ministerul educaŢiei, cercetĂrii Şi inovĂrii · web viewplasarea modulului în stagiul de...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI –a

TEHNOLOGIA REALIZĂRII AMBALAJELOR

DOMENIU: TEHNICI POLIGRAFICE

NIVEL: 2

CALIFICARE: LEGĂTOR

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

AUTOR: MANGU DUMITRU – Colegiul Tehnic MEDIA Bucuresti


2

CUPRINS

COMPETENŢE SPECIFICE………………………………………………………..4

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI……………..6

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII……………………………….8

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI

SECURITATEA MUNCII…………………………………………………………….9

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII

PRACTICII…………………………………………………………………………….12

ORGANIZAREA EVALUĂRII………………………………………………………..34

ANEXE…………………………………………………………………………………38

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….44


3

COMPETENŢE SPECIFICE

Din analiza calificărilor Tehnica realizării ambalajelor este un domeniu

cunoscut, cu deschidere mare actualmente și în perspectivă.

Modulul „Tehnologia realizării ambalajelor” se studiază în anul de

completare (clasa a XI-a- an de completare), în vederea asigurării pregătirii de

specialitate în domeniul „Tehnici poligrafice”, calificarea „legător”.

Modulul „Tehnologia realizării ambalajelor” face parte din „Stagiul de instruire

practică”.

Modulul are alocate un număr de 120 ore / an, din care:

laborator tehnologic – 30 ore;

instruire practică – 90 ore;

Scopul acestui modul este de a dezvolta competenţe cu privire la realizarea

ambalajelor urmărind cu preponderență latura aplicativă a procesului de învățare

conceput şi întocmit în acord cu agentii economici care utilizează acest profil în

obiectul de activitate și are ca mod de organizare spațiul, resursele materiale și

umane implicate în procesul de învățare.

Competențele specialzate sunt de a stabili interacțiunea între materialul de

confecționat ambalaje, produsul ambalat și mediul exterior - sortimentele de

ambalaje - definire a produselor de cartonaje și elementele lor componente - de

clasificare a cutiilor din carton - de stabilire a uneltelor, utilajului și instrumentelor de

măsură - a materialelor pentru ambalaje - confecționare a tipurilor de ambalaje în

modul și corespund cerințelor acestei calificări profesionale, ele fiind relevante

ocupației ce poate fi practicată pe piața muncii.


4

În acelaşi timp, sunt asigurate condiţiile necesare dezvoltării unor abilităţi de

lucru în echipa şi de aplicare a normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi

stingere a incendiilor specifice atelierelor de realizare a ambalajelor.

Plasarea modulului în stagiul de pregătire practică oferă oportunitatea unor

abordări diferenţiate sau extensii ale conţinuturilor, în funcţie de cerinţele şi resursele

agentului economic la care se realizează pregătirea.

Auxiliarul conţine mai multe exemple pentru instrumentele de lucru necesare

desfăşurării stagiului de pregătire practică şi evaluării:

jurnale de practică;

fişe de observaţie;

fişe de lucru;

studii de caz;

portofolii de practică;

îndrumări pentru realizarea şi susţinerea proiectelor.

Pentru fiecare activitate, se oferă informaţii cu privire la scopurile / obiectivele

urmărite, sarcinile de lucru şi criteriile care vor fi aplicate în procesul de evaluare.

Pentru o mai bună înţelegere şi fixare, auxiliarul conţine în anexă un glosar al

cuvintelor cheie utilizate în cadrul modulului.

Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt

definite în paşi mici şi au grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui

elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze până la un nivel maxim al performanţei.


5

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

Descrierea activităţilor derulate de agentul economic:

Procesele de finsare şi realizare a producţiei de ambalaje a necesitat crearea

unor linii/fluxuri tehnologice automatizate la un nivel modern de control şi utilizare,

cantitativ şi calitativ. De aceea trebuie o atenţie ridicată acordată calificării şi

specializării profesionale pe acest domeniu poligrafic.

Agentul economic trebuie să fie un partener de încredere, competent, eficient,

sigur, care să asigure calitatea şi posibilitaea organizării acţiunilor de formare şi

perfecţionare profesională în domeniul specific de activitate.

Stagiul de practică se va realiza numai la agenţi economici autorizaţi care

desfăşoară activităţi de realizare a produselor de ambalaje poligrafice.

Conform bazei legale partenerul de practică trebuie să aibă ca obiect de

activitate producţia poligrafică.

- activitatea editorială

- producţia poligrafică – o gamă largă şi variată de produse poligrafice

(carte, revistă, ziare, imprimate publicitare, ambalaje etc.)

- utilaje şi tehnologii de lucru adecvate

- specialişti în domeniu

Pentru pregătirea elevilor, viitori specialişti să existe posibilitatea aplicării în

practică a cunoştinţelor acumulate şi de acumulat.


6

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic1:

Departamentul în care se va efectua practica2:

Facilităţile oferite elevilor de către agentul economic 3:

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic4:

1 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru.2 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic.3 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru.4 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru şi de

regulamentele interne ale şcolii şi agentului economic.


7

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICIIActivitaţile propuse se recomandă a fi de tipul aplicaţiilor practice utilizând

demonstraţia practică, uneori jocul de rol si exerciţiul in scopul înţelegerii necesităţii realizării

unor servicii de calitate şi în stransă corelaţie cu cerinţele beneficiarilor.

Se recomandă, de asemenea, orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor

sarcini de lucru, utilizandu-se cu precădere rezolvarea unei game cat mai variate de aplicaţii

practice si punându-se accent pe realizarea cu exacticitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de

lucru. Realzarea proiectelor in cadrul activităţilor practice va urmari dezvoltarea abilităţilor de

lucru in echipa. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode in funcţie de obiectivele

propuse.

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se

pot propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi in depaşirea lor.

1. Număr de ore alocate modulului: 120 ore, din care

laborator tehnologic: 30 ore

instruire practică: 90 ore

2. Forma de organizare a stagiului de pregătire practică:

pe grupe

cu clasa

3. Calendarul pregătirii pentru modulul „Imprimarea policromă”:

Săpt5.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Săpt.20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

În fiecare căsuţă corespunzătoare săptămânilor în care urmează să se desfăşoare

activităţile din cadrul modulului, se va completa, după caz:

IP – pentru activităţile de instruire practică;

LT – pentru activităţile de laborator tehnologic.

4. Cadrele didactice care îndrumă elevul în stagiul de pregătire practică:

________________________________________________________________

________________________________________________________________

5. Tutorele desemnat din partea agentului economic:

________________________________________________________________

5 în funcţie de calendarul şi structura anului şcolar în curs.


8

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

naţională, care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfăşurarea

principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau

fizice de răspunderea ce le revine pentru prevenirea şi asigurarea oricăror altor

măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a

activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementari privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:

Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si

medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;

Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a

muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin

acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ si au valabilitate

naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară

activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii

urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai

multor activităţi si reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru

activităţi caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea

sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale

pentru orice proces de muncă.

Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem compus

din următoarele elemente ce interacţionează:

Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.

Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate, prin intermediul

mijloacelor de producţie si în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului

procesului de muncă.


9

Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de munca (instalaţii, utilaje,

maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,

materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.

Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale

în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de

securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în

condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de

asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului : executant -

sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de

muncă din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementari normative pentru asigurarea

securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementari juridice referitoare la

securitatea şi sănătatea în muncă, baza pentru:

activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă si a tehnologiilor;

autorizarea funcţionării unităţilor;

instruirea elevilor cu privire la securitatea muncii;

cercetarea accidentelor de muncă şi la stabilirea cauzelor şi a

responsabilităţilor;

controlul realizării măsurilor de securitate a muncii,

fundamentarea programului de protecţie a muncii.

Aplicarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitatea de

realizare a ambalajelor trebuie să se facă complementar cu alte norme specifice, cu

standardele şi instrucţiunile de securitate a muncii, de referintă.

În contextul general pe care l-am prezentat, în "Normele specifice de

securitate a muncii pentru activitatea de realizare a ambalajelor" au fost elaborate

prevederile de securitate, ţinând cont de reglementările existente în domeniul

securităţii muncii pentru această activitate, precum si pe baza studierii proceselor de

muncă si stabilirii riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, sa existe cel

puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element al procesului de muncă.

Structura acestor prevederi este făcută astfel încât sa aibă o succesiune

logica, corespunzătoare modului de acţiune a executantului în procesul de muncă.

Pe lângă prevederile specifice privind activitatea de realizare a ambalajelor,

structurate pe elementele sistemului de munca, normele mai cuprind un capitol de Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic10

prevederi pentru proiectarea mijloacelor de producţie şi amplasarea acestora în

încăperi, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin

standarde în domeniu de referinţă.

În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la

elaborarea normelor specifice, acestea cuprind anexa în care sunt explicitaţi o serie

de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice sa răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea

ce priveşte conţinutul, dar si forma, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care

precizează conţinutul articolelor care se refera la aceeaşi problematică, facilitând

astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.


11

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.1

Această fişă vă va ajuta să stabiliţi legaturile care există între defecţiunile de realizarea ambalajelor, cauzele producerii acestora şi modalităţile de remediere în timpul confectionarii unei lucrări de ambalaj.

1. Din grila vastă de defecţiuni pe care le puteţi observa, va rugam sa luaţi în considerare pe cele menţionate mai jos : neuniformitatea suprafeţelor,

rigiditate in execuţie, imperfecţiuni de nuanţă şi prelucrare, plierea incorectă în

unghi drept, incompatibilitatea între carton şi benzile adezive, imprimarea lipsită

de intensitate.

2. În cazul în care descoperiţi o defecţiune pe care nu aţi mai întalnit-o, identificaţi cauza şi propuneţi o soluţie. Consultaţi tutorele de practică dacă soluţia este cea corectă.

3. Completaţi spaţiile libere din tabelele următoare urmărind desfăşurarea procesului tehnologic pe parcursul realizării unei lucrări de cartonaj.

Nr.crt.

Defecţiune Cauză Remedii

1.

2.

3.

4.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


5.

6.

Nr.crt.


1.Neuniformiatea

suprafeţelor

2.Rigiditate in

execuţie

3.Imperfecţiuni de

nuanţă şi prelucrare

4.Plierea incorectă în

unghi drept

5.Incompatibilitatea

între carton şi

benzile adezive

6.Imprimarea lipsită

de intensitate

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR.2


13

Această fişă vă va ajuta să stabiliţi legăturile care există între defecţiunile de realizare a unui produs de ambalaj, cauzele producerii acestora şi modalităţile de remediere în timpul execuţiei unei lucrări de cartonaj tipografic.

1. Din grila vastă de defecţiuni pe care le puteţi observa şi având indicate şi cauzele, operaţi în cadrul stagiului de practică remediile necesare.

2. În cazul in care descoperiţi o defecţiune pe care nu aţi mai întâlnit-o, identificaţi cauza şi propuneţi o soluţie. Consultaţi tutorele de practică dacă soluţia este cea corectă.

Nr.Crt.


1.Neuniformiatea

suprafeţelor

-adezivul este prea

consistent pt. suportul

respectiv

-adezivul este prea fluid

pentru suportul respectiv

-cantitatea aderentă este

prea mare

-lipirea/caşerarea

neuniformă

2. Rigiditate în execuţie- factori de compziţie între

mat. prime asamblate

3. Imperfecţiuni de nuanţă

şi prelucrare

-temperatura de

prelucrare

necorespunzătoare

-expunerea la lumină este

prea mare

-suprafeţele de lucru

neuniforme

-există prea multă/puţină


14

cerneluire,lăcuire,bronzare

-cerneala este insuficient

de hidrofobă

-hîrtia/cartonul este tratat

necorespunzator

-încleierea hîrtiei s-a

executat cu un adeziv

neadecvat

-materialul de umplere al

hârtiilor/cartoanelor este

smuls de adeziv

4.Plierea incorectă în

unghi drept

-s-a taiat nerespectând

planietatea

-biguirea/falţuirea/riţuirea

necorespunzator

-debavurarea după

ştanţare incompletă

5. Incompatibilitatea între

carton/hârtie/adezivi/alt

e materiale de

prelucrare

-adeziv incompatibil

-cartonul/mucavaua nu

aderă este prea poros

-întinderea este

neuniformă

-presarea este prea

mică/mare

-rezistenţa la îndoire şi

grosimea neadecvată

-reglarea incorectă,

necorespunzătoare al

utilajului/instrumentului

folosit

-nerespectarea direcţiei

longitudinale

teranzversale în


15

prelucrare

6.Imprimarea lipsită de

intensitate

-cerneala a fost frecată

necorespunzător

-presiune excesivă

-soluţia de umezit prea

acidă

-prea mult sicativ

-prea puţină cerneală

-valuri nereglate

FIŞA DE OBSERVAŢIE NR. 3Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


1. Supuneţi atenţiei produsul poligrafic aflat în derulare în secţia de realizare a

ambalajelor la agentului economic în care desfăşuraţi stagiul de practică.

Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de realizare a produselor de

cartonaje.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

Care sunt

operatiile

efectuate în

timpul

executarii unui

produs de

ambalaj?

Ce operaţii şi

reglaje au fost

efectuate

asupra

utilajelor,

instrumentelor

cu ajutorul

cărora se

realizează un

produs

deambalaj?

Ce reguli de

calitate trebuie

să

îndeplinească

produsul de

ambalj?

Ce defecţiuni

au apărut în

timpul realizării

unui ambalaj?

Ce remedieri

au fost

efectuate ?

Atenţie: Produsele pe care le puteţi avea în vedere pot fi: mape de

corespondenţă, cutii, pungi, plicuri, pahare, saci, lazi, bax-uri

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică_________________________FIŞA DE LUCRU NR. 1


17

1. Calculaţi necesarul de materiale pentru realizarea unui produs de cartonaje la

alegere.

2. Identificaţi instrumentele şi echipamentele necesare pentru relizarea unui

produs de ambalaj.

3. Precizaţi operaţiile şi reglajele care vor fi efectuate la utilajele de confecţionat

ambalaje pe parcursul realizării acestuia.

Atenţie:

Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de practică sau

consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de curs.

FIŞA DE LUCRU NR. 2


18

1. Determinaţi caracteristicile principale ale hartiei si cartoanelor interesând

relizarea unui produs de ambalaj aflat în derulare.

2. Precizaţi modalităţile de efectuare a corecţiilor de structură, aspect, format,

gramaj, grosime,direcţie longitudinal/tranzversal, grad de alb, rezistentă etc.

3. Descrieţi funcţionarea echipamentelor de realizare a unui produs de ambalaj.

Atenţie:



FIŞA DE LUCRU NR.3


19

1. Indicaţi parametrii care se urmăresc şi controlează în timpul realizării unui

produs de ambalaj.

2. Precizaţi asupra cărora situaţii şi când se intervine pentru reglarea acestor

parametri.

3. Descrieţi operaţiile care se efectuează pentru asigurarea valorilor optime ale

acestor parametri.

Atenţie:



FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.1


20

1. Completaţi fişa tehnologică pentru imprimarea unui ziar tabloid, urmărind

criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au

realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferente ?

Caracteristic

i generale

ale

produsului

Materiale

necesare

Echipament

e şi

instrumente

folosite

Indici de

calitate ai

materialelor

Operaţii

pregătitoar

e

Obţinerea

produsului

Verificarea

calităţii

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR.2


21

3. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei cutii fixe îmbracate,

urmărind criteriile din grila de mai jos.


realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe ?

Caracteristic

i generale

ale

produsului

Materiale

necesare

Echipament

e şi

instrumente

folosite

Indici de

calitate ai

materialelor

Operaţii

pregătitoar

e

Obţinerea

produsului

Verificarea

calităţii

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR. 3


22

5. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei pungi cadou, urmărind

criteriile din grila de mai jos.


realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe ?

Caracteristic

i generale

ale

produsului

Materiale

necesare

Echipament

e şi

instrumente

folosite

Indici de

calitate ai

materialelor

Operaţii

pregătitoar

e

Obţinerea

produsului

Verificarea

calităţii

STUDIUL DE CAZ NR. 1


23

1. Observaţi cu atenţie maşina de cofectionat ambalaje aflată în lucru şi

identificaţi mecanismele şi aparatele acesteia.

2. Precizaţi rolul funcţional al acesteia.

3. Ce alte tipuri de maşini de confectionat ambalaje aţi identificat în tipografie ?

4. Stabiliţi care sunt asemănările şi deosebirile acestor maşini.



24

1. Observaţi şi identificaţi instrumentele, uneltele si piesele care servesc la prelucrarea materialelor solide în scopul schimbării formei/ dimensiunii/proprietăţilor pentru confecţionarea unui ambalaj în derulare

2. Precizaţi rolul funcţional al acestora.

3. Ce alte tipuri de instrumente, unelte si piese de confecţionat ambalaje aţi

identificat în tipografie ?

4. Stabiliţi care sunt asemănările, deosebirile si utilitaţile acestora.



25

1. Observaţi mobilierul tehnologic special utilizat pentru realizarea de produse de cartonaje.

2. Precizaţi necesitatea acestora la realizarea de ambalaje.

3. Ce alte tipuri de mobilier specializat pentru confecţionarea ambalajelor aţi

identificat în tipografie?

4. Stabiliţi care sunt asemănările, deosebirile si utilitaţile acestora.

PROIECT NR. 1


26

Realizarea unei mape de corespondentă, format A3, respectând următoarele etape:

1. Pegătirea materialelor (hârtie pelur, carton preşpan, mucava, pergamoid).2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea mapei de

corespondentă.3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.


27

PROIECT NR. 2

Realizarea unei cutii compartimentate format ales, respectînd următoarele etape:

1. Pegătirea materialelor (hârtie, carton, mucava, pergamoid, adezivi).2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea unei cutii

compartimentate.3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.


28

PROIECT NR. 3

Realizarea unei cutii cu capac articulat format ales, respectînd următoarele etape:

1. Pegătirea materialelor (hîrtie, carton, mucava, pergamoid, adezivi).2. Pregătirea instrumentelor şi utilajelor pentru relizarea unei cutii cu capac

articulat.3. Descrierea procesului tehnologic propriu-zis.4. Explicarea modului de asamblare şi înobilare.


29

1. FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 1

Urmărind traseul realizării ambalajelor notaţi în zonele încadrate despre clasificarea ambalajelor

1. FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 2


Clasificarea ambalajelor În spaţiul de mai jos clasificaţi ambalajelor în funcţie de,

30

STUDIU DE CAZ


Stabilşte interacţiunea între materialul de confecţionat ambalaje, produsul ambalat şi mediul exterior – sortimente de ambalajeÎn spaţiul de mai jos precizaţi funcţiunile, factorii, sortimentele, particularităţile ambalajelor

31

Expunerea motivelor:

Pregătirea elevilor pentru realitatea cu care se vor confrunta la locul de muncă

este o parte esenţială a pregătirii pentru practica la locul de muncă.

Utilizarea unor scenarii cu situaţii din viaţa reală este o modalitate excelentă

de a transpune în context aspectele legate de „ce trebuie făcut” şi „ce nu trebuie

făcut” .

ACTIVITATE

În cadrul grupului scrieţi un studiu de caz (o poveste) pe marginea căruia elevii ar

putea discuta, pentru a ilustra ce trebuie să facă aceştia (şi/sau să nu facă) atunci

când se confruntă cu un aspect legat de practica la locul de muncă. Aţi putea include

întrebări cum ar fi – “Ce ar fi trebuit să facă acest elev”? Cum ar fi putut fi evitată

această situaţie”?

Notă: Dacă se utilizează exemple din viaţa reală, acestea ar putea avea un efect şi mai puternic. De exemplu – “Anul

trecut unul dintre elevi a făcut …… şi s-a întâmplat …… - cum ar fi putut el/ea să evite acest lucru”?


32

JOC DE ROLURI

Expunerea motivelor:

Elevii trebuie să aibă încredere în propria capacitate de a asigura igiena şi

securitatea muncii şi trebuie să poată identifica ei înşişi riscurile. Nu este suficientă

doar informarea elevilor în legătură cu riscurile şi pericolele pentru ca aceştia să fie

pregătiţi pentru activitatea de la un loc de muncă.

ACTIVITATE

Redactaţi un dialog scurt de 5 minute între un agent economic şi un elev, care să se

refere la o situaţie cotidiană care ar putea apărea în timpul practicii la locul de muncă

în ceea ce priveşte igiena şi securitatea (sau orice alt aspect cu care consideraţi că

elevii dumneavoastră se vor confrunta).


33

ORGANIZAREA EVALUĂRII

Prin efectuarea stagiului de practică comasată la agentul economic se poate

asigura contactul cu echipamenete performante specifice domeniului, echipamente

pe care unitatea de învaţământ nu le poate deocamdată achiziţiona.

Evaluarea trebuie sa fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul

probelor de evaluare care sunt precizate in Standadul de Pregatire Profesională. Ea

trebuie sa vizeze mai ales demonstarea preactică a competentelor achiziţionate. Se

evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind

relevantă. O competenţă se evaluează o singur dată. Demonstrarea unei alte abilitaţi

în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul

evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor

specificate. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi

nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formative, iar la sfarşitul lui se

realzează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă

performanţa unui elev, şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile

definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi

colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza

probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate

metodele de evaluare se încadreaza în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamna observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o

activitate (fie ea reală sau simulată).

Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate

răspunde fie verbal fie în scris. Întrebările pot sa fie legate de activitaţile descrise sau

pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate.

Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a dovezilor despre

cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele

tradiţionale:


34

Investigaţia

Fişe de observare

Fişe de autoevaluare

Metoda proiectelor

FIŞA DE AUTOEVALUAREAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


PROGRAM PERSONAL PRIVIND STAGIUL DE PRACTICĂCompania – Am învăţat următoarele lucruri despre companie Care este obiectul de activitate? Câţi angajaţi are? Recrutează personal? Ce fel de personal le lipseşte? Ce abilităţi doresc să aibă angajaţii

lor? Este o piaţă care se dezvoltă sau care

se restrânge? Care sunt clienţii lor? Care sunt principalii furnizori?

Slujba

Principalele atribuţii pe care le-am avut în cadrul activităţilor desfăşurate


Nume:

Numele şcolii:

Numele angajatorului:

Datele efectuării stagiului de practică:

36

O zi de muncă tipică pentru mine.

Ce parte a săptămânii sau ce activitate mi-

a plăcut cel mai mult?

De ce?

Cum m-am înţeles cu ceilalţi din cadrul

organizaţiei?

Ce i-aş spune altui elev care m-ar întreba

cum a fost această practică la locul de

muncă?

Care sunt avantajele/dezavantajele

acestui tip de activitate?

Ce parte a săptămânii sau ce activitate mi-

a plăcut cel mai puţin?

De ce?

Ce aş fi putut face diferit?

De ce?

Ce am obţinut din această experienţă?

Abilităţile dobândite …

Alte lucruri învăţate …


37

ANEXEAnexa 1

Fişa de rezumat

Titlul modulului: Tehnologia realizării ambalajelorNumele elevului:

Data începerii: Data finalizării:

Competenţa Activitatea de învăţare

Data îndeplinirii(data la care obiectivele

învăţării au fost îndeplinite)

Verificat (semnătura profesorului)


38

Anexa 2FIŞĂ DE PROGRES (model 1)

Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat

Comentariile elevului*

Comentariile profesorului**

*) De exemplu: ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii; ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare. ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii. ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

**) De exemplu: comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a

demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi. ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării. ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în

considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.


39

FIŞĂ DE PROGRES (model 2)Anul şcolar: Domeniul de pregătire: Tehnici poligraficeCalificarea: „Legător”Clasa a XI-a

Numele şi prenumele elevului:

...................................................................................

Numele şi prenumele evaluatorului:

..................................................................................Activităţi propuse

Unitatea de competenţe Competenţa Criteriul de performanţă

Nivelul realizării performanţei Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator

B S R

1. Igiena şi securitatea

muncii

Aplică legislaţia şi reglementările privind

securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

(a) Însuşirea drepturilor şi responsabilităţilor la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii

(b) Verificarea existenţei şi integrităţii mijloacelor de protecţie la locul de muncă

(c) Raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă

Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de

muncă

(a) Identificarea factorilor de risc(b) Raportarea prezenţei factorilor de risc

(c) Înlăturarea factorilor de risc

2. Lucrul în echipă

Identifică sarcinile şi resursele necesare

pentru atingerea obiectivelor

(a) Identificarea obiectivelor lucrului în echipă(b) Descrierea sarcinilor de lucru în echipă

(c) Selectarea resurselor necesare atingerii obiectivelor

Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă

(a) Raportarea poziţiei individuale la ceilalţi(b) Asumarea şi promovarea atitudinilor constructive în

grup(c) Iniţierea acţiunilor în grup

3. Lucrul în echipă

Colaborează cu membrii echipei

pentru îndeplinirea sarcinilor

(a) Recunoaşterea competenţei membrilor echipei

(b) Corelarea propriilor sarcini cu ale echipei(c) Adoptarea unor măsuri de eficientizare a lucrului in

echipă


40

Activităţi propuse

Unitatea de competenţe Competenţa Criteriul de performanţă

Nivelul realizării performanţei Data înregistrării performanţei / semnătură evaluator

B S R

4.realizarea unui produs poligrafic de

ambalaj

Specifică defectele posibile ale

materialelor ce compun realizarea

unui ambalaj cauzele apariţiei acestora

(a) Enumerarea cauzelor ce produc defecte pentru obtinerea unui produs de ambalaj

(b) Asocierea cauzelor posibile intre calitatea materialele ce compun abalajul si utilajul pe care se realizeaza produsul

(c) Folosirea documentaţiei tehnice pentru identificarea şi localizarea unor defecte ale materialelor ce compun produsul

Precizeaza particularitatile ambalajelor in

procesele poligrafice,

(a) Enumerarea parametrilor in functie de procedeul de realizare a produselor de ambalaj

(b) Folosirea documentaţiei tehnice pentru stabilirea domeniilor de valori specifice ale parametrilor realizarii produselor de ambalaj

(c) Asocierea defectelor posibile unor domenii de valori ale parametrilor

Alege metode şi mijloace folosite la

realizarea unui produs de ambalaj

(a) Enumerarea operaţiilor realizate a unui produs poligrafic de cartonaje

(b) Selectarea mijloacelor de control, verificare sau măsurare necesare pentru realizarea unui produs de cartonaje

(c) Compararea metodelor şi mijloacelor folosite la realizarea unui produs de ambalaj din punct de vedere calitativ

Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi măsurare pentru relizarea unui produs de ambalaj

(a) Respectarea prescripţiilor privind utilizarea mijloacelor de diagnosticare, a normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor specifice

(b) Executarea operaţiilor de control, verificare şi măsurare conform schemei logice de obtinere a ambalajului

Legendă: B – bine; S – Satisfăcător; R – RefacereDirector,


41

_________________________________


42

Anexa 3

Cuvinte cheie/Glosar

Următoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra. În

cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

..... – .......

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

BIBLIOGRAFIE

1. INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965;

2. CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965;

3. ROGER DEDAME, Les matières d’œuvre et les méthodes de travail dans l’impression offset, Editions François Robert, Paris 1990.

4. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives, Editions François Robert, Paris 1987.

5. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François Robert, Paris 1988.

6. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS – HELMUT REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufe der Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. Max Gehlan-Bad Hamburg vor der Hohe, 1995

7. Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate, Bucureşti, 2000 – 2004

8. http://cerig.efpg.inpg.fr/icg/Dossiers/Presses_num/Chapitre_htm 9. www.caractere.net 10. www.design_tehnology.info/ 11. www.howstufworks.com/ 12. www.delmar.com/printingtech/dolin/suportlink.html 13. www.reuels.com/reuels/page451/html 14. www.teched.edtl.vt.edu/gcc/default.html 15. www.xpresspress.net/glosaary.html 16. www.swanesea.acuk/printing

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

http://www.swanesea.acuk/printing

http://www.xpresspress.net/glosaary.html

http://www.teched.edtl.vt.edu/gcc/default.html

http://www.reuels.com/reuels/page451/html

http://www.delmar.com/printingtech/dolin/suportlink.html

http://www.howstufworks.com/

http://www.design_tehnology.info/

http://www.caractere.net/

http://cerig.efpg.inpg.fr/icg/Dossiers/Presses_num/Chapitre_htm

ministerul educaŢiei, cercetĂrii Şi inovĂrii · web viewplasarea modulului în stagiul de...

Documents