Transcript
Page 1: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

A TE

Fabrica de Cultură Cluj

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca Consiliul Judeţean Cluj

RFabrica de Cultură Cluj

Revista ARTE / nr. 12 / 2016 Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca

Page 2: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Manager: Vasile CorpodeanDirector adjunct: Marius Moldovan

Contabil şef: Dorina TaloşCoordonator: Sorin Grecu

Tehnoredactare şi corectura: Sorin GrecuFoto: Licinius Medan

Grafică şi page layout: Călin Vasile ProdanArte (Cluj-Napoca) ISSN 2065 1597

Coperta 1: Fântâna Arteziană din curtea Şcolii de Arte Cluj, inaugurată în data de 1 octombrie 2015Coperta 4: Intrarea în Şcoala de Arte Cluj

Page 3: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la
Page 4: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

1. Prima colaborare instituţională cu Asociaţia „Produs de Cluj“. Ansamblul

folcloric „Vatră de Dor“ la Zalău

- 24 aprilie 2016 -

2. Primul spectacol al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda“

Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai

vechi teatru din ţară

- 19 mai 2016 -

3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la Şcoala de Arte Târgu-Jiu

- 17 - 18 iunie 2016 -

4. Lansarea primei Fanfare a Judeţului Cluj

- noiembrie 2016 -

5. Primul Cenaclu Literar la Şcoala de Arte Cluj

- noiembrie 2016 -

6. Lansarea primei formaţii de muzică uşoară realizată în

parteneriat de către două şcoli de arte (Cluj-Napoca şi Satu Mare)

- noiembrie 2016 -

792

URMEAZĂ LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ:

Revista ARTE / nr. 12 / 2016 Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca

Fabrica de Cultură Cluj

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca Consiliul Judeţean Cluj

RA TE

60 de ani de la îninţareAnul 2016 - „Anul formaţiilor artistice“ la Şcoala de Arte Cluj

Page 5: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Dintre acţiunile la care trupa “Pavlov 25” a participat de-a lungul anilor, le menţionăm pe următoarele:6 iuie, 2010 – „Teatru la Gilău“, cu participarea trupei Şcolii de Arte şi a trupei „Thalia“ a Casei de cultură „Dumitru Sopon” din Gilău. 11 aprilie, 2011 – reprezentaţie cu presa „Occident Expres” – de Matei Vişniec (coordonator Adina Ungur) la Câmpia Turzii11-12 mai, 2011 - Sala ŞANTIER, Festivalul de Teatru, Ediţia a II-a, participare alături de trupe independente din Cluj-Napoca şi din şcolile şi liceele clujene15 ianuarie 2012 – participarea secţiei actorie la momentul omagial „Eminescu” de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca25 mai 2012, 17 nov. 2013 – participări la Şcoala de Arte Tîrgu-Mureş, la ediţiile XX şi XXI ale Festivalul de Teatru „Bahnea”2-3 iunie 2014 – participare la Târgu-Mureş , la “Zilele Şcolilor Populare de Arte”, ediţia a XIII-a2014 - 2015 – numeroase participări în cadrul atelierului „Joia Artelor”6-7 iunie 2015 – participare la Festivalul de Teatru de la Sfântu-Gheorghe

378

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TRUPA DE TEATRU „PAVLOV 25“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJCUPRINS

I. Despre Şcoala de Arte Cluj - domnul Vákar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj.............................................4 II. Proiectul „Prin educaţie la cultură”

1. Spectacolul artistic al Şcolii de Arte Cluj-Napoca, în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Al Vaida-Voevod” Cluj-Napoca – 3 martie, 2016............................................................................................................................52. Spectacolul „Înfloreşti prin artă”, realizat în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Gheorghe Şincai” Floreşti...............................8

3. Spectacolul artistic realizat în colaborare cu Şcoala Gimnazială Baciu.........................................................................................11III. „Joia Artelor” – Stagiunea artistică a Şcolii de Arte Cluj1. Spectacol de Ziua Mondială a Teatrului............................................................................................................................................14 2. „De Dragobete” – spectacol pregătit în tabăra de la Căşeiu...........................................................................................................17 3. „Interferenţe muzicale” – Spectacol de instrumente muzicale.........................................................................................................18IV. Seara Artelor 2016 1. „Seara Artelor“ de la Şcoala Populară de Arte Cluj, o reuşită şi un exemplu pentru toate instituţiile participante la eveniment..212. O prezenţă remarcabilă la Seara Artelor din Cluj-Napoca: Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească din Cernăuţi (Ucraina) ...........................................................................................................................................................................................233. Un moment unic, pe 4 februarie, la Seara Artelor de la Şcoala de Arte Cluj: Expoziţia de grafică„Brâncuşi - 140 de ani!“.........244. Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi „Cernăuţiul Admirat de Clujeni“ - Revista Cronici Bucovinene, nr. 15..............................................................................................................................255. Pictorii de la Şcoala Populară de Arte, pe simeze clujene – Ziarul Ceahlăul din Piatra Neamţ......................................................26V. Festivaluri şi concursuri 1. Concursul de fotografie, în cadrul Festivalului “Obiceiuri de iarnă” , Ed. a V-a ...........................................................................272. Festivalul Şcolii de Arte Cluj, „Pentru că e primăvară!”, Ed. a VIII-a............................................................................................293. Laureaţii Concursului Naţional de Grafică, Anuala de Grafică – 2016, Ed. A VII-a......................................................................35VI. Colaborări ale Şcolii Populare de Arte Cluj-Napoca 1. Cântă şi încântă de Dragobete” – Ediţia a doua, spectacol comun Şcoala Populară de Arte Satu-Mare şi Şcoala de Arte Cluj-Napoca, 24 februarie, Sala Filarmonicii Satu-Mare................................................................................................................362. Dialog artistic Hubic versus Jarda – 18 martie, Sala Filarmonicii de Stat Oradea.........................................................................38 VII. Tabere de creaţie ale Şcolii de Arte Cluj-Napoca 1. Spectacol la finalul taberei muzicale de iarnă Rugăşeşti, com. Căşeiu.............................................................................................41 VIII. Tradiţie şi modernitate 1. Şezătoare la Răscruci – 27 februarie. Reînvierea tradiţiilor populare la Şcoala de Arte Cluj: “La căsuţa lângă vale/ Fac fetele şezătoare”..........................................................................................................................................................................................44IX. Educaţie şi arhitectură 1. Building Education – Forumul Internaţional de la Bucureşti, 3 martie 2016, cu participarea reprezentanţilor Şcolii de Arte Cluj-Napoca.......................................................................................................................................................................................46X. Şcoala de Arte la 60 de ani: performanţă şi excelenţă în cultură şi educaţie 1. Galeria “55/60”.................................................................................................................................................................................472. Galeria “Arte”...................................................................................................................................................................................493. Revista “Arte” ...................................................................................................................................................................................514. Sala “Şantier” a Şcolii de Arte Cluj..................................................................................................................................................525. Ansamblul Popular “Vatră de Dor”..................................................................................................................................................546. Broşura “Making Of”........................................................................................................................................................................567. Proiectul “Joc popular clujean”.......................................................................................................................................................578. Concursul de muzică uşoară “Tinereţe pe portativ”........................................................................................................................599. Concursul Naţional de Pictură Contemporană.................................................................................................................................6010. Diploma “Prietenii Artelor”............................................................................................................................................................6211. Expoziţia “Clujul, Oraşul-Comoară”..............................................................................................................................................6312. Galeria de Arte “Carol Pop de Szathmari”.....................................................................................................................................6513. Proiectul “Întâlnirile de la Cluj”....................................................................................................................................................6714. Proiectul “Reîntâlniri”....................................................................................................................................................................6915. Tabăra Naţională de Iconografie de la Voivodeni...........................................................................................................................7116. Taberele de arte plastice ale Şcolii Populare de Arte Cluj..............................................................................................................7317. Trupa de dans contemporan “Rhythm Nation” a Şcolii de Arte Cluj..............................................................................................7518. Trupa de teatru “Pavlov 25”...........................................................................................................................................................77 XI. Urmează la Şcoala de Arte:..........................................................................................................................................................79 - Prima colaborare instituţională cu Asociaţia “Produs de Cluj”. Ansamblul “Vatră de Dor” la Zalău - 24 aprilie 2016 -P rimul spectacol al Şcolii Populare de Arte Cluj la Oraviţa, la Teatrul ”Mihai Eminescu”, cel mai vechi teatru din ţară în data de 19 mai 2016 -P rima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la Şcoala de Arte Târgu-Jiu – 17-18 iunie 2016 -L ansarea primei Fanfare a Judeţului Cluj – noiembrie 2016 -P rimul Cenaclu Literar la Şcoala de Arte Cluj – noiembrie 2016 - Lansarea primei formaţii de muzică uşoară realizată în parteneriat de către două şcoli de arte (Cluj-Napoca şi Satu Mare)

Page 6: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Dl. Vákar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj: “Unde apare un

cursant care a absolvit sau are legătură cu Şcoala de Arte, vorbim de performanţă”.

1 octombrie 2015, la deschiderea Anului Educaţional 2015 - 2016: “Am avut un

moment de gândire şi l-am întrebat pe dl. manager: Sigur se filmează tot ce se întâmplă aici?

Şi mă gândeam, aşa, la o scurtă postare pe Facebook a unor fragmente de spectacol, ca să aibă

omul să vizioneze de mai multe ori reprezentaţiile pe care le-am văzut şi eu – iar ele să fie,

fiecare de sine stătător, un fel de flash. Şi o întrebare scurtă: de ce preferăm Şcoala Populară

de Arte? De asta, pentru spectacolele voastre. Că ajutăm, că investim, că avem o clădire

frumoasă – toate nu sunt doar pentru că este vorba numai de Şcoala de Arte, ci şi pentru că

prin voi vorbeşte chiar Clujul. Şi aici avem un plus de mândrie şi de motivaţie. Bineînţeles şi

pe cei din Satu-Mare şi Baia-Mare îi iubim, fiindcă astăzi sunt invitaţii noştri, dar totuşi noi

ţinem la Cluj, fiindcă-i al nostru. Şi atunci trebuie să ne folosim întreaga forţă – şi deţinem

ceva forţă – ca să creştem această şcoală. E un loc unde există această tripletă – Corpodean,

Taloş şi Moldovan – şi eu tare mi-aş dori să am şi în Consiliul Judeţean Cluj o astfel de trupă,

într-un anumit domeniu, diferit de acesta - iar pe ei să-i pot clona.

Asta pentru că Şcoala de Arte este un loc unde nu există scandaluri, nu se petrec lucruri rele – doar se construieşte, se

creşte cu fiecare vernisaj sau eveniment cultural şi în ea văd ceva nou, frumos, întrezăresc un plus faţă de alte instituţii ale noastre.

Dar mi-a mai venit, aşa, un gând: politicianul din mine vine aici la voi ca să-şi încarce bateriile după o zi grea şi nenumărate alte

lucruri pe care le-a avut de rezolvat pentru judeţ, vine ca să vadă arta creată de aceşti tineri împreună cu profesorii lor. Eu le voi

strânge azi mâna tuturor, pe rând, să vadă că-i apreciez şi o să fac şi o reverenţă în faţa lor. Şi, acum, îmi permit o comparaţie:

cursantul dumneavoastră se aseamănă cu un om care se tranformă într-o unealtă de scris, de pildă într-un creion. Imaginaţi-vă

pentru câteva clipe că fiecare dintre dumneavoastră este un creion. Creionul poate să scrie frumos sau urât, poate să consemneze

o vorbă bună sau o vorbă rea, o rugăciune sau un blestem, un cântec, orice. Depinde în mâna cui se află acel creion. Unul care

trebuie să scrie frumos trebuie să fie ascuţit, să fie suplu şi se pune în acea ascuţitoare, tocmai ca să fie format în aşa fel încât să

scrie frumos. Ei bine, stimaţi cursanţi, stimaţi profesori coordonatori, asta vă doresc dumneavoastră şi asta-mi doresc şi mie: să

fim creioane bune în mâna celor care pot să creeze ceva frumos. Eu sunt credincios, creştin, şi-mi doresc să fim cu toţii în mâna

Domnului creioane frumoase, pentru ca să putem să avem cântec, să avem bucurie şi voie bună. Asta vă doresc”!

4 februarie 2016, “Seara Artelor – Porţi deschise la Şcoala de Arte Cluj”: “Ce să vă transmit cu acest prilej, decât acea

admiraţie pe care o am, personal, vizavi de ce se întâmplă în această şcoală şi, bineînţeles, susţinerea de care dau dovadă pentru

voi marea majoritate a celor din Consiliul Judeţean Cluj. Pentru noi Şcoala de Arte este o instituţie foarte importantă şi se

încadrează în tot ce înseamnă visul nostru de Cluj- Capitală europeană, dar se încadrează şi în visul de frumos pe care-l are

fiecare om. Întotdeauna venirea la dumneavoastră este o încântare şi după zile grele, de stres la serviciu, vin aici să mă simt bine,

să respir un aer ozonat care face bine sănătăţii şi, în acelaşi timp şi sufletului. Vă mulţumesc tuturor oaspeţilor Clujului, care ne-

aţi onorat şi aţi vizitat oraşul meu natal. Vă aşteptăm şi altă dată, desigur, la invitaţia domnului director Corpodean, iar Clujul este

un centru pe care cu toţii-l iubim şi vă doresc şi vouă să-l iubiţi cât de mult posibil”.

11 martie, 2016, Festivalul “Pentru că e primăvară!”: “Nu este un covor roşu în faţa noastră, este ceva mult mai frumos:

este rodul muncii celor din această instituţie pe care nu contenesc de fiecare dată să-i felicit. Vă spun bună seara, mă bucur să văd

în sală mulţi din tinerii minunaţi care au evoluat pe scenă şi frumoasele costume pe care le-au perindat astăzi. Este un lucru

remarcabil să avem astfel de întâlniri, festivaluri – nici nu ştiu cum să le numesc pe acestea. Eu spun că de fiecare dată la Şcoala de

Arte vin cu plăcere şi acest lucru este datorat muncii instructorilor care produc plus-valoare, de care judeţul nostru este mândru.

Este un judeţ multicolor şi bineînţeles, prin ceea ce se prezintă pe scenă, Şcoala de Arte aduce şi alte regiuni în acest areal. Mă

refer la ultimul dans care a fost prezentat şi la acele costume frumoase, pentru care nu ştiu pe cine trebuie să mai felicit. Mă bucur

că sunteţi, vă felicit pentru întreaga muncă depusă şi aduc reverenţa instituţiei pe care o reprezint, Consiliul Judeţean. Trebuie să

vă mai spun că respectul pe care vi-l aduc este şi cel pe care vi-l poartă majoritatea populaţiei judeţului Cluj. Totul, pentru că

oriunde apare un cursant sau cineva care are legătură cu Şcoala Populară de Arte vorbim, automat, de performanţă: fie că este

vorba de design vestimentar, dansuri populare, muzică, sau fanfară. Vă felicit . Vă felicit şi pentru că în sfârşit judeţul Cluj şi

Consiliul Judeţean deţin o fanfară şi sper să reuşim să ne mândrim, în final, cu ea. În continuare, am speranţa că vom avea un an

foarte bun, cu evenimente pe această scenă din Sala Şantier, în Fabrica de Cultură, unde se fabrică realmente cultură! Vă

mulţumesc pentru că sunteţi şi vă felicit pe toţi!”

Trupa de teatru a Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” a avut, de la înfiinţarea sa din anul 2005 şi până astăzi, trei experţi: Laura Corpodean, Adina Ungur şi Petre Băcioiu. Numele trupei de teatru provine de la vechea adresă a Şcolii de Arte, situată pe strada Pavlov, nr. 25, fiind înfiinţată de experta Laura Corpodean, coordonatoarea trupei în perioada 2005 – 2009. La cârma trupei s-au mai succedat pentru scurt timp şi Adina Ungur, iar cel care care o conduce, din 2012 este actorul Petre Băcioiu, tot el fiind cel care a mai coordonat-o, între 2009 – 2010. Din această perioadă, pe lângă numeroasele participări la spectacole şi festivaluri, se remarcă în mod deosebit şi dezvoltarea Festivalului “Teatrul, de la clasic la modern”, organizat de către Şcoala de Arte, cu ediţiile sale din anii 2010, 2011 şi 2012.

“Ceea ce facem noi aici este o translatare a fenomenului teatrului în sfera activităţii de amatori. Cei care practică exerciţiul teatral la Şcoala Populară de Arte provin din domenii fără legătură cu arta scenică, iar cursanţii învaţă acolo căile de comunicare, prin mijlocirea artistice, deprind mijloacele care surmontează timiditatea şi în general <stângăcia> din procesul de

comunicare în lumea contemporană”, mărturiseşte actorul Petre Băcioiu, expertul clasei de actorie şi retorică, referindu-se la activitatea depusă cu trupa.

“Am creat pentru scenă adaptări, în funcţie de structura şi temperamentul cursanţilor, de pildă piese din dramaturgia lui I.L.Caragiale (“O noapte furtunoasă”, “D`ale carnavalului”, “Momente, schiţe”), Cehov (“Cerere în căsătorie”), Mihail Sebastian (“Jocul de-a vacanţa”), Bogdan Amaru (“Goana după fluturi”) Carlo Goldoni (“Slugă la doi stăpâni”), Matei Vişniec (“Uşa”), etc.” , a mai declarat acesta.

774

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TRUPA DE TEATRU „PAVLOV 25“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJVICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ

DESPRE ŞCOALA DE ARTE CLUJ - DOMNUL VÁKAR ISTVAN -

Page 7: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Prezenţa constantă la Festivalul Naţional al Dansului Modern “Quartz”- Dej, unde trupa este distinsă cu numeroase premii şi chiar Marele Premiu în 2000 şi 2004, respectiv cele două locuri I de la Concursul Naţional de Dans “Tărâmul copilăriei” – Botoşani (2011, 2015), aduce consacrarea a r t i s t i c ă î n d o m e n i u ş i p e p l a n compoziţional, astfel la „Quartz” – Dej , coregrafa trupei obţine Premiul special al Juriului pentru Concepţie Coregrafică în anii 1998, 1999, 200 şi 2004 şi de-a lungul anilor şi alte distincţii, portofoliul trupei conţinând la această oră peste 100 de coregrafii.

Proiectul cultural care a fost lansat joi, 3 martie, în Sala “Şantier” a Şcolii Populare de Arte Cluj, denumit sugestiv “Prin educaţie la cultură”, urmăreşte stabilirea unor legături cultural-artistice, de lungă durată, între Şcoala Populară de Arte şi şcolile de masă - gimnaziale şi liceale - din municipiul Cluj-Napoca. Astfel, prima şcoală implicată în proiect a fost Şcoala Gimnazială “Alexandru Vaida Voevod” din Cluj-Napoca iar spectacolul “Muguri de primăvară”, realizat în tandem de către cele două instituţii a însemnat o reuşită deplină, fapt ilustrat şi prin aplauzele numeroşilor spectatori prezenţi în sală. Actorul Petre Băcioiu - acelaşi consacrat amfitrion al evenimentelor artistice ale Şcolii Populare de Arte a deschis spectacolul cu următoarele cuvinte: ”Rolul meu de artist în Cetate este exact ca al dumneavoastră, ca dascăli, acela de a educa. Hai să ne dăm mâinile în această seară şi să vedem ce ştim face mai bine”… Şi, într-adevăr, protagoniştii spectacolului – deopotrivă cursanţi ai Şcolii de Arte şi elevi ai Şcolii Gimnaziale “Al. Vaida Voevod” - au ştiut ce şi, mai ales, cum să facă.

Programul artistic propriu-zis, al elevilor de la Şcoala Gimnazială “Al. Vaida Voevod”, a debutat cu două momente de muzică folk şi cântece pentru copii, în interpretarea grupurilor vocal-instrumentale ale şcolii, coordonate de către Claudia Morar şi Liana Opriş.

Între cele două momente muzicale a fost prezentată sceneta “Portretul colegei de bancă”, de Mircea Sântimbreanu - o piesă interpretată cu talent de două din elevele şcolii invitate, coordonate de către profesoara Gabriela Bucur.

În continuare, Petre Băcioiu – aşa cum a făcut-o, de altfel, pe parcursul întregului spectacol - a recitat poeme dedicate anotimpului, din creaţia unor scriitori clasici, precum: George Topârceanu, Octavian Goga sau George Coşbuc.

A urmat un moment special de muzică uşoară, susţinut de patru talentaţi cursanţi ai clasei de canto muzică uşoară, laureaţi a numeroase concursuri şi festivaluri naţionale: Melania Tiponuţ (“Writings on the wall” – Sam Smith), Mihai Ursu (“Să nu-mi iei niciodată dragostea” – Holograf), Mădălina Rusu (“If ain't got you” – Alicia Keys), Lavinia Adam (“În singurătate”- Laura Stoica), coordonaţi de expert Petrovici Tunde.

576

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 3 MARTIE 2016SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD“ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TRUPA DE DANS CONTEMPORAN „RHYTHM NATION“

Page 8: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Momentele ce au urmat au aparţinut muzicii clasice, prin piesele interpretate la pian de către cursanţii Diana Coroiu, cu un „Vals” de Frederic Chopin şi Olimpia Damşa, cu „Răzăşeasca”, de Vladimir Beleaev – coordonator expert Olga Bordas. De menţionat că Diana Coroiu şi Olimpia Damşa sunt merituoasele laureate ale Festivalului “Prietenii Muzicii/Pro Piano” şi în acelaşi timp două interprete de perspectivă ale Şcolii de Arte.

Spectacolul a continuat cu câteva piese de canto clasic, interpretate de Filip Boancă (Ernesto de Curtis – „Torna a Surriento”), Giorgiana Marian (W.A.Mozart, fragment din opera „Nunta lui Figaro”), Pop Istvan (Luigi Denza – „Funiculi – Funicula”) şi Claudia Pop (Tiberiu Brediceanu – „S-a dus cucul de p'aici”) - în coordonarea domnişoarei expert Alexandra Hordoan şi acompaniamentul la pian al Olgăi Bordas.

Ultimul punct din program, mult aplaudat, constând într-o suită de dansuri populare, a aparţinut elevilor de la Ansamblul folcloric „Jucăuşii de pe Someş”, coordonat de instructorii Daniel Rusu şi Corina Cristuţiu, o intervenţie muzicală de succes având şi Timea Soporan, o talentată interpretă a ansamblului.

Trupa de dans contemporan “Rhythm Nation”, a Şcolii Populare de Arte Tudor Jarda “Cluj-Napoca”, a fost înfiinţată în decembrie 1993, având coregraf pe d-na Melinda Blag – căsătorită Moga, expert la specialitatea dans clasic, modern şi contemporan. Trupa este compusă din cei mai talentaţi şi dedicaţi dansatori ai cursurilor de dans modern şi contemporan, pentru care forma de expunere artistică, pornită din suflet şi corp – instrument de bază -, constituie tocmai succesul peste timp în faţa publicului şi a juriilor diferitelor concursuri la care a participat şi, nu în ultimul rând, în faţa instituţiei pe care o reprezintă.

Numele trupei nu a fost întâmplător ales, el coincide cu prima coregrafie, inspirată şi montată după un şir lung de repetiţii, pe piesa celebrei cântăreţe – dansatoare Janet Jackson, “Rhythm Nation”. Acest dans este simbolul trupei şi, totodată, dansul de deschidere al spectacolelor aniversare.

De-a lungul anilor, prin montări coregrafice tinzând spre preofesionalism şi perfecţiune, prin însăşi ţinuta artistică exprimată şi în costumaţia tematicii dansului abordat, trupa “R.N.” şi-a diversificat stilurile abordate scenic, fiind în pas cu timpul şi impunându-se cu succes în faţa publicului. Evoluţia trupei a cunoscut succesul pe scenele din Cluj, Gherla, Dej, Târgu-Mureş, Botoşani, Reşiţa şi în cadrul unui turneu în Bulgaria (Popovo).

Portofoliul trupei constă în numere de dans reprezentative, cu diverse prilejuri, precum: Festivalul Naţional “Eterna Epigramă”, Cluj-Napoca, în calitate de invitată tradiţională (ediţiile 1996, 1997, 2000, 2002, 2003, 2004) ; Festivalul “Zilele Şcolilor de Arte”, Târgu-Mureş (ediţiile 2005, 2006, 2007, 2008,2011, 2012, 2013); Festivalul Naţional de Dans Modern “Quartz”- Dej (anii 1996, 1997, 1998, 1999, 2000 şi 2004); Festivalul “Pentru că e primăvară”, al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” (toate ediţiile); Concursul Naţional de Dans „Tărâmul copilăriei” (2011 şi 2015), precum şi evoluţii în numeroase spectacole,cu ocazia deschiderii sau finalizării anului educaţional, sau cele cu ocazia aniversărilor instituţiei.

756

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TRUPA DE DANS CONTEMPORAN „RHYTHM NATION“

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 3 MARTIE 2016SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD“ CLUJ-NAPOCA

Page 9: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

A urmat premierea celor care au avut o contribuţie hotărâtoare în demararea acestui prim pas al proiectului „Prin educaţie la cultură”, din rândul experţilor şi profesorilor celor două instituţii de învăţământ: Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Şcoala Gimnazială „Al. Vaida Voevod”.

La rândul său, d-na Camilia Zanc, directorul şcolii oaspete a declarat: „Am senzaţia, prin această premiere că noi culegem toţi laurii, însă trebuie să-i aplaudăm în primul rând pe toţi cei care au fost pe scenă şi ne-au oferit „Muguri de primăvară”. Suntem onoraţi să facem parte dintr-un proiect atât de frumos care aduce la ordinea zilei două valori fundamentale ale societăţii: educaţia şi cultura, care se întrepătrund, fiindcă educaţia fără cultură nu poate exista.”

774

Şi, un alt fapt ce merită menţionat: întregul eveniment a fost coordonat de către expert canto clasic Alexandra Hordoan. La finalul evenimentului, dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii Populare de Arte a declarat: „Nu pot decât să mă bucur că la un proiect al Şcolii de Arte avem parte de un public numeros şi de un program atât de variat – de la muzică clasică la folclor. Şcoala de Arte a pornit acest proiect „Prin educaţie la cultură” în şcolile gimnaziale – şi nu numai iar noi ne-am îndreptat atenţia spre acesta, prin intermediul domnişoarei Hordoan şi ne-am regăsit, pe noi, cei din perioada când eram în gimnaziu şi ne ocupam de astfel de activităţi.”

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 3 MARTIE 2016SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD“

Când vorbim de perfecţionarea tehnicilor în artele plastice, o modalitate consacrată şi verificată de-a lungul timpului rămâne ieşirea “în decor” sau, în accepţiunea conducerii şi a experţilor Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, instruirea în cadrul unei tabere de creaţie. „Am constatat că datorită intensităţii pregătirilor în aceste tabere, situate întotdeauna în spaţii mirifice, pline de subiecte de inspiraţie, în cele câteva zile de şedere cursanţii acumulează cunoştinţe practice cât într-un semestru de cursuri”, mărturiseşte managerul şcolii, dl. Vasile Corpodean.

O importantă tabără organizată de Şcoala de Arte este Tabăra de Creaţie Arte Plastice. A debutat în anul 2009, la Ciucea, continuând sub aceeaşi titulatură, „Tabăra de Creaţie de la Ciucea” şi în anul următor, 2010. Participanţii au fost cursanţi ai mai multor şcoli de arte din ţară, care s-au desfăşurat în arealul fascinant al Castelului “Octavian Goga”, la final zestrea festivalului însumând lucrări de pictură, grafică şi sculptură, inspirate din viaţa şi opera poetului Octavian Goga şi a bogăţiei etnoculturale şi peisagistice a zonei Ciucea. Anul următor, în perioada 20-24 iunie 2011, tabăra de creaţie s-a mutat de la Muzeul “Octavian Goga” în rezervaţia naturală de la Cheile Turzii şi a zonelor din împrejurimi. A urmat, după o întrerupere de patru ani, ediţia din 2015, materializată cu o expoziţie remarcabilă, prilejuită de inaugurarea Galeriei subterane „Fabrica de Zahăr”, a Şcolii de Arte, care a

găzduit lucrările realizate, în zonă, de către cursanţi.

O altă tabără valoroasă de pictură a fost, de asemenea, SALIN ART, de la Turda, care a avut o singură ediţie, cea din anul 2012. Tema tabere i a fos t cons t iu i tă d in reprezentarea artistică a peisajului deosebit de expresiv al Salinei Turda, un adevărat muzeu al mineritului în sare al Transilvaniei.

.

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TABERELE DE ARTE PLASTICE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Page 10: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Sala „Şantier” de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51 a fost, joi, arhiplină, la spectacolul realizat de Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda”, împreună cu elevii şi profesorii Şcolii Gimnaziale „Gheorghe Şincai” din comuna Floreşti, cea mai numeroasă aşezare rurală din România. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul ediţiei a II-a a proiectului comunitar de facilitare a accesului tinerilor la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, intitulat „Prin educaţie la cultură”. Iar spectatorii prezenţi nu au avut ce regreta, bucurându-se, pe parcursul a peste două ore de un program artistic reuşit, în care cursanţii Şcolii de Arte Cluj şi elevii şcolii mai sus amintite din Floreşti au dăruit ce au avut mai bun în ei... Iar amfitrionul spectacolului, actorul Petre Băcioiu a ştiut să prezinte, aşa cum se cuvine, faptul că arta „înfloreşte” în această primăvară, aici, odată cu venirea floreştenilor. Apoi, i-a îndemnat pe cei din sală cu înclinaţii artistice să se înscrie la cursurile Şcolii de Arte din Cluj: “Aceasta este o şcoală în care se formează caractere în domeniul artei, deci ţine de curajul vostru de-a ieşi în lume, de a îndura vicisitudinile acestei epoci, într-o lume lipsită de comunicare şi care însingurează tânărul - ai cărui părinţi sunt ocupaţi până peste cap, cu grijile traiului zilnic - privându-l de ceea ce numim îndeobşte cei şapte ani de acasă. Ori, urmând cursurile Şcolii de Arte, puteţi suplini o mulţime din aceste lipsuri dictate de timpurile pe care le trăim, în şcoala noastră având posibiliatetea de-a vă dezvolta încontinuu sensibilitatea şi cultura”.

Spectacolul, coordonat de către expertul Maria Marina Simionescu, de la Şcoala de Arte din Cluj a avut momente artistice realizate alternativ de către artiştii

amatori ai instituţiei clujene şi cei ai Şcolii Gimnaziale “Gh.Şincai” din Floreşti: de la muzică de cor, muzică uşoară, muzică populară, teatru, spectacole de majorete - şi până la o splendidă pledoarie pentru lectură, prin prezentarea de carte nou intrată în patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, în cadrul programului „Goga la Jarda”, făcută de doamna bibliotecară Adina Kerekes, de la instituţia mai sus pomenită.

Din partea floreştenilor au încântat publicul: corul şcolii, Grupul folcloric „Florile Floreştiului”, echipa de teatru - formată din elevii clasei a VI-a C şi, în mod special, majoretele: echipa „Steluţe” – Majore te t rad i ţ iona le pom-poni - coordonator profesor Mihaela Mocan, echipa de majorete a şcolii, „Pink Diamonds” – coordonatori Todea Roxana, Păcurar Macrina, profesorii Brânzei Daniel şi Brânze i Dan ie la , da r ş i ech ipa de „cheerleaders” a şcolii, „Destiny” – coordonator prof. Hajni Marcu.

738

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 7 APRILIE 2016SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE ŞINCAI“ FLOREŞTI

Cea mai importantă tabără de pictură a şcolii rămâne Tabăra Naţională de Iconografie de la Mănăstirea Voivodeni, ajunsă deja la cea de-a şasea ediţie şi care – prin complexitatea şi anvergura sa – probată în anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2015.

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TABERELE DE ARTE PLASTICE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Page 11: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Iată şi spaţiile unde icoanele pe sticlă realizate de către iconarii amatori şi profesionişti au putut fi admirate, de-a lungul anilor, în afară de cele organizate în galeriile şcolii: 12 aprilie 2010 , la Centrul Artizanal Dej; 19 decembrie, 2012, la Cinema „Mărăşti”, Cluj-Napoca; 8 noiembrie, 2014, în cadrul Galei „Tezaurele Albei”, la Alba Mall, etc.

972

Din partea Şcolii de Arte din Cluj au impresionat, ca de altfel la fiecare ieşire a lor în public soliştii de muzică uşoară, coordonaţi de expert Maria Marina Simionescu, precum şi cursanţii de la clasa de Asistenţă artistică – în coordonarea expertului Dorin Mircea Simionescu, acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte Cluj- dirijor Iancu Pop.

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 7 APRILIE 2016SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE ŞINCAI“ FLOREŞTI

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TABĂRA NAŢIONALĂ DE ICONOGRAFIE DE LA VOIVODENI

Page 12: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

L a fi n a l , Va s i l e C o r p o d e a n , managerul Şcolii de Arte „Tudor Jarda” a oferit diplome de excelenţă cadrelor didactice de la cele două instituţii angrenate în realizarea programului artistic prezentat.

Apoi, s-a adresat publicului cu următoarele cuvinte: ”Aţi fost martori la un proiect experimental al nostru, Prin educaţie la cultură acela de a facilita accesul elevilor la Şcoala de Arte din Cluj. Ne-am inspirat din textul frontispiciului Sălii Auditorium Maximum al Colegiului Academic al Universităţii Babeş-Bolyai, Prin cultură la libertate, tânjind să ajungem şi noi, aşa cum scrie acolo, Prin cultură la libertate” .

La rândul său, mulţumind pentru onoarea f ă c u t ă e l e v i l o r Ş c o l i i G i m n a z i a l e „Gh.Şincai” din Floreşti , directorul instituţiei, Violeta Ortensia Ilea Bonda, a declarat: “Suntem întotdeauna fericiţi când colegii noştri, după programul zilnic de la şcoală reuşesc să dezvolte şi proiecte extra-curriculare, spre bucuria noastră şi mulţumirea părinţilor elevilor. Aşa, noi putem înainta. Mă bucur de asemenea că suntem în această seară alături de colegii de la Şcoala de Arte Cluj şi vă mulţumim pentru că n e - a ţ i i n v i t a t s ă fi m p a r t e n e r i i dumneavoastră”.

7110

Aflată la cea de-a VI-a ediţie, Tabăra Naţională de Iconografie de la Voivodeni, comuna Dragu din jud. Sălaj are loc, începând cu luna iunie 2009 – mai puţin 2014, când tabăra nu s-a ţinut - în incinta Mănăstirii cu hramul “Schimbarea la faţă” din mirifica aşezare sălăjeană. Ani la rândul, sub îndrumarea experţilor de la Şcoala de Arte sau a unor restauratori profesionişti, de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, zeci de iconari, în fiecare ediţie (începători sau profesionişti, din Timişoara, Constanţa, Târgu-Jiu, Cluj-Napoca, dar şi numeroşi elevi din satele din jurul mănăstirii Voivodeni) pictează icoane pe sticlă, după izvoade originale din zona Nicula.

Încă de la prima ediţie, amfitrionul taberei este Protosinghelul Ghelasie Spătăcean, stareţul mănăstirii, cel care conduce destinele acestei comunităţi monahale din 15 iulie 2002, după ce-a slujit 6 ani la Mănăstirea Frăsinei, alţi 6 la schitul Iezer şi doi ani la Mănăstirea Govora. „Dumnezeu are nevoie de sufletele noastre pentru că nu are pe nimeni de pierdut şi pe toţi vrea să-i mântuiască şi să-i ducă spre El. De aici şi această râvnă de a picta chipul Domnului şi al sfinţilor, ca un fel de evanghelizare cu aceste icoane prin care preamărim Biserica lui Cristos”, ne-a mărturisit stareţul cu prilejul celei de-a VI-a ediţii a taberei.

Specialiştii care s-au ocupat în aceşti ani de aspiranţii la tainele iconografiei au fost, la primele patru ediţii, d-na Livia Petrescu, fost expert al Şcolii Populare de Artă „Tudor Jarda” şi, la ultimele două, d-na Mioara Sîntiuan, specialist iconograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Un alt aspect, demn de luat în seamă, este faptul că lucrările rezultate de pe urma fiecărei ediţii au constituit materialul unor reuşite expoziţii organizate de către Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda”, deschise cu prilejul celor mai importante sărbători religioase ale anului: Paşte şi Crăciun.

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 7 APRILIE 2016SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE ŞINCAI“ FLOREŞTI

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

TABĂRA NAŢIONALĂ DE ICONOGRAFIE DE LA VOIVODENI

Page 13: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

“Noi dorim să ne ţinem aproape absolvenţii, deoarece fiecare a urmat Şcoala de Arte din plăcere, în urma unei mari pasiuni pe domeniul studiat, dorinţa lor fiind aceea de a se remarca şi a se lansa în arta spre care au optat când s-au înscris la cursurile şcolii noastre”, declară, cu justificată mândrie, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Artă “Tudor Jarda”.

T o t o d a t ă a u e x p u s , “ î n contrapartidă”, pe simezele - aflate chiar în Sala „Şantier” - şi elevii Şcolii Gimnaziale Baciu, despre ale căror lucrări profesoara Georgeta Rad, coordonatorul talentaţilor elevi din Baciu a afirmat că ucenicii săi au încercat prin două tehnici diferite - dar cu acelaşi limbaj pictural - să prezinte icoane pe sticlă şi lucrări pe pânză, cele din a doua categorie reprezentând reproduceri după operele unor clasici. Iar spectacolul care a urmat a ilustrat din plin ambiţia elevilor şi profesorilor din comuna Baciu, dornici să progreseze şi să acceadă în lumea artistică a municipiului nostru. Pe de altă parte, evoluţia pe scenă a gazdelor, cursanţii Şcolii de Arte Cluj-Napoca, aceasta a fost în nota obişnuită de profesionalism, manifestată cu prilejul fiecărei ieşiri în public.

Şi-au dat concursul, din partea Şcolii Gimnaziale Baciu, trupa de teatru a şcolii, coordonată de prof. Daniela Dumitrescu, cu piesa „Un pedagog de şcoală nouă”, de I.L. Caragiale, Ansamblul folcloric „Cununiţa Baciu” – grupele mică şi mare – instructor Daniel Rusu, care au prezentat publicului clujean “Jocul fecioresc de Coruş”, „Jocul socăciţelor”, „Joc de pe Valea Nadăşului”, etc.

1170

Joi 14 aprilie 2016, la ora 17.00, Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj-Napoca era arhiplină, la spectacolul realizat de către gazde, Şcoala de Arte împreună cu Şcoala Gimnazială Baciu. Evenimentul, aflat la cea de-a treia ediţie - după primele două, realizate împreună cu Şcoala Gimnazială „Alexandru Vaida Voevod” din Cluj-Napoca şi Şcoala Gimnazială „Gh.Şincai” din Floreşti - s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Prin educaţie la cultură”, proiect comunitar de facilitare a accesului tinerilor la Şcoala de Arte.

În deschidere, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură a Şcolii de Arte, intitulată „Diversitate”, cuprinzând lucrările anului I şi II ale cursanţilor claselor de pictură, coordonate de expertul Cristian Goilă. Cu acest prilej, expertul Korent Monica, şefa compartimentului Arte vizuale a subliniat valoare ridicată a lucrărilor expuse în Galeria „Chipurile Clujului”, iar Cristian Goilă a arătat, printre altele: “Lucrările sunt de o mare diversitate, de la abstract la real, şi aparţin unui grup de prieteni, artişti, care propun un plus de libertate, diversitate şi sinceritate în arta lor”.

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 14 APRILIE 2016 SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ BACIU

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

PROIECTUL „REÎNTÂLNIRI“, CLUBUL ABSOLVENŢILOR ARTE XXI

Page 14: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

La rândul lor experţii şi cursanţii gazdelor, Şcoala de Arte Cluj-Napoca, au prezentat următoarele momente artistice: microrecitalul soliştilor clasei de canto muzică populară - coordonată de expert Ana Strîmturean - Alexandra Creţ, Adriana Leonti , Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu, acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte, coordonator Iancu Pop, evoluţia trupei de dans contemporan “Rhythm Nation” – coordonator expert Melinda Moga (talentatele sale cursante entuziasmând sala cu o extraordinară prelucrare coregrafică a unei piese de Bartok B e r l a , “ R o m a n i a n F o l k D a n c e s ” ) microrecitalul cursanţilor clasei de pian a şcolii, Sonia Romaniuc – an I, Diana Costin – clasa asistenţă artistică şi Olimpia Damşa – an I, coordonaţi de expert Olga Bordas, soliştii clasei de canto muzică uşoară, Mihai Ursu, Iulia Mădălina Rusu, Melania Tiponuţ, coordonaţi de expert Tunde Petrovici.

C lubul Abso lvenţ i lor Şco l i i Populare de Arte „Tudor Jarda” este un proiect care se adresează absolvenţilor Şcolii de Arte şi constă în implicarea acestora în derularea activităţilor culturale ale instituţiei, pe trei planuri: arte vizuale, muzică uşoară şi muzică populară. Clubul ARTE XXI, are intenţia de a reuni şi a promova în continuare absolvenţii şcolii, oferindu-le posibilitatea participării la diferite manifestări culturale sau sprijinindu-i să organizeze astfel de evenimente artistice în care să se promoveze talentul personal şi, implicit, instituţia care i-a format.

Clubul Absolvenţilor Şcolii de Arte Cluj XXI a fost lansat la data de 12 noiembrie 2009, printr-o expoziţie de pictură a foştilor cursanţi ai claselor de pictură ale şcolii. De atunci, activităţile au continuat, în forţă, sub egida “Reîntâlnirilor”, în Sala “Şantier”, ajungându-se ca pe parcursul vremii să fie organizate, pe lângă expoziţii şi alte activităţi destinate membrilor clubului: spectacole de muzică uşoară, populară, toate acestea rotindu-se cu o frecvenţă cresândă şi implicând tot mai mulţi absolvenţi ai şcolii, unii dintre ei deveniţi, peste ani, personalităţi artistice de marcă. Printre ei îi menţionăm pe următorii: Paul Surugiu - Fuego, Cristian Goia (“Voltaj”), Arpi Torok (finalist “Vocea României”), Oana Ghircoiaş - muzică uşoară, Maria Marcu, Aurel Tămaş, Ionuţ Fulea, Marius Ciprian Pop, Amalia Codorean Chindriş, Mariana Morcan – muzică populară

De asemenea, menţionăm că anual, în cadrul acestui proiect, se organizează trei activităţi specifice: două spectacole cu foşti a b s o l v e n ţ i d e m u z i c ă p o p u l a r ă , instrumentală şi uşoară şi o expoziţie în colaborare cu Asociaţia Artiştilor Plastici Cluj – unde se regăsesc cei mai mulţi absolvenţi ai Şcolii de Arte Cluj.

6912

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 14 APRILIE 2016SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ BACIU, CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

PROIECTUL „REÎNTÂLNIRI“, CLUBUL ABSOLVENŢILOR ARTE XXI

Page 15: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Alte două manifestări culturale, comune - extrem de reuşite – realizate de Şcoala de Arte „Tudor Jarda” au fost de asemenea şi cele din 15-16 mai 2014, împreună cu Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei – Şcoala de Arte „Gheorghe Chivu” şi cea din 20 noiembrie 2014, alături de Scoala de Arte din Sighetu Marmaţiei, Şcoala de Arte din Baia Mare şi Şcoala de Arte din Satu Mare. De asemenea, în perioada 3-4 iunie, „Întâlnirile de la Cluj” s-au bucurat de vizita Centrului de Cultură şi Arte Timişoara, acesta susţinând, împreună cu gazdele, Şcoala de Arte Cluj, un program artistic extrem de reuşit.

Spectacolul celei de-a treia ediţii a proiectului a fost coordonat de către expertul Ana Strîmturean şi prezentat, cu subtilităţi şi trimiteri culturale de către actorul Petre B ă c i o i u , a m fi t r i o n u l m a j o r i t ă ţ i i spectacolelor-şcoală desfăşurate în cadrul „Joii Artelor”. Spre pildă, acesta a făcut şi un apel, la adresa părinţilor elevilor care au evoluat pe scenă, să-şi determine copiii să iasă de sub influenţa calculatorului şi să-i trimită pe aceştia ca să urmeze cursurile Şcol i i de Ar te d in Clu j , în scopul îmbunătăţirii performanţelor artistice, într-o lume ce devine de la o zi la alta din ce în ce mai lipsită de comunicare. La final, directorul adjunct al instituţiei organizatoare, Marius Moldovan i-a felicitat, deopotrivă, pe elevi şi profesori, pentru programul prezentat, reiterând următoarele: „Şcoala de Arte vă aşteaptă, ca întotdeauna, cu braţele deschise în cazul în care doriţi să urmaţi, mai aprofundat, calea artei”.

În continuare a luat cuvântul Gligor Hagău, directorul şcolii vizitatoare, care a elogiat rolul culturii şi educaţiei în viaţa comunităţii menţionând calitatea gazdelor în efortul acestora de a ţine cât mai sus

“Sunteţi nişte oameni de suflet, cu care, iată, am devenit parteneri, iar când profesorul nostru, dl. Daniel Rusu şi doamna Ana Strîmturean – coordonatorul proiectului - au venit la mine pentru a încheia un parteneriat şi a organiza un spectacol împreună, nu am ezitat nicio clipă şi am fost de acord imediat”.

La final, organizatorii au oferit diplome de excelenţă tuturor celor implicaţi în realizarea spectacolului şi a celor două expoziţii, după care spectatorii au zăbovit minute bune în faţa simezelor, admirând lucrările expuse în cele două săli.

1368

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

PROIECTELE „ÎNTÂLNIRILE DE LA CLUJ“ ŞI „CLUJUL ÎN DEPLASARE“

PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 14 APRILIE 2016 SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE

CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ BACIU, CLUJ-NAPOCA

Page 16: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Proiectul „Întâlnirile de la Cluj” a fost iniţiat în anul 2012, reunind mai multe şcoli de arte din întreaga ţară, toate având obiective şi domenii comune cu cele ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”. Proiectul a debutat la 15 mai 2012 la Cinema Mărăşti, cu un spectacol susţinut de Şcoala de Arte Cluj, în colaborare cu Centrul pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică – Şcoala de Arte din Târgu Mureş, continuând a doua zi cu un spectacol similar, realizat împreună cu Şcoala de Arte din Satu-Mare.

O al tă manifestare, în cadrul proiectului „Întâlnirilor de la Cluj” a avut loc la 25 aprilie 2013, fiind un eveniment cultural complex, realizat în colaborare cu Şcoala de Arte din Piteşti. Spectacolul comun a conţinut momente de muzică, teatru, dans, joc şi interpretări instrumentale, din partea unor trupe aparţinând ambelor şcoli - dar şi o lecţie deschisă pe tema desenului decorativ, susţinută de profesorul de pictură al Şcolii de Arte Ploieşti, Elena Zavulovici, printre participanţi numărându-se, deopotrivă, cursanţi ai şcolii clujene şi ai celei piteştene.

O altă manifestare de acest fel a avut loc în perioada 17-18 mai 2013, împreună cu Şcoala de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa. Spectacolul – de muzică uşoară şi populară - a avut loc la Palatul Cultural, cu acest prilej fiind, totodată vernisată, la Galeria Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, expoziţia itinerantă „Clujul – oraşul comoară”. În contrapartidă, Şcoala de Arte Cluj s-a deplasat la 30 mai 2014, la Reşiţa, unde trupa de dans contemporan a şcolii, „Rhythm Nation” şi Ansamblul Popular „Vatră de Dor”, au susţinut un dialog artistic, în cadrul unui spectacol la Palatul cultural Reşiţa.

O altă întâlnire a Şcolii de Arte a fost cea din 14 decembrie 2013, de la Cluj, cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş – Şcoala de Arte din Timişoara. Spectacolul artistic, susţinut de reprezentaţii ambelor şcoli a conţinut momente de muzică uşoară, populară, dansuri de pe Banatul de Câmpie, un dans de pe Banatul de Munte – dar şi expoziţia „Timişoara”, realizată de clasele cine-foto, pictură şi artă dramatică ale şcolii mai sus menţionate.

6714

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

PROIECTELE „ÎNTÂLNIRILE DE LA CLUJ“ ŞI „CLUJUL ÎN DEPLASARE“

„D'ale ...teatrului” s-a intitulat spectacolul organizat joi, 24 martie, de Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, în cinstea Zilei Mondiale a Teatrului, eveniment ce se celebrează în întreaga lume, la 27 martie, începând din anul 1962. Cea de-a şasea ediţie a manifestării dedicate teatrului - încadrată în proiectul “Joia Artelor”, coordonat de actorul Petre Băcioiu - a fost găzduită, ca de obicei, de eleganta Sală “Şantier”. Au participat cursanţii claselor de actorie ai secţiei externe Dej, cei ai a trupei de teatru „PAVLOV 25” de la Şcoala de Arte Cluj – ambele îndrumate de actorul Petre Băcioiu şi cei ai trupei de teatru „MANIU 25” din cadrul Liceului de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” Cluj-Napoca – coordonator profesor Laura Corpodean.

În deschidere, doi dintre actorii şcolii invitate, elevi ai Liceului de Coregrafie şi Artă Dramatică, au prezentat istoricul Zilei Mondiale a Teatrului şi mesajul adresat, în acest an, de către regizorul rus Anatoli Alexandrovici Vasiliev, unul dintre cei mai importanţi oameni de teatru europeni, fondatorul “Şcolii de Artă dramatică” din Moscova. „Teatrul ne poate spune totul! Şi cum trăiesc zeii în cer, şi cum deţinuţii suferă în grote, şi cum patima te înalţă, şi cum iubirea te omoară, şi cum nu este nevoie de omul bun, şi cum minciuna domină, şi cum oamenii trăiesc în apartamente, iar copiii în tabere pentru refugiaţi, şi cum în pustiu se întorc, şi cum au loc despărţirile de cei dragi” – aşa sună un fragment din mesajul regizorului, adresat acestei zile şi care a fost citit pe întreg mapamondul. Iar actorul Petre Băcioiu, „prezentatorul de serviciu” – cum îi place acestuia să se recomande, s-a întrecut pe sine, cu fraze de suflet, excelent receptate de numerosul public prezent în sală. Maratonul teatral s-a întins pe parcursul a trei ore şi a cuprins mai multe piese sau fragmente de piese, fiecare dintre ele cu farmecul şi doza ei de originalitate.

A încântat, în debutul spectacolului, „Cartea junglei”, adaptare scenică de Petre Băcioiu, pe un text scris de R. Kipling – în interpretarea grupei mici de actori din cadrul secţiei externe Dej a Şcolii de Arte “Tudor Jarda”.

A urmat “Coana Chiriţa”, adaptare de Petre Băcioiu, după piesa omonimă a lui Vasile Alecsandri, prilej pentru Ana Maria Reman (Coana Chiriţa), Lorena Ţentea (Luluţa) şi Anca Valasutean (Ioana) de a face roluri deosebite, prin interpretări pline de vervă şi umor, dovedind odată în plus actuali tatea dramaturgiei lui Vasile Alecsandri.

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJSPECTACOL DE ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI - 24 MARTIE 2016

Page 17: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Galeria “Carol Pop de Szathmari” este dedicată cu precădere artei fotografice, această galerie adăugându-se celorlalte de care dispune Şcoala de Arte din Cluj: Galeria „Arte” ,Galeria „60”, Galeria „Constantin Brâncuşi“, Galeria „Chipurile Clujului”. Printre expoziţiile de valoare deschise în această sală, din anul 2012 şi până în 2014, când sala a fost închisă pentru modernizare, le menţionăm pe următoarele: “Obiceiuri de Iarnă”, “Iubesc Clujul”, “Making Of”, Liciniu Medan”, “Tablou de Nuntă - Ciolomic Alexandra şi Radu Vaidean”, ” Expoziţia permanentă C.P.S. – la 201 ani de la naştere”, “Ritm” – Expoziţia cursanţilor secţiei foto, coordonaţi de Radu Sălcudean”, Expoziţie Mircea Bumbu – „Lumea pe lângă care trecem” – expoziţii de fotografie, “Expo – Deco Textil”, “Floristik”, “Secret Garden”, “Autoportret” – expoziţii de decoraţiuni interioare, pictură şi grafică.

1566

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

GALERIA „CAROL POP DE SZATHMARI“

În continuare, publicul a fost cucerit de spectacolul “Polly, fetiţa din Soho”, după Bertold Brecht, interpretat cu talent de elevii Liceului de Coregrafie şi Artă Dramatică din Cluj-Napoca. Aceştia, cu dezinvoltura specifică unor viitori profesionişti au cântat, dansat şi interpretat roluri dificile, reuşind un adevărat tur de forţă, o contribuţie determinantă la această reuşită având-o coordonatoarea acestor tineri, profesoara Laura Corpodean.

Mai departe, actorii amatori de la Şcoala de Arte “antrenaţi” de mereu ingeniosul şi neobositul Petre Băcioiu au interpretat, într-un stil savuros, câteva scene desprinse din piesele nemuritoare ale lui I.L.Caragiale: “O noapte furtunoasă”, “O scrisoare pierdută”, “D'ale carnavalului”. S-a bucurat, de asemenea, de un real succes şi piesa “Te iubesc, iartă-mă!” - scrisă de Zinaida Mahu, cursantă în anul II aclasei de actorie, cu rol determinant şi în piesă! - reprezentând un discurs dramatic, privind conflictul între generaţii într-o familie din lumea contemporană.

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJSPECTACOL DE ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI - 24 MARTIE 2016

Page 18: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Galeria de Artă “Carol Pop de Szathmari”, situată în sediul central al Şcolii Populare de Arte de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, a fost inaugurată miercuri, 11 ianuarie 2012, la împlinirea a 200 de ani de la naşterea pictorului , graficianului şi primului fotograf de război din lume, Carol Pop de Szathmari, născut în Cluj la 12 ianuarie 1812. Vernisajul a fost deschis cu prezentarea expoziţiei foto “Reportaj...la cald” , fiind însoţit de un moment artistic susţinut de cursanţii Şcolii de Arte Cluj, cât şi de proiecţia video “Reportaj de război”.

C a r o l P o p d e S z a t h m a r i - personalitate marcantă a vremii sale, a constituit o punte de legătură între Transilvania şi Regatul României, mare parte din activitatea sa desfăşurându-se la Bucureşti, unde a şi murit în anul 1887. A fost primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul României şi unul dintre primii zece fotografi din Europa. În anul 1855 a primit medalii pentru albumele de fotografie realizate şi pentru activitatea sa fotografică din partea Reginei Angliei, Împăratului Austriei , Regelui Spaniei, cât şi din partea lui Napoleon al III- lea al Franţei.

6516

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

GALERIA „CAROL POP DE SZATHMARI“

A închis, într-un mod fericit , maratonul teatral reprezentaţia cu piesa “Lacuna”, de Eugen Ionescu - coordonator profesor Laura Corpodean – interpretată de tinerii elevi de la Liceul de Artă Dramamtică. Subiectul piesei, desprins din teatrul absurdului - al cărei pionier a fost Eugen Ionescu - îl constituie hotărârea, pe jumătate inocentă, pe jumătate vanitoasă, a unei eminente figuri academice de a-şi susţine examenul de bacalaureat, care lipsea din C.V.-ul lui şcolar, şi de a umple astfel o lacună. Iar concluzia desprinsă din acest carusel de gesturi şi fraze, aparent fără sens, vine necruţătoare precum o ghilotină: dacă vrei să compromiţi performanţa, supune-o unei probe derizorii.

L a fi n a l , Va s i l e C o r p o d e a n , managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca le-a mulţumit, cu căldură, coordonatorilor şi trupelor prezente în spectacol, oferindu-le diplome de participare, iar spectatorilor – iubitori adevăraţi ai teatrului! – “diploma de rezistenţă teatrală”, pentru prezenţa lor răbdătoare şi tenace la un eveniment de o atât de substanţială densitate.

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJSPECTACOL DE ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI - 24 MARTIE 2016

Page 19: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

În cadrul expoziţiei au expus următorii cursanţi ai claselor de pictură, grafică şi tehnici în pictură: Liliana Mihacea, Eugenia Ursu, Iulia Todică, Alexandru Morariu, Tudor Schimbischi, Alexandru Sima, Margareta Pentelescu, Paulina Pop, Alexandru Ciocnadi, Stela Varga, Iulia Gugu, Irina Stănuţă, Ramona Vulturar, Rozalia Ilyes, Elena Marinca, Bogdan Milea, Teodora Gavriluţ, Diana Hoţiu, Maria Duşa, Cristina Mureşan, Monica Iluţiu, Elisabeta Vişovan, Amalia Crişan, Silvia Dragoş, Barabas Despina, Daniel Cosma, Mihaela Bărbos, Rodica Petruş, Eduard Kadar, Raluca Ilieş, Adriana Buza, Teodora Mnerie - coordonaţi de către experţii Melinda Farkas, Fabian Arpad, Duiliu Crişan. De asemenea, alături de lucrările semnate de artiştii mai sus menţionaţi, au fost expuse şi lucrările realizate în cadrul proiectului „Clujul văzut de un oşean”, autor fiind absolventul Şcolii de Arte din Satu Mare, Vasile Marina.

1764

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

EXPOZIŢIA „IUBESC CLUJUL“ - ÎN CADRUL PROIECTULUI ITINERANT„CLUJUL, ORAŞUL COMOARĂ“

Dragobetele, divinitatea românească similară lui Eros sau Cupidon este considerat, în popor, zeul iubirii şi al bunei dispoziţii. De ziua lui, în preajma datei de 24 februarie oamenii celebrează aceste sentimente prin diverse petreceri şi spectacole, în timp ce natura se trezeşte la viaţă, dând semnalul sosirii primăverii şi al începutului noului an agricol. În ton cu această sărbătoare eminamente românească, Consiliul Judeţean Cluj şi Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” – Cluj-Napoca au organizat joi 25 februarie, în cadrul proiectului „Joia Artelor” – ediţia a VIII-a, spectacolul de muzică uşoară „Cu drag de Dragobete”. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala “Şantier” a Şcolii de Arte, situată pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51 având în program evoluţia pe scenă a următorilor cursanţi ai Şcolii de Arte: Mădălina Rusu, Carmen Azoiţei, Mihai Ursu, Lavinia Adam, Fazekas Kriszta, Raul Bedeoan, Alexandra Pasc, Horaţiu Haiduc, Sorin Beldean, Adela Savu, coordonaţi de experţii Marina Simionescu şi Petrovici Tünde. Spectacolul a fost acompaniat de formaţia „Recovered”- coordonator Rareş Suciu, iar prezentarea i-a aparţinut actorului Petre Băcioiu.

SPECTACOLUL DE MUZICĂ UŞOARĂ „CU DRAG DE DRAGOBETE” - 25 FEBRUARIE 2016

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Page 20: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Sala “Şantier” a Şcolii Populare de

Arte “Tudor Jarda” a găzduit, joi 31 martie, în

cadrul proiectului “Joia Artelor”, cea de-a

patra ediţie a spectacolului de muzică

instrumentală - uşoară, populară, clasică şi de

jazz - “Interferenţe muzicale”. Evenimentul

prezentat, ca de obicei, de către actorul Petre

Băcioiu s-a bucurat de participarea

cursanţilor claselor de instrumente muzicale

şi a formaţiilor: „Over the Colours” -

coordonator Mihai Nan, “Napoca” –

coordonator Rareş Suciu, “Spa Jazz Band”-

coordonator Onişor Rodilă şi “Popular” –

coordonator Mihai Nan, iar organizatorii

acestuia au fost: profesorul Mihai Ghircoiaş

şi experţii Olga Bordas, Mihai Nan, Petrică

Pleşca, Onişor Rodilă, Rareş Suciu, Emanuil

Toma, Vannai Ştefan.

În debutul spectacolului, actorul

Petre Băcioiu a mărturisit sălii, printre altele,

deschizând “pâr t ia” evenimentu lu i

desfăşurat în „Anul Formaţiilor Muzicale” –

deci şi al instrumentelor muzicale - de la

Şcoala de Arte din Cluj-Napoca: “M-am

aplecat asupra unui studiu despre teatrul pur.

Ori, teatrul nu e pur, fiind creat dintr-un

amalgam de lucruri şi evenimente ale vieţii,

însă pură e muzica instrumentală... Gândiţi-

vă aşadar cât de pură poate fi “Oda bucuriei”

sau atâtea alte mari lucrări muzicale. Aşadar,

acum e vremea să vă cânte şi să vă încânte

formaţiile şi cursanţii Şcolii de Arte”...

Spectacolul, de o mare varietate şi

consistenţă, a fost deschis de Orchestra

“Popular” – coordonată de expertul Mihai

Nan, cu o suită de pe Bistriţa şi una de pe

Someş.

În continuare, formaţia “Over the

colours”, alcătuită din Claudia Morar (chitară

acustică), Larisa Dodea (chitară electrică),

Oana Ranta (chitară bas), Diana Coroiu

(clape), Alexandrina Nan (tobe) - aflată în

coordonarea aceluiaşi expert Mihai Nan a

acompniat două talentate soliste ale şcolii, pe

Paula Lăpuşte şi Diana Bogza.

A urmat clasa instrumentală de

suflători (saxofon, taragot, clarinet, caval)

coordonată de expert Petrică Pleşca, cu

diverse piese instrumentale interpretate de

cursanţii Daniel Bogdan (saxofon), Romică

Lucian Mocanu (taragot), Cosmin Purcel

(saxofon), Ovidiu Goia (taragot), Rareş

Paşcalău (saxofon), Adrian Răzvan Frîncu

(saxofon), acompaniaţi la orgă de profesor

Dacian Ceşa-Toma.

Iniţiată în anul 2014, de către managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, Vasile Corpodean, expoziţia itinerantă de promovare a Clujului şi a artiştilor săi a poposit deja în mai multe localităţi din România, printre care Bucureşti, Reşiţa, Satu Mare, Baia Mare, Sighetu-Marmaţiei, Târgu-Mureş, Alba-Iulia, Carei, Turda, Câmpia-Turzii, Brăila, Botoşani, Timişoara, sub diverse denumiri: „Iubesc Clujul”, „Iubesc Clujul, iubesc Turda”, „Cluj-Kolozsvar-Klausenburg”, „Scrisoare de dragoste pentru Cluj”, „Despre Cluj”, „Servus, Cluj!”, „Ce frumos oraş e Clujul!”, „Clujul, oraşul comoară”.

Şi tot în acelaşi an, 2014, prezentarea acestui proiect a fost făcută şi în străinătate, la Chişinău (Republica Moldova), în cadrul unui şir de activităţi, în cadrul Zilelor Bibliotecii „Transilvania” şi la Cernăuţi (Ucraina), la Centrul Bucovinean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, ţări vecine ce reprezintă două repere majore ale istoriei şi culturii spaţiului românesc.

Este un proiect unic în România şi se înscrie în cadrul activităţilor legate de susţinerea Clujului pentru titlul de „Capitală Culturală Europeană – 2021”. Astfel, în cei doi ani de când a fost lansată, expoziţia a putut fi admirată, printre multe alte săli de expoziţie şi la Galeriile ”Ştefan Luchian” din Botoşani, la Consiliul Judeţean Timiş, la Consiliul Judeţean Baia Mare, la Palatul Cultural „Ionel Floaşiu” din Câmpia Turzii şi, desigur, la întoarcere, în primitoarea sală „Şantier” a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”din Cluj-Napoca.

„Clujul – oraşul comoară” prezintă o nouă viziune a managerului şi cursanţilor Şcolii de Arte – generaţia 2014 – asupra subiectului „Cluj”, subiect care a fost supus atenţiei artistice tuturor cursanţilor care au frecventat Şcoala de Arte Cluj în ultimii patru ani la secţia arte vizuale.

6318

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ„INTERFERENŢE MUZICALE“ - 31 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

EXPOZIŢIA „IUBESC CLUJUL“ - ÎN CADRUL PROIECTULUI ITINERANT„CLUJUL, ORAŞUL COMOARĂ“

Page 21: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Această diplomă a fost iniţiată în anul 2009, de către conducerea Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” pentru a-şi răsplăti, în mod simbolic, experţii sau cursanţii merituoşi, dar şi artiştii sau colaboratorii care, prin ataşamentul lor, au contribuit la prestigiul şcolii. De asemenea, această diplomă le-a fost conferită şi unor şcoli cu profil similar din ţară, partenere sau reprezentanţilor autorităţilor locale şi judeţene, precum şi unor oameni de afaceri, constructori sau proiectanţi care au avut o contribuţie esenţială la modernizarea şcolii.

A c e ş t i a s u n t u r m ă t o r i i : M ă d ă l i n a POPTEAN, Livia PETRESCU, Ludovic B I R O , M a r i u s R O M A N , L a u r a CORPODEAN, Laura CIUPEIU, Radu LAZĂR, Viorica TILICEA, Floriana BĂRBUŢĂ, Ştefan ŢUCUDEAN, Emanuel PERDE, Samuel CIRA, Dacian GĂLĂŢAN, Ilie Daniel DAVID, Alexandru RUSU, Mire la Suc iu NICULINA, Claudiu VINTILĂ, Mihai GHIRCOIAŞ,

Doina MICLEA, Ana STRÎMTUREAN, Felicia DUMA, Daniel MOGA, Felix GĂLAN, Amalia Codorean CHINDRIŞ, Florian ROŞAN, Ioan DORDOI, Mariana MORCAN, Nicolae TURCU, Maria LOBONŢ, Silviu POPA, Daniel RAŢIU, Raul OLTEAN, Radu LAZĂR, Marian DASCĂL, Crina Varga HAIDUC, Grigore SÂMBOAN, Georgiana LOBONŢ, Andreea CIUPE, Adrian SOCACIU, Iulia BUCUR, Vasile CHIOREAN, Cristian PETRULE, A d i n a U N G U R , A l i n P O P, I o n NOVĂCESCU, Romeo George BUNEA, A l e x a n d r u M A L S C H I , U r e c h e SOLOVĂSTRU, ep. Vasile SOMEŞANUL, Remus LĂPUŞAN, Vakar ISTVAN, Simona GACI, Horea UIOREANU, Michaela BOCU, Felicia RĂCEAN, Elvira GAVRIŞ, Viorica TOMA, Valentin CUIBUS, Alin IUGA, Ioan OLELEU, prof. Mariana DĂNESCU, SZEKELY Csaba, KEREKES Sandor, Marius MOLDOVAN, Dorina TALOŞ, Petre BĂCIOIU, Ioan CUC, Marian BOBOIA, Iurie LEVCIC, Adina UNGUR, Mircea DEAC, Maria VARGA, Cristian GOILĂ, Raul CIOSESCU, Alexandru POP, Raluca VASIU. Şcoala de Arte Brăila, Şcoala de Arte Timişoara, Foaia Transilvană, Trupa de Dans Modern „Rhythm Nation”, Centrul de Cultură Timiş, Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei, Şcoala de Arte şi Meserii Sfântu Gheorghe, Şcoala „Ion Românu” Reşiţa,

Şcoala de Arte „Francisc Hubic” Oradea,

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cernăuţi.

Următoarele două puncte din

program au aparţinut lui Dorian Felecan,

cursant în anul II al clasei de chitară clasică,

coordonată de expert Emanuil Toma şi de

Bianca Hodrea, care a interpretat înpreună cu

dascălul său, expertul Emanuil Toma piesa

“Chaconne”, de H. Purcell, acompaniaţi la

pian de Olga Bordas.

A sosit apoi momentul muzicii de

orgă electronică, susţinut de elevul

profesorului Mihai Ghircoiaş, David

Fodorean, cu piesele “Last rose” şi “Rivers

flow in you” – Yrouma.

Ca de obicei, formaţia NAPOCA a

creat o atmosferă de zile mari graţie

“ s u fl e t u l u i ” ş i “ m o t o r u l u i ” s ă u ,

coordonatorul-instructor Rareş Suciu,

încântând publicul cu muzica sa de calitate,

în care s-au distins solo-urile prelungite de

chitară.

Nici clasa de pian, coordonată de

expert Olga Bordas nu a fost mai prejos,

cursanţii Oana Chimingică, Mihai Zăvoian şi

Diana Coroiu stârnind ropote de aplauze prin

interpretările unor piese de L.W. Beethoven.

1962

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ„INTERFERENŢE MUZICALE“ - 31 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

DIPLOMA „PRIETENII ARTELOR“

Page 22: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

La finalul spectacolului – at last but

not least! – publicul a fost impresionat de

exprimarea sofisticată şi de clasă a solistei de

jazz Ariqat Maissoun, studentă medicinistă la

Cluj-Napoca - un mare câştig pentru Şcoala

de Arte Cluj-Napoca! - acompaniată de

formaţia “SPA JAZZ BAND” coordonată de

Onişor Rodilă.

Prin cele două piese interpretate de

către aceştia - “My funny Valentine” şi “The

gentle rain” – s-a înţeles care e de fapt una

din menirile jazz-ului – aceea de a ne purta

prin zone şi lumi dispărute şi rămase vii doar

în muzică.

În concluzie, un nou spectacol-

şcoală, extrem de reuşit, demonstrând încă o

dată talentul cursanţilor şi priceperea

dascălilor Şcolii de Arte “Tudor Jarda” din

Cluj-Napoca!

Expertul Dorin Simionescu, cel care a

pregătit şi armonizat diversele puncte

cuprinse în spectacol, ne-a declarat

următoarele: „Dat fiind faptul că anul acesta

este declarat Anul Formaţiilor Artistice, deci

şi al formaţiilor instrumentale, la Şcoala

Populară de Arte Cluj-Napoca, spectacolul

de joi a adus în scenă toate clasele

instrumentale ale instituţiei noastre, începând

de la instrumentele de suflat, instrumentele

de percuţie şi până la cele cu coarde.

Intenţionăm ca prin această manifestare de

amploare să demonstrăm potenţialul ridicat

al viitorilor noştri instrumentişti, chiar dacă

la această oră ei sunt doar la începutul carierei

lor”.

Lidia Drăgan - an II - Şcoala de Arte Cluj

Premiul III

Mihaela Cojocaru - Careul Artelor Amfora - Al Artiştilor

Plastici Constanţa

Premiul III

Varga Stella - Şcoala de Arte Cluj-Napoca

Premiul Special

Gyorfi Maria - Şcoala Populară De Arte Şi Meserii Sfântu

Gheorghe

Menţiunea a III-a

6120

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ„INTERFERENŢE MUZICALE“ - 31 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

CONCURSUL NAŢIONAL DE PICTURĂ CONTEMPORANĂEDIŢIA 2015 - TEMA - „PĂSĂRI. LEGĂTURA ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT“

Adina (Târt) Cătinaş - an II - Şcoala de Arte Cluj

Menţiunea a II-a

Tudor Schimbischi - an III - Şcoala de Arte Cluj

Menţiunea I

Page 23: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” şi-a făcut un obicei din a organiza, în primitoarele sale galerii, Concursul Naţional de Pictură , astfel că la această oră manifestarea se află la cea de-a V-a ediţie, câştigându-şi deja şi un binemeritat renume pe plan naţional.

Cristina Romaşcan Buiciuc - Şcoala de Arte Botoşani

Premiul I

Farkas Melinda, coordonatorul secţiei de Pictură a şcolii şi organizatorul principal al ultimelor trei ediţii ale concursului, ne-a declarat următoarele: “Acest concurs naţional se adresează atât cursanţilor şcolilor cu profil similar din ţară, cât şi elevilor de la liceele de artă. Scopul concursului este sensibilizarea, îmbogăţirea gândirii şi atitudinii celor care tânjesc spre frumos şi spre culoare. Edificator e exemplul celei de-a V-a ediţii, la care au participat 60 de competitori, dovadă clară că le-a crescut interesul faţă de concurs – poate şi datorită temelor, extrem de atractive, pe care le propunem.”

Referitor la viitoarele ediţii ale concursului, coordonatorul secţiei arată că, pe viitor, se intenţionează crearea a două secţiuni – una dedicată juniorilor şi alta seniorilor, având aceeaşi tematică şi cuprinzând o arie largă din punct de vedere imaginativ, conţinând totodată şi elemente desprinse din lumea reală.

Mihaela Bărbos - an III - Şcoala de Arte Cluj

Premiul II

Prima ediţie a concursului, s-a desfăşurat în luna aprilie 2011, sub genericul „Fragment cotidian“. Cea de-a doua ediţie, din 2012, a avut ca temă „Fascinaţia Figurativului”, având ca scop – asemeni tuturor ediţiilor, dealtfel – descoperirea şi promovarea tinerelor talente, care lucrează în tehnicile admise în concurs: ulei, acrilic, temperă, acuarelă pe pânză, carton sau hârtie. Cea de-a III-a ediţie, desfăşurată în perioada 1-18 mai 2013 a avut expoziţia laureaţilor în Galeria “Arte”, la fel şi la cea de-a IV-a ediţie, în 2014. Cea mai recentă ediţie, cea de-a V-a, din anul 2015, şi-a organizat expoziţia în Galeria “Constantin Brâncuşi” şi în holul principal de la parterul instituţiei, abordând o temă generoasă: “Păsări. Legătura între cer şi pământ”. “Dacă la ediţiile precedente, cursanţii noştri au obţinut numeroase premii II, III sau menţiuni, scopul nostru este ca, începând cu ediţia următoare să accedem, în sfârşit şi la Premiul I”, a mai declarat Farkas Melinda, expertul secţiei de Pictură.

Evenimentul, organizat de Şcoala de Arte Cluj a confirmat aşteptările tuturor, fiind considerat – prin numărul şi amploarea lui - fără precedent la noi în ţară. “Seara artelor” şi “Porţile deschise la Şcoala de Arte” au strâns, în Sala „Şantier” şi în spaţiile de expunere ale şcolii sute de clujeni, dornici să cunoască îndeaproape modul în care se pot forma artiştii din toate domeniile.

Astfel, pe parcursul unei singure zile, clujenii îndrăgostiţi de cultură au vizionat expoziţii de pictură, sculptură, grafică, fotografie, artă decorativă, fashion şi obiecte de artă tradiţionale, prezentate de către cursanţii şi artiştii din Botoşani, Oradea, Piatra Neamţ, Reşiţa, Galaţi, Bocşa, Mureş, Câmpia Turzii, Timişoara, Turda, Târgu-Jiu, Cernăuţi, Baia Mare şi Cluj-Napoca.

Totodată au fost prezentate publicului revistele de artă recent realizate de centrele culturale şi şcolile de arte din Reşiţa, Alba Iulia, Galaţi, Mureş, Timiş şi Cluj-Napoca.

Pe lângă expoziţiile tematice, prezentate – peste 60 la număr! – „vedetele” zilei au fost „Expoziţia de grafică Brâncuşi – 140 de ani” a Şcolii de Artă din Târgu-Jiu, prilejuită de ANUL BRÂNCUŞI şi Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească din Cernăuţi (Ucraina).

Iurie Levcic, directorul Şcolii din Cernăuţi şi-a mărturisit, deschis – asemeni majorităţii instituţiilor prezente - admiraţia pentru efortul organizatoric exemplar al gazdelor. „În primul rând, prezenţa noastră la Cluj-Napoca a însemnat o experienţă inedită, şi un mod de a promova, în cadrul şcolii nou-create de la Cernăuţi, noi idei, vise, reprezentând acea pată de culoare şi spiritualitate românească pe care am întâlnit-o la Cluj, exprimată prin multele modalităţi ale artei contemporane. Duc cu mine la compatrioţii noştri din Ucraina imaginea Clujului, prin prisma acestor tablouri şi fotografii prezentate în cadrul Serii Artelor”.

Din programul, dens, al zilei nu au lipsit momentele muzicale, susţinute de către experţii şi cursanţii Şcolii de Arte Cluj, de la secţiiile de muzică, concursurile de arte sau expoziţiile cu lucrări premiate în diverse competiţii şi nici expoziţia Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” din Cluj-Napoca – „Fotografii din Clujul vechi”. La rândul său, Ion Băiţan, directorul Şcolii de Arte „Ion Irimescu” din Suceava a mărturisit că prima participare la Cluj-Napoca, a instituţiei pe care o reprezintă, i-a lăsat o puternică şi plăcută impresie: „M-au impresionat expoziţiile aduse din toate colţurile ţării, inclusiv cea a românilor de dincolo de graniţă. Şcoala de Arte Cluj reprezintă pentru mine una dintre cele mai importante şcoli de gen din România şi mă bucur pentru că astăzi, prin acest eveniment ieşit din comun s-a scris, efectiv, o filă din istoria Clujului. Iar noi, cei veniţi din alte judeţe, avem mult de învăţat de la cei de la această instituţie”. Cu această ocazie, toţi doritorii au vizitat, în voie, sălile de expunere şi de spectacole, toate uşile instituţiei fiindu-le deschise. Astfel, într-un din aceste săli se afla „academicianul artelor tradiţionale Elvira Gavriş, înconjurată de cursantele sale şi de o expoziţie compusă din zeci de costume populare, confecţionate de acestea. „A fost o idee foarte bună organizarea unei Seri a Artelor, pentru că a însemnat un neaşteptat prilej să mă întâlnesc şi cu meşterii mei, ai secţiilor de cusut-ţesut, pe care le coordonez: Cluj-Napoca, Bedeciu şi Căşei-Rugăşeşti, dar şi un mod de confirmare a nivelului la care au ajuns aceştia, pentru că fiecare şi-a etalat lucrări le făcute pe parcursul semestrului I”, a declarat d-na Gavriş.

2160

SEARA ARTELOR 2016„SEARA ARTELOR” DE LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ, O REUŞITĂ

ŞI UN EXEMPLU PENTRU TOATE INSTITUŢIILE PARTICIPANTE LA EVENIMENT!

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

CONCURSUL NAŢIONAL DE PICTURĂ CONTEMPORANĂEDIŢIA 2015 - TEMA - „PĂSĂRI. LEGĂTURA ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT“

Page 24: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan şi-a arătat admiraţia pentru activitatea Şcolii de Arte din Cluj-Napoca: “Vă transmit acea admiraţie pe care o am pentru artiştii din întreaga ţară, prezenţi aici, şi-mi exprim sprijinul Consiliului Judeţean acordat acestei şcoli de arte, instituţie care se încadrează perfect în visul nostru – Clujul - Capitală Culturală Europeană în anul 2021 - dar şi în visul de cultură al nostru, al tuturora. Sunt mândru că avem atâţia vizitatori în oraşul meu natal şi vă aşteptăm şi altă dată.

De asemenea vă urez să iubiţi Clujul şi dumneavoastră, cât mai mult posibil, aşa cum îl iubim noi”. La finalul evenimentului vicepreşedintele Consiliului Judeţean, împreună cu managerul şcolii, dl. Vasile Corpodean, au înmânat diplome de absolvire cursanţilor de la clasa “Joc popular”- secţia externă Floreşti, condusă de instructorul Dinu Ban - diplome de participare şi diploma “Prietenii Artelor” directorilor unor şcoli din ţară, prezente în sala „Şantier“.

Concursul de Muzică Uşoară “Tinereţe pe Portativ”, eveniment cultural de anvergură naţională, a început în anul 1985, continuând apoi în 1991, 2009, 2010, 2011, 2012 şi 2013. Iniţial, concursul a conţinut şi o secţiune dedicată muzicii folk, însă, ulterior s-a renunţat la aceasta. Evenimentul are drept scop afirmarea, promovarea şi stimularea valorilor autentice din lumea muzicii uşoare, precum şi readucerea în atenţia interpreţilor, a c e l o r m a i v a l o r o a s e c r e a ţ i i a l e compozitorilor noştri.

După desfăşurarea primelor ediţii, 1985 şi 1991, organizate de vechea conducere a instituţiei, comunitatea clujeană - reprezentată şi prin Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” - a considerat necesară continuarea şi în alte ediţii a unui asemenea concurs, deschis tinerilor interpreţi cu vârste cuprinse între 15-28 ani, înscrişi în anul respectiv la una din Şcolile populare de arte din ţară. Astfel, după anul 2009 şi până astăzi, concursul s-a desfăşurat în fiecare an, cu o pauză doar în 2014, ediţia din acest an fiind programată a se desfăşura în zilele de 22-23 octombrie.

P r o f e s o r u l M i h a i G h i r c o i a ş , organizatorul noilor ediţii ale concursului a declarat, înainte de începutul celei de-a VIII-a ediţii, cea din 2015, următoarele: “Concursul, iniţiat în anul 1985 de către Marius Marchiş - care va fi prezent în juriul celei de-a VIII-a ediţii – a însemnat prin toate ediţiile sale de până acum faptul că Şcoala Populară de Arte şi municipiul nostru s-au integrat din plin în marea tradiţie a muzicii uşoare româneşti, astfel, toţi premianţii ediţiilor precedente au confirmat pe deplin, devenind nume de referinţă în domeniu.”

5922

SEARA ARTELOR 2016„SEARA ARTELOR” DE LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ, O REUŞITĂ

ŞI UN EXEMPLU PENTRU TOATE INSTITUŢIILE PARTICIPANTE LA EVENIMENT!

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ „TINEREŢE PE PORTATIV“

Page 25: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

În cadrul proiectului, începând din anul 2010, s-au pregătit şi specializat sute de tineri din întreg judeţul Cluj, iar printre secţiile care au funcţionat de-a lungul timpului, le amintim pe cele din localităţile Cămăraşu – instructori Sebastian Marchiş şi Ancuţa Băieş; Urca şi Viişoara – instructor Vasile Sangoti; Mociu – instructori Marius Vădan şi Iulia Bucur; Dezmir – instructor Eugen Nicoară, Apahida – instructor Ioan Moldovan; Borşa – instructor Adi Ionuţ; Ceanu-Mare – instructor Lucian Vălean; Cătina – instructor Florin Suotean; Palatca – instructori – Dacian Gălăţan şi Alina Gălăţan; Gilău – Ciprian Mureşan şi Nicoleta Rus: Baciu – Alexandru Dejeu şi Raluca Dârgău.

Pe linia colaborărilor începute în anul 2012, de către Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, între municipiul Cluj-Napoca şi Cernăuţi, a prezenţei la Cluj-Napoca a reprezentanţilor Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, cu expoziţia de artă plastică – “Cântă cucu-n Bucovina” şi apoi a clujenilor, în 2015, la Cernăuţi - cu Expoziţia itinerantă de grafică şi pictură, “Clujul, oraşul – comoară”, a venit din nou momentul ca reprezentanţii comunităţii româneşti din Cernăuţi să fie prezenţi la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca.

Între timp, în 2015 a fost inaugurată, printr-o emoţionantă ceremonie patriotică, în luna mai a anului trecut şi “Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi”, prima instituţie culturală de acest fel înfiinţată în afara hotarelor ţării. Joi, 4 februarie, tânăra instituţie din Cernăuţi va fi prezentă la evenimentul “Seara Artelor” din 4 februarie, de la Şcoala Populară de Arte din Cluj-Napoca, cu o expoziţie pilduitoare pentru patriotismul şi talentul tinerilor cursanţi din zona românească a Ucrainei.

Referindu-ne la Şcoala Populară de Artă şi de Civilizaţie Românească Cernăuţi, finanţată şi către de Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, acesta este un proiect ambiţios , inedit ca mod de abordare şi organizare în regiunea Cernăuţi, util prin conţinut şi formă, cu un impact direct

şi puternic, imediat şi pe termen lung, asupra comunităţii româneşti din zonă dar şi asupra populaţiei majoritare.

“Acest proiect pilot răspunde unei nevoi acute de cunoaştere, actualizare şi dezvoltare a istoriei şi culturii româneşti, a vetrelor folclorice din zonele istorice româneşti, atât în nordul Bucovinei, cât şi în ţinutul Herţa şi nordul Basarabiei. Şi, spre marea noastră satisfacţie, avem deja înscrişi peste o sută de copii la secţiunile canto muzică populară, vioară, acordeon, nai şi fluier, coregrafie etnografică, încondeiere de ouă şi sculptură în lemn, pictură şi ceramică, limba şi literatura română, artă teatrală, istorie şi civilizaţie românească”, ne-a declarat directorul Şcolii din Cernăuţi, dl. Iurie Levcic.

2358

SEARA ARTELOR 2016O PREZENŢĂ REMARCABILĂ LA “SEARA ARTELOR” DIN CLUJ-NAPOCA:

ŞCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ŞI CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ DIN CERNĂUŢI (UCRAINA)

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

PROIECTUL „JOC POPULAR CLUJEAN“

Page 26: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

În cadrul zecilor de evenimente culturale de excepţie, ce au încântat publicul clujean, joi, 4 februarie, cu prilejul “Serii Artelor” şi “Porţilor Deschise la Şcoala de Arte Cluj”, un moment cu totul special îl reprezintă Expoziţia de grafică “Brâncuşi – 140 de ani!”, susţinut de către Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, în virtutea c i n s i t i r i i A N U L U I 2 0 1 6 - A N U L BRÂNCUŞI, decretat de către Ministerul Culturii din România.

Coordonatorul clasei de pictură din Şcoala de Arte Târgu Jiu, Loreta Nicolcea, afirmă că special pentru acest eveniment, cel al împlinirii a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi – geniul născut la 19 februarie 1976 în satul Hobiţa, comuna Peştişani, judeţul Gorj „elevii de la secţia centrală de pictură-grafică ai Şcolii Populare de Arte Târgu-Jiu se reunesc sub diverse forme, şi însufleţiţi de modelul brâncuşian dau frâu liber imaginaţiei, încercând să-i păşească pe urme”.

Şi, pentru a sublinia esenţa mesajului brâncuşian, coordonatorul Loreta Nicolcea dă un citat din marele artist, în ton cu efortul tinerilor din Târgu-Jiu: „Arta, poate cea mai desăvârşită, a fost concepută în timpul copilăriei umanităţii, căci omul primitiv uită de grijile cele domestice şi lucrează cu voioşie... Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să redeştept sentimentul acesta în sculpturile mele”.

U n u l d i n t r e c e l e m a i b i n e reprezentate cursuri ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca este cel de jocuri populare, coordonat de dl. Viorel Dragomir, coordonatorul Ansamblului Popular „Vatră de Dor”. Sub aceeaşi îndrumare, proiectul „Joc Popular Clujean” este repartizat pe întreg teritoriul judeţului, avându-i desemnaţi pentru a conserva, valorifica şi instrui noile generaţii de dansatori, din zonele lor de activitate, pe Ioan Cuc – instructor coordonator al claselor de la Turda şi Aiton; Aurel Lucaciu şi Mocean Daniela – instructori coordonatori ai claselor de la Aşchileu şi Căianu; Florin Rus – instructorul coordonator al clasei de la Băişoara; Viorel Dragomir – instructor coordonator al clasei de la Cluj-Napoca, Dinu Ban – instructor coordonator al clasei de la Floreşti, Varga Zoltan – expert coordonator al clasei de la Izvoru-Crişului, Torok Ferenc – expert coordonator al clasei de la Mera şi Simion Berchi – expert coordonator al clasei de la Mintiu-Gherlii.

Printre activităţile de prim rang ale responsabililor proiectului le menţionăm pe următoarele: Spectacolul devenit deja tradiţional, „Joc popular clujean” ce se desfăşoară, la data de 1 Mai, în Parcul Etnografic al Transilvaniei; dar şi alte spectacole, din ciclul „Obiceiuri Tradiţionale Transilvane”, desfăşurate în diverse localităţi din judeţ. De asemenea, coregrafii coordonaţi de celălalt expert al şcolii, Florin Ciobanu efectuează periodic deplasări pe raza judeţului Cluj, unde realizează valoroase culegeri de folclor, pentru a le împărtăşi cursanţilor şcolii diverse tehnici de joc popular, pentru ca să nu se uite aceste tradiţii. Memorabile au rămas culegerile de folclor efectuate în teritoriu la Beliş, Finişel, Frata, Bercheşu-Auriu, Berind, etc. De asemenea, au avut loc şi spectacole cu instructorii coregrafi de la Şcoala Populară de Artă, în Sala „Şantier”, în cadrul proiectului „Joia Artelor”, în special spectacole de obiceiuri de iarnă (Ruda) sau de colinde, precum şi diverse şezători.

5724

SEARA ARTELOR 2016UN MOMENT UNIC, PE 4 FEBRUARIE, LA SEARA ARTELOR DE LA

ŞCOALA DE ARTE CLUJ: “EXPOZIŢIA DE GRAFICĂ BRÂNCUŞI - 140 DE ANI!”

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

PROIECTUL „JOC POPULAR CLUJEAN“

Page 27: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Making of... Această publicaţie reprezintă broşura manifestărilor culturale ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din ultimii cinci ani, când conducerea instituţiei a avut ideea de a le imortaliza şi sub formă de produs tipărit. Dacă ne raportăm la aceşti ani de activităţi intense ale experţilor şi cursanţilor şcolii, putem spune că este o cronică – extrem de elocventă - în mii de imagini, a progresului înregistrat de către şcoală, şi a traiectoriei sale ascendente, atât în ochii publicului cât şi în cei ai specialiştilor.

. Referitor la conţinutul broşurii, aceasta imortalizează, prin fotografie de o excelentă calitate, puzderia de spectacole, expoziţii, concursuri şi festivaluri desfăşurate de instituţia noastră, multe din ele devenite tradiţionale şi care, an de an, capătă o amploare crescândă.

Iată o parte a evenimentelor care au devenit o tradiţie pentru şcoală, dând sens, în fiecare an de învăţământ, activităţii sale: „Întâlnirile de la Cluj” – cu memorabilele sale spectacole de muzică uşoară şi populară,

la care au participat, alături de cursanţii şcolii şi reprezentanţii unor instituţii similare din Satu-Mare, Timişoara, Piteşti, Reşiţa, Baia-Mare, Sighetu-Marmaţiei, etc. ; Taberele muzicale – de vară şi iarnă – ale cursanţilor secţiilor de canto muzică populară şi uşoară; proiectul „Şcoala Altfel”, destinat iniţierii elevilor claselor mici în taina artelor – ceramică, pictură, ţesut-cusut, iconografie, etc.; „Serile de iarnă” şi concertele de pricesne, „Sfântă cruce părăsită”, prilejuite de sărbătorile de Crăciun şi Paşte; Concursul Naţional de Pictură Contemporană şi Concursul Naţional de Grafică – „Anuala de Grafică”; manifestările de la Muzeul ”Octavian Goga” din Ciucea, în cadrul ciclului „Noaptea Muzeelor”; expoziţiile intinerante de pictură şi grafică, parte a proiectului “Cluj – oraşul comoară”, organizate în oraşe precum Bucureşti, Târgu Mureş, Alba Iulia, Carei, Turda, Timişoara, Reşiţa, Satu Mare – în ţară sau la Chişinău (Republica Moldova) şi Cernăuţi (Ucraina) ; Festivalurile „Tinereţe pe portativ”- muzică uşoară şi „Ritmul muzicii”- muzică pop-rock; expoziţiile de design vestimentar, din ciclul “Fashion Mix” sau “Parada modei”, organizate de cursanţii şi experţii claselor de design vestimentar; Galele “Reîntâlniri” – spectacole de muzică uşoară şi populară – dar şi expoziţii de artă plastice - susţinute de către absolvenţii şcolii; celebrarea Zilei Mondiale a Teatrului şi a Zilei Mondiale a Dansului, etc.

În concluzie, broşura „Making of“ reprezintă un excelent şi nepreţuit ghid de rememorare a acţiunilor de peste an desfăşurate de către Şcoala Populară de Arte

2556

SEARA ARTELOR 2016CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA

CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI„CERNĂUŢIUL ADMIRAT DE CLUJENI“ - REVISTA CRONICI BUCOVINENE, NR. 15

SURSA: http://cronicibucovinene.artbuc.cv.ua/images/pdf/15.pdf

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

BROŞURA „MAKING OF“

Page 28: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Județul Neamț va fi reprezentat, astăzi, la „Seara Artelor“, unul dintre cele mai importante evenimente de artă din țară, desfășurat la Cluj-Napoca. Ajunsă anul acesta la cea de-a treia ediție, manifestarea va aduce în fața publicului nu mai puțin de 20 de expoziții de pictură, sculptură, grafică, fotografie, artă decorativă, fashion, obiecte de artă tradițională, care vor fi prezentate publicului de către creatorii lor, cursanți ai școlilor de arte sau artiști profesioniști din Botoșani, Oradea, Piatra Neamț, Reșița, Galați, Bocșa, Mureș, Câmpia Turzii, Timișoara, Turda, Târgu Jiu, Cernăuți, Baia Mare etc.

Din județul Neamț, invitată să participe la această prestigioasă manifestare este clasa de pictură a Școlii Populare de Artă din cadrul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, coordonată de prof. Radu Macavei, cele mai bune lucrări ale cursanților urmând a fi expuse pe simezele expoziției intitulate „Peisajul, culoare și sentiment“.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Cluj și Școala de Arte „Tudor Jarda“ din Cluj-Napoca, vernisajele fiind însoțite de momente artistice și prezentări de reviste de cultură, recent realizate de centrele culturale și școlile de arte din Reșița, Alba Iulia, Galați, Mureș, Timiș și Cluj-Napoca. Gazdele vor prezenta nu mai puțin de trei publicații: „Arte“, numărul 11/2016, „Making Of – 2015“ și „Catalogul Serii Artelor, 2015 și 2016“.

Nu vor lipsi nici momentele muzicale, susținute de cursanții Școlii de Arte Cluj, de la secțiile de muzică, susținute sub genericul „Anul 2016 – Anul formațiilor artistice la Școala de Arte Cluj“, precum și concursurile de arte sau expozițiile cu lucrări premiate în diverse competiții. Evenimentul se dorește a fi un prilej de realizare a unui schimb de experiență între instituțiile culturale, dar și a unei punți de legătură între artiștii amatori și profesioniști din țară.

Irina NASTASIU

http://ziarulceahlaul.ro/pictorii-de-la-scoala-populara-de-arte-pe-simeze-clujene-2/

Din noiembrie 2014 până în prezent conducerea coregrafică a fost preluată de instructorul coregraf Viorel Dragomir, avându-l consilier artistic pe maestrul coregraf Florin Ciobanu. Din noiembrie 2014 şi până în prezent ansamblul s-a reconfigurat din punct de vedere coregrafic şi al numărului de perechi de dansatori, ajungând să se perfecţioneze, atât în plan coregrafic, cât şi în plan muzical.

Acompaniamentul este asigurat de un taraf, având în funcţie de repertoriu abordat patru până la opt instrumentişti.

De asemenea, prin grija şi munca meşterului popular Elvira Gavriş din Munţii Apuseni, ansamblul a fost dotat cu trei rânduri de costume populare noi, care respectă fidel modelele tradiţionale din zonele Câmpiei Transilvane, Dealurilor Clujului, Zona Codrului şi a Moldovei.

Activităţi la care Ansamblul „Popular“ a mai participat:

· 20 noiembrie 2014 – „Întâlnirile de la Cluj” cu Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare

· 13 martie 2015 – Festivalul „Pentru că e primăvară!”

· 30 aprilie 2015 - Spectacol de Ziua Internaţională a Dansului (29 aprilie)

· 1 mai 2015 - Spectacol de jocuri populare şi muzică populară - "Joc popular clujean", Muzeul Etnografic al Transilvaniei - Parcul Hoia

· În luna august a anului 2015 s-a r ea l i za t p r ima co labora re în s t ră ină ta te , în cadru l CIOFF ( O r g a n i z a ţ i a M o n d i a l ă a Fes t iva lu r i lo r de Fo lc lo r ) l a Festivalul de la Cugand – Franţa unde, alături de ansambluri din Franţa, Ecuador, Anglia, Kenya şi Laos, Ansamblul Popular “Vatră de Dor” s-a prezentat cu un excelent program de dansuri şi tradiţii populare.

5526

SEARA ARTELOR 2016PICTORII DE LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE, PE SIMEZE CLUJENE

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

ANSAMBLUL FOLCLORIC „VATRĂ DE DOR“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Page 29: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Ansamblul Popular „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte Cluj a luat fiinţă în luna noiembrie 2012, având ca scop promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti, a muzicii şi jocului tradiţional românesc. Ansamblul este format din cursanţi şi absolvenţi ai cursului de joc popular din cadrul instituţiei, cât şi din tineri iubitori ai acestei forme de exprimare cultural-artistică din Cluj-Napoca şi din secţiile externe ale judeţului Cluj.

Prima apariţie pe scenă a ansamblului a avut loc la cinci luni de la înfiinţarea acestuia, mai precis în luna aprilie 2013, în cadrul unui spectacol organizat cu ocazia deschiderii sălii multifuncţionale „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj. În program au fost prezentate jocuri din Câmpia Transilvaniei, sub îndrumarea instructorului Florin Rusu şi atenta consiliere a maestrului coregraf Florin Ciobanu.

După această prezentare au urmat numeroase participări la diferite evenimente şi festivaluri, atât locale cât şi naţionale,

dintre care amintim:

· 18 iulie 2013 - Câmpeni - participare la Festivalul de muzică populară Câmpeni cu Ansamblul folcloric "Popular" şi taraful "Rapsodia Someşană", colaborare cu Centrul de Cultură “A. Bena” – Alba-Iulia

· 30 august 2013 – Participare la Zilele Municipiului Turda

· 13 septembrie 2013 – Spectacol la Gilău „Varietăţi de septembrie”

· 28 – 29 septembrie 2013 – Festivalul „Jocul de pe câmpie” – ediţia a XIX-a – C e n t r u l J u d e ţ e a n p e n t r u Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

· 1 octombrie 2013 – Sala „Şantier” – deschiderea anului educaţional 2013 - 2014

· 2 – 3 noiembrie 2013 – Spectacol la Sighetu Marmaţiei – „Întâlnirile de la Sighet”, colaborare cu Centrul de Cultură Sighetu-Marmaţiei şi Şcoala de Arte “Gheorghe Chivu”

· 14 – 15 decembrie 2013 – Şcoala de Arte Timişoara la Cluj – „Întâlnirile de la Cluj”

· 29 martie 2014 – Spectacol „De la Cernăuţi la Cluj” – Sala „Şantier”

· 1 mai 2014 – „Joc popular clujean” în Parcul Etnografic Hoia

· 30 mai 2014 – „Întâlnirile de la Reşiţa” – „Magie şi dans”

· 3 – 4 iunie 2014 – Spectacol la Timişoara – „Întâlnirile de la Timişoara”, colaborare cu Centrul de Cultură Timiş şi Şcoala de Arte din Timişoara

· 30 octombrie 2014 – „Joia Artelor” – „Cânt şi joc...de joie bună”

2754

PREMIUL I

- MIHAELA JURCA - "ZBUGHIND PRIN IARNĂ"

- TIMIŞOARA

FESTIVALURI ŞI CONCURSURICONCURSULUI DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ "OBICEIURI DE IARNĂ"

- EDIŢIA A V-A

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

ANSAMBLUL FOLCLORIC „VATRĂ DE DOR“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

PREMIUL AL II-LEA

- PAULA ELENA ION - "CĂLDURA GAZDEI“

- ALBA IULIA

PREMIUL AL III-LEA - IOAN SORIN POPA - "VEŞTI ŞI POVEŞTI"

- ALBA IULIA

Page 30: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

De asemenea, printr-o organizare internă a actului cultural, s-a instituit „Joia A r t e l o r ” , s p e c t a c o l u l s ă p t ă m â n a l , deversificat, al Şcolii de Arte, o adevărată stagiune artistică.

5328

MENŢIUNEA A II-A - EDU MATEI - "BUCURIA ANOTIMPULUI ALB"

- BUCUREŞTI

MENŢIUNEA A III-A - MARCELA CUCEREANU - "FĂR' DE TIMP"

- CLUJ-NAPOCA

FESTIVALURI ŞI CONCURSURICONCURSULUI DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ "OBICEIURI DE IARNĂ"

- EDIŢIA A V-A

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

SALA „ŞANTIER“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

MENŢIUNEA I - RAUL NICOLAE KNALL - "ALUNECÂND PRINTRE ILUZII“

- ALBA IULIA

Page 31: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Construită la începutul secolului XIX (1838) alături de ansamblul eclectic din care face parte, clădirea ce adăpostește cele două săli destinate manifestărilor culturale ale Școlii Populare de Artă “Tudor Jarda” din Cluj- Napoca, reprezintă o etapă importantă a patrimoniului arhitectural industrial al Clujului.

Amena ja t ă pen t ru a r ă spunde necesităților culturale ale Școlii Populare de Arte ”Tudor Jarda”, sala multifuncțională “Șantier” se întinde pe o suprafață de cca. 245 mp și poate găzdui evenimente precum spectacole de teatru în diverse configurații, conferințe, prezentări de modă, concerte, expoziții, workshop-uri, baluri, cocktail-uri sau diverse târguri. Ea se află în clădirea din strada Fabricii de Zahăr nr.51, noul sediu al Școlii Populare de Arte. Aceasta din urmă este un așezământ cultural aflat sub tutela Consiliului Județean Cluj. De-a lungul existenței sale, clădirea a avut un spectru larg de funcțiuni, de la atelier de reparat șarete până la spital.

S-a dorit ca, atât prin cromatică, cât și prin materialitate, spațiul creat să permită desfășurarea actului cultural fără ca “personalitatea” amenajării să i se impună. Elementul identitar al sălii a devenit, astfel, peretele acustic, executat din panouri de MDF furniruit, perforate după o interpretare grafică a modelului tradițional de cusătură

populară românească, folosită la mâneca iei, “lunceț de unsprezeze” sau “albină”.

Noua scenă a fost inaugurată în cadrul concursului de muzică populară “Clujule, vatră de dor!” pe data de 15 noiembrie 2013, iar sala a fost deschisă în 26 aprilie 2013. De atunci, sala multifuncţională “Şantier” a găzduit – nu exagerăm! – sute de spectacole de folclor, muzică uşoară, simfonică, operă, balet, dans modern dar şi festivaluri sau concursuri de toate genurile. Practic, sala “Şantier” reprezintă însuşi “motorul” de funcţionare a întregului proces de învăţământ al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” , fiindcă aici totul se desfăşoară live , introducându-i pe cursanţi în atmosfera de spectacol şi învăţându-i să se deprindă cu instrumentele muzicale şi aparatura de a m p l i fi c a r e , f o r m ă e x c e l e n t ă d e “antrenament” pentru apariţiile viitoare pe scenă, în faţa exigenţei publicului.

De mult timp Sala “Şantier” a Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca n-a mai găzduit un festival artistic atât de consistent – care să dureze, în cele două zile de desfăşurare, 10 şi 11 martie 2016 - nici mai mult, nici mai puţin de şapte ore, cu atâţia experţi şi artişti în devenire care să urce pe scenă! Cele două spectacole, reunite sub titlul generic „Pentru că e primăvară!” au reprezentat, practic, o trecere în revistă a forţelor – absolut redutabile de care beneficiază Şcoala de Arte Cluj-Napoca, instituţie etalon a culturii clujene, şi chiar naţionale. “Noi am amânat această trecere la maturitate, sărbătorirea a 60 de ani de existenţă a şcolii – dar am preferat s-o facem acum, pentru că este primăvară” – a mărturisit, în ton cu titlul festivalului, actorul Petre Băcioiu, cel care împreună cu d-na Mariana Reman, cursantă a clasei de actorie a ş co l i i ş i p r ezen t a to r u l ma jo r i t ă ţ i i spectacolelor organizate în municipiul Dej, au fost amfitrionii evenimentului. Prima zi de festival a conţinut cincisprezece puncte, toate dinamice, de mare atractivitate, fiind susţinute de către cursanţii de la cursurile individuale ale instituţiei. Primele puncte din spectacol, cele dedicate muzicii clasice au aparţinut cursanţilor clasei de pian coordonate de expert Olga Bordas, a celei de canto clasic, coordonată de expert Alexandra Hordoan, precum şi a cursanţilor claselor de vioară şi chitară clasică, coordonate de expert Emanuil Toma, ultimele două momente beneficiind de acompaniamentul, la pian, al aceleiaşi Olga Bordas.

2952

Au urmat alte minirecitaluri – de caval şi clarinet – cel al cursanţilor clasei expertului Petrică Pleşca, al formaţiei SPA JAZZ BAND, coordonată de instructor Onişor Rodilă şi al cursanţilor clasei de orgă electronică, aparţinând profesorului Mihai Ghircoiaş.

FESTIVALURI ŞI CONCURSURI„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“

- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

SALA „ŞANTIER“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Page 32: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Un punct forte al programului reprezentat recitalul claselor de canto muzică uşoară, coordonate de expert Marina Maria Simionescu şi expert Petrovici Tünde, în acompaniamentul formaţiei “Recovered” condusă de instructor Rareş Suciu.

La un înalt nivel artistic s-au prezentat – ca-n toate ieşirile lor pe scenă - cursanţii claselor de canto muzică populară, coordonaţi de experţii Marina Maria Simionescu şi cei ai clasei expert Ana Strîmturean, cu un mănunchi de piese muzicale de mare valoare, din repertoriul tradiţional, în acompaniamentul tarafului “Vatră de Dor”, dirijat de expert Iancu Pop.

Momentele de muzică populară de valoare au continuat apoi cu un grupaj de piese instrumentale la saxofon şi taragot, ale clasei expert Petrică Pleşca şi ale clasei de canto muzică populară, coordonată de expert C l a u d i u C i o t l e u ş , a m b e l e î n acompaniamentul tarafului “Vatră de Dor” condus de expert Iancu Pop.

U l t i m e l e d o u ă p u n c t e a l e programului zilei de joi, 10 martie au aparţinut secţiilor externe de canto muzică populară, Gherla şi Dej, coordonate de expert Marinela Zegrean Istici şi expert Felix Gălan, în acompaniamentul profesionist al tarafului condus de Emil Mihaiu (vioară) – alături de Pusztai Aladar (braci), Dorin Mureşan (acordeon), Urszui Kalman (acordeon) şi Zenu Zanc (braci).

Revista ARTE a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” a fost înfiinţată în anul 2007, găzduind între paginile sale, inţial, materiale realizate de colegii sau cursanţii altor instituţii similare – din Cluj-Napoca sau din ţară. Apoi, printre semnatarii articolelor s-au numărat – din ce în ce mai pregnant – experţii şcolii, dar şi cursanţii cu rezultate notabile în domeniul lor artistic sau, pur şi simplu, cei dotaţi cu talent literar.

Oricum, mai multe activităţi ale şcolii, devenite tradiţionale, au devenit subiecte care au fost oglindite cu regularitate, acordându-li-se întreaga atenţie, odată cu dezvoltarea şi „creşterea” lor continuă, atât ca număr de participanţi, cât şi pe plan calitativ. Astfel, am remarcat cronici ale Concursului Naţional de Pictură, ajuns la a V-a ediţie, Tabăra Naţională de Iconografie pe Sticlă de la Voivodeni, ajunsă la a VI-a ediţie, Concursul Naţional de Grafică – „Anuala de Grafică”, ajuns la ediţia a VI-a, Concursul de Muzică Pop-Rock – „Ritmul Muzicii”, ajuns la a III-a ediţie, Concursul debutanţilor în jazz, ediţia XXI, Festivalul de Teatru, „Teatrul – de la clasic la modern”, ajuns la ediţia a V-a, spectacolele şi expoziţiile cuprinse în cadrul proiectului „Joia Artelor” – ajuns la a XXVIII-a ediţie, dar şi „Reîntâlnirile” cu foştii absolvenţi ai şcolii, de la clasele de canto muzică uşoară şi populară, în expoziţii sau spectacole - şi multe alte activităţi.

5130

De asemenea, nu au lipsit din numerele revistei ARTE interviuri şi reportaje cu experţii pe discipline ai şcolii, cu toţii, personalităţi de primă mărime ale culturii clujene şi naţionale, sub a căror îndrumare au crescut, la rândul lor şi alte personalităţi artistice care şi-au început activitatea, în calitate de cursanţi, în şcoala noastră.

FESTIVALURI ŞI CONCURSURI„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“

- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

REVISTA „ARTE“

Page 33: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

De asemenea, am organizat expoziţii personale ale multor artişti din Cluj-Napoca, din ţară, precum şi ale unor cursanţi şi experţi ai şcolii, printre care îi pomenim pe: Rodica Scutaru Milaş – pictură, Fleicia Răcean – pictură, Ion Piţoiu – grafică şi sculptură, Ana Irimieş – pictură, Doina Miclea – pictură, Monica Iorga – ceramică, Elena Marinca – pictură, Ion Zaiţ – linogravură color, Daniel Cosma - acuarelă, Diana Miclea - pictură, Ioana Rusu şi Crina Nemeş - ceramică, etc.

3150

Ziua de vineri, 11 martie a aparţinut cursanţilor Şcolii de Arte de la cursurile de grupă. Programul a fost deschis, spectaculos, de Orchestra de cameră “Camerata”, coordonată de expert Mihai Nan, cu un “Concert pentru orchestră de coarde şi clavecin” de Antonio Vivaldi.

În continuare a urmat un moment mult aşteptat de către clujenii aflaţi în sală şi, deopotrivă, de către organizatori: prima evoluţie pe scenă a “Fanfarei Judeţului Cluj”, aflată în coordonarea expertului Marius Beteag. Emoţionat, acesta a mărturisit, referindu-se la apariţia celei mai noi formaţii artistice a instituţiei, următoarele: “Un vis împlinit! De multă vreme vrem să avem şi noi o fanfară a Clujului, a civililor – fiindcă există deja una, demult, cea militară. Iar în momentul când i-am anunţat pe viitorii săi componenţi ce intenţii avem, ei au răspuns cu bucurie şi dragoste şi s-au prezentat imediat la acest ansamblu de suflători”.

Următorul punct din spectacol a aparţinut teatrului, trupei “Pavlov 25”, minunat pus în scenă de către expertul Petre Băcioiu, conţinând un monolog al unei cursante cu “harul scrisului”, Elena Taragan

FESTIVALURI ŞI CONCURSURI„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“

- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

GALERIA „ARTE“

Page 34: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

şi o scenetă din “Chiriţa” lui Vasile Alecsandri, interpretată memorabil de către Mariana Reman (Chiriţa), Lorena Ţentea (Luluţa) şi Anca Vălăsutean (servitoarea).

A venit momentul susţinut de “Fanfara Dej”, coordonată de reputatul instructor Vasile Sima Minea, după care Orchestra “Popular”, coordonată de expert Mihai Nan a făcut deliciul publicului cu mai multe piese de largă circulaţie.

În continuare, componentele trupei de dans contemporan “Rhythm Nation” – coordonate de expert Melinda Moga – au făcut dovada unei măiestrii deosebite, cu dansuri de grup, solo şi duo, o notă aparte conferind momentului Iulia Pop Mărginean,

un talent cu totul ieşit din comun, care a electrizat pur şi simplu sala!

În continuare, formaţia de muzică uşoară “Napoca” – aflată în coordonarea instructorului Rareş Suciu şi expertului Vannai Istvan – a oferit publicului câteva reuşite piese instrumentale.

Cea care a dat, ca-n nenumărate alte rânduri, o notă aparte de distincţie sărbătorii Şcolii de Arte Cluj-Napoca, a fost Corala “Canticorum” – coordonator expert Dorin Mircea Simionescu – printr-o interpretare de excepţie a pieselor “Canticorum iubilo”, de G.F. Haendel, “Mândruliţă pui, pui, pui”, de A. Bena, “Dona Sol”, de Nicolae Suciu, “Kyrie Eleison din Misa breve nr. 7 în do major”, de Charles Gounod.

Galeria ARTE a Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, situată pe str. Vasile Alecsandri nr. 1, a fost înfiinţată în anul 2008, la aniversarea a 90 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, prima manifestare culturală găzduită de aceasta fiind o expoziţie a Cercului de pictură al şcolii. De atunci, manifestările culturale în această galerie s-au succedat într-un ritm susţinut, angrenând forţe şi energii creatoare în continuă creştere: de la cursanţi sau experţi ai şcolii, până la artişti consacraţi, laureaţi ai unor concursuri naţionale sau internaţionale.

Astfel, nici un gen artistic nu a fost exclus din evenimentele culturale care s-au desfăşurat aici: expoziţii naţionale de pictură, sculptură, grafică, design vestimentar, ţesut-cusut, tapiserie, decoraţiuni interioare, fotografie, design vestimentar, ceramică, împletituri, etc. Totodată, la Galeria ARTE au avut loc lansări de carte, concursuri artistice cu caracter interdisciplinar, de anvergură naţională sau internaţională, spectacole de muzică, etc.

4932

Galeria, în frumoasa tradiţie iniţiată de conducerea Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” a găzduit până acum lucrările mai multor artişti – amatori sau profesionişti – nu numai din şcoală, ci şi a altor instituţii similare din judeţe, precum: Mureş, Vâlcea, Timiş, Brăila, Bihor,Alba, Covasna, Satu-Mare, Maramureş, etc. Nici absolvenţii şcolii nu au fost neglijaţi, acestora organizându-li-se, periodic, expoziţii de grup, intitulate sugestiv „Reîntâlniri”, semn că preocuparea pentru continuitate este mereu vie pentru conducerea şcolii.

FESTIVALURI ŞI CONCURSURI„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“

- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

GALERIA „ARTE“

Page 35: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

În anul 2015, la aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea şcolii, Galeria “55” şi-a schimbat denumirea în Galeria “60”, pentru a reflecta în mintea publicului, a cursanţilor şi a experţilor tradiţia îndelungată a acestei insti tuţi i emblematice a Clujului şi Transilvaniei.

Au urmat momentele artistice dedicate jocului popular, însumând evoluţia pe scenă a cursanţilor secţiilor externe de joc popular din localităţile Căianu (coordonator instructor coregraf Aurel Lucaciu), Izvoru-Crişului (coordonator instructor Torok Ferencz), Mintiu Gherlii (coordonator instructor coregraf Simion Berchi), Aşchileu (coordonator instructor coregraf Aurel Lucaciu), Mera (coordonator instructor Varga Zoltan), Floreşti (coordonator instructor coregraf Dinu Ban).

3348

Momentul următor, cel al clasei de instructor coregrafi - joc popular românesc, aflată în coordonarea coregrafului Florin Ciobanu a fost unul de clasă, cuprinzând o “învârtită rară”, “o învârtită deasă”, “pe picior” şi “feciorescu' de Agrij”, culese din valea folclorică Ciumărna şi Românaşi de la sătenii care mai păstrează jocul autentic al zonei.

FESTIVALURI ŞI CONCURSURI„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“

- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

GALERIA „55/60“

Page 36: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Ultimul punct din spectacol, cel susţinut de către Ansamblul folcloric „Vatră de Dor”, coordonat de instructorul coregraf Viorel Dragomir, a avut o suită de jocuri din Nordul Moldovei, iar ca noutate absolută, dansatorii au fost îmbrăcaţi în costume p o p u l a r e d i n z o n a B o t o ş a n i u l u i , confecţionate special pentru ei de către renumitul meşter popular Elvira Gavriş.

La finalul festivalului, a urmat premierea cu diplome de participare a celor implicaţi în organizarea festivalului, precum şi cuvântările oaspetelui de onoare, dl. Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi a directorului adjunct al Şcolii de Arte Cluj, Marius Moldovan.

“Vin de fiecare dată cu plăcere la Şcoala de Arte, datorită muncii instructorilor care produc plusvaloarea, de care este atât de mare nevoie. E o şcoală multicoloră, dar care aduce mereu alte şi alte culori. Mă bucur că sunteţi. Vă felicit pentru munca depusă şi aduc reverenţa instituţiei pe care o reprezint, Consiliul Judeţean, ca formă de respect pe care v-o poartă majoritatea cetăţenilor judeţului Cluj. Fiindcă, oriunde particip, când avem de-a face cu un absolvent al Şcolii de Arte putem vorbi de performanţă, indiferent despre ce domeniu ar fi vorba. Mă bucur, de asemnea, că în sfârşit Clujul are şi o fanfară”, a declarat , pr intre a l te le , vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Mulţumind oaspetelui pentru elogiile aduse şcolii, dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al instituţiei organizatoare, i-a asigurat la rândul său, pe experţii şi cursanţii secţiilor externe şi de la Cluj-Napoca, de disponibilitatea conducerii Şcolii de Arte de a colabora cu aceştia în toate domeniile de activitate în care sunt implicaţi. În concluzie, două zile de spectacol de calitate, cu un public numeros şi exigent – care a gustat din plin fiecare moment – semn că Şcoala Populară de Artă Cluj-Napoca se află pe o continuă traiectorie ascendentă…

Pentru a puncta împlinirea a 55 de ani de existenţă a Şcolii Populare de Arte "Tudor Jarda" Cluj conducerea instituţiei a decis, în anul 2010, deschiderea unui nou spaţiu expoziţional la sediul central de pe str. Fabricii de Zahăr nr. 51. Încă din prima clipă de funcţionare, acest spaţiu a fost larg deschis tuturor cursanţilor şi artiştilor plastici din Cluj şi din ţară, pentru promovarea talentului şi încântarea publicului iubitor de artă.

Prima expoziţie a fost constituită din propunerile de siglă a Şcolii de Arte, venite din partea cursanţilor de la Şcolile de arte din Cluj şi Oradea, iar a doua a reprezentat o colecţie de afişe realizate de către Livia Petrescu - şeful compartimentului arte plastice Şcoala de Arte Cluj, afişe realizate pentru manifestările culturale şi artistice organizate în perioada anilor 2008-2010. De atunci, evenimentele au curs, în mod firesc – în paralel cu dorinţa organizatorilor de a se dezvolta încontinuu pe plan artistic, astfel că şi evenimentele au crescut – ca număr şi calitate.

4734

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE

GALERIA „55/60“

Aici,în această galerie s-au desfăşurat ediţiile succesive ale unor expoziţii cu caracter tematic, ajunse deja manifestări de tradiţie: “Invernală” - expoziţie cu lucrări pe tema iernii, aflată la a IV-a ediţie, Expoziţia Concursului Naţional de Pictură, ajuns la ediţia a V-a, Expoziţia Concursului Naţional de Grafică, aflat la ediţia a V-a, Expoziţia de Design vestimentar, etc.

FESTIVALURI ŞI CONCURSURI„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“

- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016

Page 37: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

F o r u m u l I n t e r n a ţ i o n a l d e l a Bucureşti, intitulat sugestiv „Building education – un parteneriat pentru calitatea spaţiului educaţional românesc” este un p r o i e c t i n o v a t o r î n c o m u n i c a r e a interprofesională, o întâlnire unică dintre profesia de arhitect cu cea de educator, un par tener ia t în t re aces tea , meni t să îmbunătăţească dezvoltarea fenomenului educaţional din România. Evenimentul organizat de BORO PR and Communication, sub egida Ordinului Ahitecţilor din România s-a desfăşurat la Athenee Palace Hilton, cu participarea a peste 200 de invitaţi din Marea Britanie, Spania, Finlanda, Danemarca, Rusia, România - personalităţi din domeniile educaţiei şi arhitecturii.

Amfitrionul evenimentului a fost a rh i tec tu l c lu jean Şerban Ţigănaş , preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, iar din partea Şcolii Populare de Artă Cluj-Napoca au vorbit dl. Vasile Corpodean, managerul instituţiei şi arhitectul Paul Mihai Moldovan, tema prezentatată de aceştia fiind proiectul de reabilitare al sediului Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca. “Noi am avut onoarea să reprezentăm România în secţiunea tematică dedicată relaţiei dintre arhitect şi beneficiarul creaţiei sale. Am dorit, în cadrul acestei sesiuni să împărtăşim celor prezenţi dinamica experienţei noastre şi modul în care ea ar putea conduce la realizarea unor spaţii educaţionale de calitate. În urma vizualizării celorlalte echipe de arhitecţi şi benficiari din Finlanda, Marea Britanie, Danemarca şi Rusia, am devenit mai încrezători în tot ceea ce întreprindem aici la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca şi credem că munca noastră a fost apreciată şi se

ridică la nivelul evenimentului la care am participat ”.

La rândul său, Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” ne-a declarat următoarele: “De aproape 10 ani noi reabilităm spaţiul, ca să corespundă cerinţelor secolului nostru. La acest forum internaţional s-au prezentat proiecte din Rusia, Marea Britanie, Spania, etc. – însă numai legate de clădiri ridicate din temelie. Din România am fost singurii participanţi cu o clădire reconfigurată, care să corespundă unei şcoli de arte moderne, iar specialiştii au discutat îndelung pe tema acestui spaţiu educaţional şi pot să vă spun cu mâna pe inimă că lucrarea noastră a fost apreciată la superlativ”.

În cuvântul său de la încheirea forumului, dl. arhitect Şerban Ţigănaş a ţinut să menţioneze, referindu-se la lucrările prezentate în cadrul evenimentului – în care putem include şi lucrarea Şcolii de Arte Cluj: „Proiectele care ies din tiparele care consideră spaţiile pentru educaţie doar o infrastructură necesar a fi nepericuloasă în caz de seism sau incendiu sunt extrem de rare şi se datorează interacţiunii şi implicării unor oameni deosebiţi. Aceştia sunt conducători de instituţii şi arhitecţi, care au reuşit să depăşească încremenirea sistemului”.

Juriul Concursului Naţional de Grafică, “ANUALA DE GRAFICĂ” 2016 şi-a desemnat luni, 4 aprilie, câştigătorii, din rândul zecilor de participanţi din Brăila, Târgu Mureş, Sibiu, Alba-Iulia, Satu-Mare şi Cluj, care au trimis lucrări de grafică la cea de-a şaptea ediţie a concursului. Premiile au constat în importante albume de artă şi accesul, fără examen de admitere, la Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, organizatoarea concursului. Laureaţii ediţiei a VII-a a „Anualei de Grafică” sunt următorii: Premiul I - SANTHA HAJNALKA (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca), Premiul II – MARIA ZAMFIRESCU (Sibiu), ANCA MARIA PÎRV (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca), NICOLE MOSORA (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca), Premiul III - PAULA NUŢAŞ (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca). „Ne-am bucurat de un juriu avizat, compus, pe lângă experţii şcolii şi din graficianul Ovidiu Petca şi criticul de artă Călin Stegerean, dar şi de o participare numeroasă din partea şcolilor de arte din ţară. ANUALA DE GRAFICĂ e un concurs deja consacrat, aflat la a VII-a ediţie, iar tema lui din acesta an a fost „Puzzle figurativ”. Astfel, timp de două săptămâni, pe parcursul lunii martie toţi participanţii la activităţile şcolii au avut la dispoziţie o urnă şi au votat lucrările care le-au plăcut cel mai mult, e lement care a contat în s tabi l i rea premianţilor. De asemenea, important este faptul că şi ediţia din acest an – ca şi în cele trecute - a avut în concurs lucrări valoroase, evenimentul reprezentând un real câştig, atât pentru participanţi, cât şi pentru noi ca şcoală de arte”, a declarat Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” Cluj-Napoca.

Premiul I - SANTHA HAJNALKA (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca)

3546

LAUREAŢII CONCURSULUI NAŢIONAL DE GRAFICĂ „ANUALA DE GRAFICĂ” 2016, EDIŢIA A VII-A

EDUCAŢIE ŞI ARHITECTURĂ„BUILDING EDUCATION” - FORUMUL INTERNAŢIONAL DE LA BUCUREŞTI,

3 MARTIE 2016, CU PARTICIPAREA REPREZENTANŢILOR ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Premiul II – MARIA ZAMFIRESCU (Sibiu)

ANCA MARIA PÎRV (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca)

NICOLE MOSORA (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca)

Premiul III - PAULA NUŢAŞ (Şcoala de Arte „Tudor

Jarda” Cluj-Napoca)

Page 38: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Miercu r i , 24 f eb rua r i e , s a l a Filarmonicii “Dinu Lipatti” din muncipiul Satu Mare a găzduit, într-o atmosferă sărbătorească, spectacolul de muzică populară “Cântă şi încântă Dragobete” susţinut de cursanţii şcolilor de arte din Cluj-Napoca şi Satu-Mare. “Vă mulţumim pentru invitaţie, am venit cu drag, de Dragobete, iar dacă trebuie să facem o declaraţie de dragoste noi v-am făcut-o, demult. Eu, personal am fost la Satu-Mare, mai mult chiar decât la Bucureşti, iar colaborările între şcolile noastre sunt cele mai consistente avute vreodată cu o şcoală similară din ţară”, a declarat managerul Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, Vasile Corpodean. La rândul său, Mircea Deac, managerul Şcolii de Arte din Satu Mare a salutat prezenţa artiştilor clujeni pe scena sătmăreană - iar Florin Pop, directorul instituţiei cu o tradiţie de 110 ani a reiterat ideea că între clujeni şi sătmăreni se desfăşoară “cea mai tare colaborare din rândul şcolilor de arte“. Cu acelaşi prilej, al speech-urilor din deschidere, Robert Laszlo, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare a transmis salutul adresat clujenilor de către dl. Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.

Prima parte a spectacolului a aparţinut experţilor şi cursanţilor Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, programul fiind prezentat de către actorul Petre Băcioiu, acesta rememorând, cu emoţie, faptul că şi-a început cariera teatrală chiar la Satu Mare, în anul 1973. “Fiindcă vorbim în spectacol despre iubire, trebuie să ştiţi că ea nu are termene – 23, 24 februarie, între orele 16.00 şi 18.00, ci iubirea trebuie să fie sentimentul care ne domină zi de zi, clipă de clipă, şi e în sufletul nostru. Cât despre spectacolul pe care vi-l oferim dumneavoastră, în această seară, acesta a fost pregătit în tabăra de creaţie muzicală de la Căşeiu, de către experţii secţiei canto muzică populară Marina Simionescu, Ana Strîmturean şi Claudiu Ciotleuş”. Apoi, în entuziasmul general al sălii, dornică să se delecteze cu piese muzicale şi de joc din zona Clujului şi a Văii Someşului, au evoluat pe scenă soliştii Andreea Dulău, Nicuşor Butilcă, Mădălina Maier, Codruţa Tomuş, Adrian Răcăşan, Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu, Denisa Perde, Alexandra Bălaş, Denisa Pop, Mihaela Toşa, Ioana Mătieş, Dana Secheli, Ovidiu Fărcaş şi Răzvan Colcer, cu cântece interpretate individual sau în grup.

Avem alte două, moştenite şi mai avem şi două furci şi răstitoare, pe care se pune firul de cânepă ce urmează să se depene. Deţin obiecte frumoase, pe care nu vreau să le îndepărtez, în ruptul capului – după cum deţin şi războiul de ţesut al bunicii: cu iţe, spată, brâgle – şi toate componentele necesare pentru a începe o lucrare, numai bun să-i învăţăm şi pe cei tineri acest meşteşug”. Intervine în discuţie şi Ilisie, soţul Mariei, un bărbat zâmbitor şi optimist, în vârstă de 64 de ani : “Am participat la cel puţin zece şezători până acum, dar după ce am împlinit vârsta de 40 de ani, numai din zece în zece ani, că nu s-or mai făcut decât foarte rar, aşa că am zis să organizăm noi una…”

Între timp, în încăperea destinată ţesătoreselor au început poveştile între femei - pe diverse teme din viaţa satului, ajungând până la cele legate de măritiş - totul în timp ce ele muncesc de zor. La un moment dat, înaintea sosirii feciorilor s-a defăşurat un ritual ancestral, vechi probabil de milenii, cel al “datului cu ciurul”, în care două femei s-au pus spate în spate şi, ridicându-şi uşor poalele şi-au transmis, de la una la alta – prin rostogolire, printre picioare – o sită, chemându-i pe băieţii pe care-i vizau: “Vino Gheorghe, vino Vasile”!

4536

COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ“CÂNTĂ ŞI ÎNCÂNTĂ DRAGOBETE” – SPECTACOL DE MUZICĂ

POPULARĂ, AL ŞCOLILOR DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA ŞI SATU-MARE, ÎN SALA FILARMONICII DIN SATU-MARE.

Expertul Şcolii de Arte Cluj, Ana Strîmturean ne-a oferit degrabă şi o “mostră” dintr-o invocaţie rostită, odinioară, de fete când îşi chemau potenţialii iubiţi: “Haida bade, mai cu sară/Pe cărarea de la moară/ La casa din ulicioară / Că acolo-i şezătoare / Numai cu fete fecioare”. Iar tinerii nu s-au lăsat prea mult aşteptaţi, ajungând la uşa camerei fetelor – flăcăii primii, avându-i în spate pe muzicanţi. După care a început cu adevărat petrecerea: cu muzică, joc şi voie bună, pe mese apărând şi platourile încărcate cu delicatese şi alături de ele, băuturi. Şi, într-adevăr graţie entuziasmului organizatorilor – evenimentul, care a durat minute lungi, sfârşite din păcate mult prea repede, a însemnat o reuşită deplină. De asemenea, inedită a fost şi prezenţa unui interpret în vârstă de numai 14 ani, Bogdan Marius, din satul Guga, comuna Rugăşeşti, care i-a impresionat pe cei prezenţi cu talentul său, anunţându-se, în acelaşi timp ca o voce de perspectivă. „E pentru prima dată când particip la o şezătoare şi sper să vin şi la anul, oriunde s-ar organiza aceasta”, a arătat adolescentul.

Părăsim localitatea Răscruci şi gospodăria familiei Pop, cu mulţumirea de a fi î n t â l n i t – î n s e c o l u l n o s t r u , supertehnologizat – o mână de oameni care şi-au retrăit, efectiv, copilăria şi tinereţea, întorcându-se în timp, pentru câteva ore - şi bucurându-se de savoarea unei lumi pe cale de dispariţie, cea a satului românesc arhaic…

TRADIŢIE ŞI MODERNITATEŞEZĂTOARE LA RĂSCRUCI - 27 FEBRUARIE 2016

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIŢII ROMÂNEŞTI, LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUŢĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ŞEZĂTOARE”

Page 39: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Sâmbătă, 27 februarie un eveniment cu totul inedit a animat, timp de câteva ore, atmosfera aşezării Răscruci, comuna Bonţida: Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, prin secţiiile sale exterioare de ţesut-cusut din Cluj-Napoca, Bedeciu şi Căşeiu-Rugăşeşti, coordonate de “academicianul artelor tradiţionale”, Elvira Gavriş, a organizat o şezătoare populară, după modelul celor care se făceau odinioară în satul arhaic românesc. Astfel, gospodăria soţilor Maria şi Ilisie Pop s-a dovedit neîncăpătoare la „asaltul” cursantelor ţesătorese-cusătorese, aproximativ 30 la număr, dar şi al oaspeţilor de la Cluj, printre care Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte, expert Ana Strîmturean, cunoscută solistă de muzică populară şi Dolfina Aştilean, cursantă în anul III a cursului de canto muzică populară a şcolii. Totodată, cei ce au jucat rolul alaiului de „feciori”, asigurând şi partea muzicală a evenimentului au fost: Marius Moldovan - directorul adjunct al instituţiei (acordeon), Iancu Pop (vioară), Vasile Chiorean (taragot) şi Ovidiu Fărcaş (voce), cursant în anul I la clasa expert Claudiu Ciotleuş.

„Aici se în tâmplă o şezătoare tradiţională la care participă cursantele claselor de ţesut, pe care eu le coordonez la Cluj, Căşei-Rugăşeşti şi Bedeciu... Şi-au propus ca astăzi după-amiază - înaintea Postului Paştelui, când se sistează acest gen de evenimente - să reînvie motivul şezătorilor de altădată, un mijloc de întâlnire al tinerilor din satul străvechi, în care fetele organizau şezători ca să-şi găsesască partenerul”, ne-a declarat artistul popular Elvira Gavriş.

Manifestarea, aflată la a V-a ediţie - după ce trei, anterioare s-au desfăşurat la Bedeciu, în Munţii Apuseni şi alta la Cluj-Napoca - a fost găzduită în acest an de familia Pop, cea care a lansat invitaţia - cursanţilor, muzicanţilor şi cadrelor didactice de la Şcoala Populară de Arte din Cluj - să le calce pragul. “Am prins, în copilărie, şezători de acest fel la care se adunau bătrâni şi tineri să cânte, să lucreze, să povestească şi apoi să petreacă. Aşa că ne-am gândit să reînviem acest obicei care a fost odinioară şi în satul Răscruci”, declară, emoţionată, gazda - Maria Pop, la rândul său cursantă a secţiei de ţesut-cusut de la Cluj-Napoca.

Şi, parcă pentru a ne demonstra că în cazul familiei sale pasiunea pentru tradiţie nu e o vorbă goală, ţine neapărat să ne arate câteva obiecte din gospodărie, unele dintre ele vechi de peste o sută de ani: “Aceasta este o sucală, cu care bătrânii făceau ţevi pentru război şi cealaltă o depănătoare, veche de un centenar, cu care strămoşii mei depănau.

Au animat de asemenea atmosfera, cu numeroase momente de virtuozitate, dansatorii Ansamblului Folcloric “Vatră de Dor”, coordonat de instructorul-coregraf Viorel Dragomir. O notă aparte de valoare şi autent ic i ta te a dat spectacolului ş i acompaniamentul profesionist al Tarafului “Vatră de Dor”, dirijat de Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii de Arte Cluj şi de expertul Iancu Pop.

Spectacolul gazdelor sătmărene a fost, la rândul său la înălţime, fiind axat pe promovarea tinerilor talente din ”grădina” proprie. Astfel, prezenţa pe scenă a orchestrei “Doina Codrului” - coordonată de către prof. Vasile Chioran – a uimit prin faptul că era alcătuită, în marea ei majoritate, din tineri şi foarte tineri instrumentişti, omogenizată pe ici pe colo, cu membri experimentaţi, din această simbioză născându-se o performanţă de excepţie. Nici în cazul soliştilor de muzică populară sătmărenii n-au făcut excepţie de la principiul lor, aceştia impresionând publicul prin valoarea şi tinereţea lor debordantă: Melania Struţ, Dariana Bârsan, Laurenţiu Cuciulan, Ştefana Buzura Berar, Alexandra Sava, Lavinia Pop, Cristian Crişan, Bianca Maxim, Martina Jiboc, Adina Nistor, Timea Miclăuş, Suth Silvia, Bianca Cionca, Cătălin Bocicai şi Gabriela Pop – cea care a făcut şi oficiile de prezentator al părţii a doua a spectacolului.

3744

TRADIŢIE ŞI MODERNITATEŞEZĂTOARE LA RĂSCRUCI - 27 FEBRUARIE 2016

REÎNVIEREA VECHILOR TRADIŢII ROMÂNEŞTI, LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUŢĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ŞEZĂTOARE”

Finalul evenimentului s-a bucurat de-o surpriză de zile mari: prezenţa pe scenă a celui mai important artist al zonei şi unul dintre cei mai cunoscuţi solişti de muzică populară de la noi, Nicolae Mureşan, maestrul cântecului codrenesc. Iar recitalul său a constiutit un adevărat regal, pe care spectatorii – deopotrivă sătmăreni şi clujeni – l-au trăit în picioare, piesa lui emblematică, “Trecui aseară prin codru”, stârnind multă emoţie. Copleşit de primirea ce i-a fost făcută, maestrul Nicolae Mureşan, om de o mare modestie, le-a mulţumit celor de la Şcoala de Arte din Satu Mare, al cărei cursant a fost, în urmă cu 40 de ani, adresând însă şi un mesaj de suflet clujenilor: “Frumos s-au prezentat şi artiştii din Cluj şi sunt încântat că am ascultat cele mai renumite cântece ale Ardealului, cântate de grupuri de băieţi şi fete... Aşadar, ce poate fi mai frumos pe pământ”?

În concluzie, a fost o ieşire cu adevărat benefică pentru tinerii cursanţi clujeni – şi un minunat prilej pentru aceştia, de a căpăta un plus de experienţă scenică, atât de necesară pentru lansarea proprie, în procesul atât de sinuos şi dificil, al trecerii de la amatorism la profesionism. Şi care constituie, de altfel, visul fiecărui cursant din rândul celor care au evoluat, miercuri seară, pe selecta scenă a Filarmonicii “Dinu Lipatti” din Satu Mare.

COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ“CÂNTĂ ŞI ÎNCÂNTĂ DRAGOBETE” – SPECTACOL DE MUZICĂ

POPULARĂ, AL ŞCOLILOR DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA ŞI SATU-MARE, ÎN SALA FILARMONICII DIN SATU-MARE.

Page 40: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Seara zilei de vineri 18 martie 2016 a însemnat şi prima prezenţă, la Oradea, a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca cu prilejul unui excelent spectacol realizat în parteneriat cu Şcoala de Arte „Francisc Hubic” din localitate. Evenimentul vine ca un răspuns la spectacolul şi expoziţia din 4 februarie de la Cluj-Napoca, din ciclul „Seara Artelor”, la care orădenii au participat alături de instituţiile similare din Botoşani, Bocşa, Reşiţa, Alba-Iulia, Piatra Neamţ, Gala ţ i , Târgu Mureş ş i Timişoara . Spectacolul – prezentat cu talent şi inspiraţie de către Antonela Ferche Buţiu şi Vlad Tătaru – a fost receptat cu multă căldură de către spectatorii prezenţi în Sala Filarmonicii de Stat Oradea, care i-au răsplătit, pe cursanţi şi pe experţii lor cu aplauze prelungite. Spectacolul a fost anunţat – la propriu - cu surle şi trâmbiţe, de către gazde, prin cursanţii Secţiei de Instrumente de suflat din alamă, coordonată de profesorul Dee Robert, dând astfel semnalul debutului recitalului clujenilor. Aceştia şi-au început evoluţia prin două momente de muzică clasică: piese interpretate la pian de Mihai Zăvoian şi Olimpia Damşa, cursanţi ai clasei de pian coordonate de expert Olga Bordas şi un minirecital al orchestrei de cameră „Camerata” a Şcolii de Arte Cluj, coordonată de expert Mihai Nan, în componenţa căreia îi avem pe Mihai Nan, Bianca Hodrea, Emanuil Toma, Liviu Pucani, Marina Simionescu, Emilian Bojan, Dorin Simionescu, Timofei Muntean, Iancu Pop şi Olga Bordas.

A urmat recitalul clasei de muzică uşoară, coordonată de experţii Petrovici Tunde şi Marina Simionescu, care a electrizat sala prin forţa interpretativă şi talentul cursanţilor Fazekas Kriszta, Mihai Ursu, Carmen Azoiţei, Horaţiu Haiduc, Lavinia A d a m , a c o m p a n i a ţ i d e f o r m a ţ i a „Recovered”, condusă de instructor Rareş Suciu.

. În continuare clujenii un potpuriu de cântece populare din Transilvania, la fel de aplaudat ca şi cel al colegilor care au performat anterior, aparţinând cursanţilor clasei de canto muzică populară a şcolii clujene, Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu, Mihaela Toşa, Ioana Mătieş, Andreea Dulău, Mădălina Maier, Codruţa Tomuş, Denisa Pop, Ovidiu Fărcaş, Nicuşor Butilcă, Răzvan Colcer, Dana Secheli şi Denisa Maria Perde, avându-i ca şi coordonatori pe experţii Ana Strîmturean, Claudiu Ciotleuş, Marina Simionescu şi Dorin Simionescu. Recitalul tinerilor interpreţi de muzică populară a fost acompaniat de către Taraful „Vatră de Dor” al Şcolii Populare de Arte Cluj, condus de Iancu

Mă bucur mult de această tabără, pentru că am avut ocazia să îmi cunosc mai bine colegii, mai ales că trupa de muzică uşoară a şcolii s-a reîmprospătat – aşa că de acum ne este mai uşor să lucrăm împreună şi să progresăm, în acelaşi timp”, declară aceasta.

La rîndul său Elisei Mureşan, al doilea nou membru al formaţiei “Recovered” – pianist de talent, care urmează cursurile Academiei de Muzică din Cluj – a venit tocmai de la Deva! „Acesta a fost primul spectacol al meu cu trupa Şcolii de Arte şi încep să mă simt din ce în ce mai bine alături de noii mei colegi. Sunt onorat să fac parte din echipa acestei instituţii – şi sper să facem performanţă, aşa cum am făcut până acum, pe plan individual”, arată entuziasmat tânărul artist.

4338

COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJREUŞIT DIALOG ARTISTIC ÎNTRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE

CLUJ ŞI ŞCOALA DE ARTE ORADEA - ÎN SALA FILARMONICII DE STAT DIN ORADEA - 18 MARTIE 2016

Cât despre celălalt nou membru al formaţiei, basistul Albert Adiaconiţei, acesta provine tocmai din... Brăila. „Am venit la Cluj ca să studiez la Finanţe-Bănci, după absolvire m-am stabilit la Cluj-Napoca, iar gândul meu este să mă dezvolt profesional în această formaţie”, a mai mărturisit Albert. I a t ă – î n m a r e - o i m a g i n e a structurii…naţionale a echipei actuale a Şcolii de Arte, care cu fiecare nou an de învăţământ îşi schimbă (în bine, sperăm!) componenţa grupurilor care performează pe scenă!

TABERE DE CREAŢIE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ 2016“TABĂRA MUZICALĂ DE IARNĂ CĂŞEIU” - UN LOC GEOGRAFIC MIC,

DAR CU REZONANŢĂ NAŢIONALĂ PENTRU ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „TUDOR JARDA”!

Page 41: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

Spectacolul a fost prezentat – cu talent şi inspiraţie, fiind pigmentat cu monologuri şi meditaţii pe tema iubirii de către Mariana Reman, cursantă a clasei de actorie a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, secţia externă Dej, cunoscut moderator cultural al Dejului, şi de către profesorul său, actorul Petre Băcioiu.

De menţionat faptul că, pe toată durata spectacolului în sală s-a desfăşurat şi o şezătoare tradiţională, organizată de către cursantele claselor de artă populară din Căşeiu-Rugăşeşti şi Cluj - coordonate de către “academicianul artelor populare”, Elvira Gavriş, renumit artist popular - care şi-au prezentat costumele realizate pe parcursul primului semestru al anului educaţional de la Şcoala de Arte.

Un element cu totul ieşit din comun merită subliniat, şi anume că peste 80 la sută din cursanţii şcolii prezenţi în această tabără provin dinafara judeţului Cluj: Maramureş, Sălaj, Mureş, Suceava, Bihor, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Alba, Brăila etc. Acest aspect îi oferă Clujului, în toiul competiţiei pentru desemnarea titlului de “Capitală culturală europeană, 2021”, un argument şi o rezonanţă cu totul speciale pentru ca muncipiul nostru să fie un serios pretendent la preţiosul titlu.

De pildă, Mădălina Maier, cursantă la clasa de muzică populară a venit la Cluj-Napoca din judeţul Mureş, pentru a urma Facultatea de Studii Europene, şi se declară încântată de ce a întâlnit la Şcoala de Arte: „Ne împăcăm foarte bine aici, noi, cei din acest colectiv, şi totul se desfăşoară la modul superlativ”. La rândul său, Iona Mătieş o altă cursantă venită din Maramureş la Şcoala de Arte din Cluj, ne mărturiseşte: „Mi-a făcut plăcere să aduc cântecul şi tradiţia din Maramureş aici, la Cluj, şi m-am decis să rămân în municipiul de pe Someş, pentru totdeauna”.

Fazekas Kriszta, cursantă la secţia canto muzică uşoară, s-a transferat recent la Cluj-Napoca de la Şcoala de Arte din Oradea, . “ Am venit să studiez la Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca şi am profitat de acest lucru şi m-am reînscris, în anul II la Şcoala de Arte “Tudor Jarda” .

Pop, în componenţa cărora îi menţionăm pe Cătălin Banc, Dorin Simionescu, Mihai Moroşan, Alexandru Hatfaludi, Vasile Chiorean şi Petrică Pleşca.

Spectacolul Şcolii de Arte “Francisc Hubic” a fost şi el la înălţime, cu mai multe momente de muzică clasică, aparţinând elevilor Sim Robert, Butuc Filip, Gavrilaş Patricia, Sebastian Balaj, Sarkozi Tibor, M e s a r o s L e v e n t e , î n c h e i a t e p r i n interpretarea la patru mâini, la pian, a unui „Dans maghiar”, de către profesorii Alina Orban şi Bogdan Bodiş Adam. Aplaudaţi la scenă deschisă au fost, în cadrul acestui moment, mai ales soliştii Sebastian Balaj şi Meszaros Levente, din clasa managerului Şcolii de Arte din Oradea, prof. Marian Boboia, la rândul său un bariton de renume. Au urmat reuşite minirecitaluri de muzică uşoară, din repertoriul românesc şi străin, ale cursanţilor Sergiu Sabău, Narcisa Badea, Edina Bodor, Bogdan Caraman, de la clasa profesorilor Lăcrimioara Deac, Kasa Tamas şi Ari Nagy Alexandru, acompaniaţi de către ART Band, orchestra de muzică uşoară a instituţiei orădene.

3942

Momentul oferit apoi de către cursanţii clasei de canto muzică populară a şcolii, acompaniaţi de Orchestra „Rapsodia Bihoreană” – dirijor prof. Liviu Buţiu - a fost, de asemenea, unul de referinţă: au încântat publicul, cu renumite piese din folclorul zonei, grupul vocal „Lioara”, Denisa Mihele, Flavia Sferle, Teodora Şandru, Roxana Bernide, Andrada Tulvan, Andrei Dem, Dodu Mădălin, Bronţ Florin. Finalul spectacolului a fost cu totul ieşit din comun, culminând cu interpretarea originală a piesei „Bătuta Moldovenească”, de către prof. Lăcrimioara Deac şi Antonela Ferche Buţiu, acompaniate de către orchestrele reunite – de muzică uşoară şi populară – ale Şcolii de Arte „Francisc Hubic” Oradea. Astfel, „Bătuta de la Moldova” a început cu motivul muzical al piesei “Thunderstrock”, din repertoriul formaţiei de muzică rock „A.C.D.C.”, după care s-a „mulat” pe folclorul românesc, luând forma unei bătute moldoveneşti autentice. Piesa a extaziat, pur şi simplu, sala prin ritmul infernal şi interpretarea de excepţie a celor două soliste, acompaniate de către cele două formaţii.

COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJREUŞIT DIALOG ARTISTIC ÎNTRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE

CLUJ ŞI ŞCOALA DE ARTE ORADEA - ÎN SALA FILARMONICII DE STAT DIN ORADEA - 18 MARTIE 2016

TABERE DE CREAŢIE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ 2016“TABĂRA MUZICALĂ DE IARNĂ CĂŞEIU” - UN LOC GEOGRAFIC MIC,

DAR CU REZONANŢĂ NAŢIONALĂ PENTRU ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „TUDOR JARDA”!

Page 42: Fabrica de Cultură Cluj · Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai vechi teatru din ţară - 19 mai 2016 - 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la

În cuvântul său de după spectacol, oferind o plachetă oaspeţilor clujeni, managerul gazdelor, prof. Marian Boboia a mărturisit următoarele: „Cred că nu regretaţi că n-aţi ajuns la emisiunea „Românii au talent” pentru că tot ce-a fost azi aici, în sala Filarmonicii de Stat Oradea, a fost o infuzie de talente.

Îi felicit de asemnea pe prietenii noştri de la Cluj, pe vechiul meu prieten Vasile Corpodean şi mi se pare benfică prezenţa lor aici, în primul rând pentru cursanţi – şi totodată şi pentru spectatori”. La rândul său, Vasile Corpodean, managerul instituţiei clujene, a replicat: “Am început en-fanfare şi-am terminat en-fanfare. E un eveniment epocal, pentru că în cei 90 de ani ai Şcolii de Arte din Oradea şi în cei 60 ai şcolii noastre ne-am întâlnit pentru prima dată aici, la Oradea, într-un spectacol”. Apoi, a relatat, pe un ton anecdotic faptul că aflat în lojă, împreună cu dl. manager Boboia, acesta îl întreba despre locul de origine al diferiţilor cursanţi de la Cluj, care evoluau pe scenă, iar aproape toţi erau originari din alte oraşe ale ţării, numai din Cluj-Napoca, nu.

I a r l a n e l ă m u r i r e a a c e s t u i a , managerul clujean i-a răspuns: “Ăsta-i Clujul!”, sugerând componenţa naţională a cursanţilor Şcolii de Arte “Tudor Jarda” şi de asemenea, anvergura pe care a căpătat-o această instituţie. Totodată, Vasile Corpodean şi-a exprimat credinţa că activităţile comune ale celor două şcoli vor fi de-acum mult mai frecvente, ele nefiind nevoite să aştepte să mai treacă alţi 60 de ani până la viitoarea lor reîntâlnire.

Pentru câteva zile, în perioada 8-12 februarie 2016, micuţa localitate Căşeiu a găzduit Tabăra muzicală de iarnă, destinată cursanţilor secţiilor de canto muzică uşoară şi muzică populară ai Şcolii Populare de Arte din Cluj-Napoca. Câteva zeci de cursanţi, ghidaţi cu răbdare şi profesionalism de către experţii lor au pregătit, în ritm susţinut, un spectacol ce a fost prezentat la finalul taberei publicului din zonă avid de cultură. „Au fost, timp de cinci zile câte trei repetiţii zilnice, desfăşurate pe două ateliere, cel de muzică uşoară şi de muzică populară, pregătindu-se un program special dedicat acestor zile pline de dragoste, ce va fi azi prezentat în Căminul Cultural din Rugăşeşti, intitulat „Iubire şi ...iubiri”. Cu el ne vom prezenta, în această lună, la spectacolul „Cu drag, de Dragobete”, de la Filarmonica Satu-Mare, în organizarea Şcolii de Arte din Satu-Mare, şi în luna martie, la Filarmonica din Oradea, în organizarea Şcolii de Arte din Oradea. Totul, ca răspuns la participările şcolilor mai sus menţionate la diversele spectacole sau evenimente ale Şcolii de Arte din Cluj-Napoca”, ne-a declarat înainte de eveniment dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte din Cluj.

Spec taco lu l – rod a l munc i i cursanţilor şi al coordonatorilor şcolii, Marina Simionescu, Petrovici Tunde (muzică uşoară), Claudiu Ciotleuş, Marina Simionescu, Ana Strîmturean (muzică populară) – a adus o notă primăvăratică, impresionând spectatorii care au umplut până la refuz sala. A fost un minunat prilej în prima parte a spectacolului pentru Mădălina Rusu, Carmen Azoiţei, Mihai Ursu, Lavinia Adam, Fazekas Kriszta, Raul Bedeoan, Alexandra Pasc, Horaţiu Haiduc, Sorin Beldean, Adela Savu şi formaţia „Recoverded”, condusă de Rareş Suciu, de a ridica sala în picioare, interpretând - cu forţă şi talent - piese de s u cce s d in r ep e r to r i u l n a ţ i o n a l ş i internaţional.

4140

TABERE DE CREAŢIE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ 2016“TABĂRA MUZICALĂ DE IARNĂ CĂŞEIU” - UN LOC GEOGRAFIC MIC,

DAR CU REZONANŢĂ NAŢIONALĂ PENTRU ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „TUDOR JARDA”!

Iar evoluţia cursanţilor secţiei de muzică uşoară s-a încheiat, fulminant, cu piesa „Still Loving You”, din repertoriul formaţiei „Scorpions”, aducându-i pe spectatori la o cotă a celor mai înalte trăiri, specifice marii arte.

Cea de-a doua parte a spectacolului a fost dedicată muzicii populare, iar soliştii Adrian Răcăşan, Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu, Mihaela Toşa, Ioana Mătieş, Andreea Dulău, Mădălina Maier, Codruţa Tomuş, Denisa Pop, Ovidiu Fărcaş, Nicuşor Butilcă, Alexandru Bălaş, Răzvan Colcer, Dana Secheli, Denisa Perde, acompaniaţi de Taraful “Vatră de Dor”, dirijat de Iancu Pop, au lăsat de asemenea o excelentă impresie publicului din zonă, bun cunoscător al acestui gen muzical.

COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJREUŞIT DIALOG ARTISTIC ÎNTRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE

CLUJ ŞI ŞCOALA DE ARTE ORADEA - ÎN SALA FILARMONICII DE STAT DIN ORADEA - 18 MARTIE 2016


Top Related