Download - IE-EQ- Stimulare- Disertatie- Soare M - 1
STIMULAREA INTELIGENŢEI
EMOŢIONALE A ELEVILOR DE CLASA A
VII-A PRIN TEHNICI BAZATE PE
EDUCAŢIA RAŢIONAL-EMOTIVĂ ŞI
COMPORTAMENTALĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECTOR UNIV. DR. GHEORGHE PERŢEA
MASTERAND:
MIRELA MARIANA C. SOARE
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
MASTER PSIHODIAGNOZĂ COGNITIVĂ ŞI CONSILIERE
PSIHOLOGICĂ
CUPRINS
1. INTRODUCERE. TEMA CERCETĂRII
2. CADRUL TEORETIC
2.1. Inteligența emoțională
2.1.1. Direcții de studiu ale inteligenței emoționale
2.1.2. Abilități ale gândirii specifice inteligenței emoționale
2.1.3. Rezolvarea problemelor
2.1.4. Abilități sociale caracteristice inteligenței emoționale
2.1.5. Automotivarea și capacitatea de a reuși
2.1.6. Inteligența emoționlă și consecințele asupra sănătății
2.2. Terapia rațional-emotivă și comportamentală
2.3. Particularități de vârstă ale adolescenților
3. METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. Obiectivele cercetării
3.2. Variabila studiată
3.3. Designul cercetării
3.4. Ipotezele cercetării
3.5. Eșantionul
3.6. Procedura de culegere a datelor
3.7. Procedura de analiză a datelor
3.8. Prpgramul stimulării inteligenței emoționale prin tehnici rațional-emotive și comportamentale
4. REZULTATELE CERCETĂRII
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIA
7. ANEXE
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ
Dintre toate concepetele psihologice, emoţia ocupă locul principal în justificarea modului
în care o persoană se raportează la viaţă, în general, sau la condiţiile mediilor fizic şi
social în care trăieşte. Astfel, emoţia urmează anumite tipare, fiind răspunsuri complexe şi
sistemice. Lazarus afirmă despre emoţii „că se disting de orice alt construct psiho-socio-
biologic, prin faptul că exprimă o semnificaţie profund subiectivă atribuită
experienţelor vieţii sociale, combinând procesele motivaţionale, cognitive, adaptative
şi fiziologice la niveul unei stări unice complexe, a cărei analiză presupune luarea în
considerare a mai multor niveluri distincte”. (R.Lazarus, 2011, p.25). Prin urmare, emoţia
este inseparabilă de cogniţie, motivaţie, adaptare.
Din punct de vedere neuroanatomic, inteligenţa emoţională se poate defini ca
relaţia dintre cortex (neocortex) care este sediul ideaţiei, adică cea care dă
sens lucrurilor pe care le facem şi le percepem, şi sistemul limbic, care este
partea emoţională a creierului. La prima vedere cele două îndeplinesc funcţii
diferite, dar în fapt ele sunt interrelaţionate. Partea emoţională a creierului
reacţionează cu mai multă forţă şi mai rapid.
DIRECŢII DE STUDIU ALE INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
Primii care au definit inteligenţa emoţională,
EQ, au fost Salovey şi Mayer care spuneau
că reprezintă „un subset al inteligenţei sociale
care include capacitatea de a monitoriza
sentimentele şi emoţiile proprii şi pe ale altora,
de a face distincţie între ele şi de a folosi
aceste informaţii ca ghid al gândirii şi al
acţiunilor”
Modelul dezvoltat de D. Goleman, cel de-al doilea
model de referinţă în acest domeniu, face referire la
capacitatea „atingerii performanţei în mediul de lucru şi
asupra capacităţii de conducere organizaţionale,
îmbinând teoria IE (inteligenţei emoţionale, după cum o
denumeşte chiar autorul) cu decenii de cercetări privind
modelarea competenţelor care delimitează performerii de
vârf de oamenii de mijloc”. (D.Goleman, 2005, p.12)
Dezvoltarea domeniului inteligenţei emoţionale a fost realizată şi de către modelul lui
Revuen Bar-On, a cărui carte „ Manualul de inteligenţă emoţională” dă o notă
academică de soliditate studiilor făcute asupra stării bunăstării personale. În acest
manual (p.109), inteligenţa emoţională este caracterizată drept „un şir de capacităţi,
competenţe şi aptitudini noncognitive, care influenţează capacitatea persoanei de a
reuşi în adaptarea la cerinţele şi presiunile mediului”. Sau altfel spus, inteligenţa
emoţională „este un sir de aptitudini emoţionale, personale şi sociale ce influenţează
capacitatea generală a persoanei de a face faţă efiecient solicitărilor şi presiunilor
cotidiene; această aptitudine este aparent bazată pe o capacitate fundamentală de a
conştientiza, înţelege, controla şi exprima eficient emoţiile”. (Reuven Bar-On, 2011,
p.365).
TERAPIA RAŢIONAL EMOTIVĂ ŞI
COMPORTAMENTALĂ
Ellis postulează ideea că oamenii au tendinţa înnăscută de a gândi iraţional, însă, acest fapt nu exclude capacitatea lor de a-şi modifica acest mod gândire, cu alte cuvinte de a se educa.
Tendinţa de a gândi iraţional este legată de cerinţele absolutiste pe care le formulează în legătură dorinţele şi preferinţele lor. De asemenea, trebuie subliniat faptul că aceste cerinţe absolutiste le impunt atât propriei lor persoane cât şi celorlalţi şi mediului înconjurător.
Modelul ABC este modelul de bază al REBT, nucleul practic al acestei teorii.
În acest model:
A-ul este evenimentul declanşator (activating event), care poate fi intern sau extern persoanei. Este extern daca observatori neutri pot să-l confirme
B-ul este sistemul de cerdinţe al persoanei (beliefs). „Acestea sunt cogniţii evaluative sau reprezentări personale ale realităţii, care pot fi rigide sau flexibile”.
C-ul este reprezentat de consecinţele emoţionale şi comportamentale ale credinţelor despre A. Şi acestea, la rândul lor pot fi consecinţe negative disfuncţionale, dacă provin din convingerile iraţionale, şi consecinţe negative funcţionale dacă originea lor se află în convingerile raţionale
PARTICULARITĂŢI DE VÂRSTĂ
ALE ADOLESCENŢILOR
Daniel Goleman,
consideră ca
adolescenţa şi copilăria
constituie oportunităţi
pentru formarea
obiceiurilor emoţionale
esenţiale, printre care
amintim: conştiinţa de
sine, administrarea
emoţiilor distructive,
empatia.
Perioada adolescenţei
poate fi caracterizată ca
„sturm und drang"
(furtună şi avânt) sau
„storm and stress"
(freamăt şi stres).
METODOLOGIA CERCETĂRII
OBIECTIVELE CERCETĂRII
Acest studiu are următoarele obiective generale:
O1. Determinarea nivelului inteligenţei emoţionale al elevilor de clasa a VII-a, prin calcularea
coeficientului emoțional, EQ.
O2. Învăţarea de către elevii de clasa a VII-a a unor tehnici de răspuns emoţional adecvat la diferite
situaţii de viaţă, printr-un program de stimulare.
O3. Analiza calitativă a tehnicilor învăţate de către elevii din grupul ţintă.
Din aceste obiective generale, am formulat următoarele obiective specifice:
VARIABILELE CERCETĂRII •VARIABILA INDEPENENTĂ, care este variabila
manipulabilă, este reprezentată de stimularea
(antrenamentul) inteligenţei emoţională, prin programul
de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală
propus la cele două grupe de elevi de clasa a VII-a.
VARIABILA DEPENDENTĂ este valoarea
inteligenţei emoţionale: la test şi retest determinată
prin „Testul pentru inteligenţă emoţională (varianta
pentru copii), adaptat de Mihaela Roco, după
varianta pentru adulţi, după Bar-On şi D. Goleman).
DESIGNUL CERCETĂRII
• Pentru a sublinia relevanţa cercetării,
măsurarea variabilelor, testarea ipotezei,
designul acesteia va fi cvasi-experimental,
în vederea studierii cauzei-efectului. Se
observă cauzele naturale, sociale şi
psihologice şi influenţa diferiţilor factori,
precum mediu, gen, educaţie asupra
variabilei dependente, valoarea inteligenţei
emoţionale la test-retest, şi implicarea
variabilei independente: programului de
stimularea al inteligenţa emoţională.
IPOTEZELE CERCETĂRII
H1. Introducerea programelor de educaţie raţional-
emotivă şi comportamentală în şcoală conduce la
îmbunătăţirea nivelului inteligenţei emoţionale a elevilor
de clasa a VII-a, prin răspunsurile adecvate pe care
aceştia le au la situaţii concrete de viaţă.
H2. Programul de educaţie raţional-emotivă şi
comportamentală în şcoală este posibil să influenţeze
diferit stimularea inteligenţei emoţionale a elevilor din
mediul rural şi urban.
Prima clasă este din mediu rural, din
Şcoala Gimnazială „Anghel
Manolache” Scrioaştea, este compusă
din 22 elevi, din care 7 fete şi 15 băieţi.
La momentul începerii studiului:
• din cele 5 fete, 2 au 14 ani împliniţi,
restul 13 ani;
• din cei 15 băieţi, 6 au 14 ani
împliniţi, restul 13 ani.
EŞANTIONUL
A doua clasă este din mediu urban, din Şcoala Gimnazială „Zaharia Stancu” Roşiori de Vede, este compusă din 25 elevi, din care 11 fete şi 14 băieţi. La momentul începerii studiului:
din cele 11 fete, 3 au 14 ani împliniţi, restul 13 ani;
din cei 15 băieţi, 1 a 14 ani împliniţi, restul 13 ani.
EŞANTIONUL
PROCEDURA DE CULEGERE A
DATELOR
TESTUL PSIHOLOGIC- ca
metodă psihometrică
În studiul realizat, am
aplicat ca test, „Testul
pentru inteligenţă
emoţională”, varianta
pentru copiii, adaptată de
către Mihaela Roco după
varianta pentru adulţi,
după Bar-On şi D.
Goleman (care se află în
anexe).
OBSERVAŢIA
Observaţia care este metoda clasică de cercetare a tuturor ştiinţelor naturii și care a fost extinsă şi în cadrul ştiinţelor sociale, am folosit-o pe parcursul activităților din programul de stimulare.
FOCUS- GRUPUL
Focus- grupul care reprezintă metoda utilizată atât în studiile calitative cât şi în cele cantitative și care presupune utilizarea interviului non-directiv şi a metodei observaţiei. este o metodă de tip interviu de grup, centrat pe o tematică precisă şi condus de un moderator și am folosit-o pentru activitatea din mediul spontan, în vederea verificării abilităților însușite de către elevi de-a lungul programului.
A FACE A ŞTII A FI/
A MANIFESTA
A DEMONSTRA/
A ARĂTA
• Identifică
probleme
• Ascultarea
activă
• Cooperează cu
colegii
• Recunoaşte
situaţii de criză
• Identifică
comportamente
emoţionale
adecvate în
situaţii diferite.
• Enumera
efectele
ascultarii/
neascultarii.
• Identifica game
ale intensitatii
vocii
• Construirea de
mesaje de tip
„EU” pentru
situaţii
conflictuale.
• Analizarea
problemelor
• Identifică
propriul stil de
comunicare;
• Susţinerea
punctului de
vedere fără a
face judecăţi
asupra celorlalţi
• Recunoaşte în
ce fel credinţele
despre drepturile
proprii
influenţează
comportamentel
e
• Valorizare în
context social;
• Manifestă
respect faţă de
persoanele din
grupul din care
face parte;
• Manifestă
toleranţă şi
flexibilitate, îşi
controlează
impulsurile;
• Foloseşte
mesaje de tip
„EU”;
• Exersează
diferenţieri între
cereri şi refuzuri
eficiente şi
ineficiente;
• Oferă un
sistem de
credinţe
referitoare la
drepturile
personale;
• Comunică
asertiv;
• Implicare,
corectitudine,
seriozitate.
• Diferenţiează
între mesaje de
tip „EU” şi
mesaje de tip
„TU”.
• Aplică o
strategie de
rezolvare a
problemelor şi de
relaţionare
interpersonală
prin comunicare
asertivă.
• Solicită cereri
sau refuză cereri
• Vorbeşte într-o
situaţie
conflictuală cu
asertivitate şi
empatie.
Exemple de activitati teoretice si practice :
Activitati in mediu sigur:
1. Testare iniţială
2. Te provoc!
3. Nu sunt ceea ce fac!
4. Ajutor sau piedică
5. Vorbiţi cu voi înşivă!
6. Acceptarea celorlalți
7. Lupta pentru propriile păreri
8. Oare cum s-ar simți ei?
9. Unu plus unu, plus unu...
10. Evitarea furiei
11. Reacții în lanț
12. Provocarea convingerilor iraționale
13. Ce li se va întâmpla celorlalți?
14. Ce se va întâmpla cu mine?
15. Dorințe și nevoi
16. Ce pot şi ce nu pot controla?
17. Amânarea soluţiilor.
18. Ar trebui sau n-ar trebui?
19. Aprobarea şi consecinţele ei.
20. Aplicarea testului pentru retestare.
Activităţi in mediu spontan:
Implicarea într-un focus-grup pentru tema: „Aprobarea şi consecinţele ei”.
PROGRAMUL STIMULĂRII INTELIGENŢEI
EMOŢIONALE PRIN TEHNICI RAŢIONAL-
EMOTIVE ŞI COMPORTAMENTALE
REZULTATELE CERCETĂRII ŞI
INTERPRETAREA ACESTORA
Nume Gen Mediu Vârsta Test.i EQ
nivel.1 Test.f
EQ
nivel.2
BAR 1 1 1 60 1 80 1
BAM 2 1 2 120 2 120 2
CMD 1 1 1 80 1 85 1
CA 1 1 1 20 1 45 1
CB 2 1 1 40 1 65 1
DB 1 1 1 45 1 45 1
GGM 2 1 1 140 2 105 2
JDI 1 1 1 140 2 140 2
MRF 1 1 1 65 1 80 1
MSA 2 1 1 60 1 85 1
MA 1 1 1 145 2 140 2
MRI 2 1 1 100 2 120 2
NRS 2 1 1 140 2 120 2
PCA 1 1 1 105 2 120 2
PS 1 1 1 120 2 120 2
SCA 2 1 1 60 1 80 1
SR 2 1 1 80 1 80 1
SC 1 1 2 65 1 65 1
SAA 1 1 1 140 2 140 2
TMA 1 1 1 45 1 65 1
TIA 2 1 1 40 1 65 1
UA 1 1 1 120 2 100 2
VA 2 1 2 60 1 65 1
VM 2 1 2 100 2 105 2
ZM 1 1 1 40 1 85 1
Nume Gen Mediu Varsta Test.i EQ
nivel.i
Test.
f
EQ
nivel.f
CG 2 2 1 60 1 70 1
CFC 1 2 1 80 1 65 1
CI 1 2 1 25 1 45 1
CMG 1 2 2 40 1 60 1
DGM 2 2 2 65 1 100 2
GPA 1 2 2 65 1 65 1
GI 1 2 1 80 1 100 2
GG 1 2 1 100 2 85 1
IA 1 2 2 80 1 100 2
LRR 1 2 2 65 1 80 1
MA 1 2 2 45 1 45 1
MD 2 2 1 45 1 65 1
MP 1 2 1 40 1 65 1
MRM 2 2 2 65 1 80 1
NS 1 2 1 40 1 65 1
NIG 1 2 1 50 1 45 1
OM 2 2 1 85 1 90 1
PA 2 2 2 100 2 120 2
PB 2 2 1 40 1 65 1
PML 1 2 2 100 2 80 1
PMI 1 2 1 65 1 65 1
TA 1 2 1 80 1 80 1
STATISTICI PENTRU CLASA A VII-A BU (URBAN) ȘI
BR (RURAL)
Calcule statistice
Statistics- 7B.u - valori EQ Statistics- 7B.r - valori EQ
Test.initial Test.final Test.initial Test.final
N
Valid 25 25 22 22
Missing 0 0 0 0
Mean= Media 85,20 92,80 64,32 74,32
Std. Error of Mean= eroare standard
medie 7,861 5,774 4,679 4,152
Median= Mediana 80,00 85,00 65,00 67,50
Mode= valoare de mod 60 65 65 65
Std. Deviation= abatere standard 39,303 28,870 21,947 19,475
Variance= Varianța 1.544,750 833,500 481,656 379,275
Range= Rang 125 95 75 75
Minimum 20 45 25 45
Maximum 145 140 100 120
TESTUL SEMNULUI (SIGN TEST- NPAR
TESTS)
7B.U VALORI
EQ
Frequencies
N
Test.f - Test.i Negative Differences(a) 4
Positive Differences(b) 14
Ties(c) 7
Total 25
a. Test.f < Test.i
b. Test.f > Test.i
c. Test.f = Test.i
VALORI EQ
7B.R
Frequencies
N
Test.f - Test.i Negative Differences(a) 4
Positive Differences(b) 14
Ties(c) 4
Total 22
a. Test.f < Test.i
b. Test.f > Test.i
c. Test.f = Test.i
T-TEST- COMPARAREA A DOUĂ
EȘANTIOANE DE SCORURI CORELATE
7BU
Paired Samples Test
Paired Differences
t df
Sig.
(2-tailed)
Mean
Media
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95% Confidence Interval
of the Difference
Lower Upper
Pair 1 Test.i -
Test.f -7,600 17,388 3,478 -14,777 -0,423 -2,185 24 0,039
7BR
Valoarea lui t = -2,185, pentru un p < 0,05, în favoarea retestului, se dovedește semnificativă,
ceea ce demonstrează că aplicarea programului de stimulare a inteligenței emoționale, prin
tehnici rațional-emotive și comportamentale, la elevii de clasa a VII-a din mediul urban
conduce la o îmbunătățire a inteligenței emoționale.
Paired Samples Test
Paired Differences
t df
Sig.
(2-tailed) Mean
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
95% Confidence Interval
of the Difference
Lower Upper
Pair 1 Test.i -
Test.f -10,000 15,040 3,206 -16,668 -3,332 -3,119 21 0,005
Valoarea lui t = -3,119, pentru un p < 0,005, în favoarea retestului, se dovedește semnificativă,
ceea ce demonstrează că aplicarea programului de stimulare a inteligenței emoționale, prin tehnici
rațional-emotive și comportamentale, la elevii de clasa a VII-a din mediul rural conduce la o
îmbunătățire a inteligenței emoționale. Comparativ cu valorile obținute pentru elevii din clasa din
urban se poate considera că modificarea înregistrată este mult mai semnificativă în rural.
CONCLUZII
Prima ipoteză referitoare la îmbunătățirea nivelului inteligenței emoționale a elevilor de
clasa a VII-a prin tehnici rațional-emotive și comportamentale, consider că a fost
confirmată parțial, întrucât pot trage următoarele concluzii, prin analiza rezultată prin Testul
semnului:
valoarea coeficientului emoțional, EQ, a înregistrat o creștere la aproximativ 62% dintre cei 47
de elevi aflați în eșantionul total. Aceasta înseamnă că, acești elevi și-au îmbunătățit
răspunsurile emoționale adecvate pentru situațiile concrete în care au fost implicați, fapt care
presupune implicit o creștere a inteligenței emoționale. Pe medii, creșterea este astfel: la clasa a
VII-a din mediul urban, la 56 % dintre elevi s-a înregistrat această creștere a valorii EQ, iar în
mediul rural la 68 % dintre elevi.
S-a înregistrat și un regres emoțional, la 17 % dintre elevi, pentru care valoarea EQ la retest a
scăzut. Pe cele două medii distribuția este 16% în mediu urban și 18 % în mediul rural. Cu toate
că procentele sunt diferite, ca urmare a faptului că cele două clase au număr de elevi ușor
diferit, și într-un mediu și în celălalt sunt câte 4 elevi aflați în această situație. Pentru ei, se poate
considera acest regres ca fiind urmare a unei inerții mai mari în exprimarea emoțională
deschisă. Există factori multiplii, de natură socio-culturală care argumentează acest aspect.
Cum era de așteptat, am înregistrat și o stagnare emoțională, în sensul păstrării constante a
valorii EQ la test-retest, la un procent de aproximativ 21% dintre elevi. Analizând aceste situații,
trebuie remarcat că se manifestă inclusiv la elevii care aveau o valoare a EQ de 120 și 140, din
mediul urban. Elevii din mediu rural care au stagnat emoțional au un nivel sub mediu al EQ.
Ce-a de-a doua ipoteză, a fost confirmată în proporție de 100%, în sensul că din analiza,
foarte relevantă a Testului t- de comparare a două eșantioane de scoruri corelate/ relaționate, a
rezultat că, modificarea semnificată produsă de programul de stimulare a inteligenței
emoționale, reflectată prin valorile coeficientului emoțional, s-a produs în mediul rural
comparativ cu cel urban.
BIBLIOGARFIE
Goleman, Daniel (2005). Inteligenţa emoţională, Curtea Veche Publishing, Bucureşti.
Bar-On, Reuven, Parker, James D.A. (coordonatori) (2011). Manual de inteligență emoțională. Teorie, dezvoltare, evaluare și aplicații în
viața de familie, la școală și la locul de muncă, Editura Curtea Veche, Bucures
Shapiro, Lawrence, E. (2006). Inteligența emoțională a copiilor- Jocuri și recomandări pentru un , Grup Editorial Cosmos Viking
Pinguin, Bucureşti.
Lazarus, Richard, S. (2011). Emoții și adaptarea. O abordare cognitivă a proceselor afective. Editura Trei, București.
Brillon, Monique (2010). Emoțiile pozitive, emoțiile negative și sănătatea. Teama. Furia și agresivitatea. Iubiea. Bucuria și tristețea.
Speranța și deznădejdea. Rușinea. Editura Polirom, Iași.
Roco, Mihaela (2004). Creativitate și Inteligență emoțională. Editura Polirom, Iași.
Vernon, Ann (2006) Dezvoltarea inteligenței emoționale. Educașie rațional-emotivă și comportamentală. Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Rime, Bernard (2007). Comunicarea sociala a emoţiilor, Editura Trei, Bucureşti.
Mih, Viorel, Lect. Dr.. Psihologie educaţională şi elemente de psihologia dezvoltării - note de curs- pentru studenţii la Pedagogie IDD
Clerget, Stephane (2008). Criza adolescenţei. Căi de a o depăşi cu succes. Editura Trei, Bucureşti.
Liiceanu, Aurora - coordonator, s.a, (2007). Viaţa mea: un „joc” serios- Ghid practic pentru profesori, diriginţi şi consilieri şcolari-,
Bucureşti
Baban, Adriana (2003)- Consilierea educational. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere, Ed. S.C.Print SRL, Cluj-
Napoca.
Dumitru, Ion Al. (2008). Consiliere psihopedagogică. Bazele teoretic și sugestii practice. Editura Polirom, Iași.
Perțea, Gheorghe (2009). Statistica psihologică și prelucrarea informatizată: introducere în aplicația SPSS (PASW). Editura Didactica și
pedagogică R.A., București.
Chelcea, Septimiu (2003). Metodologia elaborării unei lucrări științifice. Editura Comunicare.ro, SNSPA; București.
Crețu, Tinca (2005). Pedagogie pentru învățământ primar și preșcolar. Psihologia adolescentului și adultului. Ministerul Educației și
Cercetării, București.
”Metode de cercetare în comunicare și relații publice”- design de curs al secției de Comunicare și de Relații Publice a Facultății de
Științe Politice, Administrative și de Comunicare din Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj Napoca- Centru de Formare Continuă și
Învățământ la Distanță.