Download - Aspecte Ale AA Rep Moldova-UE
Oportunităţi şi
provocări ale
Acordului de Asociere.
Quo vadis Moldova?
Autor: Nicolae Ţîbrigan
Policy Memo Nr. 5
Iulie 2014
© Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) http://www.fumn.eu/
FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ A
MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
23 ani de la independenţă
R. Moldova dispune de o populaţie de 3,5 milioane
locuitori, un PIB nominal de 7,3 miliarde USD, adică
un PIB/capita puţin peste 2000 USD.
Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei
economii este salariul mediu, fiind luat în
considerare şi de investitorii străini.
Salariul mediu în R. Moldova este de 263 USD
lunar - cel mai mic salariu mediu din Europa, fiind
întrecută şi de Albania!
23 ani de la independenţă
În metodologie PPP, în 1990, cu o populaţie de 3,7
milioane locuitori, R. Moldova avea un PIB de 12,23
miliarde USD, adică 3300 USD/capita; astăzi este
la 13,2 miliarde USD, adică la 3800 USD/capita;
Cu alte cuvinte, în metodologie PPP (proba
adevărului în macroeconomie), R. Moldova a
cam „stat pe loc”;
În metodologie PPP, dacă România şi-a crescut
PIB/capita cu peste 115% în ultimii 25 de ani, R.
Moldova a crescut acest indicator cu puţin peste
15%, adică o evoluţie complet divergentă;
23 ani de la independenţă
În graficul de mai jos, datele iniţiale despre R. Moldova provin chiar din
statistica URSS
Ce a avut România şi i-a lipsit
R. Moldova?
Asocierea cu UE
În 1993 România semnase un Acord
European similar cu cel semnat de R.
Moldova, ceea ce a permis intrarea treptată a
produselor româneşti pe piaţa comunitară;
1995 – România îşi depune candidatura de
aderare la UE;
1 ianuarie 2007 – România este admisă în
componenţa Uniunii Europene.
Zona de Liber Schimb Aprofundat şi
Cuprinzător (ZLSAC)
După semnarea Acordului de Asociere (AA) R.
Moldova – Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie
2015 urmează să intre în vigoare Zona de Liber
Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), ca parte
a AA.
Documentul reuneşte poziţiile tarifare şi taxele
vamale, armonizate cu cele ale UE, într-un singur act
legislativ.
ZLSAC aduce cu sine beneficii pe termen lung şi
provocări pe termen scurt!
Semnarea AA de către R. Moldova, Ucraina şi
Georgia, Bruxelles, 27.06.2014
Obiective:
Reducerea bilaterală a tarifelor vamale;
Stimularea comerţului dintre ambele părţi;
Asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor;
Ajustarea standardelor naţionale la cele
europene pe mai multe segmente: cerinţe fito-
sanitare pentru mărfuri, servicii şi investiţii,
achiziţii publice etc.;
Asigurarea unei concurenţe loiale pe piaţa
internă.
Provocări:
Bunurile importate din UE vor spori concurenţa cu produsele moldoveneşti;
Aplicarea de către Fed. Rusă a barierelor non-tarifare la exporturi, embargo etc.
Reducerea producţiei agricole cu 3%;
Sporirea izolării politice şi economice a regiunii transnistrene;
Creşterea ocupării informale pe piaţa muncii cu 7%;
Restricţii pentru migranţii moldoveni plecaţi la muncă în Rusia.
Avantaje ZLSAC pentru exportatori:
Acces pe piaţa comunitară a produselor agricole
şi industriale;
Eliminarea taxelor vamale;
Dezvoltare şi stimularea afacerilor comune;
Preluarea standardelor şi normelor europene în
domeniul calităţii produselor;
Dezvoltarea cadrului juridic în domeniul
concurenţei;
Protecţia proprietăţii intelectuale;
Asistenţă tehnică şi financiară din partea UE.
Avantaje ZLSAC pentru importatori:
Acces la reţelele internaţionale de distribuţie şi
lansarea afacerilor pe plan internaţional;
Creşterea investiţiilor străine directe (ISD);
Predictibilitatea cadrului juridic bilateral;
Eliminarea barierelor tarifare/netarifare şi
tehnice din calea comerţului;
Stabilirea unui mecanism viabil de soluţionare
a litigiilor.
Avantaje ZLSAC pentru consumatori:
Acces la o serie mai extinsă de produse;
Scăderea preţurilor ca urmare a intensificării
concurenţei;
Calitate mai înaltă atât a produselor
autohtone, cât şi a celor de import.
Schimburi comerciale ale R. Moldova
(mil. USD)
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (BNS)
Total import al R. Moldova (ian.-apr. 2014)
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (BNS)
Total export al R. Moldova (ian.-apr. 2014)
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (BNS)
Principalii parteneri în comerţ (2014)
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (BNS)
Principalii parteneri în comerţ (2014)
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (BNS)
„Sigur că încurajăm toată munca depusă în
privința reformelor și vă încurajăm să le
continuați, mai ales în combaterea corupției”
(Frank-Walter Steinmeier, Ministru de Externe al
Republicii Federale Germania)
La capitolul Indicele Libertății Economice R. Moldova nu excelează semnificativ față de fostele republici sovietice,
obținând anul acesta un scor de 57,3, ocupând astfel locul 110 la nivel global
Sindromul post-sovietic
Deși se atestă o oarecare îmbunătățire la
compartimentele mediul de afaceri, comerțul exterior
și presiunea fiscală (TVA a rămas 20%), reformele
economice sunt destul de lente și nu au consistență.
La o analiză mai atentă identificăm următoarele tendinţe:
-nivelul de libertate a activităţii economice este unul
dintre cele mai scăzute din regiunea europeană;
-creşterea indicelui este constrânsă de intervenţia
statului în sectorul privat, ceea ce reprezintă o
vulnerabilitate a economiei în faţa mediului politic
fluid, în condiţiile în care corupţia este încă prezentă
în cele mai multe zone ale birocraţiei.
Sindromul post-sovietic
La nivel economic, R. Moldova încă se
bazează pe consumul intern care, în mare
parte, e susţinut de remitenţe (25% din PIB)
şi care continuă să rămână cele mai
importante surse de finanţare a contului
curent, devansând vizibil ISD, transferurile
guvernamentale şi împrumuturile!
Proiecte europene
Pe banii Guvernului SUA, BERD, BEI şi ai Comisiei
Europene se intenţionează:
reabilitarea drumurilor naționale pentru a integra R.
Moldova în spațiul transeuropean de transport (ex.:
renovarea drumului M3 Chișinău-Giurgiulești);
construcția a două poduri peste Prut – în dreptul
localităților Cantemir și Ungheni;
conectarea autostrăzii Târgu-Mureș-Iași-Ungheni
cu drumul național R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni-
frontiera cu România.
Transnistria
Transnistria, din punct de vedere politic, este orientată spre Est (vector eurasiatic), însă din punct de vedere economic este puternic interconectată cu Occidentul.
Rațiunea este simplă: 73,4% din exporturile transnistrene sunt direcţionate spre UE, dar şi Republica Moldova şi Ucraina, adică spre statele care vor în UE şi doar 19% din exporturile transnistrene au luat calea spre Moscova în 2013.
Transnistria
Totuși, se pare că politicul și interesele strategice
ale Federației Ruse vor prevala în fața celor
pragmatice, iar autoritățile tiraspolene se vor
comporta totalmente irațional față de chestiunea
economică, punând afaceriştii transnistreni în
fața faptului împlinit să suporte consecințele:
aplicarea tarifelor MFN pentru produsele
exportate de întreprinderile transnistrene în
UE va duce automat la scumpiri în lanț, iar de
aici la reducerea exporturilor cu circa 25% și
contracția economiei regiunii secesioniste cu
circa 5%.
Transnistria
Ceea ce aşteaptă Chişinăul este ca oamenii de afaceri
din Transnistria să facă presiuni asupra regimului
de la Tiraspol pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu
Chişinăul şi Uniunea Europeană.
O poziţie naivă, în condiţiile în care această strategie
poate fi aplicată în statele democratice, şi nu în cele
autoritare, mai ales în regiunile secesioniste.
La Tiraspol nu există nici un politician, nici un
partid sau organizaţie care ar promova ideea
integrării europene a regiunii!
Transnistria
Impactul ZLSAC asupra regiunii separatiste:
a) Îmbunătăţirea condiţiilor comerciale pentru
agenţii economici;
b) Scăderea cu 0,9-1% a veniturilor bugetare din
regiune;
c) Creşterea ofertei pentru consumatori;
d) Valorificarea potenţialului agricol şi al industriei
alimentare a regiunii;
e) Creşterea investiţiilor de capital;
f) Normalizarea relaţiilor comerciale cu agenţii din
dreapta Nistrului.
UTA Găgăuzia
Potențialul economic al autonomiei este dependent de sectorul agrar-industrial;
Componenta industrială a Găgăuziei ocupă doar 3,2% din activitățile economice ale regiunii!
Potențialul industrial este reprezentat de 230 de întreprinderi care au produs în 2012 bunuri în valoare de ~82 700 000 USD!
UTA Găgăuzia
Sursa: Biroul Național de Statistică
UTA Găgăuzia
Principala ramură de producție o reprezintă venificația!
Lista vinăriilor din Găgăuzia (16):
Denumire firmă Localitate
Aina Grup S.R.L. Comrat
Burlacu-Vin S.A.T.I. Comrat
Igvalex-Vin S.R.L. Comrat
Invintorg S.R.L. Comrat
Margaritar S.A. Comrat
Nexovin S.R.L. Comrat
Sardrisvin S.R.L. Comrat
Vinuri de Comrat S.A. Comrat
Tomai-Vinex S.A. s. Tomai
Chirsova S.A s. Chirsova
Kazayak-Viv S.A., I.M. moldo-franceză s. Cazaclia
Cioc Maidan Vin S.A. s. Cioc-Maidan
Jemciujina S.R.L. Ceadâr-Lunga
Negvin-Prod S.R.L. Ceadâr-Lunga
Vinăria Bostovan S.A. s. Etulia
„Fabrica de vinuri din Vulcăneşti” S.A. Vulcăneşti
UTA Găgăuzia
În contextul embargoului la exportul de
producție alcoolică impus de Rusia, R. Moldova
a fost nevoită să-și reducă producția tuturor
tipurilor de băuturi alcoolice.
Doar în noiembrie 2013, exporturile de
produse moldovenești în Rusia, s-au redus
cu circa 20% comparativ cu aceeași
perioadă a anului 2012, arată un raport al
Biroului Național de Statistică (BNS).
Ce-i de făcut?
Soluții
Uniunea Europeană şi-a deschis piaţa anulând, de la 1 ianuarie 2014, orice limită de import al vinului produs în R. Moldova → export în UE.
Adaptarea sectorului vinicol la standardele europene:
De exemplu:
DO – Denumirea de origine protejată
q pe teritoriul R. Moldova prevăzută de
Legea nr. 66-XVI din 27.03.2008 ar trebui ajustată!
Soluții
Astfel, în România, în funcție de stadiul de maturare a
strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules,
vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică
astfel:
a) DOC-CMD – vin cu denumire de origine controlată
din struguri culeși la maturitate deplină;
b) DOC-CT – vin cu denumire de origine controlată
din struguri culeși târziu;
c) DOC-CIB – vin cu denumire de origine controlată
din struguri culeși la înnobilarea boabelor.
Soluții
Utilizarea rutei de cale ferată Chișinău-
Basarabeasca-Cahul-Cantemir trecând frontiera
moldo-română la Prut – Fălciu, unde există o linie
încălecată cu patru șine. Tot la Fălciu (CFR) există și
un „transtainer” pentru transbordarea mărfurilor din
vagoane de ecartament larg și invers. Dacă în 1988
prin această stație se manevrau sute de vagoane de
marfă, în prezent traficul de mărfuri aproape dispare
complet de pe linie.
Soluții
Podul de peste râul Prut cu ecartament larg și ecartament normal
Soluții
În iulie 2013 „Calea Ferată a Moldovei” (Republica Moldova) a aderat la Acordul privind sistemul de transporturi VIKING Train;
Prioiectul VIKING Train este o cale de transport pentru mărfuri, care operează pe o rută cu o lungime totală de 1.766 km, pe axa Iljichevsk/Odessa (Ucraina)-Berezhest (Ucraina) – Slovechno (Belarus)-Minsk-Gudogai (Belarus) – Kena (Lituania)-Klaipeda (Lituania).
Din mai 2014, CFR Marfă (România) aderă la rețeaua internațională de transport, alături de Lituania, Belarus, Ucraina, R. Moldova, Bulgaria și Turcia.
Soluții
Transportul feroviar al
mărfurilor scade preţul de
achiziţie al acestora, fiind
unul dintre cele mai ieftine
mijloace de transport
internaţional, mai ales că
toţi operatorii membri ai
VIKING Train sunt obligaţi
să practice un tarif unic
pentru transport.
Oportunitate
Sondaj IRES, efectuat în decembrie 2013 (România)
Oportunitate
Sondaj IRES, efectuat în decembrie 2013 (România)
Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod
necesar poziția oficială a Academiei Române.
Opiniile exprimate nu implică automat poziția
tuturor experților FUMN sau a altor instituții și
organizații partenere FUMN.
Copertă: „Europe” by Niccolò Caranti via Photoree.com
® FUMN iulie 2014
Fundația Universitară a Mării Negre
Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, Etaj 7, București – 5, 761172
E-mail: [email protected]
Tel. +4 031 405 25 42
+4 0755 087 185
Pentru mai multe detalii despre FUMN vizitați pagina http://fumn.eu/