MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
A U X I L I A R C U R R I C U L A R
CLASA a XI – a AN DE COMPLETARE
DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINE
DOMENIU: Materiale de construcţii
NIVEL: 2
CALIFICARE: Operator ceramică fină
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
MECI–CNDIPT / UIP
AUTOR: ing. Cismaş Silvia Manuela, profesor gr. did. I - Grup Şcolar de Industrie Uşoară Sighişoara
CONSULTANŢĂ:
Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI
Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
CUPRINS
INTRODUCERE...............................................................................................................4
COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ.............................................5
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE
EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ........................................................................9
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII.........................................................11
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI
SECURITATE A MUNCII ..............................................................................................20
ORGANIZAREA EVALUĂRII…………………………………………………………………22
INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII………………23. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................56
ANEXE...........................................................................................................................57
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
INTRODUCERE
Un elev care parcurge o calificare din domeniul “Materiale de construcţii” va
dobândi o serie de abilităţi profesionale şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte
profesia, prin unităţile de competenţă tehnice şi unităţi pentru abilităţi cheie.
Modulul „Decorarea produselor ceramice fine”, prin conţinuturile pe
care le propune vă oferă cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul 2
de calificare.
Prin parcurgerea nivelului de calificare II se urmăreşte a vi se forma
aptitudini, cunoştinţe şi deprinderi de bază care să vă permită să vă desfăşuraţi
activitatea aşa cum se prevede în standardele de pregătire profesională.
Modulul 6 ,, Decorarea produselor ceramice fine” se parcurge în 3 săptămâni.
Numărul total de ore alocate modului este de 150 ore din care:
- 60 ore de laborator tehnologic efectuat de inginer şi
- 90 ore instruire practică cu maistrul instructor
Materialul cuprinde competenţele vizate pe parcursul derulării modulului,
informaţii despre agentul economic unde veţi desfăşura instruirea practică, modalităţi de
organizare a practicii, fişe de observaţie, fişe tehnologice, fişe de lucru, studiu de caz,
teme de proiecte , conţinutul portofoliului, modalităţi de evaluare şi anexe.
La terminarea nivelului de calificare II în domeniul “Materiale de construcţii” veţi dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuaţi pregătirea
la nivelul III sau să vă integraţi mai uşor un loc de muncă .
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ
Modulul Decorarea produselor ceramice fine reprezintă o unitate de
competenţă tehnică specializată în care se integrează ca abilităţi cheie Igiena şi securitatea muncii şi Lucrul în echipă.Modulul Decorarea produselor ceramice fine prin competenţele individuale
specializate asigură dobândirea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice necesare
pentru descrierea materialelor necesare decorării, pentru decorarea produselor prin
procedeul adecvat şi pentru urmărirea regimului de ardere a decorului.
Prin unitatea de competenţă Lucrul în echipă, elevul va fi capabil să identifice sarcinile
şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor, să îşi asume rolurile care îi revin în
echipă şi să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
Prin unitatea de competenţă Igiena şi securitatea muncii, elevul va fi capabil să-şi
însuşească şi să aplice reglementările legislative privind securitatea şi sănătatea la
locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi să ia măsuri pentru identificarea şi
reducerea factorilor de risc.
Competenţele individuale din cadrul unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie,
Lucrul în echipă şi Igiena şi securitatea muncii, sunt agregate cu competenţele
individuale din unitatea de competenţă tehnică specializată Decorarea produselor ceramice fine. Aceasta presupune că respectivele competenţe cheie se vor realiza pe
baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţă tehnică generală
urmărind criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de
Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.
Unităţile de competenţă repartizate pentru instruire practică comasată vor fi tratate
complet şi evaluate pe parcursul desfăşurării instruirii practice comasate.
Instruirea practică comasată se recomandă să se desfăşoare atât în cadrul atelierelor
şcoală cât şi la agenţii economici
Repartizarea săptămânilor de practică comasată se va stabili la nivelul fiecărei comisii
metodice însă se recomandă ca acestea să fie distribuite echilibrat la finalul celor două
semestre.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
COMPETENŢE INDIVIDUALE
CONŢINUTURI TEMATICE
Decorarea
produselor ceramice
fine
Lucrul în echipă
Descrie materialele
necesare decorării
Identifică sarcinile şi
resursele necesare pentru
atingerea obiectivelor
Materiale de decorare.
Elementele componente
ale coloranţilor ceramici şi
ale decalcomaniilor.
Scheme tehnologice de
fabricare a coloranţilor
ceramici.
Procedee de fabricare a
decalcomaniilor.
Ustensile şi dispozitive de
decorare.
Obiectivele lucrului în
echipă la fabricarea
coloranţilor ceramici şi a
decalcomaniilor.
Sarcini de lucru în echipă
la fabricarea coloranţilor
ceramici şi a
decalcomaniilor.
Selectarea resurselor
necesare atingerii
obiectivelor (informaţii,
materiale, resurse umane)
Decorarea
produselor ceramice
fine
Decorează produse
ceramice fine aplicând
procedeul de decorare
adecvat
Procedee de decorare a
produselor ceramice fine:
clasificare
mod de lucru
modele decorative
obţinute prin aplicarea
fiecărui procedeu
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
Lucrul în echipă
Igiena şi securitatea
muncii
Îşi asumă rolurile care îi
revin în echipă
Aplică legislaţia şi
reglementările privind
securitatea şi sănătatea la
locul de muncă,
prevenirea şi stingerea
incendiilor
materiale de decorare,
ustensile şi dispozitive
necesare fiecărui
procedeu
Pregătirea produselor şi a
materialului de decorare în
vederea decorării.
Alegerea şi aplicarea
procedeului de decorare:
- decorarea prin pictură
- decorarea cu
decalcomanii
- decorarea prin
ştampilare
- decorarea prin
pulverizare
- decorarea prin
sitografiere
- trasarea de linii -
rânduri – benzi
Poziţia individuală în grup.
Atitudini constructive în
grup.
Acţiuni în grup la
decorarea produselor
ceramice.
Drepturi şi responsabilităţi
la locul de muncă (instructaj
periodic, echipament de
protecţie)
Verificarea mijloacelor de
protecţie la locul de muncă.
Situaţii care pun în pericol
securitatea individuală şi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
colectivă.
Decorarea
produselor ceramice
fine
Lucrul în echipă
Igiena şi securitatea
muncii
Urmăreşte regimul de
ardere a decorului
Colaborează cu membrii
echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor.
Ia măsuri pentru
reducerea factorilor de
risc la locul de muncă
Tipuri de cuptoare pentru
arderea decorului: avantaje.
Parametrii regimului de
ardere.
Urmărirea şi reglarea
parametrilor de ardere în
acord cu diagrama de
ardere
Încărcarea produselor
decorate pentru ardere şi
descărcarea produselor
arse.
Competenţe ale
membrilor echipei
Corelarea sarcinilor proprii
cu cele ale echipei
Măsuri de eficientizare a
lucrului în echipă.
Identificarea factorilor de
risc specifici locului de
muncă.
Raportarea factorilor de
risc.
Înlăturarea factorilor de
risc.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ
Instruirea practică a elevilor în instituţiile de învăţămînt tehnic şi profesional este
parte componentă a procesului educaţional şi se realizează în scopul aprofundării
cunoştinţelor teoretice şi a formării deprinderilor practice.
Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea învăţării
la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ
profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire
practică, elev al unităţii de învăţământ. Stagiul de pregătire practică - nu se efectuează
în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea
partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică.
Pentru realizarea instruirii practice se va alege un agent economic din domeniu,
care poate fi interesat de recrutarea viitorilor absolvenţi.
Agentul economic trebuie să asigure condiţiile necesare corespunzătoare atât
instruirii practicantului, cât şi de securitate şi sănătate în muncă.
Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului anexat.
Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea
de învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea comercială,
etc. la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant dacă este major, tutore sau
susţinător legal,în cazul elevilor minori.
Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează
a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de
practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate
prin Ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 şi
3451/09.03.2004, document anexat Convenţiei cadru.
Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat
dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
9
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite
în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire
asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul
muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli
interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de
personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor
profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de
protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea
346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al
legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Partenerul de practică poate acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă
sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Convenţia de practică stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul
de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de
pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Responsabilităţile practicantuluiPe durata derulării stagiului de pregătire practică practicantul are obligaţia,
a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,
respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de
unde provine.
b) să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore
după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul
şi dificultatea acestora
c) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele
de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice
activităţii desfăşurate.
d) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective,
practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de
pregătire teoretică.
e) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă
acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după
efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de
apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică
de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ … (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de DirectorDl/Dna. Prof. ……….Adresa organizatorului de practică:………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..……………………. (denumită în continuare partener de practică)reprezentată de (numele şi calitatea)Dl/Dna…………………………………………….Adresa partenerului de practică:…………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008-26 iunie 2009Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004. Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European- se efectuează în cadrul proiectului În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8. Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică. De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):
Alte precizări
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):Dl/Dna …………………………………………...Funcţia …………………………………...............Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică:Dl/Dna ………………Funcţia: maistru instructorTel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire- competenţe exersate- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Unitate de învăţământ(Organizator de practică)
Reprezentant Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)
Numele şi prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
Anexa pedagogicăa Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în
întreprindere/instituţie publică de către elevii dinînvăţământul profesional şi tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice 90 ore – 3 săptămâni2. Calendarul pregătirii – conform graficului de pregătire stabilit între unitatea şcolară şi agentul economic3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul: stagiul de 3 săptămâni, cu un program zilnic de 6 ore, între orele 8 – 14, cu o pauză de masă de masă de 30 minute. 4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică adresa este aceeaşi cu cea indicată în convenţie 5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii: elevii nu se deplasează în afara locului de practică6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică: echipament de protectie, instructaj de protecţie a muncii7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere - 8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
Planifică, organizează şi supraveghează desfăşurarea pregătirii practice Stabileşte tematica de practică şi competenţele profesionale care fac
obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare
Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
Are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare
Va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q şi r,din Legea nr 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)
Stabileşte tematica de practică şi competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare
Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.2004
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
Unitatea de competenţă
Competenţa Modulul de pregătire
Locul de muncă
Activităţi planificate
Obs.
Decorarea produselor ceramice fine
C1 Descrie materialele necesare decorării
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Completarea unor fişe de lucru, fişe de observaţie şi fişe tehnologice.Fabricarea decalcomaniilorPregătirea coloranţilor pentru decorare
C2 Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Studiu de caz. Întocmirea proiectului. Colectarea dovezilor pentru portofoliu.Decorarea produselor :- prin pictură- cu decalcomanii- cu linii şi benzi- prin pulverizare- prin sitografie
C3 Urmăreşte regimul de ardere al decorului
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Studiu de caz: Urmărirea şi reglarea parametrilor de ardereÎntocmirea proiectuluiColectarea dovezilor pentru portofoliu.
Lucrul în echipă
C1 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Lucrul în echipă la deservirea utilajelor de decorareRezolvarea sarcinilor de pe fişele de lucru sau observaţie, respectiv studiul de caz, în care se solicită să se lucreze în echipă
C2 Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Lucrul în echipă la deservirea utilajelor de decorareRezolvarea
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
sarcinilor de pe fişele de lucru sau observaţie, respectiv studiul de caz, în care se solicită să se lucreze în echipă
C3 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Lucrul în echipă la deservirea utilajelor de decorareRezolvarea sarcinilor de pe fişele de lucru sau observaţie, respectiv studiul de caz, în care se solicită să se lucreze în echipă
Igiena şi securitatea muncii
C1 Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Întocmirea jurnalului de monitorizare a a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă
C2 Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc la locul de muncă
M VIDecorarea produselor ceramice fine
Atelier „Decorarea produselor ceramice”
Întocmirea jurnalului de monitorizare a a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă
13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică
Evaluare iniţială a competenţelor dobândite anterior pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice
Evaluare pe parcurs pe baza unor fişe individuale de observaţie Evaluare finală pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrări efectuate pe perioada stagiului de
pregătire practică
Cadru didactic Tutore PracticantDataSemnătura
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la
sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire
practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat
de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală
profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe
toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul
deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu
privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată
de OUG 107/24.10.2003).
Echipamentul individual de protecţie al practicantului trebuie să fie format din:
halat, ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, şorţuri de protecţie, etc.Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare
La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi instructajul introductiv general pentru situaţii de urgenţă şi se va întocmi fişa individuală de sănătate şi securitate în muncă şi fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă
La fiecare locaţie de instruire se va efectua instructajele specifice locului de muncă şi situaţii de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale
Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă şi situaţii de urgenţă şi se va consemna în fişa individuală.
În timpul desfăşurării pregătirii practice trebuie să respectaţi instrucţiunile din
regulamentul de ordine interioară al agentului economic.
Se impun a fi respectate următoarele reguli:
Nu intraţi pe teritoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul –
instructor sau tutorele de practică ;
Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens ;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în incinta intreprinderii ;
Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică ;
Respectaţi indicatoarele din secţiile tehnologice;
Nu părăsiţi locul de instruire practică fără acordulu maistrului-instructor
sau al tutorelui de practică ;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
ORGANIZAREA EVALUĂRII(PROBA PRACTICĂ, PORTOFOLIU ETC.)
Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute,
conform criteriilor de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională. În acest
sens se recomandă să se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fişe
de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrări practice.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul modulului
se realizează evaluarea sumativă, acestea urmărind nivelul de atingere a
competenţelor. O competenţă se evaluează o singură dată, evaluarea realizându-se
numai în cadrul modulului în care a fost integrată
Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea elevului
de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi
înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă
de situaţii. Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de
evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă
instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind
modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale.
Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii, să le selectaţi, să le ordonaţi, să le
prelucraţi şi să le organizaţi. Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi
monitoriza activitatea.
Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a
unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta
este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină , ca observator detaşat al
evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii sau să sugeraţi
modalitatea de acţiune.
Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute de voi prin probe scrise, verificări
orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului
etc. sau prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului,
urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt,
în general, definite de profesor. Aveţi însă libertatea de a cuprinde în portofoliu
materialele pe care le consideraţi necesare sau care vă reprezintă cel mai bine.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII.
În această parte a auxiliarului, sunt propuse o serie de sarcini de lucru pentru elevi,
care să vă ajute în dobândirea criteriilor de performanţă, respectiv a competenţelor
profesionale conform standardelor. Aceste sarcini de lucru constau în:
căutare de informaţii utilizând diferite surse (manuale, notiţe, pliante, pagini de
Internet, documente);
realizarea unor fişe de observaţii,
realizarea unor fişe de lucru şi a unor studii de caz,
întocmirea unor referate şi proiecte.
rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi
întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate
şi activităţile desfăşurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca evaluarea
competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată.
Înainte de a trece la rezolvarea activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru.Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul maistrului instructor care vă îndrumă.Maistrul instructor va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.
Păstraţi toate materialele lucrate în portofoliul personal ! ! !
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
ACTIVITATEA 1: Jurnal de practică
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi: materialele de decorare,
ustensilele, dispozitivele şi utilajele folosite la decorarea produselor ceramice fine,
etapele de lucru la decorare; să urmăriţi şi să reglaţi parametrii regimului de ardere a
decorului, să vă asumaţi rolurile care vă revin în echipă, să colaboraţi cu membrii
echipei pentru îndeplinirea sarcinilor şi să respectaţi normele de SSM şi apărare
împotriva incendiilor.
Activitatea vă dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor .
Timp de lucru: toată perioada de instruire practică
Sarcina de lucru : Ţineţi un jurnal zilnic privind activităţile practice desfăşurate cât şi
cunoştinţele teoretice însuşite în timpul instruirii practice. Comentaţi, cu tutorele de
practică, maistru instructor, colegii în legătură cu problemele întâmpinate.
Lucrează individual !
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea cu linii şi benziSarcina de lucru: Decoraţi cu linii şi benzi produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel tip de
produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la
agentul economic în ziua de practică. Veţi efectua decorarea manuală a produsului
indicat. Dacă agentul economic dispune de maşini semiautomate de trasat linii, veţi
deservi şi una dintre maşinile existente, la indicaţia maistrului sau tutorelui de practică.
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-
aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea cu decalcomaniiSarcina de lucru: Decoraţi cu decalcomanii produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie, ceaşcă, vază flori, doză zahăr, ceainic,
castron. Veţi decora acel tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau
care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de practică.
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-
aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea prin pictură manualăSarcina de lucru: Decoraţi prin pictură manuală produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie, ceaşcă, vază flori, bibelou sau alt
obiect decorativ. Veţi decora acel tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de
practică sau care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de practică.
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-
aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea prin pulverizareSarcina de lucru: Decoraţi prin pulverizare produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip vază flori, farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel
tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la
agentul economic în ziua de practică.
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-
aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
30
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea prin sitografie Sarcina de lucru: Decoraţi prin sitografie produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel tip de
produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la
agentul economic în ziua de practică. Veţi deservi maşina de sitografiat (cu 1, 2 sau 4
culori ceramice) din dotarea agentului economic.
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-
aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
ACTIVITATEA 2: Jurnal de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aplicaţi normele de sănătate şi securitate
a muncii, prevenire şi stingere a incendiilor specifice atelierului „Decorarea produselor
ceramice”
Timp de lucru: toată perioada de instruire practică
Sarcina de lucru: Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de
muncă procedurile de sănătate şi securitate în muncă. Comentaţi în legătură cu orice
problemă întâmpinată.
Lucrează individual !
Jurnal zilnicde monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi atelier):
Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: PROCEDEE DE DECORARESarcina de lucru: Completează jurnalul cu următoarele informaţii :
1. Care sunt drepturile şi responsabilităţile practicantului la locul de muncă ?
2. Care sunt situaţiile care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă la locul de
muncă ?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
3. Care sunt factorii de risc specifici locului de muncă pe care i-aţi identificat?
4.Care sunt normele de sănătate şi securitate a muncii, prevenirea şi stingerea
incendiilor pe care trebuie să le respectaţi la locul de muncă?
5. Ce lucruri noi aţi învăţat?
6. Care au fost normele de sănătate şi securitate a muncii care nu s-au respectat?
Motivaţi.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________
___________________________________________________________________Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic35
FIŞĂ DE LUCRU 1
Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării
1 A. Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi materialele de decorare
utilizate la decorarea produselor ceramice fine.
Timp de lucru: 10 minute Lucrează individual !
Completaţi tabelul de mai jos, enumerând materiale de decorare utilizate la decorarea produselor
ceramice fine.
Nr. activităţii
Materiale de decorare
1234567
1 B. Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi elementele componente
ale coloranţilor ceramici şi decalcomaniilor.
Timp de lucru: 15 minute Lucrează individual !
Completaţi tabelele de mai jos, indicând elementele componente ale coloranţilor
ceramici şi a decalcomaniilor, precum şi rolul acestora:
Nr. act.
Elemente componente ale coloranţilor ceramici
Rolul elementelor
8
9
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
Nr. act.
Elemente componente ale decalcomaniilor
Rolul elementelor
10
11
12
13
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
FIŞĂ DE LUCRU 2
Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să descieţi procedeele utilizate la fabricarea
decalcomaniilor.
Timp de lucru: 30 minute Lucrează individual !
Această activitate vă cere să explicaţi tehnologia de fabricare a decalcomaniilor prin
procedeul litografic / procedeul serigrafic. Aspectele urmărite vor fi:
a) realizarea diapozitivelor pentru imprimare (montajele parţiale de culoare)
b) obţinerea şablonului de imprimare
c) descrierea maşinii de imprimare
d) imprimarea cu pasta de culoare
Nr. activ.
Aspectul urmărit
Explicarea aspectului
1. a. Realizarea
diapozitivelor
pentru
imprimare
2. b. Obţinerea
şablonului de
imprimare
3. c. Descrierea
maşinii de
imprimare
4. a. Imprimarea
cu pasta de
culoare
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
38
FIŞĂ DE LUCRU 3
Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să selectaţi ustensilele şi dispozitivele
utilizate pe parcursul decorării produselor de ceramică fină.
Timp de lucru: 20 minute Lucrează individual !
Alegeţi din lista de mai jos 3 ustensile şi 3 dispozitive utilizate la decorare, plasaţi-le în
tabel în locurile corespunzătoare categoriei din care fac parte şi precizaţi rolul lor la
decorare.
Lista de ustensile şi dispozitive utilizate la decorare: pensule, strung de decorare,
palete, cuţite, pistol de pulverizare, spatule, ştampilă, aparat de trasat rânduri.
Ustensile / Dispozitive Rolul ustensilei / dispozitivului la decorare Nr. activ.
Ust
ensi
le
1.
2.
3.
Dis
pozi
tive
4.
5.
6.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 1
Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării
Obiectivul activităţii: Activitatea vă determină să aplicaţi în practică cunoştinţele
acumulate despre decorarea produselor ceramice ,astfel vă veţi forma deprinderile de
lucru cerute de standardul de pregătire practică.
Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !
Aveţi la dispoziţie următoarele ustensile şi dispozitive de decorare: pensulă pentru
trasat linii, strung de decorare, vase pentru păstrarea diluanţilor, pistol de pulverizare.
1. Utilizaţi aceste ustensile / dispozitive la decorarea produselor ceramice fine.
2. După încheierea activităţii, completaţi fişa de mai jos cu procedurile specifice pe care
le-aţi aplicat, respectiv cu regulile de securitate a muncii pe care le-aţi respectat.
Nr. act.
Ustensile / Dispozitive
Proceduri de lucru specifice
Reguli de securitate a muncii
1. Pensulă pentru trasat linii
2. Strung de decorare
3. Vase pentru păstrarea diluanţilor
4. Pistol de pulverizare
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ______________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
40
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 2
Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării
Obiectivul activităţii: Activitatea vă determină să realizaţi şablonul utilizat la fabricarea
decalcomaniilor prin procedeul serigrafic.
Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !
1. Observaţi cu atenţie toate etapele procesului tehnologic de realizare a şablonului utilizat la fabricarea decalcomaniilor prin procedeul serigrafic.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Care sunt etapele
procesului tehnologic?
Care sunt materialele,
utilajele, ustensilele, dispozitivele
utilizate?
Descrieţi modul de
lucru
Ce defecte pot să apară?
Ce remedieri putem folosi?
(unde este cazul)
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
41
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 3
Competenţa 2: Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să aplicaţi decorarea prin pulverizare la un
produs de ceramică fină.
Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !
1. Observaţi cu atenţie toate etapele procesului tehnologic de decorare prin
pulverizare2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Elemente componente ale
instalaţiei de pulverizare
Elemente componente ale
pistolului de pulverizare
Modul de lucru Parametrii de lucru
Defecte
1. ...................2. ...................3. ...................4. ...................5. ...................
1. ...................2. ...................3. ...................4. ...................5. ...................6. ...................7. ...................8. .....................
3. La sfârşitul activităţii comparaţi fişa cu cea a colegului repartizat la acelaşi loc de muncă
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ______________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
42
FIŞA TEHNOLOGICĂ 1
Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării
Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să realizaţi decalcomanii prin procedeul
serigrafic ,pe care apoi sa le analizaţi conform fişei tehnologice .
Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !1. Completaţi fişa tehnologică pentru decalcomaniile realizate, urmărind
criteriile din grila de mai jos.2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au
realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?
Elementele componente
ale decalcomaniei
şi rolul lor
Materii prime şi materiale
necesare
Ustensile şi utilaje folosite
Operaţii efectuate
Verificarea calităţii
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Atenţie: Modelul decalcomaniilor realizate va fi cel indicat de maistru sau tutorele de practică, sau cel aflat în lucru la agentul economic în ziua de practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
43
FIŞA TEHNOLOGICĂ 2Competenţa 2: Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să decoraţi manual farfurii ,cu linii şi
benzi. ,farfuriiajută să recunoaşteţi procedeele utilizate la fabricarea decalcomaniilor
prin procedeul serigrafic.
Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !
1. Completaţi fişa tehnologică pentru farfuriile decorate cu linii şi benzi, urmărind
criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?
3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine care
au fost greşelile voastre. Solicitaţi ajutorul maistrului sau tutorelui de practică sau
consultaţi fişa de documentare din anexă.
Etapa tehnologică Materiale/ustensile/dispozitive utilizate
Procedura de lucru
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
44
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
45
FIŞA TEHNOLOGICĂ 3Competenţa 3: Urmăreşte regimul de ardere a decoruluiObiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să urmăriţi regimul de ardere a
decorului ,să analizaţi procesul tehnologic cu atenţie şi apoi să completaţi fişa
tehnologică.
Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !1. Completaţi fişa tehnologică pentru urmărirea regimului de ardere a decorului,
urmărind criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine care au fost greşelile
voastre. Solicitaţi ajutorul maistrului sau tutorelui de practică sau consultaţi fişa de documentare
din anexă.
Tipul cuptorului de ardere
Parametrii regimului de ardere (indicaţi valorile
unde este cazul)
Modul în care
parametrii regimului de
ardere influenţează
calitatea produsului
decorat
Aparate de
măsură şi
control utilizate
Urmărirea şi reglarea
parametrilor regimului de
ardere
Sarcini de lucru la
încărcarea /descărcarea
cuptorului
Atenţie: Se va urmări regimul de ardere pentru produsul indicat de maistrul sau
tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de
practică.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ______________________________________________________________________________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
46
STUDIU DE CAZ 1PROCEDEE DE DECORARE
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să descrieţi sumar
procedeele de decorare
Timp de lucru: 60 minute
Imaginile de mai jos prezintă ceşti decorate prin diferite procedee de decorare:
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. recunoaşteţi şi denumiţi procedeul de decorare
2. explicaţi principiului procedeului identificat
3. indicaţi materialele necesare decorării
4. indicaţi ustensilele, dispozitivele sau utilajele necesare decorării
5. prezentaţi modul de lucru
6. indicaţi defectele care pot să apară la decorare, cauzele apariţiei acestora,
precum şi eventualul mod de remediere
Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”
Etapele metodei sunt următoarele:
Se formează grupe de câte 5 elevi
Se repartizează câte un produs, prin tragere la sorţi după numărul imaginii,
fiecărei grupe
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
47
1 2 3
4 5
1Procedeul
de decorare
2Principiul
procedeului de
decorare
4Ustensile, dispozitive
utilaje
5Modul de
lucru
3Materiale necesare decorării
6Defecte, cauze, mod de
remediere
Se alege un lider care să coordoneze activitatea
Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună de toţi membrii grupului
Fiecare membru al grupului primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce va
constitui, în final, o faţă a cubului
Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină de lucru din cele enumerate în enunţ
(de la 2 la 6)
Se împart activităţile între membrii grupului: câte o sarcină de lucru (de la 2 la 6)
pentru fiecare membru al grupului (eventual prin tragere la sorţi), inclusiv liderului
Pe foaia de hârtie primită fiecare elev rezolvă sarcina de lucru ce i-a revenit
Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii
După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul
Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o sarcină
Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare ceaşcă va rezulta un cub
Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o
coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică________________________________________________________________________________________
STUDIU DE CAZ 2
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
48
DEFECTELE PRODUSELOR DECORATEObiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să descrieţi sumar
procedeele de decorare
Timp de lucru: 60 minute Lucraţi in perechi!Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. recunoaşteţi şi denumiţi procedeul de decorare;
2. indicaţi minim 3 defecte care pot să apară la decorare;
3. precizaţi cauzele apariţiei defectelor identificate;
4. indicaţi modalităţile de prevenire a apariţiei defectelor;
5. prezentaţi modul de remediere a defectelor (unde este posibil).
Se va completa tabelul de mai jos:
Produs/
sarcina
de lucru
Procedeul
de
decorare
Tipuri de
defecte
................
................
................
..........
..........
..........
...................
...................
...................
...............
...............
...............
Cauze
posibile
................
................
................
..........
..........
..........
...................
...................
...................
...............
..............
...............
Modalităţi
de
prevenire
Mod de
remediere
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică________________________________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
49
STUDIU DE CAZ 3PROCEDEE DE DECORARE
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să caracterizaţi procedeele
de decorare
Lucraţi în echipă !
Timp de lucru: 60 minute1. Identificaţi procedeul prin care au fost decorate produsele care vi s-au pus
la dispoziţie şi completaţi tabelul de mai jos:
Produsul
Tipul produsului Procedeul de decorare
Modele decorative obţinute
1.
2.
3.
4.
5.
2. Pentru procedeele de decorare indicate în tabelul de mai jos, precizaţi materialele de decorare,
ustensilele şi dispozitivele utilizate:
Nr. crt.
Procedeul de decorare
Materiale de decorare
Ustensile Dispozitive
1. Decorarea prin pictură
2. Decorarea cu linii şi benzi
3. Decorarea cu decalcomanii
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
50
3. Completaţi tabelul de mai jos, enumerând operaţiile de pregătire a produselor, coloranţilor şi decalcomaniilor în vederea decorării:
Nr. crt.
Operaţii de pregătire a produselor
Operaţii de pregătire a coloranţilor
Operaţii de pregătire a decalcomaniilor
1.
2.
3.
4. Pentru procedeele de decorare indicate în tabelul de mai jos, explicaţi modul de lucru al acestora:
Nr. crt.
Procedeul de decorare Modul de lucru
1. Decorarea cu decalcomanii
2. Decorarea cu linii şi benzi
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică ________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
51
FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 1
REALIZAREA UNUI PROIECT - pentru o temă dată Competenţa 1. Descrie materialele necesare decorăriiCompetenţa 2. Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat
TEMA: PROCEDEE DE DECORARE A PRODUSELOR CERAMICE FINE
Proiectul “ PROCEDEE DE DECORARE A PRODUSELOR CERAMICE FINE” are în vedere următoarele aspecte:
- Clasificarea procedeelor de decorare
- Modele decorative obţinute prin aplicarea fiecărui procedeu
- Materiale de decorare, ustensile şi dispozitive necesare fiecărui procedeu
- Pregătirea produselor şi a materialului de decorare în vederea decorării.
- Prezentarea principiului şi a modului de lucru la decorarea prin procedeele
indicate
Proiectul dă posibilitatea elevilor să adune informaţii despre procedeele de
decorare, să le selecteze, să le ordoneze, să le prelucreze şi să le organizeze.
Elevii vor lucra în grup, profesorului revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi
monitoriza activitatea.
Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:
- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;
- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor celorlalţi colegi sau altor persoane;
- evaluarea/ autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Elevii vor prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind procedeele de decorare.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare şi
de către elevi pe baza unei grile de autoevaluare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
52
FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 2
REALIZAREA UNUI PROIECT - pentru o temă dată
Diagrama de ardere a decorului
0100
200300400
500600700
800900
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75
timpul (minute)
Tem
pera
tura
(gra
d C
elsiu
s)
Competenţa 3. Urmăreşte regimul de ardere a decorului
TEMA: ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE FINE DECORATE
Proiectul “ ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE FINE DECORATE” are în vedere următoarele aspecte:
- Prezentarea regimului de ardere a decorului: parametrii de ardere şi modul de
reglare a acestora în acord cu diagrama de ardere
- Prezentarea cuptoarelor de ardere a decorului, din punct de vedere constructiv şi
funcţional
Proiectul dă posibilitatea elevilor să adune informaţii despre regimul de ardere a
decorului, precum şi despre tipurile de cuptoare de ardere, să le selecteze, să le
ordoneze, să le prelucreze şi să le organizeze.
Elevii vor lucra în grup, profesorului revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi
monitoriza activitatea.
Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:
- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;
- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor celorlalţi colegi sau altor persoane;
- evaluarea/ autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;
Elevii vor prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind procedeele de decorare.
Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare şi
de către elevi pe baza unei grile de autoevaluare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
53
FIŞĂ DE EVALUARE FOLOSITĂ LA SUSŢINEREA PROIECTULUI
Durata prezentării Modul de prezentare
- general □- pe secvenţe □- în detaliu □ 1 2 3
Respectarea scopului proiectului □ □ □ Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □ Convingerea auditoriului despre veridicitatea informaţiilor □ □ □ Exprimare clară □ □ □ Suscitarea atenţiei celor din jur □ □ □ Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □ Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □
Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
54
BIBLIOGRAFIE
1. Enache, M., (1984). Tehnologia ceramicii şi refractarelor. Timişoara: Litografia
Institutului Politehnic „Traian Vuia”.
2. Dinescu, A., Gacea, L., Surdeanu, L. (1985). Utilajul şi tehnologia produselor
ceramice, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
3. Teoreanu, I., Ciocea, N., Bărbulescu, A., Ciontea, N. (1985)-Tehnologia
produselor ceramice şi refractare. Bucureşti: Editura Tehnică.
4. Preda, M. (2001). Ceramica şi refractare. Bucureşti: Editura Printech.
5. Vintilă M., Lixandru R., Ionescu I., Chiţu M.( 2001). Protecţia şi Igiena Muncii.
Ploieşti: Editura Crepuscul
6. * * * . (2005) STANDARDE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ŞCOALA DE
ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Domeniul de pregătire: Materiale de construcţii,
Calificarea: Operator ceramică fină, Bucureşti
7. * * * . (2005). CURRICULUM, ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Clasa
a XI– a, Domeniul de pregătire: Materiale de construcţii, Calificarea: Operator
ceramică fină, Bucureşti
8. Regulament de Fabricaţie SC CESIRO SA – ediţia 2000
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
55
ANEXE
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Scule/dispozitive/utilaje pentru decorare
În procesul de decorare sunt necesare anumite scule şi ustensile simple, adecvate metodei respective de lucru.
Masa decoratoruluiEste o masă obişnuită de 80 cm înălţime, la care se adaptează o planşetă de dimensiuni de aproximativ 80*18*2 cm, care în timpul lucrului se ţine orizontal, iar în rest se abate. Ataşată de masă se află o banchetă care serveşte pentru sprijinirea paletelor cu culori şi cuţitelor, precum şi a antebraţului drept al decoratorului, în timpul operaţiei de decorare. Scaunul este adaptat înălţimii decoratorului.
Paletele sunt plăci de sticlă sau porţelan de obicei matizate, cu dimensiuni aproximative de 18*18*1 cm. Ele servesc pentru susţinerea culorilor sau preparatelor în timpul decorării, dând posibilitatea refluidificării lor cu uleiuri şi diluanţi.Paletele pot avea diverse forme, pot fi simple sau prevăzute cu decupeuri. În cazul picturi manuale se pot folosi şi palete prevăzute cu alveole în care se pun diferitele culori ceramice necesare .
Cuţitele şi spatuleleSunt destinate strângerii culorii pe paletă, mărunţirii şi zdrobirii bulgărilor de culoare formaţi în urma evaporării diluanţilor sau la frecarea micilor cantităţi de culoare cu uleiuri potrivite decorării. Ele pot fi lame mai mult sau mai puţin rigide, de diferite forme, prinse în mânere de lemn. Pentru culori închise se folosesc lame de oţel, iar pentru preparatele cu metale preţioase sau pentru culorile pastel se folosesc cuţite din corn sau fildeş .Pensule - în decorare se folosesc pensule foarte diferite ca formă şi mărime. Ele se confecţionează din păr de coadă de veveriţă, dihor, jder, capră, păr de bursuc sau de ureche de bou. Ele pot fi împărţite în patru mari grupe :Pensule pentru decor - sunt lungi şi subţiri, cu ajutorul lor se execută cu diferite completări ale decorurilor de bază, cifre, monograme şi litere, precum şi alte decoruri de mare fineţe.Pensule pentru pictură - sunt mai scurte şi mai bogate în păr şi servesc pentru întinderea culori pe suprafeţe mai mari.Pensule pentru linii şi benzi - nu au vârf, iar perii sânt tăiaţi drept şi servesc pentru trasarea liniilor de diferite lăţimi cu aur şi culoare .Pentru benzi foarte late se folosesc pensule bogate,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
56
denumite "coadă de morun", pentru trasările liniilor subţiri pe produse circulare, pensulele se taie oblic, astfel încît se formează un vârf ascuţit.Pensule pentru fonduri - sunt foarte bogate şi mari, ascuţite sau drepte. Vase pentru lichide - pentru prepararea pastelor de culoare, de o fluiditate adecvată metodei de lucru, se utilizează un ulei special "ulei de pictură" sau "rand", construit din colofoniu şi terebentină.Uleiurile şi esenţele vâscoase se păstreaza în borcane închise, cu dop de plută. Dopul poate fi traversat de un tub subţire de sticlă, tip pipetă care intră în ulei şi cu ajutorul căreia se pot prelua cantităţi mici.Diluanţii se păstrează în sticle închise, terbentina se poate păstra in ceşti acoperite cu capace.Strungul pentru decorareEste un utilaj absolut indispensabil pentru operaţiile de trasare de randuri şi benzi. El se compune dintr-un soclu masiv care îi asigură stabilitatea şi de care este fixat solidar un manşon de fontă. În manşon se introduce un ax metalic, a cărui înălţime de pătrundere poate fi fixată cu un şurub de reglare. La capătul superior, axul are prevăzut un lăcaş în care se pune o bilă metalică. Pe bilă se sprijină un disc de cupru sau aluminiu, prevăzut şi el cu un manşon de ghidare, care să-i confere stabilitate şi rezistenţă în timpul rotirii. Discul are gravate cercuri concentrice care ajută la centrarea produsului de decorat pe el. În cazul în care discul trebuie să stea pe masă, axului i se taie de la o anumită înălţime. Pistolul de pulverizare (aerograful) se foloseşte pentru depunerea unei culori într-un strat continuu, prin proiectarea acesteia cu ajutorul unui jet de aer comprimat.
Nişa (cabina) de absorbţie în care se plasează produsul şi se pulverizează culoarea. Este prevăzută cu ventilator exhaustor şi uneori este legată cu recuperatoare de culoare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
57
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Pregătirea culorilor ceramice şi a produselor pentru decorare
Pregătirea culorilor ceramice pentru decorareÎn vederea aplicării pe produse, culorile ceramice trebuie pregătite, respectiv aduse într-
o formă adecvată fiecărei metode de decorare.De regulă, culorile ceramice sunt adunate de la furnizori sub formă de praf dar în
vederea aplicării pe produse, culorile ceramice trebuie pregătite, respectiv aduse la
forma adecvată fiecărei metode de decorare. Pentru lucrările executate pe suprafeţe
mici, cantităţile reduse de culoare se prepară prin frecare pe paleta de sticlă sau în
mojare.
Culoarea sitată prin sita de 4900 ochiuri/cm2 se amestecă mai întâi cu uleiuri şi numai
după o omogenizare bună se amestecă continuu cu diluanţi.
În cazul lucrărilor cu linii şi benzi, este necesară o bună aderenţă în stare nearsă a
culorii la produs, şi se foloseşte uleiul de colofoniu. Acesta conţine 35-40% colofoniu şi
60-65% terebentină. Uleiul aşa zis „de rand” se păstrează în vase închise ferite de
umezeală şi impurităţi. Diluarea culorilor la consistenţa adecvată metodei de lucru se
face cu amestec de terebentină şi benzină. Excesul de terebentină este cauza curgerii
colorantului, iar excesul de benzină determină o uscare foarte rapidă a culorii în timpul
lucrului.
Reţeta amestecului se adaptează fiecărei culori în parte, dar în general ea are forma:
culoare praf 60-65%
ulei de rand 15-20%
terebentină 10-12%
benzină 10-12%
Pentru prepararea pastelor destinate sitografierii se întrebuinţează uleiuri de
sitografiere, mai consistente decât uleiul de rand, preparate din colofoniu cu diferite
uleiuri de terebentină de in, de lavandă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
58
Pastele pentru imprimare se obţin prin omogenizarea uleiurilor de sitografie cu culoare
uscată, fin măcinată şi apoi trecerea repetată printre valţuri. Se realizează astfel o
suspensie destul de stabilă în ulei. Pentru sitografiere pe produsele biscuit, pasta de
culoare prepară prin amestecarea pudrei de culoare ceramică cu 30-40%
polietilenglicol.
În ultimii ani sunt tot mai solicitate culorile termoplastice care au făcut posibilă
sitografierea în două sau trei culori. Acest tip de culori, care sunt amestecuri foarte
omogene de culori ceramice fin măcinate şi uscate cu diferite cercuri se prezintă la
temperatura ambiantă sub forma unor bulgări solidificaţi. La încălzirea la 40-60oC
şabloanele maşinilor de sitografiere, culorile devin fluide astfel încât pot trece prin site.
La răcirea cu câteva grade, pe produsul ceramic, ele se solidifică din nou, prezentând
caracteristicile unor culori uscate şi făcând astfel posibilă imprimarea imediată a celei
de a doua culori.
În cazul decorării prin pulverizare sunt necesare cantităţi mari de suspensie fluidă de
culoare . Pentru lucrările simple, suspensia se poate face numai în apă, cu adaos de 1-
3% glicerină, pentru realizarea unei mai bune întinderi şi egalizări a culorii de produs.
Pentru lucrări pretenţioase, care cer depunerea unor straturi uniforme se poate prepara
o suspensie de culoare foarte bine uscată, în amestec de terebentină şi benzină în
raportul 4:1.
Pregătirea produselor pentru decorare Produsele care se supun decorării trebuie să fie perfect curate, fără urme de grăsimi
sau alte impurităţi.
Prin depozitarea îndelungată a produselor albe, acestea se pot acoperi cu un strat gros
de praf care la umezire devine foarte aderent la produse. Curăţirea produselor se
efectuază cu succes în maşini de spălare, special construite în acest scop. Produsele
uscate se depozitează în containere şi se duc în spaţiul de lucru al atelierului de
decorare.
În absenţa maşinilor de spălare, produsele se şterg cu pânză moale, fără scame.
Decorarea se poate face în bune condiţii, numai dacă produsele au o temperatură
egală cu cea a mediului inconjurător (18-24 oC), lucru care se realizează prin
depozitarea produselor curate, în spaţiul de decorare cu câteva ore înainte de decorare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
59
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Decorarea cu linii şi benzi
Trasarea de linii şi benzi este foarte frecventă în decorare, atât ca modele singulare, cât şi ca o completare a altor decoruri, cum ar fi: decalcomanii, ştampile, pulverizare Liniile pot fi trasate sub şi peste glazură, pe orice loc al suprafeţei produselor, dar mai uşor pe cele care au axă de rotaţie. În funcţie de lăţime, ele pot fi:-randuri - trasări foarte subţiri , de maximum 1,5 mm lăţime-linii - trasări cu lăţime de 1,5-4 mm-benzi - trasări late, de peste 4 mm lăţime Trasarea se execută cu pensule adecvate pe strungul de decorare. Culorile trebuie să fie preparate cu ulei de rand, pe bază de colofoniu şi terebentină . Produsul se centrează perfect pe strungul căruia i se imprimă o mişcare de rotaţie cu mâna stângă iar cu dreapta se atinge pensula de produs şi în timpul rotirii lui uniforme se trasează şi se uniformizează liniile. Liniile marginale, cele pe muchie, se trasează cu pensule plate, cu părul scurt.Foarte frecvent pentru trasările de randuri, se folosesc preparate cu metale preţioase şi în special cu aur.
Datorită frecvenţei acestei metode de decorare se fac numeroase propuneri pentru mecanizarea operaţiei.Randurile şi liniile subţiri se pot trasa uşor cu ajutorul unui aparat tip seringă, de o construcţie foarte simplă: un ac de seringă, tăiat la o lungime de 2 cm, înfipt într-o montură de bronz, se leagă de un tub de cauciuc foarte flexibil, închis la capătul liber . Tubul de cauciuc constituie rezervorul de preparat şi este străbătut de o sârmă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
60
foarte subţire care iese prin ac, cu scopul de a înlesni curgerea. Pe montura metalică se fixează un ghidaj reglabil, ghidajul se ţine pe marginea piesei, iar la strângerea tubului de cauciuc preparatul se scurge prin acul de seringă şi se depune într-un rand continuu de produs.Preparatul trebuie să aibă o anumită vâscozitate şi tensiune superficială, pentru a se obţine rezultate bune. Dacă se urmăreşte trasarea unor linii mai late, în acul de seringă se pot introduce fragmente de pană de gâscă sau foiţe de staniol.
MAŞINA SEMIAUTOMATĂ DE DECORAT CU LINII ŞI BENZI
Utilajele semiautomate pentru trasarea liniilor sunt prevăzute cu dispozitive de fixare şi rotire a produselor. În general sunt construite pentru trasarea a două sau trei linii de culoare sau aur.Preparatele se încarcă în rezervoare în care se află în continuă agitare şi din care cad în dispozitivele de decorare, fie prin gheare de tipul trăgătoarelor cu tuş, fie prin tija unor pensule .Preparatele trebuie pregătite în aşa fel încât să aibă o vîscozitate, o tensiune superficială şi o viteză de uscare foarte riguros respectate, care să le permită să se întindă uşor, dar să nu curgă.
Părţi componente ale instalaţiei de tras rand:scheletul maşinii pe care sunt montate toate instalaţiile necesare pentru buna funcţionare a maşiniitablou de comandă generalădouă tablouri de comandă a benzilor transportoare de alimentare şi de transport a farfuriilor decoratedispozitiv pneumatic prevăzut cu ventuză de cauciuc pentru prinderea farfuriei şi depunerea ei pe banda transportoare de lucru dispozitiv rotativ de centrare a produsului (farfuriei)pompe pentru colorant prevăzute cu furtune pentru transportul colorantului până la pensulele de tragerea a randului, benzilorbraţul suport al pensulei prevăzut cu rotiţă de ghidare pensule de diferite dimensiuni bidoane cu colorantagitatoare pentru colorant care funcţionează în interiorul bidoanelor bandă de transport a farfuriilor decoratedispozitiv pneumatic prevăzut cu ventuză de cauciuc pentru descărcarea farfuriilor şi aşezarea lor în stive pe o bandă transportoare finală.
INSTRUCŢIUNI DE LUCRU LA MAŞINA DE TRAS RAND IL-10-0
1. Operatorul aşează farfuriile în teancuri de câte 25 pe banda de alimentare2. Operatorul este obligat să supravegheze cu atenţie:
ca ventuza braţului maşinii să prindă bine farfuriafarfuria să fie bine centrată viteza dispozitivului de alimentare şi stocare să fie bine reglată pentru a asigura continuitatea maşiniifuncţionarea agitatoarelor recipienţilor cu coloranţi pentru a nu permite sedimentarea colorantului
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
61
pensula să traseze corect randul, fără a lăsa codiţă la începutul sau sfârşitul benziiconsistenţa optimă a colorantului, astfel încât acesta să nu curgă sau să lase dâre prea groase debitul de colorant să fie constantrotiţa de ghidare a pensulei să fie curată
3. La schimbarea sortimentului se modifică distanţa dintre curelele transportoare, poziţia rolelor de centrare şi următorii parametrii:
timpul de scurgere a colorantului 1-2 stimpul de întârziere a picăturii 3 stimpul de trasare a benzilor 3 – 4 stimpul de aşteptare şi centrare a farfuriilor 3-4 sdebitul de colorant 30- 40 rot/minviteza de rotaţie a discului 3-4 s
4. Modificarea parametrilor se face în funcţie de dimensiunea produsului şi lăţimea benzilor trasate . Pensulele folosite se aleg în funcţie de lăţimea benzilor ce trebuie trasate.5. Farfuriile de pe banda de evacuare se aşează pe platformă (câte 600 de farfurii în cazul farfuriilor mici) 6. Între stive se aşază bucăţi de carton pentru a nu se deteriora decorul.
Defecte la decorarea cu linii şi benzi
DEFECT CAUZĂ-benzi inegal trasate -pensula nu este bine reglată,uzată
sau farfuria nu este centrată corect-fierberea colorantului după ardere -colorant prea gros, care lasă dâre
pe farfurie, în acest caz trebuie diluat cu benzină
-mici aglomerări de colorant vizibile înainte şi după ardere
-nu este bine sitat
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
62
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Decorarea cu decalcomanii
1. Principiul procedeului
transferarea decorului de pe hârtia suport pe produs, de care se va fixa prin ardere
2. Materiale necesare decorării
decalcomanii produse- curate, uscate, la temperatura mediului ambiant tavă cu apă călduţă, dedurizată stativ racletă de cauciuc cârpă moale care nu lasă scame
3. Modul de lucru
se înmoaie decalcomaniile în tava cu apă
se şterg produsele de praf (se desprăfuiesc cu aer comprimat)
se scot decalcomaniile din apă şi se scurg de surplusul de apă
se desprinde decorul de pe hârtia suport
se transferă decalcomania pe produs
se scoate apa şi aerul dintre decalcomanie şi produs cu ajutorul unei raclete, dinspre centru spre margine
se şterge cu cârpa, se usucă natural şi se transportă la arderea decorului
4. Defecte
Defecte CauzeDecor incomplet Neaderenţa decorului, prezenţa aerului între decalcomanie
şi produsDecor deplasat Insuficienta îndepărtare a apei dintre decalcomanie şi
produsAspect rugos după ardere
Nedesprăfuirea produsului
Contur vizibil al decorului
Folosirea apei dure sau prea bogate în gumă arabică
Harisări, exfolieri Dezacordul dintre glazură şi coloranţii ceramici din decalcomanie
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Decorarea prin serigrafie (sitografie)
Serigrafia sau imprimarea directă constă în trecerea culorii prin ochiurile foarte fine
ale unei site şablon din nailon, metal sau mătase cu scopul de a fi depusă pe produse.
Prin serigrafie se pot realiza decoruri având o grosime mare a stratului depus şi
motive diverse: linii, benzi, inscripţii, suprafeţe întinse (modele geometrice, florale).
Decorarea prin sitografie - se efectuează cu ajutorul maşinilor de sitografiere pentru
farfurii şi ceşti. Procesul de decorare prin sitografiere decurge astfel:
~ colorantul este supus sitării şi apoi omogenizării cu ulei de sitografiere în
vederea obţinerii pastei necesare pentru sitografiere
~ şabloanele sunt desprăfuite cu un jet de aer comprimat, după care sunt
şterse cu vată hidrofilă înmuiată în solvenţi. După această operaţie, sitele
sunt suflate din nou cu un jet de aer comprimat.
~ şablonul de lucru se montează pe maşină şi se face o primă reglare a ei,
fără folosirea ei, fără folosirea de culoare ceramică.
~ Se introduce apoi pasta de culoare în spaţiul dintre ramele şablonului,
aşezată în strat uniform peste sită.
~ Se realizează sitografierea câtorva produse urmărindu-se calitatea imaginii
realizate şi poziţionarea ei. Funcţie de rezultate, se operează reglări privind
distanţa pe înălţime între sită şi produs sau a dispunerii imaginii pe suprafaţa
de decorat. Elementul activ al racletei este format dintr-o bandă de cauciuc
sintetic, cu grosimea de 6-8 mm, cu muchie rotundă, ascuţită la 400 sau cu
muchie la 900.
~ după ce maşina a fost reglată, se porneşte producţia de serie.
~ produsele sitografiate sunt depozitate pe rafturi pentru uscarea colorantului.
În procedeele moderne se utilizează coloranţi de tip termoplast. Aceştia sunt
formaţi din culori ceramice amestecate intim cu polimeri cu punct de topire Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
scăzut. Sitografierea se face în acest caz cu site metalice confecţionate din
materiale inox, sitele fiind încălzite la temperatura de topire a polimerului. După
sitografiere decorul imprimat se întăreşte instantaneu, ca urmare a răcirii
polimerului. Prin folosirea coloranţilor termoplastici se elimină faza de depozitare
a produselor, pentru uscarea coloranţilor. În felul acesta produsele trec direct fie
la imprimarea modelului cu următoarea culoare, fie la ardere.
Defecte ale produselor decorate prin sitografiere:
Defect Cauze probabiledecor incomplet - la confecţionarea şablonului sita nu a fost degresată
- emulsia fotosensibilă a fost aplicată în strat neuniform sau
avea termen de garanţie depăşit
- timpul de expunere al emisiei de lumină a becurilor foto nu a
fost stabilit corect
pete de culoare - vâscozitatea prea mică a pastei de colorant
- uzura şablonului prin erodare parţială a stratului de emulsie
fotosensibilă de pe sită
- manoperă neîngrijită
culoarea decorului are
luciu slab sau prezintă
matizări
- arderea s-a făcut după o diagramă cu temperaturi inferioare
celor recomandate
- stratul de culoare prea subţire aplicat (vâscozitatea pastei de
colorant prea mică sau presiunea racletei pe sita prea
ridicată)
fierberea decorului,
băşici
- calitatea uleiului de sitografiere din pasta de colorant
necorespunzătoare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FIŞĂ DE DOCUMENTARE Arderea decorului
Arderea decorului este procesul termic prin care decorul se fixează în glazură,
devenind rezistent la acţiunea factorilor mecanici.
Scopul arderii decorului este acela de a fixa pe glazură oxizi coloranţi sau metale
nobile, depuse prin unul din procedeele de decorare studiate.
În timpul arderii are loc:
- Degajarea produselor volatile şi arderea substanţelor organice (temperatura=450°C).
- Topirea fritei, interacţiunea între această topitură şi glazură şi prin aceasta fixarea
colorantului de produs (temperatura=700-800 °C).
Arderea se realizează în cuptoare tunel tip RIEDHAMMER cu corfe la o temperatură de
780÷800°C. Produsele decorate se încarcă în corfe, pe plăci separatoare din tablă de
inox refractară şi traversează tunelul cuptorului 4 ore. La ieşirea din cuptor produsele
se descarcă şi se transportă la sortarea finală.
Parametrii regimului de ardereExistă câţiva factori care au o influenţă hotărâtoare asupra desfăşurării procesului de
ardere.
Astfel, gazele degajate în timpul evaporării produselor volatile din lustere, preparate de
aur, decalcomanii sau coloranţi, pot provoca deja la începutul arderii deranjamente mari
dacă nu se elimină suficient de repede.
Cu toate că preparatele prezintă o anumită rezistenţă faţă de aceste gaze totuşi o
concentraţie prea mare a lor determină o serie de defecte cum ar fi schimbarea nuanţei
coloranţilor, pierderea luciului sau matizarea locală a aurului.
Din acest motiv, atmosfera în cuptorul de ars decor trebuie menţinută tot timpul
oxidantă. De asemenea, tirajul trebuie să fie suficient pentru a se elimine posibilitatea
creşterii concentraţiei gazelor.
Un alt factor important pentru desfăşurarea procesului de fixare al decorului este
temperatura de ardere.
De obicei, "temperatura de ardere" defineşte temperatura maximă atinsă în timpul
arderii sau în zona cea mai fierbinte a cuptorului tunel. Această temperatură depinde de
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
un număr mare de factori: tipul cuptorului, felul decorului, timpul de ardere,
caracteristicile glazurii decorate etc.
Astfel temperaturile preconizate pentru arderea aurului sunt de 730° - 780° C, iar pentru
decalcomanii şi coloranţi se situează între 780° - 820° C.
O temperatură de ardere prea joasă determină o ardere a decorului insuficientă.
Temperatura de ardere depăşită determină în cazul coloranţilor o fierbere a glazurii şi
deteriorarea decorului, iar în cazul aurului o neardere, matizare şi ştergere. Dacă
temperatura de ardere este prea mare pentru glazura suport, ea se va topi iar pelicula
de aur suprapusă va apare fisurată.
Temperatura de ardere este strâns legată de durata arderii: cu cât durata de ardere
creşte cu atât temperatura necesară va scade.
Sensibilitatea materialului la şoc termic face ca timpul de ardere să fie limitat inferior.
Trebuie să se acorde fiecărei faze de ardere timpul necesar desfăşurării reacţiilor din
acea zonă. Micşorarea într-o zonă dată a timpului de ardere în mod nepermis face ca
aspectul şi calitatea decorului să sufere.
Diagrama de ardere a decorului
0100
200300400
500600700
800900
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75
timpul (minute)
Tem
pera
tura
(gra
d C
elsiu
s)
Cuptorul Riedhammer
Cuptorul Riedhammer este un cuptor cu funcţionare continuă încălzit electric cu un
canal cuprins într-un înveliş de tablă închis.
Principiul cuptoruluiProdusele destinate arderii se introduc pe o bandă transportoare prin canalul cuptorului.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Construcţia cuptoruluiCuptorul este compus din 10 module (fiecare modul având o lungime de 2 m), dispuse
la distanţe egale şi fixate rigid prin intermediul unor rame metalice în aşa fel încât se pot
uşor prelungi sau schimba.
Căptuşeala cuptorului este în aşa fel alcătuită încât să corespundă temperaturilor
prescrise şi este compusă din cărămizi speciale (refractare), zidul din spate fiind format
din cărămizi izolatoare.
La ambele capete ale cuptorului sunt construite mese pentru încărcarea şi descărcarea
produselor.
Instalaţia de ventilaţie este situată în partea stângă a cuptorului (în direcţia de
exploatare) este compusă din trei ventilatoare şi tubulatura aferentă.
Instalaţia de încălzire, respectiv grupurile de reglare sunt situate în partea dreaptă (în
direcţia de exploatare), rezistenţele fiind dispuse sub banda transportoare şi sub bolta
cuptorului.
Banda transportoare este construită din plasă dintr-un oţel refractar, care rezistă la
temperatura din cuptor şi la greutatea produselor care se încarcă. Pe toată lungimea
cuptorului banda transportoare trece pe role ceramice din mulit cordierit cu rezistenţă
mecanică mare şi rezistenţă la şoc termic.
La intrarea şi ieşire, cuptorul este prevăzut cu obloane, care pot fi coborâte sau urcate,
printr-un sistem roată-cremalieră.
Toate comenzile de funcţionare a cuptorului se efectuează de la un tablou de comandă.
Ca la orice cuptor de ardere a produselor ceramice, şi la cuptorul de ardere a decorului,
întâlnim trei zone:
~ Zona de preîncălzire: cuprinde primele două module ale cuptorului şi utilizează aer
cald provenit din zona de răcire
~ Zona de ardere: cuprinde modulele 3, 4, 5 şi 6 ale cuptorului, cele cinci grupuri de
rezistenţe fiind dispuse sub plasa şi sub bolta cuptorului.
~ Zona de răcire: cuprinde ultimele patru module ale cuptorului. Răcirea se
realizează cu ajutorul aerului rece, introdus cu ajutorul unui ventilator, în
contracurent cu marfa, care se răceşte treptat, pe măsură ce se îndreaptă spre
ieşirea din cuptor.
Înregistrarea temperaturii se face la tabloul de comandă de către un înregistrator de
temperatură dotat cu afişaj electronic, pe care apar pe rând temperaturile celor 12
termocupluri, precum şi o diagramă de temperatură. Datorită automatizării, curba de
ardere este menţinută prin modificarea intensităţii curentului electric pe grupurile de
rezistenţe.
FUNCŢIONAREA CUPTORULUILa pornire se procedează astfel:
~ se pune întrerupătorul general pe poziţia 1
~ se reglează butonul pe poziţia dorită în funcţie de programul ales ( Cuptorul
dispune de 5 programe de ardere , pentru fiecare program fiind aleasă curba
optimă de ardere)
~ se pornesc ventilatoarele
~ se acţionează butonul “pornire bandă”
~ viteza benzii se reglează în aşa fel încât să fie 120 minute
~ şibărul de perdea este închis, iar clapeta de tiraj se deschide suficient astfel încât
aerul umed să fie evacuat
~ temperarea începe de la temperatura de 300 o C şi până la 400-450 o C se rulează
banda goală. În acest timp se supraveghează foarte atent banda pentru ca
aceasta să nu devieze lateral.
~ la temperatura de 450 o C începe încărcarea, la început doar praguri la distanţă de
1 m unul de celălalt, şi în timp această distanţă se reduce
~ în momentul în care pe termoregulatorul 4 avem 700-720 o C, se poate începe
încărcarea normală a cuptorului
La oprirea cuptorului se procedează astfel:
~ se încarcă un ultim prag
~ pe măsură ce marfa iese din cuptor, se închide treptat şibărul de perdea, respectiv
clapeta de tiraj pentru a evita aprinderea ventilatorului de la intrarea în cuptor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
70
~ se descarcă toată marfa
~ se trece pe programul de răcire
~ se supraveghează banda să nu se deplaseze lateral
~ la temperatura de 300-350 o C se acţionează butonul “STOP”, se lasă obloanele
jos, astfel încât ele să nu exercite o presiune asupra benzii transportoare şi o parte
din căldură să fie menţinută în cuptor, pentru a ajuta la următoarea temperare.
INSTALAŢII
Instalaţia de încălzire este compusă din cinci grupe de reglare automată.
În funcţie de grupele de reglare, rezistenţele de încălzire construite în spirale de sârmă
Cr-Ni sunt fixate sub banda transportoare şi sub bolta cuptorului.
Fiecărui grup de rezistenţe îi corespunde un termoregulator, aceste tennoregulatoare
fiind montate în tabloul de comandă şi dispun de 2 afişaje, în partea de jos fiind afişată
temperatura prescrisă, iar în partea de sus temperatura reală din cuptor.
Fiecare termoregulator este dotat cu un sistem digital de taste cu ajutorul căruia se pot
regla (schimba) temperatura prescrisă, dar şi intensitatea curentului ce circulă prin
rezistenţe şi implicit puterea lor de încălzire.
Instalaţia de ventilaţie, compusă din 3 ventilatoare situate unul la intrare iar celelalte
două la ieşirea cuptorului, are o funcţie multiplă la cuptorul cu încălzire electrică.
Ventilatorul de la partea de intrare, creează un tiraj în interiorul cuptorului făcând să
circule un curent de aer reglabil prin intermediul clapetelor, de la partea de ieşire înspre
partea de intrare a cuptorului, de unde este evacuat în atmosferă. Vaporii proveniţi din
arderea coloranţilor sunt evacuaţi împreună cu aerul.
La ieşirea din cuptor se introduce aer prin ventilatorul de ieşire, o parte din acest aer
trecând prin zona de răcire, ardere şi preîncălzire şi contribuie la realizarea unei arderi
bune. Ventilatorul de împingere - ieşire cuptor are un rol foarte important în procesul de
ardere el preluând aerul furnizat de ventilatorul de ieşire şi insuflându-l spre zona de
ardere. În felul acesta se realizează răcirea mărfii şi se aşează o perdea de aer
nepermiţând să iasă aerul cald din cuptor.Viteza de recirculare a aerului se reglează cu
ajutorul unui şibăr, această reglare efectuându-se în funcţie de încărcătură.
Cea mai importantă funcţie a instalaţiei de ventilaţie este participarea directă la
obţinerea unei curbe de ardere optimă. Astfel prin manevrarea şibărului de perdea şi
concomitent prin manevrarea clapetei de tiraj se poate lungi sau scurta curba de ardere.
Instalaţia de măsură şi control
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
71
Parametrii principali de funcţionare a cuptorului sunt indicaţi şi înregistraţi de aparate de
măsură şi control montate pe tabloul de comandă.
Temperatura este indicată de către 12 termocuple. În afară de termocuple cuptorul este
dotat cu 2 termometre(0-500°C) montate câte unul la partea de intrare şi de ieşire.
ÎNCĂRCARE ŞI DESCĂRCAREA PRODUSELOR DECORATE
Produsele decorate, aşezate pe platforme în stive în cazul farfuriilor sau pe platane în
cazul ceştilor sau a bolurilor, sunt transportate lângă masa de încărcare după care sunt
luate de către încărcător şi aşezate pe banda transportoare, răsturnat în cazul farfuriilor
care permit acest procedeu de încărcare, sau individual în cazul ceştilot sau a bolurilor.
Produsele ies din cuptor la postul de descărcare. Farfuriile se descarcă pe platforme , în
stive. Ceştile, bolurile şi cănile se descarcă pe platane, iar acestea se aşează pe
platforme. Produsele arse vor fi manipulate cu multă atenţie pentru a se evita ciobirea .
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
72
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Defectele produselor decorate
Nr. crt. Defect Cauze1. Defecte la decorarea cu
decalcomanii: - conturul vizibil al decalcomaniei, dâre lucioase, vizibile după ardere- exfolieri în decor
- aspect rugos după ardere
- apa de înmuiere prea bogată în gumă arabică
- neracletare corectă a decalcomaniei - aer şi apă rămase sub decalcomanie - timp insuficient de uscare a decalcomaaiei - urmele de praf de pe produs prinse sub peliculă
2. Defecte la decorarea cu rand - culoare neuniformă- harise şi exfolieri- contur neclar
- distingerea începutului şi sfârşitului randului - înnegrirea culorilor roşu, verde, orange, pe bază de sulfoselenură de cadmiu- acoperirea cu băşicuţe
- contururi umbrite
- culori pale sau decolorate
- culori mate
- curgerea culorii
- manoperă necorespunzătoare - straturi prea groase de colorant - trasarea pe suprafeţe murdare - frite necorespunzătoare la prepararea colorantului - folosirea unor cantităţi prea mari de terebentină - proastă centrare a produsului pe disc
- atmosferă reducătoare din cuptor
- fierberea decorului la temperaturi de ardere prea mari- folosirea unui fondant necorespunzător ce are un punct de înmuiere prea scăzut la prepararea colorantului- ventilaţie necorespunzătoare la ardere datorită supraîncălzirii- atmosfera necorespunzătoare ce produce volatilizarea unor compuşi- temperaturi de ardere prea mici sau calitatea necorespunzătoare a colorantului- colorant prea subţire
3. Defecte ce pot apare la decorarea cu linii şi benzi - benzi inegal trasate - pensula nu este bine reglată, uzată
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
73
- fierberea colorantului după ardere
- mici aglomerări de colorant vizibile înainte şi după ardere
sau farfuria nu este centrată corect - colorant prea gros, care lasă dâre pe farfurie -în acest caz trebuie diluat cu benzină - nu este bine sitat
4. Defecte ce pot apare lapregătirea şabloanelor- desenul nu apare clar, se developează greu
- voalarea peliculei
- porţiuni opace ale clişeului- soluţia fotosensibilă nuaderă la ţesătură, devineporos
- contururi dinţate
- soluţia de copiere depusă pe sită a fost uscată la temperatură prea mare- intervalul de timp prea mare între depunereapeliculei şi expunere.- contact insuficient între peliculă şi clişeu.- timp de expunere prea îndelungat- ţesătură necurăţată şi degresată corespunzător- soluţia de copiere a fost prea puţin sensibilizată.- soluţia sensibilizatoare degradată.- peliculă deteriorată la developare, porţiunitransparente ale clişeului.- soluţia de copiere impurificată- pelicula prea groasă neuniformă- subexpunerea sau lumină galbenă prea intensă- pelicula prea subţire, developarea prea îndelungată cu jet de apă prea puternic, ochiurile sitei prea mari
5. Defecte ce pot apare la decorarea prin sitografiere - modelul incomplet
- deplasări ale decorului
-umbre
- şablonul nu a fost bine fixat - racleta nu apasă uniform şablonul pe toată suprafaţa decorării - racleta ascuţită incorect - colorant cu vâscozitate prea mare - farfuria nu este corect centrată - colorantul este prea fluid - şablonul nu este suficient de întins.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
74