Download - CAPITOLUL 1 IMPORTAN ŢA PORUMBULUI ZAHARAT ŞI … · mg/100 g boabe), natriu (16 mg/100 g boabe) cât şi de vitamine din complexul B, vitamina C şi E. Calitatea nutritiv ă reprezint

1

CAPITOLUL 1 IMPORTAN ŢA PORUMBULUI ZAHARAT ŞI OBIECTIVELE URM ĂRITE

ÎN EXPERIEN ŢELE AFERENTE PREZENTEI TEZE

Porumbul zaharat este rezultatul unei mutaţii recesive naturale în genele care sunt responsabile pentru conversia glucidelor în amidon în endospermul boabelor. Din punct de vedere botanic, este o varietate a speciei Zea mays, var. rugosa (Bonaf.), convar. saccharata (Sturt.).

Porumbul zaharat este o plantă de zi scurtă, adaptată la lumină intensă. În primele faze de creştere, are o rezistenţă deosebită la secetă, datorită sistemului radicular profund, însă insuficienţa apei în perioada formării paniculului şi a boabelor poate afecta negativ producţia.

Faţă de sol are cerinţe reduse, totuşi producţiile cele mai mari se realizează pe solurile cu fertilitate ridicată, cu pH neutru între 6,5-7 şi capacitate mare de reţinere a apei.

Valorificarea porumbului zaharat în ţara noastră se face, în cea mai mare măsură, în stare proaspătă, pentru fiert şi mai puţin prin industrializare sub formă de conserve sau boabe congelate.

Porumbul zaharat s-a remarcat printr-un conţinut caloric mai ridicat şi prin valoare nutritivă superioară comparativ cu porumbul obişnuit. Reprezintă, de asemenea, o importantă sursă de microelemente: magneziu (37-48 mg/100 g boabe), potasiu (270 mg/100 g boabe), fosfor (69 mg/100 g boabe), natriu (16 mg/100 g boabe) cât şi de vitamine din complexul B, vitamina C şi E. Calitatea nutritivă reprezintă una dintre problemele cheie în comercializarea alimentelor organice. Alimentele pe bază de cereale produse în sistem de agricultură organică pot avea numeroase avantaje. În primul rând, sunt lipsite de pesticide şi reziduurile acestora, ceea ce duce la scăderea reacţiilor alergice în rândul consumatorilor. În acelaşi timp, aceste produse conţin o cantitate semnificativ mai ridicată de antioxidanţi (în special antioxidanţi ai grăsimilor), probabil datorită stresului abiotic mult mai sever din timpul perioadei de vegetaţie, făcându-le pe acestea o sursă excelentă de hrană funcţională şi dietetică. Pentru condiţiile din centrul Transilvaniei, există deja un conveer de hibrizi comerciali de porumb zaharat care trebuie testat în condiţii specifice culturii organice şi culturii sustenabile (low input) având în vedere că respectivele cultivare au fost create în condiţii de ameliorare pentru agricultura convenţională. Pentru o bună parte din România şi, cu precădere pentru Transilvania, porumbul zaharat ar putea constitui o legumă extrem de importantă atât pentru consumul direct (porumb fiert) cât şi ca materie primă pentru industria prelucrătoare autohtonă şi, mai ales, străină. În motivarea alegerii porumbului zaharat ca specie a experienţelor aferente tezei de doctorat, contribuie şi faptul că plasticitatea recunoscută a acestei specii permite adaptarea ei, cu relativă uşurinţă, la condiţiile de cultură total schimbate aşa cum este cazul sistemelor de agricultură organică (ecologică) şi low input (sustenabilă). În acest context, principalele obiective ale experienţelor aferente tezei de doctorat au fost: - testarea gradului de adaptabilitate la sistemele de cultură organică şi low input a unui sortiment de hibrizi comerciali de porumb zaharat privind elementele de creştere şi dezvoltare vegetativă, elementele de productivitate, capacitatea de producţie şi calitatea bobului; - verificarea unor metode existente şi/sau elaborarea de modele teoretice noi de analiză a interacţiunii genotip × mediu şi a efectului acestuia asupra adaptabilităţii hibrizilor de porumb zaharat la sistemele de cultură organică şi de tip low input; - ierarhizarea hibrizilor de porumb zaharat testaţi în condiţiile specifice celor trei tipuri de agricultură: convenţională, sustenabilă (low input) şi organică; - valorificarea rezultatelor obţinute prin recomandări privind metodologia de ameliorare şi cea de cultivare a hibrizilor comerciali de porumb zaharat testaţi în sistemele organice şi low input de agricultură.

2

CAPITOLUL 2 MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU

Hibrizii de porumb zaharat luaţi în studiu au fost obţinuţi la SCDA Turda, aflându-se înscrişi în “Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2008” publicat de ISTIS, după cum urmează: - Prima, hibrid timpuriu; - Estival şi Deliciul verii, hibrizi semitimpurii; - Dulcin şi Turda-145, hirizi semitârzii. S-au format patru blocuri complete în fiecare localitate compuse din parcele subdivizate în benzi, în trei repetiţii, pe care s-au administrat diferite doze de îngrăşăminte cu azot, pe o fertilizare de bază de 40 t/ha gunoi de grajd aplicat anual, pe blocurile unitare, cu suprafaţa de 154,5 m2, şi anume: N0/ha caracteristic agriculturii organice, N50/ha caracteristic agriculturii sustenabine şi N100/ha şi respectiv, N150/ha, caracteristice agriculturii convenţionale.

Parcela experimentală a fost constituită din câte trei rânduri pentru fiecare variantă, cu lungimea de 5,04 m şi 18 plante pe rând, distanţa între rânduri fiind de 70 cm. S-au obţinut, astfel, parcele elementare cu suprafaţa semănată de 10,5 m2 şi o suprafaţă recoltată de 7,02 m2, în trei repetiţii pentru fiecare doză de fertilizare.

CARACTERELE DE PRODUCTIVITATE ŞI CALITATE URMĂRITE: MOD DE EVALUARE

Caracterele de productivitate urmărite în experienţele aferente tezei au fost următoarele: - înălţimea plantei (cm), care s-a măsurat cu metrul; - numărul de frunze pe plantă; - numărul de lăstari fertili şi sterili a fost determinat doar la plantele la care unul sau mai mulţi lăstari formaţi au prezentat ştiulete, indiferent de gradul de dezvoltare al ştiuletelui respectiv. La lăstarii de acest tip, în proporţie de 95% ştiuleţii au fost sterili. Lăstari sterili au fost consideraţi aceia care nu au format deloc ştiuleţi ci doar partea vegetativă; - numărul de ştiuleţi pe plantă; - lungimea ştiuletelui (cm); - diametrul mediu al ştiuletelui (cm) s-a măsurat cu şublerul; - indicele de conicitate al ştiuletelui s-a calculat după formula:

LI virfbaza

c

φφ −=

- număr rânduri de boabe/ştiulete; - număr boabe/rând; - greutatea ştiuletelui cu pănuşi şi fără pănuşi (g) s-a obţinut prin cântărire; - proporţia de pănuşi în greutatea ştiuletelui s-a calculat prin diferenţa celor două greutăţi cântărite; - profunzimea bobului s-a calculat după formula:

Profunzime bob 2

rahispanusatstiuletede φφ −=

- gradul de acoperire a rahisului cu boabe s-a făcut prin bonitare vizuală acordându-se note de la 5 la 9 în funcţie de umplerea ştiuletelui cu boabe (5 = slab acoperit; 9 = total acoperit); - producţia de ştiuleţi cu pănuşi şi, respectiv, fără pănuşi (t/ha) s-a calculat prin înmulţirea greutăţii ştiuletelui cu numărul de ştiuleţi pe plantă şi cu numărul de plante realizate pe unitatea de suprafaţă. Caracterele de calitate a boabelor urmărite au fost:

- conţinutul de zaharuri s-a determinat colorimetric;

3

- conţinutul de azot total s-a determinat prin metoda de mineralizare Kjeldhal, aflându-se şi la baza calculului proteinei brute; - conţinutul de amidon s-a determinat prin metoda Schrool; - nivelul nitraţilor şi nitriţilor s-a determinat cromatografic.

METODE STATISTICE APLICATE ÎN INTERPRETAREA REZULTATELOR

Rezultatele obţinute au fost analizate ca aparţinând unei serii de experienţe bifactoriale în care semnificaţia diferenţelor dintre variantele experimentale a fost calculată pe baza s2Genotip

×Fertilizare× Localitate × Ani. Pentru calcularea şi interpretarea rezultatelor asupra asupra producţiei şi a caracteristicilor acestuia şi calităţii boabelor s-a utilizat analiza varianţei, testele DL şi Duncan. Pentru evaluarea stabilităţii performanţelor cultivarelor s-a folosit metoda Lin şi Binns (1988) care calculează un indice de superioritate al cultivarelor.

CAPITOLUL 3 REZULTATE ŞI DISCUŢII

Elementele de productivitate şi producţia de ştiuleţi la unitatea de suprafaţă constituie, la porumbul zaharat, obiective majore de ameliorare având în vedere faptul că o parte tot mai însemnată a producţiei de porumb zaharat începe să fie destinată, şi în România, industrializării ceea ce face ca numai nivele de producţie situate peste anumite limite să fie eficiente din punct de vedere economic.

3.1. REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND ELEMENTELE DE CREŞTERE VEGETATIVĂ LA HIBRIZII DE PORUMB ZAHARAT TESTAŢI

3.1.1. Înălţimea plantei Înălţimea plantei, în agricultura organică, are un rol deosebit în ce priveşte competiţia pentru lumină cu buruienile (GOODING şi colab., 1993). Totuşi, acest caracter pierde teren în favoarea altora, cum ar fi numărul mare de frunze plane şi index foliar crescut care pot suprima buruienile mai eficient decât plantele înalte şi cu frunze erecte.

Având în vedere că ştiuleţii de porumb zaharat se recoltează când boabele conţin 70-75% apă, este evident că şi planta este încă în plină fenofază de vegetaţie. Tuleii verzi de porumb zaharat pot reprezenta o sursă importantă de proteine (9,6%) şi fibre în alimentaţia bovinelor, ovinelor şi caprinelor.

În ceea ce priveşte influenţa genotipului si a nivelului de fertilizare asupra înălţimii plantei, după aplicarea testului Duncan, s-au obţinut următoarele rezultate (tab.1).

Tabelul 1 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra înălţimii plantei (cm) în seria de

experienţe executată în cele trei localităţi, 2008-2010 Doza

Hibridul N0/ha N50/ha N100/ha N150/ha

Media hibrid

Prima 166,2 k 174,6 ij 180,1ghi 188,8 efg 177,4 C Dulcin 195,5 de 208,5 c 229,6 b 237,2 a 217,7 A Estival 168,4 jk 181,2 ghi 189,6 efg 207,5 c 186,7 B Deliciul verii 176,8 hi 180,6 ghi 184,8 fgh 198,6 d 185,2 B T-145 175,5 i 189,0 efg 193,3 de 190,8 ef 187,2 B Media doza N 176,5 Q 186,8 P 195,5 N 204,6 M

DS5% pentru două medii hibrid = 5,6 – 6,0 cm DS5% pentru două medii fertilizare = 5,0 – 5,5 cm DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 6,4 – 7,5 cm

Notă: Diferenţa între oricare două valori urmată de cel puţin o literă comună nu este semnificativă

4

Se poate observa o creştere semnificativă a înălţimii plantelor la fiecare variantă de fertilizare minerală cu N adiţional. Evident, plantele cele mai puţin înalte se găsesc în parcelele fertilizate doar cu gunoi de grajd (176,5 cm), iar cele mai înalte în cele fertilizate cu cea mai mare cantitate de azot mineral adiţional pe unitate de suprafaţă (150 kg N/ha)(204,6 cm).

3.1.2. Numărul de frunze pe plantă Numărul de frunze pe plantă reprezintă suprafaţa foliară care, în afara rolului ei major

în fotosinteză (formarea de compuşi organici), joacă un rol la fel de important în umbrirea solului şi, prin urmare, în limitarea evaporaţiei din sol şi a dezvoltării buruienilor, ceea ce în agricultura organică este de o importanţă deosebită (BERTHOLDSSON, 2005). Numărul de frunze pe plantă reprezintă, totodată, un caracter important în ceea ce priveşte masa verde, ca produs secundar, în furajare.

Pentru cerinţele agriculturii organice merită remarcat hibridul Dulcin deoarece are cea mai mare masă foliară şi, prin urmare este cel mai bun competitor împotriva buruienilor. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că hibridul timpuriu Prima are avantajul de a ajunge la maturitatea de recoltare la începutul lunii august, înainte de dezvoltarea exagerată a buruienilor.

Tabelul 2 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra numărului de frunze/plantă în seria de

experienţe executată în cele trei localităţi, 2008-2010 Doza


Media hibrid

Prima 8,4 c 8,0 c 9,2 bc 8,5 c 8,5 BC Dulcin 10,0 bc 10,2 b 11,3 b 14,3 a 11,4 A Estival 8,8 c 8,8 c 9,9 bc 9,5 bc 9,2 B Deliciul verii 8,7 c 8,5 c 9,3 bc 9,0 bc 8,9 ABC T-145 9,3 bc 9,2 bc 9,5 bc 10,2 b 9,6 ABC Media doza N 9,0 N 8,9 N 9,8 MN 10,3 M

DS5% pentru două medii hibrid = 1,8 – 2,0 DS5% pentru două medii fertilizare = 1,2 – 1,3 DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 2,1 – 2,5


3.2. REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND ELEMENTELE DE PRODUCTIVITATE LA HIBRIZII DE PORUMB ZAHARAT TESTAŢI

3.2.1. Numărul de ştiuleţi pe plantă Numărul de ştiuleţi pe plantă joacă un rol hotărâtor în producţia de ştiuleţi pe unitatea

de suprafaţă. Unii autori susţin că este de preferat ca plantele să aibă un singur ştiulete decât doi sau trei deoarece numărul mai mare de ştiuleţi pe plantă ar fi în detrimentul lungimii şi greutăţii lor. De asemenea, densitatea mare de plantare duce la aceleaşi rezultate negative în ce priveşte acest caracter (MAYNARD, 2007). În câmpurile experimentale de la Turda, Morău şi Jucu, plantarea s-a făcut la distanţa între rânduri şi între plante pe rând practicată în Transilvania pentru cultura porumbului (HAŞ, 2004).

Cei mai puţini ştiuleţi s-au observat pe hibridul Prima care, în mare parte, a avut doar un singur ştiulete/plantă. La acest hibrid nu s-au observat diferenţe semnificative între dozele mici şi mari de fertilizare suplimentară cu azot mineral. Pe următorul loc se situează hibridul Dulcin, la care se poate observa deja o diferenţă în ceea ce priveşte numărul de ştiuleţi/plantă între dozele mici de azot adiţional şi cele corespunzătoare agriculturii convenţionale. Hibrizii Estival şi T-145 prezintă, în medie, valori foarte apropiate ale numărului de ştiuleţi pe plantă. Cel mai mare număr de ştiuleţi s-au obţinut la hibridul Deliciul verii, la care acest caracter creşte semnificativ la dozele mari şi foarte mari de azot pe unitatea de suprafaţă (tab.3).

Se poate afirma că numărul de ştiuleţi pe plantă este influenţat în cea mai mare măsură de doza de fertilizant mineral aplicat şi în mai mică măsură de genotip.

5

Tabelul 3 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra numărului de ştiuleţi pe plantă în seria

de experienţe executată la Turda, Morău şi Jucu, 2008-2010 Doza


Media hibrid

Prima 1,29 e 1,37 de 1,51 cde 1,48 cde 1,41 C Dulcin 1,42 de 1,46 cde 1,66 bc 1,73 bc 1,57 BC Estival 1,50 cde 1,51 cde 1,66 bc 1,81 ab 1,62 AB Deliciul verii 1,59 cd 1,72 bc 1,81 ab 1,97 a 1,77 A T-145 1,42 de 1,57 cde 1,74 bc 1,81 ab 1,63 AB Media doza N 1,44 P 1,53 NP 1,68 MN 1,76 M



3.2.2. Lungimea medie a ştiuletelui Dezvoltarea slabă a ştiuleţilor, posibila deformare a lor se datorează scăderii

semnificative a temperaturii în luna iunie, în perioada dezvoltării maxime a ştiuletelui şi formării unor pănuşi foarte strânse în jurul ştiuletelui care pot împiedica dezvoltarea mătăsii şi, în consecinţă, legarea florilor (NAFZIGER, 2008).

În general, aproape toţi hibrizii au reacţionat pozitiv, în privinţa lungimii ştiuletelui, la dozele crescânde de azot. Doza mică de fertilizare (N50/ha) nu se deosebeşte statistic de varianta nefertilizată mineral şi doar dozele mari şi foarte mari de azot au indus o creştere semnificativă a lungimii ştiuletelui (tab.4).

Tabelul 4 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra lungimii ştiuletelui (cm) în seria de

experienţe executată la Turda, Morău şi Jucu, 2008-2010 Doza


Media hibrid

Prima 16,5 d 16,8 cd 16,7 cd 17,4 bcd 16,8 C Dulcin 17,8 bcd 18,3 bc 18,5 ab 18,5 ab 18,3 B Estival 16,9 cd 17,6 bcd 17,7 bcd 17,4 bcd 17,4 C Deliciul verii 18,0 bc 18,1 bc 18,3 bc 19,1 ab 18,2 B T-145 18,7 ab 19,0 ab 19,8 a 18,8 ab 19,1 A Media doza N 17,6 N 18,0 MN 18,2 M 18,2 M


Notă: Diferenţa între oricare două valori urmată de cel puţin o literă comună nu este semnificativă 3.2.3. Diametrul mediul al ştiuletelui

Este caracteristic genotipului, fertilizarea având un rol mai puţin însemnat şi numai în cazul în care desimea de plantare creşte rezultă o descreştere proporţională a lungimii şi a diametrului ştiuletelui (KAUKIS şi colab., 1986; HAŞ, 1999; MAYNARD, 2007). O diferenţă semnificativă privind diametrului se poate observa doar între variantele nefertilizate cu azot mineral şi toate celelalte variante care au primit azot mineral suplimentar. În schimb, între variantele fertilizate, teoretic nu există nici o diferenţă indiferent că s-au aplicat 50, 100 sau 150 kg azot la unitatea de suprafaţă.

Genotipul, pe de altă parte, a avut influenţă semnificativă asupra acestui caracter, diametrul cel mai mare fiind înregistrat la hibridul Estival, urmat de T-145 şi Deliciul verii cu valori aproape identice şi de către Dulcin. Hibridul Prima are cel mai mic diametru al ştiuletelui, semnificativ inferior faţă de primii trei hibrizi menţionaţi (tab. 5).

6

Tabelul 5 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra diametrului ştiuletelui (cm) în seria de



Media hibrid

Prima 4,26 g 4,32 fg 4,37 fg 4,31 g 4,31 C Dulcin 4,44 efg 4,41efg 4,42 efg 4,48 def 4,44 BC Estival 4,65 bc 4,83 a 4,87 a 4,81 a 4,79 A Deliciul verii 4,52 cde 4,56 cd 4,54 cde 4,51 de 4,53 B T-145 4,28 g 4,58 cd 4,62 cd 4,68 bc 4,54 B Media doza N 4,43 N 4,54 M 4,56 M 4,56 M

DS5% pentru două medii hibrid/ = 0,10 – 0,11 cm DS5% pentru două medii fertilizare = 0,09 – 0,10 cm DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 0,12 – 0,15 cm


3.2.4. Indicele de conicitate al ştiuletelui Acest caracter are o importanţă aparte în industrializarea porumbului zaharat, deoarece de pe ştiuleţii cilindrici se desprind mai uşor boabele (cu maşina specială de desfăcut boabe) decât de pe cei conici. Pentru consumul proaspăt, conicitatea ştiuletelui este mai puţin importantă întrucât nu influenţează negativ aspectul acestuia. Pentru ca ştiuleţii să aibă formă cât mai cilindrică, indicele de conicitate trebuie să fie cât mai redus. Din datele tabelului 6 reiese că valorile medii pentru indicele de conicitate al ştiuletelui sunt aproape identice (0,13-0,14) la toate dozele de îngrăşăminte cu azot mineral aplicate, ceea ce confirmă aserţiunea anterioară, că acest caracter are un puternic determinism genetic.

Tabelul 6 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra indicelui de conicitate al ştiuletelui în

seria de experienţe executată la Turda, Morău şi Jucu, 2008-2010 Doza


Media hibrid

Prima 0,10 f 0,11 ef 0,12 de 0,12 de 0,11 CD Dulcin 0,13 cd 0,12 de 0,14 bc 0,14 bc 0,13 B Estival 0,11 ef 0,10 f 0,13 cd 0,12 de 0,12 BC Deliciul verii 0,12 de 0,12 de 0,13 cd 0,13 cd 0,12 BC T-145 0,18 a 0,19 a 0,18 a 0,12 de 0,17 A Media doza N 0,13 M 0,13 M 0,14 M 0,13 M

DS5% pentru două medii hibrid = 0,01 DS5% pentru două medii fertilizare = 0,01 DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 0,01 – 0,02


3.2.5. Număr rânduri de boabe pe ştiulete Numărul de rânduri pe ştiulete, atât la porumbul normal cât şi la cel zaharat, este destul de tipic cultivarului, variaţiile fiind relativ mici sau accidentale (MAYNARD, 2007). Rândurile sunt dispuse întotdeauna perechi pe rahis, deoarece spiculeţele din inflorescenţa femelă (ştiuletele) se compun din câte două flori perechi, una fertilă şi una sterilă (BUCKLER, 2006; CHHABRA, 2010).

Unele stresuri abiotice şi biotice, cum ar fi seceta dinaintea şi din timpul mătăsirii, lipsa azotului în sol, rănirea rădăcinilor prin praşilă sau atacul unor dăunători pot determina scăderea numărului de rânduri pe ştiulete (ELMORE şi colab., 2006). Polenizarea slabă nu influenţează numărul de rânduri/ştiulete. Se observă că hibrizii diferă semnificativ între ei în ceea ce priveşte numărul de rânduri. Cele mai multe rânduri, în experienţele noastre au prezentat hibrizii Estival şi T-145 (genitorul matern al hibridului triliniar Estival), între 16-18 rânduri, urmat de Dulcin şi Deliciul verii, cu 14-16 rânduri. Cele mai puţine rânduri şi, în consecinţă, boabele cele mai aplatizate prezintă hibridul Prima, între 10-12 rânduri pe ştiulete.

7

Tabelul 7

Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra numărului de rânduri de boabe pe ştiulete în seria de experienţe executată la Turda, Morău şi Jucu, 2008-2010

Doza Hibridul

N0/ha N50/ha N100/ha N150/ha Media hibrid

Prima 11,1 h 11,2 h 11,2 h 11,3 h 11,2 C Dulcin 15,2 g 15,9 def 15,6 efg 15,7 efg 15,6 B Estival 16,1 cde 16,9 ab 16,8 ab 16,3 bcd 16,5 A Deliciul verii 15,1 g 15,3 fg 15,2 g 15,3 fg 15,2 B T-145 16,5 bcd 16,4 bcd 16,6 abc 17,2 a 16,7 A Media doza N 14,8 M 15,1 M 15,1 M 15,1 M

DS5% pentru două medii hibrid = 0,6 DS5% pentru două medii fertilizare = 0,5 DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 0,6 – 0,8


Datorită faptului că numărul de rânduri nu este influenţat de fertilizare, acest caracter nu trebuie luat în considerare în ameliorarea hibrizilor pentru agricultura organică.

3.2.6. Numărul de boabe pe rând Numărul de boabe este puternic influenţat atât de genotip cât şi de mediu. Un rol

important îl joacă şi polenizarea, deoarece în condiţii nefavorabile aceasta nu se realizează complet, prin urmare ştiuleţii vor avea boabe lipsă. Numărul de boabe pe rând nu este neapărat direct proporţional cu lungimea ştiuletelui deoarece forma şi mărimea boabelor diferă în funcţie de genotip. Totuşi, în majoritatea cazurilor aceste două caractere sunt corelate. Din tabelul 8 reiese că, de departe, hibrizii Dulcin, T-145 şi Deliciul verii au boabele cele mai numeroase pe rând, cu precădere la dozele mari şi foarte mari de azot mineral. La fel, ca şi în cazul greutăţii ştiuletelui, a producţiei de pănuşi şi a lungimii ştiuletelui, hibridul Prima este mult inferior, are cel mai mic număr de boabe pe rând în comparaţie cu ceilalţi hibrizi. Totuşi, trebuie menţionat faptul că la acest hibrid dozele de fertilizare nu au influenţă asupra numărului de boabe deoarece diferenţa dintre acestea este nesemnificativă. Acelaşi lucru se poate spune şi despre hibridul Estival care produce un număr de boabe relativ constant la toate cele patru nivele de fertilizare.

Tabelul 8 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra numărului de boabe/rând în seria de



Media hibrid

Prima 32,7 g 34,1 fg 32,4 g 34,2 efg 33,3 C Dulcin 37,0 bcd 38,5 abc 39,5 a 39,4 a 38,6 A Estival 35,3 ef 35,6 cde 35,8 cde 36,4 cde 35,8 B Deliciul verii 38,8 ab 38,9 ab 39,8 a 40,4 a 39,5 A T-145 37,2 bcd 38,8 ab 39,2 ab 39,3 ab 38,6 A Media doza N 36,2 N 37,2 MN 37,3 MN 37,9 M



3.2.7. Greutatea ştiuletelui cu pănuşi Greutatea ştiuleţilor împreună cu numărul de ştiuleţi pe plantă reprezintă cele două componente de bază ale producţiei de ştiuleţi la unitatea de suprafaţă.

8

Tabelul 9 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra greutăţii ştiuletelui cu pănuşi (g) în

seria de experienţe executată în cele trei localităţi, 2008-2010 Doza


Media hibrid

Prima 252,6 d 258,4 d 260,6 cd 267,3 bcd 259,7 B Dulcin 275,1 bcd 295,3 ab 298,5 ab 304,6 a 293,4 A Estival 277,8 bcd 297,2 ab 303,1 a 301,6 ab 294,9 A Deliciul verii 288,2 ab 294,6 ab 296,0 ab 304,6 a 295,8 A T-145 268,2 bcd 293,2 ab 290,8 ab 298,3 ab 287,6 A Media doza N 272,4 N 287,7 MN 289,8 M 295,3 M

DS5% pentru două medii hibrid = 18,0 – 19,5 g DS5% pentru două medii fertilizare = 16,1 – 17,9 g DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 20,8 – 25,2 g

Notă: Diferenţa între oricare două valori urmată de cel puţin o literă comună nu este semnificativă Din tabelul 9 reiese că patru dintre hibrizii observaţi (Dulcin, Estival, Deliciul verii şi

T-145) au ştiuleţi cu greutate foarte apropiată, toate în jur de 290 g, ceea ce se explică şi prin faptul că perioada de vegetaţie, până la maturitatea tehnică a ştiuleţilor este mai îndelungată faţă de hibridul Prima, cei patru fiind hibrizi semitimpurii şi semitardivi. Singurul hibrid studiat în experienţele noastre care are greutatea doar de circa 260 g, semnificativ inferioară celorlalţi, este Prima, hibridul cel mai timpuriu care are, de altfel, şi lungimea ştiuletelui şi diametrul acestuia cel mai redus. În ceea ce priveşte dozele de fertilizare aplicate, acestea influenţează semnificativ caracterul analizat doar la dozele mari şi foarte mari (N100/ha şi N150/ha) de azot mineral ceea ce denotă că hibrizii studiaţi sunt creaţi, în special, pentru agricultura convenţională.

3.2.8. Greutatea ştiuletelui fără pănuşi În timp ce comercializarea ştiuleţilor proaspeţi pe piaţă se face cu pănuşi, pentru

industrializare interesează greutatea acestora fără pănuşi. Media hibridului prezintă o uniformitate relativ mare în cadrul acestui caracter. Doi

dintre hibrizii testaţi (T-145 şi Dulcin) au o creştere semnificativă a greutăţii ştiuletelui depănuşat, începând chiar de la doze mici de azot mineral aplicat suplimentar (N50/ha) ceea ce îi recomandă pe aceştia pentru agricultura sustenabilă. Hibrizii Estival şi Deliciul verii, cu reacţie pozitivă pentru greutatea ştiuletelui depănuşat doar la doze moderate şi mari de azot mineral, sunt mult mai potriviţi sistemului convenţional de cultură, mai ales atunci când producţia este destinată industrializării. La hibridul Prima nu se observă nici o modificare semnificativă în greutatea ştiuletelui fără pănuşi, la aplicarea diferitelor doze de azot.

Tabelul 10 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra greutăţii ştiuletelui depănuşat (g) în



Media hibrid

Prima 189,7 d 196,1 d 188,5 d 196,2 d 192,6 B Dulcin 219,5 c 234,6 abc 238,7 ab 241,0 ab 233,4 A Estival 226,3 bc 240,8 ab 246,0 a 241,5 ab 238,7 A Deliciul verii 228,9 abc 235,3 abc 237,0 abc 235,8 abc 234,3 A T-145 227,7 bc 246,1 a 239,3 ab 237,3 ab 237,6 A Media doza N 218,4 N 230,6 M 229,9 M 230,4 M

DS5% pentru două medii hibrid = 13,3 – 14,4 g DS5% pentru două medii fertilizare = 11,0 – 12,9 g DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 15,4 – 18,6 g


9

3.2.9. Proporţia de pănuşi în greutatea ştiuletelui Pănuşile, la porumbul zaharat, au o deosebită importanţă în ceea ce priveşte asigurarea

umidităţii boabelor în timpul depozitării şi a transportului reprezentând, totodată, şi un indicator al aspectului comercial al ştiuletelui.

Cele patru doze de fertilizare cu azot mineral, aplicate în experienţele noastre în cei trei ani şi cele trei localităţi, caracteristice agriculturii organice, sustenabile şi convenţionale nu au avut influenţă semnificativă asupra procentului de pănuşi, valorile fiind foarte apropiate. În schimb, genotipul a prezentat diferenţe semnificative şi anume, hibridul Prima, care are cea mai mică greutate a ştiuleţilor, depăşeşte semnificativ toţi ceilalţi hibrizi studiaţi în ceea ce priveşte procentul de pănuşi.

Tabelul 11 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra procentului de pănuşi/ştiulete în seria

de experienţe executată în cele trei localităţi, 2008-2010 Doza


Media hibrid

Prima 25,3 abc 25,3 abc 28,2 a 27,4 ab 26,5 A Dulcin 22,4 cd 22,1 cd 22,7 bcd 22,9 bcd 22,5 BC Estival 20,8 cd 20,4 cd 20,7 cd 21,3 cd 20,8 C Deliciul verii 22,6 cd 22,0 cd 22,1 cd 22,8 bcd 22,4 BC T-145 18,4 d 18,4 d 20,3 cd 20,8 cd 19,5 C Media doza N 21,9 M 21,7 M 22,8 M 23,0 M

DS5% pentru două medii hibrid = 3,7 – 4,0 % DS5% pentru două medii fertilizare = 3,3 – 3,7 % DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 4,3 – 5,2 %

Notă: Diferenţa între oricare două valori urmată de cel puţin o literă comună nu este semnificativă 3.2.10. Profunzimea bobului Împreună cu gradul de acoperire al ştiuletelui cu boabe, profunzimea acestora este un

caracter de productivitate cu rol deosebit în industrializare, atât sub formă de congelare cât şi conservare în borcane sau cutii metalice.

Se cunoaşte din literatura de specialitate că numărul mare de rânduri pe ştiulete influenţează forma boabelor, în favoarea celor înguste şi lungi (profunzime mare) (KAUKIS şi colab., 1986, HAŞ, 2004).

Tabelul 12 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra profunzimii bobului (cm) în seria de



Media hibrid

Prima 0,89 e 0,92 de 0,96 de 0,99 cde 0,94 C Dulcin 1,06 bcd 1,13 abc 1,19 ab 1,22 a 1,15 A Estival 1,08 abc 1,11 abc 1,13 abc 1,12 abc 1,11 AB Deliciul verii 1,11 abc 1,20 ab 1,19 ab 1,26 a 1,19 A T-145 0,91 de 1,01 cde 0,98 cde 1,06 bcd 1,00 BC Media doza N 1,01 N 1,07 MN 1,09 MN 1,13 M



Ca factori experimentali, genotipul şi doza de fertilizare au influenţă semnificativă asupra profunzimii bobului. Dintre hibrizii analizaţi cele mai uniforme boabe se obţin la Deliciul verii, Estival şi Dulcin, diferenţele dintre media profunzimii acestora fiind nesemnificative (tab.12). O uşoară scădere se poate observa la acest caracter în cazul

10

hibridului T-145, pentru ca la hibridul Prima să se înregistreze boabele cele mai puţin profunde. Corelat, însă, cu lungimea ştiuletelui şi numărul de rânduri pe ştiulete acesta din urmă hibrid are totuşi cele mai mari boabe. Între boabele hibridului Prima şi ale celorlalţi patru hibrizi studiaţi sunt diferenţe de profunzime şi formă evidente. În timp ce Dulcin, Estival, Deliciul verii şi T-145 au boabe dentiforme, Prima are boabe aplatizate de unde rezultă şi profunzimea lor mai scăzută.

3.2.11. Gradul de acoperire a rahisului cu boabe Gradul de acoperirea a ştiuletelui este dat de uniformitatea acoperirii rahisului cu boabe şi

depinde de condiţiile în care se realizează polenizarea florilor femele. Tabelul 13

Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra gradului de acoperire a ştiuletelui în seria de experienţe executată la Turda, Morău şi Jucu, 2008-2010

Doza Hibridul

N0/ha N50/ha N100/ha N150/ha Media hibrid

Prima 8,6 ab 8,7 ab 8,7 ab 8,7 ab 8,7 A Dulcin 8,7 ab 8,6 ab 8,9 a 8,6 ab 8,7 A Estival 8,6 ab 8,8 a 8,7 ab 8,5 b 8,7 A Deliciul verii 8,9 a 8,8 a 8,8 a 8,8 a 8,8 A T-145 8,6 ab 8,7 ab 8,8 a 8,6 ab 8,7 A Media doza N 8,7 M 8,7 M 8,8 M 8,7 M

DS5% pentru două medii hibrid = 0,2 DS5% pentru două medii fertilizare = 0,2 DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 0,3

Notă: Diferenţa între oricare două valori urmată de cel puţin o literă comună nu este semnificativă Din tabelul de mai sus se observă că în condiţiile climatice din perioada 2008-2010 în care au fost executate experienţele noastre, s-a realizat o bună polenizare a florilor de porumb zaharat, neînregistrându-se diferenţe semnificative sub influenţa nici unuia dintre cei doi factori analizaţi, asupra gradului de acoperire a ştiuletelui.

3.3. REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND PRODUCŢIA LA UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ LA HIBRIZII DE PORUMB ZAHARAT TESTAŢI

3.3.1. Producţia de ştiuleţi cu pănuşi la hectar În condiţiile ţării noastre unde porumbul zaharat se consumă, în primul rând, ca

porumb de fiert, producţia de ştiuleţi cu pănuşi reprezintă principalul tip de producţie de interes economic deoarece comercializarea ştiuleţilor se face sub formă de ştiulete învelit în pănuşi.

Din datele tabelului 14 rezultă, în mod evident, că nivelul de fertilizare cu azot şi hibridul utilizat au influenţat în mod semnificativ producţia de ştiuleţi cu pănuşi la hectar. Interacţiunea hibrid × fertilizare are valori ale lui F calculat uşor inferioare faţă de F teoretic pentru P5% (1,60 < 2,99). În aceste condiţii, în mod sigur, efectul factorilor va fi semnificativ în timp ce interacţiunea dintre aceştia va da diferenţe semnificative, foarte probabil, doar între valorile extreme.

Având în vedere că triplele interacţiuni sunt, în majoritatea cazurilor, nesemnificative la fel ca şi una dintre dublele interacţiuni, s-a preferat reliefarea diferenţelor între variantele experimentale cu ajutorul testului Duncan (DS5%) atât pentru efectul factorilor cât şi pentru cel al interacţiunii.

Dintre hibrizii analizaţi, cele mai ridicate nivele de producţie de ştiuleţi cu pănuşi la unitatea de suprafaţă au fost înregistrate la Deliciul verii, Estival şi T-145, între aceşti trei hibrizi diferenţa de producţie fiind nesemnificativă. Cea mai scăzută producţie a fost înregistrată la Prima (18,8 t/ha), semnificativ inferioară faţă de toate celelalte patru genotipuri testate în experienţele efectuate (tab.15).

11

Tabelul 14 Tabelul varianţei şi efectele factorilor experimentali, ale interacţiunii dintre aceştia şi ale celor cu anii

şi localităţile de experimentare asupra variabilităţii datelor privind producţia de ştiuleţi (t/ha) Producţia de ştiuleţi cu pănuşi Producţia de ştiuleţi fără pănuşi Cauza

variabilităţii SPA GL s2 Proba F SPA GL s2 Proba F Totală 31040,48 540 19047,67 540 Repetiţii 220,55 18 104,87 18 Ani 1617,636 2 808,818 65,99 142,549 2 71,2746 8,08 Localităţi 8966,29 2 4483,14 365,77 6693,06 2 3346,53 379,31 Fertilizare (N) 3350,959 3 1116,99 91,13** > 2,84; 4,31 1649,135 3 549,712 62,31** > 2,84; 4,31 Hibridul 3674,129 4 918,532 74,94** > 2,61; 3,83 3321,72 4 830,429 94,13** > 2,61; 3,83 A × L 1963,693 4 490,923 40,05** > 2,61; 3,83 909,400 4 227,35 25,77** > 2,61; 3,83 A × F 1221,975 6 203,663 16,62** > 2,34; 3,29 559,083 6 93,1805 10,56** > 2,34; 3,29 A × H 511,266 8 63,9082 5,21** > 2,18; 2,99 120,422 8 15,0527 1,71 < 2,18; 2,99 L × F 968,462 6 161,41 13,17** > 2,34; 3,29 488,433 6 81,4055 9,23** > 2,34; 3,29 L × H 300,564 8 37,5706 3,07** > 2,18; 2,99 200,028 8 25,0035 2,83* > 2,18; 2,99 F × H 235,684 12 19,6403 1,60 < 2,00; 2,66 135,363 12 11,2802 1,28 < 2,00; 2,66 A × L × F 797,382 12 66,4485 5,42** > 2,00; 2,66 529,827 12 44,1523 5,00** > 2,00; 2,66 A × L × H 782,41 16 48,9008 3,99** > 1,92; 2,52 429,62 16 26,851 3,04** > 1,92; 2,52 A × F × H 443,635 24 18,4848 0,02 < 1,79; 2,29 234,031 24 9,75129 0,01 < 1,79; 2,29 L × F × H 599,80 24 24,9917 0,03 < 1,79; 2,29 305,48 24 12,7283 0,02 < 1,79; 2,29 A × L × F × H 588,323 48 12,2567 423,485 48 8,82261 Eroare 4797,72 343 13,9875 2801,17 343

Tabelul 15 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra producţiei de ştiuleţi cu pănuşi (t/ha) în



Media hibrid

Prima 16,55 g 18,11 fg 20,28 def 20,31 def 18,81 C Dulcin 20,03 def 22,17 cde 25,37 bc 26,93 b 23,63 B Estival 21,05 def 22,92 cd 25,53 bc 27,94 ab 24,36 AB Deliciul verii 23,35 cd 25,95 bc 27,29 ab 30,70 a 26,82 A T-145 19,22 efg 23,50 cd 25,75 bc 27,51 ab 23,99 B Media doza N 20,04 P 22,53 NP 24,84 MN 26,68 M

DS5% pentru două medii hibrid = 2,89 – 3,13 t/ha DS5% pentru două medii fertilizare = 2,59 – 2,87 t/ha DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 3,34 – 4,05 t/ha


3.3.2. Producţia de ştiuleţi fără pănuşi În timp ce în cazul influenţei dozelor de fertilizare, diferenţă semnificativă există doar

între extreme adică între parcele nefertilizate cu azot mineral şi cele fertilizate cu 150 kg N/ha, în ceea ce priveşte influenţa genotipului există diferenţe semnificative între aproape toţi hibrizii. Cea mai mare producţie medie de ştiuleţi fără pănuşi o au hibrizii Deliciul verii şi T-145 (21,22-21,89 kg/ha), urmaţi de Estival, Dulcin şi Prima. Acesta din urmă are o producţie de ştiuleţi fără pănuşi semnificativ mai scăzută decât toţi ceilalţi hibrizi studiaţi în experienţele noastre în cele trei localităţi şi cei trei ani. Ceea ce merită menţionat este faptul că la hibrizii Prima şi Estival nu este influenţat semnificativ caracterul descris mai sus de dozele de fertilizare (tab. 16). La ceilalţi trei hibrizi luaţi în studiu, deşi nu se observă o diferenţă semnificativă între lipsa de fertilizare şi doza minimă, adică N0 şi N50, la dozele mari şi foarte mari de azot suplimentar creşterea producţiei de ştiuleţi fără pănuşi este evidentă. Comparând cele două producţii calculate, adică de ştiuleţi cu- şi fără pănuşi, reiese faptul că hibridul Deliciul verii este pe primul loc pentru ambele caractere, urmat de Estival, Dulcin şi Prima.

12

Tabelul 16 Influenţa genotipului şi a nivelului de fertilizare cu azot asupra producţiei de ştiuleţi depănuşaţi (t/ha)

în seria de experienţe executată la Turda, Morău şi Jucu, 2008-2010 Doza


Media hibrid

Prima 11,97 h 12,61 gh 14,47 fgh 13,93 fgh 13,25 C Dulcin 16,33 efg 17,18 ef 19,77 cd 19,91 cd 18,30 B Estival 17,34 def 18,27 de 20,47 cd 20,90 bcd 19,25 AB Deliciul verii 19,17 cd 20,63 bcd 21,74 bc 23,34 ab 21,22 A T-145 17,94 def 20,12 ed 23,62 ab 25,88 a 21,89 A Media doza N 16,55 P 17,76 NP 20,02 MN20,79 M

DS5% pentru două medii hibrid = 2,45 – 2,66 t/ha DS5% pentru două medii fertilizare = 2,19 – 2,43 t/ha DS5% pentru două medii hibrid × fertilizare = 2,83 – 3,44 t/ha


3.4. IERARHIZAREA HIBRIZILOR TESTAŢI ÎN FUNCŢIE DE STABILITATEA PRODUCŢIEI LOR ÎN CELE TREI TIPURI DE AGRICULTURĂ

Stabilirea performanţelor cultivarelor, la orice plantă de cultură, inclusiv la porumbul zaharat, este condiţionată de măsura în care caracterele studiate se află mai mult sau mai puţin sub influenţa interacţiunii genotipului cu mediul de cultură, prin mediul de cultură înţelegându-se atât condiţiile naturale ale locului de cultivare ale soiurilor respective, cât şi variaţiile de timp ale acestuia la care trebuie adăugate şi variaţiile mediului cultural oferit de om soiurilor respective. LIN şi BINNS (1988) elaborează o metodă de calculare a stabilităţii performanţelor cultivarelor în funcţie de interacţiunea G × E. Metoda lor caracterizează performanţele genotipului printr-un singur parametru (Pi) şi nominalizează cultivarul superior pe acela care înregistrează performanţe cât mai mari (apropiate de maxim) în condiţii de cultură cât mai variate. Performanţele hibrizilor testaţi în condiţii de agricultură organică

Analiza indicilor de superioritate relevă o altă ierarhizare a stabilităţii producţiei fără pănuşi faţă de cea obţinută la producţia de ştiuleţi cu pănuşi.

Fig.1. Producţia de ştiuleţi cu pănuşi şi fără pănuşi şi indicele de superioritate la cinci hibrizi de porumb zaharat în condiţiile sistemului organic

Organic

0

5

10

15

20

25

30

35

Indi

ce d

e su

perio

ritat

e (P

i)

12 15 18 21 24 27

Prim a

Estival

Dulcin

Delciul verii

T - 145

Productia de stiuleti (t/ha), cu panusi; fara panusi

PRIMA

T- 145

DELICIUL VERII

ESTIVAL

DULCIN

13

Cel mai mic indice de superioritate este înregistrat la Deliciul verii care are şi cea mai mare producţie totală de ştiuleţi fără pănuşi pe hectar. Următorul hibrid, ca stabilitate a acestui tip de producţie, este Estival (Pi = 17,4) cu producţie identică, practic, cu cea a hibridului Deliciul verii dar şi de data aceasta, cu efecte genotipice mai mari decât efectele G × E în realizarea stabilităţii producţiei (fig.1).

Se poate conchide, pe baza acestor date, că pentru condiţiile de agricultură organică, hibrizii Estival şi Deliciul verii sunt cei mai indicaţi, având o bună stabilitate a producţiei de ştiuleţi atât cu pănuşi cât şi fără pănuşi.

Performanţele hibrizilor testaţi în condiţii de agricultură sustenabilă

Şi în acest subsistem de agricultură se observă performanţele slabe ale hibridului Prima, cu cea mai scăzută producţie a ştiuleţilor atât cu pănuşi cât şi fără pănuşi, cu o puternică influenţă a genotipului dar şi a interacţiunii acestuia cu mediul, asupra stabilităţii producţiei. Hibrizii semitimpurii şi semitardivi Estival, Dulcin şi T-145 au valori foarte apropiate ale producţiei de ştiuleţi cu pănuşi, însă în timp ce în cazul hibridului Dulcin atât genotipul cât şi interacţiunea acestuia cu mediul au influenţă majoră asupra stabilităţii producţiei, hibrizii Estival şi T-145 par să prezinte producţii destul de stabile şi în condiţii pedoclimatice diferite decât cele testate în experienţele noastre, efectul G×E fiind relativ scăzut la aceşti hibrizi (13,5-14,8).

În ceea ce priveşte producţia de ştiuleţi de porumb zaharat fără pănuşi situaţia se schimbă în favoarea hibridului T-145. În timp ce Estival are cea mai mare producţie valoarea acestui hibrid scade destul de pronunţat din punctul de vedere al indicelui de superioritate faţă de ceilalţi hibrizi analizaţi dar şi în ceea ce priveşte influenţa genotipului asupra constanţei producţiei (fig.2).

Fig.2. Producţia de ştiuleţi cu pănuşi şi fără pănuşi şi indicele de superioritate la cinci hibrizi de porumb zaharat în condiţiile agriculturii sustenabile

Performanţele hibrizilor testaţi în condiţii de agricultură convenţională Ultimul tip de agricultură analizată în cadrul acestui subcapitol este cea convenţională. În

urma analizei tuturor celor trei sisteme se certifică faptul că hibridul Prima are cea mai scăzută producţie indiferent de sistemul de cultură (organic, low input, convenţional). Acest lucru derivă şi din faptul că hibridul Prima are, de obicei, un singur ştiulete pe plantă şi greutatea cea mai mică a ştiuletelui, indiferent că aceasta se consideră cu sau fără pănuşi, dinte toţi cei cinci hibrizi de porumb zaharat testaţi. Totuşi, datorită faptului că este cel mai timpuriu hibrid cultivat în

Sustenabil (Low input)

0

5

10

15

20

25

30

Ind

ice

de

su

pe

rio

rita

te (

Pi)

14 17 20 23 26

Prima

Dulcin

PRIMA

Deliciul verii

DULCIN

ESTIVAL DELICIUL VERII

Estival

Productia de stiuleti (t/ha): cu panusi; fara panusi

T - 145

T - 145

14

Transilvania, producţia scăzută ar putea să fie compensată de preţurile de vânzare ridicate pe piaţa de trufandale, deoarece intră pe piaţă, în mod normal, cu 1-2 săptămâni mai devreme decât majoritatea hibrizilor luaţi în cultură.

Hibridul Estival se situează de departe, ca şi stabilitate a producţiei de ştiuleţi cu pănuşi, pe locul fruntaş având toate cele trei componente care exprimă stabilitatea (Pi, efectul genotipului şi al interacţiunii G×E) la valorile cele mai scăzute. Deşi Deliciul verii are cea mai mare producţie de ştiuleţi cu pănuşi, acesta este surclasat ierarhic, în ceea ce priveşte constanţa producţiei, de către hibridul Dulcin care, de altfel, se situează pe locul doi, după Estival din punctul de vedere al constanţei performanţelor urmărite.

Fig.3. Producţia de ştiuleţi cu pănuşi şi fără pănuşi şi indicele de superioritate la cinci hibrizi de porumb zaharat în condiţiile agriculturii convenţionale Surprinzător, hibridul T-145, care în sistemele de agricultură analizate anterior s-a

clasat pe locuri fruntaşe, în sistemul convenţional îşi pierde nivelul ierarhic, ajungând pe penultimul loc. Deşi are o producţie practic identică cu cea a hibridului Estival (26,6 t/ha), indicele de superioritate este foarte ridicat comparativ cu toţi ceilalţi hibrizi semitimpurii şi semitardivi, iar efectul genotipului şi a interacţiunii G×E asupra constanţei producţiei au valori dezechilibrate în favoarea G×E. Toate acestea îl plasează pe hibridul T-145, în condiţiile agriculturii convenţionale, pe ultimul loc între hibrizii semitimpurii şi semitardivi studiaţi (fig.3).

3.5. CARACTERISTICI DE CALITATE URMĂRITE ÎN EXPERIENŢELE AFERENTE TEZEI

3.5.1. Conţinutul în zaharuri (mono- şi diglucide) Conţinutul în zaharuri este factorul major în dulceaţa boabelor, la porumbul zaharat, determinând gustul dulce sau superdulce al acestora (FLORA şi colab., 1974; CAREY şi colab., 1984). În analizele chimice efectuate asupra dulceţii boabelor de porumb zaharat obţinute în cele trei localităţi şi cei trei ani experimentali s-a pus accentul pe conţinutul de mono- şi diglucide, în special glucoza şi fructoza, care se găsesc în cantitatea cea mai mare în boabe şi a căror concentraţie influenţează în mod hotărâtor gustul dulce.

Din datele tabelul 17 se poate observa că hibridul Deliciul verii reacţionează, la fertilizarea cu azot mineral, în ceea ce priveşte conţinutul în zaharuri, la toate dozele aplicate. În cazul hibridului Dulcin se poate observa o creştere semnificativă şi foarte semnificativă a

Conventional

0

5

10

15

20

25

30

35

Ind

Ice

de

su

pe

rio

rita

te (

Pi)

15 18 21 24 27 30

Productia de stiuleti (t/ha), cu panusi; fara panusi

Prima

Estival

Deliciul verii

Dulcin

T- 145

T-145

ESTIVAL

DELICIUL VERII

DULCIN

PRIMA

15

conţinutului de zaharuri la doze mari şi foarte mari de azot mineral aplicat, faţă de eroare şi mai puţin faţă de interacţiune.

Tabelul 17 Conţinutul în zaharuri la cinci hibrizi de porumb zaharat cultivaţi în condiţii de agricultură convenţională şi

organică. Media Turda, Jucu, Morău, 2008-2010 Nr. crt

Varianta Zaharuri g/100 g

1 Prima/nefertilizat cu N mineral (Mt) 2.9 2 Dulcin/nefertilizat cu N mineral N (Mt) 3.1 3 Estival/nefertilizat cu N mineral (Mt) 3.0 4 Deliciu verii/nefertilizat cu N mineral (Mt) 2.7 5 T 145/nefertilizat cu N mineral (Mt) 2.3 6 Prima/fertilizat cu azot mineral N50 2.7 7 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N50 3.8 8 Estival/fertilizat cu azot mineral N50 3.5 9 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N50 3.8*/* 10 T 145/fertilizat cu azot mineral N50 3.4 11 Prima/fertilizat cu azot mineral N100 2.4°/° 12 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N100 4.0*/-

13 Estival/fertilizat cu azot mineral N100 3.3 14 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N100 3.9*/* 15 T 145/fertilizat cu azot mineral N100 3.3 16 Prima/fertilizat cu azot mineral N150 3.1 17 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N150 4.4** /*

18 Estival/fertilizat cu azot mineral N150 3.3 19 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N150 3.7*/* 20 T 145/fertilizat cu azot mineral N150 3.4 DL 5% E/I 0.9/1.0 DL 1% E/I 1.3/1.4 DL 0,1% E/I 1.9/2.0

3.5.2. Conţinutul în amidon Spre deosebire de porumbul obişnuit, la care conţinutul ridicat de amidon este un

caracter pozitiv, deoarece acesta este cea mai importantă materie primă pentru obţinerea amidonului industrial, la porumbul zaharat un nivel ridicat de amidon indică recoltarea tardivă sau păstrarea necorespunzătoare.

Din tabelul 18 reiese că, la patru dintre cei cinci hibrizi de porumb zaharat testaţi în experienţele noastre, conţinutul de amidon nu a fost influenţat nici de genotip, nici de dozele de fertilizare cu azot mineral aplicate. Singurul hibrid la care s-au găsit diferenţe semnificativ mai ridicate atât faţă de s2E cât şi faţă de s2I, la N100 şi N150, a fost Dulcin, cu valori între 19,23 şi 18,03 g/100 g boabe.

3.5.3. Conţinutul în azot total Azotul total din boabele de porumb zaharat derivă, în mare parte, din zeină şi gluteină,

proteine în care s-au identificat cisteina, alanina, asparagina, glicoolul, prolina, serina alături de aminoacizii esenţiali metionina, leucina, izoleucina, histidina, fenilalanina şi, în mai mică măsură, lizina şi triptofanul. Alţi compuşi izolaţi din porumb zaharat, în structura cărora este prezent azotul heterociclic, sunt vitaminele: niacina, acidul pantotenic, tiamina, riboflavina, piridoxinele şi acidul folic.

Cantitatea de de azot total diferă faţă de martorul netratat doar la aplicarea dozelor de 100 şi 150 kg îngrăşământ cu azot mineral pe unitatea de suprafaţă. Se poate observa o creştere semnificativă a nivelului de azot total la hibrizii Prima, Estival şi Deliciul verii, la doza de 150 kg de azot mineral aplicat pe hectar chiar şi faţă de N100, în timp ce la hibrizii Dulcin şi T-145 aceste valori diferă nesemnificativ faţă de eroare şi semnificativ faţă de interacţiune (tab.19).

16

Tabelul 18

Conţinutul în amidon la cinci hibrizi de porumb zaharat cultivaţi în condiţii de agricultură convenţională şi organică. Media Turda, Jucu, Morău, 2008-2010

Nr. crt

Varianta Amidon g/100 g

1 Prima/nefertilizat cu N mineral (Mt) 18,97 2 Dulcin/nefertilizat cu N mineral N (Mt) 16,30 3 Estival/nefertilizat cu N mineral (Mt) 18,05 4 Deliciu verii/nefertilizat cu N mineral (Mt) 17,95 5 T 145/nefertilizat cu N mineral (Mt) 19,48 6 Prima/fertilizat cu azot mineral N50 18,27 7 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N50 17,27 8 Estival/fertilizat cu azot mineral N50 16,24 9 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N50 16,67 10 T 145/fertilizat cu azot mineral N50 17,49°/-

11 Prima/fertilizat cu azot mineral N100 19,40 12 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N100 19,23**/* 13 Estival/fertilizat cu azot mineral N100 18,40 14 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N100 18,14 15 T 145/fertilizat cu azot mineral N100 19,74 16 Prima/fertilizat cu azot mineral N150 17,85 17 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N150 18,04*/* 18 Estival/fertilizat cu azot mineral N150 16,40 19 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N150 17,42 20 T 145/fertilizat cu azot mineral N150 19,96

DL 5% E/I 1,93/2,12 DL 1% E/I 2,56/2,97 DL 0,1% E/I 3,33/4,20

Tabelul 19

Conţinutul în azot total la cinci hibrizi de porumb zaharat cultivaţi în condiţii de agricultură convenţională şi organică. Media Turda, Jucu, Morău, 2008-2010

Nr. crt

Varianta Azot total mg/100 g

1 Prima/nefertilizat cu N mineral (Mt) 252 2 Dulcin/nefertilizat cu N mineral N (Mt) 247 3 Estival/nefertilizat cu N mineral (Mt) 296 4 Deliciu verii/nefertilizat cu N mineral (Mt) 282 5 T 145/nefertilizat cu N mineral (Mt) 278 6 Prima/fertilizat cu azot mineral N50 284 7 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N50 271 8 Estival/fertilizat cu azot mineral N50 308 9 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N50 321*/- 10 T 145/fertilizat cu azot mineral N50 306 11 Prima/fertilizat cu azot mineral N100 302**/* 12 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N100 298**/* 13 Estival/fertilizat cu azot mineral N100 335*/- 14 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N100 339**/* 15 T 145/fertilizat cu azot mineral N100 316*/- 16 Prima/fertilizat cu azot mineral N150 317***/** 17 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N150 309**/** 18 Estival/fertilizat cu azot mineral N150 362***/** 19 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N150 346***/** 20 T 145/fertilizat cu azot mineral N150 331**/*

DL 5% E/I 32/51 DL 1% E/I 47/62 DL 0,1% E/I 61/85

17

3.5.4. Conţinutul în protein ă brută Proteinele sunt esenţiale pentru organismul uman pentru producerea celulelor noi şi repararea

celor lezate din diferite motive. De asemenea, proteinele joacă rol important în creştere şi dezvoltare. Deşi numai

proteinele de origine animală conţin toţi cei nouă aminoacizi esenţiali, şi proteinele incomplete din plante se pot combina în aşa fel încât să se obţină acelaşi efect. Mai mult, proteinele din plante sunt mai sănătoase decât cele animale deoarece nu duc la creşterea nivelului de colesterol în sânge.

Conţinutul în proteină brută nu creşte semnificativ la 50 kg/ha azot mineral aplicat la nici unul dintre cei cinci hibrizi de porumb zaharat testaţi, doar la dozele de azot caracteristice agriculturii convenţionale observăm o creştere a nivelului proteinei brute faţă de martorul nefertilizat mineral. Se remarcă hibridul Prima care la fertilizare cu N100 şi N150 diferă foarte semnificativ faţa de martor, în timp ce ceilaţi patru hibrizi prezintă doar o diferenţă semnificativă.

Tabelul 20 Conţinutul în proteină brută la cinci hibrizi de porumb zaharat cultivaţi în condiţii de agricultură

convenţională şi organică. Media Turda, Jucu, Morău, 2008-2010

Nr. crt Varianta Proteină brută

g/100 g 1 Prima/nefertilizat cu N mineral (Mt) 2,53 2 Dulcin/nefertilizat cu N mineral N (Mt) 2,68 3 Estival/nefertilizat cu N mineral (Mt) 2,68 4 Deliciu verii/nefertilizat cu N mineral (Mt) 2,86 5 T 145/nefertilizat cu N mineral (Mt) 2,88 6 Prima/fertilizat cu azot mineral N50 2,94 7 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N50 3,02 8 Estival/fertilizat cu azot mineral N50 3,04 9 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N50 3,00 10 T 145/fertilizat cu azot mineral N50 3,14 11 Prima/fertilizat cu azot mineral N100 3,40*** /-

12 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N100 3,36**/-

13 Estival/fertilizat cu azot mineral N100 3,20*/-

14 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N100 3,18*/-

15 T 145/fertilizat cu azot mineral N100 3,35*/-

16 Prima/fertilizat cu azot mineral N150 3,86*** /** 17 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N150 3,36**/-

18 Estival/fertilizat cu azot mineral N150 3,52**/*

19 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N150 3,69**/* 20 T 145/fertilizat cu azot mineral N150 3,49**/-

DL 5% E/I 0,47/0,80 DL 1% E/I 0,60/1,10 DL 0,1% E/I 0,80/1,60

3.5.5. Conţinutul în nitra ţi Nitraţii şi nitri ţii sunt componenţi naturali ai solului, proveniţi din mineralizarea

substanţei azotate de origine vegetală sau animală datorată, în primul rând, microorganismelor existente în sol. O parte din ei sunt absorbiţi prin rădăcinile plantelor şi servesc la sinteza proteinelor şi a altor compuşi cu azot, iar altă parte este antrenată de apele de suprafaţa şi de cele care traversează solul, regăsindu-se în râuri, lacuri sau în pânza de apă freatică.

În mod natural între nitriţii şi nitraţii din sol, apă şi plante se stabileşte un echilibru care să ducă la utilizarea intensivă, în agricultură, a îngrăşămintelor organice naturale sau a celor azotate sintetice. Produşii lor de degradare îmbogăţesc solul acumulându-se în plantele cultivate, până la nivele dăunătoare pentru consumatori (GRUBINGER, 2004; CUMPĂTĂ şi colab., 2005).

Nitraţii şi nitri ţii ajung în organismul uman prin consumul alimentelor de origine vegetală şi animală care, la rândul lor, prin intermediul furajelor au primit un aport mare din

18

aceşti compuşi. Acumularea nitraţilor şi a nitriţilor în plante se datorează, în cea mai mare măsură, aplicării îngrăşămintelor pe bază de azot, mai ales la culturile intensive. Cantităţile în care nitraţii se acumulează în plante sunt influenţate de diverşi factori: aciditatea ridicată a solului, deficienţă în sulf şi fosfor, cât şi de temperaturile scăzute din perioada vegetaţiei.

Nivelul nitraţilor se poate schimba rapid în plante, acestea acumulându-se, mai ales în părţile vegetative şi mai puţin în seminţe sau fructe (MAYNARD şi colab., 1976; HARTWIG şi colab., 2004). Din păcate, nici agricultura organică nu este mult mai sigură din acest punct de vedere decât cea convenţională deoarece, indiferent de unde provine azotul, din gunoi de grajd, compost sau fertilizanţi chimici, tot el este responsabil pentru formarea nitraţilor.

Nitraţii au toxicitate mică, însă aceştia, în organismul uman, în urma activităţii enzimei nitratreductază, se transformă în nitriţi şi nitrozamine, compuşi deosebit de toxici. Nitraţii, ca atare, sunt toxici pentru om numai în cantităţi mai mari decât se găsesc în produse agricole. Cantităţi importante de nitriţi sunt formaţi, de asemenea, endogen, în tractul buco-gastro-intestinal, circa 100-1000 mg/kg. Nitritul format endogen reprezină un factor de risc in declanşarea cancerului stomacal.

După FAO, cantitatea de nitraţi tolerată de omul adult este de 5-10 mg/kg corp şi zi. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă să nu se depăşească pragul de 3,65 mg NO3

-/kg greutate corporală pentru un om adult pe zi (CUMPĂTĂ şi colab., 2005). Comitetul UE pentru Acumularea de Nitraţi a stabilit o ingerare zilnică acceptabilă (ADI) de 0-5 mg/kg corp.

Agricultura organică încearcă să limiteze cantitatea de azot aplicat la nivele optime pentru producţie dar, totodată, şi la o valoare cât mai scăzută pentru formarea nitraţilor şi nitriţilor.

Conţinutul de nitraţi în boabele de porumb zaharat testat în cele trei localităţi se prezintă în tabelul 21, analizele fiind executate atât în ziua recoltării cât şi după trei zile de păstrare a ştiuleţilor prin refrigerare. Se poate observa uşor că atât genotipul cât şi nivelul de fertilizare cu azot mineral au influenţat semnificativ conţinutul de nitraţi în boabe.

Tabelul 21 Conţinutul în nitraţi la cinci hibrizi de porumb zaharat în condiţii de agricultură convenţională şi

organică. Media Turda, Jucu, Morău, 2008-2010 Nitraţi (mg/kg produs)

Nr. crt

Varianta La recoltare

După păstrare

1 Prima/nefertilizat cu N mineral (Mt) 10,65 39,6 2 Dulcin/nefertilizat cu N mineral N (Mt) 9,08 58,4 3 Estival/nefertilizat cu N mineral (Mt) 11,91 37,8 4 Deliciu verii/nefertilizat cu N mineral (Mt) 10,77 38,0 5 T 145/nefertilizat cu N mineral (Mt) 11,41 34,1 6 Prima/fertilizat cu azot mineral N50 11,93* 38,0 7 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N50 10,67** 59,6 8 Estival/fertilizat cu azot mineral N50 12,63 37,2 9 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N50 12,39** 39,7 10 T 145/fertilizat cu azot mineral N50 12,26 36,5** 11 Prima/fertilizat cu azot mineral N100 12,62** 37,3 12 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N100 12,36*** 61,4** 13 Estival/fertilizat cu azot mineral N100 13,15* 44,2*** 14 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N100 13,20*** 39,6 15 T 145/fertilizat cu azot mineral N100 13,23* 40,4*** 16 Prima/fertilizat cu azot mineral N150 13,44*** 43,2*** 17 Dulcin/fertilizat cu azot mineral N150 13,92*** 57,9 18 Estival/fertilizat cu azot mineral N150 13,77*** 46,7*** 19 Deliciu verii/fertilizat cu azot mineral N150 14,79*** 54,3*** 20 T 145/fertilizat cu azot mineral N150 14,71*** 43,1***

DL 5% E/I 1,1 1,8 DL 1% E/I 1,5 2,4 DL 0,1% E/I 2,0 3,3

19

În mod evident, cantitatea de nitraţi creşte în boabele de porumb zaharat analizate imediat după recoltare, creşterea fiind asigurată din punct de vedere statistic, la majoritatea hibrizilor testaţi, începând încă de la doza de N50. De remarcat că la fertilizarea cu N150 absolut toţi hibrizii înregistrează cantităţi de nitraţi în bobul de porumb foarte semnificativ mai ridicaţi faţă de martorii nefertilizaţi cu azot mineral.

Efectul genotipului este observabil şi în acest caz şi merită scos în evidenţă. Două din cultivarele testate (Estival şi T-145) înregistrează creşteri nesemnificative ale conţinutului de nitraţi în bob la nivel de fertilizare minerală N50. Conţinutul în nitraţi al boabelor de porumb zaharat analizate la 2-3 zile după recoltare este, aproape invariabil, de circa trei ori mai mare decât în produsul proaspăt. Singura explicaţie a unor astfel de rezultate îl constituie faptul că, în condiţiile de păstrare a ştiuleţilor după recoltare şi până la comercializare, au loc procese de mineralizare a azotului total care, o parte, trece din formă legată organic în formă mineralizată.

Şi în cazul analizelor efectuate după păstrare cantitatea de nitraţi din bob creşte în mod evident odată cu mărirea dozelor de azot mineral administrate. Genotipul are, şi de această dată, o importanţă evidentă, creşterile fiind diferite de la un hibrid la altul. În acest sens, se remarcă hibridul Dulcin care, la toate dozele de fertilizare cu azot mineral păstrează, practic, aceeaşi cantitate de nitraţi în bob (50-60 mg/kg produs), nesemnificativă ca şi creştere faţă de martorul nefertilizat cu azot mineral.

3.5.6. Conţinutul în nitri ţi Nitri ţii inhibă respiraţia tisulară şi fosforilarea oxidativă, reduc absorbţia proteinelor,

scad rezervele de vitamine (vitamina A, tiamina, acid folic) din ficat, determină transformarea hemoglobinei în methemoglobină, diminuându-se mult transportul oxigenului la celule şi ţesuturi.

Porumbul zaharat, ca şi porumbul normal, consumă cantităţi relativ mari de azot pentru realizarea creşterii vegetative şi dezvoltarea generativă (SALARDINI et al., 1992; GRUBINGER, 2004). Plantele acumulează azotul în principal ca nitraţi cu precădere în organele vegetative şi foarte puţin în seminţe. Nitraţii, ca atare, nu sunt foarte toxici pentru mamiferele monogastrice şi om decât în cazul în care sunt ingeraţi în cantităţi mari, ca doză unică (peste 4 mg NO3

--N/kg corp). În anumite condiţii specifice ce se pot întâlni în stomacul monogastricelor sau prin depozitare la temperaturi neadecvate (peste 25°C) şi lipsite de aerare, nitraţii sunt reduşi la nitriţi (NO2

-) aceştia din urmă fiind foarte toxici. OMS consideră ca limite maxime admise a ADI (Acceptable Daily Intake) pentru aceşti compuşi valorile de 0,4-0,8 mg NO2

--N/kg corp. Tabelul 22

Conţinutul (mg/kg produs) în nitriţi la cinci hibrizi de porumb zaharat testaţi într-o serie de experienţe în trei localităţi şi trei ani, pe patru nivele de fertilizare cu azot mineral (5×4×3×3)

Doza Hibridul N0 N50 N100 N150

Media hibrid

Prima 0,74 h 0,77 h 1,02 f 1,04 f 0,89 D Dulcin 1,42 d 1,01 fg 1,42 d 1,64 c 1,37 A Estival 0,63 h 1,04 f 0,77 h 1,73 bc 1,04 C Deliciul verii 0,77 h 0,86 gh 1,83 ab 1,99 a 1,36 A T-145 1,01 fg 1,22 e 1,26 e 1,44 d 1,23 B Media nivel N 0,91 P 0,98 P 1,26 N 1,57 M

DS5%: pentru două medii hibrid = 0,11-0,13mg/kg; DS5% pentru două medii fertilizare = 0,10-0,11mg/kg; DS5% pentru două medii H×F/ = 0,16-0,19mg/kg


În România, cea mai comună modalitate de utilizare a porumbului zaharat este sub formă de ştiuleţi fierţi şi doar o foarte mică parte a producţiei interne este destinată industrializării prin conservare. Pentru consumul proaspăt, maturitatea tehnologică a

20

porumbului zaharat este atinsă în fenofaza de lapte ceară când ştiuleţii conţin cantităţi variabile de nitraţi (în medie 17,55 ppm NO3

--N) şi cantităţi foarte mici (adesea nedetectabile) de nitriţi (NO2

--N)(LĂCĂTUŞ şi colab., 1997; MAYNARD şi colab., 1976). De regulă, între momentul recoltării porumbului zaharat şi cel al consumului sub

formă de “porumb fiert”, ştiuleţii sunt păstraţi un timp variabil (depozitare, transport, comercializare) în aceleaşi condiţii în care au fost recoltaţi, acoperiţi cu pănuşi, pentru a nu pierde umiditatea, şi la temperaturi cel mai adesea identice cu cele ale mediului extern (temperaturile lunilor iulie-august). În aceste condiţii, este de aşteptat ca o parte a nitraţilor să fie redusă la nitriţi, iar un consum de 3-4 ştiuleţi fierţi/zi să cumuleze valori ale ADI (NO2

--N/kg corp) care pot deveni alarmante.

Se observă că fertilizarea diferită a influenţat cantităţile de nitriţi găsite în boabele de porumb zaharat. Conţinutul în nitriţi este mult sub nivelul de 0,1 mg NO2

--N/kg corp recomandat de UE-CSA dar poate deveni alarmant dacă se iau în considerare cantităţile variabile de ştiuleţi pe care un copil sau un adult le consumă zilnic.

Atât în Europa cât şi în România, la porumbul zaharat, aceste rezultate constituie prima abordare ecologică a efectului dozelor de N mineral asupra conţinutului de nitraţi şi nitriţi din bob. Rezultatele prezentate scot în evidenţă faptul că tehnologiile convenţionale de cultură, caracterizate prin aplicarea unor doze mari de N mineral (100-150 kg N/ha) duc la acumularea unor cantităţi semnificativ mărite de nitraţi şi, eventual, nitriţi în bobul de porumb zaharat.

CONCLUZII

Producţia de ştiuleţi cu pănuşi pe hectar este un element esenţial în cultura porumbului zaharat pentru consum proaspăt. Hibrizii testaţi au avut o influenţă semnificativă asupra acestui caracter, cele mai ridicate valori înregistrându-se la Deliciul verii şi Estival (semiprecoce), urmate de cele înregistrate de Dulcin şi T-145 (semitardivi). Fertilizarea cu azot a dus la creşteri semnificative ale producţiei de ştiuleţi începând cu doza de 100 kg N/ha, când diferenţele faţă de variantele cu N0 şi N50 devin semnificative, Doza de 150 kg N/ha nu se diferenţiază semnificativ, ca producţie de ştiuleţi cu pănuşi, de doza de 100 kg N/ha. Numărul de ştiuleţi, greutatea ştiuletelui, lungimea acestuia, numărul de boabe pe rând au prezentat, de regulă, cele mai ridicate valori la hibrizii semiprecoce (Deliciul verii, Estival) şi la cei semitardivi (Dulcin, T-145), iar hibridul Prima înregistrează la toate caracterele amintite mai sus, cele mai mici valori. Numărul de rânduri/ştiulete şi diametrul ştiuletelui, caractere de productivitate extrem de importante, s-au dovedit a fi puternic influenţate de genotip, în schimb, creşterea dozelor de fertilizare nu a avut, practic, nici o influenţă asupra acestor caractere. Conţinutul de zaharuri şi de amidon este influenţat doar la doi hibrizi şi doar de nivelele mari de N mineral aplicate, iar creşterea foarte semnificativă a nivelului azotului total şi a proteinei brute la dozele rspective confrimă faptul ca hibrizii testaţi au fost creaţi pentru agricultura convenţională Fertilizarea cu doze crescânde de azot mineral a influenţat atât cantităţile de nitraţi cât şi cele de nitriţi găsite în boabele de porumb zaharat. Conţinutul în nitriţi (compusul cel mai toxic) a fost găsit, însă, mult sub nivelul de 0,1 mg NO2/kg corp admis de UE-CSA. Deşi sunt apropiate ca principii tehnologice tipul organic şi cel sustenabil nu au înregistrat aceeaşi ierarhizare a hibrizilor testaţi ceea ce sugerează că nivelele de producţie şi constanţa acestora au depins în mod fundamental de condiţiile localităţilor şi anilor şi mult mai puţin de diferenţele condiţiilor artificiale de cultură oferite de cele două sisteme. Pentru cultura convenţională, toţi cei cinci hibrizi de porumb zaharat testaţi prezintă valoare.

21

RECOMANDĂRI

Pentru cultura porumbului zaharat în Transilvania, în scop de consum proaspăt, se recomandă hibrizii semiprecoce Estival şi Deliciul verii cu producţii ridicate de ştiuleţi cu pănuşi la unitate de suprafaţă (peste 23 t/ha în medie), o calitate bună a ştiuletelui şi un aspect comercial ridicat al acestuia. Hibridul Prima poate fi recomandat numai atunci când există siguranţa că precocitatea lui va aduce un avantaj economic cert, prin diferenţa de preţ. Pentru cultura organică şi cea de tip low input se recomandă hibrizii semiprecoce Estival şi Deliciul verii care, în lipsa fertilizării cu azot şi la fertilizare cu doze minimale de azot (N50/ha), au dat, practic aceleaşi producţii de ştiuleţi atât cu, cât şi fără pănuşi (17-20 t/ha). Hibrizii semitardivi (Dulcin, T-145), dar şi cel semiprecoce (Estival), sunt recomandaţi pentru cultura convenţională deoarece au avut cele mai evidente reacţii pozitive şi semnificative la doze crescânde de azot mineral aplicate în reţeta de fertilizare. Tendinţa de plafonare a producţiei de ştiuleţi observată la cei trei hibrizi amintiţi, odată cu creşterea dozelor de azot mineral sugerează că este recomandabil să nu se recurgă la doze maximale nici în sistemul convenţional de agricultură, dozele de 50 şi 100 kg N/ha dau creşterile de producţie cele mai justificate economic.

Download - CAPITOLUL 1 IMPORTAN ŢA PORUMBULUI ZAHARAT ŞI … · mg/100 g boabe), natriu (16 mg/100 g boabe) cât şi de vitamine din complexul B, vitamina C şi E. Calitatea nutritiv ă reprezint

Top Related