare desco!erite 8n orinte şi care fuseser7 catalogate dre!t !7s7ri. 4n odel de len aflat 8n Muzeul de ntichit7@i al 1gi!tului a fost identificatşi studiat de dr. halil Messiha" 8n )*P*. Modelul" de!arte de a re!rezenta o !as7re" !osed7 caracteristicile unui a9ion ono!lan din zilele noastre: c;ra" ori coada 8n !ozi@ie9ertical7" iar fusela>ul are o sec@iune 8n ari!7" !entru creşterea rezisten@ei la !resiuneaaerului. Coent;nd unghiurile care se obser97 la abele flancuri" Messiha $. Messiha"ecanic de bord" s!unea: 4nghiurile diedre negati9e 8nde!linesc aceleaşi func@ii ca şi cele !oziti9eI o sec@iune rele97 c7 su!rafa@a ari!ii este !arte a unei eli!se" ceea ce confer7stabilitate 8n zbor" iar fora aerodinaic7 a fusela>ului" rezistent7 la !resiunea aerului"reduce rezisten@a la 8naintare" fa!t desco!erit du!7 ani de unc7 e6!eriental7 8naeronautic7.

ero!lanul" du!7 ii de ani" este ca!abil 8nc7 s7 !laneze c;nd este lansat din ;n7" ca



un aeroodel" iar !erforan@ele sale adirabile deonstreaz7 cunoştin@ele deaerodinaic7 ale acelora care )au construit.

Du!7 ce Messiha a sesizat c7 an9ergura ari!ilor unor odele de !7s7ri este a!roa!eidentic7 cu an9ergura noii aerona9e Cara9elle" alte !oten@iale a9ioane sau !lanoare au fostidentificate" iar 8n )*+H MuzeulX de ntichit7@i din Cairo a organizat o e6!ozi@ie)+LC-/012 B1/0#T3

cu ), aseenea odele" ca do9ad7 a cunoştin@elor 8n aterie de zbor 8n 9echiul1gi!t. %u şti dac7 aceste obiecte" f7urite de o" au fost in9entate sau oştenite de lao cultura ai 9eche. Totuşi" @in;nd seaa c7 a>oritatea obiectelor desco!erite 8n orNinte redau 8n iniatur7 odele de diensiuniXari 8n original" este !osibil ca subnisi!urile deşertului un !lanor sau o aerona97 s7 aşte!te e6ca9atorul.

Cele ai 9echi 7rturii scrise din antichitate des!re a!arate de zbor sunt !oateacelea con@inute 8n Mahabhara$a, area e!o!ee indian7 care" deşi se afir7 c7 a fostaşternut7 8n scris" 8n fora ei actual7" cu )?== de ani 8nainte de era noastr7" se !are c7ea a fost co!iat7 şi reco!iat7 din antichitatea cea ai 8nde!7rtat7. 1!o!eea descrie fa!tele

zeilor şi ale !o!oarelor str79echi din #ndia" dar con@ine o aseenea bog7@ie de a7nuntede natur7 ştiin@ific7" 8nc;t atunci c;nd a fost tradus7 !entru !ria dat7" la i>loculsecolului al ]l]lea" referirile la !ro!ulsia a!aratelor de zbor şi la rachete nu au fost8n@elese de t7l7citor" c7ci ecanisele descrise cu ii de ani 8n ur7 a9eau s7 a!ar7 lanoi deabia du!7 o >u7tate de secol. Multe din 9ersurile Mahabhara$ei dedicateaşinilor de zbor nuite "imana, cu!rind infora@ii a7nun@ite des!re !rinci!iile lor deconstruire" ignorate de traduc7tor. #ntrun alt te6t str79echi indian SamaranganaSu$radhara se discut7 teeinic şi !e 8ndelete des!re a9anta>ele şi deza9anta>elediferitelor ti!uri de a!arate de zbor" coent;nduse ca!acit7@ile relati9e de 8n7l@are 8n97zduh ale acestora" 9iteza de croazier7 şi la aterizareI ba chiar se descrie cobustibilulfolosit dre!t surs7 de energie ercurul şi se fac recoand7ri cu !ri9ire la ti!urile de lenşi de etale uşoare" absorbante de c7ldur7" !otri9ite la construireaT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )+*

aerona9elor. Te6tul ai con@ine infora@ii detaliate des!re cu s7 se !rocedeze !entru afotografia a9ioanele inaice şi !entru a se deterina ti!ul aerona9elor inaice" des!reodul cu trebuiesc anihila@i !ilo@ii duşani şi" 8n cele din ur7" distruse aerona9ele"imana !e care le !iloteaz7.

#ntro alt7 e!o!ee clasic7 indian7" #amaana, g7si curioasele descrieri ale c7l7toriilor8ntre!rinse cu aerona9e" cu ii de ani 8n ur7. Detaliile 8n leg7tur7 cu !ri9eliştea oferit7de Ceylon şi de regiunile de coast7 97zute din 8naltul cerului sunt relatate cu at;taacurate@e şi se asea7n7 at;t de ult cu ceea ce !ute obser9a 8n zilele noastreliniile coastelor" curburile solului" forele dealurilor" as!ectul oraşelor şi !7durilor 8nc;tcreeaz7 con9ingerea c7 descrierea a fost f7cut7 ai degrab7 de "reun c)l)$or str79echi !e calea aerului" dec;t c7 ea ar fi rodul iagina@iei. #ntrun co!endiu al #amaanei, Maha"ira Chari$a, eroulzeu /aa" la 8na!oierea sa din 0arca" de unde o sal9ase !e so@iasa" 2ita" c7l7toreşte cu o "imana s!ecial7" descris7 astfelI ... se işca nest;n>enit7" cuiu@eal7 neliitat7 şi 8ntrutotul strunit7" su!un;nduse 9oin@ei celuiY care o conducea..." !re97zut7 cu ferestre la 8nc7!eri şi cu scaune e6celente..." e6e!lu de lucrare clasic7str79eche ce !oate constitui o recla7 odern7 !entru ir #ndia" 8n acelaşi te6t g7si un



dialog deosebit de sur!rinz7tor !rin con@inut" dac7 ne g;ndi c7 discu@ia a !recedat cuai ulte ii de ani c7l7toriile cosice actuale" !recu şi relatarea obser9a@iilor asu!raodului cu sunt !ri9ite lucrurile din s!a@iul e6traterestru:

/aa: Carul acesta din cele ai inunate !arc7 şiatodificat ritul de 8naintare.)L=C-/012 BERLIT!

Vişişara: Carul se des!rinde acu de i>locul luii. f noastre.

2ita: Cu se face c7 8n !lin7 zi a!are... cercul Xacesta de steleQ Z

/aa: /egin7O Cu ade97rat este o cunun7 de ste : le" 8ns7 din cauza distan@ei arinu #e !utea z7ri" ai ales c7 9ederea noastr 7 este afectat7 şi redus7 de razelesoarelui. cu 8ns7 carul nostru sa 8n7l@at şi cauzele au fost 8nl7turate... aşa c7 !ute 9edea stelele.

%u şti dac7 aceste relat7ri sunt reiniscen@ele unei ci9iliza@ii str79echi" e6tre dedez9oltat7 tehnic" ori suntX si!le fantezii co!arabile cu fa!tele şi lucrurile iaginate de

scriitorii oderni de sciencefictionI fa!t este c7 unele din relat7rile din trecutul8nde!7rtat ne sun7 la ureche ciudat de actuale" cu e6ce!@ia cobustibilului folosit la !ro!ulsarea aerona9ei Acare" bine8n@eles" ar !utea fi o greşeal7 de traducere: #n interiortrebuie !lasat otorul cu ercur" cu a!aratele !entru 8nc7lzirea ercurului dedesubt.or@a latent7 a ercurului st;rneşte 9;rte>ul !ro!ulsor" iar un o aflat 8n interior !oatec7l7tori la ari de!7rt7ri 8n ceruri... !atru 9ase cu ercur trebuie f7urite 8n interiorulstructurii. C;nd ele au fost 8nc7lzite de focul @inut sub control... ercurul dez9olt7 o for@7ca tunetul 8n "imana... Dac7 otorul din fier" cu 8ncheieturile bine sudate" este u!lutcu ercur" iar focul este 8ndre!tat c7tre !artea su!erioar7" se dez9olt7 o for@7 care url7ca un leu... şi deodat7 str7luceşte ca un 7rg7ritar !e bolt7...Dar iniaturile şi desenele de aerona9e" !recu şi relat7rile des!re rachete şi zboruris!a@iale sunt doar un indiciu şi nu o do9ad7 des!re ni9elul ştiin@ific foarte ridicat. Totuşi"anuite tehnici şi obiecte f7urite de o al c7ror caracter real a fost recunoscut uneori ul@iani du!7 desco!erirea lor ne furnizeaz7 do9ezi ai tangibile des!re ca!acit7@ile tehnologiceneb7nuite ale !redecesorilor noştri din trecutul 8nde!7rtat.

4n e6e!lu 9alabil 8l constituie cel oferit de co!uterul de stele nti(ythera" unobiect de bronz co!us din !l7ci şi ro@i" ori cadrane" sudate 8ntre ele de a!a s7rat7 aM7rii 1gee 8n fundul c7reia a fost g7sit" 8!reun7 cu alte relic9e" a>oritatea statui" cu+? de ani 8n ur7. 16ainat din nou !este a!roa!e şaizeci de ani" su!us unui trataentde cur7@ire !rin b7i acide şi studiat de ai ul@i arheologi" !rintre care Dere( de 2olia<rice şi $eorge 2taires" obiectul sa do9edit a fi" de fa!t" un a!arat cu angrena> !entru !ozi@ionarea stelelor şi un co!uter !entru calcularea orbitelor !lanetare" un ecanis decontrol a !ozi@iei 8n ti!ul no!@ii" 8ntrun cu9;nt un a!arat ce indic7 neb78iuite cunoştin@e de

na9iga@ie şi astronoie 8n antichitate. Du!7 cu sa e6!riat dr. <rice" nic7ieri 8n lue nua ai fost g7sit un aseenea instruent... desco!eri un aseenea obiect este ca şi cuai desco!eri un a9ion cu reac@ie 8n or;ntul lui Tutan(aon..." o e9entualitate care !oate c7 nu de!7şeşte liitele !osibilului 8n luina ultielor desco!eriri.lte do9ezi concrete ale ca!acit7@ii tehnice !oate c7 zac 8n uzee" clasificate dre!tobiecte de cult " >uc7rii de co!ii sau etichetate necunoscute. Wilhel onig" un arheologgeran care f7cea cercet7ri 8ntrun şantier al unui sit arheologic 9echi de G=== de ani 8na!ro!ierea Bagdadului" cu !u@in 8nainte de ultiul r7zboi ondial" a desco!erit un obiect



ciudat f7cut de ;na oului ai ul@i cilindri li!i@i 8n linie" aco!eri@i cu asfalt şiaşeza@i 8ntrun ulcior !re97zut cu o fiş7 de fier" cu alte cu9inte b baterie uscat7 f7r7electrolitul care" de bun7 sea7" se e9a!orase oricare ar fi fost el. C;nd i sa ad7ugat unelectrolit !roas!7t sulfat de cu!ru bateria a func@ionat !erfect. Du!7 desco!erirea saini@ial7" onig a de!istat !7r@i ale altor baterii ase7n7toare e6!use de>a 8n uzee şi

etichetate dre!t obiecte cu folosin@7 necunoscut7. stfel de baterii au fost e6ca9ateulterior şi 8n alte regiuni din 5rientul !ro!iat. 2e !are c 7 erau folosite la gal9anizareaetalelor" dar se !une 8ntrebarea: cunoştin@ele e6tre de 9echi des!re electricitateoştenite !oate de la culturi anterioare" dar uitate şi redesco!erite 8n secolul al]V###leaUau fost folosite nuai 8n !rocesul de gal9anizareQ 8n luea greac7 şi 8n cearoan7 se foloseau !entru luinat" tor@e şi l7!i cu uleiI de aceea" atunci c;nd 8nt;lnicoridoare 8ntre dou7 cl7diri 9echi" urele de funingine şi de fu sunt 9izibile şi ast7zi !eta9ane. Dar 8n cazul ci9iliza@iei egi!tene ult ai 9echi" tunelurile subterane fruosscul!tate şi !ictate" nu !rezint7 ure l7sate de tor@e sau de l7!i" la fel ca şi ta9anele şi !ere@ii unor !eşteri din 1uro!a a!usean7 8!odobite cu !icturi sofisticate e6ecutate deaeştri agdalenieni şi auringnacieni cu )G === !;n7 la H= === de ani 8n ur7.

4n str79echi basorelief din te!lul lui -ator de la Dendera" 1gi!t" consideratdintotdeauna o enig7 arheologic7" !rezint7 o scen7 8n care doi slu>itori car7 fiecare c;teun obiect ce sea7n7 ult cu un bec electric uriaş !re97zut cu filaent 8n for7 de şar!esub@ire" abele conectate la o cutie" generator ori 8ntreru!7tor" !rin cabluri 8!letiteI8ntregul tablou sugereaz7 cu ult Xrealis becuri electrice !uternice s!ri>inite !e su!orturiizolatoare terice de 8nalt7 ten

T/#4%$-#40 BERMUDELOR ' -6*

siune. <ri9ind cablurile" dr. John -arris" de la 56ford" a subliniat: Cablurile sunt" 8n od9irtual" co!ii e6acte ale celor folosite 8n zilele noastre. 1le arat7 a fi foarte groase şi sunt

striate" ceea ce indic7 un 7nunchi de fire ai degrab7 Acu folosin@e diferite dec;t unsingur cablu...16ist7 şi alte ilustra@ii !e !a!irusuri şi 8n basoreliefuri" !7strate ii de ani 8n bun7

stare de clia uscat7 a 1gi!tului" !e care dac7 le e6ainezi f7r7 idei !reconce!ute şile !ri9eşti din !ers!ecti97 odern7" desco!eri c7 ele !ar s7 deonstreze con9ing7torfolosirea 8n antichitate a a!araturii oderne. 27 ne reainti c7 8n cronicile egi!tene sefac referiri la donia zeilor 8nainte de instaurarea !riei dinastii egi!tene" e!oc7 ce eracaracterizat7 de o ci9liza@ie su!erioar7 şi de for@e iraculoase" !7strate 8n eorie şiconsenate 8n cele ai 9echi 8nscrisuri ale culturii ondiale antice.

1ste sur!rinz7toare constatarea c7 !o!oare din antichitate" care au e6istat cu ult8naintea grecilor şi roanilor" !osedau cunoştin@e de astronoie şi de ateaticisu!erioare" ştiau s7 calculeze ti!ul şi s7 fac7 7sur7tori !e !7;nt sau 8n sisteul

solar" cu ii de ani 8nainte ca aceleaşi cunoştin@e s7 fie re8n9iate sau redesco!erite 8n9reurile noastre.

#n acest sco! şi !entru a culege aseenea infora@ii cultura sau culturile str79echitrebuiau s7 foloseasc7 telescoa!e sau alte instruente suficient de !recise !entru a realizacalcule e6acte. Desco!eriri e6traordinare au fost f7cute 8n ura studierii de c7tre !rofesorulCharles -a!good a unor h7r@i edie9ale A-7r@ile str79echilor regi ai 7rilor" care a !etrecut ul@i ani ree6ain;ndule 8n luina infora@iilor !e care le con@ in des!re !7;nt şi care se !resu!unea



)L,C-/012 B1/0#T3

c7 nu erau cunoscute la 9reea redact7rii lor. 4nele din aceste h7r@i au fost co!iate şireco!iate dea lungul secolelor" du!7 originale dis!7rute 8ntre ti!" care erau !7strate 8n

Biblioteca de la le6andria. 1le 9orbesc cu o acurate@e uluitoare des!re !7;nturi 8nc7nedesco!erite Aconfor istoriei !e care a 8n97@ato noi 8n şcoal7 la 9reea c;ndoriginalul" ba chiar şi" co!iile au fost desenate" ca de !ild7 cele dou7 erici şintarctida" cu ii de ani 8nainte de Colub.

-arta <iri /eis care !rezint7 o !arte a unei h7r@i ai ari a luii şi care a fostg7sit7 8n )*G* !rintre r77@i@ele hareului sultanului turc detronat !rezint7 cuclaritate coasta real7 a ntarcticii" a2a cum ar ar)$a neaco!erit7 de ghe@uri" !recu şito!ografia interiorului continentului" a2a cum ar ar)$a f7r7 8n9elişul de [email protected];nduse regiunea interioar7 a ntarcticii" 8n 9ecin7tatea M7rii /oss" sa deonstratc7 ea a fost aco!erit7 de ghe@ari ti! de cel !u@in şase ii de ani" ceea ce 8nsean7c7 originalul h7r@ii a fost desenat cu ult 8nainte ca istoria s7 fi 8nce!ut a fi scris7" !e

9reea !resu!usei tlantida şi a re!utatei ei culturi.5 alt7 hart7 nuit7 ing Jaie World Chart" din )?=G" de aseenea co!iedu!7 altele ult ai 9echi" !rezint7 deşertul 2ahara ca un @inut fertil cu ari lacuri"a!e curg7toare şi oraşe" aşa cu de fa!t a fost c;nd9a" 8n 9reuri foarte 8nde!7rtate.-arta 0uii Buache" din )+H+" co!iat7 du!7 o str79eche hart7 greceasc7" !rezint7ntarctida Ade en@ionat c7 si!la ei e6isten@7 era doar b7nuit7 !;n7 8n )LG=" c;nd afost confirat7 ca dou7 ari insule des!7r@ite de o are interioar7. Dac7 a !utea8nl7tura 8n9elişul de ghea@7" 8ntocai aşa ar ar7ta ntarctida" fa!t de

-.f

[

TT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )L?

onstrat deabia 8n zilele noastre cu !rile>ul e6!edi@iilor 8ntre!rinse 8n nul $eofizic#nterna@ional" 8n )*?L. lte h7r@i !rezint7 unii ghe@ari din ti!ul ultiei ere glaciare" alec7ror ure sunt 8nc7 9izibile 8n unele !7r@i din 1uro!a" nglia şi #rlanda" iar !e o alt7

hart7 2tr;toarea Behring nu este trasat7" ea fiind str7b7tut7 de un ist" aşa cu a fostodinioar7.Tr7s7tura caracteristic7 a acestor h7r@i antice reco!iate o constituie fa!tul c7 !e ele

g7si trasate cu e6actitate coordonatele şi longitudinile Arealizare 8nf7!tuit7 8n e!ocaodern7 deabia la finele secolului al ]V###lea" ceea ce e9iden@iaz7 !osedarea cuNnoştin@elor de geoetrie sferic7" !recu şi folosirea unor instruente geodezice dee6celent7 !recizie" ca şi !osibilitatea ca originalele s7 fi fost desenate 8n ur7 cu L===)= === de ani" deci cu ulte 9eacuri 8nainte de 8nce!uturile istoriei noastre scrise.



Curioase fr;nturi de infora@ii astronoice corecte ne !ar9in de la !o!oarele dinantichitatea str79eche care du!7 cunoştin@a noastr7 nu !osedau telescoa!e giganticesau norale !entru a !utea ob@ine şi a ne oferi aseenea date" !rintre care: fa!tul c 7Marte are doi sateli@i Acu distan@ele lor fa@7 de !lanet7" cei şa!te sateli@i ai lui 2aturn"cele !atru luni ale lui Ju!iter" !recu şi fazele lui Venus Anuite Coarnele 8n cronicile babiloniene. u fost desco!erite chiar şi as!ectele unor stele 8nde!7rtate: constela@ia2cor!ionul este nuit7 aşa !entru c7 are coad7" o coet7 8n interiorul constela@iei" darlucrul acesta se !utea distinge nuai cu un telesco! !uternic. De !artea cealalt7 aoceanului" ayaşii din erica Central7" !oate ins!ira@i de o cultur7 anterioar7" nueau tot2cor!ionul aceeaşi constela@ie. ADintre toate !o!oarele str79echi" calculul anului solarrealizat)LPC-/012 B1/0#T3

de ayaşi este 8n co!ara@ie cu calendarul stabilit de alte ci9iliza@ii" inclusi9 a noastr7cel ai a!roa!e de realitate: HP?"G,G= zile" cifra e6act7 fiind HP?"G,GG zile. <e 7sur7 cecunoştin@ele ştiin@ifice au regresat 8n a!aren@7 de la a!ogeul lor din antichitate"

unele din infora@iile astronoice sau transforat 8n legende ca aceea a zeuluiA!lanetei 4ranus" care şia de9orat Aecli!sat !ro!riile !rogenituri Alunile" !e care a!oilea 9oitat Afinalul ecli!sei. Deşi aseenea fenoene nu ai !uteau fi ur7rite din !riNcina dis!ari@iei a!aratelor o!tice" infora@iile astronoice sau !7strat !rin ituriseire8igioase.

<oate c7 cea ai neobişnuit7 do9ad7 dintre toate c;te sunt !e lue des!re fa!tul c7 ae6istat 8n trecutul Xe6tre de 8nde!7rtat o ştiin@7 foarte dez9oltat7 şi care 8nc7 se aiafl7 la 8nde;na noastr7" este Marea <iraid7 din 1gi!t. Ti! de ii de ani aceasta afose considerat7 dre!t un l7caş de 8nor;ntare" deşi 8n tradi@ia co!@ilor o inoritatedescendent7 direct din 1gi!tul antic se sus@ine c7 !iraida este o co!ila@ie acunoştin@elor dat;nd din ti!ul doniei zeilor" ca ea se 9a do9edi a fi o carte cio!lit78n !iatr7" scris7 de 2urid unul din regii de dinain$eO Ao$opului care carte 9a fi citit7 8n

9iitor de aceia care 9or !oseda suficiente cunoştin@e !entru a o descifra. Caracterul Marii<iraide de de!ozitar al infora@iilor a fost sesizat şi de inginerii francezi care )au 8nso@it !e %a!oleon 8n ca!ania din 1gi!t. olosindo dre!t !unct de triangula@ie ei au obser9atc7 laturile !iraidei erau !erfect aliniate celor !atru !uncte cardinale" cu eridianullongitudinal trec;nd e6act !rin 9;rful ei" şi c7 liniile diagonale du!7 ce şi ele str7bat9;rful 8ndre!tate s!re nord 9or sec@iona cu !recizie Delta %ilului. 0inia !relungit7s!reT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )L+

nord !rin !unctul de 8ntret7iere a diagonalelor de la baz7 9atrece doar la , ile distan@7de <olul %ord" dar se !oate lua 8n considera@ie !osibilitatea ca 8n ti!ul secolelor careau trecut de la construirea lor şi !;n7 8n !rezent <olul %ord s7şi fi odificat !ozi@ia.

2isteul nostru actual de 7surare a lungiilor se 8nteeiaz7 !e etru" a zeceailioana !arte dintrun eridian" siste stabilit de francezi chiar 8nainte de in9adarea1gi!tului. Cotul !iraidal de ?= de inci folosit 8n 1gi!tul antic" care a !recedat cu ii de anietrul francez" este a!roa!e egal cu acesta 8n lungie" dar de fa!t este ai e6act" c7ci else 8nteeiaz7 !e a6ul !olar 8n loc de lungiea oric7rui eridian" care !oate oscila 8nra!ort de forele derelief ale !7;ntului.



4nele 7sur7tori f7cute la Marea <iraid7 cu cotul egi!tean rele97 uiitoarecunoştin@e 8n leg7tur7 cu !7;ntul şi cu locul lui 8n sisteul solar" cunoştin@e uitate şiredesco!erite nuai 8n e!oca odern7. cestea sunt e6!riate 8n ateatic7: !erietrul !iraidei este echi9alent cu nu7rul zilelor din an" res!ecti9 HP?"G,I dubl;nd !erietrul seca!7t7 echi9alentul unui inut dintrun grad la ecuatorI distan@a de la baz7 la 9;rf7surat7 !e uchie este a şase suta !arte dintrun grad de latitudineI 8n7l@ieaulti!licat7 cu )=* d7 a!ro6iati9 distan@a de la !7;nt la soareI !erietrul 8!7r@it la dedou7 ori 8n7l@iea !iraidei d7 9aloarea lui n, H"),)P Acu ult ai e6act dec;t laateaticienii antici greci care au indicat H"),GLI greutatea !iraidei ulti!licat7 cu )=)?da a!ro6iati9 greutatea !7;ntului. 6a !olar7 a !7;ntului se schib7 8n s!a@iu dela o zi la alta Aaduc;nd o

l 4n @ol Ach K G"?, c.)LLC-/012 B1/0#T3

nou7 constela@ie a zodiacului 8n s!atele soarelui o dat7 la fiecare G G== de ani şia>unge la !ozi@ia sa ini@ial7 o dat7 la G? LG+ de ani" cifra !e care o c7!7t7 dac7 sunt

adunate laolalt7 diagonalele bazei. M7sur7torile efectuate la Caera /egelui din inteNriorul Marii <iraide dau e6act diensiunile celor dou7 triunghiuri de baz7 !itagoreene:G?H şi H,?" deşi ea a fost construit7 cu c;te9a ii de ani 8nainte de <itagoraI acesteafiind doar c;te9a din coinciden@ele 7sur7torilor #a Marea <iraid7.

2e !une 8ntrebarea" de ce a fost ne9oie de o construc@ie gigantic7 şi at;t de co!licat7 !entru aseenea infora@iiQ /7s!unsul ar !utea fi c7 8n ura unui şir de catastrofeglobale" su!ra9ie@uitorii care de@ineau 8nc7 facilit7@i tehnologice au dorit s7 transit79iitorului ştiin@a lor !rin i>loace care s7 nu !oat7 fi niicite" chiar dac7 toate 7rturiilescrise şi toate libile de !e !7;nt ar !ieri. #n aceast7 !ri9in@7 trebuie re@inut fa!tul c7atunci c;nd e6!loratori e6traterestri sosesc !e <7;nt sau c;nd sondele noastre s!a@iale8nt;lnesc 8n druul lor alte ci9iliza@ii" ateatica şi ecua@iile ateatice sunt i>loaceefecti9e de stabilire a !rielor contacte" deoarece orice c7l7torie de genul acesta 9a a9eadre!t baz7 ştiin@a şi tehnologia 8nteeiate !e ateatic7. Mesa>ul !iraidei near !uteadez97lui şi oferi 8n 9iitor ult ai ulte eleente infora@ionale" !e 7sur7 ce de9eniai abili 8n a le recunoaşte.

Cercet7torii Marii <iraide şi ai tradi@iilor co!te au o!inat c7 aceast7 uriaş7 structur7constituie de!ozitul unui 7nunchi de cunoştin@e care ulterior sau risi!it şi sau !ierdut" cue6ce!@ia unei !7r@i care sa !7strat 8n legende. ceste 9estigii ale unei sau ale unorci9iliza@ii anterioare dez9oltate la scar7 ondial7"T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )L*

care ni se !ar cunoscute" sar !utea s7 indice ca !e c;nd o anuit7 e9olu@ie a acestora

a fost ase7n7toare cu cea a ci9iliza@iei noastre ele au !rogresat 8n alte doenii" care nune sunt failiare. 2tructuri gigantice de !iatr7 r7s!;ndite 8n luea 8ntreag7 sunt etichetatecu origine necunoscut7" ceea ce 8nsean7 c7 nieni nu ştie cine lea ridicat 8n realitateIele se asea7n7 8ntre ele" 8n general" !rin construc@ie" !recu şi !rin alinierea la !lanetela soare şi la lun7 şi la orbitele lor" la constela@ii şi la stele fi6e" ca şi la unele for@e" !osibil la c;!ul agnetic şi curen@ii Terrei. ceste relic9e !reistorice enigatice includ !iraidele de la Teotihuacan din Me6ic" oraşele arhaice din 'ucatan" ruinele !reincaşedin nzii !eru9ieni şi liniile de la Valea %asc7I asi9ele ruine de la Tiahuanaco la oaltitudine de )H ?== de !icioare" st;ncile gigantice din #nsulele Britanice" 8ndeosebi



2tonehenge şi 9ebury" şi enhirele din Bretania Aunele din ele !7trunz;nd ad;nc 8noceanI ruinele !reistorice din insulele editeraneene" din 5rientul Mi>lociu şi din siade sudest" r77şi@ele ciclo!ice din Caroline" Marchize şi din alte insule din <acific"structurile onolitice din Marea Caraibilor" lucr7rile !reistorice 8n !iatr7 din %ielba" 2!ania"şi construc@iile de !iatr7 cu origine necunoscut7 din nordul fricii" inclusi9 din 1gi!t" !recu şi 8nşiruirea de ari o9ile din 2tatele 4nite" şi !iraidele arhaice din China.

<;n7 8n !ria decad7 a secolului nostru" locuin@ele din China erau 8nainte de a ficonstruite orientate" la sfatul unui necroant" de aseenea anier7 8nc;t s7 beneficiezede calea fericit7 şi de curen@ii care str7bat luea 8n lung şi 8n lat Ade reaintit c7" dinc;te cunoaşte" !ria busol7 a fost f7urit7 8n China.)*=C-/012 B1/0#T3

4n coentator !ers!icace al !eisa>uiui arhitectural chinez" dr. 1rnst Borschann" obser9ac7 te!lele" !agodele" !a9ilioanele sunt dis!use radial fa@7 de un centru" suger;nd c;!ulagnetic terestru. 5biceiul de a se orienta du!7 liniile de energie terestr7 A8n liba

chinez7 fen2ui, adic7 9;nta!7 !osibil7 r77şi@7 a unei ştiin@e c;nd9a a9ansat7 a fostetichetat dre!t su!ersti@ie feudal7 şi abandonat 8n !rezent" deşi o alt7 for7 desu!ersti @ie acu!unctura care şi ea !oate c7 este o relic97 ştiin@ific7 9alabil7" cauflat7dea lungul 9eacurilor sub antia agiei" a fost 8n7l@at7 !e !ozi@ii de res!ectabilitate dec7tre regiul chinez actual.

Dac7 for@ele agnetisului şi ale antiagnetisului fuseser7 st7!;nite şi dez9oltate dincele ai 9echi ti!uri" !;n7 la acel !unct c;nd gra9ita@ia ea 8ns7şi o for7 aagnetisului a !utut f i canalizat7 la fel ca toate celelalte for@e ale naturii" atunci a !utea ob@ine e6!lica@ii 9alabile cu !ri9ire la odul cu au fost realizate unele construc@iia!arent i!osibile din !unct de 9edere tehnologic" 8ntre care se nu7r7 ul@i dinonoli@ii st;ncoşi ce !ar a fi aduşi !e calea aerului şi coco@a@i !e crestele un@ilor sauaz9;rli@i !e buza !r7!7stiilor.

#ntrig7 ideea c7 unele resturi ale tehnicii electroagnetice din antichitate ar !utea !rote>a şi ast7zi unele secrete 8nc7 neelucidate ale !iraidelor egi!tene res!ecti98nc7!eri sigilate 8n interiorul construc@iilor. De c;t9a ti! se afl7 8n curs de a!licare !roiectul de !7trundere 8n structurile interioare ale !iraidei lui efren de la $izeh" !rinsondarea aselor de !iatr7 cu a>utorul razelor cosice. /ealizarea !roiectului a fostdiri>at7 de dr. r $ohed" de #a 4ni9ersitatea 1in 2has" Cairo" folosind !rintre alteT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )*)

echi!aente un co!uter nou #.B.M. ))H=. Deşi testele au fost realizate cu deosebit7co!eten@7" 8nregistr7rile f7cute !e !arcurs asu!ra aceleaşi zone nu se ase7nau deloc"diferind de la o zi la alta. Dr. $ohed s!unea: Desfide toate legile cunoscute aleelectronicii şi ale ştiin@ei... şi este i!osibil din !unct de 9edere ştiin@ificQO #ntrun articoldin Times A0ondra se scria: ... 2!eran@ele unor desco!eriri ari sau liitat la oul@ie de siboluri li!site de sens..." iar dr. $ohed" recunosc;nd eşecul eforturilorde!use !;n7 8n acel oent" a declarat: ... #n !iraid7 ac@ioneaz7 anuite influen@ecare nu @in seaa de legile ştiin@ei.... Ceea ce ni se !are o 8nc7lcare a legilor ştiin@ei" 8ncazul acesta 9a !utea fi !ur şi si!lu ac@iunea altor legi" ori folosirea sau odificareaunor legi !e care nici ast7zi nu le 8n@elege tensiuni şi eforturi ce re!rezint7 for@eleascunse ale !7;ntului" !lanetelor" soarelui" lunii şi stelelor.



#n cartea sa The Hie @"er '$lan$is A<ri9ire asu!ra tlantidei" John Mitchell se refer7 launitatea culturii !reistorice" s!un;nd: <7;ntul este !res7rat cu aseenea lucr7ri deconstruc@ii şi de tehnologie !reistoric7 legate de folosirea agnetisului !olar. 1l o!iNneaz7 c7 tr7i 8n interiorul unor str79echi structuri ale c7ror diensiuni 9aste leauf7cut" !;n7 acu" s7 r7;n7 in9izibile" f7c;nd leg7tura 8ntre arile relic9e de st;nciuriaşe ale !reistoriei care d7inuie 8nc7 !e c;!ii şi !e crestele un@ilor" 8n deserturi şi 8n >ungl7" !recu şi sub a!ele 7rilor şi oceanelor. Du!7 !7rerea sa" filosofii acelor 9reurisocoteau c7Y !7;ntul este o fiin@7 9ie" cu t ru! !ro!riu şi ea la fel ca toate creaturile !osed7 siste ner9os care se su!une influen@elor c;!ului agnetic. Centrii ner9oşi ai !7;ntului cores!undeau cu !unctele edicinii chi)*GC-/012 B1/0#T3

neze de acu!unctura !e cor!ul oenesc şi erau !rote>a@i şi sl79i@i !rin cl7diri sacre" ele8nsele fiind f7urite ca icrocososuri ale ordinii cosice...

#ndicii des!re !osibila e6isten@7 a unei sau a unor ci9iliza@ii ondiale 8n trecutul

8nde!7rtat care au !ierit datorit7 catastrofelor naturale sau !ro9ocate artificial cu ult8nainte de 8nce!uturile consen7rilor istoriei oderne" cu a!ro6iati9 !atru ilenii 8naintede era noastr7 deci aseenea sene su!ra9ie@uiesc 8n are 7sur7 !rin fragenteleştiin@elor a9ansate de odinioar7 transise !rin 9iu grai" din genera@ie 8n genera@ie" sau !rincronici. Cl7diri sau onuente care neau !ar9enit" !oate" dintro aseenea !erioad7"oric;t de i!un7toare ar fi ele" sunt greu dac7 nu i!osibil de datat" 8n !lus" !erioada !e care a acordato ca ti! !entru a!ari @ia şi e9olu@ia oului ci9ilizat nu estesuficient7 !entru f7urirea acestor culturi foarte i!otetice. Totuşi" recentele desco!eririf7cute de dr. 0ouis 0ea(ey şi Mary 0ea(ey la 5ldu9ai $eorge" Tanzania" !recu şi celef7cute de /ichard 0ea(ey 8n enya" indic7 fa!tul c7 oul !riiti9 ar fi !utut a!7rea 8nur7 cu G === === de ani" iar 9echiea uneltelor g7site 8n !eşterile de la Vallonet"ran@a" a fost stabilit7 la l === === de ani. 2tudiinduse craniul oului de CroMagnon

Aa!reciat" 8n general" c7 a tr7it cu H= ===H? === de ani 8naintea erei noastre sa obser9atc7 9oluul craniului acestuia Aşi i!licit diensiunea creierului res!ecti9 era cel !u@inegal cu al nostru" iar uneori chiar su!erior.

<e c;nd inunatele !icturi de aniale din !eşterile ran@ei A8n !rezent unele din elesub ni9elul solului au fost acce!tate ca oştenire a !atrioniului uni9ersal" alte 7rturiiartistice ai !u@in cunoscute ar !utea deterina o ree9aluare fundaental7 a 9;rsT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )*H

tei oului ci9ilizat. Desenele scri>elite !e buc7@i netede de st;nc7 la 0ussaclesCh;teau6"ran@a" acce!tate ca f7c;nd !arte din e!oca oului ca9ernelorXU sunt dea dre!tulincredibile !rin con@inut: cu ii de ani 8nainte de ceea ce noi nui zorii ci9iliza@iei aufost re!rezenta@i oaeni 8n @inut7 neaşte!tat de odern7" 8n9eş;nta@i 8n robe" 8nc7l@a@i cucize" !urt;nd cing7tori" !7l7rii şi !elerine" iar b7rba@ii au b7rbile şi ust7@ile rase.

lte !icturi sofisticate de !e !ere@ii unor !eşteri din frica de 2ud" a!ro6iati9 dinaceeaşi !erioad7" !rezint7 c7l7tori albi" 8br7ca@i 8n 9eşinte elaborate" darneidentificabile" afla@i 8n ceea ce ar !utea fi un safari !reistoric sau o e6!edi@ie dee6!lorare.

Conce!@ia des!re e9olu@ia !reistoric7 !ostuleaz7 c7 un ti! de o a succedat altuiti! oenesc !e scar7 e9oluti97 ascendent7" cele ai ada!tate şi ai bine dez9oltate



s!ecii lu;nd locul celei care era ai !riiti97. 0ucrul acesta este 8ndeobşte ade97ratI totuşiti!ul de CroMagnon ai e9oluat şi ti!ul de %eandertal" ai s7lbatic !e care )a8nlocuit 8n cele din ur7 au !utut coe6ista Aca şi alte ti!uri 8n lunga istorie a<7;ntului" situa@ie !e care o 8nt;lni chiar şi 8n zilele noastre" 8n ustralia de !ild7unde !o!ula@ia cu!rinde deo!otri97 sa9an@i atoişti şi aborigeni.

Dac7 au e6istat c;nd9a" deult" ci9iliza@ii su!erioare" 8naintea celor cunoscute de noi"atunci e logic s7 ne aşte!t7 c7 9or su!ra9ie@ui indicii care s7 do9edeasc7 li!ede Adac7se !oate 9orbi de li!ezie 8n arheologie c7 aseenea culturi a9ansate din !unct de9edere tehnologic au e6istat nu cu c;te9a ii" ci cu ulte ii de ani 8nainte. Totuşi"aşa cu sar !etrece cu !ro!ria noastr7 ci9iliza@ie dac7 ar fi Xnii

C-/012 B1/0#T3

cit7" a>oritatea cl7dirilor" aşinilor" obiectelor anufacturate ar !utrezi" rugini sau sar8!r7ştia şi ar de9eni de nerecunoscut 8n c;te9a ii de ani. 2e !oate

U[ !resu!une c7 ure 9or su!ra9ie@ui dac7 ele au fost 8ngro!ate de işc7rile tectonice ale

scoar@ei !7;ntului" ori ar fi !rinse şi congelate 8n ghe@urile 9eşnice de la <olul %ordşi <olul 2ud sau ar fi 8nghi@ite de 7ri şi oceane" r7;n;nd ascunse !e fundurile a!elor.Dez9oltarea odalit7@ii de datare cu a>utorul carbonului )," !otasiului" argonului"

uraniului şi thoriului" al dendrocronologiei Aetoda de datare !e baza inelelor co!acilor" alteroluiniscen@ei şi al altor i>loace" au zdruncinat unele din 9echile noastre teoriides!re8nce!uturile ci9iliza@iei. 5 in7 de fier din %genya" 0esotho" era e6!loatat7 de inerinecunoscu@i acu ,H === de ani. 4nelte de !iatr7 g7site 8n #ran au o 9echie de )===== de ani. Mineritul cu!rului !e scar7 larg7 se !ractica la nord de Michigan" du!7 toatea!aren@ele" cu ii de ani 8nainte de indienii localnici. 0a Wattis" 8n 4tah" un nou tunels7!at 8ntro in7 de c7rbune a nierit 8ntro serie de galerii neb7nuite şi cu 9;rstanecunoscut7. C7rbunele g7sit 8n ele era at;t de degradat 8nc;t nu se !utea folosi la ars. %u e6istau legende des!re aceste ine" iar indienii nu foloseau tehnica galeriilor !entrue6tragerea inereurilor.

<e 7sur7 ce oul 8n eforturile sale de a e6!lora !7trundea tot ai ad;nc 8n subsol"scule şi obiecte anufacturate au fost sur!rinse şi au r7as 8ncrustate 8n c7rbune" st;nc7"ori 8n alte straturi" cu o 9echie at;t de are 8nc;t nu se !ot a!recia dec;t cu a!roN6ia@ieI ura unei 8nc7l@7ri" desco!erit7 la isher Canyon" 8nti!7rit7 8ntro f;şie dec7rbune" sa estiat c7 are o 9echie de )? === === de ani. Ti!arul uneiT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )*?

t7l!i de !antof sau de sandal7 cu striuri a r7as i!riat 8ntro st;nc7 de gresie 8nsubsolul deşertului $obi" !robabil cu ulte ilioane de ani 8n ur7. #n conturul fosilizat al

unei sandale" desco!erit la Delta" statul 4tah" au fost g7si@i 8ncrusta@i trilobi@i" anialearine din <aleozoic care se crede c7 au dis!7rut acu G== === === de ani. 4n scheletfosilizat de o" e6ca9at 8ntro in7 din #talia" se afla 8ntrun strat a c7rui 9echie saa!reciat a fi de ai ulte ilioane de ani.

5 bucat7 de cuar@ g7sit7 8n California a9ea 8ncrustat 8n ea un cui" 8ntocai insectelor !reistorice sur!rinse şi 8ngro!ate 8n chihlibarul din Marea %ordului. 5 bucat7 defelds!at dezgro!at la bbey Mine din Treasure City" %e9ada" 8n )LP?" con@inuse un şuNrub etalic de doi inci lungieI şurubul se o6idase dar 8şi l7sase ti!arul şan@urilor *nin$eriorul felds!atului" a c7rui 9echie sa calculat c7 era de c;te9a ilioane de ani. #n



secolul trecut" la 2chondorf" l;ng7 Voc(labriic(" 8n ustria" un ic obiect un fel decubule@ de fier cu latura sub un centietru a fost g7sit 8n interiorul unui bloc dec7rbune. 4n ş7n@ule@ fusese s7!at 8n >urul cubului" ale c7rui col@uri !7reau rotun>ite cu ounealt7 ecanic7. Bine8n@eles c7 nu sa !utut da nici o e6!lica@ie la ce folosise sau cua>unsese cubule@ul s7 fie !rins 8n blocul de c7rbune" cu ilioane de ani 8n ur7.

2a !7strat o relatare din !erioada cuceririi <eruului de s!anioli" 8n leg7tur7 cudesco!erirea unui cui 8ntrun bloc de calcar de c7tre o echi!7 de ineri indieni condus7de un s!aniol. #ncidentul a !ro9ocat consternare nu din !ricina 9echiii obiectului" ci !entruc7 fierul nu era cunoscut 8n erica 8nainte de in9azia s!aniol7.)*PC-/012 B1/0#T3

4n astodont a fost e6ca9at ş i scos la su!rafa@7 la Blue 0ic( 2!rings" 8n entuc(y"de la ad;nciea de dou7s!rezece !icioare. Continu;nduse s7!7turile" sa desco!erit o !ardoseal7 din !ietre cio!lite şi 8binate la trei !icioare sub !achider. cesta este unuldin ulti!lele e6e!le de lucr7ri str79echi 8n !iatr7 desco!erit7 8n 2tatele 4nite" a c7ror

datare !rin analogie cu obiectele de la acelaşi ni9el sau de la ni9el su!erior Aca 8n cazulastodontului nu a fost acce!tat7.Cazurile acestea" ca şi altele ase7n7toare" sunt at;t de greu de e6!licat istoriceşte

8nc;t unii se 8ndoiesc dea binelea de realitatea lor" !e c;nd al@ii le atribuie 9izitatorilore6traterestri care şiau l7sat urele !aşilor 8n luea noastr7 8n e!oci at;t de 8nde!7rtate"c;nd ceea ce azi se !rezint7 ca o roc7 solid7 constituia !e atunci o zon7 aleabil7 şi9;scoas7.

1ste" totuşi" !osibil ca urele !aşilor şi obiectele si!le s7 fi a!ar@inut unei rase deoaeni care a tr7it 8n 9reuri str79echi !e !7;nt" iar desco!erirea urelor lor 8n ine s7nu 8nsene dec;t c7 ci9iliza@ia res!ecti97 a e6istat 8n trecutul at;t de 8nde!7rtat 8nc;t nu sa !utut !7stra dec;t ceea ce a aco!erit !7;ntul sau a r7as 8ncrustat 8n alte aterii" şi 8nc7nici atunci nu au !utut s7 fie identificate. 5are c;te do9ezi 7runte au fost distruse dea

lungul secolelor" !7str;nduse doar c;te9a enige care s7 ne ofere şi altce9a dec;t legendedes!re ci9iliza@iile dinaintea zorilorQ

0egendele şi siluetele unor s!ecii de aniale dis!7rute de deult" dar uşor derecunoscut" !ot oferi de aseenea indicii des!re 9echiea de !ro!or@ie antic7 a culturiiuane. 4n astfel de anial foarte ase7n7tor to6odonului" a fost re!rezentat !e !ieseleT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )*+

de ceraic7 dezgro!ate la Tiahuanaco" oraş situat la trei ile şi >u7tate 8n7l@ie 8n nzii boli9ieni. To6odonul" un soi de hi!o!ota" se considera dis!7rut cu ult 8nainte dea!ari@ia ci9iliza@iei uaneI 8n orice caz" habitatul lui nu 8l constituia un !latou ster! laaltitudinea de )H ?== de !icioare" cu este cel de la Tihuanaco" du!7 cu regiuneares!ecti97 nu oferea condi@ii !rielnice !entru dez9oltarea unei ari culturi. Cu toate acestea"ulti!le 7rturii ca" de !ild7" terenurile terasate !entru cultura !orubului dincolo deliita actual7 a z7!ezilor din un@ii 8ncon>ur7tori" !recu şi un #ac ad;nc cu faun7 arin7"atest7 c7 8ntreaga zon7 a fost c;nd9a" !robabil cu ii de ani 8n ur7" la ni9elul 7rii"c;nd Tihuanaco a fost construit !e coast7.

<e !latoul Mar(ahuasi" l;ng7 en(o" 8n <eru" se afl7 nişte st;nci gigantice cio!lite" 8nunele cazuri cu 8ntregul !isc odificat 8n od artificial. ceste scul!turi dat;nd din !er ioada !reincaş7" deşi deteriorate de scurgerea 9eacurilor şi ileniilor" se !ot



obser9a şi distinge cu uşurin@7 c7 re!rezint7 lei" cai" c7ile şi elefan@i" aniale care se !resu!une c7 nu tr7iau 8n erica de 2ud nici !e 9reea oului ci9ilizat. 0a fel" 8n<eru" !e diferite obiecte de ceraic7 dezgro!ate din ruinele unui oraş costal" l;ng7 <isco"g7si desenate laa cu co!ita a9;nd cinci des!ic7turi" aşa cu se !rezenta acest anial cuii de ani 8n ur7" de9enind !arico!itat7 ult ai t8rziu.

Contururi de aniale care !ar a fi dinosauri au fost g7site s7!ate 8n fora@iunist;ncoase" at;t 8n erica de %ord" c;t şi 8n cea de 2ud. #ns7 deoarece şo!;rlele obişnuite"iguanele" şi cele nuite onştrigila se asea7n7 cu str7oşii dinosauri" este greu

l 2!ecie de şo!;rle 9eninoase.)*LC-/012 B1/0#T3

de deterinat dac7 desenele cio!lite redau onştri !reistorici sau şo!;rle obişnuite. 4ncaz ase7n7tor este acela al !ictograei de origine indian7 sau !reindian7 ce re!rezint7 Pşo!;rl7 are al c7rei contur a fost cio!lit !e o st;nc7 de la Big 2andy /i9er" din 5regon.Totuşi" desenul are o are ase7nare cu un stegosaur.

16!edi@ia Doheny a g7sit" 8n )*G," desene !reistorice de o e6tre7 9echie cio!lite 8n

st;nca de la -a9asu!ai Canyon" l;ng7 $rand Canyon AMarele Canion. 5 astfel de !ictogra7 ar7ta un o atac;nd un aut" un tablou !e care nu te aşte!tai s7)8nt;lneşti 8n erica unde oul din !unct de 9edere geologic este o a!ari@ie relati9recent7. <rintre alte !ictograe se afla una ce red7 cu ult7 acurate@e un tiranosaur 8n !ozi@ie 9ertical7" s!ri>ininduse !ar@ial !e coad7" e6act cu a fost el reconstituit ulterior 8nuzee. lte scul!turi !reistorice aflate dea lungul azonului şi al afluen@ilor s7i !rezint7 ceea ce !ar a fi alte aniale antedilu9iene" 8ndeosebi stegosauri.

0;ng7 satul cabaro" Me6ic" 8n ti!ul e6ca97rilor !e un şantier au fost dezgro!ateai ulte statuete de lut. Desco!erirea a st;rnit senza@ie şi tulbur7ri 8n lueaarheologic7" ce au durat ul@i ani" c7ci statuetele re!rezentau iniaturi de rinoceri" c7Nile" cai" aiu@e uriaşe" !recu şi dinosauri din era Mezozoic7. ADesco!erirea a fostdiscreditat7 ai t;rziu" deoarece Waldear Julsrud" autorul ei" oferinduse s7 cu!erenuai statuetele 8ntregi ia 8ncura>at !e indienii localnici s7 fac7 re!roduceri du!7statuete. Testele efectuate cu carbon ), au indicat c7 figurinele a9eau o 9echie deH=== !;n7 la P?== de ani. 4na din figurine se7na at;t de bine cu un ti! de dinosaurnuit brahiosaur 8nc;t" dac7 nu ar fiT/#4%$-#40 B1/M4D105/ )**

e6istat !recizarea 9echiii lui geologice" se !utea crede c7 artistul care a f7urito a 97zutcu ochiis7i fiara.

a!tul c7 oul din 9reurile str79echi a desenat şi f7cut iniaturi de anialease7n7toare dinosaurilor nu constituie" de bun7 sea7" do9ada c7 lea şi 97zut Adeşi sar

!utea s7 #e fi 97zut oasele. Balaurul #ui 2f. $heorghe" dragonii chinezeşti" !recu şi fanNtasele cu as!ect de dragon Asiruşi" !ortretizate !e zidurile Babilonului" nici !e de!arte nuse !oate s!une c7 sunt realit7@i fizice. Totuşi" anuite detalii sugereaz7 c7 oul din9reurile str79echi sar fi !utut i9i ult ai de9ree dec;t se crede" 8n general" şi c7a a9ut dea face cu unele aniale !resu!use a fi dis!7rut 8ntre ti!.

5 sea7 de aniale care au su!ra9ie@uit au fost localizate 8n ultia !erioad7 a ereiter@iare. Totuşi unele !ictograe re!rezint7 re!tile din era ezozoic7" care au e6istat decicu ult 8nainte de a!ari@ia oului" fa!t ce ne sugereaz7 o e6!lica@ie şocant7. Dac7 ae6istat o ci9iliza@ie foarte a9ansat7 cu ult 8naintea e!ocii noastre" curiozitatea ştiin@ific7



)ar fi !utut 8ndena !e o s7 caute şi ar fi g7sit urele dinosaurilor" aşa cu a !rocedatşi noi" la 9reea noastr7. Du!7 ce aceast7 ci9iliza@ie su!erioar7 a dis!7rut" cunoştin@eleacuulate sau !utut transite !rin legende Ades!re balauri şi !ictograe. 27 neainti" totodat7" c7 doar cu 9reo sut7 şi ce9a de ani 8n ur7" tradi@ionaliştii noştrie6!licau !rezen@a enorelor fosile 8ngro!ate 8n subsol" !retinz;nd c7 Dunezeu lea !usacolo la facerea luii.

#n lucrarea sa (e 're +o$ $he 5irs$ A%u sunte noi !riii ndre Toas trateaz7anacronisele istorice şi se refer7 la craniul unui auroch Aboul salbaG==C-/012 B1/0#T3

tic din e!oca !reistoric7 care a fost dezgro!at" iar acu se afl7 8n Muzeul <aleontologicde la Mosco9a. Craniul" 9echi de c;te9a sute de ii de ani" are 8n frunte un ic orificiucauzat 8n od e9ident de un !roiectil rotund. 0i!sa cr7!7turilor radiale" c7ldura şi 9iteza !roiectilului" !recu şi fora sugereaz7 un glon@. <resu!usul !roiectil nu a fost trasdu!7 oartea anialului" in9estiga@iile 8ntre!rinse rele9;nd c7 rana sa 8nchis la c;t9a

ti! du!7 ce ea fusese cauzat7. Mai e6ist7 un e6e!lu ase7n7tor !7strat 8n 0ondra" uncraniu uan desco!erit 8ntro ca9ern7 din 3abia" 9echi de ,= === de ani" cu un orificiu 8n !artea st;ng7 şi tot f7r7 cr7!7turi radiale" ca şi 8n cazul !recedent. <osibilit7@ile i!licate deaceste 8!uşc7turi !reistorice" dac7 8ntrade97r au fost aşa ce9a" sunt şocante.

ceste desco!eriri izolate şi care se !reteaz7 la di9erse inter!ret7ri" rele97 !robabilitatea e6isten@ei oului ci9ilizat !e <7;nt cu ult ai 8nainte dec;t sa !resu!us8n trecut. Chiar dac7 nu consider7 c7 ci9iliza@ia a fost adus7 !e Terra de e6traterestri"aşa cu sa sus@inut adesea" tot ar fi r7as destul ti! şi s!a@iu 8n istoria !laneteinoastre !entru dez9oltarea uneia sau chiar a ai ultor ci9iliza@ii ca!abile s7 seautoanihileze !rin r7zboaie" ori care au fost niicite din cauza deregl7rilor din ediulabiant sau a altor for@e !e care leau declanşat in9oluntar.

<ro!ria noastr7 cultur7" dac7 acce!t7 ca !unct de !ornire ileniul al !atrulea

8.Ch." a !rogresat de la agricultura !riiti97 şi6reşterea anialelor la e!oca fisiuniinucleare 8n nuai P=== de ani. ^in;nd seaa de 9;rsta oenirii" 8n general" a fost ti!din belşug !entru ca alte ci9iliza@ii s7 a>ung7 a!ro6iati9 la ni9elul ci9iliza@iei noastreactuale. /ee6ain;nd unele 7rturii str79echi care au a>uns !;n7 la noi"TRIUNGHIUL B1/M4D105/ G=)

ne d7 seaa c7 uanitatea atinsese c;nd9a ca!acitatea noastr7 de distrugere. luziides!re e6!lozii !uternice la su!rafa@a !7;ntului g7si 8n Biblie A2odoa şi $oora" 8niturile greceşti şi 8n ulte din legendele indienilor din erica de %ord şi erica de2udI 8ns7 doar 8n cronicile str79echi ale #ndiei" co!iate şi r7sco!iate din antichitatea !reistoric7" g7si descrise cu considerabil7 a7nun@ie folosirea şi efectul a ceea ce seasea7n7 8ndea!roa!e cu e6!loziile atoice din ti!ul r7zboiului.

/eferiri neaşte!tate la aseenea realiz7ri ale ci9iliza@iei noastre tehnologice actuale !ot fi de!istate 8n ulte scrieri str79echi ale #ndiei" care" s!re deosebire de cele dinluea a!usean7" au fost sal9ate de foc şi distrugere. /eferirile creeaz7 senza@ia c7 ele aufost scrise 8n zilele noastre şi nu cu ii de ani 8n ur7" trat;nd !roblee ce !ri9escrelati9itatea ti!ului şi s!a@iului" legea gra9ita@iei" natura cinetic7 a energiei" !recu şiteoria atoic7. #n şcoala de ştiin@7 Vaişeşi(a" filosofii indieni au dez9oltat" ori au !7strat"teoria c7 atoii sunt 8n ne8ncetat7 işcare. 1i au 8!7r@it ti!ul 8n frac@iuni incredibile



de secund7" dintre care cea ai infinitezial7 era !erioada care 8i trebuie atoului s7str7bat7 !ro!ria unitate de s!a8iu.

/eferiri ce sun7 sur!rinz7tor de oderne abund7 8n Mahabhara$a, gigantica e!o!eeindian7 de !este G== === de 9ersuri" 8n care g7si !reocu!7ri des!re crearea cososului"des!re religie" ritualuri" obiceiuri" istorie şi legende des!re zei şi eroi din #ndia antic7. 2e !resu!une c7 e!o!eea a fost scris7 cu H?== de ani 8n ur7" dar ea se refer7 lae9eniente care sau !etrecut cu ii de ani 8nainte. 4n nu7r de 9ersuri din Mahabhara$a con@in descrieri !line de 9ia@7 şiG=GC-/012 B1/0#T3

co!etente ale unor scene care !ar s7 redea un r7zboi atoic. C;nd !e la sf;rşitulsecolului trecut cercet7torii a!useni 8n doeniul filosofici şi religiilor studiau Mahabhara$a Ao traducere fusese realizat7 8n )LL," 8n od firesc ei au considerat dre!tfantezii !oetice frec9entele şi curioasele referiri detaliate la str79echi 9ehicule s!a@iale:imana;, la energia !ro!ulsoare şi la odul cu !ot fi recunoscute aerona9ele inaice.

/eferiri şi ai ciudate e6ist7 des!re o ar7 care !araliza ostile duşane :mahanas$ra care !ro9oca !ierderea cunoştin@ei" !recu şi des!re un 9ehicul dublu eta>at care" 8n ti!ulzborului" az9;rlea fl7c7ri roşii 8n 97zduh !rin ulti!lele sale ferestre" 8nc;t !7rea ocoet7... 8n regiunile astrale şi solare. Trebuie @inut seaa c7 Mahabhara$a a fost tradus7cu ulte decenii 8nainte ca s7 fi a!7rut aerona9ele" gazele otr79itoare sauneuro!aralizante" rachetele diri>ate de o şi boba atoic7. seenea lucruri nu 8nsenauniic altce9a !entru cititorii din e!oca 9ictorian7 dec;t in9en@ii ale iagina@iei. lteen@iuni din Mahabhara$a au fost descifrate de cercet7torii occidentali 8n 7sura 8n carese refereau la are cu as!ect relati9 odern sau !ri9eau energia controla t7 a foculuidiferite ti!uri de !iese de artilerie şi rachete" gloan@e de fier" obuze de !lub" e6!lozi9ef7urite din sal!etru" sulfura şi c7rbune de len" obuze reacti9e ca!abile s7 !ul9erizeze !or@ile cet7@ilor" !recu şi agneas$ra, tunul cilindric care f7cea un zgoot de tunet. Deşi

aceste referiri !ro9eneau din #ndia antic7" ele nu au uluit !e cititori" iar unii leau socotitinad9erten@e" ori sc7!7ri ale traduc7torilor indieni ;na@i de dorin@a uşor de 8n@elesde a ar7ta luii c7: 9ede@i" noi lea a9ut 8naintea 9oastr7.

^j^^,f T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G=H

lte are isterioase en@ionate 8n Mahabhara$a, care ini@ial !7reau li!site de sens"au fost ai bine 8n@elese 8n ti!ul !riului r7zboi ondial. 4n coentator ilitar indian"/achandra Di(shitar" rele9a 8n lucrarea sa (ar in 'ncien$ !ndia A/7zboiul 8n #ndia antic7c7 r7zboiul descris 8n Mahabhara$a sa desf7şurat cu folosirea aero!lanelor oderne" adic7X"imana şi ara nuit7 Xmahanas$ra care aducea ostile 8n stare de inconştien@7"echi9alent7 gazelor otr79itoareI de aseenea a scos 8n e9iden@7 folosirea s7ge@iidecea@7"care !roducea o !erdea dens7 de caufla>" şi a co!arat X$a2$ra ca!abil7 s7 ucid7 unare nu7r de inaici deodat7 cu e6!lozi9ele oderne. 4nii sa9an@i din secolul trecut şi



unii ofi@eri britanici din ti!ul !riului r7zboi ondial au recunoscut unele din areleredesco!erite 8n Mahabhara$a= alte are descrise 8n e!o!ee !7reau at;t de ne8nchi!uit"8nc;t 8nsuşi !rinci!alul ei traduc7tor" <. Chandra /oy" sublinia" 8n introducere: Cititoruluienglez al acestei c7r@i ulte lucruri i se 9or !7rea ridicole.

Ceea ce era isterios sau ridicol !rin )LL= şi chiar 8n ti!ul !riului r7zboi ondial"nu ai constituie o enig7 !entru nieni din luea actual7 nesigur7. Citatele careureaz7 des!re desf7şurarea unui r7zboi antic" deşi scrise cu ii de ani 8nainte de eranoastr7 atoic7" ne sunt 8nfior7tor de failiare. #at7 descrierea unei are s!eciale lansat78!otri9a aratelor duşane: 4n singur !roiectil con@ine toat7 energia 4ni9ersului. 5coloan7 incandescent7 de fu şi fl7c7ri" str7lucitoare c;t zece ii de sori la un loc sa8n7l@at 8n toat7 s!lendoarea sa... era o ar7 necunoscut7" un tr7snet de fier" sol al or@ii"care a transforat 8n cenuş7" 8n 8ntregie" neaurile Vrişni şiG=,C-/012 B1/0#T3

nda(ha duşanii 8!otri9a c7rora a fost folosit7 araY... Tru!urile erau arse

at;t de r7u 8nc;t nu ai !uteau fi recunoscute. <7rul le arsese" unghiile le c7zuser7"oale şi ulcele sau f7cut @7nd7ri f7r7 o !ricin7 a!arent7" iar !7s7rile au albit. Du!7c;te9a ore toate alientele erau infectate... ca s7 se sal9eze de focul acesta"solda@ii sau az9;rlit 8n a!7 cu tot echi!aentul" ca s7 se s!ele... ceast7 ar7 !uternic7l... a 7turat ul@iea lu!t7torilorY" cu cai" elefan@i şi care... şi leas!ulberat ca frunzele uscate 8n 9;nt... şi !7reau ca nişte !7s7ri fruoase... ce 8şiluau zborul dinUco!aci...

#n loc de a descrie efectele 9izuale !ro9ocate de e6!lozia su!erarei ca !e unnor 8n for7 de ciu!erc7" cel care a scris" lea co!ilat sau !ur şi si!lu leaiaginat" le descrie ca !e nişte nori ari" deschiz;nduse unul deasu!ra celuilalt caun şir de ubrele giganticeI o !rezentare diferit7 de a noastr7" dar cu ulteeleente ase7n7toare.

%e sunt date chiar şi diensiunile arei sau ale bobei: 4n fulger fatal" !recu coasa or@ii" care 7sura trei co@i şi şase !icioare... 8nzestrat cu for@atr7snetului lui #ndracelcuo iedeochi... care niiceşte toate fiin@ele 9ii...

#at7 cu este descris7 ciocnirea 8n 97zduh a dou7 rachete:Cele dou7 are sau 8nt;lnit la >u7tatea druului 8n 97zduh. <7;ntul cu

un@ii" 7rile şi to@i co!acii sau cutreurat" fiin@ele au si@it c7ldura eanat7 deenergia arelor şi tot ce era 9iu a resi@it efectul d7un7tgr. Cerurile au fostcu!rinse de fl7c7ri" iar cele zece !uncte ale orizontului sau u!lut de fu.

Marea conflagra@ie descris7 8n Mahabhara$a este

^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^f^^ ^^^^^^^fff" '"r mr r rrrr

^^^^^^^^^^f

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G=?

asociat7 de ul@i cu in9azia subcontinentului indian de c7tre arienii 9eni@i din nord.



<o9estea 8ns7 !utea fi redat7 8n tereni inteligibili şi @in;nd seaa de e!oc7 aşa cueste cazul !l iadei f7r7 a recurge la fic@iune ştiin@ific7 şi la !rezentarea ti!urilor de are !rofetice.

1ste cazul" totuşi" s7 sublinie c7 scheletele desco!erite 8n str79echi aşez7ri oene@ti dela Mohen>oDaro şi -arra!a A<a(istan" erau e6tre de radioacti9e. #n od concret nu secunoaşte niic des!re aceste localit7@i" dec;t c7 au !ierit brusc.

Descrierile str79echi ale aero!lanelor şi r7zboiului atoic nu 8nsean7" desigur" c7autorul sau autorii oric;t de lucide ni se !ar relat 7rile lor au fost 8n od necesarartori la toate inun7@iile descrise" ori c7 ele ar fi e6istat 9reodat7U" !oate doar 8ncreierele lor 8nfierb;ntate şi e6citate" 8n chiar e!oca noastr7" benzile desenate cu eroul lor"Buc( /ogers !rezentau cu larghe@e folosin@a bobei atoice !;n7 c;nd" 8n a>unultest7rii ade97ratei are nucleare 8n %e Me6ico" .B.#.ul )a con9ins !e autor s7 renun@ela desenele sale cu subiect atoic. 5 coinciden@7 !rofetic7" de natur7 ştiin@ificofantastic7"ne oferea Jules Verne atunci c;nd 8n a sa Hoage ) la une, stabileşte lorida dre!t baz7 delansare a rachetei c7tre satelitul natural al <7;ntului" de9ans;nd cu !este un secolo!era@iunea real7. Tot Jules Verne nea oferit alt7 coinciden@7 !rofetic7" de aseenea 8nur7 cu un secol" c;nd descriind subarinul iaginar coandat de c7!itanul %eo

en@ioneaz7 diensiunile subersibilului care sunt a!roa!e identice cu ale actualelorsubarine atoice aericane.i ai ult a intrigat cazul lui 2if8 şi al celor doi sateli@i ai !lanetei Marte. 8n

C)l)$oriile lui <ulli"er,G=PC-/012 B1/0#T3

!ublicat7 8n )+GP" Jonathan 2ift descrie cei f doi sateli@i" d;nd cu a!ro6iati97corectitudine diensiunile şi caracteristicile orbitei acestoraI 8ns7 la 9reea res!ecti97"c;nd 2ift oferea 8ntro lucrare de !ur7 fic@iune 8n treac7t" dar cu !recizie a7nunteleres!ecti9e" nu se cunoştea niic des!re e6isten@a celor doi sateli@i i !lanetei Marte" ele

fiind desco!erite deabia 8n )L++.Totuşi Jules Verne" 2ift şi creatorul lui Buc( /ogers tr7iau 8ntro e!oc7 ştiin@ific7 8n

care !osibilitatea unor astfel de desco!eriri sau de realizare a unor in9en@ii era doar ochestiune de ti!" !e c;nd cronicile indiene se ins!ir7 din surse str79echi" !oate de !esteP=== de ani 9echie.

4nii cercet7tori asiatici" dar şi a!useni" care sus@in teoria c7 e6isten@a oului ci9ilizateste ult ai 9eche dec;t se b7nuise ini@ial Aiar dac7 teoria este corect7 8nsean7 c7 un9id iens de secole şi ilenii 9a trebui u!lut 8n istorie nu e6clud !osibilitatea atinNgerii a!ogeului şi a dis!ari@iei 9alurilor de ci9iliza@ie 8n luea 8ntreag7" unele din elenel7s;nd ure dec;t 8n legende. Deci ei sunt gata s7 acce!te ideea c7 referirileindiene" neaşte!tat de a7nun@ite" la ato şi la structura lui" la arele atoice şi la

tehnologia a9ansat7" ar !utea fi si!le reiniscen@e ale unor ci9iliza@ii ştiin@ifice din9reuri !reistorice. C;nd 9orbi des!re legendele #ndiei trebuie s7 @ine seaa c7anuite zone ale solului ei !rezint7 ade97rate cicatrici !ro9ocate !arc7 de e6!lozii atoice"iar aceasta cu ilenii 8nainte de acti9itatea nuclear7 din e!oca noastr7.

3one ase7n7toare g7si şi 8n 2iberia" #ra(" Colorado şi Mongolia Aunde e6!erien@elenucleare chineze creeaz7 noi r7ni solului" co!arabile cu cele dinT/#4%$-#40 BERMUDELOR ),<



antichitate" iar 8n unele locuri chiar sub ni9elul solului actual.8n cursul unor s7!7turi de e6!lorare efectuate 8n sudul #ra(ului" 8n )*,+" au fost scoase

la luin7 straturi succesi9e ale unor ci9iliza@ii str79echi constituind o ade97rat7 in7arheologic7. <ornind de la ni9elul solului" e6ca97rile au str7b7tut straturi !urt7toare derelic9e ale culturii cet7@ilor Babilon" Caldeea şi 2uer" cu !7turi arcate de inunda@ii 8ntreeleI a>ung;nd la !riele ni9eluri s7teşti" a!oi la un alt ni9el cu o 9echie de P===+=== deani" cores!unz7toare cu e!oca agriculturii !riiti9e" şi" ai >os" un ni9el cu indicii aleculturii cresc7torilor de 9ite" du!7 care ura un strat cu 9echiea de a!ro6iati9 )P===)+ === de ani care cores!unde culturii agdaleniene sau de ca9ern7. #n fine" laultiul strat" cel ai de >os" sa desco!erit un !lanşeu de sticl7 to!it7" identic7 du!7 cu sado9edit cu niic altce9a dec;t cu !lanşeul din deşertul %e Me6ico" constituit du!7 !riele e6!lozii e6!erientale care au inaugurat actuala e!oc7 nuclear7.

I7' #URA(EGHETORII"#U#8IN&TORI1 R&U(OITORI

#AU OB#ER(ATORI INDI/EREN8I

Dac7 a9ioane" na9e şi oaeni sunt r7!i@i" 8n s!ecial 8n Triunghiul Berudelor" dar şi 8nalte zone ale globului" de c7tre 5.3.%.uri sau de c7tre altce9a" atunci un factor i!ortant !entru orice in9estiga @ie trebuie s7 8l constituie oti9ul sau oti9ele care stau la bazaacestor acte. 4nii cercet7tori au o!inat c7 nişte entit7@i cu o dez9oltare ştiin@ific7 netsu!erioar7 celei !e care o !osed7 noi oaenii !7r;nd !e l;ng7 aceştia nişte !riiti9ine ur7resc de secole !rogresul şi !robabil 9or inter9eni ca s7 ne 8!iedice s7 nedistruge !laneta. ceasta" desigur" !resu!une c7 entit7@ile res!ecti9e sunt doinate deun sentient de altruis" o caracteristic7 ce nu se g7seşte 8nte@i deauna la e6!loratori şi !ionieri.

<e de alt7 !arte" se !rea !oate ca 8n 9ecin7tatea Triunghiului Berudelor şi a altor !uncte unde se g7sesc noduri de curen@i electroagnetici gra9ita@ionali" s7 e6iste o !oart7sau o fereastr7 s!re alt7 diensiune 8n s!a@iu sau ti! !rin care e6traterestrii" care suntsuficient de dez9olta@i din !unct de 9edere ştiin@ific" !ot trece" dar care !entru oaenii carele 8nt;lnesc re!rezint7 un dru cu sens unic" şi re8ntoarcerea de9ine i!osibil7 fie dincauza li!sei cuT/#4%$-#40 B1/M4D105/ G=*

noştin@elor ştiin@ifice necesare" fie din !ricin7 c7 for@e e6traterestre le blocheaz7 calea.Multe dintre dis!ari@ii" 8n s!ecial acelea ale unor echi!a>e 8ntregi de arinari" ne duc cug;ndul la nişte raiduri care ar a9ea dre!t sco! colec@ionarea de fiin@e uane !entru

gr7dini zoologice din s!a@iu sau ca ostre re!rezentati9e de dez9oltare dea lungul9eacurilor" ori !entru e6!eriente.Dr. Valentine sugereaz7 fa!tul c7 !oate fi 9orba de diferite gru!uri de 9izitatori

s!a@iali dintre care unii ostili nou7 şi c7 unele dintre aceste entit7@i" care !oate c7 9indin s!a@iu" din ad;ncurile oceanelor sau din alte diensiuni" !ot fi 8nrudite cu noiI !oatec7 sunt 9erii noştrii de acu c;te9a ii de ani" dar sunt suficient de ci9iliza@i !entru afi altruişti ca s7 ne !rote>eze !e noi şi Terra sau sunt interesa@i 8n od !ragatic de !ro!riul lor ediu 8ncon>ur7tor.

Din acest !unct de 9edere este e9ident fa!tul c7 Terra şi !o!ula@ia sa se g7sesc 8n



!ericol cresc;nd de a se ruina şi distruge. <oate c7 aseenea situa@ii au ai e6istat de>a8n ileniile trecute" dar Terra nu a r7as co!let de!o!ulat7" cu !oate sa 8nt;!lat cualte !lanete sau lui. M7rturii ale unor catastrofe a!roa!e fatale se g7sesc 8n tradi@iileunor rase antice care a!roa!e c7 au dis!7rut. Confor acestor tradi@ii" au e6istat ai ultecatastrofe globale. #ndienii din erica Central7 au contabilizat trei sf;rşituri ale luii şise ai aştea!t7 la 8nc7 unul" cel de al !atrulea !rin foc 8ntrun 9iitor nu !rea8nde!7rtat. Cei din tribul indian -o!i" din 2.4.." care !7streaz7 cele ai co!lete şifoarte detaliate aintiri des!re soarta lor şi a cososului" !o9estesc şi ei c7 luea a !ieritde trei ori: o dat7 din cauza eru!@iilor 9ulcanice şi a focului" a doua oar7 din !ricinacutreurelor şi aG)=C-/012 B1/0#T3



TI*schib7rii te!orare a a6ului de rota@ie a !7;ntului" iar a treia oar7 de 9in7 au fostinunda@iile şi scufundarea continentelor !ro9ocate de locuitorii belicoşi ai 0uii a treia"care şiau distrus reci!roc oraşele !e calea r7zboiului aerian. /eferirea f7cut7 cu !ri9irela schibarea te!orar7 a a6ei de rota@ie a !7;ntului denot7 fa!tul c7 acest ic tribindian a9ea cunoştin@e e6traordinare nu nuai des!re fora !7;ntului" ci şi des!rerota@ia acestuia. ceste cunoştin@e sunt 8n concordan@7 cu teoria a!7rut7 ult ai t;rziu"elaborat7 de -ugh uchincloss Bron" care sus@ine c7 8!o97rarea cu ghea@7 a unuiadin !oli a deterinat odific7ri 8n işcarea de rota@ie a <7;ntului.

0egendele antice din #ndia !o9estesc de nou7 crize !rin care a trecut globul !7;ntescIalte culturi antice relateaz7 şi ele des!re aceste catastrofe" cu toate c7 nu7rul lor difer7.

<laton" 8n dialogul Cri$ias citeaz7 un !reot egi!tean care 8i s!une legiuitorului atenian2olon:

5enirea a fost ş i 9a ai fi distrus7 de ulte ori" din di9erse oti9e...Du!7 ce ia e6!licat lui 2olon cu egi!tenii au !7strat aintiri des!re unele dintre

aceste e9eniente" el continu7: ... şi a!oi" la un oent dat" un şu9oi din cer saab7tut ca o oli7... şi deci a trebuit luat totul de la 8nce!ut" !recu co!iii...

ad7ug;nd" du!7 o ulti7 referire la li!sa cronicilor greceştiY Voi 97 ainti@i doar de unsingur dilu9iu" cu toate c7 au fost ai ulte...Teoria ci9iliza@iilor ciclice" care !re9ala 8n luea antic7 şi care !;n7 la un !unct

!re9aleaz7 şi azi 8n sia" este 8n contradic@ie flagrant7 cu teoria !rogresului !ro!rieiculturi" cu !reocu!area sa fa@7 de scurgerea ti!ului şi !resiunii !e care acesta oe6ercit7T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G))

asu!ra noastr7" !recu şi cu ideea !eranentului !rogres al ci9iliza@iei şi dez9olt7riiştiin@ifice. <e 7sur7 ce cunoştin@ele noastre se 8bog7@esc" e !osibil s7 desco!eri c7ceea ce obser9atorii antici b7nuiau nuai" sa !etrecut 8n realitate.

Catastrofe ondiale şi distrugerea unor 8ntregi ci9iliza@ii sau !utut 8nt;!la din diferitecauze şi !oate c7 ast7zi noi ne confrunt7 cu unele Xdin ele" oric;t a refuza s7 aditelucrul acesta. 4na din cauzele i!ortante este su!ra!o!ulata la care" 8n antichitate" seface referire doar 8n Mahabhara$a, ca şi c;nd !e atunci ca şi acu sub continentul sufereadin cauza acestui nea>uns. /7zboiul nuclear" la care se face aluzie 8n relat7rile dinantichitate şi care constituie !rinci!ala dile7 a 9reurilor noastre" este o cale nedorit7 dea rezol9a !roblea su!ra!o!ula@iei" c7ci el !oate atrage du!7 sine niicirea 9ie@ii !e !laneta noastr7 şi !une 8n !ericol 8ns7şi !utin@a de a fi locuit7 8n 9iitor dac7 reac@iileatoice sunt suficient de !uternice !entru a !ro9oca dezastre seisice şi ari inunda@ii" !rin to!irea calotelor de ghea@7.

lte catastrofe !oate c7 sunt !e cale de a izbucni chiar acu" f7r7 nici o leg7tur7 cu

acti9itatea atoic7" dar legate de dez9oltarea tehnologic7" şi ale c7rei rezultate nu le 9oafla dec;t o dat7 cu trecerea ti!ului. <entru c7 ast7zi" !e l;ng7 e6!erien@ele nucleare"deşeurile radioacti9e" !oluarea aerului şi a a!ei" distrugerea echilibrului ecologic ş.a."noi ne g7si anga>a@i 8n od ira@ional 8n desf7şurarea unor e6!erien@e 8n tre!te care !ota9ea consecin@e neb7nuite.

4n e6e!lu !entru cele de ai sus este dat de dr" Colubus #slin" fostul director dela Woods -ole 5ceanogra!hic #nstitution A#nstitutul oceanografie deG)G C-/012 B1/0#T3



la Woods -ole. Cu !ri9ire la creşterea cantit7@ii de bio6id de carbon 8n atosfer7" eldeclara: #n ultia sut7 de ani" creşterea folosirii cobustibililor fosili 8n 8ntreaga lue a !rodus circa )+== iliarde tone de bio6id de carbon" += la sut7 din cantitate g7sinduseacu 8n atosfer7. Deoarece ca dou7 treii din bio6idul de carbon este absorbit deare" ne !ute aşte!ta la o creştere cu circa G= la sut7 a cantit7@ii de bio6id decarbon 8n atosfer7.

1fectul acestei creşteri nu este uşor de !re97zut" dar e6ist7 oti9e s7 se cread7 c7 9aconduce la o 8nc7lzire a straturilor inferioare ale atosferei cu c;te9a grade. Deci noiefectu7 ai ult sau ai !u@in conştien@i o are e6!erien@7.

1fectul to!irii ghe@urilor !olare" datorit7 acti9it7@ii oului" 8!reun7 cu 9alurileseisice şi inundarea coastelor de !e glob" ne ainteşte de ceea ce ast7zi consider7 a fi !oto!ul legendar din !reistorie" care a aco!erit uscatul din zona tlanticului" Caraibilor"Mediteranei şi de !e restul globului !7;ntesc. Chiar şi scurgerile de @i@ei dinsu!ertancurile !etroliere !ot declanşa to!irea !e scar7 larg7 a ghe@urilor !olare cuefecte i!re9izibile.

<ieirea a at;tor s!ecii de aniale !oate fi o !oten@ial7 surs7 de dezastru" des!re care8n !rezent nu ne !ute fora nici o !7rere. #ntro catastrof7 anterioar7" %oe un fel de

ecologist al ti!urilor sale a luat !e arca sa c;te şa!te !erechi din r;ndul anialelorfolositoare" dar şi c;te o !ereche din r;ndul celorlalte 9ie@uitoare" fie c7 erau sau nuutile. <robabil c7 e9olu@ia de la barbaris la ci9iliza@ie" acuularea de cunoştin@e şidob;ndirea ca!acit7@ii de a folosi fisiunea nuclear7 constituie un !roces natural !entru oşi !entru alte fiin@e inteligente ase7n7toaT/#4%$-#40 B1/M4D105/ G)H

re" care a a9ut loc nu nuai !e Terra" ci ş i 8n alte locuri din uni9ers. <oate c7 alte sisteedeci9iliza@ie e6traterestre sau chia@ terestre !e care noi nu le sesiz7" cu au sugeratValentine" 2anderson şi al@ii au triufat asu!ra tendin@ei de autodistrugere" iar acustudiaz7 <7;ntul !e c7ile sau !or@ile deschise 8n Triunghiul Berudelor" fie ca !ild7 de8n97@7tur7" fie !entru a analiza cultura noastr7" ori !entru a ne 8!iedica de la !ieire. <oate

chiar !l7nuiesc s7 ne diri>eze" aşa cu 8ncearc7 s7 fac7 na@iunile !uternice cu cele ai !u@in dez9oltate. Dar !entru a le atribui astfel de oti9e ar trebui ca ei s7 g;ndeasc7 lafel ca noi: anialele s7lbatice nu !ot 8n@elege de ce unii doresc s7 le ca!tureze şi s7 lee6!un7" 8n loc de a le ucide ca s7 le 7n;nce. <robabil c7 5.3.%.urile doare6!loreaz7 !laneta noastr7" ceea ce se !are c7 fac de foarte ult7 9ree.

Dac7 se do9edeşte ade97rat7 i!oteza c7 entit7@ile e6traterestre ne 9iziteaz7" obser97 şiadun7 infora@ii şi eşantioane !entru sco!urile lor" atunci ar trebui s7 ne !une8ntrebarea de ce Triunghiul Berudelor este 8n od s!ecial c7utat de c7tre aceştia.!ari@ia na9elor celeste din trecut ne sugereaz7 c7 ele sau i9it 8n oentele de a!ogeuale !rogresului cultural şi ştiin@ific din anuite zone" !entru a se edifica unde se dez9oltaunoi centre de ci9iliza@ie şi dac7 acestea !rezentau 9reun !oten@ial !ericol. %u a9e

altce9a de f7cut dec;t s7 trece 8n re9ist7 relat7rile din antichitate care !oenesc des!re9izitele unor zei sau na9e celeste !e Terra" !entru a discerne o 9ag7 odificare 8n şablonulacestora. <riele descrieri a7nun@ite neau r7as din 1gi!tul antic" de !e ti!ul luiTutes al ###leaI a!oi din c7l7toria 8n 97zduh a suerianului 1tana. Desigur #ns7 c7 aiulte eleG),C-/012 B1/0#T3



ente şi detalii g7si 8n Car$ea lui D&echiel, care a relatat !atru a!ari@ii a ceea ce !ar s7fi fost na9e cosice Aa 97zut chiar dou7 8!reun7" iar o dat7" la fel ca 1tana" lea fost !asagerI de aseenea" un indiciu 8l !oate re!rezenta cazul sf;ntului #lie" care sa 8n7l@atla cer 8ntrun car de foc şi nu a ai re9enit niciodat7. Din #ndia a9e relat7ri des!re oc7l7torie aerian7" atunci c;nd ni se descrie zborul lui /aaI de aseenea" şi 9echi locuitoriai ericii fac referiri la zei care au sosit 8n na9e" din ceruri" ca s7 le construiasc7Tiahuanaco. !oi" r;nd !e r;nd" relat7rile din $recia" /oa" 1uro!a /enascentist7" iar8n zilele noastre din toate col@urile luii" dar 8n s!ecial din Triunghiul Berudelor" nesugereaz7 !osibilitatea c7 aceia care ne @in sub obser9a@ie !ar s7 se intereseze de !rogresultehnologic al ci9iliza@iei Terrei" cu !rec7dere cel legat de zboruri aeriene şi s!a@iale" !recu şi de araentul odern. #n ti!ul celui deal doilea r7zboi ondial şi alr7zboiului din Coreea" un nu7r de aerona9e duşane Aluini sau obiecte neidenNtificate ce 8nso@eau bobardierele sau a9ioanele de 9;n7toare" constituiau un lucru counIacu ele se senaleaz7 8n largul coastelor 2!aniei şi au fost z7rite de c7tre !escuitorii dehoari şi !eşti" c;nd a!ele erau li!ezi" 8n zona !latforei continentale aericane.cestea !ot fi Adac7 nu nişte instala@ii defensi9e !or@iuni ale unei re@ele subarineconstruit7 de locuitorii a!elor" !robabil cu sco!ul de a neutraliza !oluarea şi otr79irea

7rilor. Continu;nd ra@ionaentul !e aceeaşi linie" ne !ute iagina globul terestru" care8n esen@7 e un uriaş dina" bobinat cu o re@ea electroagnetic7 !rin oceane care" 8n celedin ur7" acti9eaz7 !ro!riile i!ulsuri !entru a odifica rota@ia !7;ntului.T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G)?

#deea de folosire a !7;ntului ca surs7 de energie este o reiniscen@7 a tradi@iilorstr79echi" dar ea concord7 şi cu teoriile relati9 recente cu !ri9ire la !uternicele surseenergetice ale tlantidei" la co!le6ele de lasere cu cristal" care !oate 8nc7 zac !e !lanşeulM7rii 2argaselor şi func@ioneaz7 !ar@ial" cauz;nd din c;nd 8n c;nd !erturba@ii sauscurgeri electroagnetice care !ro9oac7 dereglarea sau dezintegrarea na9elor aritie şiaeriene.

1ste noral s7 face s!ecula@ii cu !ri9ire la 9izitele e6traterestrilor şi s7 8ncerc7identificarea sco!urilor ur7rite de acestea" 8ncadr;ndune 8n sisteul nostru de g;ndire.Continu;nd ra@ionaentul" este noral s7 !resu!une c7 9izitatorii din s!a@iu au 9enitca s7 ne !rote>eze !e noi de noi 8nşineI !e c;nd al@i cercet7tori ai !u@in o!tiişti sunt de !7rere c7 oas!e@ii 9in nu ca s7 !rote>eze ci ca s7 ne colec@ioneze" !resu!unere care !areai logic7 dac7 ne g;ndi la nu7rul de a9ioane" abarca@iuni şi na9e dis!7rute" cuechi!a>e cu tot" 8n Triunghiul Berudelor.

Dr. John -arder" !rofesor de inginerie la Ber(eley şi cercet7tor al fenoenului 5.3.%."a e6!riat recent Aoct. )*+H o teorie neobişnuit7 şi deloc 7gulitoare" confor c7reia sar !utea ca Terra s7 fie un fel de gradin7 zoologic7" ru!t7 de restul uni9ersului" din care !aznicii iau la niereal7" din c;nd 8n c;nd" eşantioane !entru a e6ercita un control de

ansablu.8ns7 alt7 teorie sugereaz7 c7 9izitatorii sunt indiferen@i fa@7 de uanitate" ei fiind !reocu!a@i de !ro!riile lor sco!uri" !e care noi 8nc7 nu sunte 8n stare s7 le descifr7I iar !ierderile A!entru c7 8nc7 nu şti dac7 cine9a a !ierit 8n oentul dis!ari@iei sau !etrecut accidental" !rin atragerea 8n c;!ul ionizat.

ceast7 teorie a furnizat ziarelor si re9istelor 7C-/012 B1/0#T3

terialul necesar !entru !ublicarea unor articole cu titluri ca: /isp)ru$a '$lan$ida $r)ie2$e



2i r)pe2$e na"e 2i a"ioane. Conce!@ia confor c7reia razele laser !ot distruge saudezintegra un a9ion este !osibil7" dar ideea c7 nişte co!le6e laser gigantice 8nc7ai func@ioneaz7 du!7 ii de ani de la scufundare 8n a!7 este ridicol7" deoarecelaserele gigantice" aşa cu le iagin7 noi" au ne9oie s7 fie 8ntre@inute şi o!erate.

Totuşi" laserele sunt o in9en@ie relati9 recent7 !entru luea noastr7 şi !robabil c7 8n9iitor 9or fi ult !erfec@ionate. 0aserul cu ultra9iolete A8nc7 nerealizat 9a fi ultai !uternic dec;t laserul cu raze ]" şi tot aşa 9a fi cazul cu laserele ce 9orfolosi energia solar7 sau !oate ca 8n cazul tlantidei energia din in$eriorul !7;ntului. #n orice caz" o ci9iliza@ie din trecut" cu un 8nalt ni9el de dez9oltaretehnologic7" nu trebuie nea!7rat s7 se fi dez9oltat 8n aceleaşi condi@ii cu ale noastre şis7 fie tributar7 aceloraşi necunoaşteri" care 8n !rezent liiteaz7 te!orar dez9oltareanoastr7 tehnic7.

Cercet;nd sutele de dis!ari@ii din Triunghiul Berudelor" constat7 c7 singura tr7s7tur7coun7 este fa!tul c7 a9ioane şi na9e au de9enit co!let ne97zute" sau c7 na9e au fostdesco!erite f7r7 echi!a>e sau !asageri la bord. <e c;nd unele istere izolate" de acelaşigen" !ot fi atribuite coinciden@elor naturale neobişnuite" ori erorilor uane" totuşi cele aiulte dintre incidentele !etrecute 8n Triunghiul Berudelor au a9ut loc !e 9ree bun7"8n a!ro!iere de !orturi şi de baze de aterizare şi !ar ine6!licabile !entru gradul decunoştin@e !e care le !osed7 8n !rezent. Triunghiul Berudelor ne face s7 ne g;ndi latrecut" la teritorii !ierite şi scufundate" la ci9iliza@ii uitate" la 9izitatori ai !7;ntului 9eni@idin s!a@iul intra sau e6traterestru" dea lungul secolelor" ale c7ror !ro9enien@e şi sco!urinu ne sunt cunoscute.

Dar dec;t s7 teoretiz7" 8ncerc;nd s7 e6!lic7 ceea ce 8n !rezent este 8nc7ine6!licabil " !oate c7 este ai si!lu s7 s!une c7 Triunghiul Berudelor e6ist7 nuai8n iagina@ia isticilor" su!ersti@ioşilor şi a acelora 8n goan7 du!7 senza@ional. 4nul dintrecoentatorii care cred c7 Triunghiul Berudelor nu este altce9a dec;t o coinciden@7 dedis!ari@ii care" fiecare 8n !arte !oate fi e6!licat7" afira: Cei care cred 8n TriunghiulBerudelor" cred şi 8n şer!ii de are" ceea ce nu do9edeşte c7 dac7 un lucru nu

e6ist7" atunci nici cel7lalt nu e6ist7" sau in9ers" dac7 un şar!e de are este 8n cele dinur7 identificat" atunci şi celelalte legende de9in autoat credibile.

#n general oaenilor nu le !lace s7 se confrunte cu enige !e care nu le !otdezlega" ori c7rora nu sunt 8n stare s7 le dea o e6!lica@ie teoretic7 8n tereni !e care s7i8n@eleag7. 1ste ;i liniştitor !entru suflet s7 recunoasc7 ceea ce este ca!abil s7 8nfrunte 8n !erietrul luii fizice" dec;t s7 fac7 fa@7 unei aenin@7ri nedesluşite. Dac7 fenoenul nu !oate fi e6!licat" cel ai bun lucru este s7) ignori" ceea ce este ai cuinte şi 8n acelaşiti! ai 8n@ele!t. Dar 9reea 8n@ele!ciunii şi a inocen@ei ştiin@ifice a trecut" 8ncheinduse 8ndiinea@a de )P iulie )*,?" la laogordo" %e Me6ico" atunci c;nd teoria nuclear7 ado9edit !rin !ractic7 fa!tul c7 nu ai este o si!l7 teorie.cu tr7i 8ntro lue 8n care ştiin@a şi !aranoralul con9erg o lue 8n care ceea ce era

c;nd9a agic sau 9isul unor agicieni a fost ado!tat de ştiin@7 şi de luea şti [email protected] 8n !rezent !ot crea 9ia@aI criogeniştii 9or !utea 8n cur;nd s7 conser9e 9ia@a lainfinit !rin 8nghe@area tru!urilorI trecerea de la fotografie la fil a fost de>a realizat7I !siho(inezia" de!lasarea obiecteolor !rin !uterea 9oin@ei nu ai este o !roble7 desi!l7 le9ita@ie" ci de e6!erientare serioas7I tele!atia din şi s!re s!a@iul cosic este unsubiect de cercetare !entru abele !uteri s!a@iale. Visul alchiiştilor transutareaateriei nu ai este o i!osibilitate şi singurul i!edient !entru transforarea !lubului 8n aur 8l constituie costurile !rea ridicate. 0a ni9el cosic" !e firaentul ade N



97rurilor ştiin@ifice au a!7rut cre9ase at;t de ari" 8nc;t ul@i dintre aceia care !refer7s7 stea !e un teren solid şi cunoscut se sit ae@i@i şi dezorienta@i. <osibilitatea e6isten@eiantiateriei" curbarea s!a@iului şi ti!ului" noile conce!te des!re gra9ita@ie şi agnetis" !osibila e6isten@7 a !lanetelor negre 8n sisteul nostru solar" i!lozii ale sorilor" !articule de aterii ari şi ici" ai grele dec;t 8ntreaga !lanet7" Fuasarii şi g7urile negre"

!recu şi uni9ersul infinit care de9ine din ce 8n ce ai larg !e 7sur7 ce telescoa!elenoastre bat s!re ilioane de gala6ii nedesco!erite iat7 eli6irul cunoştin@elor tainice care neaştea!t7 !e 7sur7 ce ne a9;nt7 tot ai i!etuoşi cu 9itez7 ereu cresc;nd7" 8nc;tnici un ister nu trebuie s7 ne ai sur!rind7 nuai !entru si!lul oti9 c7 nu elogic.

Triunghiul Berudelor" aceast7 zon7 ce se g7seşte !e failiara noastr7 !lanet7" legat7 !robabil de for@e !e care nu leX cunoaşte Adar lea !utea cunoaşte cur;nd !oate fi unuldintre aceste istere. Ca s!ecie" noi ne a!ro!ie acu de aturitate. %u !ute da8na!oi" abandon;nd eforturile de a ne l7rgi aria cunoştin@elor sau de a g7si noi e6!lica@ii8n luea noastr7 sau dincolo de ea.

MUL8UMIRIutorul doreşte s7şi e6!rie gratitudinea ur7toarelor !ersoane şi organiza@ii care au contribuit cu

sfaturi" sugestii" e6!ertize" infora@ii sau fotografa la elaborarea acestei c7r@i. 16!riarea ul@uirilor fa@7de unele !ersoane sau organiza@ii nu i!lic7 acce!tul" recunoaşterea sau agrearea nici unei teoriien@ionate 8n aceast7 carte" cu e6ce!@ia celor s!ecificate şi atribuite acestora 8n od e6!res.

utorul doreşte s7 e6!rie recunoştin@a sa deosebit7 lui J Manşon Valentine" doctor 8n filosofie" curatoronorific al Muzeului de tiin@7 din Miai şi cercet7tor asociat la Bisho! Museu din -onolulu" !entrudesenele" h7r@ile" fotografiile şi inter9iurile sale.

4r7toarele nue sunt 8n ordine alfabetic7:

S %oran Bea" autor" conferen@iar" cercet7tor al fenoenului 53%

S Jose Mana Bensaude" !reşedinte" 0iniile eriene %a9econ" <ortugalia şi #nsulele zore

S Valene Berlitz" autor" artist. j KY Biblioteca CongresuluiS Boeing Coercial ir!lane Co!any.S -ugh uchincloss Bron" inginer electronist" autor.S Jean Byrd" !reşedintele #sis.S 1dgar 19ans Cayce" inginer electronist" autor.

S -ugh 0ynn Cayce" !reşedintele socia@iei !entru cercet7rişi iluinare.

S Diane Clea9er" editor" autor.S Julius 1gloff" Jr." oceanograf.

S airchild #ndustries.S or@ele eriene ale 2.4..S Mei isher" sal9ator" scufund7tor.XS thley $aber" !reşedintele /ed ircraft.S Carlos $onz;les $." cercet7tor al fenoenului 5.3.%.S <rofesor Charles -a!good" cartograf" istoric" autor.S Dr. Bruce -eezen" oceanograf" autor.

GG=C-/012 B1/0#T3



S C7!itan Don -enry" coandant" scafandru.S /obert -ieronius" autor" artist" !reşedintele .4.M.S J. 2il9a Junior" directorul re9istei Terra +os$ra, #nsulele

zore.S Theodora ane" educatoare" artist7.S 1dard 1. uhnel" a9ocat" s!ecialist 8n legisla@ie oceanic7.S C7!itan $ene 0ore" !ilot !rinci!al T.W..S Marina Militar7 a 2.4.S -oard Metz" !iraidolog.S lbert C. Muller" fizician s!ecialist in [email protected] lan C. %elson" yachtsan.S Thoas 5X-erron" basada 2.4.." 0isabona.S <aza de Coast7 a 2.4..S rnold <ost" autor" oceanograf" scafandru.S /eynolds Metals Co!any.S #9an T. 2anderson" e6!lorator" zoolog" autor" fondator al

2.#.T.4.S 2abina 2anderson" autor" cercet7tor" director al 2.#.T.4.

S 2er9iciul /ecorduri din rhi9ele %[email protected] $ardner 2oule" autor" oceanograf.S John Wallace 2!encer" autor" conferen@iar" in9estigator

al 5.3.%. şi al Triunghiului Berudelor.S Ji Thorne" oceanograf" coandant" scafandru" autor.S Cari <ayne Tobey" ateatician" astrono" astrolog" au

tor.S Carolyn Tyson" !ictor de !eisa>e arine.S <aul J. Tziouhs" oceanograf" autor" !ublicist" fotograf.S Vi>ay Vera" gu9ernatorul 5ficiului de Turis al #ndiei.S Charles Wa(eley" !ilot de a9ioane şi elico!tere.S $. Theon Wright" autor" e6!lorator" cercet7tor !siholog.S /oy -. Wirshing" locotenent coandant 8n Marina Mi

litar7 a 2.4.." conferen@iar" autor.

S /obie 'onge" !ilot" coentator" in9estigator al fenoenului 53%BIBLIOGRA/IE

Bar(er" /al!h" Berlitz" Charles"

Blurich" J." Bosorth" /." Briggs" <eter"

8nainte de a ne referi la unele din c7r@ile citate 8n !rezenta lucrare" autorul doreşte s7 su!un7 aten@ieicititorului Bibliografia pen$ru Triunghiul Bermudelor, 8ntocit7 de 0arry usche şi Deborah Bloin"Biblioteca 4ni9ersit7@ii 2tatului rizona" a!rilie )*+H" care con@ine nueroase referiri" inclusi9 c7r@i şi

artico>e din ziare şi re9iste 8n leg7tur7 cu Triunghiul Berudelor. 8n aceast7 bibliografie sunt cita@i sute deautori" dar cele ai concrete şi co!lete referin@e des!re fenoenele din Triunghiul Berudelor 9or fig7site 8n Xlucr7rile lui 2anderson" Valentine şi 2!encer" en@ionate ai >os in$er alia.

<rea$ Ms$eries of $he 'ir. 0ondon")*PP.

Ms$eries from 5orgo$$en (orlds. %e'oi(" )*+G.

Biblia.The Space Ships of D&eiel %e 'or("



)*+H. M o"e 'ffair i $h $he +a". %e

'or(" )*P*. Men in $he Zea. %e 'or(" )*PL. Bron" -ugh uchincloss" Ca$acfsms of $he

Dar$h. %e 'or(")*P+. Burgess" /obert ." Sinings, Sal"ages, and Shiprecs,

Carnac" <ierre" Che9alier" /ayond" 1dard" ran(" reuchen" <eter"uller" John $." X $addis" Vincent"

%e 'or(" )*+=. ?his $oire commence ) Bimini <aris"

)*+H. ?a"ion ) la decou"er$e du passe. <aris"

)*P,.S$ranger Than Science. +e 3or, 19N9.

S$ranges$ of '!!. %e 'or(" )*?P. Ae$er 5reuchen ?s Boo of $he Se"en Se

as. %e 'or(" )*?+. !nciden$ a$ Dxe$er. %e 'or(" )*PP.

!n"isible %ori&ons. <hiladel!hia" )*P?.

^ ^ 0 0 ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ 0 ^ 0 ^ 0 0 0 1 2 % n , i

wmiii1TBif+1Iff1ff^

GGGC-/012 B1/0#T3

$aston" <atrice" $odin" John" $ould" /u!ert T"" eyhoe" Donald 1."oso(" <aul"

5XDonnell" 1liot" 2agan" Cari"

2anderson" 89an T."

2no" 1dard /oe" 2oule" $ardner"

i 2!encer" John Wallace"

2teiger" Brad" 2teart" 5li9er" 2tic(" Da9id"

Titler" Dale"

Toas" ndre" Tuc(er" Terry" Villers" lan" Waters" ran(" Wil(ins" -arold T."



/ispari$ions ms*erieuses. <aris" )*+H. This Baffling (orld %e 'or(" )*PL. Dnigmas. %e 'or(" )*P?. 5fing Saucer Conspirac. 0ondon" )*??. and, ife and (a*er in 'ncien$ Aeru. %e 'or(" )*P?. Mahabhara$a, traducere de <ro@a! Chandra /oy. Calcutta" )LL*. Maha"ira.S$rFnge Zea Ms$eries. 0ondon" )*GP. !n$eligen$ ife in $he Uni"erse. 2;n rancisco" )*PP.

!n"isible #esiden$s- ' /is[uisi$ion upon Cer$ain Ma$$ers Mari$ime, and $he Aossibili$ of !n*elligen$ ife Under$he (a$ers of This Dar$h. %e 'or(" )*+=. !n"es$iga$ing $he UnexplaineF, 1ngleoodX Cliffs" %e Jersey"

)*+G. Ms$eries and 'd"en$ures 'long $he '$lan$ic Coas$, )*,L. Undersea 5ron$iers. Chicago" )*PL.@cean 'd"en$ure. %e 'or(" )*P,. (ide @cean. Chicago" )*+=. Under $he Zea. %e 'or(" )*+). imbo of$he os$. Westfield" Mass." )*P*. '$lan$ic #ising. %e 'or(" )*+H. /anger in $he 'ir. %e 'or(" )*?L. <ra"eard of $he '$lan$ic. Cha!el-4#" )*?G.(ings of Ms$er, #iddles of '"ia$ion %is$or. %e 'or(" )*PP. (e 're +o$ $he 5irs$. 0ondon" )*+). Beare $he %urricaneG Beruda" )*PP. (ild @cean. %e 'or(" )*?+. Boo of $he %opl %e 'or(" )*P*. 5fing Saucers on $he '$$ac. %e 'or(" )*?,.S$rFnge Ms$eries of $he Time and Space. %e 'or(" )*?*.

$UTRIN#

0 T/#4%$-#40 B1/M4D105/: 4% M#2T1/

0 C1/404# # 0 M_/## .....................................?

##. T/#4%$-#40 V#5%105/ D#2<_/4T1 . . . . )P

###. M/1 %V105/ <#1/D4T1............................... ,P

#V. 4%## C/1 4 2C_<T..................................... ..... +)

V. 1]#2T_ 5 1]<0#C^#1 05$#C_Q........................ . L+

V#. D15/M^## T#M<2<^#4 # 0T1 04M# . . . )=,

V\#. 5 24$12T#1 D#% T/1C4T40 5C1%404# . . . )H*

V###................................................................................ 24/</#3101 </1#2T5/#1# )?*

#]. 24</V1$-1T5/##: 242^#%_T5/#" /_4V5#T5/#24 5B21/VT5/# #%D#1/1%^#.... ....................G=L

M40^4M#/#.......................................................................G)*

B#B0#5$/#1..................................................................GG)

C5ŢI6 9AST5 6A :IS,9;IŢIA :<9AST5

1diturile 21C404M #.5. şi V12T0:s$r. Ciucea nr. ?" bl 19, ap. W16, Cod 696, Bucure2$i +G" ofer7 s!re 9;nzare cititorilorinteresa@i c7r@ile !ublicate sub egida lor cu o reducere de )= din !re@ui de 9;nzare" 8ncazul 8n care le achizi@ioneaz7 direct de la de!ozitul editurilor :s$r. <rigore 'lexandrescu, nr.96 sau s$r. lacob fegruzzi" nr. +" cu !lata 8n nuerar sau le coand7 8n scris Acu !lata



raburs.

Beneficiaz7 de acest a9anta> Ainclusi9 de gratuitatea e6!edierii !rin !oşt7 oricinecu!7r7 sau coand7 c7r@i 8n 9aloare de iniu G= === lei.

Cititorii !ot achita şi !rin 9iraent" !l7tind antici!at contra9aloarea c7r@ilor

coandate 8n contul 1diturii 21C404M #.5. nr. ,=+G**PH?*?P+" deschis laB./.D. Titan" Bucureşti.

/ela@ii su!lientare la telefonul PH= ?, )G" seara sau diinea@a !;n7 la oreleLH = .

Coanda !ro!t7 97 garanteaz7 re@inerea titlurilor doriteO

se 9edea lista titlurilor dis!onibile ş i 8n curs de a!ari@ie !e co!erta H.Titluri disponibile:

%2$ Dr. Norma WiHiams, Hetty\Einzig, Totul despre sănătatea femeii, 320 p., 7495 iei=2$ /$ Opnşan, !u"ian #la$a pnntre "ontemporani. %ialo$uri adnotate, >!1$- esoo

iei

32$ i!tor "ern#a!$, &ni$mele miturilor astrale, =881$-.==: lei>

42$ %i$ai &$eorg$e Anrieş, &ni$mele o"eanului planetar, 304 p, 4500 lei.@2$ %i$ai &$eorg$e Anrieş, 'as"ina(ia "omorilor. &)traordinarele a*enturi +i

des"operiri ale "ăutătorilor > C9m"i- 38 1$- 4 +>2$

2$ %ar!(s &ossler, #ul parapsinolo$iel, 224 p.,.==: lei>

72$ )lorin %ar!(, %i"(onar uual de neolo$isme,3@= 1$- %DD@ +>i$8E$ %arian asile, /o(iuni de teoria literaturii pentru n*ă(ăm1ntul preuni*ersitar,

0 p., 2995 lei. D2$ *te+an on lan-oi!$, am rentors din moarte,)). p'1 .==: ?el'

%2$ %i$ai Emmes!(, ăpirea #u"o*inei FGH GHm>nt>+> fiGi!+> !+> "1i"ii2- ==4 1$- 4D@+>i%%2$ "/! %atei, &ni$mele Terrei, *oi. in- 38K38 1$- ">>it!"> 4950 lei%=2$ %ariana ran!ea, inien"i"lopedia se"retelor $ospodăre+ti, 272 p., 495 iei%32$ iorel &eorge D(mitr(, atemati"a pentru e)amenul de admitere la li"eu, 2405495 i i

charles berlitz triunghiul bermudelor.doc

Documents