cot i dian ul 28051999

1
Director ION CRISTOIU Anul IX, numãrul 321 (2366), vineri, 28 mai 1999, 24 pagini, douã ediåii, 2000 lei Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro De pe margine Vãzând cu ochii, România se apropie de Marea Degringoladã. Oamenii sunt buimãciåi, nu mai ætiu ce sã înåeleagã din toate tã- rãæeniile de care le este dat sã a- fle în fiecare zi. În ceea ce o pri- veæte, marea majoritate a cetãåe- nilor acestei åãri se sim- te cu cugetul curat. Bie- åii români s-au confor- mat pânã acum tuturor „comandamentelor“ æi iatã ce-a ieæit - îæi spun, (încã) în gând, mai toåi. S-au lãsat mobilizaåi în „epoca de aur“, înde- plinind cuminåi „directivele de partid æi de stat“ - susåinute „pa- triotic“ de trâmbiåaæii iscusiåi într’ale lozincilor versificate æi asezonate cu uralele isterice de pe la mitingurile ce umpleau pânã la refuz poråia de douã ore de televiziune; când „directiva“ s-a schimbat, au jucat æi rolul de „revoluåionari“, precum cartofii prãjiåi pe lângã o fripturã, dar de fript tot ei s-au fript; cei mai tineri, inocenåii, au cutremurat lumea scandând: „Vom muri æi vom fi liberi!“ æi peste o mie dintre ei au æi murit; s-au nãpustit apoi la urne, cu „entuziasm democratic“, æi au ales ce æi pe cine le-a indicat noul „tovarãæ“ , acela care le-a zâmbit æãgalnic încã vreo æapte ani dupã aceea - æi care încã nu a obosit de atâta... zâm- bet; æi-au întâmpinat Regele, aæa cum au ætiut de la strãbuni; au scandat cu toåii, dupã un timp, ca la un semnal(!), „Schim- barea“ æi au zornãit cu toate cheile de la apar- tamente, garsoniere æi cele de la beci; au respectat întotdeauna ceea ce au hotãrât cei „de sus“, dar lor le-a mers din ce în ce mai greu. De ce? Din cauza cui? De câte ori se contureazã, æovãielnic, câte o iniåiativã care sã conducã la rãspunsuri clarifi- catoare, „Gelatina“ cu ochi al- baætri îæi pune în miæcare resor- turile diversioniste æi, prin diferite metode, conduce spre derizoriu orice încercare de deconspirare a Rãului care ne macinã, precum æi orice propunere de terapie care sã ne scape de metastaza ce ar trebui extirpatã imediat. (continuare în pagina 4) Doru Braia Gelatina (XII) N e-am docu- mentat la faåa locului în douã lagãre de refugiaåi. Cel de la Stankovici 1 din Mace- donia, æi cel de la Korce, din sudul Albaniei. Stan- kovici 1 e o tabãrã fai- moasã în întreaga lume prin numãrul de refugiaåi (peste 10 000), prin aæe- zarea lîngã Skopje æi mai ales prin ipostaza sa de lagãr de tranzit, în care refugiaåii pot alege în a rãmîne pe loc, a se înscrie pe liste pentru plecarea în alte åãri æi pentru a merge în lagãrele din sudul Albaniei, unde organizarea vizeazã po- sibilitatea rãmînerii peste iarnã. Korce, la care ajungem dupã o orã de mers cu un elicopter militar, e una din aceste tabere, unde militarii britanici, dizlocaåi din Macedonia, conduc æi protejeazã 2000 de refugiaåi pregãtiåi sufle- teæte sã traverseze iarna. Despre Stankovici 1 se poate scrie în numeroase feluri. Depinde de cine trece pe aici. Altfel vede realitatea din lagãr un occidental, pentru care absenåa untului de la breakfast e o catastrofã, æi altfel un român care se întreabã zilnic dacã va mai avea bani sã-æi plã- teascã lumina pentru luna viitoare. Altfel vede lagãrul un orãæean, pen- tru care o zi de crizã a apei de la robinet e o tragedie, æi altfel un åãran care-æi aduce apa cu cobiliåa de la fîntînã sau o foloseæte pe cea din bazinul din curte. Æi în fine, altfel vede lagãrul un jurnalist venit cu indi- caåia clarã de a scrie ce uriaæã tragedie a pro- vocat Miloæevici, tragedie pentru care sîrbii trebuie pisaåi cu bombe, æi altfel un jurnalist care åine sã scrie doar ceea ce simte æi gîndeæte. A m fãcut aceastã in- troducere pentru a-i avertiza pe cititori cã-n opiniile mele despre lagãrele de la Stankovici 1 æi Korce, dar mai ales despre primul se regãsesc elementele definitorii ale personalitãåii mele de jurnalist român: trãitor într-o åarã a lipsurilor cotidiane, supus bunului simå, credincios numai æi numai adevãrului, con- vins cã realitatea trebuie vãzutã cu ochi de bãrbat, æi nu cu ochii unei dom- niæoare din lumea înaltã. Asumîndu-mi riscul de a nedumeri pe unii cititori, obiænuiåi din anumite jurnale româneæti æi de la anumite posturi de tele- viziune, cu bocetele pe seama tragediei refugia- åilor albanezi, voi încerca sã scriu bãrbãteæte des- pre ceea ce am vãzut æi simåit la Stankovici 1. E xistã, cred, cîteva niveluri ale reali- tãåii pe care åi-o oferã cu- noaæterea la faåa locului. Primul æi cel mai su- perficial îl reprezintã nivelul de suprafaåã. De cum ai intrat în lagãr, te izbeæte spectacolul su- telor de corturi impro- vizate, al femeilor care-æi spalã rufele la ciæmea æi nu la maæina automatã, al zecilor de cetãåeni care se adunã în faåa pano- urilor cu listele celor ce urmeazã sã plece în alte åãri, al tinerilor æi bãtrî- nilor care umblã încolo æi încoace fãrã nici un rost, în aæteptarea momen- tului cînd problema refu- giaåilor, cum zic oficialii NATO, va fi rezolvatã. Din acest strat de su- prafaåã nu pot lipsi re- fugiaåii care, cum vãd un strãin, mai ales dacã respectivul e dotat cu o camerã de luat vederi, se æi înfiinåeazã lîngã el, ca rãsãriåi din pãmînt, pen- tru a-i povesti pe en- glezeæte cît de criminali sînt sîrbii. Dupã opinia mea, cele mai multe dintre reportajele apã- rute în presa strãinã despre atrocitãåile din Kosovo îæi au sursa în aceæti cetãåeni, de obicei tineri, care parcã abia aæteaptã sã povesteascã despre calvarul care va fi transcris ulterior, fãrã nici un semn de îndoialã, în reportaje de presã æi de televiziune. Beneficiari încã din copilãrie ai tuturor facilitãåilor vieåi civilizate, mulåi jurnaliæti occidentali sînt æocaåi de condiåiile în care trãiesc refugiaåii. Ca om care a cunoscut din plin mizeria realitãåii româneæti în ipostaza de fiu de åãran sãrac, n-am fost deloc impresionat de faptul cã femeile îæi spalã rufele la ciæmea. Dimpotrivã, mi s-a pãrut normal ca re- fugiaåii sã încerce a se adapta la condiåiile vieåii de fugar. Cei mai mulåi dintre refugiaåi se strã- duie sã-æi asigure, prin hãrnicie, condiåiile vi- trege de supravieåuire. Femeile spalã rufele, bãrbaåii trebãluiesc prin jurul corturilor, copiii merg la buticurile im- provizate în lagãr dupã cumpãrãturi. Pînã cînd mai marii lumii îæi vor încheia jocurile care n-au nici o legãturã cu tra- gedia cea mult invocatã a refugiaåilor, oamenii cau- tã sã-æi aranjeze singuri viaåa. Din acest punct de vedere n-am cum sã nu sesizez cã abordarea de cãtre cei ce se ocupã de situaåia refugiaåilor e niåel strîmbã. Am im- presia cã premisa de la care s-a plecat nu-i una pragmaticã, realistã, ci una ieftin sentimentalã sau, æi mai rãu, ieftin politicianistã. Refugiaåii se aflã, pînã cînd se va rezolva problema întoar- cerii lor în Kosovo, într-o situaåie dificilã. Bayern Munchen a pierdut Cupa Campionilor în minutul 90 InBrief Song of the Streets see page 10 Sare æi piper Corespondenåã de rãzboi de la NATO Ion Cristoiu ediåie de weekend în 24 de pagini Un scandal cu iz politic Dosarul în care a fost arestat Rãzvan Temeæan este plin de acuzaåii neprobate æi de elemente dubioase de anchetã Cercetarea unui presupus abuz în serviciu se putea face æi în libertate. Ce vor sã obåinã poliåiætii æi procurorii, de fapt, de la fostul preæedinte al Bancorex? pagina 9 Pentru îmbunãtãåirea condiåiilor de muncã Salariaåii de la metrou intrã de luni în grevã generalã Metroul bucureætean va circula doar între orele 16.00-24.00 Uniunea Sindicatelor Libere Metrou va declanæa luni, 31 mai, grevã generalã pe termen nelimitat. Angajaåii metroului bucureætean vor asigura, pe durata grevei, doar o treime din activitatea normalã. Astfel, greva începe la ora 4.00, iar metroul îæi reia circulaåia începând cu ora 16.00. Din cei 400.000 de cãlãtori care circulã zilnic cu metroul, aproximativ jumãtate utilizeazã acest mijloc de transport în intervalul de timp respectiv, potrivit estimãrilor USLM. Aceasta este cea de-a cincea grevã generalã din ultimii zece ani. Ion Rãdoi, preæedintele USLM, a declarat cã motivele pentru care sindicaliætii opresc lucrul sunt aceleaæi ca æi în cazul protestelor lor precedente. Ei cer echipamente noi de lucru, alimentaåie cores- punzãtoare, asigurarea materialelor igienico-sanitare æi recu- noaæterea bolilor profesionale. Rãdoi a precizat cã o parte dintre aceste cereri sunt incluse în contractul colectiv de muncã, fãrã sã fie însã rezolvate. Conflictul de muncã a fost declanæat de aproape un an æi au fost parcurse toate etapele legale premergãtoare grevei generale. Mihai DUÅÃ Mpule Kwelagobe, Miss Bots- wana, a fost „încoronatã” miercuri Miss Univers 1999, fiind una dintre puåinele femei de culoare care au cucerit acest titlu, relateazã France Presse. În vârstã de 19 ani, Mpule este prima femeie originarã din Bostwana care devine Miss Univers, åara sa participând la acest concurs înce- pând din 1952. Pe locul doi s-a situat Miss Fili- pine, Miriam Quiambo, în timp ce Miss Spania, Diana Nogueria s-a mulåumit cu locul trei. Noua Miss Univers, care cântã, a declarat cã îi place sportul, în special nataåia æi atletismul. Ei i-ar plãcea sã devinã chirurg. Arina AVRAM Undã verde pentru privatizarea Dacia În cadrul æedinåei de ieri, Executivul a aprobat hotãrârea prin care vor fi acordate o serie de facilitãåi cãtre Societatea Dacia Piteæti pentru investiåia ce urmeazã a fi realizatã de firma Renault. Actul normativ cuprinde æi condiåiile de realizare a investiåiei la care se angajeazã concernul Renault, în cazul nerespectãrii francezii urmând sã plãteascã taxele æi impozitele de la care au fost scutiåi prin facilitãåile acordate. Adriana Sãftoiu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului, a menåionat câteva din facilitãåile acordate firmei Renault: scutiri de taxe vamale æi TVA pentru importul de bunuri, scutiri de TVA pentru bunurile achiziåionate din România, scutire de impozitul pe profit pe 5 ani, începând cu primul exerciåiu financiar în cadrul cãruia se înregistreazã profit (dar nu mai târziu de trei ani de la preluarea societãåii). În ceea ce priveæte obligaåiile firmei franceze, acestea constau în investirea în primul an a minimum 129,6 milioane de dolari, inclusiv preåul de achiziåie a acåiunilor. De ase- menea, investiåia totalã ce se va realiza în urmãtorii 5 ani se va situa, incluzând de asemenea preåul de achiziåie a acåiunilor, la minimum 269,7 milioane de dolari. În cinci ani, Dacia va deveni a doua marcã a grupului Renault, prin introducerea în fabricaåie a unui autoturism nou, la un preå sub 6000 de dolari. Alte amãnunte despre hotãrârile de ieri de la Guvern, în pagina 2. Ortansa TEODOR Campania electoralã neoficialã a început Emil Constantinescu a cerut partidelor din CDR sã-i sprijine candidatura pentru anul 2000 Liberalii æi åãrãniætii se îmbrâncesc pentru locuri eligibile în alegeri pagina 4 Miloæevici, acuzat de crime de rãzboi. Dar NATO? Cine rãspunde pentru crimele din Iugoslavia? Tribunalul Penal Internaåional de la Haga l-a inculpat oficial, ieri, pe preæedintele Slobodan Miloæevici pentru crime de rãzboi æi crime împotriva umanitãåii. El este acuzat de deportarea a 740.000 de albanezi æi uciderea altor 340. Cât priveæte bombardamentele NATO, ele s-au soldat pânã acum cu moartea a circa 2.000 de sârbi æi albanezi. pagina 2 Opinii Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, despre „crimele“ lui Miloæevici pagina 2 Economie La Bankcoop agitaåia a scãzut în intensitate pagina 7 Culturã „Fii cu ochii pe fericire“ - un film despre comuniætii deveniåi capitaliæti pagina 8 Externe India continuã bombardamentele în Caæmir pagina 11 Miss Botswana a fost desemnatã Miss Univers 1999 Miercuri searã, pe Stadionul Nou Camp din Barcelona, Manchester United a câætigat una dintre cele mai dramatice finale din istoria Ligii Campionilor. Preåiosul trofeu a trecut Canalul Mânecii când nimeni nu se mai aætepta. În minutul 89, Bayern conducea cu 1-0. Dar în 134 de secunde Sheringham æi Solskjaer au întors rezultatul spre disperarea celor de la Bayern. Imaginea lui Janker plângând spune totul. pagina 12 Bãrbãteæte, despre lagãrele de refugiaåi - 1 Vã prezentãm lista medicamentelor compensate æi gratuite pagina 3

Upload: gabioprearulz

Post on 31-Jan-2016

217 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Cotidianul radu vasile

TRANSCRIPT

Page 1: Cot i Dian Ul 28051999

Director ION CRISTOIUAnul IX, numãrul 321 (2366), vineri, 28 mai 1999, 24 pagini, douã ediåii, 2000 lei

Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro

De pe margine

Vãzând cu ochii, România seapropie de Marea Degringoladã.Oamenii sunt buimãciåi, nu maiætiu ce sã înåeleagã din toate tã-rãæeniile de care le este dat sã a-fle în fiecare zi. În ceea ce o pri-veæte, marea majoritate a cetãåe-nilor acestei åãri se sim-te cu cugetul curat. Bie-åii români s-au confor-mat pânã acum tuturor„comandamentelor“ æiiatã ce-a ieæit - îæi spun,(încã) în gând, mai toåi.

S-au lãsat mobilizaåiîn „epoca de aur“, înde-plinind cuminåi „directivele departid æi de stat“ - susåinute „pa-triotic“ de trâmbiåaæii iscusiåiîntr’ale lozincilor versificate æiasezonate cu uralele isterice depe la mitingurile ce umpleaupânã la refuz poråia de douã orede televiziune; când „directiva“s-a schimbat, au jucat æi rolul de„revoluåionari“, precum cartofiiprãjiåi pe lângã o fripturã, dar defript tot ei s-au fript; cei mai tineri,inocenåii, au cutremurat lumeascandând: „Vom muri æi vom filiberi!“ æi peste o mie dintre ei auæi murit; s-au nãpustit apoi la

urne, cu „entuziasm democratic“,æi au ales ce æi pe cine le-aindicat noul „tovarãæ“, acela carele-a zâmbit æãgalnic încã vreoæapte ani dupã aceea - æi careîncã nu a obosit de atâta... zâm-bet; æi-au întâmpinat Regele, aæa

cum au ætiut de lastrãbuni; au scandat cutoåii, dupã un timp, ca laun semnal(!), „Schim-barea“ æi au zornãit cutoate cheile de la apar-tamente, garsoniere æicele de la beci; aurespectat întotdeauna

ceea ce au hotãrât cei „de sus“,dar lor le-a mers din ce în ce maigreu. De ce? Din cauza cui?

De câte ori se contureazã,æovãielnic, câte o iniåiativã caresã conducã la rãspunsuri clarifi-catoare, „Gelatina“ cu ochi al-baætri îæi pune în miæcare resor-turile diversioniste æi, prin diferitemetode, conduce spre derizoriuorice încercare de deconspirarea Rãului care ne macinã, precumæi orice propunere de terapiecare sã ne scape de metastazace ar trebui extirpatã imediat.

(continuare în pagina 4)

Doru Braia

Gelatina (XII)

N e - a md o c u -

mentat lafaåa locului îndouã lagãrede refugiaåi.Cel de la

Stankovici 1 din Mace-donia, æi cel de la Korce,din sudul Albaniei. Stan-kovici 1 e o tabãrã fai-moasã în întreaga lumeprin numãrul de refugiaåi(peste 10 000), prin aæe-zarea lîngã Skopje æi maiales prin ipostaza sa delagãr de tranzit, în carerefugiaåii pot alege în arãmîne pe loc, a se înscriepe liste pentru plecareaîn alte åãri æi pentru amerge în lagãrele dinsudul Albaniei, undeorganizarea vizeazã po-sibilitatea rãmîneriipeste iarnã. Korce, la careajungem dupã o orã demers cu un elicoptermilitar, e una din acestetabere, unde militariibritanici, dizlocaåi dinMacedonia, conduc æiprotejeazã 2000 derefugiaåi pregãtiåi sufle-teæte sã traverseze iarna.Despre Stankovici 1 sepoate scrie în numeroasefeluri. Depinde de cinetrece pe aici. Altfel vederealitatea din lagãr unoccidental, pentru careabsenåa untului de labreakfast e o catastrofã,æi altfel un român care seîntreabã zilnic dacã vamai avea bani sã-æi plã-teascã lumina pentruluna viitoare. Altfel vedelagãrul un orãæean, pen-tru care o zi de crizã aapei de la robinet e otragedie, æi altfel unåãran care-æi aduce apacu cobiliåa de la fîntînãsau o foloseæte pe cea dinbazinul din curte. Æi înfine, altfel vede lagãrulun jurnalist venit cu indi-caåia clarã de a scrie ceuriaæã tragedie a pro-vocat Miloæevici, tragediepentru care sîrbii trebuiepisaåi cu bombe, æi altfelun jurnalist care åine sãscrie doar ceea ce simte æigîndeæte.

A m fãcut aceastã in-troducere pentru

a-i avertiza pe cititoricã-n opiniile mele desprelagãrele de la Stankovici1 æi Korce, dar mai alesdespre primul se regãsescelementele definitorii alepersonalitãåii mele dejurnalist român: trãitorîntr-o åarã a lipsurilorcotidiane, supus bunuluisimå, credincios numai æinumai adevãrului, con-vins cã realitatea trebuievãzutã cu ochi de bãrbat,æi nu cu ochii unei dom-niæoare din lumea înaltã.Asumîndu-mi riscul de anedumeri pe unii cititori,obiænuiåi din anumitejurnale româneæti æi de laanumite posturi de tele-viziune, cu bocetele peseama tragediei refugia-åilor albanezi, voi încercasã scriu bãrbãteæte des-pre ceea ce am vãzut æisimåit la Stankovici 1.

E xistã, cred, cîtevaniveluri ale reali-

tãåii pe care åi-o oferã cu-noaæterea la faåa locului.Primul æi cel mai su-perficial îl reprezintãnivelul de suprafaåã. Decum ai intrat în lagãr, teizbeæte spectacolul su-telor de corturi impro-vizate, al femeilor care-æispalã rufele la ciæmea æinu la maæina automatã,al zecilor de cetãåeni carese adunã în faåa pano-urilor cu listele celor ceurmeazã sã plece în alteåãri, al tinerilor æi bãtrî-nilor care umblã încolo æiîncoace fãrã nici un rost,în aæteptarea momen-tului cînd problema refu-giaåilor, cum zic oficialiiNATO, va fi rezolvatã.Din acest strat de su-prafaåã nu pot lipsi re-fugiaåii care, cum vãd unstrãin, mai ales dacãrespectivul e dotat cu ocamerã de luat vederi, seæi înfiinåeazã lîngã el, carãsãriåi din pãmînt, pen-tru a-i povesti pe en-glezeæte cît de criminalisînt sîrbii. Dupã opiniamea, cele mai multedintre reportajele apã-rute în presa strãinãdespre atrocitãåile dinKosovo îæi au sursa înaceæti cetãåeni, de obiceitineri, care parcã abiaaæteaptã sã povesteascãdespre calvarul care va fitranscris ulterior, fãrãnici un semn de îndoialã,în reportaje de presã æi deteleviziune. Beneficiariîncã din copilãrie aituturor facilitãåilor vieåicivilizate, mulåi jurnaliætioccidentali sînt æocaåi decondiåiile în care trãiescrefugiaåii. Ca om care acunoscut din plin mizeriarealitãåii româneæti înipostaza de fiu de åãransãrac, n-am fost delocimpresionat de faptul cãfemeile îæi spalã rufele laciæmea. Dimpotrivã, mis-a pãrut normal ca re-fugiaåii sã încerce a seadapta la condiåiile vieåiide fugar. Cei mai mulåidintre refugiaåi se strã-duie sã-æi asigure, prinhãrnicie, condiåiile vi-trege de supravieåuire.Femeile spalã rufele,bãrbaåii trebãluiesc prinjurul corturilor, copiiimerg la buticurile im-provizate în lagãr dupãcumpãrãturi. Pînã cîndmai marii lumii îæi vorîncheia jocurile care n-aunici o legãturã cu tra-gedia cea mult invocatã arefugiaåilor, oamenii cau-tã sã-æi aranjeze singuriviaåa. Din acest punct devedere n-am cum sã nusesizez cã abordarea decãtre cei ce se ocupã desituaåia refugiaåilor eniåel strîmbã. Am im-presia cã premisa de lacare s-a plecat nu-i unapragmaticã, realistã, ciuna ieftin sentimentalãsau, æi mai rãu, ieftinpoliticianistã. Refugiaåiise aflã, pînã cînd se varezolva problema întoar-cerii lor în Kosovo, într-osituaåie dificilã.

Bayern Munchen a pierdut CupaCampionilor în minutul 90

InBriefSong of theStreets

see page 10

Sare æi piper

Corespondenåã de rãzboi de la NATO

Ion Cristoiu

ediåie de weekend în 24 de pagini

Un scandal cu iz politic

Dosarul în care a fost arestatRãzvan Temeæan este plin

de acuzaåii neprobate æi de elemente dubioase

de anchetãCercetarea unui presupus abuz în serviciu se putea face æi în libertate. Ce vorsã obåinã poliåiætii æi procurorii, de fapt, de la fostul preæedinte al Bancorex?

pagina 9

Pentru îmbunãtãåirea condiåiilor de muncã

Salariaåii de la metrouintrã de luni

în grevã generalãMetroul bucureætean va circula doar între

orele 16.00-24.00Uniunea Sindicatelor Libere Metrou va declanæa luni, 31 mai,

grevã generalã pe termen nelimitat. Angajaåii metroului bucureæteanvor asigura, pe durata grevei, doar o treime din activitatea normalã.Astfel, greva începe la ora 4.00, iar metroul îæi reia circulaåiaîncepând cu ora 16.00. Din cei 400.000 de cãlãtori care circulã zilniccu metroul, aproximativ jumãtate utilizeazã acest mijloc de transportîn intervalul de timp respectiv, potrivit estimãrilor USLM.

Aceasta este cea de-a cincea grevã generalã din ultimii zece ani.Ion Rãdoi, preæedintele USLM, a declarat cã motivele pentru caresindicaliætii opresc lucrul sunt aceleaæi ca æi în cazul protestelor lorprecedente. Ei cer echipamente noi de lucru, alimentaåie cores-punzãtoare, asigurarea materialelor igienico-sanitare æi recu -noaæterea bolilor profesionale. Rãdoi a precizat cã o parte dintreaceste cereri sunt incluse în contractul colectiv de muncã, fãrã sã fieînsã rezolvate. Conflictul de muncã a fost declanæat de aproape unan æi au fost parcurse toate etapele legale premergãtoare greveigenerale.

Mihai DUÅÃ

Mpule Kwelagobe, Miss Bots-wana, a fost „încoronatã” miercuriMiss Univers 1999, fiind una dintrepuåinele femei de culoare care aucucerit acest titlu, relateazã FrancePresse.

În vârstã de 19 ani, Mpule esteprima femeie originarã din Bostwanacare devine Miss Univers, åara saparticipând la acest concurs înce-pând din 1952.

Pe locul doi s-a situat Miss Fili -pine, Miriam Quiambo, în timp ceMiss Spania, Diana Nogueria s-amulåumit cu locul trei.

Noua Miss Univers, care cântã, adeclarat cã îi place sportul, în specialnataåia æi atletismul. Ei i-ar plãcea sãdevinã chirurg.

Arina AVRAM

Undã verde pentru privatizarea Dacia

În cadrul æedinåei de ieri, Executivul a aprobat hotãrâreaprin care vor fi acordate o serie de facilitãåi cãtre SocietateaDacia Piteæti pentru investiåia ce urmeazã a fi realizatã defirma Renault. Actul normativ cuprinde æi condiåiile derealizare a investiåiei la care se angajeazã concernul Renault,în cazul nerespectãrii francezii urmând sã plãteascã taxele æiimpozitele de la care au fost scutiåi prin facilitãåile acordate.Adriana Sãftoiu, purtãtorul de cuvânt al Guvernului, amenåionat câteva din facilitãåile acordate firmei Renault:scutiri de taxe vamale æi TVA pentru importul de bunuri,scutiri de TVA pentru bunurile achiziåionate din România,scutire de impozitul pe profit pe 5 ani, începând cu primulexerciåiu financiar în cadrul cãruia se înregistreazã profit (darnu mai târziu de trei ani de la preluarea societãåii).

În ceea ce priveæte obligaåiile firmei franceze, acesteaconstau în investirea în primul an a minimum 129,6 milioanede dolari, inclusiv preåul de achiziåie a acåiunilor. De ase-menea, investiåia totalã ce se va realiza în urmãtorii 5 ani seva situa, incluzând de asemenea preåul de achiziåie aacåiunilor, la minimum 269,7 milioane de dolari. În cinci ani,Dacia va deveni a doua marcã a grupului Renault, prinintroducerea în fabricaåie a unui autoturism nou, la un preåsub 6000 de dolari. Alte amãnunte despre hotãrârile de ieride la Guvern, în pagina 2.

Ortansa TEODOR

Campania electoralã neoficialã

a început

EmilConstantinescu

a cerut partidelordin CDR

sã-i sprijinecandidatura

pentru anul 2000Liberalii

æi åãrãniætii se îmbrâncescpentru locuri

eligibile în alegeripagina 4

Miloæevici, acuzat de crime de rãzboi.Dar NATO?

Cine rãspunde pentrucrimele din Iugoslavia?

Tribunalul Penal Internaåional de la Haga l-a inculpat oficial, ieri,pe preæedintele Slobodan Miloæevici pentru crime de rãzboi æi crimeîmpotriva umanitãåii. El este acuzat de deportarea a 740.000 dealbanezi æi uciderea altor 340. Cât priveæte bombardamenteleNATO, ele s-au soldat pânã acum cu moartea a circa 2.000 de sârbiæi albanezi.

pagina 2

Opinii

Prof. univ. dr. GheorgheBuzatu, despre„crimele“ lui Miloæevici

pagina 2

Economie

La Bankcoop agitaåia a scãzut în intensitate

pagina 7

Culturã

„Fii cu ochii pe fericire“- un film desprecomuniætii deveniåicapitaliæti

pagina 8

Externe

India continuãbombardamentele în Caæmir

pagina 11

Miss Botswana a fost desemnatã Miss Univers 1999

Miercuri searã, pe Stadionul Nou Camp din Barcelona, Manchester United a câætigat una dintre cele maidramatice finale din istoria Ligii Campionilor. Preåiosul trofeu a trecut Canalul Mânecii când nimeni nu se

mai aætepta. În minutul 89, Bayern conducea cu 1-0. Dar în 134 de secunde Sheringham æi Solskjaer auîntors rezultatul spre disperarea celor de la Bayern. Imaginea lui Janker plângând spune totul.

pagina 12

Bãrbãteæte, despre lagãrele de refugiaåi - 1

Vã prezentãm lista medicamentelor compensate æi gratuite pagina 3