Ghidul studentului
pentru
Jocuri Cantitative și Calitative CHERMUG
Cuprins Jocurile cantitative și calitative CHERMUG ............................................. 3¡Error! Marcador no definido.
Ce este cercetarea? ................................................................................... ¡Error! Marcador no definido.
Ciclul metodelor de cercetare ................................................................... ¡Error! Marcador no definido.
Abordări calitative și cantitative pentru cercetare .................................... ¡Error! Marcador no definido.
Jocurile cantitative și calitative .................................................................. ¡Error! Marcador no definido.
Jocul calitativ CHERMUG ............................................................................ ¡Error! Marcador no definido.
Introducere în jocul calitativ .................................................................. ¡Error! Marcador no definido.
Nivelul 1: pregătire pentru testul calitativ ................................................. ¡Error! Marcador no definido.
Mini-joc 1: date calitative sau cantitative? ............................................ ¡Error! Marcador no definido.
Mini-joc 2: abordări calitative și cantitative contrastante ..................... ¡Error! Marcador no definido.
Mini-joc 3: scenarii calitative și cantitative ........................................................................................... 9
Nivelul 2: Promovarea testului calitativ .................................................................................................... 9
Mini-joc 1: Planul de studiu ................................................................................................................ 10
Mini-joc 2: Codificarea datelor calitative ............................................................................................ 11
Nivelul 3: Abordarea privind analiza calitativă ....................................................................................... 12
Jocul Cantitativ CHERMUG ...................................................................................................................... 14
Introducere în jocul cantitativ ............................................................................................................. 14
Secvența de activități în jocul cantitativ ................................................................................................. 15
Plan de studiu: metode corelaționale și experimentale ......................................................................... 16
Operaționalizarea și măsurarea variabilelor dumneavoastră ................................................................ 17
Formularea ipotezei ................................................................................................................................ 19
Recunoașteri ............................................................................................................................................... 19
Jocurile cantitative și calitative CHERMUG
Jocurile cantitative și calitative CHERMUG (Continuarea Învățământului Superior în Metode de Cercetare
Folosind Jocuri) sunt două jocuri on-line digitale care au fost proiectate pentru a oferi activități pentru
sprijinirea studenților în perioada în care aceștia învață despre metodele de cercetare și statistici. Jocul
cantitativ este un joc ce poate fi jucat online pe care îl puteți accesa la http://playgen.com/chermug.
Veți găsi jocul calitativ descărcat pe desktop-ul calculatorului dumneavoastră în folderul calitativ. Cele
două jocuri separate CHERMUG reflectă două abordări principale (cantitativă și calitativă), care au fost
elaborate pentru realizarea de cercetări. Jocurile au fost concepute pentru a vă ajuta să dobândiți
abilități de cercetare într-un mod distractiv prin simularea unor activități desfășurate de cercetători în
timp ce acestea abordează probleme privind metodele de cercetare. Jocurile te ghidează prin diferite
etape de cercetare de la formularea unei ipoteze până la analizarea și interpretarea datelor,
permițându-vă să exersați unele dintre competențele de bază pe care de obicei studenții le găsesc
dificile. Jocurile sunt concepute pentru a completa module introductive cu privire la metode de
cercetare și statistici și pot fi jucate în orice ordine. Fiecare joc poate fi jucat de asemenea pe cont
propriu.
Conținutul jocului. Conținutul atât pentru jocurile calitative cât și pentru jocurile cantitative se
concentrează asupra obezității și problemelor aferente. Acest subiect a fost ales pentru a fi relevant și
interesant pentru majoritatea oamenilor. În timpul secolului XX, obezitatea a devenit o problemă majoră
socială și de sănătate la nivel mondial și a fost recunoscută drept epidemie globală în 1997 de către
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) (Caballero, 2007.) Până în anul 2005 OMS a estimat că peste 400
de milioane de adulți din întreaga lume erau obezi. Există mulți factori care au un impact asupra
obezității si jocurile oferă o oportunitate de a examina modul în care metodele de cercetare și statisticile
pot ajuta să ofere abordări mai riguroase pentru înțelegerea acestora.
Cu toate acestea, este important să realizăm că, deși dobândiți competențe în aria de conținut a
obezității, odată ce aţi dobândit aceste competențe calitative și cantitative de cercetare le puteți aplica
indiferent de aria de conținut a problemei. Aceste abilități sunt cu adevărat transferabile celorlalte arii
de conținut. Înainte de a observa jocurile mai în detaliu, vom lua în considerare pe scurt ceea ce
înseamnă cercetarea și vom descrie metodologia de cercetare care stă la baza ambelor jocuri. Apoi, vom
lua în considerare, de asemenea, mai în detaliu diferențele dintre abordările calitative și cantitative
pentru cercetare.
Ce este cercetarea?
Cercetarea oferă o metodă de abordare a problemelor și dezvoltare a cunoștințelor, care este mai
riguroasă și sistematică decât alte abordări mai puțin formale, cum ar fi să întrebi prietenii sau să te
bazezi pe informaţiile oferite de mass-media. Cercetarea este o metodă sistematică de investigație care
folosește o abordare "științifică". Metoda științifică oferă o abordare bine stabilită pentru investigarea
fenomenelor, dezvoltarea noilor cunoștințe sau avansarea și modificarea cunoștințelor anterioare.
Aceasta se bazează pe colectarea de dovezi empirice pentru a avansa sau a susține un argument.
Ambele abordări, calitativă și cantitativă pentru cercetare, colectează dovezi empirice, dar acestea
diferă în ceea ce privește tipul de dovezi asumat.
Ciclul de metode de cercetare
Procesul de desfășurare a cercetării poate fi descris ca o activitate ciclică de rezolvare a problemelor cu
activități și sarcini diferite care sunt desfășurate în etape diferite din ciclu. Autorii au păreri diferite în
ceea ce privește numărul de etape pe care le sugerează, însă etapele de bază sunt întrebarea de
cercetare, colectarea datelor, analizarea datelor, discuții și concluzii (Couchman și Dawson, 1990).
Intrebarea de cercetare Toate cercetările încep cu o arie care este investigată și cu o
idee, o chestiune sau o problemă mai specifice cu privire la această arie. În ariile noi de cercetare, ideile
ar putea apărea din observarea fenomenelor, prin discuții cu colegii sau din ce în ce mai mult prin
intermediul mass-mediei. Deseori există percepția că dintr-un anumit tip de comportament sau
caracteristici ar apărea o arie de cercetare, necesitând investigații suplimentare. În mai multe arii de
cercetare stabilite, este posibil ca unele cercetări să fie deja efectuate. Un prim pas în dezvoltarea ideii
dumneavoastră de cercetare ar fi să se desfășoare o revizuire a literaturii pentru a detecta cercetările
anterioare de înaltă calitate în literatura de specialitate care este relevantă pentru ideea sau întrebarea
de cercetare pe care v-aţi propus-o.
În cazul nostru, aria de cercetare în curs de investigare este obezitatea. Pentru a face progrese în
investigarea obezității, cercetătorii vor alege o problemă mai specifică de care sunt interesați. De
exemplu, aceștia ar putea fi interesați de ce anume determină preferințele alimentare și opțiunile
persoanelor obeze (și non-obeze), de cât sunt de eficiente diferitele tipuri de dietă sau de exerciții fizice
în sprijinirea scăderii în greutate, sau de legăturile dintre imaginea corporală și obezitate. În joc vom
urmări unele dintre aceste întrebări.
Dezvoltarea proiectului de cercetare După identificarea unui subiect de cercetare, următoarea etapă
este de a aprofunda acest subiect. Există mai multe aspecte care trebuie luate în considerare în
dezvoltarea proiectului dumneavoastră de cercetare:
scopurile și obiectivele dumneavoastră în desfășurarea proiectului - Ce doriţi să realizeze
proiectul.
planul dumneavoastră de cercetare În dezvoltarea unui proiect de cercetare, o primă chestiune
care trebuie dezbătută privește planul studiului. Planul de cercetare se referă la planul sau
structura care ghidează procesul de cercetare și determină ce tip de date vor fi colectate și
modul în care datele vor fi colectate și analizate. Planurile de cercetare pot lua multe forme și
depind de ideea, chestiunea sau problema pe care cercetătorul o studiază. Decizia fundamentală
privind planul de cercetare este dacă veți adopta o abordare calitativă sau cantitativă de
cercetare.
metoda de colectare a datelor Fie ca alegeți un plan de cercetare calitativ sau cantitativ, va
trebui să luați în considerare o metodologie corespunzătoare de culegere a informațiilor, în care
se vor aduna datele dumneavoastră și de unde provin acestea.
formularea ipotezei dumneavoastră Dacă desfășurați un studiu cantitativ, ar trebui să elaborați
o ipoteză sau ipoteze pentru a le testa. O ipoteză este o declarație care prezice o relație între
două sau mai multe variabile.
legăturile dintre aceste chestiuni
Colectarea de date În faza de colectare a datelor veți colecta date calitative sau cantitative care au fost
specificate în etapa de planificare.
Analiza datelor Odată ce datele sunt colectate, va avea loc analiza acestora. În timp ce analiza datelor
poate fi complexă, ar trebui să fie clar din primele etape ale planului de studiu modul în care veți analiza
datele.
Discuție După analizarea datelor aşa cum este specificat, rezultatele informaţionale trebuie interpretate.
Va trebui să verificați dacă rezultatele oferă dovezi pentru a sprijini ipoteza sau proiectul de cercetare.
Este important să ȋnțelegem că etapele inițiale de dezvoltare a proiectului de cercetare și elaborarea
planului dumneavoastră de studiu pentru a aborda acest proiect de cercetare sunt cele mai importante,
deoarece toate celelalte etape derivă din acestea. În cazul în care această etapă nu este realizată în mod
corect, valoarea cercetării va fi pusă la îndoială.
Abordări calitative și cantitative de cercetare
Jocurile cantitative și calitative CHERMUG recunosc deosebirea fundamentală între aceste două abordări
diferite pentru desfășurarea cercetărilor și, în această secțiune, vom lua în considerare aceste diferențe
în detaliu. Abordările cantitative și calitative de cercetare oferă cele două moduri principale în care
oamenii de știință și sociologii investighează fenomene într-un mod mai sistematic. Diferite discipline de
cercetare pot accentua o metodă faţă de alta. Ambele sunt utilizate frecvent în cercetările de sănătate și
sociale.
Abordările calitative și cantitative diferă în ceea ce privește bazele lor epistemologice și teoretice, planul
de cercetare, tipul de date colectate și analiza datelor. Cercetarea cantitativă adoptă o abordare
experimentală tradițională, de obicei asociată cu știința, uneori denumită abordare ipotetico-deductivă.
Cercetătorul începe cu ceva despre care el sau ea cunoaște puțin și vrea să exploreze mai departe.
Cercetatorii cantitativi fac previziuni cu privire la relațiile dintre variabile sub formă de ipoteze pe care le
testează prin colectarea de date empirice relevante. În schimb, cercetarea calitativă adoptă o abordare
inductivă, adunând dovezi experimentale în încercarea de a genera concluzii cuprinzătoare. Cercetarea
calitativă are o bază teoretică mai largă decât cercetarea cantitativă și se bazează pe o multiplicitate de
filozofii și tradiții fundamentale dintr-o varietate de discipline diferite.
S-a sugerat că adesea cercetarea cantitativă se preocupă de identificarea și explicarea faptelor în timp ce
abordarea calitativă se preocupă de interpretarea oamenilor privind aceste fapte. Având în vedere
aceste deosebiri, o abordare calitativă este în mod frecvent mult mai potrivită drept abordare
exploratorie utilizată la începutul unei investigări atunci cȃnd nu se cunosc prea multe despre acest
fenomen în care un cercetător încearcă să identifice problemele și variabilele care ar putea fi
importante, în timp ce o abordare cantitativă ar fi mai utilă odată ce respectivul cercetător își face idee
despre variabilele care ar putea fi relevante pentru testare. Abordarea calitativă este folosită pentru a
capta informații expresive care nu sunt transpuse în date cantitative despre experiențele, sentimentele,
credințele și percepțiile subiective ale indivizilor despre un fenomen sau o situație. De exemplu, un
studiu calitativ s-ar putea să ne ajute să înțelegem experiențele și percepțiile de zi cu zi ale unei
persoane obeze. Cercetarea calitativă se ocupă mai mult de elaborarea teoriei în timp ce cercetarea
cantitativă se ocupă cu testarea teoriei (Morse & Field, 1985). În ceea ce privește cercetarea cantitativă,
este important ca respectivul cercetător să rămână detașat de participanții care sunt studiați, dar în
cercetarea calitativă cercetătorul poate ajunge să cunoască bine participanții.
Ambele abordări, cantitativă și calitativă, necesită colectarea sistematică de dovezi, dar acestea diferă în
funcție de tipul de dovezi pe care le colectează. Cercetarea cantitativă adoptă o abordare obiectivă
pentru colectarea de date numerice. Cercetarea cantitativă colectează date numerice, punând întrebări,
ca de exemplu cât de mult? cât de multe? cât de des? în ce măsură? Abordarea calitativă se ocupă cu
descrierile verbale ale participanților și relatări ale fenomenelor și experiențelor punând întrebări, ca de
exemplu de ce? cum? în ce mod? Cercetătorii de calitate pot studia, de asemenea, fotografii, imagini sau
filme drept date. Concluziile obținute din cercetarea calitativă sunt subiective. Acestea se aplică numai la
setul specific de circumstanțe în curs de investigare și de obicei nu pot fi generalizate, în același mod în
care s-ar putea proceda cu rezultatele studiilor cantitative de cercetare.
Jocurile calitative și cantitative
Ambele jocuri cantitative și calitative pot fi privite din perspectiva ciclului de metode de cercetare care
caracterizează procesul de cercetare ca proces ciclic de rezolvare a problemelor, cu diferite activități și
sarcini care sunt realizate în diferite etape din ciclu. Fiecare joc scoate în evidență aspecte specifice ale
ciclului. Jocul calitativ se concentrează pe diferențele dintre abordările calitative și cantitative, alegând o
metodă și un eșantion corespunzător pentru abordarea problemei de cercetare și desfășurarea de
codificare calitativă. Jocul cantitativ se concentrează pe mai multe aspecte interconectate referitoare la
formularea și testarea unei ipoteze, inclusiv operaționalizarea variabilelor, specificând planul studiului,
rezumarea și analizarea datelor și interpretarea rezultatelor.
Jocul calitativ CHERMUG
Veți găsi jocul calitativ CHERMUG descărcat în calculatorul dumneavoastră în folderul Jocul calitativ
CHERMUG. Există trei nivele de joc calitativ, Nivelul 1, Nivelul 2 și Nivelul 3 pe care le veți găsi în acel
folder. Jocurile ar trebui să fie jucate în ordine. Pentru a deschide fiecare joc faceți clic pe nivelul adecvat
(de exemplu Nivelul 1). Veți vedea 3 fişiere: : “jre”, “Qualitative-Level1v03” şi “Run game” Faceți clic pe
"Run game". Va exista o scurtă întârziere înainte ca jocul să se deschidă.
Introducere in jocul calitativ CHERMUG
Jocul calitativ CHERMUG include o povestire care explică faptul că scopul jocului este ca dumneavoastră
să deveniți un membru de succes al unei echipe de cercetare care realizează cercetări calitative privind
obezitatea și că, pentru a face acest lucru, va trebui să dobândiţi și să demonstrați experiența
dumneavoastră în cercetarea calitativă. Apoi, veți vedea câteva capturi de imagine care prezintă dovezi
din surse diferite cu privire la epidemia globală privind obezitatea, inclusiv statisticile oficiale de la
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și povești despre obezitate publicate în ziare cunoscute.
Nivelul 1: pregătirea pentru testul calitativ
Nivelul 1 al jocului calitativ vă va ajuta să vă dezvoltați și să demonstrați faptul că aţi înteles principalele
diferențe dintre abordările cantitative și calitative de cercetare cu privire la bazele filozofice, metode și
abordări, tipuri de date și analiză a datelor. Există trei mini-jocuri la nivelul 1.
Mini-jocul 1: Date calitative sau cantitative?
Mini-jocul 2: Contrastând cercetarea calitativă și cantitativă
Mini-jocul 3: Scenarii calitative sau cantitative
Mini-jocul 1: Date calitative sau cantitative?
În primul mini-joc, vi se vor prezenta exemple de date brute în formate diferite (a se vedea Figura 1) și
sarcina dumneavoastră este pur și simplu de a decide dacă un anumit set de date este calitativ sau
cantitativ.
Figura 1: exemplu de set de date calitativ
Mini-joc 2: Abordări calitative și cantitative contrastante
Următorul mini-joc este un joc de potrivire tip „drag and drop” care vă permite să vă demonstrați
capacitatea de înțelegere a diferențelor dintre abordările calitative și cantitative de cercetare în patru
arii diferite: caracteristicile generale, fundamentele teoretice, tipurile de date și analiza datelor. Vă sunt
prezentate caracteristici care sunt specifice, fie pentru abordarea calitativă fie pentru cea cantitativă, și
trebuie să potriviți caracteristicile pentru abordarea de cercetare corectă. Când ați terminat de potrivit
caracteristicile, puteți verifica acuratețea răspunsurilor dumneavoastră. Caracteristicile care au fost
clasificate în mod corect se vor transforma în verde, în timp ce acelea care sunt incorecte se vor
transforma în roșu și vor pâlpâi . Nu puteți continua jocul până când toate caracteristicile nu au fost
potrivite în mod corect (de exemplu, toate s-au transformat în verde).
Mini-joc 3: scenarii calitative și cantitative
În acest mini-joc, vă va fi prezentată o serie de scenarii care oferă scurte descrieri de fond ale unui studiu
de cercetare. Sarcina ta este de a decide dacă fiecare scenariu sugerează că ar fi mai potrivită o
abordare calitativă sau cantitativă în tratarea scenariului descris.
Nivelul 2: Promovarea testului calitativ
La nivelul 2 al jocului calitativ veți experimenta unii dintre cei mai importanți pași pe care trebuie să îi
urmați în proiectarea unui studiu calitativ și efectuarea de analize calitative. Jocul începe cu o întrebare
specifică de cercetare și cu un scurt scenariu ce descrie contextul întrebării de cercetare. Nivelul 2 al
jocului se bazează pe o lucrare a lui Holsten et al (2012), care reprezintă un studiu calitativ de factori
care influențează alegerea copiilor în privința mâncării în mediul de acasă. Există două mini-jocuri la
nivelul 2:
Mini-joc 1: Planul de studiu
Mini-joc 2: Codificarea datelor calitative
Mini-joc 1: Planul de studiu
Selectarea metodei de colectare a datelor Primul aspect la care trebuie să vă gândiți în proiectarea unui
joc este metoda de colectare a datelor pe care le veți utiliza. Metodele de colectare a datelor cel mai
frecvent întâlnite în cercetarea calitativă sunt chestionare, interviuri, observare și focus grupuri, deși
metodele electronice cum ar fi sondajele online și wiki-urile, sunt de asemenea tot mai populare.
Metoda aleasă va depinde de întrebarea dumneavoastră de cercetare precum și de aspectele practice
legate de fezabilitate. De exemplu, dacă întrebarea de cercetare se referă la materiale foarte sensibile,
interviul individual ar fi de preferat, în timp ce sondajele sunt eficiente pentru colectarea rapida a unei
cantități însemnate de date. Toate metodele au avantaje și dezavantaje. Figura 2 prezintă o captură de
imagine care arată metodele posibile de colectare a datelor pe care un jucător le poate alege în joc.
Figura 2: opțiunile disponibile în selectarea unei metode adecvate pentru colectarea de date
Selectarea participanților - Unde? Următorul aspect la care trebuie să vă gândiți este locul unde veți
merge pentru a colecta datele. Acesta îi va determina pe cei pe care îi veți invita să participe la studiu.
De exemplu, în investigarea alegerilor alimentare si a obezității, ați dori doar să țineți cont de
percepțiile oamenilor obezi privind alegerea alimentelor pe care le mananca sau de asemenea să țineți
cont și de oamenii cu greutate normală?
Selectarea participanților - Cine și câți? Următorul aspect la care vi se va cere să vă gândiți este cât de
mulți participanți vor lua parte la studiul dumneavoastră și care ar fi aceștia exact.
Feedback la nivelul 2: În fiecare dintre cele trei activități de proiectare descrise mai sus, selectați dintre
un set de opțiuni posibile (așa cum este ilustrat în figura 2). După fiecare selecție, veți primi feedback cu
privire la modul adecvat de alegere a metodei și a participanților de către dumneavoastră. Dacă selectați
soluția optimă, feedback-ul pozitiv va fi furnizat și jocul va continua. Dacă selectați o soluție sub-optimă,
dar corectă, feedback-ul va indica de ce selectarea acestei opțiuni ar putea prezenta probleme, dar jocul
va continua. Dacă selectați o opțiune incorectă vi se va da feedback-ul despre problemele întâmpinate.
Jocul nu continuă și vi se va cere să selectați o altă opțiune.
Mini-joc 2: Codificarea datelor calitative
Codificarea datelor este o activitate cheie în analiza calitativă. Datele calitative cuprind de obicei,
declarații pe care oamenii le fac despre opiniile lor, percepțiile și experiențele despre subiectul în cauză.
În studiile calitative de bază, cum ar fi cele privind adoptarea unei abordări descriptive sau explorative,
declarațiile participanților sunt folosite doar pentru a ilustra opinii sau experiențe specifice. Abordări
calitative mai riguroase, cum ar fi analiza tematică, scopul de a extrage teme comune, mai cuprinzătoare
din date. Declarațiile pe care participanții la studiu le fac sunt citite, înțelesul lor este atent selectat iar
acestea sunt codificate în ceea ce privește teme mai cuprinzătoare sau categorii de nivel superior cărora
li se adresează.
Acesta este un tip de activitate de codificare pe care o veți efectua în acest mini - joc. Vă vor fi transmise
datele preluate dintr-un articol de revistă sub forma declarațiilor verbale ale participanților cu privire la
un anumit subiect ( în acest caz, preferințele alimentare ) și un număr de categorii tematice predefinite.
Scopul dumneavoastră este de a clasifica corect fiecare declarație în funcție de categoria
corespunzătoare nivelului tematic superior. Figura 3 prezintă un exemplu de element de date care
trebuie codificat în partea de jos a ecranului , împreună cu categoriile tematice de nivel superior (copil ,
părinte, produse alimentare și contextul de timp ) căruia trebuie să îi alocați fiecare element de date
din partea de sus a ecranului. Vă sunt date opt elemente de date de codificat și există opt categorii de
codificare diferite. Fiecare element poate fi codificat în mai multe categorii de nivel superior , dar atunci
când toate cele opt elemente sunt luate în considerare împreună, fiecare element are o codificare
optimă într-o categorie specifică . Elementele variază în dificultate , iar unele includ un element de
ambiguitate . Acest lucru reflectă dificultățile care pot apărea în codificarea calitativă a vieții reale . Aveți
posibilitatea să modificați codificarea pe măsură ce înaintați în exercițiu prin anularea alegerii inițiale și
selectând o nouă alegere . După ce ați codificat toate cele opt elemente de date , puteți verifica
acuratețea de codificare . Elementele codificate corect devin de culoare verde , în timp ce elementele
codificate incorect se colorează în roșu . Dacă ați codificat un element în, de exemplu, trei categorii
diferite de nivel superior, acesta va apărea ca fiind incorect , deoarece , deși elementul s-ar putea potrivi
în cadrul diferitelor categorii , există o codificare optimă pentru fiecare element . Acest lucru ar putea ,
desigur, să ducă la discuții în afara jocului, despre cum să se pot codifica elemente ambigue . Vă este
cerut să codificați corect toate elementele de date înainte de a putea avansa în joc. La încheierea
exercițiului de codificare, jucătorii primesc feedback-ul cu privire la rezultatele lor pentru toate
activitățile aferente nivelului 2 .
Figura 3: Screenshot indicând un element de date și categoriile de codificare pentru nivelul 2 al jocului
calitativ
Nivelul 3 : Confruntarea cu analiza calitativă
Nivelul 3 cuprinde aceleași două mini – jocuri de proiectare și codificare ca și nivelul 2 și urmează o
secvență de activități similare . Din nou, vă sunt prezentate o întrebare de cercetare și un scurt context
pentru un studiu și vi se cere să alegeți o metodă adecvată de colectare de date și o mostră
corespunzătoare din opțiunile oferite , precum și efectuarea unei codificări calitative. Cu toate acestea
nivelul 3 diferă de nivelul 2 prin faptul că există mai puțin suport în diferitele etape și nivelul 3 este mai
explorativ și mai aproape de experiența unui joc. De exemplu, mai degrabă decât să fie prezentate
alegeri cu privire la metoda, locul și participanții într-o anumită ordine, trebuie să alegeți dumneavoastră
ordinea în care doriți să le abordați pe acestea. Dacă alegeți să efectuați analiza datelor înainte să
specificați planul de studiu , veți fi informat că încă nu aveți date ! Nu veți primi feedback până când nu
finalizați planul de studiu și codificarea mini-jocurilor . În acest sens nivelul 3 reproduce procesul de a
trimite o lucrare la un jurnal ( sau realizarea unui proiect studențesc ) unde feedback-ul nu este oferit la
diferitele etape. Nivelul 3 al jocului se bazează pe o lucrare de McCabe et al ( 2007) , care este un studiu
calitativ al declarațiilor făcute de mame cu privire la dieta copiilor lor și obiceiurile privind exercițiile
fizice și aspectul care ar putea influența imaginea corporală a copiilor.
Jocul cantitativ CHERMUG
Introducere în jocul cantitativ
Jocul cantitativ reflectă abordarea experimental- tradițională de obicei asociată cu știința, uneori numită
abordare ipotetico-deductivă. Cercetătorul începe cu ceva despre care are puține cunoștințe și despre
care vrea să exploreze mai departe. Cercetatorii de cantitate au scopul de a colecta, organiza și rezuma
date numerice, să le utilizeze pentru a descrie sau a examina relațiile dintre variabile și pentru a stabili
relațiile cauză - efect între variabile.
Există multe chestiuni diferite, care trebuie să fie luate în considerare în realizarea unui studiu cantitativ,
dar, din moment ce atenția principală privind cercetarea cantitativă este asupra testării ipotezelor, jocul
cantitativ CHERMUG este centrat în jurul testării ipotezelor. În joc vă va fi prezentată o serie de exemple
fiecare concentrându-se pe o temă de cercetare diferită referitoare la obezitate, cum ar fi preferintele
alimentare, eficacitatea diverselor diete și imaginea corporală.
Figura 4: Un scenariu al unuia din exemplele cantitative
Secvența de activități în jocul cantitativ
Fiecare exemplu începe cu un scenariu scurt, care stabilește scena pentru studiul propus oferind o
rațiune pentru studiu și informații de bază, cum ar fi informații despre variabilele relevante și modul în
care acestea au fost măsurate și informații despre participanții la studiu (a se vedea figura 4).
Jocul te duce apoi printr-o succesiune funcţională care vă va ajuta în abordarea chestiunilor inter-
relaționare care trebuie luate în considerare în realizarea unui studiu cantitativ, cum ar fi
operaționalizarea variabilelor, formularea ipotezei, selectarea și interpretarea reprezentărilor grafice
adecvate ale datelor și testele statistice relevante. Aceste activități reflectă succesiunea de operațiuni
necesare în realizarea unui proiect de cercetare. Activitățile sunt întotdeauna prezentate în aceeași
ordine, cu mici variații în întrebarea pusă la fiecare etapă.
• Citiți scenariul : În primul rând , ar trebui să citiți scenariul ce descrie contextul pentru studiu.
Scenariul rămâne disponibil pentru a fi accesat în orice moment în timp ce faceți acel exemplu ,
făcând clic pe "ready " , astfel că jucătorii nu trebuie să se bazeze pe memorie .
• Identificarea variabilelor : Pe baza informațiilor prezentate în scenariul de studiu , identificați
variabilele cheie pentru studiu dintr-o serie de posibile opțiuni prezentate.
• Identificarea de variabile dependente și independente : Pentru exemplele t -test , veți identifica
în primul rând variabilele independente și apoi variabilele dependente , din nou dintr-o serie de
posibile opțiuni prezentate.
• Nivele de variabile : Pentru exemplele chi - pătrat, veți stabili nivelele fiecărei variabile dintr-o
serie de posibile opțiuni prezentate.
• Nivelul de măsurare ( a se vedea secțiunea de mai jos privind operaționalizarea și măsurarea
variabilelor ) : Veți decide ce nivel de măsurare este adecvat pentru fiecare variabilă. Pentru una din
variabile această decizie este pusă în aplicare printr- un joc de "spânzurătoarea" . Pentru cealaltă
variabilă acest lucru este implementat printr-un test grilă.
• Selectarea proiectului ( a se vedea mai jos secțiunea design ) : Trebuie să decideți dacă proiectul
propus în studiu este experimental sau corelational , printr- un test grilă.
• Formularea ipotezei nule ( a se vedea secțiunea de mai jos privind ipoteza nulă ) : În acest
exercițiu tip "drag and drop" va trebui să formulați ipoteza nulă pentru studiu prin selectarea a trei
propoziții separate pentru a construi o frază , cum ar fi ( Nu există nici o diferență ) ( între bărbați și
femei ) ( în privința alimentelor selectate ) .
• Identificarea setului corect de date neprelucrate : dintr-o variantă de două posibile seturi de date
trebuie să selectați setul de date care este cel mai potrivit pentru a testa ipoteza . Fiecare dintre
seturile de date conține un eșantion reprezentativ de 10 puncte de date .
• Identificarea rezumatelor corecte de date : Vi se cere să selectați care reprezentare tabelară sau
grafică este cea mai potrivită pentru rezumarea și reprezentarea datelor pentru acel exemplu .
• Interpretarea graficelor , tabelor și ieșire SPSS : În exemplele chi - pătrat , vă sunt prezentate un
tabel de contingență și nouă întrebări adevărat / fals cu privire la interpretarea acelui tabel de
contingență. În exemplele t -test , cele nouă întrebări tip " X și 0" sunt mai variate și se referă la
histograme , diagrame boxplot și ieșire SPSS .
• Identificarea / interpretarea corectă a testului statistic: În exemplele chi - pătrat, jucătorii
primesc o serie de exerciții de realizat în interpretarea ieșirii SPSS.
Planul studiului: metode corelaţionale şi experimentale
Dacă veţi alege un proiect cantitativ de cercetare veţi ȋntȃlni date numerice. In cercetarea cantitativă se
utilizează diferite planuri de studiu, în funcţie de întrebarea de cercetare ce se pune, dar există o
distincţie fundamentală între abordările corelaţionale şi cele experimentale. Metodele corelaţionale
examinează ceea ce se întâmplă în mod natural în lumea reală, fără a interfera cu aceasta, în timp ce în
planul experimental, unele aspecte ale lumii reale sunt prelucrate, efectul acestei prelucrări al unei alte
variabile fiind examinat.
Metodele corelaţionale şi experimentale au anumite similitudini: ambele au scopul de a aborda
proiectul de cercetare într-o manieră obiectivă; în cadrul ambelor metode se colectează date empirice;
ambele metode măsoară variabilele ce se studiază în cadrul proiectului şi ambele urmăresc să se asigure
că rezultatele pot fi reproduse. Totuși, există o diferență fundamentală între cele două abordări. Scopul
unui studiu corelational este acela de a examina relaţii (corelaţii) pre-existente între cele două variabile.
In cercetarea experimentală, cercetătorul nu doar examinează variabilele din cadrul studiului, ci le şi
prelucrează, pentru a obţine explicaţii asupra cauzei şi efectului. Variabila ce se prelucrează este numită
variabilă independentă (sau variabile), iar variabila dependentă este acea variabilă care se măsoară
pentru a evalua efectul acestei prelucrări.
Operaţionalizarea şi măsurarea variabilelor
Formularea şi testarea ipotezelor stau la baza metodologiei cantitative, însă există câteva chestiuni
care trebuie luate în calcul înainte de a ajunge la această etapă. Operaţionalizarea şi măsurarea
variabilelor este un aspect important al planului de studiu. Operaţionalizarea unei variabile înseamnă a
stabili cu exactitate ce este acea variabilă şi a decide cum o veţi cuantifica şi măsura, sau a găsi o
modalitate de a prelucra o variabilă.
Variabilele au diferite caracteristici şi pot fi clasificate în funcţie de modul în care acestea ar trebui să fie
evaluate ţinând cont de patru tipuri diferite de scări de măsurare: nominal, ordinal, de interval sau de
raport. Scările de măsurare sunt ierarhice, prin faptul că tipurile de date superioare din punct de vedere
ierarhic preiau proprietăţile tipurilor inferioare acestora. Cunoaşterea nivelelor de măsurare este o
cunoaştere statistică de esenţială ce stă la baza alegerilor ulterioare a reprezentărilor grafice adecvate şi
a testelor statistice.
Date nominale Cu datele nominale variabila ce se măsoară este alcătuită din diferite categorii sau
grupuri, şi din acest motiv datele nominale sunt numite şi date categoriale. Genul este o variabilă
categorială, întrucât oamenii sunt fie bărbaţi, fie femei. Această variabilă are două nivele, bărbat şi
femeie. Un alt exemplu de date nominale este reprezentat de răspunsul la întrebarea “Ai mâncat
ciocolată săptămâna trecută?”.
Răspunsul la această întrebare este de obicei da sau nu, iar acesta ar fi un nivel nominal de măsurare.
Răspunsurile: "da" sau "nu" sunt numite nivele ale variabilei. Datele nominale sunt de asemenea numite
categoriale pentru că variabila care se măsoară se clasifică în categorii distincte sau grupuri. Un exemplu
de variabilă nominală care are mai mult de două nivele este naționalitatea.
Date ordinale Asemenea datelor nominale, datele ordinale pot fi clasificate, însă au proprietatea
suplimentară de a avea o ordine şi o categorie implicită. Un exemplu ar putea fi poziţionarea a 10 atleţi
ce aleargă într-o cursă pe locurile întâi, doi, trei, patru, etc, unde în mod evident este mai bine să fii
primul decât cel de-al zecelea. Măsurările ordinale nu implică diferenţele în magnitudine între două
puncte de măsurare.
Scara Likert este un tip de măsurare folosit în mod frecvent în cercetare, unde părerile sunt măsurate pe
o scară de la 1 la 5 unde 1 înseamnă că o persoană este în totalitate de acord, iar 5 înseamnă că este în
total dezacord. Acesta este un exemplu de date de interval. Gândindu-ne din nou la modul în care
putem măsura gradul în care participanţilor le place ciocolata, le putem cere acestora să indice în ce
măsură sunt de acord cu afirmaţia: “Imi place să mănânc ciocolată.”. Pentru copii, părerile pot fi
măsurate utilizând scara grafică de mai jos.
Date de interval Datele de interval împrumută caracteristicile celorlalte două nivele de măsurare, având
însă şi proprietatea că diferenţele de valori pe scara măsurătorilor au înţeles şi constau ȋntr-o serie de
intervale egale. Un exemplu ar fi centimetrii pe o riglă. O scară de interval are şi un punct zero arbitrar.
Un exemplu în acest sens este temperatura.
Date de raport Ultima scară, scara de raport, este similară cu scara de interval, însă nu are şi un punct
zero arbitrar.
O altă modalitate de a măsura gradul în care participanţilor le place ciocolata ar fi să întrebăm: “Câtă
ciocolată ai mâncat săptamâna trecută?”Răspunsul poate cuprinde numărul de tablete de ciocolată pe
care le-aţi mâncat cu o săptămână în urmă (sau numărul de cubuleţe dacă v-a fost mai puţin foame!)
Acesta este un nivel de măsurare de raport. Măsurările de interval şi de raport sunt considerate în mod
frecvent complementare ca scări de măsurare.
Este important să realizaţi faptul că aceste tipuri diferite de măsurare vă vor duce la diferite tipuri
statistici descriptive şi inferenţiale. Intrebarea “Ai mâncat ciocolată săptămâna trecută?” vă duce la un
răspuns de tipul da sau nu şi la date nominale . Intrebarea prin care participanţilor li se cere să indice în
ce măsură sunt de acord cu afirmaţia: “Imi place să mănânc ciocolată.”, pe o scară Likert se oferă date
ordinale.
Prin întrebarea “ Câtă ciocolată ai mâncat săptamâna trecută?” veţi ajunge la o cantitate de ciocolată, şi
anume un număr de tablete, iar acesta este tipul de măsurare de raport. Dacă nu sunteţi obişnuiţi cu
conceptele de variabile nominale, ordinale, de interval şi de raport, este un moment bun pentru a afla
despre acestea. Folisiţi acest link pentru resurse externe
http://www.socialresearchmethods.net/kb/measlevl.php
Formularea ipotezei Formularea şi testarea unei ipoteze reprezintă fundamentul progresului cercetării cantitative.
Operaţionalizarea variabilelor şi alegerea planului de cercetare adecvat sunt foarte strâns legate de
formularea ipotezei. O ipoteză este exprimarea relaţiei dintre două variabile sau diferenţele între
rezultatele obţinute de la două grupuri. Putem considera că o ipoteză este compusă din trei părţi
separate de propoziţie. Prima parte stabileşte fie că “Nu există nici o relaţie” fie că „Nu există nici o
diferenţă”. Ipoteza este întotdeauna definită ca ipoteză NULĂ care stabileşte că nu există nici o relaţie
sau diferenţă. Următoarea parte de propoziţie descrie diferitele nivele de variabile independente, un
exemplu fiind „băieţi şi fete”. Partea finală a propoziţiei descrie variabila dependentă, de exemplu IMC.
In cadrul acestui exerciţiu de tip „drag and drop” trebuie să ,,construiţi” ipoteza nulă din aceste părţi
separate, cum ar fi ,,Nu este nici o diferenţă între IMC-ul băieţilor şi al fetelor”.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre testarea ipotezelor nule, accesaţi următorul link:
http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Null%20Hypothesis
Recunoaşteri Dezvoltarea proiectului CHERMUG este sprijinită parţial de Comunitatea Europeană în cadrul
Programului de Învăţare Continuă, proiect nr. 519023-LLP-1-2011-1-UK-KA3-KA3MP. Acest document
nu reprezintă opinia Comunităţii Europene, iar Comunitatea Europeană nu este responsabilă pentru
utilizarea conţinutului acestuia.
Referinţe bibliografice Caballero, B. (2007). "Epidemia globală a obezității: Rezumat". Epidemiol Rev 29: 1–5.
Couchman, W. & Dawson, J. 1990. Asistență medicală și cercetare despre sănătate: Utilizarea și
Aplicațiile despre Cercetare pentru Asistenții Medicali și Alți Profesioniști ai Ingrijirii Sănătății. Scutari,
London.
Holsten, J. E., Deatrick, J. A., Kumanyika, S., Pinto-Martin, J., & Compher, & C. W. (2012). Procedee
privind preferințele copiilor în alimentație în mediul de acasă. Un studiu calitativ descriptiv. Appetite, 58,
64–73.
Morse, J. M., Field, P. A. (1996.) Cercetare în asistența medicală: Aplicarea abordărilor calitative.
Chapman and Hall, London.
McCabe, M. P., Ricciardelli, L. A., Stanford, J., Holt, K., Keegan, S., and Louise Miller, L. (2007). De unde
toată această presiune? Mesaje din partea Mamelor și Profesorilor Despre Imaginea Copiilor Preșcolari,
Dietă și Exercițiu. European Eating Disorders Review, 15, 221–230.