salvaŢi tv cultural - costyconsult.files.wordpress.com · orient latin pag.4 Î n 14 iunie,...

of 49/49
SALVAŢI TV CULTURAL

Post on 22-Sep-2019

0 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • SALVAŢI TV CULTURAL

  • Orient Latin pag.2

    Redactor-şef: Ilie Chelariu.Design&tehnoredactare: C he.

    Adresa pt. corespondenţă:Aleea Martir Ioan V. Avram,

    nr. 1, sc. A, ap. 18,cod 300377,Timişoara

    Tel.: 0727 212636, 0720 664665;

    e-mail: [email protected];[email protected]

    Uniunea Cititorilor din RomâniaEditorial

    ILIE CHELARIU

    ISSN 1453-1488

    CUPRINS:

    HANS DAMA:Simpozion omagial la Viena

    Suplimentul “Spieluhr” –DAMIAN URECHECornel UngureanuLiviu UrecheDoru Macriş

    IGOR ISAC:Oameni şi Noapte. De veghela Eminescu. Marginalii

    POEZIEIleana RomanDaniel DăianNicolae Sârbu

    PROZĂDuşan BaiskiDoru Macriş

    TEATRUSimona Vintilă –”Blessed”

    CRITICĂRadu PanaitPetru BirăuLucian GruiaCostel Stancu

    STELA NEDASărbătoarea poezieiromâneşti la Uzdin

    Coperta noastră (back-ground): manuscris ineditIon Chichere, datat 1990,descoperit recent de CostelStancu.

    Se întâmplă acum:- 53% nu au citit nicio carte în 2012;- 21% afirmă că au citit 1-2 cărţi;- 11% au citit 3-4 cărţi;- 15% au citit 5 sau peste 5 cărţi.Pe categorii de vârstă: nu au citit nicio

    carte 32% dintre cei cu vârsta între 18 şi 30de ani, 49% dintre cei din segmentu l 31-55de ani ş i 68% dintre s eniorii de pes te 55 deani!

    La capitolul 1-2 cărţ i citite, se înscriu29% din tre cei din categoria de vârstă 18-30 de ani, 25% dintre cei din categoria devârstă 31-55 de ani ş i 13% dintre cei peste55 de ani.

    Cu 3-4 cărţi citite în 2012, se laudă 20%dintre cei până în 30 de ani, 10% dintre ceipână în 55 de ani şi 7% dintre cei peste 55de ani.

    Doar 19% d intre cei între 18 şi 30 deani, 16% dintre cei în tre 31 şi 55 de ani şi11% din tre cei a căror vârstă depăş eşte 55de ani au citit cel puţin 5 cărţi.

    Procen tele acestea îns eamnă unsondaj profesionist, făcut în septembrie.

    Deşi sunt mândru că fac parte dintrecei care au citit cel puţin cinci cărţi anul

    aces ta, cifrele mi se par alarmante, dar arputea fi şi mai grav dacă ne gândim la primacategorie de vârstă: dacă s cădem cărţilenecesare în proces ul de învăţământ, vorrămâne nişte procente deprimante...

    Mai dramatică ni se pare situaţia la„sondaţii” de vârs ta a doua şi a treia, pevremuri cei mai fideli cumpărători de cartede ficţ iune. Dacă cei de vârstă medie n-autimp, că aleargă, cât e ziulica de lungă, să secăpătuiască, la vârsta a treia dezastrul e to-tal, una din cauze, în viziunea noastră, fiindpreţu l cărţilo r în raport cu pensiile. Într-oţară în care avem un lider po litic numit„Drujba lui Dumnezeu”, iar codrul e frate cuexportatorul, dar nu cu cititorul, normal căhârtia e scumpă. Rezultatul este că se scot,în masă, tiraje de 100 de exemplare, că doarcei subvenţionaţi local mai îndrăznesc 300,şi doar autorii şi editu rile centrale geograficşi vecine cu fondurile bugetare s e mai laudăcu tiraje de 1.000 de exemplare. Dar, stai, astanu e totul: nu întregul tiraj ajunge în circuit!Nu demult , reacţ ionarii care au ocupats alariile democraţilor bugetari d in ICRspuneau că beciurile gem de cărţi editatedin sudoarea cinstitului popor de necititorişi nedifuzate. Deşi, înt r-un fel, îi înţeleg, lecreşte valoarea. Uitaţi-vă ce scumpe suntcărţile de-acum două-trei sute de ani...

    O proiecţie la orizontul anilor 2030-2040arată că se poate înfiinţa, fără frică de ridicul,Uniunea Cit itorilor din România, că doarvreo 2.500 de cititori de ficţiune vor rămâne,cam câţi membri are USR acum.

    În mod normal, cei ce conduc breaslascriitorilor ar trebui să se alarmeze la vederearezultatelor sondajulu i, să facă un plan demăsuri ş i de la întâi să-i dea bătaie. Legeaspons orizării este confuză şi prigoneş tecu ltura necomercială, pos tul cultural deteleviziune a dispărut, tipografiile se luptăcu o hârtie scumpă, reţelele de difuzare terup (comisioane de 35-40%). Dar cine s-ofacă? Preşedintele-i prin Franţa şi l-a lăsatde jurnă pe vicepreşedinte, dar acesta e toatăziua pe la partid şi prin televiziuni, aş a că l-alăsat pe următorul să semneze hârt iile. Chiarşi şeful asociaţiei bucureştenilor, mai nou, afost numit v ice în ţara făgăduinţei bugetare,însă el e act iv, iar pe blogul lui plouă cu ştiri,comunicate şi comentarii. În schimb, site-ul„central” al USR e de toată jena: două-treipostări pe trimestru, d in care majoritatea cuşi despre dâmboviţeni, greşeli, î din i-uri,deşi cred că a costat şi cos tă ceva...

    Bine măcar că a dispărut personajulacela care semna „Comitetul”...

    Preşedinte: Nina Ceranu

  • Orient Latinpag.3

    Sub genericul „Intermediar între culturişi generaţii: Poetul ş i filologul d r. HansDama”, a fost omagiat, în 25 iunie 2012, laTeatrul “Pygmalion” d in capitala Austriei,bănăţeano-vienezul originar din SânnicolaulMare, un veritabil ,,ambasador al culturii ro-mâno-austriece din Viena”, acţiune organi-zată de Asociaţia Culturală “Hora” din Viena,As ociaţia Şvab ilor Bănăţen i din Austria,Societatea Austro-Română din Viena, TeatrulPygmalion şi Fundaţia Etniei Germane dinFostul Imperiu Austro -Ungar.

    Au luat cuvântul dramaturgu l PhilippKaplan, de la Pygmalion, Roxana Bulz, dinSânnicolaul Mare, studentă la Universitateadin Viena, apoi s-a citit un eseu, despre HansDama, al crit icu lui Cornel Ungureanu ,preş ed intele filialei USR. Sifo ra Sava(preşedinta Asociaţiei Hora) a vorbit despreactiv itatea lu i Hans Dama în cadru lAsociaţiei Şvabilor Bănăţeni din Austria (pebaza volumului omagial Österreich und dieBanater Schwaben, Wien 2005, dedicat, lacea de-a 85-a aniversare, lui Franz Klein,multă vreme preşedinte al aceleiaşi asociaţii,şi editat de H. Dama, el însuşi preş edinte,azi, al aces tei as ociaţ ii), referindu-s eîndeoseb i la cercetările editorului cu privirela ajutorarea a circa 40.000 de copii din Viena,

    Hans Dama s-a născut în 1944 în localitatea bănăţeană SânnicolauMare. A făcut studiile universitare (germanistică, geografie, peda-gogie, romanistică, ştiinţe economice) la Timişoara, Bucureşti şi Vie-na. Până în 2010, a funcţionat ca universitar la Institutul de Romanisticăşi la Institutul de Translatori din Viena. Este colaborator al mai multorreviste de specialitate din Austria, Germania, Mexic, România, Spaniaşi Ungaria, în care publică eseuri, poeme, studii etc.

    A tradus în limba germană din Lucian Blaga, George Bacovia,Nichita Stănescu, Anghel Dumbrăveanu, Octavian Doclin ş.a. A pu-blicat în diverse antalogii, precum şi în volume proprii. Versuri:Schritte (Paşi), Viena (ediţia I, 1980; ediţia a II-a, 1990); Gedankenspiele(Jocuri de idei), Frankfurt/M ain, 1990; Rollendes Schicksal (Tăvăluguldestinului), Frankfurt/Main, 1993; Spätlese (Cules târziu), ed. I, Dublin-New York-Viena, 1999; e d. II-a, Viena, 2012; Vereinsamtes Echo (Ecourirăzleţe), trad. George Guţu, Cluj/Klausenburg, 2002; Launen desSchicksals/ Capriciile destinului, trad. Simion Dănilă, Viena, 2006;Zeitspanne (Răstimp), Viena, 2008; Im Schatten der Zeit/În umbratimpului, trad. Simion Dănilă, Vie na, 2011. Proză: Unterwegs (Pedrumuri), Cluj/Klause nburg, 2003.

    care, în perioada 1916-1930, când foameteas-a generalizat în Aus tria, au găsit casă şimasă gratuită în Banat.

    Un profil al lui Hans Dama, văzut prin„bănăţen ismul cultural”, a realizat băimă-reanu l George Achim, poet ech inoxist ,profesor universitar, actualmente „gastpro-fes sor” la Inst itutu l de Romanis tică alUnivers ităţ ii din Viena. Profes oarauniversitară Andrea Anna Kolbus, originarădin Jimbolia, biolog cu studii în Germania,cercetător, a vorbit despre multiplele legăturiistorice dintre Viena şi Banat reflectate înviaţa şi opera lui Hans Dama.

    Despre opera sărbătoritului, la obiect,au prezentat referate prof. dr. Herbert Bockeldin Pass au, altădată universitar timişorean,originar din Aradu Nou: Despre proza luiHans Dama; prof. univ. dr. Nelu Brădean-Ebinger, din Budapesta, bănăţean şi el, custudii de filologie la Bucureşti, Budapestaşi în Fin landa: Hans Dama – poetul; şi prof.Simion Dănilă, d in Belinţ , jud. Timiş ,t raducăto r al poeziei lu i Hans Dama înromâneşte: Hans Dama – traducător alliteraturii române în spaţiul germanofon.

    O ultimă luare de cuvânt, o veritabilălaudatio , a fost cea a doamnei Veron ikaMickel, preş edin ta arond is mentulu iJosefstadt din Viena (funcţie ech ivalentă cucea de p rimar de secto r de la noi), care l-aapreciat pe Hans Dama ca fiind „unadevăra t european , un media tor în treculturi, naţiuni şi generaţii, un om atât demultila teral şi totodată atât de modest“,care t răieş te în t r-o Vienă unde, din trelocuitorii de alte etnii, românii ocupă loculal treilea după germani şi polonezi.

    În încheiere, Philipp Kaplan şi poetulHans Dama au dat citire, în limba germană şiromână, unor poezii şi anecdote ale poetului(cu Marin Sorescu, şi alţii, în vizită la Viena),care au fost savurate de întreaga audienţă.

    De remarcat şi micul concert susţinutde basul Theodor Coresi şi soţia sa, sopranaCatarina Coresi Lal, din Viena, originari dinRomânia.

    În pauză, invitaţii au vizitat expoziţia-surpriză despre – cu – de Hans Dama,pregătită de Dorel T. Usvad, mare filatelist,cartofil, numismat, promotor al românismuluiîn Austria, prin păstrarea vie a amitirii treceriiprin Viena şi alte localităţi a unor mari numedin is toria şi cu ltu ra noas t ră: Cuza,Eminescu , Grozăvescu , Blaga etc. Şi –subliniem – fără implicarea Institutu lui Cul-tural Român din Viena.

    Dorinţa de a nu se pierde în neguravremilo r bunele relaţii de convieţuire şifrumoas ele tradiţii ale etniilo r din acestspaţiu îl îndeamnă mereu pe Hans Dama sărămână ambasadoru l cultural pendulândîntre Austria şi România. Simpozionul a fosto reuşită, iar intenţia ca pe viitor să se con-t inue s eria aces tor în trun iri pent rudezvoltarea legăturilo r româno-austriece şia sch imburilor culturale în tre aceste ţăritrebuie salutată, întrucât contribuie astfel lapunerea în operă a principiului european al,,unităţii în diversitate’’.

    (ROXANA BULZ)

    Hans D

    ama, portret de M

    arin Sorescu,1988

    Simpozion omagialHans Dama

    la Viena

  • Orient Latin pag.4

    În 14 iunie, începând cu o ra 21 (şipână s pre d imineaţă), la TeatrulVech i d in Oraviţa s -a ţ inut onoaptea de veghe pentru Mihai Eminescu.O manifestare la prima ediţie, concepută şiorganizată de Ilie Chelariu, din Timişoara,un prieten mai vechi al Oraviţei, care, iată, şicu acest even iment ined it , în premierănaţională (şi mondială, după cum s usţineachiar autorul proiectului în editorialul revisteipe care o conduce de aproape două decenii),„Orien t Latin”, s-a dorit a s coate, astfel,Oraviţa din anonimatul în care, se pare, penedrept , a căzut, dar şi pentru a perpetuamemoria Poetului nostru naţional.

    Fiind la prima ediţie, datorită crizei,dar ş i unei inerţii s o lide,binecunoscu te, a p rov inciei,manifestarea a demarat cu greu. Mobilizareaorăviţenilor a fos t ca şi inexistentă. Amconstatat, fără să fiu surprins, că şi GheorgheJurma, edito r şi eminescolog cunoscu t înzonă, a lipsit. Ca să nu mai spun că, dinReşiţa, multrâmbiţatu l oraş cu poeţ i (doarcu excepţia lui Costel Simedrea, care, de fapt,e din Răcăşdia) nu a fost nici un reprezentant.În schimb au fos t scriito ri cunoscuţi dinLugoj, Făget, Caransebeş şi Timişoara. Camîn jur de şaptezeci de persoane în total...Spectato ri o răviţen i, erau în s ală v reodouăzeci, care, după miezul nopţii, s-au dussă se culce...

    Am rămas no i înt re noi ş i cus p iritu l, d in păcate, camdiscret, al Poetului nepereche.De fapt, spiritul poetu lui era prezent , altfelnici nu ne adunam, dar aş zice că, în mare, alipsit oglindirea acestu ia în tot ce a făcut elmai bine, adică Poezia. Trebuia să vină unactor de la Teatrul Naţional din Timişoara,unul Castravete, prieten cu Ilie Chelariu, caresă susţină un recital, dar nu a mai ajuns. Îndeschiderea serii, cân tăreţul de muzică folkGeorge Popovici, din Făget, a cântat douăromanţe după versurile lui Mihai Eminescu.După un moment cu încărcătură emoţionalăcreat de doamna Elena Creţ iu , poetă şiactriţă, mai târziu, spre surprinderea noastră,un ţăran, îmbrăcat în alb (căru ia nu i-amreţinut numele), venit d in Vârcio rova, olocalitate de pe lângă Caransebeş, a susţinutun recital sobru şi simplu, fără pretenţii şiafectări colaterale, (a inclus şi un fragmentşi din „Luceafărul”) d in lirica eminesciană.Dacă mai amintim şi „Mai am un singur dor”,interpretată, mai târziu, de Vasile Gondoci,

    atunci putem spune că, astfel, recitalul dinEminescu s-a încheiat. Apoi, pe scenă auurcat poeţi bănăţeni, mai mult sau mai puţincunoscuţ i, care au recitat din propriile op-ere. Un lucru bun şi necesar, dar în spaţiulsublim al Teatrului Vechi, unde, în 1868, apoposit Mihai Eminescu ca sufleur, persistasenzaţia şi chiar certitudinea că, din păcate,ceea ce era al Cezarulu i nu s-a prea dat... Auluat cam totul vameşii... La ediţiile v iitoare,p robab il, ar t rebui s ă s e ins t ituie,obligato riu , lectu rarea unei poezii dinEmines cu, ca as tfel manifes tarea s ă-ş iat ingă, cu adevărat, s copul reclamat, cugraţie, în titlu.

    Pe la ora 2,30 a.m., la invitaţ iadomnului Ionel Bota, m-am urcat,şi eu, pe scenă şi am cit it eseul„Eminescu răstignit”, pe care l-am s cris cuvreo şap te ani în urmă, cu ocazia vernisăriiexpoziţiei de pictură cu acelaşi titlu, pe caream avut-o la Muzeul Naţional de Artă dinChişinău.

    Pe noi, basarabenii, Eminescu ne-a ajutat să ieşim d in marasmulcomunist. Aş fi vrut să zic că ne-a ajutat să ieşim cu demnitate, dar aş fi minţit,fiindcă, d in păcate, am ieş it des tu l deş ifonaţ i. Uneori (când mai dau pe laChişinău), am senzaţia că încă nu am preaieş it , că încă ne aflăm, des tu l de mult ,scufundaţi în mlaştina trecutului obscur şiderizoriu. Deci, ar trebui să zic că picăturade demnitate naţională şi de spirit autenticpe care am reuşit, totuşi, s ă o s alvăm sedatorează, în mare parte, lui Mihai Eminescu.Dar, după ’90, a venit libertatea, care ne-aluat prin surprindere şi, astfel, nu am fost înstare s-o înţelegem corect. Şi-n loc să neînălţăm prin opera gen iului nostru naţional,noi am început să ne ascundem infatuarea,ipocrizia ş i cabo tinaju l, ad ică s ă neascundem toată mediocritatea, după icoananeprihănită a Poetu lu i. Şi, as t fel, l-amrăstignit pe crucea destinului nostru ratat.Cam acesta a fost mesajul plastic pe care amdorit să-l comunic, în anul de graţie 2005,semenilo r mei din capitala Basarabiei... Nuşt iu în ce măs ură mi-a reuşit , dar, dupăstatis tica ţinută de conducerea instituţiei,se pare că expoziţia s-a bucurat de un succesneaştep tat de mare. Am aşteptat şi poziţiacriticii de specialitate, dar această critică, purşi simplu, nu există....

    În vremurile de restrişte, sp iritul luiEminescu era reprezentat şi de unbust de bronz, amplasat pe AleeaClasicilor din Chişinău. Îmi amintesc că, prinanii ’80, de 15 iunie, se adunau o mână detineri curajoşi, care depuneau buchete deflori în faţa bustului, apoi formau un cerc.Recitau şi cântau romanţe, după celebreleversuri ale Poetului, până seara târziu, pânăcând erau somaţi de miliţia sovietică săplece. Iar ei, în acest răstimp, cont inuau săcânte liniştiţi, prefăcându-se că nu observăaparatele de fotografiat care, clănţănind in-sistent, îi vizau de după pomii şi arbuştii dinpreajmă. Şi-n decursul înt regii zile de 15iunie, lumea tot venea şi venea, şi depuneaflori la monumentul Poetului, încât , sp researă, se aduna un morman imens de florimult ico lo re. Îns ă dacă, a doua zi ded imineaţă, t receai pe acolo , cons tatai,stupefiat, că din ditamai mormanul de florinu au rămas decât câteva bucheţele aşezatemeticulos în nişte borcane de sticlă. Teîntrebai, uimit, unde au dispărut florile?! Dar,după ce, pentru câteva clipe, erai s urprinsde privirea aspră şi to tuşi senină a Poetului,înţelegeai că, de fapt, ele s-au ridicat la cerşi cont inuau să emane în văzduh parfum şigraţie, alături de su fletul lui nemuritor.

    O reuş ită incon tes tab ilă amanifes tării a fost număruls pecial al rev istei “Orien tlat in”, dedicată acestu i even iment . Pefundalul negru al coperţii este proiectat un

    ELENA CREŢIU

    Oameni şi Noapte.De veghe la Eminescu...*)

    - marginalii la un eveniment în premieră mondială -

  • Orient Latinpag.5fragment al binecunos cutei măşti mortuare,albă şi cu semitonuri verzui, a Poetulu i.Seamănă cu o perlă preţioasă surprinsă pefundul oceanului... Numărul a cuprins unmaterial memorabil s emnat de Adrian DinuRachieru. Textul se doreşte a fi o radiografiea receptării lui Eminescu în timpurile noastre.De fapt, povestea aces tei contradictorii şigălăg ioas e recep tări s e raportează, înprincipiu, la gazetărie şi mai puţin la operas a poetică. Discu ţ iile aprins e în juru lziaris ticii inflexibile, vehemente şi chiarreacţionare (deşi Gherea şi Lovinescu zic căa fos t anexat pe nedrep t taberei„reacţ ionarilor”), poate, s e dato reazăfaptulu i că articolele d in „Timpul” suntneaşteptat de actuale. Este cert că gazetăriaPoetului (asemenea operei) „ a fost trăitădureros şi până la inden t ificare cuproblemele zilei”. Astfel, multe lucruri, dinpăcate, deranjează şi astăzi, sau sunt prostînţeles e. Nu degeaba, Nicolae Manolescunota în is toria s a critică: „Toată lumea aînţeles publicistica lui Eminescu aşa cum avrut”, iar Neagu Djuvara, după spuseledomnulu i Rach ieru, p ropune ca p rozapolitică a Poetului s ă nu mai fie editată!

    Es te adevărat că „ext ras dinţesătura epocii, Eminescu estefalsificat”. Vorbind critic despre„degradarea Bizanţului” şi îndrăgostit detrecut, de ţărănime, de aristocraţia istorică,Eminescu, brusc, pare „un obstacol” în caleaintegrării eu ropene. „Partea cea mai bună(sic !) a in telighenţ iei române cere să nelepădăm grabn ic de el. El ne apare ca„exasperant de învechit” ş i nu mai poateinteresa, reacţionează H.-R. Patapievici. Săfie Eminescu un expirat printre „cadavrelecare nu s e dau la o parte s ingure”?, seînt reabă, pe bună dreptate, socio logul şicriticul timişorean A. D. Rachieru. Şi tot elafirmă: „Problema Eminescu animă ş i agităspiritele; idolatrizat ş i clişeizat, Eminescu seîncăpăţânează să rămână o permanenţă”. Cuindentitate proteică, Eminescu, cel care ne-a salvat şi ne-a proiectat (scria încrezătorMircea Eliade), creşte din el însuşi. Încât,avertiza Theodor Codreanu „despărţ irea deEminescu («clamată de voci insuregente şiinconştiente», precizează A. D. Rach ieru) etreaba personală a fiecărui creator, dar nu aculturii române”. Cam acesta ar fi rezumatules eului domnulu i A . D. Rach ieru , care adeschis numărul 2 (anu l curent) al revistei„Orient latin” publicaţ ie ce, anul viitor, vaaniversa două decenii de existenţă!

    Cu Ilie Chelariu, redactorul-şef alrev is tei, ne cunoaş tem maidemult, dar, sufleteşte, ne-amapropiat în ultimii ani, de când şi-a luat casăîn Socolari, o localitate pitorească aflată la12 km de Oraviţa, unde, de altfel, mai mulţi

    artişt i timişoreni sau pricopsit cu case devacanţă. În ultimul timp, Ilie mi se tot frăsuiecă ar dori să se mute definitiv la Socolari,deoarece la Timişoara (se pare, Timişoararevo lu ţionară, prea repede, a deven it oTimişoară comodă, linişt ită şi snoabă) sesimte din ce în ce mai singur. De fapt, Iliecam to tdeauna s-a s imţ it singur, nuîntâmplător, în 2000, a debutat în poezie cuvolumul „Zece ani de singurătate”, pentrucare, de altfel, a luat p remiul oferit de filialaU.S.R. Are un trecut, prin excelenţă, boem:toate crâşmele din Timişoara (şi nu numai) îlşt iu.Vocea lui vioaie, de bariton , şi râs uls onor, un p ic s arcas t ic, o feră mereuprospeţ ime ş i vigoare anturajului în carepoposeşte. E ch iar un tip foarte viguros,înalt, b ine făcut, cu sprâncene stufoase şipriv iri expresive; în general, chipul s ăurămâne îndato rat modelului clasic – de asuprima cu graţ ie lumea. La acest gen deţinută p letele sunt obligatorii. Admirat de ladistanţă, el pare un viking poposit de peMarea Nordului, dar, când te apropii şi daimâna cu el, şi mai schimbi şi o vorbă, imediat,datorită spiritului său bonom şi jucăuş, îţidai seama că e de al nostru, că e un dacpogorât parcă d in filmele (pe alocuri, dinpăcate, cam blegi) ale lui Sergiu Nicolaescu.Iar alu ra de actor va rămâne mult t impintactă, în percepţia noastră, nu doar datorităţinutei sale impozante, ci şi felului carismaticşi jov ial de a fi. Chiar dacă, uneori, amimpres ia că se complace în a juca cu oanumită, respectabilă, decenţă, teatru.

    Pomeneam, mai sus, de anii ferbinţide boemie teribilă din tinereţe, ces-a prelungit până spre vârsta atreia şi-n care mulţi au clacat, pierzându-sepe s ine (defin it iv ş i iremediabil), dar şicăminul, familia. Spre deosebire de ei, Ilie aştiut să iasă învingător din aceste inevitabile,isp ititoare şi savuroase chefuri în mediulartistic şi nu numai. Cu siguranţă l-a ajutatşi const ituţia sa fizică, de bărbat puternic,dar a şi ştiut să se oprească la timp, să nubea chiar toate porcăriile, să nu mai fumezeşi, din când în când, să mai şi... mănânce. Iarprincipalul este că a ş tiut (şi a putu t), pânăla urmă, să se ţină de o singură nevastă –Nina Ceranu, şi ea scriitoare, o prozatoarebună, care a pu tut să fie înţelegătoare şiiertătoare cu el. În u rma acestor experienţeinevitabile de viaţă, Ilie Chelariu s-a câştigatpe sine, ad ică a învăţat să fie liber, s ăcunoască mai bine oamenii, să fie îngăduitorcu ei, să ş tie în ce te poate t ransforma opasiune şi care sunt limitele prostiei, a înţelescum poţi fi manipulat ş i cum poţi să-ţi impuiunele principii, de câtă voinţă şi orgoliu ainevoie pentru a fi respectat şi de cât caractere nevoie pentru a muri în numele unu i ideal.Astfel, la un moment dat, el a devenit maisobru şi mai drastic cu sine şi cu lumea din

    jur. A început să le mărturisească unor amicică-s n iş te imbecili (ceea ce, de fapt , eadevărat ) şi nu mai doreşte să piardă timpulcu ei, mai ales că aceş tea îl caută doar cândnu mai au bani (ca să bea), ştiindu-l pe Iliegeneros. Deci, a început să-şi aleagă prieteniişi evenimentele la care merita să participe.Nu mai avea timp de pierdut (şi nici energiepen tru chefuri improvizate). Ast fel, înconsecinţă, a scos regulat revista “Orientlatin”, iar ca editor a făcut să apară câtevazeci de t itluri interesan te. El însuşi a tipărit,în ultimul timp, câteva cărţi de publicisticăextrem de aparte, pline de savoare şi haz(haz, desigur, de necaz!). Cea mai recentăcarte a lu i este „Mas la lui Che”, care sedoreş te a fi (p robabil) încununarea uneitrilogii, după cele două titlu ri („Basca luiChe”, 2009 şi „Fatwa lui Che”, 2010), apăruteanterio r. Toate trei sun t o crit ică acidă asocietăţ ii „originale” în care trăim. În “stilulChelariu”, de care vorbeşte (pe coperta apatra), în cunoş t iin ţă de cauză, A . D.Rachieru, emblematice s unt numeroas elecuvinte inventate de autor, care oferă textuluio inedită savoare. Aceste cuvinte definesc,prompt , fără menajamente, cu ironia derigoare, evidentele stări de fapt.

    O semnificaţie aparte în destinulliterar bănăţean îl are rev ista„Orient lat in”, în pag inile eifiind pub licaţi mulţ i auto ri mai puţ incunoscuţi, uitaţi, ignoraţi, sau... bătuţi des oartă, care, în p rincip iu , locu ies c înprovincie, dar asta nu înseamnă că s unt maipuţin talentaţi decât ce-i în vogă. Oricum,indiferent de calitatea operei (în ultimains tanţă timpul va da veridictul suprem),orice talent, cât de mic, are dreptul la viaţă...Prin această revistă, Ilie Chelariu oferă, nu odată, şansă şi speranţă celor condamnaţi sătrăiască în umbra destinului. Nu întâmplător,din această poziţie, ed itorul este exigent şidur (în editorialele pe care le scrie, dar şiprin datele „in teres ante” oglind ite, cuprecizie, în revistă) cu cei care cred că l-auapucat pe Dumnezeu de picior, adică cu ceiprivelig iaţi de destin. Şi care, nu de puţineori, din păcate, compromit adevărul pe careau fost chemaţi să-l slujească.

    Multaştep tata agapă din zori afost destul de modestă. Devină fiind (iarăşi) criza, bat-ovina! Pe de altă parte, nu cred că ar fi datbine dacă prima ediţie a Nopţii de veghepentru Eminescu culmina cu o beţie cumplităşi cu o ghiftuială pe măsură. Aceas ta riscasă şteargă semnificaţia fragilă şi duioasă aprimei ediţii.

    IGOR ISAC*) Fragment din volumul, în pregătire,

    „Jurnalul de la Oraviţa”.

  • Orient Latin pag.6Premiile Filialei Timişoara a USR

    Se aşteaptă solicitări de propuneri pentru premiile literareale Filialei – anul editorial 2011!

    Comitetu l de conducere al Filialei Timişoara a UniuniiScriitorilor din România adresează tu turor colegilo r membrirugămintea de a depune la s ediu , Piaţa Sf. Gheorghe nr. 3,volumele propuneri pen tru premiile literare pe anul editorial2011.

    Termenul limită de depunere este 31 octombrie 2012.Vor fi surprize? Vor încăpea “izolaţii” între b locul editorilor

    cu influenţă (uneori, ch iar membri ai ju riului, cum se întâmplă,nu o dată, chiar şi la nivel naţional!) şi cel au autorilor la fel deinfluenţi?

    Născut la 14 octombrie1919, la Cernăuţ i, a u rmatş coala p rimară la Turnu-Severin şi Craiova, iar liceulla Timiş oara. A absolvit , în1942, Academia de ÎnalteStudii Comerciale din Bucu-reşti.

    A fost dintre fondatoriifilialei timişorene a UniuniiScriito rilo r şi secretar al eiîntre anii 1951-1979.

    A debutat în 1937, laoptsprezece ani, cu volumul„Cadavrul ambulant” la Ed itura Intelect, la Bucureşt i, fiindautorul unui număr impresionant de volume de proză scurtă,proză pentru copii şi tineret şi romane: „Prea târziu”, EdituraFruncea, 1942; „Biruinţa”, Editura de Stat, 1953; „Rătăcire”,Editura Tineretului, 1956; „Preţul tăcerii”, Editura Tineretului,1957; „O fată din cele multe”, Editura pentru Literatu ră, 1958;„Pagini pen tru och ii limpezi”, Ed itura Tineretului, 1965;„Aventură în lumea albas tră”, Editu ra Tineretului, 1967;„Uluitoarea transmigraţie”, Editura Tineretului, 1968; „Privindcinematografic”, Editu ra Albatros, 1970; „Misterioas a Sirenă”,Editura Albatros, 1972; „Cerc şi d ragoste”, Editura Facla, 1973;„Descoperirea de sine”, Editura Facla, 1976; „Ghiozdanul cusurprize”, Editu ra Ion Creangă, 1977; „Poveşti din degetar”,Editura Facla, 1978; „Stăpânul soarelui”, Editura Facla, 1982;„Fata d in tren”, Ed itura Cartea Românească, 1984; „Inimi înprimejdie”, Editura Ion Creangă, 1985; „Fântâna cu apă vie”,Editura Facla, 1985; „O ardere totală”, Editu ra Militară, 1988;„Când D’Artagnan a fost să fie fată”, Editura Facla, 1990; „Floareşi îngheţ”, Editura Juventus, 1991; „Ieş irea din v is”, prozăscurtă, „Anotimpuri literare”, 1996; „Gemenii n-au nevoie decuvinte”, roman, Editura Eubeea, 1998; „Timişoara, memorieliterară, vol. I: 1919-1947. Istorie literară şi amintiri”, Ed ituraAugus ta, 2000; „Romanul dragostei d in tâi”, Ed itu raEurostampa, 2003; „Timişoara, memorie literară, II: 1949-2000.Istorie literară şi amintiri”, Editura Augusta, 2004; „O eternăpoves te”, proză, Editura Eubeea, 2004; „Dincoace de Palia dela Orăşt ie, memorialistică şi istorie literară”, Editura de Vest,2004; „Neîntoarcerile”, roman, Editura Augus ta, 2007.

    Ne-a părăsit prozatorul timişoreanMIRCEA ŞERBĂNESCU

    În volume colective: „Comoara cea mare”, ESPLA, 1961;„Oameni ş i stele”, antolog ie S.F., Editura Tineretu lui, 1975;„Bibliografie de literatu ră română pentru copii”, Ed itura IonCreangă, 1978; „Die beste aller Welte rumänische S.F.”, EdituraDacia, 1979; „Fuga în spaţiu timp”, Editu ra Ion Creangă, 1980;„Das präparierte Klavir”, Editura Kriterion, 1982; „O anto logiede anticipaţie”, Editura Scrisul Românesc, 1983; „Răpos atulNarbon acţionează”, Editura Albatros.

    A colaborat la numeroase publicaţii ante şi postbelice:„Colţ de ţară”, „Fruncea”, „Românul”, „Făclia”, „Drapelul roşu”,„Scrisul Bănăţean”, „Orizont”, „România literară” etc. A fostdeclarat cetăţean de onoare al Timişoarei şi, în ultimii ani deviaţă, a fost coordonatoru l Cenaclului „Pavel Bellu”, de pelângă casa de cultură a municipiului.

    Dispariţ ia decanului de vârstă al literaturii timişorene, acărui act ivitate se întinde de-a lungul a şapte decenii, din caremai bine de o jumătate de veac a fost parte a obştii scriitoriceştitimiş orene, lasă un gol de nereparat în viaţa culturală a urbei.

    Vasile Tărâţeanu es tecel de-al treilea membru deonoare al Academiei Româ-ne ales , după 1944, d innordu l Bucovinei, dupăGrigore Bostan şi Alexandri-na Cernov.

    Prezen tarea poetuluicernăuţean a fost făcută decăt re isto ricu l ş i crit icu lliterar Mihai Cimpoi şi depoetu l, p rozato ru l ş ipublicistul Nico lae Dabija,ambii academicieni. Nomina-lizarea şi recomandările aufost făcute de Secţ ia de Filologie şi Literatu ră a AcademieiRomâne, condusă de academicianul Eugen Simion, din care

    Juriile Concursului Naţional de Scenarii, organizat de HBORomânia în parteneriat cu Fes tivalul Internaţional de FilmTransilvania, au desemnat câştigătorii celei de-a douăsprezeceaediţii (2012):

    - Premiul HBO pentru cel mai bun scenariu de lung metraj,în valoare de 3000 USD - Cristina Bîlea, pentru scenariul “Varas-a sfârşit”;

    - Premiul HBO pentru cel mai bun scenariu de scurt metraj,în valoare de 1500 USD – Adina Militaru, pent ru scenariul“Dus întors: 3 minute”;

    - Premiul HBO pentru cel mai bun scenariu de documentar,în valoare de 2000 USD: Adina Popescu şi Iulian ManuelGhervas, pentru scenariul “10 perfect”.

    Anul aces ta, concurat 262 de pro iecte. La scenarii dedocumentar a fost nominalizat şi timişoreanul Tudor Buican,pentru s cenariul „Săritorul”.

    Câştigătorii Concursului Naţional deScenarii organizat de HBO România

    Un poet a ajuns academician:VASILE TĂRÂŢEANU

  • Orient Latinpag.7

    În Aula Bibliotecii Centrale universitare „Carol I” dinBucureşti, în iulie , a avu t loc Adunarea Generală Ordinară,reconvocată, a membrilor OPERA SCRISĂ.RO. În urma voturilor,au fost aleşi: Dan Mircea Cipariu –preşedinte; Andra OanaRotaru – administrator general-director general. Consiliul di-rector este format din: Basarab Nicolescu, Cristina Poteraşu,Ioan Cristescu, Pavel Şuşară, Mihai Zgondoiu, Ionu ţ BogdanŞtefănes cu, Bogdan O. Popescu, Andrei Novac.

    S-au ales şi Comisia Permanentă Specială privind Accesulla Informaţii: Mircia Dumitres cu, Mihai Mălaimare, CorneliaMaria Savu, Bogdan Ghiu, Eusebiu Ştefănescu; Comitetul deOnoare: Andrei Bodiu, Magda Cârneci, Silviu Angelescu;Comisia de Repartiţii: Mugur Grosu, Mircea Tiberian , RobertŞerban; Comisia de cenzori: Jana Gligore-Niculescu, NicolaeMareş ş i Marius Ghilezan.

    Avem şi Comitetul Naţ ional de Coordonare, carees te for-mat din coordonatorii zonali: Ioan Matiuţ (Banat-Transilvania),Florina Zaharia (S-E România), Viorel Gârbaciu (Olten ia),Constantin Marafet (Buzău), Santha Attila (Harghita, Covasna).

    Asociaţia Culturală “Şansă” organizează prima ediţ ie aConcursului Naţional Literar “Pe valurile Dunării”. Este un con-curs de carte şi se pot înscrie scriitorii români care locuiesc înţară şi în străinătate. Nu există limită de vârstă.

    Premiile, în bani (în to tal, 1.000 euro), s e acordă laurmătoarele secţiuni:

    I. Volum de proză (inclusiv proză pentru copii);II. Volum de poezie (inclusiv poezie pen tru cop ii).

    Autorii vor trimite cartea în două exemplare şi un scurt CVartis tic, care să conţină şi datele de contact (adresa, telefon,email), până la 31 ianuarie 2013, pe adres a: Viorica Hagianu, OP1, CP 3, Călăraşi, jud Călăraşi.

    Cărţile înscrise la concurs trebuie s ă fi fost publicate înperioada 1 ianuarie 2011- 31 iulie 2012. Perioada de înscriereeste 1 septembrie 2012- 31 ianuarie 2013.

    Concuren ţii pot participa la ambele s ecţiuni.

    Concursul “Pe valurile Dunării”

    fac parte personalităţi ale vieţii literare a României: DimitrieVatamaniuc, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Dumit ru RaduPopescu, Marius Sala s au Nicolae Manolescu.

    Acest t itlu completează alte titluri ale lui Vasile Tărâţeanu:membru-corespondent al Academiei Româno-Americane deLiteratură şi Artă, membru al Academiei de Ştiinţe, Literatură şiArte (Oradea), membru al Uniunilor Scriitorilor din Ucraina,România şi Republica Moldova, de membru al PEN Clubuluieuropean al scriitorilor, cetăţean de onoare al oraşelor Ploieşti,Craiova, Buşteni şi al comunei Dumbrăveni din judeţul Suceava.

    Scriitorul bucovinean Vasile Tărâţeanu este autor a pestedouăzeci de cărţi pe poezie şi publicistică, al unor anto logii depoezie. Are în portofoliu premii naţionale şi internaţionale pentruliteratură, a fos t t radus în franceză, engleză, s uedeză,ucraineană, albaneză sau sârbă, a fost inclus în zeci de antologiide poezie română apăru te în numeroas e ţări.

    De remarcat că p rin tre cei aleş i s -a s t recurat şi untimişorean, Robert Şerban, dar şi că Dan Mircea Cipariu a bifato nouă funcţie de şef (preşedinte).

    Pentru cei care nu sunt la curent (că, oricum, nimeni nu i-aanunţat în mod organizat), entitatea este, aşa cum se autodeclară,„o societate pentru pro tejarea dreptu rilor de autor”. Cităm:

    „Cei mai mulţi dintre autorii români nu ştiu că în numele lorse colectează, anual, milioane de euro reprezentând diferitedespăgubiri pentru folosirea drepturilor lor de autor.

    Scriitorii de poezie, de romane, de opere ş tiinţifice, maicuprinzător spus – autorii de opere scrise, cu ISBN (pentrucărţi) sau ISSN (pentru reviste de specialitate), t rebu ie săprimească bani din mai multe surse:

    - copia privată pe suport de hârtie sau digi tal (baniicolectaţ i anual din taxa aplicată importatorilor de cop iatoare,scanere sau alte instrumente prin care se poate copia o cartesau o rev istă de specialitate; e o despăgubire oferită au torilor,prin organis mele de gestiune a drepturilor de autor, şi editorilor,prin asociaţiile de edito ri, pentru că la copierea unei cărţi sau aunei pub licaţii de specialitate nu se cumpără cartea ori revistaşi, astfel, nu se plăteşte autorului şi editorului!);

    - cop ia de împrumut (pen t ru cărţ ile ş i rev istele despecialitate împrumutate o ri citite în bib lioteci);

    - pentru dreptul de retransmitere prin cablu;- pentru dreptul de reprezentare teatrală;- pentru dreptul de reprezentare în cadrul festiva lurilor

    şi manifestărilor publice în aer liber;- pentru retransmiterea operei în emisiunile Societăţii

    Române de Radiodi fuziune şi ale Societă ţii Române deTeleviziune;

    - pentru comunicarea pub lică, inclusiv prin Internet(furnizorii de internet) şi alte reţele.

    Mandatele pe care autorii le acordă societăţilor de gestiunea drepturilor de auto r nu interferează cu relaţ ia directă şicontractuală dintre un editor şi autor”.

    Încă ceva: pentru administrarea s umelor co lectate desocietăţile de gest iune a d reptu lui de autor, legea prevedereţinerea unui procen t 15% din ceea ce se va colecta...

    OPERA SCRISĂ.ROo societate pentru protejareadrepturilor de autor

    Asociaţia Catalist şi UniCredit Ţiriac Bank şi-a desemnatcâştigăto rii celei de-a V-a ediţii a Concursului de Debut LiterarUniCredit. În total, deşi au fost trei secţiuni: poezie, proză scurtăşi roman, au fost trimise destul de puţine lucrări pentru unconcurs de asemenea talie: 124 (cu un aport de concurenţi delimbă română şi din Fran ţa, Statele Unite ale Americii, Germaniaşi Spania!).

    La secţiunea proză scurtă a câşt igat Maxim Blum, cuvolumul ”O junglă ca toate celelalte”. Au mai fost nominalizaţiLaura Aprodu, cu vo lumul ”Amintiri din casa s cării” şi MirceaBoboc, cu volumul “Ins pirat din vise reale”.

    La secţ iunea roman a câştigat Mihaela Erika Petculescu(Bucureşti), cu volumul ”Pax Romana”. A mai fost nominalizatăAndreea Nanu, cu volumul ”Ziua cea mai albă”.

    Premiul special i-a fos t acordat Laura Aprodu (Bucureşti),pentru vo lumul prezentat în concurs la proză scurtă.

    Marele Premiu constă în publicarea a 1.000 de exemplare,pentru fiecare laureat, la editura Humanitas.

    Premiile UniCredit

  • Orient Latin pag.8Juriu l a fost format din bucureştenii Liviu Papadima, Paul

    Cernat şi Marius Chivu.Deşi la poezie vine grosul amatorilor de glorie literară, anul

    acesta nu s-a acordat niciun premiu, mot ivaţia juriului fiind cătextele au fost slabe. Avem o generaţie slabă de poeţi nedebutaţieditorial? Puţin plauzibil. Ar fi mai util de aflat de ce nu auconcurat vârfurile poeziei tinere româneşti sau, dacă da, de cepoezia lor n-a avut valoare în och ii echipei Papadima & Co.

    Ar mai fi o ipoteză: ca tinerii care au concurat la poezie săfi fost “sacrificaţi” pentru a se putea acorda premiul s pecial.Dar e doar o ipoteză...

    Vă reamin tim şi laureaţii de anul t recut: Laurenţiu Belizan(Buzău) – poezie, Petru Albu (Simeria) - proză scurtă, DumitraStoica (Bucureşti) – roman.

    Sala Ars Nova a Cen tru lu i Cultu ral Piteşt i a găzdu itceremonia de acordarea p remiilor revistei „Argeş” (pent ruact ivitate ed itorială în anu l 2011), o publicaţie condus ă deprozatoru l Dumitru August in Doman.

    Iată-i pe laureaţi:Ileana Mălăncioiu – Premiul Opera Omnia;Al. Cistelecan – Premiul pentru cri-tică literară;George Vulturescu – Premiul pentru poezie;Calinic Constantin Argatu (ÎPS Calinic, Arh iepiscopul

    Argeşului şi Muscelului) – Premiul pentru proză memorialistică.

    Premiile revistei „Argeş”

    MARELE PREMIU:Adela Naghiu (Baia Mare).POEZIE (138 participanţi):Premiul I: Andrei Velea (Galaţi);Premiu l II: Rodian Drăgoi (Bucureşti);Premiul III: Neagu Raluca Leont ina (Ciocăneşt i, jud.

    Călăraşi).Premiile revistei „Fereastra”:Florina Is ache (Roşiorii de Vede), Silvia Bitere.

    (Constanţa);Premiul de debut:Bardan Iulian Claudiu (Suceava, 10 ani!).MENŢIUNI:Grosu Daniela Marilena (Comişani, jud .

    Dâmboviţa), Bianca Dan (Hunedoara); Ioana Carp (Ass en,Olanda), Victoria Mărginean (Chişinău), Ana Mihaela Nuţă(Chişinău), Marilena Apostu (Galaţi), Maria Doina Leonte(Suceava).

    PROZĂ (93 de concurenţi):Premiul I: Mihaela Simona Chiş (Botoşani);Premiu l II: Maria Postu (Bucureşti);Premiul III: Ottilia Ardeleanu (Năvodari).Premiul revistei „Fereastra”:Adelina Cristina Bălan (Focşani).Menţiuni:Luminiţa Petru (Bruxelles ), Tan ia Niculescu (Tulcea),

    Mihaela Becali (Bucureşti), Monica Rădulescu (Bucureşti).

    Premiile Concursului Naţional deLiteratură „Agatha GrigorescuBacovia”Mizil, 2012

    În aces t an, la a V-a ediţie, au part icipat la concurs 529 decreaţii literare, dintre care 31 au fost nominalizate.

    Iată palmaresul:- Marele Premiu „Titel Constantinescu”:D. R. Popes cu, cu “O jumătate de moarte” (teatru);- Marele Premiu „Titel Constantinescu”:Emil Lungeanu, cu “În ostrov la Marea Albă” (proză);- Premiul „Victor Frunză”:

    Cedomir Milenovici (n. 1940, Belobreşca, judeţul Caraş-Severin), poet , prozator, traducător şi ziarist, absolvent alFacu ltăţii de Filo logie din Bucureşti, secţia limba sârbă, adebutat, în 1967, în ziarul timişorean „Pravda”/ „Drep tatea”,unde a lucrat pâna în 1983 şi de unde, din cauza unor problemede sănătate, dar şi a unor necazuri politice, s-a pensionat.

    Opera sa cuprinde peste douazeci de volume publicate –proză poezie, traduceri. A fost prezent în mai multe an tologiide poezie şi proză, apăru te atât în ţară, cât şi în străinătate. As emnat în multe pub licaţ ii, ca „Banats ke nov ine”,„Contemporanu l”, „Drapelu l roşu”, „Flamura”, „Jurnal”,„Književni život”, „Orizont”, „România literară”, „Orient Latin”,„Luceafărul”, „Ateneu”, „Naša reč” etc.

    Cărţile sale au fost onorate premii literare, între care: PremiulUniun ii Scriito rilo r d in România (1975), Premiu l UniuniiScriitorilor din România, Filiala Timişoara (1992, 1998, 2004);Premiul fondului literar „Vladimir Ciocov” (1989), Premiul literaral sârbilo r (Timiş oara): 1991, 1995, 2000; Premiul literar alFundaţiei „Petar Kočić” (Dortmund): 1998, 2003; Premiulrevistei „Književni život”.

    A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi Serbia.Cedomir Milenov ici, prin act ivitatea s a literară, prin

    traducerile şi contactele sale, a fost o punte de înaltă calitateîntre culturile sârbă şi română, iar dispariţia sa a consternatscriitorii din cele două ţări. Comunitatea sârbească din Româniapierde unul din pilonii săi fundamentali, un om de cu ltură deînaltă calitate, respectat şi apreciat.

    Pierdere grea pentru comunitateasârbilor din Banat

    Clasament (după punctaj):1. Ramona Ţăruş (Botoşani), 2. Geanina Gheorghiu (Iaşi),

    3.Tatiana Scurtu Munteanu (Galaţi).Festivitatea de premiere a avut loc la Caminul Cultural

    „Aron Vodă” din localitatea Aroneanu, judetul Iaşi. Au participat„cincisprezece plicuri, cu 72 de poezii”, după cum au comunicatorganizatorii.

    Juriul a fost format poetul Valeriu Stancu, redactor-şef larevista „Cronica” (Iaşi); poetul Catalin Bordeianu, profesor laUniversitatea „Pet re Andrei” d in Iaşi; poetul Mihai BatogBujeniţă (toţi trei membri al Uniunii Scriitorilor din România);Irena Brodoceanu, Biblioteca Jud. „Gh. As achi” Iaşi;

    Teodora Munteanu, referent cultural la caminul culturaldin localitate.

    Concursul „Ioanid Romanescu”,ediţia a VIII-a, 2012

    Câştigătorii concursului„Titel Constantinescu”

  • Orient Latinpag.9Tudor Cicu, cu “Cu traista de basme prin lume” (proză);- Premiul „Octavian Moşescu”:Nicoleta Milea, cu “Ecoul tăcerii – epifanii stelare (versuri);Premiul „Alexandru Sih leanu’’:Marin Traşcă (Spania), cu El Descondocido (proză);Premiul „C. C. Datcu lescu”:“Luna şi lumina” (vers uri), de Oliver Roland (Germania),

    traducător Mircea M. Pop;Premiul „Florica Cristoforeanu”:“Cele mai frumoase poezii”, de Emile Verhaeren, traducător

    Ion Roşioru;Premiul „Dumitru Pricop”:Mircea Dinutz, cu “Anamneze necesare” (crit ică);Premiul „Mircea Micu”:Florentina Loredana Dalian, cu “A unsprezecea poruncă

    (proză);Premiul „Slam Râmnic”:Mircea V. Homescu, cu “Aggregator” (eseuri);Premiul „Fănuş Neagu” – cu publicarea volumului de eseuri:Hărţuirea morală (eseuri), de Marie-France Hirigoyen

    (Franţa), traducător Florica Ionea.Pentru cei 11 câştigători, premiul constă în editarea cărţilor

    de către Editura „RAFET” din Râmnicu SăratAu primit premiul special al editurii Rafet şi vor fi publicaţi

    într-o antologie: Petre Rău, Eduard Leahu, Popescu Mariusz,Any Drăgoianu, Lucian Gruia, Ela David, Teo Cabel, ConstantinOprică, Ştefan Lucian Mureşanu , Liv iu-Florin Jianu, MariaPilchin (Chişinău) Ion Drăgoian , Ot ilia Duma, Francisc Pal(Canada), Sorin Şirineasa, Mariana Kabbout, Andrei Velea, LiviuIoan Mureşan, George Adrian Popescu, Mihai Posada.

    Manifestarea (fest ivalul ş i concursu l literar), a fos torganizat de organizat de căt re Constan tin Marafet, dinRâmnicu Sărat, care face un efort considerabil prin tipărirea adouăspreze cărţi.

    Secţiuni: poezie (se participă cu patru texte) şi epigrame(se part icipă cu patru texte).

    La concurs pot participa concurenţi în vârstă de pestepeste 14 ani, din România sau de peste ho tare. Înscrierile se facpână în data de 30 decembrie 2012.

    După premiere, se va edita o antolog ie, cu texte s electateîn concurs, care va fi expediată prin poştă celor selectaţi dejuriu.

    Tema impusă, „Mizilul”, este doar la secţ iunea epigramă,şi doar pentru o singură epigramă.

    Sugestii beletristice: revista „Furnica”, „175 de minute laMizil”, de Geo Bogza, „O zi so lemnă”, de I. L. Caragiale, „Romeoşi Julieta la Mizil”, de George Ranetti. Textele pot fi citite pewww.romeojulietalamizil.ro. Celelalte trei epigrame au teme libere.

    Textele se trimit în sistem motto şi nu trebuie s ă fi fostpub licate până la data p remierii. Înscrierea s e face pewww.romeoju lietalamizil.ro sau p rin poştă, pe adresa: prof.Laurenţiu Bădicioiu, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N.Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800, cu menţiunea:pentru „Romeo şi Julieta la Mizil”, ed. a VI-a.

    Componenţa juriului: Corneliu Berbente – vicepreşedintele

    Premii de 4.000 lei la Concursul„Romeo şi Julieta la Mizil”

    Clubului „Cincinat Pavelescu”, Corneliu Leu, Cristina-MarianIonescu (inspector); Dan iel Cristea Enache; George Corbu,preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, George Stanca,Emil Proşcan – primarul oraşului Mizil, Mihai Morar (inspec-tor), Nicuşor Constantines cu, Victoria Milescu.

    S-a încheiat, la Domneşti, jud. Argeş, cea de-a V-a ediţie,pe 2012, tema propus ă, “Lumea s atu lu i”, atrăgând 101participanţi, care au primit nu mai puţin de 50 de premii. Dinpăcate, d in motive financiare, festivitatea de premiere nu a maiavut loc...

    Iată laureaţii...MARELE PREMIU „Pe aripi de dor domnesc”: Marin

    Voican-Ghioroiu, BucureştiPOEZIE:Premiul I: Vasile Popovici (Corni, jud. Botoşan i), Any

    Drăgoianu (Ţânţăreni, jud. Gorj), Oana-Anca Preda (Topoloveni,jud. Argeş);

    Premiul II: Gheorghe Trifu (Bucureşt i), Oxana Cârlan(Chişinău), Ion Răş inaru (Anina, jud. Caraş-Severin);

    Premiul III: Virgil Şerbu-Cisteianu (Alba Iulia), GheorghePopescu-Ger (Bucureşti), Sorin Calea (Valea Iaşului, jud. Argeş);

    Menţiuni: Ioan Crăciun-Petrişan (Timiş oara), ConstantinGeantă (Călimăneşti, jud. Vâlcea), Paulian Buicescu (Slatina,jud. Olt), Elena Agiu-Neacşu (Râmncu-Vâlcea), Gavril Moisa(Cluj-Napoca);

    PROZĂ:Premiul I: Nicuşor Cons tantinescu (Bucureş ti), Mirela

    Penu (Bucureşti);Premiul II: Petre Petria (Râmnicu-Vâlcea), Neculai Laza

    (Constanţa);Premiul III: Violeta Secoşan-Cadar (Timiş oara), Mihaela

    Suciu (Bacău);Menţiuni: Ion Crăciun-Petrişan (Timiş oara), Grigore Buga

    (Măteşti-Săpoca, jud. Buzău), Any Drăgoianu (Ţânţăren i, jud.Gorj), Valent ina Varău (Paşcani), Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca).

    MEMORIALISTICĂ:Premiul I: Dorel-Mihai Gaftoneanu (Botoş ani);Premiul II: Florentina-Loredana Dalian (Bucureşti);TEATRU:Premiu l I: Constantin Geantă (Călimăneşti);Premiul II: Ioan Crăciun-Petrişan (Timiş oara).Premii s peciale:Premiul „Petre Ionescu-Muscel”, acordat de Fundaţia

    „Petre Iones cu-Muscel”, „pentru frumuseţea versului cu caredescrie satul românesc”: Dorel-Mihai Gaftoneanu;

    Premiul „Ionel Cristescu-Muşăteşti”, acordat pen tru celmai tânăr poet: Gabriela-Oana Bucur (Găeşti, jud. Dâmboviţa);

    Premiu l Bibliotecii Municipale „Nicolae Velea”, acordat„pentru frumuseţea poemului într-un vers”: Adina Enăchescu(Râmnicu Vâlcea)

    Premiul rev istei „Pietrele Doamnei”, acordat „pentrusensibilitatea cu care scrie eseuri despre lumea sfântă a satului”:Zenovia Zamfir (Râmnicu-Vâlcea);

    Premiul „Gheorghe Tomozei”: George Voica (Râmnicu-

    Rezultatele concursului“Pe aripi de dor domnesc”

  • Orient Latin pag.10Vâlcea), pentru volumul „Se legănau mestecenii în vânt…Icoanedin Surpate”.

    S-au mai acordat premii pen tru fotografie şi epigramă.Juriul a fost format d in Ion C. Hiru (preşedinte), George

    Baciu, Sorin Mazilescu , Mona Vâlceanu , Cucu Ureche, FloricaPopa şi Marian Ghiţă.

    De remarcat premiul II, la poezie, pentru Ion Răşinaru,poet din Anina, membru al Cenaclulu i „Mihai Novac” d inOraviţa, şi premiul III la proză obţinut de Violeta Secoşan-Cadar,din Timişoara. Dar această ediţie a însemnat un succes mai alespentru timişoreanul Ion Crăciun-Petrişan, care a colecţionat numai puţ in de patru distincţii: menţiune la poezie, menţiune laproză, premiul II la teatru şi premiul I la epigramă!

    I. SECŢIUNEA CARTE DE DEBUT:- Premiul “Horaţiu Ioan Laşcu”, al Filialei Iaşi a Uniunii

    Scriitorilor d in România – RĂZVAN BUZILĂ, pentru cartea„Respiraţii din reclame”, Editura Vinea, 2011;

    - Premiul “Grigore Vieru” al Uniunii Scriitorilor din R.Moldova – ANIA VILAL, pent ru cartea „eu, mama tare şi tu”,Editura Brumar, 2011.

    II.SECŢIUNEA MANUSCRISE CARTE:- Premiul Editurii Vinea şi al revistei Euphorion – IONELA

    MĂDĂLINA GROSU, din Suceava;- Premiul Editu rii Jun imea, Iaşi ş i al rev is tei Viaţa

    Românească – FLORIN BUZDUGAN, din Galaţi;- Premiul Editurii revistei Convorbiri literare şi al revistei

    Convorbiri literare – ANASTASIA GAVRILOVICI, din Suceava;- Premiul Editurii Princeps Edit şi al revistei Feed back –

    TATIANA SCURTU MUNTEANU, din Galaţi;- Premiul Editurii 24 de ore şi al revistei Conta – MARA

    DIANA ALEXOAEA, din Suceava;- Premiul Editurii Alfa, Iaşi – NONA TATIANA CIOFU, din

    Galaţi.III. SECŢIUNEA GRUPAJE:- Premiu l revistei Familia: MARIAN DRAGOMIR- Premiul revistei Dacia Literară: LUCIAN ALEXANDRU

    IZARDA, din Piatra Neamţ;- Premiul revistei Poezia: VLAD GALER, din Botoşani;- Premiul revis tei Poes is : ANDREEA GOREAC, din

    Suceava;- Premiu l rev is tei Euphorion : IZABELA ELENA

    DRĂGHICI, din Constanţa;- Premiul rev istei Bucovina literară: CAMELIA ANA

    BOICIUC din Sişeşti, jud. Maramureş;- Premiul revistei Argeş: LAURA DANC, din Hunedoara;- Premiul revistei Ramuri: PAULA LAVRIC, din Tulcea;- Premiul revistei Porto Franco: IRINA MARIA STOLERU,

    din Botoşani;- Premiu l rev is tei A teneu : CLAUDIU ARITON d in

    Botoş ani;- Premiul revistei Hyperion: OTILIA IULIANA ONICIUC,

    din Botoşani;- Premiul revistei Ţara de Sus: DENISA ADELINA ANDREI,

    din Botoşani.

    Premiile concursului“Porni Luceafărul…”,Botoşani, ediţia XXXI-a, 2012

    IV. SECŢIUNEA INTERPRETARE CRITICĂ A OPEREIEMINESCIENE:

    - Premiul revistei “Convorbiri literare”: GETA TRUICĂ dincom. Breben i, jud. Olt;

    - Premiu l rev is tei “Dacia Literară”: VIOLETAZAMFIRESCU, din Botoşani;

    - Premiul revistei “Poesis”: CRISTINA GABRIELA NEMEŞ,din Harghita;

    - Premiu l revistei “Feed back”: BIANCA ANDREEAPETRARU, din Botoşani;

    - Premiul revistei “Hyperion”: DIANA SPÂNU din Slatina,jud. Olt.

    Majoritatea premiilor au rămas în Moldova, doar trei autrecut munţii, iar altele două au plecat pe... Olt.

    Cătălina Matei este câştigătoarea celei de-a III-a ediţii aConcursului Naţional de Literatură - secţiunea poezie, organizatde „Reţeaua literară”

    Cătălina Matei s -a năs cut, în 1988, în Bucureşt i. Estelicen ţ iată la Academia de Muzică din Bucureşt i ş i laUniversitatea d in Bucureş ti - Facu ltatea de Litere (română-engleză). A terminat ş i un masterat, în Teoria literaturii şiliteratu ră comparată, la aceeaşi universitate.

    Are în palmares: Premiul Special la Concursul Naţional„Mihai Eminescu”, secţ iunea eseuri (2006); Diploma atelieruluide creaţie „Poezie în Viaţă”(2007); Marele Premiu „Nora Iuga”,s ecţiunea poezie (2011); Menţiune s pecială (poezie) laConcursul „Reţeaua literară” (2011).

    Juriu a fost format din Alexandru Matei, Alex Goldiş, CrinaBud, Şerban Axinte, George Neagoe şi Gelu Vlaşin.

    Concursul „Reţeaua literară” (poezie)

    Concurs ul a fos torganizat, cum au declaratorganizatorii, de „Revis taliterară «Dor de dor» ,împreună cu As ociaţ iapentru Dezvoltarea ş iPromovarea Spiritului RuralDor Mărunt,în colaborarecu Cons iliul JudeţeanBotoş an i şi Memorialu l«Mihai Emines cu» –Ipoteşti.

    Premiul de Excelen ţă:Mihai Dorel Gaftoneanu(Botoş an i); Pet re Gigea-Gorun (Dolj); Mircea DorinIstrate (Tg. Mureş).

    Marele premiu alrevistei „Dor de dor”: Petre Rău (Galaţi).

    Premiul I: Georgeta Oana Muscă (Galaţi); Victor Burde(Bistriţa-Năsăud).

    Premiul II: Mariana Adăscăliţei (Dorohoi).Premiul III: Aura Ist rate (Galaţi).Men ţiun i: Delia Feraru (Argeş ); Marius Iulian Zincă

    Rezultatele concursului ,,Dor de Dor”,ediţia I, 2012

    GEO GALETARU

  • Orient Latinpag.11(Argeş); Iuliu Marius Morariu (Cluj-Napoca).

    Poezie pentru copii: Premiul I: Geo Galetaru (Dudeş tii Noi,jud. Timiş); Premiul II: Petronela Vali-Slavu (Aninoasa, jud.Hunedoara).

    Proză:Marele p remiu: Emilia Tuţuianu-Dospinescu (Roman);Premiul I: Mihai Tudor (Prahova);Premiul II: Aurelia Corbeanu (Curtea de Argeş);Premiul III: Emil Bucureşteanu (Piatra Neamţ);Menţiune: Ana Hâncu (Prahova), Lăcrimioara Andrei

    (Suceava), Monica Trif (Câmpia Turzii), Anghel Carmen-Bernadeta (Piatra-Neamţ).

    Teatru:Premiu l I: Carmen Dominte (Bucureşti);Premiul II: Elena Chesov (Chiş inău);Premiul III: Maricica Viorica Hagianu (Călăraşi);Menţiuni: Elena Hagiu Neacşu (Rm.Vâlcea), Alexandra

    Daniela Friicosu (Călăraşi), Elena Olariu (Răducăneni, jud. Iaşi).Eseu:Premiul I: Petre Rău (Galaţi); Costel Neacşu (Sărmaşu Mare,

    jud. Mureş);Premiul II: Niculina Berheci (Călăraşi);Reportaj:Premiul I: Monica Duşan (Ribiţa, jud. Hunedoara).Epigramă:Premiu l I: Vasile Larco (Iaşi), Premiu l II: Venera Stoicescu

    (Frăs inet, jud. Călăraşi), Ion Todiraşcu (Costeşti, jud. Vaslui);Premiul III: Petru Ioan Gârda (Cluj-Napoca), Costel Cristea(Bucureşti);

    Menţiuni: Cătălina Orsivschi (Vama, jud. Suceava), EugenIlişiu (Deva), George Bădărău (Iaşi).

    Organ izato rul concurs ulu i a fos t Marin Toma, iarfestivitatea de premiere a avut loc la Ipoteşti.

    Semnalăm premiul I ob ţinut de timişoreanul Geo Galetarula secţiunea poezie pen tru copii. Un an bun pentru autor, caremai are în palmares , pent ru anul acesta, Trofeul “Visul”, laConcursul de creaţie literara “Visul”- ediţia a VII-a, 2012; PremiulI la Concursul de creaţie literara “Visul”- ediţia a VII-a, 2012, laSectiunea volume publicate (Poezie), pentru volumul “Dincolode neros tire”, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011; Premiul I laConcursul de creaţie literară “Visu l”- ediţ ia a VII-a, 2012, laSecţiunea Poezie pentru copii, pentru volumul “O poveste şi-oculoare”, Ed. Eubeea,Timişoara, 2011.

    S-a petrecut , la Săvârş in , ş i cea de a XIV-a ediţie aFestivalului Naţional de Literatură „Dorel Sibii “, care a inclus otabără internaţională de creaţie pentru tineri scriitori, coordonatăde Lia Faur, la care au participat Andrei Dósa, Radu Niţescu,Alex Văsieş, Ştefan Baghiu, Bogdan Coşa, Teodora Coman,

    Ediţia din acest an, a XVIII-a, se va desfăşura în zilele de 1şi 2 decembrie 2012. Concursu l literar, poezie ş i proză, care seorganizează este destinat tinerilor creatori care nu au debutatîn vo lum.

    Textele (inedite), 10-15 pagini de poezie şi/ sau proză,dactilografiate/printate în două exemplare, vor fi trimise prinpoştă (data limită, 15 no iembrie 2012) pe adres a: PrimăriaCicârlău , cod poş tal 437095, judeţu l Maramureş , iar celeredactate în format electronic vor fi transmis e pe e-mailu l:[email protected]

    Juriu l, format din scriitori de la reviste literare din ClujNapoca, Oradea, Satu Mare, Zalău, Bistriţa şi Baia Mare, va

    Festivalului Naţional de Literatură“Vasile Lucaciu”

    acorda următoarele premii: Premiul pentru cel mai valoros textdin concurs (poezie ori proză) – 800 lei, Premiul I pent ru poezie– 350 lei, Premiul al II-lea pentru poezie – 300 lei, Premiu l al III-lea pent ru poezie – 250 lei, Premiul I pentru proză – 350 lei,Premiul al II-lea pentru proză – 300 lei, Premiul al III-lea pentruproză – 250 lei. De asemenea, se vor acorda premii ale revistelor,constând în publicare manuscriselor, şi vor oferi cărţi ale autorilormaramureşen i date de căt re Primăria Cicârlău .În prima zi a festivalului, aşa cum au anunţat gazdele (scriitoriiNicolae Goja, Valeriu Sabău şi Dorel Macarie), toţi part icipanţiişi oaspeţii festivalului vor face o vizită la Casa memorială „VasileLucaciu”.

    Festivalul literar „Dorel Sibii”,Săvârşin, 2012

    AdLittera a lansat o nouă ediţie, a III-a, a concursului literarnaţional “Incubatorul de condeie”, care se va desfăşura în mediulonline, în perioada 1 octombrie - 24 no iembrie 2012, şi va aveape două secţiuni – poezie şi proză scurtă.

    Înscrierile au loc în intervalul 1 octombrie – 11 noiembrie2012 la adresa: www.IDC.AdLittera.com. Jurizarea va avea locîn perioada 12-18 novembrie 2012, iar în data de 24 noiembrievor fi premiate cele mai creative, originale şi inovative lucrări.

    Creaţiile premiate vor fi publicate în Antologia IDC în ediţiehard-copy şi în format digital.

    Juriul este compus din scriitori cu experienţă, dar ş i dintre„condeiele” care s-au făcut remarcate la ediţia anterioară aconcursului.

    În paralel, cei înscrişi în concurs vor putea participa, înfiecare sâmbătă, în perioada 1 octombrie-12 noiembrie a.c., laBucureşti, la o serie de ateliere de creaţie literară, coordoonatede poetul Răzvan Ţupa. Tot în paralel, vor fi organizate şiconcursuri literare pe reţelele de socializare Facebook precumsi pe Google+, pentru câş tigarea participării la aceste atelierelecreat ive.

    Concursul “Incubatorul de condeie”

    Decernarea premiului Fundaţiei “Margareta”:laureatul anului 2012 – Şerban Foarţă

  • Orient Latin pag.12Cosmina Moroşan, Miki Vieru, Dmitri Miticov, Sabina Comşa,Krista Szocs, Sorin Despot, Jesica Baciu şi Bogdan Munteanu.Au fost prezenţi scriitori din Arad, Bihor şi Timiş , care au lecturatdin opera lor.

    Câştigătorii Taberei de Creaţie a Tinerilor Scriitori sunt:Alexandru Văsieş (Bistriţa-Năsăud) – locul I; Bogdan Coşa(Braşov) – locul al II-lea şi Dmitri Miticov (Bucureşti) – locul alIII-lea. Premiul special a fost acordat Kristei Szocs (Sibiu), iarSabina Comşa (Braşov) a primit premiul „Traian Iancu”, instituitîn memoria celebrului şef al fondului literar al USR, poet originardin Făget, unde are o casă memorială.

    La cas telu l regal de la Săvârş in , în ziua a doua,timişoreanului Şerban Foarţă i s-a acordat Premiul Fundaţiei„Margareta“, pentru întreaga sa activitate literară.

    Un act cultural de calitate şi cu continuitate, importantpentru zona de vest a României, generat şi susţinut de poetulIoan Vodiceanu, din nou primar în Săvârşin, dar şi de VasileDan, filiala arădeană a USR şi Casa Regală, devenită un pilon alculturii pentru zonă.

    “În data de 7 august 2012, la Timişoara, a trecut la celeveşnice Cristea Sandu-Timoc, secretaru l general al As ociaţieiAs tra Română pentru Banat, Porţile de Fier şi Românii dePretutindeni. Poet şi folclorist, Sandu Cristea Timoc a fostsufletu l relaţiilor timocenilor cu românii din România şi depretutinden i, dezvo ltând în acest s ens o imensă act ivitateliterară, propagandistică şi organizatorică, de-a lungul întregiisale v ieţi.

    S-a năs cut , în 8 s eptembrie 1916, în Zlocucea(astăzi,Alexandrovaţ / Aleksandrovac), Serbia, şi înainteaultimulu i război mondial a trecut clandestin frontiera în Roma-nia pentru a învăţa, inclusiv ca student la Facultatea de Drept aUnivers itţii din Bucureşti.

    A lucrat la Ambasada României din Belgrad şi apoi a fostarestat de comuniştii români, fiind deţinut polit ic, condamnat laşase de ani de temniţă pentru „activitate intensă contra claseimuncitoare”.

    A publicat numeroase opere, cărţi şi culegeri de folclor,

    A plecat CRISTEA SANDU-TIMOC...

    îndeoseb i din Valea Timocului, Sandu Cristea Timoc devenindcelebru atât prin intermediul lor, cât mai ales prin nenumărateleevenimente publice în care s-a implicat , fiind foarte cunoscutmultor generaţii de români din România şi Serbia. Dispariţia sae doar fizică; Sandu Cristea Timoc va rămâne spiritual mereuîmpreună cu cei care au avu t privilegiul să-l cunoas că.”( Comunica tu l Pro topopiatulu i Ortodox Român DaciaRipensis)

    Cristea Sandu-Timoc a fost elev la Liceu l „Traian” dinTurnu-Severin, Şcoala Normală Târgu Jiu, Şcoala NormalăCraiova, apoi a urmat Şcoala de Ofiţeri în Rezervă din Ploieşti(1940-1941), Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (1946-1950) şi Academia de Înalte Studii Comerciale (1946-1950).

    La recomandarea lui Iuliu Maniu, mareşalul Ion Antonescul-a numit la Ambasada României de la Belgrad. S-a refugiat apoiîn România, la Timiş oara, având interdicţia de a in tra înIugoslavia ş i, mai târziu, în Serb ia. Vreme de şase decenii nu şi-a văzut satul natal...

    A co laborat, încă din tinereţe, la publicaţ ii p recum:„Nădejdea”, „Univers u l”, „Revis ta Fundaţiilo r Regale”,„Curentul”, „Slova”, „Orizont”, „Dacia”, „Ziua” etc., devenind,în t imp, unu l dintre cei mai activi militanţi pent ru păstrareaidentităţ ii culturale a românilor din Valea Timocului, dar şi dinalte vecinătăţi unde românii au nevoie de susţinere pentrupăstrarea identităţii.

    A publicat: „Poezii populare de la românii din ValeaTimocului”, Editura Scrisul Românesc, 1943; „Istoria românilortimoceni”, Editura Nădejdea, 1944; „Cântece bătrâneş ti şidoine”, ESPLA, 1967; „Casa din Dunăre”, povestiri, EdituraFacla, 1974; „Pasărea sufletulu i”, versuri, Editura Eminescu,1980; „Tăcerea de piatră”, vers uri, Editura Cartea Românească,1982; „Coroana munţilor”, povestiri, Editura Ion Creangă, 1983;„Poveşti populare româneşti”, Editura Minerva, 1988; „Tragediaromânilor de peste ho tare”, Editura Astra Română, 1994;„Mărturii de la românii u itaţi”, Ed itura Astra Română, 1995;„Vlahii sunt români”, Editu ra Astra Română, 1997; „Isto rianeamului românesc”, Timişoara, 2003.

    Un veritabil apostol al celor peste o jumătate de milion deconaţionali abandonaţi de statul român, Cristea Sandu-Timoca fost ş i o personalitate a Timişoarei, un patriot consecvent şiasiduu, un om de cultură cu largi valenţe. Locul său este înpanteonul urbei, în Parcul Central, unde se află busturile unoralţi mari t imişoreni.

    Concursul a fost organizat de Cenaclu l Literar ”MihailSadoveanu” al Cerculu i Militar Constanţa.

    Trofeul concursului: Petru-Ioan Gârda (Cătina, jud . Cluj);Premii s peciale: Mihai Sălcu ţan (Buzău), A lexandra

    Botoşanu (Constanţa).Menţiun i speciale: Victoria Elena Botezatu (Cernavodă),

    Alexandra Dumitra (Craiova), Mircea Miculi (Tg.Mureş).Poezie:1. Dan-Petrucă Cămui (Bucureşti); 2. Mihaela Aionesei (Tg.

    Secuiesc, jud.Covasna); 3. Mirela Ioana Aldea (Dumbrăveni,Sibiu).

    Proză scurtă – proză umoristică: 1. Mihaela Angela Melinte(Bucureşt i), Vasile Larco (Iaşi); 2. Otilia Ardeleanu (Năvodari);

    Rezultatele concursului„Neliniştea Mării”

  • Orient Latinpag.13

    Juriul, format din Ion Bogdan Lefter (preşedinte), Ioan Es.Pop, Calin Vlasie (preşedintele Fundaţiei pentru Ştiinţe şi Arte“Paralela 45”), a decis decernarea următoarelor premii:

    - Premiul I (2.000 lei): Tincuţa Bernevic (Bacău);- Premiu l II (1.500 lei) : Ana-Camelia Boiciuc (Bonţăieni,

    com. Şiş eşti, jud. Maramureş)- Premiu l III (1.000 lei): Laureta Speranţa Banea (Măcin,

    jud. Tu lcea).Proiectul educaţional internaţional TIMTIM-TIMY este

    organizat de Fundaţia „Paralela 45” ş i Ministerul Educaţiei.Începând cu demararea noului an şcolar a început o nouă

    ediţie a acestui concurs de poezie pentru copii.

    Rezultatele Concursului de poezie“TIMTIM-TIMY”, ediţia I, anul şcolar2011-2012

    Câştigătoarea celei de-a III-a ediţii a Concursului Naţionalde Literatură - secţiunea proză organizat de “Reţeaua literară”este Elena Mirabela Navlea.

    Laureata s-a năs cut, la 20 aprilie 1982, în Novaci, jud. Gorj.A absolv it Universitatea din Bucureş ti şi este doctorandă laUniversitatea din Strasbourg. Are în palmares opt premii ş imenţiuni la concursuri şcolare, toate din perioada de liceu.

    Juriul a fost format din Alexandru Matei, Alex Goldiş, CrinaBud, Şerban Axinte, George Neagoe si Gelu Vlaşin.

    Concursul „Reţeaua literară” (proză)

    3. Radu-Ion Dragomir (Galaţi).Hai-ku: 1 Tincuţa Bernevic (Bacău); 2. Anamaria Mateiciuc

    (Bucureşti); 3. Nicoleta Milea, Alexandria, Teleorman; Genovel-Florentin Frăţilă (Rm. Sărat).

    Fabu lă-poezie umoris t ică: 1. Pet ronela-Vali Slavu(Aninoasa, jud. Hunedoara); 2. Laurenţiu Orăşanu (Bucureşti);3. Grigore Chitul (Bis triţa).

    Epigramă: 1. Ioan Toderaşcu (Costeşti, jud. Vaslui); 2. JanetNică (Gighera, jud. Dolj); 3. George Petrone (Iaşi).

    S-au mai acordat premii pentru caricatură-grafică, picturăşi fotografie.

    Concursul literar are patru secţiuni de creaţie (poezie, prozăscurtă, eseu şi teatru scurt) şi se adres ează creatorilo r din toatăţara, care nu au împlinit 40 de an i, nu sunt încă membri aiuniunilor de creaţie şi nu au volume de autor.

    Concurenţii se vor prezenta un grupaj de 10 titluri pentrusecţiunea de poezie, 3 lucrări, însumând maxim 8 pagini, lasecţiunea proză scurtă, 1-2 p iese (inclusiv piese pentru copii),pentru secţiunea teat ru scurt, care vor aborda teme la alegere,şi 2 lucrări de circa 4-5 pagini la secţiunea eseu, cu tema „Şcoalaprozatorilor târgovişteni. Radu Petrescu – între roman şi jurnal”.

    Lucrările vor fi editate cu caracter Times New Roman, corp12, la un rând şi jumătate. şi vor fi t rimise, în system motto, prinpoştă (imprimate pe hârtie şi pe un CD), până la data de 27octombrie 2012, pe adres a: Cen trul Judeţean de CulturăDâmboviţa, str. A . I. Cuza nr.15, cod poştal 130007, Târgovişte.În cazul în care, lucrările vor fi trimise prin e-mail ([email protected]),şi aces tea vor fi însoţite de un mot to, precum şi de datele

    „Moştenirea Văcăreştilor”,ediţia a XLIV-a, 2012

    Filiala arădeană a USR şi AdrianPopescu, câştigători Turnirul Poetic

    Adrian Popescu a câşt igat Cununa de Lauri (premiu l indi-vidual), iar filiala arădeană a USR premiul pe echipe la TurnirulPoetic de la Efes, organ izat sub egida Uniunii Scriitorilor. Înfinala de patru au concurat Adrian Popescu, Lucian Vasiliu,Ioan Moldovan şi Gh. Mocuţa. Lucian Vasiliu a câştigat premiulpublicului, care a fost decis prin votul secret al tuturor celorprezenţ i. Au participat optsprezece poeţi.

    Manifestarea s-a desfăşurat sub egida revistei „Salonulliterar” şi a Ligii scriitorilor din Vrancea. Concursul literar –carte, a reunit 57 de concurenţi

    Roman:- Premiul special: „Suburbii municipale”, de Emilian Marcu,

    Ed. „PIM”, Iaşi;- Premiul I: „Insomnia”, de Elena Stroe-Otavă, Ed. „Mad

    Linotype”, Buzău;-Premiul II: „Mircea cel mic”, de Ioan Ţicalo, Ed. „Biblioteca

    Mioriţa”, Câmpulung Moldovenesc; „Sub puterea dest inului”,de Ion Lupu, Ed. „Vicovia”, Bacău;

    - Premiul III: „Dumnezeu este bun”, de Gheorghe-Jan Iscu,Ed. „Egal” Bacău.

    Proză scurtă: Premiul I: „Apusul îngerilor”, de Ion Lazăr,Ed. „Armonii culturale”, Adjud;

    Poezie:- Premiu special: „ A doua carte a adevărului”, de Ionel

    Bandrabur, Ed. „Zedax”, Focşani;- Premiul I: „Arhitectura cenuşii”, de Virg il Panait, Ed.

    „Ateneul scriitorilor”, Bacău;- Premiul II: „Prizonierul cercului, de Ion Prăjişteanu, Ed.

    „Ateneul s criito rilo r”, Bacău; „Umbra păsării” , de MihaiMerticaru , Ed „Limes”, Clu j-Napoca; „Fraudele din Parad is”,de Iancu Grama, Ed. „Corgal Press”, Bacău.

    Critică:- Premiu l special: „Ion Barbu şi spiritualitatea românească

    modernă (ermet ismul canonic)”, de Theodor Codreanu, Ed.„Curtea Veche”, Bucureşti;

    - Premiu l I: „Spiritul v râncean în lecturi elective”, de IonelNecula, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat;

    - Premiu l II: „Ion Barbu: categorii abisale matemat ice”, deIoan Toderiţă, Ed. Axis Libri, Galaţi.

    Teatru: Premiul I: „Zeul d rog”, de Costel Pricopie, Ed.„Salonul literar”, Focşani.

    Eseu: Premiu l I: „Liviu Ioan Stoiciu – poezia şi subteraneleei”, de Tudor Cicu, Ed. „Aldin”, Buzău.

    Traduceri: Premiu l I: „Cobzarul” (Taras Şevcenko),traducere de Ioan Cozmei, Ed. Bukrek, Cernăuţi.

    Rezultatele Festivalului Naţional“Vrancea literară”

    personale.Concurenţii care au obţinut un premiu la una dintre secţiuni,

    în ediţiile anterioare, se vor putea înscrie în concurs doar la oaltă secţiune. Concurenţii care nu vor trimite toate datele deidentificare (în special datanaşterii) vor fi eliminaţi din concurs.

    Grupaj realizat de I. CHELARIU

  • Orient Latin pag.14invitat special Orologos

    Aruncasem toate ceasurile în Dunăre.Câteva milioane, câte luasem de la oamenidupă ce i-am convins că o s-o ducă mai bine.Ceasuri de mână, de buzunar, de perete,pendule, clepsidrele-am aruncat cu bas culantele în fluviu.Eu aşteptam pe maloraşul îş i lungise gâtul după mineDunărea s e umfla văzând cu ochii.Deodată am văzut spuzenia de orologiipluteau cu burţile în sus, cu burţile în josjumătate se roteau inversjumătate nu puteau.Fluviul curgea şi el înapoi pe jumătateera un spectacol teribil,peştii buimăciţi săreau pe maluri şi iarăşi înapă,cerul ho lbat se da la o parte.Pe mal coborâse din spaţiile nenumărateTimpul însuşi,semăna cu un cal uriaş de abur verzu i,albăs trui,fără şa, fără frâu şi nici capul nu i s e vedea.Începuse s ă pască iarbă mimând, sforăiamimând printre sticle goale şi dopuri de bere.Apoi încerca să imite ce făceau nişte păsăriprin pomi, prin ogrăziapoi să imite animale, oameni, furnici.Eu urcam pe orologii de-alungul Dunării,urcam stu rioană spre izvoarele eiacolo s ă-mi depun poemele.Noi ce facem? Întrebau oameniicare mă urmăreau de pe maluri.Puteţi să călăriţi timpul pe deşelatelea,puteţ i dacă v reţi să-i puneţi şa, căpăstru,zăbale, valtrapuripentru frumoasele în treceri hipo, hippy,le-am spus.Şi cum mai aflăm cât e ceasul?După soare, după umbrăşi după cum bate inima,le-am spus.

    Cui pe cui

    Pe mine rănile mă v indecă.Suferinţele mi le mai ascund prin a-lunişuriLumea (ca boala) te vrea vu lnerabil.Bolile sunt ale vieţii,Unele vin ca din senin.se pitulă în ADN-ul mă-sii de viaţăşi trebuie să te uiţi în tine mai curios decât înaltul.Eu nu mă uit, eu simt pe p ielea meaşi prin terminaţiile mele nervoasecum se urăsc sau se iubesc între elecelulele, globulele, o rganele.Uneori simţeam o căţea neagră pe inima meaşi frica invidioasă îmi picuravenin verzu i la ficaţiuraniu prin urinănisipuri mişcătoare prin vezici

    limfă de nimfă şi de nu ştiu ce la creieri(văd creierul mic împotriva celui mare).Bolnavă am fost de răceli răguşitede limbă prea încărcatăde călduri vesperalede gheaţă şi de greaţă la malde oase frânte am fostde iubirea aproapelui am fostşi de nervură prea nerăbdătoare.

    Mă uram cu ură urâtă, cu durere s turâtă.Când mi-am rupt piciorul stâng îmi urampiciorul drept – zbura singur, nu ne aştepta.Când mi-am rupt mâna d reaptă,o înjuram pe cea stângă,a, pus-o să înveţe una-alta,şi s ă scrie am pus -o , dar ce ch inuri, cemâzgăleli!Cel mai rău a fos t când mâna stângă s-aapucatsă se închine,atunci mâna dreaptă a lov it-o tarecu ghipsul, Doamne, peste degete, a lovit-o,nu mai aveam nici cu ce s ă fumez.Am slăbit vreo şapte kilograme atuncişi am văzut că e bine.

    Când aveam, căţeaua pe inimăi-am pus dinţi de aur în gurăşi s-a mai îmblânzit.Îmi devenise credincioasă, s e gudura,mă lingea încet pe rane cu limba ei roşie focpână în tr-o zi când turbaseşi a plecat în lume.

    Când am răceli, gripe, viroze, viruşiprin urechile mele trec avioaneprin nările mele ies macaroane.Multă grijă trebuie să am la nări,eu atârn de nări,înt re simţurile şi ne simţirile mele cel maisensibluîmi este mirosu l (poate molipsire de lacăţea).De mir, mirare, miresme, mirese, mirodiimiracol, miraj îmi sunt nările mele.Pofticioase şi moft icoasemi se lungeşte nas ul, mi se strâmbă par-nasul,nările mi se subţiază ca foiţa de ţigară Win-ston.

    Nu ştiu ce m-aş fi făcut la viaţa meadacă nu aş fi vomitat.De silă, de toate silele, uneori ca din senin.Deunăzi s -a ivit şi aici un remediu:dacă îngh it în sec de câteva ori,cam cât ai număra până la zece,chiar şi în somn sila se-ntoarce,se duce în trupul de jos, până piere.Sila în s omn e mai amară ca fierea.

    Numai de poezie n-am fost grav bolnavă,

    Ileana ROMAN

    S-a născut în 1940, în satul Roşia,judeţul Mehedinţi.

    Absolventă a Facult ăţii de Filologie,la Bucureşti.

    A debutat literar, cu versuri, în z iarulcraiovean „Înainte”, în 1961.

    A debutat editorial, în 1968, cuvolumul de versuri „Naşterea zeiţei”.

    Din 1984, este membru al UniuniiScriitorilor din România.

    A mai publicat: „Vărsătorul depiatră” (versuri, 1980); „Ap roape”

    (versuri, 1981); „Râul p entru Heraclit”(versuri, 1989); „Nopţile belletriste”

    (versuri, 1996) – Premiul U.S.R. – F ilialaCraiova; „I.G. Bibicescu sau viaţa caoperă” (monografie, 1997) – Premiul

    Minist erului Cult urii; „Feminariu”(roman, 2002) – Premiul Uniunii

    Scriit orilor din România, Filiala Craiova;Dicţionarul enciclopedic al judeţului

    Mehedinţi (2003); „Viaţa ş i opera insuleiAda-Kaleh” (monografie, 2005); „Figuri

    de stil” (versuri, 2006) – Premiul UniuniiScriit orilor din Romania, Filiala Craiova;„Biserici de lemn din judeţul Mehedinţi”

    (bilingvă: română-engleză, 2006);„Drobeta Turnu Severin” (album

    monografic, 2007); „Prinţul aurului.D(r)ama de pică” (teatru, 2008), “Ţiganii

    noştri” (eseu, 2010).În anul 2005, U.S.R. i-a conferit

    Premiul de Excelenţă.În 1994, a înfiinţat Fundaţia „Alice

    Voinescu”.A fost , timp de şase ani, directorul

    Bibliotecii Judeţene „I. G. Bibicescu”.Este p reşedinte-fondator (2008) al

    Societ ăţii Scriit orilor Danubieni.Editor şi animator cult ural.Coordonator de cenacluri.

    A fondat două reviste literare:„Amfit rion” şi „Forum”.

    Organizează, anual, un longevivfestival literar, „Sensul iubirii”.

  • Orient Latinpag.15aş fi rămas fără glas de-atâtea spaime,şi mie nu-mi plac muţeniile, tăcerile…puncte, puncte, defuncte, decât trecând prinele.Eu când scriu, râd, p lâng, nu ştiu să tac,la cuvintele tăcute, ascunse, fricoasele scot limba din gură şi scriu cu ea.

    Dis-de-viaţă

    Viaţa omului vine d in visşi nimeni nu vrea să viseze urât.Eu de o vreme dorm pe vise st răine mie,unele sun t reale, urâte, amestecateau făcu t purici amestecaţişi sug din sângele şi din spiritul meu.În acest t imp ale mele vise şi cuvintedorm obosite cu capul pe masă.Mă scol, îmi şterg mâinile de somndau vis elor străine vin gros de buturugăberbec fripturit haiduceşteşi muzică horală de ciu leandră.Le văd că beau şi mănâncă, le placeSe prind în horă, se-nvârt ameţitor, uită demine.

    Eu mă s păl pe ochi, mă primenesc, îmi iauvisele meleşi ies din noapte pe poarta de fildeş.Mă alungesc peste văi cu vedeniitrec pes te pieţe, statui, idoli, victime, călăişi nici ispăşitori nu-mi trebuie.Nervii mei sunt sătui de milă de silăde profunzimi ce pasc de pe mormintede-njurături transcedentale,de găuri negre şi de lapislazuli.Dumnezeu exis tă, îngerii există, diavoliiexistă,sunt de-ajuns lacrimile împreună.Lumânările mele nu mai amestecă v iaţa cumoarteadimineţ ile mele nu mai amestecă greaţa cugraţianopţile mele nu mai amestecă gropilecele de s ub , cele deas upra – ig ras iimolips itoarespaime cu principii, vise de-a plânselearaţiuni, pulberării, mâna ş i ţărâna.

    Eu nu râvnesc tăceri de aur, nu linişt i cumâneci goale,Eu las pe fiecare cu el însuşi, cu ce crede,cu dinadinsele, cu broscoii râioşi.Viaţa e p lină de ochi şi de guri.Eu toată viaţa mea mă nascSunt mama mea, sunt fiul meuŞi saliva mea care hrăneşte cuvinte.Cuvintele mele suie în dealul viilorlumifică în roiuri, eu sun t regina,Mai sus de visul meu e Dumnezeu.O, Doamne al mirării mele,eu nu mai vreau întrebări şi răspuns uri idemşi nici alte vise nu-mi trebuie,eu sunt visul vieţii mele.

    Dacă aş fi o carte, n-aş sta în raft

    Odată într-o noapte eu m-am visat o carte.Era-nspre zori când somnul e mai dulceŞi visele dau buzna ca văgăunaCând se răstoarnă complice.Unul trăgea de timp ca de gumilastreEu mă s criam de zor cu cerneluri măiastre,Noapte avea în nări felurite călimări.Ce-ar fi să devin carte, îmi ziceam,Una uşoară, de buzunar.Apoi, zis şi făcut, m-am dat la tipar.Ce spectacol, văzându-mă cuvinte,Zeţarii mă culegeau literă cu literă,Mă imprimau pe coli veline, eram cuminte,Doar când să mă lege şi să-mi pună copertem-am trezit într-o dungă, aproape citeţ,apoi m-am întors pe partea cealaltă.Visul se grăbea acum cam sprâncenat,Sau de realitatea sa era speriatŞi deodată m-am văzut într-un raft.Eu sunt o carte, uite pagini, cotor, coperte,Printre alte nişte fixe cărţi.În jur nu era nimeni să-i spun ca-ntr-un citatIa-mă, citeşte-mă!Dar nu de asta m-am amuzat.Aşa cum mi se întâmplă deseori în viseO parte din mine se treziseIar cealaltă parte încă visaŞi tot ea gândeaCum să facă să mă dest ipărescŞi să mă descrisărescŞi să mă întorc literalmenteÎn ceea ce fusesem înainte de-a fi carte,Fiinţe, lucruri, întâmplări necopiate.Nu ştiu de ce gândeam aşa… destructuratŞi m-am trezit din vis abia când bruscSărisem sau căzusem din raft.Nici titlul cărţii nu mi-a rămas în minte,Foile s-au desprins şi au zburat pe fereastrăPoate s-au întors în pădurea jugastră.Doar câteva cuvinte căzuseră din textParcă stăteau în genunchi, mai pe şest,O gură parcă râdea, parcă plângeaCu sens ul şiroind pe podea.Zorile intraseră pe geam piezişIar eu cu ochii deschişin-am mai des luşit nimicşi-am s pus răsuflând uşurat:dacă aş fi o carte, eu n-aş s ta în raftNici legată în pielea mea.

    Poemul moftang

    Greu e s ă te faci înţeles de propriile creaţii.Acest poem era tânăr ş i frumosîi făcus em numai haine curateştia să citească, vorbea elevat.Totuşi într-o seară devremecând să-l mai dichises c un picbrusc mi-a scăpat d in mânăşi a fugit poesc în lume.S-a-ntors într-un târziu precum fiul risipitordar nu aşa spăşit ca-n Biblie,

    căci mi-a zis sprâncenat:Vreau să te scriu şi eu pe tine, vreau să tefacO poem, poate mai ves elă decât m-ai făcuttu.Chiar mi-a plăcut ideea, mi-a plăcutşi m-am lăsat aşa pe mâna poemului.Era încă blond şi frumuşel,eu aşteptam ca oglinda cu aburi pe ea.Şi el în timp ce mă poetizaîmi vorbea despre alte poemeauzite prin saloane, prin cârciumi.Apoi brusc a cocoloşit hârtiaşi înju rând de pisici a aruncat-o la coş.Fac altă variantă, mi-a zis,mai întâi vreau să te desenez.Şi în timp ce mă desena cu cariocileîmi vorbea despre alte poemede prin nu ştiu ce cărţi douămiiste.Când am văzut desenul, vai şi vai,mă des figurase, mă cebălu is e, măneînţelesesedin cap până la tălpi şi înapoi.Poate voia să vadă cum reacţionez.Poate ai fi vrut să-ţi fac trupul ca o gazelă,gâtul ca Turnul lui Sever,părul ca o turmă de capre coborânddin munţii Semeniculu i, zicea el şi râdea.Apoi a reluat desenulm-a îmbrăcat într-o blană de căţea cu bot decăţeami-a pus o zgardă la gât cam zdrelităşi încă râdea cu limba scoasă la desen.Am început şi eu să chicotesc, mă învârteamprin cas ă râzândpână ce l-am prins într-un momentşi l-am legat de zgarda căţelei.Poemul s -a zbătut cât s-a zbătutpână a căzut într-un plâns liniştitor.Căţeaua era o căţea b rează, avea to t felulde ochi pe trup, pe blana-i bleu-jandarmşi se bucura trăgând poemul după ea.

    De netăcere

    Tot mai rar trece Dunărea prin oraştot mai des vorbesc pe stradătot mai puţină lumea aude.Vorbesc, poate că şi ţip, poate că urlupoate am înghiţit un lupşi nici un câine nu mă vedeşi nici eu nu mă mai aud.Mă-ntorc acasă tot vorbind,mi se lungesc mâinile, picioareleşi toate ale urechilor întortocheriaşteptând să vină miezu l nopţiicând mă aud pe-acoperiş ca mâţelepe mine însă însămi.Şi trebuie să fiu trează ş i în somnsă nu cumva tăcerea cea de aursă vină şi să îmi mănânce limba.

  • Orient Latin pag.16

    DANIEL DĂIAN

    înluminatul

    exact când am început să construiesc opiatrăspre centrul pământuluiau începu t crimelemureau pe capetela început meşteriinu îşi mai înţelegeau g lasurileiar din mâini le cres cuseră guri ascuţiteo molimă le sfârtecase pieleaprin care se vedeau s trăzile cu sens unicgâlgâindînecându-setuşind de nerăbdareviaţaiar la însfârşits-au îmbolnăvit pietrelede înălţime

    în imediata vecinătate a muriţilorultimul Dumnezeu îşi clătea tălpileîn tinereţea unei doamne cu buzele roşiişi în părul ei ningea năprasnic

    desfac borcanele de cuvinte

    tu râzi des enând umbreiar herghelia de peşti albaşt ri brăzdaucerul moalepână când descopăr cu stupoarecuvintele sunt la fel de goale ca şi zeii

    şi ca urmare a acestei sperieturinu ştiu dacă astăzivoi avea bunul simţ să mă ţinde mână

    oraşul rămăsese dezbrăcatneputinciosgemeaurla până în măduva bulevardelorşi abia atunci a început să primească viziteabia atunci a redevenit un contextoarecareo imaculareunde se ascundeau culorileca o forţă de muncă închiriată

    în colţu l din dreapta jos al acestei paginieste corpul singurei femei peste care nuatârnăniciun cuvânt

    are ochii aruncaţi în alţi ochişi se tăvăleşte în naivitatea unei majusculepână la sfârşitul rândurilor

    grup de s tatui cu zâmbetul pe buze

    mi-au crescut în timpane oraşe cu burţilegoaleîn care se adăpostesccârduri de fluturi curioşi să înveţeîmblânzirea

    de o parte şi de alta a unei îngropărialeargă mame cu ţipetele în palmedoar tatăl şi-a sculptat în inimăun alt câmp de trupuri

    ale celor care au reuşit să înoatepe sub pământ

    lumea ta are buzele curate

    femeiecu pielea întinsă de mâin i spălatela marginea unei apecu pleoapele despletite

  • Orient Latinpag.17caută-mi chipulîn vârful degetelor

    sunt gândul încolăcit ca o îmbrăţişarede şarpe blând

    şi în timp ce restul oamenilorsunt des frunziţi în faţa morţiirând pe rând ca o numărătoare inversănoi doi ne împletim g lezneleîntr-un cuvânt

    de asta mă întrebdacă ai vreasă îmi citeşti noapteacu buzele cusuteiar înt r-un obraz limpedeîmi vei învăţa palmele să culeagăîniub irea

    este ora ceaiuluişi dumnezeul cu ochii sculptaţi în pământnu mai are ce să ne ofereîn afara de fiica tâmplaruluicare v-a cioplit tâmplelede lemn

    murdăreşte-mă de viaţă

    poţi să îmi vinzi boalacultivatorilor de înţelepciunepoate se vor îmbolnăvi de moartetocmai acum când memoria scurtămi-a rămas mică

    şi dacă mintea mea este o locuinţă goalătrebuie s ă fiu atent cum o mobilezpoate va rămâne locşi pent ru câţiva porumbei

    ieriam văzut peşti măcănind în spatele uşiispre zâna zânelorcare invada spaţiul cuminteal unu i inscare îş i urmărea degetele de la p icioaremişcându-seşi râdea în hohote pen tru că orice ş ef are oşefăiar acolo unde se duc rândunelelecineva

    tocmai a împlinit cincizeci de kilograme

    poem cu litera sculată

    patimile talede femeie răstignităse proclamă stăpâneîntr-un singur trupunde zace îngropatun batalion întregşi vreo trei generalicu frunţ ile deşurubate de poftă

    ierite plângeai că te dor sâniide greutatea albuluiînsă la marginea bloculuivreo doi inşi cu trupurile plinete felicitau pe la spate

    aş înfiin ţa o realitate neîngrijităîn pieptul unei curveimediat pe stânga la intersecţianesemaforizatăunde latră o lumină puţinăca o st ricată

    tuai realitatea în poşeta de searăşi o scoţi de fiecare datăcând vrei să te pro tejezide felicitări

    te dezîndrăgostesc

    nu am în tâlnit niciodată maluricu spatele drept într-un lacunde sânul tăudesenează timpul cu litere micinu se mai aud cercuri limpezitârându-şi unghiile în colţul ultimei oreîn care se află o intersecţie de păsăridintr-o altă tinereţe cu sângele îmbâcsitde ch ipuri

    acopăr pământul cu umerii tăi deco jiţi desingurătateşi îţi culeg trupul din culorile care nu auînvăţatsă vorbească citeţ

    din acest motiv iubitonu ascu lt zilele prăbuşindu-se în oamenicu buzele strânsear trebui să descifrez mult prea multenopţidintr-un singură frunteşi nu am viaţa învăţată pe de rost

    am urcat în pielea unui munte fricile taleca o lume întreagăîn care degetele pietrelor îşi ţipauluciditateadespărţirilor din fiecare zi când îţ i auzeambărbia t remurândîn glas ul meu

    m-aş îngropa într-un an de s inceritateunde secundele au chipuldescălţat de linişte şi aş inventanecuprinsul în ochiul tău dreptîn stângu l îmi voi descoperi inimazbătându-se şi mâna dreaptăde unde îţ i dăruiesczâmbetul

    omul care acoperă pământul cu înălţimiblânde

    singura dată în care îmbrăţişez realitateaeste atunci când trăiesc odată pe zidoar în acel moment femeiledevin limpezipână în largul coapselorse îmbrăţişează cu toate oaseleîşi privesc respiraţiaşi minutele copacilor turtiţide sinceritatea ultimului omcu mâinile scrise

    mă îngrozeşte distanţa dintre buzele taleşi glezna unui munte învăţat pe de rostîn care un animal se hrăneşte cu înălţimiiar o amantă îşi retează sâniisă nu-şi mai potolească ni