Director ION CRISTOIUAnul IX, numãrul 321 (2366), vineri, 28 mai 1999, 24 pagini, douã ediåii, 2000 lei

Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro

De pe margine

Vãzând cu ochii, România seapropie de Marea Degringoladã.Oamenii sunt buimãciåi, nu maiætiu ce sã înåeleagã din toate tã-rãæeniile de care le este dat sã a-fle în fiecare zi. În ceea ce o pri-veæte, marea majoritate a cetãåe-nilor acestei åãri se sim-te cu cugetul curat. Bie-åii români s-au confor-mat pânã acum tuturor„comandamentelor“ æiiatã ce-a ieæit - îæi spun,(încã) în gând, mai toåi.

S-au lãsat mobilizaåiîn „epoca de aur“, înde-plinind cuminåi „directivele departid æi de stat“ - susåinute „pa-triotic“ de trâmbiåaæii iscusiåiîntr’ale lozincilor versificate æiasezonate cu uralele isterice depe la mitingurile ce umpleaupânã la refuz poråia de douã orede televiziune; când „directiva“s-a schimbat, au jucat æi rolul de„revoluåionari“, precum cartofiiprãjiåi pe lângã o fripturã, dar defript tot ei s-au fript; cei mai tineri,inocenåii, au cutremurat lumeascandând: „Vom muri æi vom filiberi!“ æi peste o mie dintre ei auæi murit; s-au nãpustit apoi la

urne, cu „entuziasm democratic“,æi au ales ce æi pe cine le-aindicat noul „tovarãæ“, acela carele-a zâmbit æãgalnic încã vreoæapte ani dupã aceea - æi careîncã nu a obosit de atâta... zâm-bet; æi-au întâmpinat Regele, aæa

cum au ætiut de lastrãbuni; au scandat cutoåii, dupã un timp, ca laun semnal(!), „Schim-barea“ æi au zornãit cutoate cheile de la apar-tamente, garsoniere æicele de la beci; aurespectat întotdeauna

ceea ce au hotãrât cei „de sus“,dar lor le-a mers din ce în ce maigreu. De ce? Din cauza cui?

De câte ori se contureazã,æovãielnic, câte o iniåiativã caresã conducã la rãspunsuri clarifi-catoare, „Gelatina“ cu ochi al-baætri îæi pune în miæcare resor-turile diversioniste æi, prin diferitemetode, conduce spre derizoriuorice încercare de deconspirarea Rãului care ne macinã, precumæi orice propunere de terapiecare sã ne scape de metastazace ar trebui extirpatã imediat.

(continuare în pagina 4)

Doru Braia

Gelatina (XII)

N e - a md o c u -

mentat lafaåa locului îndouã lagãrede refugiaåi.Cel de la

Stankovici 1 din Mace-donia, æi cel de la Korce,din sudul Albaniei. Stan-kovici 1 e o tabãrã fai-moasã în întreaga lumeprin numãrul de refugiaåi(peste 10 000), prin aæe-zarea lîngã Skopje æi maiales prin ipostaza sa delagãr de tranzit, în carerefugiaåii pot alege în arãmîne pe loc, a se înscriepe liste pentru plecareaîn alte åãri æi pentru amerge în lagãrele dinsudul Albaniei, undeorganizarea vizeazã po-sibilitatea rãmîneriipeste iarnã. Korce, la careajungem dupã o orã demers cu un elicoptermilitar, e una din acestetabere, unde militariibritanici, dizlocaåi dinMacedonia, conduc æiprotejeazã 2000 derefugiaåi pregãtiåi sufle-teæte sã traverseze iarna.Despre Stankovici 1 sepoate scrie în numeroasefeluri. Depinde de cinetrece pe aici. Altfel vederealitatea din lagãr unoccidental, pentru careabsenåa untului de labreakfast e o catastrofã,æi altfel un român care seîntreabã zilnic dacã vamai avea bani sã-æi plã-teascã lumina pentruluna viitoare. Altfel vedelagãrul un orãæean, pen-tru care o zi de crizã aapei de la robinet e otragedie, æi altfel unåãran care-æi aduce apacu cobiliåa de la fîntînãsau o foloseæte pe cea dinbazinul din curte. Æi înfine, altfel vede lagãrulun jurnalist venit cu indi-caåia clarã de a scrie ceuriaæã tragedie a pro-vocat Miloæevici, tragediepentru care sîrbii trebuiepisaåi cu bombe, æi altfelun jurnalist care åine sãscrie doar ceea ce simte æigîndeæte.

A m fãcut aceastã in-troducere pentru

a-i avertiza pe cititoricã-n opiniile mele desprelagãrele de la Stankovici1 æi Korce, dar mai alesdespre primul se regãsescelementele definitorii alepersonalitãåii mele dejurnalist român: trãitorîntr-o åarã a lipsurilorcotidiane, supus bunuluisimå, credincios numai æinumai adevãrului, con-vins cã realitatea trebuievãzutã cu ochi de bãrbat,æi nu cu ochii unei dom-niæoare din lumea înaltã.Asumîndu-mi riscul de anedumeri pe unii cititori,obiænuiåi din anumitejurnale româneæti æi de laanumite posturi de tele-viziune, cu bocetele peseama tragediei refugia-åilor albanezi, voi încercasã scriu bãrbãteæte des-pre ceea ce am vãzut æisimåit la Stankovici 1.

E xistã, cred, cîtevaniveluri ale reali-

tãåii pe care åi-o oferã cu-noaæterea la faåa locului.Primul æi cel mai su-perficial îl reprezintãnivelul de suprafaåã. Decum ai intrat în lagãr, teizbeæte spectacolul su-telor de corturi impro-vizate, al femeilor care-æispalã rufele la ciæmea æinu la maæina automatã,al zecilor de cetãåeni carese adunã în faåa pano-urilor cu listele celor ceurmeazã sã plece în alteåãri, al tinerilor æi bãtrî-nilor care umblã încolo æiîncoace fãrã nici un rost,în aæteptarea momen-tului cînd problema refu-giaåilor, cum zic oficialiiNATO, va fi rezolvatã.Din acest strat de su-prafaåã nu pot lipsi re-fugiaåii care, cum vãd unstrãin, mai ales dacãrespectivul e dotat cu ocamerã de luat vederi, seæi înfiinåeazã lîngã el, carãsãriåi din pãmînt, pen-tru a-i povesti pe en-glezeæte cît de criminalisînt sîrbii. Dupã opiniamea, cele mai multedintre reportajele apã-rute în presa strãinãdespre atrocitãåile dinKosovo îæi au sursa înaceæti cetãåeni, de obiceitineri, care parcã abiaaæteaptã sã povesteascãdespre calvarul care va fitranscris ulterior, fãrãnici un semn de îndoialã,în reportaje de presã æi deteleviziune. Beneficiariîncã din copilãrie aituturor facilitãåilor vieåicivilizate, mulåi jurnaliætioccidentali sînt æocaåi decondiåiile în care trãiescrefugiaåii. Ca om care acunoscut din plin mizeriarealitãåii româneæti înipostaza de fiu de åãransãrac, n-am fost delocimpresionat de faptul cãfemeile îæi spalã rufele laciæmea. Dimpotrivã, mis-a pãrut normal ca re-fugiaåii sã încerce a seadapta la condiåiile vieåiide fugar. Cei mai mulåidintre refugiaåi se strã-duie sã-æi asigure, prinhãrnicie, condiåiile vi-trege de supravieåuire.Femeile spalã rufele,bãrbaåii trebãluiesc prinjurul corturilor, copiiimerg la buticurile im-provizate în lagãr dupãcumpãrãturi. Pînã cîndmai marii lumii îæi vorîncheia jocurile care n-aunici o legãturã cu tra-gedia cea mult invocatã arefugiaåilor, oamenii cau-tã sã-æi aranjeze singuriviaåa. Din acest punct devedere n-am cum sã nusesizez cã abordarea decãtre cei ce se ocupã desituaåia refugiaåilor eniåel strîmbã. Am im-presia cã premisa de lacare s-a plecat nu-i unapragmaticã, realistã, ciuna ieftin sentimentalãsau, æi mai rãu, ieftinpoliticianistã. Refugiaåiise aflã, pînã cînd se varezolva problema întoar-cerii lor în Kosovo, într-osituaåie dificilã.

Bayern Munchen a pierdut CupaCampionilor în minutul 90

InBriefSong of theStreets

see page 10

Sare æi piper

Corespondenåã de rãzboi de la NATO

Ion Cristoiu

ediåie de weekend în 24 de pagini

Un scandal cu iz politic

Dosarul în care a fost arestatRãzvan Temeæan este plin

de acuzaåii neprobate æi de elemente dubioase

de anchetãCercetarea unui presupus abuz în serviciu se putea face æi în libertate. Ce vorsã obåinã poliåiætii æi procurorii, de fapt, de la fostul preæedinte al Bancorex?

pagina 9

Pentru îmbunãtãåirea condiåiilor de muncã

Salariaåii de la metrouintrã de luni

în grevã generalãMetroul bucureætean va circula doar între

orele 16.00-24.00Uniunea Sindicatelor Libere Metrou va declanæa luni, 31 mai,

grevã generalã pe termen nelimitat. Angajaåii metroului bucureæteanvor asigura, pe durata grevei, doar o treime din activitatea normalã.Astfel, greva începe la ora 4.00, iar metroul îæi reia circulaåiaîncepând cu ora 16.00. Din cei 400.000 de cãlãtori care circulã zilniccu metroul, aproximativ jumãtate utilizeazã acest mijloc de transportîn intervalul de timp respectiv, potrivit estimãrilor USLM.

Aceasta este cea de-a cincea grevã generalã din ultimii zece ani.Ion Rãdoi, preæedintele USLM, a declarat cã motivele pentru caresindicaliætii opresc lucrul sunt aceleaæi ca æi în cazul protestelor lorprecedente. Ei cer echipamente noi de lucru, alimentaåie cores-punzãtoare, asigurarea materialelor igienico-sanitare æi recu -noaæterea bolilor profesionale. Rãdoi a precizat cã o parte dintreaceste cereri sunt incluse în contractul colectiv de muncã, fãrã sã fieînsã rezolvate. Conflictul de muncã a fost declanæat de aproape unan æi au fost parcurse toate etapele legale premergãtoare greveigenerale.

Mihai DUÅÃ

Mpule Kwelagobe, Miss Bots-wana, a fost „încoronatã” miercuriMiss Univers 1999, fiind una dintrepuåinele femei de culoare care aucucerit acest titlu, relateazã FrancePresse.

În vârstã de 19 ani, Mpule esteprima femeie originarã din Bostwanacare devine Miss Univers, åara saparticipând la acest concurs înce-pând din 1952.

Pe locul doi s-a situat Miss Fili -pine, Miriam Quiambo, în timp ceMiss Spania, Diana Nogueria s-amulåumit cu locul trei.

Noua Miss Univers, care cântã, adeclarat cã îi place sportul, în specialnataåia æi atletismul. Ei i-ar plãcea sãdevinã chirurg.

Arina AVRAM

Undã verde pentru privatizarea Dacia

În cadrul æedinåei de ieri, Executivul a aprobat hotãrâreaprin care vor fi acordate o serie de facilitãåi cãtre SocietateaDacia Piteæti pentru investiåia ce urmeazã a fi realizatã defirma Renault. Actul normativ cuprinde æi condiåiile derealizare a investiåiei la care se angajeazã concernul Renault,în cazul nerespectãrii francezii urmând sã plãteascã taxele æiimpozitele de la care au fost scutiåi prin facilitãåile acordate.Adriana Sãftoiu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului, amenåionat câteva din facilitãåile acordate firmei Renault:scutiri de taxe vamale æi TVA pentru importul de bunuri,scutiri de TVA pentru bunurile achiziåionate din România,scutire de impozitul pe profit pe 5 ani, începând cu primulexerciåiu financiar în cadrul cãruia se înregistreazã profit (darnu mai târziu de trei ani de la preluarea societãåii).

În ceea ce priveæte obligaåiile firmei franceze, acesteaconstau în investirea în primul an a minimum 129,6 milioanede dolari, inclusiv preåul de achiziåie a acåiunilor. De ase-menea, investiåia totalã ce se va realiza în urmãtorii 5 ani seva situa, incluzând de asemenea preåul de achiziåie aacåiunilor, la minimum 269,7 milioane de dolari. În cinci ani,Dacia va deveni a doua marcã a grupului Renault, prinintroducerea în fabricaåie a unui autoturism nou, la un preåsub 6000 de dolari. Alte amãnunte despre hotãrârile de ieride la Guvern, în pagina 2.

Ortansa TEODOR

Campania electoralã neoficialã

a început

EmilConstantinescu

a cerut partidelordin CDR

sã-i sprijinecandidatura

pentru anul 2000Liberalii

æi åãrãniætii se îmbrâncescpentru locuri

eligibile în alegeripagina 4

Miloæevici, acuzat de crime de rãzboi.Dar NATO?

Cine rãspunde pentrucrimele din Iugoslavia?

Tribunalul Penal Internaåional de la Haga l-a inculpat oficial, ieri,pe preæedintele Slobodan Miloæevici pentru crime de rãzboi æi crimeîmpotriva umanitãåii. El este acuzat de deportarea a 740.000 dealbanezi æi uciderea altor 340. Cât priveæte bombardamenteleNATO, ele s-au soldat pânã acum cu moartea a circa 2.000 de sârbiæi albanezi.

pagina 2

Opinii

Prof. univ. dr. GheorgheBuzatu, despre„crimele“ lui Miloæevici

pagina 2

Economie

La Bankcoop agitaåia a scãzut în intensitate

pagina 7

Culturã

„Fii cu ochii pe fericire“- un film desprecomuniætii deveniåicapitaliæti

pagina 8

Externe

India continuãbombardamentele în Caæmir

pagina 11

Miss Botswana a fost desemnatã Miss Univers 1999

Miercuri searã, pe Stadionul Nou Camp din Barcelona, Manchester United a câætigat una dintre cele maidramatice finale din istoria Ligii Campionilor. Preåiosul trofeu a trecut Canalul Mânecii când nimeni nu se

mai aætepta. În minutul 89, Bayern conducea cu 1-0. Dar în 134 de secunde Sheringham æi Solskjaer auîntors rezultatul spre disperarea celor de la Bayern. Imaginea lui Janker plângând spune totul.

pagina 12

Bãrbãteæte, despre lagãrele de refugiaåi - 1

Vã prezentãm lista medicamentelor compensate æi gratuite pagina 3