m a r m d m a n d t t m f :
[ http://www.dntcj.ro/adevarurjANUL XIII NR. 3100
ISSN 1220*3203VINERI,
19 IANUARIE 2001 16 PAGINI 3.000 LEI
S t a r e a l e m i i
A
I i !
VALER CHIOREANU
Y/ u o zi înaintea deschiderii lucrărilor congresului: PNŢCD, Ulm Spineanu, unul d in tre lide rii
permanenţi ai partidului, a adresat o scrisoare deschisă “ către membrii PNŢCD şi toţi românii” . Textul este plin de acuze extrem de dure la adresa celor despre care autorul lu i crede că au dus partidul într-o situaţie fără ieşire. “ Un moment de gravitate excepţională.” - spune Ulm Spineanu, “ singurul de acest fel din istoria de peste 100 de ani” . în concepţia autorului scrisorii, “ PNŢCD a devenit un partid de opoziţie extraparlamentară, un partid plasat în subsolul mîlos şi controversat al vieţii politice... De vină sînt acei oameni care au avut mandate de demnitate şi răspundere asupra partidului” . Omul care a fost parlamentar ţărănist în mai multe legislaturi nu se teme, conform propriilor declaraţii, că va fi înlăturat “ democratic” din partid în urma dezvăluirilor sale, dar .nu vrea să dea numele celor vinovaţi de starea jalnică în care a ajuns ŢNŢCD. în opinia lui, este vorba despre persoane de “ notorietate partinică şi notorietate publică” , despre “ in d iv iz i josnici şi corupţi, ind iv iz i promovaţi prin diferite aranjamente," indivizi care nu au nimic în comun cu doctrina creştin-democrată, nici măcar cu: elementara ei cunoaştere, indivizi care au generat corupţie şi dezamăgire... care încearcă şi pe mai departe să se ascundă în spatele celorlalţi pentru a nu-şi pierde n ic i acum poziţiile semnificative din partid” . A ici trebufe să-i dăm dreptate lui Ulm Spineanu, dar să nu fim de acord cu teama lu i de a-i numi pe respectivii “ ind ivizi josnici” . Cil siguranţă, el îi cunoaşte bine pe toţi aceşti oameni şi ştie că unii dintre ei “ lucrează” intens, pînă în ultima clipă, pentru a-şi asigura viitorul în partid şi, implicit, în viaţa publică din România. Aceleaşi josnicii despre care face acum vorbire Ulm Spineanu au mai fost asociate cu partidul pe care el" însuşi l-a slujit vreme de un deceniu. Colegi ai lu i au acuzat gravitatea unor fapte
continuare în pagina a 16-a
Primul ministru Adrian Năstase a declarat, ieri, că funcţionarii publici îşi păstrează statutul şi nu există n ic i o intenţie de a-i schimba.
“ Intenţia noastră este de a avea. echipe bune, competitive şi nu ne interesează să plătim poliţe şi să aducem clientelă politică în locul unor oameni valoroşi” , a spus
Năstase. El a afirmat că Guvernul pune în aplicare mecanismul de reorganizare a m inisterelor, a agenţiilor .guvernamentale, în baza mandatului primit de la Parlament şi “ sigur că se vor produce anumite schimbări de structură” , dar “ nu este vorba de schimbări politice, ci de" unele cerinţe” .
Potrivit lui Năstase, în anumite
cazuri, cînd se comasează sau se reorganizează aceste instituţii, se fac noi concursuri pentru numirea unei noi conduceri.
El a adăugat, de exemplu, că, la Guvern, personalul care lucra la cabinetul miniştrilor de stat nu a mai avut “ obiectul muncii” , deoarece nu mai există miniştri de stat. 'r '
C o n s iliu l local va f iordonatorul de credite pentru construirea unui pav ilion m u ltifu n c ţio n a l . pentrutransplantul renal, au decis ieri
. consilierii locali. în şedinţa CL, a fost adoptat studiul de fezabilitate a acestui proiect.
Pavilionul se Va întinde pe o suprafaţă de 803 metri pătraţi, va avea şase etaje şi va cuprinde -80- de pa tu ri.Construcţia este programată să dureze 48 luni şi să coste 110 miliarde lei. Interesant este jde văzut de unde vor f i adunaţi banii.
A. M.
Proiectul legii privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuzivin perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Consiliul local a decis ieri seară să se asocieze cu un număr de 10 firme clujene, cu profile variate, de la magazine alimentare la croitorie. Sumele lunare care se vor aduna din aceste asocieri sîht cuprinse între 1 m ilion şi 17 milioane le i. T o ta lu l ve n itu rilo r d in aceste asocieri depăşeşte 55 milioane lei pe lună.
A .M .
. . ..» » A *
El pretinde restituirea a 10.000 DM de la F.C. “U”Către,
TRIBUNALUL CLUJExecutori Judecătoreşti
‘ > Dosar n r.102/1997
Prin prezenta va facea cunoscut ca domnul FURDUI GKS3RGHE a achitat in intregiae suma de 204.000.200 le i , c/v. autobuz marca MERCEDES CJ-I9-FCU,
adjudecat la l ic ita ţ ia din 02.04.1997.\
- ........... A-SEF SERVICIU ITE,
Pentru actuala conducere executivă şi administrativă a F.C. “ U” redobîndîrea autocarului marca Mercedes 0303 TD cu număr de înmatriculare CJ 19 FCU a devenit o adevărată obsesie. S-a vehiculat la un moment dat de către preşedintele Consiliului D irector, Eugen Bungărdeanu, in ten ţia c lubu lu i de .a acţiona în instan ţă ac tu a lu l proprietar Gelu Furdui, patronul firm ei de transport “ GE- TUR” , pentru anularea licitaţiei din data de 2.04.1997, efectuată ca urmare a neachitării de către club a datoriei de 173.110.000 lei faţă de Banca “ Renaşterea Creditului Românesc” S.A. şi redactarea unei ordonanţe preşedenţiale
- de confiscare a autocarului. Aşadar povestea lui CJ 19 FCU este veche şi are rădăcini adînci. Totul a început în noiembrie ’96, cînd fostul preşedinte al “ Şepcilor-roşii” , Sorin Bagiu, i-a cerut lu i Gelu Furdui să ajute clubul cu bani, sub fo rm ă de îm p ru m u t, p e n tru efectuarea cantonamentului de iarnă din C ipru.
' Codin SAMOILÂcontinuare în pagina a 11-a •
-câîătîQ ale-pe-G apuI-vanieşilQ r-cIiaieiai• „...ba pe linie de finanţe, ba pe linie de brigadă. . Unii veneau, alţii plecau” - declară Marius Drăgan,
mai marele vameşilor •Regionale de Vamă (DRV) mine că sînt liberal, câ am făcutCluj, consideră că „anul 2000 a fost unul deosebit de greu” . Restructurările din sistem, concretizate în special pe „reducerea” ' de personal, au
politică în Direcţie, fără ca cineva să vină cu argumente. Acest lucru m-a afectat, ca orice neadevăr. în, cursul anului trecut, începînd din luna iulie,
însemnat pentru DRV C lu j" Direcţia â „beneficiat” de atîtea continuarea' activităţii cu un controaleŢca niciodată: de la
de vedere al a c tiv ită ţii vamale Drăgan, Marius
număr de 194 salariaţi, faţă de 304 cîţi erau la începutul anului. „Personal, consider şi acum, că măsura a fost cu ' to tu l inoportună. Totul s-a făcut în 24 de ore. Drept dovadă stă demisia care mi-şm dat-o anul
directorul Direcţiei" trecut. Apoi s-a spus despre
Ministerul de Finanţe, de la Curtea de Conturi, de Ia Direcţia Generală a Vămilor, ba pe linie de brigadă, ba pe linie de control financiar. O comisie pleca, alta venea” .
Beniamin PÂSCU.continuare în.
INAUGURARE LA UNIVERSITATEA AVRAM IANCUîn prezenţa a' -numeroşii profesori
universitari, invitaţi, studenţi şi foşti studenţi ai Universităţii Avram lancu, ieri a avut loc inaugurarea noului sediu al Facultăţilor de Sociologie/Jurnalistică Filosofie şi Pedagogie socială ale acestei universităţi.
Situată în strada.Fabricii de zahăr. nr. 6- 8 din cartierul Mărăşti, clădirea în care funcţionează cele două facultăţi a fost cumpărată de Universitatea Avram lancu de la uzina Unirea, prin licitaţie, în urmă cu trei ani, cu peste trei miliarde de’ lei. Lucrările de -amenajare a sediului au început în primăvara anului trecut, investiţia ridicîndu-se la încă trei miliarde de lei, bani proveniţi, conform declaraţiei rectorului universităţii, prof. univ. dr. Achim Mihu, exclusiv din taxele studenţilor.
Clădirea dispune de 17 săli moderne de curs şi un cabinet de informatică dotat cu 13 calculatoare, a căror achiziţionare costat universitatea circa 200 de milioane de lei. La doar două săptămîni de la darea în funcţiune a sediului celor două facultăţi s-a remarcat deja o creştere a frecvenţei studenţilor, şi asta datorită condiţiilor, optime asigurate aici.
Rectorul Universităţii Avram lancu, prof. univ. dr. Achim Mihu ne-a declarat că intenţionează, în acest an, construirea unui
complex de săli de gimnastică, în Mănăştur, în măsura în care Primăria municipiului Cluj- Napoca va da curs cererii de atribuire a terenului necesar. Prezent la festivitatea de inaugurare, dl primar Gheorghe Funar a asigurat conducerea universităţii de tot sprijinul său în realizarea acestui proiect.
Corina POPESCU M.TRIPON
• Calendarul ortodox: ţ Sf. Cuv. Macarie Egipteanul; Sf. Arsenie Arhiepiscopul; Sf.* Marcu, mitropolit al Efesului; Sf. Mc. Eufrasia; • Calendarul greco-catolic. S Macariu Egipteanul.c.(ţ390); S.Arseniu.aep.fţsec. IX). ' "
i r
PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16
•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31.60 '• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 - •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:. V
955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ .
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• «POLITIA DEJ: 21-21-21
•POLIŢIA TURDA: 31-21-21 '•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981 •
; •PROTECŢIA CIVILĂ: 982 ‘ ': «GARDA FINANCIARĂ CLUJ: i 19-52-23 şi 19-16-70, int 158
•DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $1 PROTECŢIEI SOCIALE: 979
•SALVAREA: 961 . «SALVAREA CFR: 19-85-91
•INTERNAŢIONAL: 971 . «INTERURBANEI
• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921
• »ORA EXACTĂ: 958• 1LA. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71 •R.A. APĂ CANAL: 19-63-02• SC. ■SALPRESr S.A.: 19-55-22
■ »SC PRJV'AL-17-43-86•DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424
•JANDARMI: 956 - •GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -
intern - 43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22
•ALIANŢA ANT1SUIC1D: 19-16-47
T A R O IV IORARUL CURSELOR INTERNE :
PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni
Cluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj Otopeni 15,45 şi 16,35
majliCluj -> Băneasa \ " 07,00Cluj-> Otopeni. 15,15
miercuriCluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj Otopeni 20,35
joiCluj Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj-> Otopeni 15,15
vineriCluj 4 Otopeni 15,45 şi 20,35
sîmbătăClui -> Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ bilet
BIBLIOTECI
Preţ1 4 iO.i000 lei
ORARUL CURSELOR EXTERNE rtmuAUA cs ucT. 2000 . 24 MAR- 2001Cluj Frankfurt
marţi şi joi Cluj
9,40 (dec.)
14,45 (ater.)
9,25 (dec.)
15,15 (ater.)
Frankfurt -9 Cl .marţi şi joi
Cluj -9 Munchenluni şi vineri
Munchen -9 Cluj luni şi vineri
Cluj-9 Viena luni, miercuri -T1,25, vineri 15,10 (dec.) Viena,-9 Clujluni, niiercuri, 16,35, vineri 17,05 (ater.) Cluj -9 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 (dec.) Bologna -9 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$
TELEFON: 13-01-16.
CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu
plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 15,00.INFORMAŢII:
Autogara I nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78
FARMACII*Farmacii cu serviciu permanent:
Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşler nr. 4, telefon 42-6540; Farmacia ’ CYNARA", Calea Floreşti nr.75, te l.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia
’ INTERPHARM", slr. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM". Piaţa Unirii nr. 10, ielefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmacia nr. 6, StrJuBu Maniu nr. 10,
telefon 1946-56, orar 20-8.
fiTLfiSSIBCURSE
INTERNAŢIONALECluj > GERMANIAzilnicCluj > ITALIAluni, miercuri, sîmbătă Cluj > FRANŢA marţi, sîmbătă Cluj > AUSTRIAduminicăCluj > SUEDIA ş4 curse/lună ' 3Cluj > SPANIA 2marţi, vineri INFORMAŢII Tel. 064/433.432 •Fax 064/432.833. AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul
nr. 11, bloc D, ap. 1.
Republica - Ziua a 6-a, premieră (10,30; 13;—15,30; 18; 10,20); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 *
Victoria - Să moară Romeo. SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta Eurimages - Gladiatorul, SUA (11; 14; 17; 20 * Favorit - Al 13- tea războinic, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărâşti - American Beâuty, SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30).
TURDA - Fox - Invizibil şl periculos, SUA (13; 15; 17; 19) - DEJ - Arta - îngerii Iul Charlie, SUA (vineri-duminică: 15; 17;
19; luni-joi; 13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22
GHERLA - Pacea - Plăcinta americană, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole,cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.
■ B .C .U . “ L u c ia n B la g a ” (strada C lin ic ilo r 2): O ra r : z iln ic : 8-12,45; 13 30 -20 ,00 ; sîmbătă: 8-13,30.N otâ: îr i sesiuni de examene - program pre lungit: z iln ic 8-21, sîm bătă 8-20, dum inica 8-
14. .■ B ib l io te c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V IA N
G O G A ” : Sala de le c tu ră (s tr. M . Kogâîniceanu nr. 7, te l. 430 .434): lu n i - v in e r i: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9 ,00 -1 4 ,0 0 ; M e d ia tc c ă (str. Iz lazu lu i n r. 18, B l. C , te L 165.784); lu n i, m ie rcu ri, jo i;1.4.00 - 1 9 ,45 , m a r ţ i, v in e r i : 9 ,0 0 - 14,45; C e n t r u l de In fo rm a re C o m u n ita ră (s tr. M K ogâîn iceanu nr. 7, te l. 195 .620): ju n i - v ineri;1 1 .0 0 - 1 8 ,0 0 ; .C o le c ţ i i s p e c ia le (s tr , O bservatoru lu i nr. 1, te l. 438 .409 ): lun i - v ineri:8 .00 -1 5 ,0 0 ; F ilia le le : M ă n ă ş tu r (str. Iz lazu lu i n r. 18, B l. C , te l. 165.784), M ă râ ş t i (str. A u re l V la ic u n r . 2 7 , B l . V ) , Z o r i l o r (s tr .
O b s e rv a to ru lu i n r . 1 , t e l . 4 3 8 .4 0 9 ) : lu n i. m ie rcu ri, jo i : 1 4 ,0 0 -1 9 ,4 5 , m a rţ i, v ine ri: 9,00 14,45; F ilia la B ib liosan (S p ita lu l de Recuperare, teL 123.066 in t. 177): lu n i - v in e r i: 9 ,0 0 -1 6 ,0 0 .
’ Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. / este suspendată provizoriu, vederea mutării în sediul nou. Rugăm restantierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.
■ B ib lio teca A c a d e m ia (strada Kogâîniceanu 12 - 1 4 ) . O r a r lu n i - s îm b ă tă 8 - 12.45; 14 - 18:45.
■ B ib lio te ca G e rm a n ă (s trada U n ivers ită ţii 7 - 9 ): lu n i - 1 0 -1 4 ; m arţi» m ie rc u r i, j o i -1 2 -1 6 ; v i n e r i - 10-16. •
■ B ib l io te c a A m e r ic a n ă "J .F .K .” (s trada U n iv e rs ită ţ i i 7 - 9 ). O ra n lu n i - jo i : 10 - 1 8 ; v in e ri: 10-14, p rim a ş i a tre ia sîm bâtâ din lună: 9-14. O fe r im consultanţă p e n tru s tu d ii în U S A .
~ B ib lio te c a B r ita n ic ă (s tra d a A vra m lancu 11). O r a r lu n i, m ie rc u r i: 14 - 1 9 ; m a rţi, jo i , v in e r i: 9 - 1 4 ^
B ib lio te c a “ H e i t a r (s trada C lin ic ilo r 18). O ra n z i ln ic 1 0 - 1 8 ; sîm bâtâ : 9 - 1 3 .
B ib lio te c a C u b u lu i S tu d e n ţe sc C re ş tin (strada Kogâîniceanu 7 - 9). O r a r m arţi: 1 8 -1 9 ; j o i 1 9 - 2 0 .
■ B ib lio te c a C e n tru lu i C u l t u r a l F ra n ce z (strada I.I.C . B râ tianu 2 2 ); O ra r lu n i-v in e ri: 10- 19.
■ B ib lio te c a C e n tru lu i C u l t u r a l G e rm a n “ H c rm a n n O b c r th ” (str. M em orandum u lu i 18). O ra r lu n i, m a rţi, m ie rc u ri, j o i ; o re le 16-20.
» B ib l io t e c a “ V a le r i u B o lo g a ” a U n iv e rs ită ţ i i de M e d ic in ă ş i F a rm a c ie (S tr . A v ra m lancu 3 1); O ra r lu n i-v in e r i 8-20, sîmbătă
-13.B ib lio te c a S o ro * C lu j (s tr . Ţ e b e i n r. 21).
O ra r lu n i 12-19 .30 ; m a rţi, m ie rc u r i şi jo i : 10- 1 9 ,3 0 . s îm b ă tă : 1 0 -1 4 . Ş t i in ţ e s o c ia le ş i com portam entale.
B ib l io t e c a C r e ş t in ă ” B lb Io s ” ( s t r . C l in ic i lo r n r .2 8 ) . O ra r ; lu n i 1 3 -1 7 ; m a r ţ i , m ie rc u r i, j o i ; J 3 - I6 : v in e r i 9 -1 2 . (B ib lio te c a pune la d ispoz iţia c it ito r i lo r lite ra tu ră creştină în d ife r ite l im b i) .
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 17 - 19 ianuarie •Medicină generală. Dr. I. Boilâ -17,19 (9-12). dr. V. Bodo -17 (15-18), dr. R. Cotâriâ -17 (10-12), dr. S. Loga -19 (9-11). dr. D. Oltean -18 (9-11), dr. A F. Oros -18 (14-18), dr. D. Plafon -18 (16-18), dr. M. Sudu -18 (10-12), dr. C. Tonea - 18 (9-11), dr. A . Varga -19 (9- 11); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ -17,19 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Paţiu -17 (11,30- 13), dr. T. Popescu -17 (9-11), dr. N. Prişcâ - 17 (16-18); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 18 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ -18 (17-17,45), dr. P.Pitea -18 (9-11), dr. M. Simu -17,19 (11- 13); Pediatrie. Dr. M. Fritea -17 (11-13), dr. V. Olteanu -18 (16-17), dr. L Tema -19 (10-12); Ortopedie. Dr. Z. Popa -18 (12-13); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan -17 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -17 (9-11); O.R.L Dr.S. BÎUan -17 (14-16), dr.E. Plâian -18 (9-11); Ecografie. Dr. L Negru -18 (16-18), dr. 1.1. Usineviciu - 19 (10-12); Urologie. Dr. Z. Popa -18 (12-13); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man -19 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -18,19 (9-11).
In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie ş i hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterife sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru c h iru rg ie p la stică şl repara to rie , rad io log ie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43- 00-01, între orele 16-17 de tuni pînă vineri. Planificarea bolnavilor ia ecograf şi E K G se face numai pe bază de trimitere’ de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 C E C Filiala Cluj-Napoca. . .
Vineri, 19 ianuarie7,00 Telematinal; 9,Q0
Jiţrnal regional; 9,40 Practic TV; 10,30 TVR
Cluj; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,10 Medicina pentru toţi (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFân. Gamemania; 14,30 Garantat 100% (r); 15,30 Trupa de şoc (r); 16,30 Tribuna partidelor parlamentare;' 17,00 Obiectiv Europa; 17,30 încurcături în familie(s); 18,00 Corect!; 18,100 vedetă... populară;, 19,00 Info- Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport;20,45 Ploaia de stele (div.);.22.15 Culise; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Profesioniştii (talkshow); 0,30 Rock la miezul nopţii.
7,00 Arta apărării1 ^ (rh; 7,35 S Club 7 la L.A. (s/r); 8,05 Sally, vrăjitoarea (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Ora adevărului (r); 10,55 Ştiri;11.00 Veni, Video, Vicii (r);11.15 Comori reciclate (do/r);12,05 E scris pe apă (f/r); 13,30 Mit şi istorie (r); 14,00 Sally, vrăjitoarea; 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Vineri, Video, Vicii; 15,45 Ştiri; 15,50 Samuraiul (s); 16,40 Arca lui Noe; 17,10 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu(r);17,40 Marele Bob (s);V 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la L.A. (s); 21,15 D'ale Iu’ Mitică;22.15 Dezastre (do); 22,45 Ştiri; 22,50 Ştiri banpare şi bursiere;23.00 Obligat să ucidă (f. SUA 1993); 0,30 TVM Mesager.
W IIV I I •,. 7,00 Observator;8.00 'Neaţa; 11,00
Dublă personalitate; 12,00 Din dragoste (r); 14,00 Proiectul Pandora (f.SUA 1998); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,15 Simţul dreptăţii (s);18,10 Te voi iubi mereu (s);19,00 Observator; 19,50 Operaţiunea Delta Force 3 ( f. SUA 1998); 22,00 Stargate SG- 1 (s); 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div,); 0,30 Lanţurile pasiunii (f.erotic SUA. 1993); 2,30 Dragostea învinge (s); 3,15 Suflete rătăcite (s); 4,00 Uraganul (s); 5,00 Ape liniştite (s); 6,00 Te voi iubi mereu (s/r).
7,00 Bunăfe f j^ S d im in e a ţa l; 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 Chicago Hope (s/r); 11,50 Misionarul (dramă SUA ’92);14,15 Diggstown (f/r); 16,00 Tînăr- şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo;19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Vineri seara ne distrăm cu Florin Călinescu; 22,30 Ştirile Pro TV;
22.35 Alien (thriller SUA 11979); 0,30 Ştirile Pro TV; 0,35 Omul care aduce cartea; 0',40 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,45 Seinfeld (s); 1,15 Vînătorul de cerbi
' (dramă SUA 78); 2,15 Vineri seara ne distrăm cu Florin Călinescu (r).
7.00 Salvaţi de 'clopoţel (s/r); 8,00
Prima Mix; 13,30 Milagros (s);14.30 Obiectiv (r); 15,30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s);17.30 Camera de rîs; 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Orhidee sălbatică (erotic SUA 1990);23.00 impact (r); 0,00 Viper (si r).
7.00 Bună l/d c o c dimineaţa. România;
10.00 La ordinea zilei (r); 11,30 Daţi vina pe Corina (r); 12,20
.Gura lumii (r); 12,30 Telemedicina (r); 1ş3,00 Ora unu a venit; 13,05 Telemedicina
-(cont.); 19,30 Club abc (r); 14,00 Documentar; 14,45 Derrick (s);16.00 Domino; 17,00 Gala Tele 7; 18,00 As show; 19,00 Documentar; 19,25 LOTO;19.30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 Documentar;21,55 LOTO; 22,00 în justiţie;23,15 Documentar; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Tentaţii (r);1.35 Documentar.
' « c a s a ,
CVARTETde Spiro Gyorgy
Vineri, 19 ianuarie 06:00 - 07:00 Prim a oră (Program informativ BBC
«>ţV - 6:00-6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00-10:00 P rim u l s a lu t- Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ştiri; 07:20 R evis ta p re s e i locale, 07:40 Revista prese i centrale, 07:50,08,50 H oroscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ş tir i p e scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m al crede lum ea); 10:00-13:00 M esaj FM - Tudor Runcanu (10:00 Ş t ir i* M eteo, Mesajede la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu tre i ie z i" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul z ile i" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 -16:00 C aleidoscop C D - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ş tir i + M eteo, "C etăţean de onoare" - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce m ai crede lum ea (r.))\ 16:00-19:00 Conspirapa - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct- farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program inform ativ BBC, 18:40 D ivertis R ad io Blitz); 19:00 A utom ania - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştirb, Lanţu l am intirilor. Top al celor mai frumoase piese din anii ’30-'80, cu Tiberiu Crişan; 23:00 - 02:00 Mascherade-emisiune interactivă- discuţii cu ascultătorii pe o temă propusă - cu Adrian Berinde. 24:00,02:00,04:00 N ew s Flash.
. _ Vineri, 19 ianuarieC { ( T ) H ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 ,1 5 .0 0 , 16.00
BBC-06.00, 11.00 , 14.00 , 18.00. 6.30-9.00 - locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20,
8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55) 9.00-12.00-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere (10.15); -Concursuri (10.30,12.30); 12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.QO-CALEIDOSCOP fm: - Bunii nostrii cu Eugenia Daubler 14.45- Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-Votaţi Radio Transilvania, 16.15- Planeta cinema, 16.30-17,00-Dedicaţii -Fonoteca de suflet-Mihai Boanda21.00-Taxi music (dedicaţii) - Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad24.00-01.00 Luni - Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu01.00-6.00 Unde Magice
Vineri, 19 IanuarieUNIPLUS Radio P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6,00-6,30:8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00- 21,30, 23,00. 6,30-10,00 Unip lus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 In form api culturale. 10,00,12,00, 13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 P u n ct., ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. ,
Vineri, 19 ianuarie6,00 Bună dimineaţa. O emisiune
cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Moşoiu. 8 ,00 E m is iu n ea tn lim b a maghiară; 10,00 D e zece o ri România. Prezintă Anca Bota. 11,05 A patra putere. Prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş;12,00 Radiojurnal transilvan, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele m uzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,55 ■Buletin de ş tir i; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 M HZ 16,00 Emisiunea in limba m aghiară . 18,00 R ad io fax . Prezintă Dan Horea. 18,30 Crochiuri m uzicale-jazz. Redactor: Constantin Colhon. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Apropo cu Stela Maria Rareş & Se'rgiu Alex. 20,00 Ştiri. 20,05 Radiodiscoteca de yineri. Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri; 21,50 B uletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
Vineri, 19 ianuarie6,00-10,00 Ceasurile dimineţii;
10,00-10,05 Buletin in form ativ; 10,10-10,40 S fin ţii Părinţi,
RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM
contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert, 12,30-13,00 Lexicon (r.j, 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin; 18,00-18,30 Sfinţii Părinp, contemporanii noştri (r); 18,35-19.00 Cintări religioase; 19,00-20,30 Historia Magistra Vitae (M.D.Drăgoi) (r.j; 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E Magher); 21,00-23.00 Muzică religioasă (paraclis, acatist); 22,50 Rugăciunile serii;23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).
CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A ,
s t r .P R O F C IO R T E A nr.9 (cartier G rigorescu) ■
C O N S U L T A Ţ I I : ? \ '
Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J : 16” -18"Dr. VÂLENTIN POPESCU
(Chirurgie, Oncologie) ’ M a, J : 14M-16; V : 15-17
S : ’ 9-11Dr. DAN-SORIN POPESCU
(Urologie)L, Mi: 18 - 20; Ma, J : 18” -20
V: 16-20 P R O G R A M A R E :
tel/fax (0 6 4 ) 18 .76 .04 în timpul orelor de funcţionare
a cabinetului
7,00 Reluări; 9,15 Fiorella (s/r); 10,15
Luisa Femanda (s/r); .11,00 Iubire fără limite (s/r); 11,55 Dragoste nebună (s/r); 12,40 Acasă la români (r); 13,40 Vînătorul (f/r);—15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii
' (s); 17,30 Dragoste şi putere (s);18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile de Acasă;20,40 Dragoste nebună (s);21,30 Luisa Femanda (s); 22,30 Femei în pragul unei crize de nervi (Spania 1988)-
15,00 RetransmisieciutH«spiAŢe|e 7 gbc. 1 7 5 0
Videoclipuri; 18,00 Daniela - prietena ta - realizator Daniela Dumbravă; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.'
Redac(ia nu i f i asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
TE A TR U L M AG HIARastăzi, de la ora 19,00;
r POLICLINICA" INTERSERVISAN
str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOCIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERCOLOCIE ♦ DERMATOLOG IE '♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦-OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFE •
ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE
Electroencefalografle - Electromiografie - Examinări
Doppler - HisterosalpingografU pentru sterilitate feminină
Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER
LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Ţeste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină)
ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)
orele 7 - 2 1 M e d ic d c gardă: orele 2! - 7 Rezervare, consultaţii ,
v la tel. 41.41.63. ’ J
«51 CABINET MEDICA! m\ i i STOMATOLOGIE• Calea M oţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Tratamente stomatologica complexa:
• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante)Programări zQnic la teL: 430.028
ORAR Luni - Vineri: 9-19
Sîmbâtâ: 10-13
Pentru studenţi, pensionari, şomeţirreducere
a d e v ă r u l :
PROF. ONIV.Dr. MIHAI CĂLUGARD Dr.ANGELACĂLDGĂRD
Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIE ' L , M i, V - 17-20
S - 8-12. •Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Dispensarul Policlinic cu Plată ls oo
in s titu ţie cu ve ch i s
re n u m e în a s ig u ra re a
co n su lta ţiilo r, m edicale ,
a n g a je a z ă m e d ic i d e '
toate s p e c ia lită ţile .
Adresa: Ştefan Ludw ig Rodi (fosta Mâloasa) n r. 19. ' Tel.; 130.330 sau 432.557.
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de
UBoium ii de xivitm ; snmi.l a ustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 18S8B4.
Aici ar putea fiî reclama dumneavoastră £
Ziarul nosiru roioseşie ţ>uu furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
1 M E B
ÎNDOIELILE LEGflTE DE ENCLflVfî RUSfi KflUNINGRflD" L E IM O N D E ”
Preşedintele lituanian, Valdas Adamukus, a declarat că ţara sa reclamă iniţierea, “ sub egida ONU” , a unei “ inspecţii” în enclava rusa Kaliningrad, unde, potriv it unor informaţii americane, Moscova ar fi “ transferat” arme nucleare tactice. Polonia a exprimat aceeaşi nelinişte în legătură cu aceste afirmaţii, ţie care preşedintele rus le-a calificat drept “ absurde” . .
Valdas Adamukus ,a precizat că doreşte o “ inspecţie internaţională” ' a acestui teritoriu, sugerînd că acest lucru s-ar putea realiza “ sub egida ONU şi în scurt timp” .
Recent, cotidianul “ Washington Times” a relatat despre o desfăşurare de rachete nucleare ruse la: Kaliningrad, în luna iunie 2000. * Potrivit cotidianului, era vorba de o măsură a Moscovei împotriva lărgirii NATO. Rusia a organizat, în 1999, importante manevre militare în zonă, intitulate “Vest-99” , simulînd un atac al Alianţei împotriva Kaliningradului pornind de pe teritoriul Poloniei, integrată în acest an în NATO.
Departamentul de Stat de la Washington nu a respins ipoteza unei asemenea desfăşurări.
In opinia preşedintelui Adamkus a cărui ţară este îngrijorată în primul rînd, întrucît Lituania se află în apropiere de Kaliningrad şi aspiră să
intre în NATO - această afacere trebuie clarificată, dar “ nu există un motiv de a se- intra în panică” .
“De fapt, contravine intereselor Rusiei să introducă- arme nucleare într-o zonă izolată, ruptă de restul teritoriului ei. Acest fapt nu este logic din punct de vedere militar” , a apreciat Valdas Adamkus. “ Oricum, o inspecţie internaţională ar permite cu uşurinţă să se confirme sau să se infirme aceste informaţii. Posibilele amplasamente pentru asemenea arme nu sînt atît de„ numeroase ( în . enclavă). Rusia ar trebui săaccepte propunerea cu privire la iniţierea unei inspecţii” , a adăugat el.
După dispariţia URSS, Statele Unite şi Rusia au încheiat o serie de acorduri în . vederea uneidenuclearizări a acestor regiuni din Europa de Est. Belaras a încheiat procesul de transferare aarmamentelor sale nucleare spre Rusia în 1996, după ce Ucraina procedase la fel. Situaţia de la Kaliningrad a rămas, însă, incertă, acordurile nemenţionînd cu precizie teritoriul respectiv. -
în ce priveşte ţările baltice şi Polonia,- îndo ie lile asupra
' Kaliningradului relansează nelinştile în legătura cu voinţa Moscovei de'a proiecta ponderea ei în regiune, îndeosebi după un an de preşedinţie Puţin, în cursul căreia Kremlinul a înnăsprit tonul. Moscova ,nu şi-a
ascuns niciodată nemulţumirea în legătură cu extinderea NATO spre Est şi unele voci, din rîndul
' militarilor, au lăsat să se înţeleagă că o eventuală integrare a ţărilor baltice în A lianţa A tlantică ar provoca în schimb o consolidare a arsenalului rus la Kaliningrad.
Preşedintele lituanian doreşte în orice caz să se arate încrezător şi apreciază Că polemica în legătură cu Kaliningradul nu va obstrucţiona procesul de apropiere de NATO. Republicile baltice speră să fie invitate, să se-alăture Alianţei, în 2002. în 1999, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria au devenit membre ale NÂTO. “ Ca ţară liberă, Lituania - a ales Alianţa Atlantică ca sistem de securitate european, iar eu nu am nici o îndoială că va avea loc o nouă extindere NATO cu. p rile ju l summitului din 2002. Atitudinea Moscovei în legătură cu acest subiect nu, mai este, de altfel, aceea a unui refuz absoîut. înainte, Moscova spunea: "niet, niet, niet!". Dar, de
; cîtva timp, nu s-a auzit un cuvînt categoric pe această teriiă. Momentul decisiv l-a constituit integrarea: Poloniei, care are frontieră comună cu Rusia (cu Kaliningradul) şi nu s-a întîmplat nimic. îmi place să cred într-o flexibilizare a atitudinii ruse” , a apreciat preşedintele lituanian.
Viitorul Kaliningradului, ţine să sublinieze în continuare Valdas
Adamkus, este o chestiune asupra căreia Uniunea Europeană va trebui, într-o bună zi, să se aplece cu seriozitate. .
Kaliningradul, fostul Konigsberg, este un teritoriu cu o suprafaţă cît jumătate din teritoriul Belgiei, anexat
-de către fosta URSS la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Stalin obţinea în felul acesta o platformă aeronavală asupra Balticii şi un punct de supraveghere asupra membrilor b locu lu i soviefic apreciaţi ca turbulenţi (Polonia, ţările baltice).
. După dezmembrarea URSS, această regiune adminstrativă nu mai are o continuitate teritorială cu Rusia.. Tocmai de aceea legăturile feroviare şi aeriene cafe aprovizionează enclava trec prin Lituania.
Fiind o bază a floteLB alticii, rolul Kaliningradului a*crescut cînd Rusia şi-a pierdut bazele navale din ţările baltice, precum şi o parte din flota M ării'N ordulu i, transferată către Ucraina./ Echipamente sovietice retrase din Europa Centrală au fost relocalizate la Kaliningrad, unde arsenalul, chiar sărăcit, rămîne important: o bază' navală, o bază de infanterie marină, submarine, 25 de nave de suprafaţă, 790 tancuri de luptă, 305 piese de. a rtile rie . Efectivele s-au ridicat la 200.000 de oameni, dar unele oficialităţi ruse S-au referit la o reducere la 60.000 de soldalti.: ! .
GUVERNUL RUS VA REORGANIZA SERVICIILE DE SECURITATE
V Guvernul rus intenţionează ,să reorganizeze serviciile - secrete, declanşînd îngrijorare în legătură cu recrearea KGB din era sovietică. Agenţiile ruse de presă l-au - citat pe Serghei Ivanov, secretar al Consiliului de Securitate,'care a declarat că întărirea,legăturilor dintre ; serviciile speciale reprezintă una din priorităţile pentru următoarele şase luni. ■ - - - - _■V Agenţiile vizate vor include . Serviciul Federal .de; Securitate (FSB), însărcinat cu strîngerea de informaţii; ? gărzile de frontieră şi FAPSI, agenţia pentru interceptarea comunicaţiilor. .
Declaraţia lui Ivanov a declanşat un avertisment al lui Serghei Iuşenkov, vicepreşedinte al comitetului de securitate ăl Parlamentului râs, care a afirmat că, după revenirea Ia imnul naţional din era sovietică, numele de KGB care înseamnă comitetul pentru securitatea .statului - ar putea fi de asemenea reintrodus.
Iuşenkov a explicat că recrearea unei singure agenţii ■; ar putea face activităţile mai eficiente, dar ar reduce-; controlul societăţii civile asbpra operaţiunilor: efectuate. încă de la preluarea preşedinţiei de către- Vladimir Puţin, fost agent al KGB şi fost director al FSB, criticii liberali au fost tot mai preocupaţi de - puterea serviciilor-de securitate. Fostul preşedinte: Boris Elţin a desfiinţat KGB după lovitura de stat din 1991 împotriva fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, fără a renunţa însă la părţile sale componenţe. '
Iuşenkov a arătat că guvernul a propus Parlamentului în noiembrie anul trecut un proiect de lege cu :
; privire la reunificarea;serviciilor;speciale*dar«:are; a provocat prea multă; îngrijorare pentru a fi aprobat. /;
Serghei Ivanov, el însuşi fost agent al KGB şi vechi coleg, al lui Puţin, a acţionat pentru creşterea influenţei
• Consiliului de Securitate, carc a avut o contribuţie esenţială în dezvoltarea doctrinelor militare şi de:
. securitate naţională ale: Rusiei şi. şi-a extins: rolul în sectorul social, în politică şi în alte domenii.-
Cotidianul rus "Segodnia". al cărui proprietar este Vladimir Gusinski, care are o atitudine critică lă adresa: administraţiei Puţin, a avertizat asupra riscului revenirii la KGB.. Cu toate acestea, Konstantin Preobrajenskî,' analist pe probleme de securitate şi fost agent al KGB, care a devenit un critic acerb al acestei organizaţii, a afirmat i ca se îndoieşte că fostele servicii speciale vor fi reunite 9 îcial într-o singură organizaţie. El a explicat că. iscare departament inclusiv-reţeaua de spionaj extern
■ are propriul şefia nivel ministerial, toţi împotrivindu-se informaţiile sau să renunţe la puterea
m favoarea unui singur conducător. ,:
CITEVfi SCENARII PENTRU VIITORULRPD COREENE
Este cît se poate de oportun faptul că preşedintele în exerciţiu al-SUA, Bill Clinton, a anunţat că nu vă vizita Goreea de Nord înainte să plece de la Casă Albă, explicînd că nu ar* fi destul timp pentru a încheia un acord de reducere a programului nord-coreean de rachete. , • -
Anul 2000 a marcat într-adevăr o serie de progrese extraordinare: summitul din iunie de la Phenian dintre liderii Coreii de Nord şi Coreii de Sud, Kim Jong II şi respectiv Kim Dae Jung, la care se adaugă vizita din octombrie la Phenian a dnei Madeleine Albright. Washingtonul însă continuă să privească - situaţie ce va continua fără îndoială sub administraţia Bush Coreea de Nord ca pe un stat periculos, izolat şi imprevizibil, cel puţin pînă cînd nu va renunţa la programul său de dezvoltare şi export de rachete în ţări cum este Libia. Mai mult, viitorul politic al Coreii de Nord rămîne la fel de învăluit în mister cum a fost mereu. Cei doi Kimi s-au angajat ca ţările lor să “soluţioneze problema unificării naţionale în ' mod independent” - orice ar însemna acest lucru. '- Ar fi de aşteptat ca, după ce am văzut căderea atîtor regimuri comuniste, să fim mai bine echipaţi pentru a anticipa, ce urmează să • se întâmple într-un mic stat orwellian. Mai ales într-o ţară care a ales să construiască rachete şi şă întreţină una din cele mai vaste forţe armâte'ale lumii, cu 1.1 milioane de militari, în -, timp ce foametea a ucis din 1995 sute de mii de oameni. Cea mai puternică tentaţie este de a privi viitorul Coreii de Nord ca pe o reluare a evenimentelor ce s-au petrecut în alte părţi Să. vedem care sînt posibilităţile. ..
ROMÂNIA ^Văzînd la televizor imagini cu nord-coreeni
adueîndu-i omagii “Marelui Cîrmaci”, mi-am amintit de ultimul congres al Partidului Comunist al lui Ceauşescu, din 1987. Cînd vorbea Ceauşescu, delegaţii din sală ţîşneau în picioare la fiecare două minute pentru a aplauda şi scanda' lozinci întro manieră sacadată, ca nişte zombie. Doi ani mai tîrziu, Marele Cîrmaci al României şi soţia sa mureau de gloanţele propriului popor. Ar putea avea Kim Jong II o soartă similară? Poate. Dar nord-coreenii par să ia cultul personalităţii mult mai în serioş decît au făcut-o românii.
GERMANIALa nivel teoretic, analogia este perfectă: două
ţări divizate de istorie, un popor menit reunificării; Problema este că în rest totul diferă, în comparaţie cu Coreea de Nord, Germania de est era o societate deschisă şi prosperă.
Oricît de grea şi costisitoare a fost unificarea pentru vest-germani, îi fac faţă. Sud-coreenii nu ar putea. "Povara întregii economii nord- coreene ar fi zdrobitoare pentru Coreea de Sud”, a afirmat James Lancy, fost ambasador al SUA la Seul. Date fiind diferenţa uriaşă de venituri dintre coreenii din nord şi cei din sud- mult mai mare decît'cea dintre germanii din est şi cei din vest - şi suma estimativă necesară ca ajutor de urgenţă pentru Coreea de Nord, de pînă la o mie de miliarde de dolari, sud-coreenii se roagă în tăcere ca unificarea să nu-aibă loc peste noapte, aşa cum s-a întîmplat în Germania.
UNIUNEA SOVIETICĂMihail Gorbaciov a crezut cu adevărat că
'poate reforma comunismul pentru a-l salva. Continuă să creadă acest lucru şi susţine că Bofis Elţin i-a subminat eforturile. Paradoxul este că Gorbaciov a intrat în istorie pentru că nu şi-a înţeles niciodată rolul jucat în distrugerea sistemului pe care a vrut să-l salveze. Ar putea Kim Jong II să joace, fără voie, un rol similar? Este atras de ideea de a permite companiilor sud-coreene accesul în' bine păzitele zone industriale din nord, ceea ce s-ar putea dovedi o nişă într-un sistem închis. Dar ar putea fi el autorul unei versiuni coreene a glasnostului şi perestroikăi? Greu de conceput aşa ceva.
CHINA. O paralelă care pare mai convingătoare,
înainte de vizita istorică a lui Richard Nixon din 1972, Regatul de Mijloc a'cunoscut vremuri de foamete devastatoare, campanii ideologice ~ fanatice şi o paranoie înverşunată faţă de lumea de afară;-China ar avea nevoie de peste un deceniu pentru a începe cu adevărat reformele şi oricum ele vor.fi însoţite de regresii dureroase- un enorm eufemism’, desigur,- dacă ne gîndim ia masacrul din Piaţa Tîananmen. Dar china este uriaşă, iar Coreea de Nord este mică. Şi,
-fără a lua în calcul Taiwanul, China nu are o “jumătate” care să-i servească drept imagine a ceea'ce ar putea fi.
în opinia mea, pe termen lung, nord- coreenilor le va fi greu să reziste presiunii exemplului dat de sud-coreeni, chiar dacă Seulul se străduieşte să ţină această presiune sub control. Şi dacă, simţindu-se ameninţat de val, Kim Jong II se va simţi constrîns să pună la cale o confruntare militară dramatică pentru a-şi salva regimul? Toate opţiunile sînt deschise.
Şi toate sînt un mod ocolit de a spune că a pronostica ce se va întîmpla cu Coreea de Nord- cum s-ar putea prăbuşi sau schimba regimul ei comunist - este un exerciţiu periculos.
A M E R IC A N II S I E U R O P E N II
A U N E V O IE D E U N F O R U M P E N T R U
S O L U Ţ IO N A R E A D IV E R G E N T E L O R
LO R C O M E R C IA L EIN T E R N A T IO N A L ţH E R A L D
T R IB U NHfoftwiBi
7 jp
Americanii şi europenii se ameninţă din nou reciproc cu sancţiuni şi contramăsuri în domeniul comercial. Cauza imediată este de această dată decizia A irbus Industrie de a lansa aparatul gigantic A-380. Acest lucru va f i făcut cu sprijinul in iţia l al guvernelor francez, german, britanic şi spaniol. Europenii în schimb acuză Boeing McDonrtell Douglas că sînt subvenţionate prin preţuri excesive plătite . de Pentagon pentru echipament militar.' Aceasta este o dispută ridicolă. N ici una din părţi nu'doreşte un război comercial,, care ar însemna un risc serios pentru fiecare. O d iv iza re profundă în tre americani şi europeni ar avea drept rezultat reducerea profiturilor de ambele părţi ale Atlanticului.
*' Dacă ar penaliza A irbus,'autorităţile americane ar prejudicia o parte important J a industriei aviatice americane, întrucît 40
• la sută dintr-un avion Airbus se produce în SUA. Airbus sprijină direct 100.000 de locuri de muncă americane, în sumă de circa 5 miliarde dolari.
C om panii precum Pratt W hitney, .General E lectrice i B.F.Goodrich, pentru a nu mai vorbi de nenumăratele firme mai m ici, obţin c îş tigu ri importante din vînzarea dc piese de schimb către Airbus. Acelaşi liicru este valabil pentru companii europene şi Boeing.
Declaraţiile recente ale reprezentantului comercial american, Charlcne Barshefsky, şi comisarului comercial al UE, Pascal Lamy, nu sînt încurajatoare. Am putea fi martori ai declanşării unei dispbte comerciale, care s-ar încheia probabil prin pierderi înregistrate de ambele părţi.
Nu există.în prezent nici un foram în . care americanii şi europenii să-şi poată soluţiona divergenţele în alte domenii decît securitatea. NATO este singura instituţie în care europenii şi americanii stau faţă în faţă fără prezenţa unor terţe părţi. Evident, NATO nu reprezintă un foram potrivit pentru discutarea altor probleme decît cele legate de securitate, întrucît personalul şi structurile sale sînt competente într-un domeniu l im i ta t , ... ia r dependenţa europenilor de Statele Unite este valabilă în domeniul militar, dar nu se extinde şi la relaţiile economice.
Cînd au creat Organizaţia Mondială a Com erţului (O M C ), partenerii transatlantici nu s-au gîndit să conceapă o instituţie pentru soluţionarea divergenţelor lor. Importanţa ereseîndă a'problemelor politico-economice şi comerciale în relaţia transatlantică şi relativa diminuare a importanţei problemelor de securitate şi apărare indică faptul că este vremea să fie creat un astfel de foram. Acesta ar permite principalilor parteneri comerciali din lume să discute probleme noi într-o manieră discretă şi să pregătească terenul pentru lansarea negocierilor comerciale mondiale în cadrul OMC.
Discuţiile dintre administraţia Bush jr şi Comisia Europeană din cadrul re u n iu n ilo r’ O M C vo r f i u rm ărite îndeaproape de Congresul american şi. de guvernele ţârilor membre ale UE.
Un astfel de foram ar: trebui să fie mic şi nebirocratic. Singurul său obiectiv ar trebui să fie de a permite un dialog la- nivel înalt,.El ar putea f i numit Forumul Economic şi Politic Euro Atlantic şi ar putea deveni o modalitate eficientă de evitare a disputelor comerciale.
a V I ar putea ti -.§ reclama dumneavoastră j c m s f i & L C ’ a :
Em il Boc critică Legea administraţiei publice locale
In această sesiune parlamentară extraordinară, în Camera D epu ta ţilo r a fost adoptată Legea administraţiei publice locale cu votul tuturor deputa ţilo r, doar deputatul
clujean Emil Boc s-a abţinut de - la vot. Emil Boc şi-a exercitat
acest drept, considerînd că Legea administraţiei publice locale dă posibilitatea Puterii, prin intermediul Prefectului, să dispună suspendarea din funcţie ’g. Primarului, în situaţia în care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru săvîrşirea unor fapte penale, O asemenea prevedere încalcă princip iu l pezumţiei de nevinovăţie şi deschide posib ilita tea subordonării - po litice a primarilor faţă de Putere. Deşi este introdusă institu ţia referendum ului.. pentru
demiterea din funcţie a Primarului, totuşi organizarea referendumului local depinde de aprobarea Guvernului. Printr-6 asemenea prevedere, voinţa
‘ comunităţii locale este ignorată şi subordonată intereselor politice ale Guvernului, afirmă ; Emil Boc. Deputatul clujean este de părere că. în cazul dreptului cetăţenilor aparţinînd m inorităţilor naţionale de a fo losi limba maternă în;
^administraţie nu s-a introdus sintagma „lâ - cerere", in s t itu in d u -s e o , normă imperativă nenecesară. Mai mult decît atît, subliniază
deputatul PD, în actuala formulă a legii, procentul de 20% al cetăţenilor aparţinînd unei minorităţi naţionale pentru utilizarea lim b ii materne în administraţie se raportează la toate minorităţile din unitatea administrativ-teritorială şi nu doar la o singură minoritate naţională. Prin urmare, se pot folosi în administraţie limbile tuturor m inorităţilor dintr-o unitate administrativ-teritorială dacă toate (şi nu una singură) au o pondere de 20%, consideră necesar să precizeze Boc.
Mihaela LĂPUSAN
Conferinţă despre Unirea Principatelor Române
U M R L C lu j şi M işcarea' pentru M o n a rh ie ' C onstituţională organizează ciclul de conferinţe pe- tema „U nirea Principatelor Române” . Va lua- cuvîntul dr. L iv iu Bofezan, la sediul din Piaţa U n irii, nr. 11, sîmbătă, 20 ianuarie.
C u rte a d e A p e l la ş i a a d o p ta t ie r i d o u ă vh o tâ rîr i d e f in it iv e ş i ire v o c a b ile . în d o s a re le
n r .4 1 3 0 /2 0 0 0 ş i 4 1 3 1 /2 0 0 0 , ‘ re fe r ito a re la r id ic a r e a în -m u n ic ip iu l C lu j -
. N a p o c a am o n u m e n t e l o r î n c h i n a t e m a r e ş a lu lu i Io n A n to n e scu , lu i (u liu M aniu , lu i Ion I.C .B ră tia riu ş i rege lu i F e rd ina nd , co n fo rm H C L 5 8 4 /2 8 .1 0 .1 9 9 9 . C urtea d e A p e l la ş i a a d m is re c u rs u l p r im a ru lu i G h e o rg h e F u n a r ş i a l C o n s iliu lu i lo c a l a l m u n ic ip iu lu i C lu j-
procesfc
N a p o ca , re sp ing în d a c ţiu n ile fo s tu lu i p re fec t a l ju d e ţu lu i C luj, V a s ile B ogd an C e rg h izan . F o s tu l p re fe c t a u tiliza t toa te că ile p e n tru a îm p ied ica
a m p la s a r e a în m u n ic ip iu l 'C lu j - N a p o c a a c e lo r p a tru m o n u m e n te , a s t f e l , . e x is t în d p o s ib i l i t a te a c a a c e s t o r
p e rso n a lită ţi să le f ie rid ica te m o n u m e n te c h ia r d in a c e s t an - se a ra tă în tr-u n c o m u n ic a t p r im it ie r i d e la P rim ăria C lu j-N a p o ca .
M.L.,
Cooperare româno- franceză Ia nivel local
Prefectul Vasile Soporan s-a în tîln it ie ri cu o delegaţie franceză.^ care reprezintă D A TA R .(D e legation a l ’ Amenagement du Teritoire et VAction Regionale). Scopul vizitei la Cluj-Napoca a fost în tîln irea cu p rin c ip a lii interlocutori locali ' şi familiarizarea cu judeţul Cluj. Delegaţia franceză reprezintă un - organism o fic ia l şi a fost investită să prezinte propunerile Franţei în cadrul unui proiect Phare de colaborare instituţională între regiunea de nord-vest a României şi regiunea franceză Auvergne. L a . intilnire au mai fost prezenţi reprezentanţi ai Centrului de Afaceri Româno-Francez şi ai Centrului C u ltu ra l Francez. Pascal Fesneau, preşedintele delegaţiei, a declarat că „speră" ca vizita pe care a efectuat-o la Cluj-Napoca să contribuie m a i.
mult la schimbul economico- social'şi universitar între Franţa şi Cluj". Vizita în urbea de pe Someş este una de informare oficială a autorităţilor franceze pentru a evalua potenţialul judeţului, precum şi pentru a descoperi domenii de cooperare, în specialîn informatică. Pascal Fesneau consideră că „tinerii clujeni sînt deosebit de dotaţi, fiind adevăraţi specialişti ai infonnaticii". Prefectul Clujului a subliniat că exislă posibilităţi de colaborare cu partea franceză şi în domeniul industriei, al ştiinţei şi al învăţămîntului, iar Consiliul Judeţean Cluj a venit cu o ofertă de cooperare, prin in ve s tiţii, la modernizarea aeroportului. „E xistă perspective sâ, clădim şi Ja nivelul comunităţii locale relaţii mai bune", a declarat Vasile Soporan.
Mihaela LÂPUSAN
Nicolae Văcăroiu respinge afirmaţiile privind candidatura sa la preşedinţia PDSR
f i
r:' - * , ' \ ’v
^ nr- ■ -v■ ■■
' jbs.., v
ALEXANDRU MAN, candidat pentru Delegaţia Permanentă a PNŢCD şi ex-secretar de stat în A/IMPS:
“Desemnarea preşedintelui PNŢCD va necesita două
tururi de scrutin’
Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a declarat că nu va candida la preşedinţia PDSR la Conferinţa Naţională a partidului din 19 ianuarie. “ Nu am timp pentru o asemenea funcţie” , a spus Văcăroiu. El a adăugat că nu ştie dacă în afară de premierul Adrian .Năstase va mai candida altcineva la preşedinţia partidului.
Ptesa centrală a vehiculat, în .ultima perioadă, numele lui Văcăroiu ca un posibil contracandidat al lui Năstase la preşedinţia PDSR. -
- Domnule Man, cum apreciaţi perioada petrecută în cadrul MMPS? J .
- O experienţă utilă, profesional şi politic, deoarece am putut să iau contact cu managementul administraţiei centrale şi şă mă implic şi în luarea unor decizii la nivel macro-economic. Sarcinile ce mi-au revenit direct, au vizat relaţiile de muncă, măsurile de prevenire a apariţiei şomajului, măsuri pasive după apariţia acestuia şi măsuri active de reconversie profesională. O preocupare distinctă a constituit-o plasarea externă a forţei de muncă. Responsabilităţi pe care le-am onorat punctual, cu maximă seriozitate. De asemenea, deşi nu aveam sarcini concrete în acest sens, am participat alături,de Ministrul Muncii la elaborarea proiectelor de acte normative şi ordonanţe de urgenţă privind
^majorarea pensiilor şi ajustarea grilelor de salarizare în anumite domenii, nereglementate, cum ar fi.Academia Română, cercetarea pură, personalul aparţinător Ministerului Culturii (artiştii, bibliotecarii, muzeografii eic.). /
- Ce aţi întreprins pentru judeţul Cluj?- Ca om al locului, am avut în vedere rezolvarea unor probleme
legate de judeţul nostru şi de municipiul Dej. împreună cu Andrei Marga şi preşedintele ANOFP, Dorin Pârvu, am reuşit să promovăm o O.U. privind trans'ferul în administrare a unui corp de clădire nefolosit (Şcoala “Terapia”) pentru înfiinţarea unui centru . de reconversie profesională pentru regiunea Nord-Vest. Program de un milion de dolari, finanţat de Banca Mondială. Pentru Dej, am alocat 230 milioane lei în vederea rezolvării sistemului de încălzire la clădirea în care îşi au sediile oficiul de pensii şi de muncă. •
- Cu ce vă ocupaţi în prezent şi ce planuri aveţi pentru viitor?
- Întrucît am declinat propunerea de a rămîne în Ministerul Industriilor, pentru următoarele luni îmi voi relua activitatea de liber profesionist (Cenzol, Cenzol Externe Independent, membrii în consiliile.de administraţie ale unor firme private), lucru determinat" şi de închiderea anului financiar la firmele cu care am contract.: Toate contractele avute în 2000 au fost reînnoite pentru 2001 şi îmi asigură un venit corespunzător desfăşurării activităţii, profesionale şi politice în condiţii normale. , -
- Prin -urmare, veţi fi în continuarea “activ” politic?-■Bineînţeles, dar la un alt nivel. Deocamdată, mi-am depus
candidaţura ca membru în Delegaţia. Permanentă a PNŢCD, urmînd, ulterior, să se decidă şi funcţia pe care o voi ocupa în acest for de conducere. •.
- Pentru desemnarea delegaţilor la Congresul PNŢCD, Comitetul Judeţean a avut nevoie de două şedinţe. De.'ce?; - O parte din Comitetul Judeţean a sesizat că pentru Congres ;
au.fost delegaţi membri PNŢCD care nu făceau parte din Comitet. Eroarea ş-a datorat nedocumentării şi în consecinţă, s-a hotărît cooptarea acestora (7 persoane) în Comitetul Judeţean, mai ales că unii membri vechi nu prea participau la şedinţe şi întruneau condiţiile pentru a fi excluşi. La prima şedinţă, din 9 ianuarie, mobilizarea Comitetului' Judeţean a fost necorespunzătoare şi nefavorabilă cooptării celor şapte. Ca urmare, s-a convocat o nouă şedinţă, în 11 ianuarie, în cadrul căreia s-a realizat cvorumul şi punerea celor şapte membri cooptaţi în legalitate.
- Previziuni pentru Congres?- După opinia mea, votul pentru desemnarea preşedintelui
PNŢCD va necesita două tururi de scrutin, dată fiirid cursa strînsă dintre Ioan Mureşan şi Constantin Dudu lonescu. Rezultatul este deschis pentru oricare dintre ei...
, : ' Magdalena VAIDA
Camera Deputaţilor şi-a încheiat sesiunea extraordinara
P re şe d in te le C a m e re i D e p u ta ţilo r a a recia t, ie r i , la în ch e ie re a s e s iu n ii ctraordinare, că b ila n ţu l acestei sesiuni -ept unul “ foarte p o z itiv ” , fapt ce arată că ;i-a atins scopul” . Printre realizările acestei :s iu n i, V a ie r D o rn e a n u - a enum era t o d if ic a re a R e g u la m e n tu lu i C am ere i e p u ta ţ ilo r ş i a d o p ta re a a d o u ă ..le g i . :senţiaîe” restante d in fosta legislatură, cea feritoare la im ob ile le naţionalizate şi cea iv in d adm in istra ţia pub lică locală.E l a arătat că, p r in legea referitoare la nobilele naţionalizate, redarea proprietăţii fo s t d e f in i t iv re z o lv a tă . D ezbaterea
-oblemei au tonom ie i locale a avut loc prin loptarea unei variante doar uşor d iferită î cea a S e n a tu lu i, a' spus D om eanu, -ecizînd că la legea p r iv in d administraţia jb lică loca lă va avea loc medierea între ;le două Camere, Legis lative.Preşedintele Camerei Deputaţilor a spus L, aeşi au m a i fost adoptate 28 de legi, rdineâ de z i a sesiunii extraordinare nu a >st epuizată, în trucît, în m ai multe cazuri, um is iile de spec ia lita te nu au îna in ta t ipoartele asupra le g ilo r, ia r la alte puncte
d in ord inea de z i, m in is te re le au cerut amînarea pentru a evalua compatibilitatea conţinutu lu i unor legi cu propriu l, program.
V a ier Domeanu a anunţat că, “ probabil” , sesiunea ordinară va începe la 5 februarie,
' dar că se aşteaptă decizia B iroulu i Permanent al Camerei Deputaţilor.
D eputaţii,au adoptat, ieri, 2 8 .d e legi, a căror dezbatere pe artico le avusese loc m ie rc u r i, în baza. p re v e d e rilo r nou lu i Regulament.' ' ' ’; De asemenea,. Camera D e p u ta ţilo r a
validat mandatul a trei noi parlamentari, în urma dem isiilor din Camera Deputaţilor ale lu i Octavian Ştireanu şi Marian Bălan de la, PDSR, şi a lu i Radu Comanicea de la PRM. L o c u r i le vacante au fo s t ocupate de supleanţii prezentaţi de partide la alegerile
‘ generale. A stfe l, au fost va lid a ţi Aure l Daraban (PDSR) -'depu ta t de Constanţa, Vasile Silvian Cuperca (PDSR) - deputat de Ia lom iţa şi M ircea Stoian (PRM ) -'deputat de Constanţa. '
V o tu rile finale asupra pachetului de legi şi validarea celor ţreî deputaţi au încheiat lucrările în plen ale sesiunii extraordinare.
în încercarea disperată de a împiedica aplicarea legilor şi desfăşurarea actului de justiţie, vremelnicul şi abuzivul primar al municipiului Cluj-Napoca Funar Gheorghe cu o perseverenţă patologică recurge la abuz de drept procedural, lezînd şi în acest fel însuşi valorile fundamentale ale democraţiei.
în acest sens prin Dispoziţia nr. 357/17 ianuarie 2001 ordonă consilierilor juridici din Serviciul juridic ăl primăriei să formuleze cereri de recuzare împotriva unor magistraţi în toate cauzele primarului şi ale Consiliului Local, iii care nu primeşte satisfacţie. Se motivează dispoziţia cu presupusa "...bănuială legitimă..." a "lipsei de imparţialitate" a acestor magistraţi care în concepţia primarului ar nutri sentimente de duşmănie faţă de primar şi Consiliul Local.
Actul este o încercare evidentă de sfidare a justiţiei prin punerea sub semnul întrebării a probităţii morale a magistraţilor şi cu scopul vădit de intimidare a magistraţilor în general. '
Nu este pentru prima dată cînd în domenii şi situaţii în care nu are nici o competenţă sau delegare, se substituie instituţiei Consiliului Local care nu /- a mandatat să formuleze nici o cerere de recuzare, strămutare sau acţiune în justiţie în numele Consiliului Local şi cu atît mai puţin să recuze judecători sau să ceară strămutare pentru neîncredere în justiţia locală.
în subtext primarul mai doreşte şi să sugereze că are alături Consiliul Local (lucru neadevărat) şi să creeze o stare de animozitate poate chiar de conflict între justiţie şi instituţia Consiliului Local. _
; Manager general, ing. Liviu MEDREA\ (4144143)
Aici~ r r
ar putea fireclama dumneavoastră
1809 - S-a născut Edgar Allan Poe,scriitor, poet, nuvelist şi critic
(m. 1849).
. w V „ - M
E th n o s — Mileniul III:
Poezie cuOvidiu PURDEA-SOMES
Poetul şi interpretul de muzică populară Ovidiu Purdea-Someş îşi
I
I i P i
in v ită admiratorii astăzi, 19 ia n u a rie , ora 14, în Sala de spectacole a Cercului M ilitar Cluj- Napoca, la lansarea recent- apărutului său volum de poezie in titu la t “ Lumină răstign ită ” , precum şi a casetei şi CD-ului Ovidiu Purdea-Someş recită din versurile sale.
Rugăciuni pentru unitatea creştinilor
în fiecare an, între 18 şi 25 ianuarie, în întreaga1 lume creştină se celebrează “ Octava de rugăciune pentru unita tea creştinilor” . Bisericile, conştiente tot mai mult de răutatea dezbinării, vor depune eforturi, în primul rînd prin rugăciune, pentru a îndeplini dorinţa Mîntuitorului: “ Ca toţi să fie una” . Cu această intenţie, de unitate, comunităţile greco-catolice de pe întreaga rază a Eparhiei Greco-Catolice de Cluj - Gherla se vor uni; în rugăciune şi meditaţie, pe perioada zilelor menţionaţe. Pr. A nton Crişan, responsabil cu manifestările organizate cu această ocazie, ne-a informat că, începînd de aseară, în Catedrala Greco- Catolică “ Schimbarea-la Faţă”, din Cluj-Napoca, vor f i celebrate se rv ic ii divine cu rugăciuni speciale, cu încredere deplină că. acestea v o r- fi bine-prim ite de Dumnezeu şi vor aduce rodul dorit: unitatea tuturor. Departamentul pentru imagine şi relaţii cu mass- media al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Cluj - Gherla a anunţat că, vor f i organizate seri de rugăciuni ecumenice, cu reprezentanţi ai d ife rite lo r culte, în mai multe localită ţi: Cluj-Napoca, Turda, Bistriţa, Tîrgu Lăpuş„Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu a arătat că: Divizarea creştin ilor este .un
scandal pe care trebuie să-l conştientizăm ca pe o responsabilitate a fiecăruia dintre noi. Nu putem să ne justificăm spunînd că îi priveşte doar. pe ceilalţi. Este momentul să privim eciimenismul prin prisma mai amplă a convertirii fiecăruia dintre noi. El înseamnă, de asemetiea, a sacrifica, într-uri fel, propriul mod de a privi istoria şi pe ceilalţi” .
Cele mai frumoase filme pentru copii
_ Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 24) invită pe cei'm ici la vizionarea ce ®ni frumoase filme, pentru copn Duminică, 21 ianuarie, la ora 10.30 . ’ . .
Iniţiere în marketing cultural
.U Ianu° r? ,10,30 - Pinocchio; la - Alba ca Zăpada.
ora 12
în parteneriat cu Asociaţia "Sprijiniţi copiii”, Academia de Muzică “Gheorghe Dima” şi Institutul “Arhiva de folclor a Academiei Române" din Cluj-Napoca,- Fundaţia TerrArmonia Alba lulia derulează, cu foarte bune rezultate, proiectul Ethnos - Mileniul III, finanţat
’ din Fondul Cultural European pentru România - Euroart. Proiectul a avut mai multe activităţi de noutate absolută în domeniul identificării şi satisfacerii nevoilor culturale ale publicului larg _şL ale studenţilor de la instituţiile muzicale.
Potrivit informaţiilor care ne-au fost, furnizate de coordonatoarea proiectului, sociolog Maria ILEA, perioada 18-21 ianuarie este rezervată cursului intensiv “Iniţiere în marketing cultural”, în cadrul - căruia 30 de studenţi de ia modulele de folclor vor fi ajutaţi să descopere posibilităţile pe care activităţile de marketing le oferă realizării şi
promovării de produse şi servicii culturale. Conceput şi susţinut de către Centrul de Afaceri Transilvania Alba lulia, cursul se desfăşoară ia Măguri Răcătău, alte două etape'urmînd a se desfăşura în perioadele 22 ianuarie - 15-februarie (Identificarea nevoilor de produse şi servicii culturale în patru comunităţi din judeţele Alba şi Cluj şi
- elaborarea unui Document strategic de acţiune pentru realizarea acestor produse şi servicii culturale) şi 24-25
.februarie (Sesiune informativă de închidere a proiectului Ethnos - Mileniul III).
După cum precizează d-na Maria Hea, în-ţară se desfăşoară 31 de proiecte cu finanţare Euroart, dar dintre acestea doar proiectul Ethnos - Mileniul III şi-a propus să salveze şi, să modernizeze două arhiVe de folclor (a
.Academiei de Muzică “Gheorghe Dima" şi a Institutului “Arhiva de Folclor a -
Academiei Române" Cluj-Napoca). -“Audiţia celor -peste 3.000 de benzi
magnetice a permis selecţionarea colindelor, transferarea lor pe hard disck, comprimarea şi inscripţionarea ulţerioară pe CD de arhivare. Iri acest mod,arhivele dobîndesc capacităţi noi: de relaţionare cu publicul larg. Paralel cu munca de modernizare a suportului de arhivare are loc şi cea de editare a unei casete audio şi a unui CD care conţin colinde din Transilvania şi alături de ele Se află în lucru o casetă video care aduce în faţa studenţilor şi cadrelor didactice de la.facultăţile de profil o nouă abordare a valorificării tradiţiilor şi obiceiurilor prin arta spectacolului” - mai precizează sociolog Maria llea.
Toate'produsele realizate în cadrul proiectului vor fi prezentate în sesiunea informativă de închidere, planificată pentru sfîrşitul lunii februarie. .
i ( M. TRIPON
Perfecţionarea profesorilor de geografie
D u m in ic ă 21. o r a 19. p e s c e n a N a ţ io n a lu lu i
F l o r i n P ie rs ic l a 6 5 d e a n i .
C u b u c u r i i , f e r i c i r e si s ă n ă t a t e
- • T ' :
■assi l t l iFlorin PiersiC-tn "Aventuri la Marea Neagră”, 1972.
Sala Teatrului Naţional Cluj-Napoca va fi duminică, 21 ianuarie a.c., plină. Şi va fi deoarece este vorba despre aniversarea unei proeminente personalităţi a vieţii teatrală şi cinematografice româneşti, Florin Piersic. Aniversat şi cinstit la 65 de ani, aniversarea vîrstei, aniversarea bucuriilor oferite cu atîta generozitate. Şi nu au fost puţine. Pentru că Florin Piersic înseamnă în toţi aceşti ani, teatru, televiziune, filme memorabile. în film putînd fi amintite, începînd cu 1957, . anul debutului: Ciulinii Bărăganului, Neamul Şoimăreştilor, De-aş fi Harap Alb, Haiducii lui Şaptecai, Mihai Viteazul, Paraşutiştii, Ştefan cel Mare - Vaslui 1475, Cuibul salamandrelor, Pintea, Rug şi flacără, Drumul oaselor, Ultima frontieră a morţii, Racolarea, Totul se plăteşte,... Pentru"
actor tot atîtea caractere, lucrate cu regizori însemnaţi, cum sînt: Sergiu Nicolaescu, Mircea Drăgan, Dinu Cocea,. Ion Popescu Gopo, Doru Năstase, Gheorghe Vitanidis, George Comea, Mircea Moldovan. .
Teatrul? Teatrul mă duce cu gîndul la cele scrise de Vlad Mugur: “O dată cu scurgerea timpului, imaginea memoriei teatrale se stinge. Cine a fost Aura Buzescu, cine Ion lancovescu,
. cine Maria Botta, cine Mihai Popescu? Cine am fost noi? N-o să se mai ştie, n-o să se mai audă. Emoţiile noastre nu vor mai umezi ochi, culorile noastre nu vor mai fi desluşite. Teatrul, artă unică, complexă (...) a fost blestemat” pîrrâ^acum să fie pieritor”. Totuşi, nu este aşa. Ştim cine au fost Aura Buzescu, Ion lancovescu,’ Maria Botta, Mihai Popescu, ştim cine este Florin,
RRflSSS!
Piersic. Ştim, de asem enea, ce . reprezintă El în cultura română. Nu ne
rămîne decît să fim alături de El, dorindu-i bucurii, fericire şl sănătate. La rpulţi ani!
Premiere cinem atografice
Chestiuni legate de d o n a re
Ziua a 6-a - regia Roger Spottiswoode, scenariul Cormac & Marianne Wibberley, montaj Mark Conte, imagine Pierre Mignot, în distribuţie: Arnold Schwarzenegger, Tony Goldwyn, Micael Rooker, Robert Duvall - oferă spectatorilor şansa de a arunca o privire într-un viitor. imprevizibil. Ridicînd numeroase semne de întrebare legate de avansarea ştiinţei în materie de donare. Aventură întSputâ în 6 ianuarie 1998, cînd omul de ştiinţă american Richard Seed anunţa demararea lucrului la donarea... umană.
Vorbeam despre întrebările pe care le ridică tema filmului. Vi le supun atenţiei, cu alte cuvinte, cît de naturală este donarea, cum se poate compara o clonâ cu un geamăn identic,, putem sau nu dona un erou, o celebritate sau un politician decedat, ar putea fi clonele “cultivate” pentru a furniza diverse organe pentru “părintele" lor, fără a se ivi probleme de rejedare a ţesuturilor,... . Aşa cum anticipează filmul, s-ar, putea ca într-o bună zi să fie mai uşor şi mult mai convenabil să donăm un trup în întregime. Comentariile vi le lăsăm dvs.
Demostene SOFRON
D u p ă 'cu m , am ţn â i" anunţat, astăzi, 19. ia n u a rie a.c., cu începere de la ora 15, va avea loc la L iceu l Teoretic “ N ico lae Bălcescu” d in C luj-Napoca activ ita tea - metodică . de perfecţionare1 continuă a p ro feso rilo r de geografie d in municipiul Cluj-Napoca. D l prof. D u m itru M a rc , inspector de specialitate Ia Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, ne-a comunicat că activitatea constă în dezbaterea temei: Perfecţionarea continuă a p ro fe s o r ilo r de geogra fie - o b ie c tiv p r io r i t a r la re u ş ita reformei în învăţămînt. In cadrul activităţii vor frluate în discuţie şi subiecte precum: organizarea şi desfăşura rea s im u lă r iiexam enu lu i de capacita te cu e lev ii c lasei a V I I I - a o rg a n iza re a şi desfăşurarea olimpiadei şcolare de geografie, faza locală şi faza judeţeană p re g ă tire a exam enu lu i de bacalaureat pentru elevii clasei a X l l - a , sesiunea 2001 prezentarea noutăţilo r editoriale apărute în domeniul geografici La această activitate metodică au fost invitaţi şi profesorii: Aurica
’ B laga (L ic e u l Teoretic “ N. Bălcescu” ), M a r ia Gherasim (Colegiul Naţional "G. Bariţiu), M aria Robertsan (Grupul Şcolar Transporturi CF), M aria E gri (Liceul Teoretic “ Avram lancu” ), Monica Macovescu (Şcoala “ I. Bob” ), Pecs Ecatcrina (Şcoala nr. 16 C luj-Napoca), E m il B u jo r (Şcoala “ M . V iteazu l” Cîmpia Turzii), Sanda Someşan (Grupul Şcolar. Construcţii Montaj Dej), Lidia Corăbean (Şcoala nr. 5 Dej), care s-au pensionat în acest an şcolar, cărora Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj le mulţumeşte şi îi felicită pentru întreaga activitate pusă de-a lungul anilor. în slujba învătâmîntului românesc.-
Lansare de carte
mm 1R e c i t a l d e c o m p o z i t o r l u C i t t C iB is C S C U - ^ D U T d î t
în faţa spaţialităţii Incomensurabile a universului muzicii, compozitorii timpului nostru - indiferent de genul în care compun muzică “grea” sau muzică uşoară - au de ales din
bel puţin trei modalităţi de abordare a actului creator: să se implice prin creaţia lor la tensiunea dramatică a timpului nostru, extrăgîndu-şi în mod original tematica pieselor safe ̂comunicînd-o accesibil prin sonorităţi exprgpviW limb; contemporan oamenilor, nuanţînd-o cu sdflpi artistice; ente; să “fugă" de realitatea vremii sale, îttepărtîndu auditori şi refugiindu-se în “turnul de fildeş™ sine, neţinînd cont de limbajul inteligibil ş! să se hazardeze în sonorităţi şi texte revoltătoare, banale, efemere încărcate ci aşa cum se pretează multe din piesele de diferite-maniere de facere muzicală, creaţiei superioare, dar existente, în i (in)culte care nu depăşesc orizontul expi fără eficienţă artistică. Alegerea modalit este, în acest caz, o problemă de atitudii societatea pentru care creează.
Tîriăra compozitoare lulia Cibişescu-D.uranŢ cadrudidactic al Academiei de Muzică GheorgheTŢirriax a ̂ , . , . - . ,____prezentat, recent, un recital de autor-^coTrTpoZîtofj^Tmpficareareonorttaţilor în stările meditative pe care oameniiproiectîndu-şi sentimentele şi reacţiilepsiho-spirituale în ale — 7,l"! J-artei sonore prin cinci piese camerale: Sonata a lll-a pentru violă şi pian (interpreţi Eugen CibişescuOuran, violă, lulia Cibişescu-Duran, pian), Suita pentru vioaVă solo (interpret Grigore Botar), Reflecţii pentru violoncel si pian, în primă audiţie absolută (interpreţi Eva Biro, violoncel, Cornelia Fucec, pian), Sonata pentru clarinet solo (solist Mircea Borzoş), “Sentimentul eonic”, lieduri pentru soprană şi
I creaţiei comunicaţi de o platiti
Imagini obd p muzică i^Şară departe de |sfctul
în oi|aţii nentelor siBpr’ede x^rBffîjrjere
: morală faţa de
violă (interpreţi Sorina Gaşpar, soprană, Olimpiu Moldovan, violă), lucrare, de asemenea, în primă audiţie absolută. Ne-a atras atenţia în mod special, piesa “Reflecţii pentru violoncel şi pian”. Conduita cantabilă deosebit de interesantă, dublată de o frumuseţe estetică evidentă, cu sonorităţi ce ascund o sensibilitate încărcată nu numai: senzorial, ci şi cu “ bletşrfWIWŞt şi încîntare spirituală, ne duce cu gîndul la aceelPcă lulia Gjbişescu-Duran, compozitoare cu har de
piese bune, dar şi unele “crochiuri sonore” puţfn semnificative (pentru public), lucrări creaţiei alambicate, (re)descoperă filonul a care se'adresează simţirii, psihicului şi esa pentru violoncel şi pian are în plasma i cantabile ce argumentează coexistenta rtei comunicative şi care astfel se însene
;e cu rezonanţă în orizontul de aşteptare e data aceasta, tînăra şi talentata ancă a lăsat zborul fanteziei cu âvînturi
leative, nldesprinzînd-o de calitatea de drept a i, aceea d l a fi comunicativă. Modernitatea reală a
acestei lucrări nu derivă din -“rătăciri” pe căile misterioase âfe experîrnăhieţor fonice, cî se destăinuie rafinat prin
t n A » 1A m M A — ____ — ----- ■
Jdupă cîtey Suit sau ma jte în zonell adevărate, piui uman. I
configura |ntinuumul”i laţiile artist] litorilor.
bzitoare cld
timpului nostru trebuie să le cultive în apărarea spiritului de intemperiile nocive ale artei frivole. Există în acest opus cantabil o febrilitate artistică, semn al unor-prefaceri simbolice ale trăirilor profunde în getul creaţiei, căldură ce alină neliniştile omului îngîndurat, dîndu-’i astfel hrana sufletească de care are mare nevoie.
Emiliu DRAGEA
SEMN ŞI INTERPRETARE, o in tro d u ce re postm odernă în semiologie şi hermeneutică, se in titu lează cartea lu i A u re l Codoban, care va fi lansată astăzi,
_19 ianuarie, ora 13,30, la Librăria Editurii D AC IA din Cluj-Napoca, str. M em orandum ului nr. 23. Despre noua apariţie editorială va vorbi prof. univ. dr. Achim Mihu.
Intîlnirea năsăudenilor st bistritenilorJ ________:_______ l ________II__________ ;____________ :
Cea de a X V II-a În tîln ire a năsăuden ilo r . şi b is t r i ţe n i lo rdomiciliaţi în Cluj-Napoca va avea loc mîine, 20 ianuarie a.c., ora 11, la Clubul Gasei Universitarilor, la manifestare fiin d inv ita ţi şi simpatizanţii celor, amintiţi, sub semnuU lu i “ V ir tu s Romana Rediviva” . în programul reuniunii: dare de seamă şi alegeri, înmînări de diplome, prezentări de cărţi, momente vesele'şi altele, urmate de .trad iţiona la masă comună. Pentru in fo rm a ţii suplimentare, Comitetul de organizare pune la d ispoz iţia ce lor interesaţi următoarele numere de telefon: 16-61-86 şi 42-19-16.
Rubrica realizată de M. BOCU
&& «>s 1*11w S E H l ...
OTBK-!"y u L
tv roSîmbătă, 20 ianuarie
7.00 O vedetă... populară (r); 7,50 Oameni ca noi; 8,20 Woody, ciocănitoarea buclucaşă (d.a); 8,45 Fram (s); 9,40 La telefon muzica populară. Popas gorjenesc; 10,05 Androidul, niciodată om! (f.SUA 1992); 11,35 Casa mea;12,05 Cafeneaua Internet; 13,00 Călcîiul lui Ahile; 13,30 Auto-club; 14,00 Jurnalul de prînz;14,10 Arca Marinei...; 16,15 Felidty (s); 17,00 Ora G; 18,00 Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Divertisment şi muzică; 21,40 Sînge albastru (s); 22,35 Jurnalul de noapte; 22,45 Copoiul (co.Anglia 1972).
Duminică, 21 ianuarie7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Universul
credinţei; 9,00 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 9,30 Kiki, Riki, Miki; 10,30 Viaţa satului; 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 De luni pînă duminică; 13.45 Jurnalul de prînz; 14,00 Anul sportiv 2000 ; 15,00 Mobilizare generală!;18,00 Trupa de şoc caută o vedetă; 19,10 Atenţiune! Motor! (s); 20,00 Jurnal. Meteo;. 20,25 Sport; 20,30 Gazul ucigaş (dramă SUA 1998); 22,20 Ştirile de sîmbătă asta; 22,50 Videoteca de aur, 23,50 Jurnalul de noapte; 0,00 Actualitatea culturală, *
tv roSîmbătă, 20 ianuarie
7.00 Arca lui Noe (r); 7,35 S Club 7 la L.A. ( s/r); 8,05 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Răscruci; 10,00 Sebastian şi Sparrow (f.pentru copii Australia); 11,30 Aventuri în patru labe; 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Trupa DP 2; 14,00 On iine; 14.30 Ştiri; 14,35 Atlas; 15,05 Serial de călătorii (do);15,35 Top TVR 2; 16,35 Parohia Dibley (s);17,00 Pasărea de foc (do); 17,30 Lumea de mîine; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Preţul succesului; 19,10 Concert; 20,25 Televiziunea, dragostea mea; 21,15 Familia Porter (s); 21,45 Jonathan Creek (s); 22,35 Ştiri; 22,40 NBA action (mag. sportiv); 23,15 Despre viaţă şi sex (do); 0,00 TVM Mesager.
Duminică, 21 Ianuarie7.00 On line (r); 7,30 Piatra magică (s/r);
8,00 Aventuri în patru labe; 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma; 10,30 ' Cronid vot'rve; 11,00 Călătoriile lui Ies (do);11.30 Aventuri In patru labe; 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Tip-Top, Mini-Top; 13,05 Splendorile naturii (do); 14,00 Arta apărării;14.30 Ştiri; 14,40 In numele sportului; 15,15 Celebrităţi ale secolului XX (do); 16,05 Star Trek - voyager (s); 17,00 Castele şi palate din România (do); 17,30 Paralele inegale; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Mike Hammer... (s)l19.30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 20,00 Suferinţa femeilor; 21,30 Familia Porter (s); 22,00 Baschet NBA; 0,00 TVM Mesager. -
Sîmbătă, 20 ianuarie .6:00-8:00 Super weekend 8:00-10:00 Super
weekend - ediţia locală (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00-11:00 B ătălia H /fu r//o r (emisiune concurs-în direct cu ascultătorii, un jurnal din show-biz, ştiri). Realizator Răzvaii Popescu; 11:00 - 12:00 Fabrica de Hlturi - realizator Dominique iancu; 12:00 - 15:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu; 18:30-19:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu; 19:00 - 22:00. Seară de seară; 22:00 - 5:00 Pînă mîine dim ineaţă - realizator Manuel Armând. Program de discotecă... la Radio Contact. -
Duminică, 21 ianuarie6:00 - 8:00 Super weekend 8:00 - 10:00
Super w eekend - ediţia locală (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop,, dedicaţii); 10:00 -11:00 Bătălia H itu rilo r- realizator Răzvan Popescu; 11:50 - 11:55 Cheie Contact M otor - realizator Andrei Dumitrescu; 13:00-15:00 Weekend in Doi cu artişti români - realizator Sorin Mocanu şi Răzvan Popescu; 15:00-19:00 Contact FM; 19:00 - 21.00 Seară de seară; 21:00-22:00 E numai rock'n'roll - realizator Alex Revenco.
Sîmbătă, 20 ianuarie' ' 7,00 Un aligator pe nume Daisy (co.Anglia
1955); 8,30 Serial Stan şi Bran; 9,30 Fir întins;10.00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Operaţiunea Delta Force 3 (f/r);13.00 Viitorul începe azi (s); 14,00 Pe aripile filmului; 14,30 Femeia dispărută (f. Anglia 1979); 16,00 Orient expres; 18,00 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 19,45 Dave, preşedinte pentru o zi (co.SUA 1993); 22,00 Observator; 22,15 Manuscrisul udgăş (f. SUA1998); 0,00 Joy şi Joan (f.erotic Franţa 1985);2.00 O noaptea de neuitat (dramă SUA 1958).
Duminică, 21 ianuarie7,00 Pe aripile filmului (s); 7,30 Dave,
preşedinte pentru o zi (f/r); 9,30 Mama, detectiv particular (s); 10,00 Animax (s); 10,30 Infanteria stelară (s); 10,50 Pantera roz (s); 11,20 Aventurile Iui Sindbad (s); 12,10 Tînărul Indiana Jones (s); 13,00'Pe cont propriu (s);14.00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Amazon s); 17,00 Prezentul simplu; 18,00 Marele
război (s); . 19,00 Observator; 19,50 TeleEurobingo Show; 23,00 Original Intent /dramă SUA 1991); 1,00 Stăpînul jocului (dramă SUA ’97); 2,30 Pe cont propriu (s/r);3,30 Totul va fi bine (r)
Sîmbătă, 20 Ianuarie ?7.00 Reluări; 9,30 Fiorella (s/r); 10,25 Luisa
Fernanda (s/r); 11,15 Iubire fără limite (s/r);12,10 Dragoste nebună (s/r); 13,00 Acasă la români; 14,00 Destine celebre: Joachim von Ribbentrop (do); 15,00 Căsuţa poveştilor; 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor;.16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30-Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 19,00 Perry Mason: Scandal în lumea cosmeticelor (f. SUA1993); 20,40 Ai şaptelea cer (s); 21,30 Ramona (s); 22,15 Dl şi dna Hart: Pînă la moarte (f.SUA 1996)
Duminică, 21 ianuarie7.00 Reluări; 9,30 Fiorella (s/r);10,30
Ramona (s/r); 11,20 Doctorul casei (mag.);11,55 La casa de vis (mag.); 12,'30 Destine celebre: Muhammad Aii (do); 13,30 Trei femei (s); 15,00 Căsuţa poveştilor (s); 15,25 la-mă acasă! (mag.); 16,00 Ăcasă la români; 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 19,00 Columbo: Avocatul diavolului SUA 1990); 20,40 Al şaptelea cer (s); 21,30 Ramona (s); 22,15 Clasa conducătoare (co.Anglia ’72).
( r adio cluj T -
Sîmbătă, 20 Ianuarie6.00 Bună dimineaţa - un program matinal
de informaţii şi muzică prezentat de Dan Horea. 8,00 - 10,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Prezintă Rorica Tulbure.10,30-11 Din discoteca unui meloman amator, 11,05-13,00 Monografii radiofonice cu Ioan Vasile Vanea; 13,00 Radiojurnal Bucureşti, 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme" politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz; 16,00 Emisiunea în limba-maghiară.18,00 Ştiri. 18,10-19,00 Acusticon. Redactor: Radu Săplăcan 19 ,00,Radiojurnal Radio Rom ânia A ctualităţi. 19,15-21,50 Din grădiqa cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ăscuttătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
Duminică, 21 ianuarie6.00 Program matinal muzical pe 95,6
MHz; 8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cint şi dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii g lie i transilvane.. Emisiunea armatei. 10,00 Mileniul III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment prezentată de Cornel Udrea. 13,00' Radiojurnal Radio România Actualităţi.13.15 Diligenţâ de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi.19.15 Univers enigmatic cu Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădirfa cu flori multe. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului. .
itfsSS
Sîmbătă, 20 ianuarie7.00 Salvaţi de clopoţel (s/r); 8,00 Program
pentru copii; 10,00 Eddie McDowd (s.SUA1999); 11,00 Sport magazin; 14,30 Motor15.30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s)’17.30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus-19 00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei’ să fii miliardar?; 21,00 Conspiraţia dragostei (dramă SUA ’87); 23,30 Impact; 0,00 Sex cu Nadine
Duminică, 21 ianuarie7.00 Creaturi sălbatice (do); 8,00 Program
pentru copii; 10,00 O ra, de religie; 11 00 România@large; 11,30 Stil (r); 12,30 Cinemagia; 13,00 Dulce răzbunare (f.SUA 1987); 15,00 Clubul dădacelor (co.SUA ’95);18,00 Focus; 18,30 Impact; 19,30 Vrei să fii- miliardar?;. 20,30 Real TV; 21,30 Şoferul de taxi (dramă SUA 1976); 23,30 România@larqe (r); 0,00 Fiim artistic.
TEL/7Z / a la b cSîmbătă, 20 ianuarie
8.00 Daţi vina poe Corina (r); 9,00 Ţara spiriduşilor; 10,00 La ordinea zilei (r); 12,00 Domino (r); 13,00 Ora unu a venit;’ 13,05 Weekend abc; 15,00 Club ABC; .15,30 Documentar; 16,00 Lumea misterelor; 17,00 Concert; 18',00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Documentar; 120,00 As show; 21,00
•Telejurnal; 21,30 Ţara noastră; 22,00 îti mai aduci aminte, Doamnă?; 23,00 Derrick (s); 0,00 Gala Tele 7 (r); 1,00 ora unu a venit (r); 1,05 Lumea misterelor (r); 2,15 Telejurnal; 2,45 Derrick (s).
Duminică, 21 ianuarie8.00 Documentar; 9 ,00 îţi mai aduci
aminte,..; 10,00 Ţara spiriduşilor (r); 11,00 în justiţie; 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00
,Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; 16,30 Cutiamuxicală; 17,00 Forţa destinului; 18,00n3ala Tele 7; 18,50 Pariu Trio -LOTO; 19,00 Documentar; 19,30 Vedete la .taifas; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; .21,30 Ţara noastră;21,45 Carte de citire; 21,55 Pariu Trio- LOTO;22,00 Derrick (s); 23,00 Documentar; 0,00 Cinetour; 1,00 Ora unu a venit (r).
UNIPLUS Radi*Sîmbătă, 20 ianuarie
Program Informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend; 12,00-13,00 Pop-pius;15,00-22,00 Program muzical; 22,00-23,00 R itm uri fie rb in ţi cu RONA; 23,00-6,00 PARTY.
. Duminică, 21 ianuarie Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-
8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend; 15,00-22,00 Program muzical; 22,00-6.00 PARTY.
R A D I O R E N A Ş T E R E A91,2 MHz FM
Sîmbătă, 20 ianuarie7.00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-10,05
Buletin informativ, 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert,12,30-13,00 Cărări de taină (r.); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (Operă - Florina Gatea, Bizantion fr.)); 18,00-19.00 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrală Arhiepiscopală din Cluj); 19,00 Mersul pe valuri (A. Mureşan); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectâr (E. Magher); 21 ,00-23,00 Muzică populară (V. Tom oioagă); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). ,
, Duminică, 21 ianuarie7.00-10,00 Ceasurile dimineţii;-10,00-12,15
Sfînta Liturghie (transmisiune în direct de ia Catedrala Arhiepiscopală din Cluj; 13,00-18.00 M agazin; 18 ,00-19,30 Vecernia (Transm isiune d irectă da la Catedrala A rhiep iscopală din Cluj); 19.30 Cm tări religioase; 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar21,00-23,00 Colinde, p ricesn e, c ,n fâ" religioase; 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muz c
clasică). ■ ' .
Sîmbâtă, 20 ianuarie7,00 Desene animate; 8,00 Micii războinici
(s); 8,30 Gemenele (s); 9,00 Liceul Madison (s); 10,00 Bătălia pentru Terra (do); 10,40 Cei mai frumoşi ani (s); 11,30 Familia Hughley (s);12.00 Gillette - lumea sportului; 12,15 ProMotor; 13,00 Ştirile Pro TV; 13,10 Zero (r);
"14,00 Maggie (s); 14,30 Dharma şi Greg (s);15.00 Double Take (s); 15,50 Jake şi Grăsanul (s); 16,45 ProFashion (mag.); 17,15 Miezul nopţii (f.romantic- SUA ’95); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 închisoarea îngerilor (dramă SUA1994); 22,10 Suflete rătăcitoare (co.SUA 1993)7 0,00 Millenium (s); 0,45 Femei fierbinţi (s); 1,15 ProFashion (mag./r); 1,45 Double Take (s/r)
Duminică, 21'ianuarie 7,00' Desene animate; 8,30 Micii războinici
(s); 9,00 Super Abracadabra; 10,00 Gemenele (s); 11,00 Secretele războiului (do.); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro ;TV;13.00 Maggie (s); 13,30 Dharma şi Greg (s);14.00 Bubuiala (co.SUA 1944); 15,45 Grass Roots (dramă SUA ’92); 17,00 Rătăciţi printre fete (s); 18,00 Melrose Place (s); 19,00 Ştirile ProvTV; 19,30 Ally McBeal (s); 20,30 Propunere indicentă (dramă SUA ’93); 23,30 Suflete pierdute (s); 0,15 Poltergeist - moştenirea (s); 1,15 Femei fierbinţi (s.er.); 1,45 Grass Root (f. p.l/r); 3,45 Bubuiala (f/r).
o a »
Sîmbătă, 20 ianuarie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 9:00, 10:00,
13:00, 15,00, 21:00; Salut 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 -11:15; bfhemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică'de film - Cristian Mureşanu 12:00; Antidot - contemporary^hristian music - Ştefan Coroian 13:20; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptâmînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 2:00.
Duminică, 21 ianuarie ; / Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 9:00, 10:00,
13:00, 15,00, 21:00; Salut 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup - muzică românească- Ştefan Coroian 11:3Q; Divertis Radio Blitz- retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul amintirilor - top al celor mai frumoase cîntece din anii '30-80 -^Tiberiu Crişan (r.); Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian. Mureşanu 21:20.
Sîmbătă, 20 ianuarie8.00-8.30 BBC; -8.30-10.00
Cafeaua de .dimineaţă; 10.00 Country Club (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămîriă; 14.00 BBC; 14.30 Noi titluri de la casele de discuri;15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergla; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.
. .Duminică, 21 Ianuarie8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia - de
duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Doar o poantă să-ţi mal spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13,00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club;17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music. , j
( ' S V i Y f ' / f ) \ n V - |
ADEVĂRULde Cluj z ia r In d e p e n d e n t
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, ..marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
IK & L r»1 ■ • '
RAT va realiza pentru 14 sisteme de reţele termice din Cluj-NapocaReabilitarea şi contorizarea separată a consumului
de apă caldă şi agent termic■ Cel de-al treilea sub-proiect al Regiei Autonome de Termoficare .CIuj-Napoca (RAT) pe care vi-1 prezentăm
este. cel denumit “Reabilitarea a 14 sisteme locale de reţele termice” . Aceste reţele, amplasate pe întreaga rază a municipiului Cluj-Napoca, deservesc un număr de peste 33.000 de consumatori ai serviciilor oferite de RAT. Lucrarea va costa 3,644 milioane de EURO şi va fi efectuată în perioada 2001-2002.
Sistemul celor 14 reţele cuprins în acest proiect a fost construit în perioada 1968-1980, fiind la această oră afectat de un grad avansat de corodare şi colmatare a conductelor. Din această cauză, în fiecare an au loc numeroase spargeri ale conductelor, care produc pierderi înseninate de agent termic şi.apă caldă,menajeră. Efectele sunt reprezentate atît de. pierderile consumatorilor şi ale regiei, cît şi de disconfortul beneficiarilor racordaţi la aceste reţele. La acestea se adaugă degradarea termoizolaţiei conductelor şi infiltraţiile de apă în canalele termice. In acest context, înlocuirea reţelelor termice arondate celor 14 sisteme locale apare nu doar ca utilă, ci chiar obligatorie. -
Pentru asigurarea unui confort termic cît mai mare, RAT Cluj-Napoca a prevăzut ca toate asociaţiile de locatari sau proprietari arondate centralelor sau punctelor, termice incluse în proiect să fie dotate cu contoare proprii pentru apă caldă menajeră şi pentru încălzire. Astfel, peste 500 de contoare de acest fel vor echipa, după finalizarea proiectului, fiecare dintre blocurile cuprinse în perimetrul celor 14 sisteme locale de reţele termice. Mai mult, 12 din cele 14 sisteme locale de reţele vor fi dotate inclusiv cu staţii pentru tratarea apei de adaos (celelalte două fiind deja echipate cu statii de dedurizare).
Din punct de vedere tehnic, traseul noilor reţele va fi aproape acelaşi cu cel existent la această oră. Singurele devieri vor fi cele impuse de porţiunile peste care în prezent se află amplasate garaje sau alte construcţii. Reţelele nou instalate vor asigura transportul agentului1 termic la o temperatură de 70-90°C, â apei calde menajere la 55-60°C, precum şi a apei recirculate. . ' -
Ca de obicei, mai rămîne să precizăm cele 14 obiective incluse în prezentul proiect de reabilitare a reţelelor termice. Este vorba despre centralele termice (CT) 1,' 3, 8,9 din cartierul Grigorescu, care deservesc str. Petuniei, Vlahuţă, E. Grigorescu, Haţeg, Bucura, Donath, Ştefan Mora şi J.J Rousseau, CT 11 Gheorgheni, care deserveşte str. Albac,-Brâncoveanu şi Diaconul Coresi (toate acestea fiind prevăzute pentru reabilitare în anul 2001). în 2002 vor urma CT 1,2 Zorilor (str. Pasteur, Viilor, Cireşilor, Mestecenilor, Traşcău şi Zorilor), CT14 Gheorgheni (str. Alvema şi Brâncuşi), CT 3, 14, 24 Mănăştur (str. Gr. Alexăndrescu, Padin, Ciobanului, Moldoveanu, Mehedinţi-partial, Cioplea, Borşa, Mogoşoaia Câmpului, loan Meşter, Almaşului şi Calea Mănăştur), şi punctele termice Calvaria'(legat de CT 24 Mănăştur),! Mărăşti (str. Anina,-Inului şi Grădinarilor), şi 1 Pata (str. N. Titulescu-parţial, Pascaly, Godeanu, ARIEŞULU I, Bistriţei şi Pietroasa). - ( c o o 2.
RATUC CIuj-Napoca anunţă licitaţie deschisă prin negociere competitivă conform OG nr. 118/ 3X .0 8 .1999 pentru vînzarea de materiale refolosibile provenite din casări mijloace fixe - mijloace de transport, pe anul 2001.
Licitaţia va avea loc la sediul regiei B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 128-130 Cluj-Napoca, în ziua de 2 februarie 2001 ora 10.
c -
Ofertele vor fi prezentate pînă la data de 2 februarie 2001 ora 9. -■
Totodată, vinde prin licitaţie deschisă mijloace fixe disponibile (2 buc. autoturisme teren ARO 243 şi 1 buc. autocisternă R 12215 - 12 to).
Pentru mijloace fixe disponibile licitaţia va avea loc din data de 2 februarie 2001 în fiecare vineri ora 11 pînă Ia epuizarea stocului.
•CONSIGNAŢIA LIDIfiB-dul 21 Decembrie nr. 3/2
vinde şi primeşte spre vînzarc diverse b iju te rii de aur. argint cu sau fără pietre preţioase, d iv e rs e o b ie c te v e c h i, tab louri vechi.
Z iln ic orele 10-17 S . Telefon 430.491 §
S.C. M A ES TR O IN D U S TR IE S S.A.
angajează vînzătoare. Condiţii: |
experienţă în 1 domeniu; seriozitate;
Relaţii la tel.: ‘ 432.313; 432.629.
ADEVARULd e C l u l . « # t W . r M N k
CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJA N U N Ţ Ă \ -
Concurs în data de 01.02.2001, ora 10,00, Ia sediul Consiliului Judeţean Cluj, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 58 pentru ocuparea, pe perioadă nedeterminată, a unui post de consilier (specialitatea construcţii) Ia Primăria Floresfi cu următoarele condiţii:
- studii tehnice superioare în specialitatea construcţii;- vechime minimă 3 ani în domeniu;- domiciliul stabil pe raza comunei.Dosarele se vor depune pînă în data de 30.01.2001 la
sediul Consiliului Judeţean Cluj* Serviciul Resurse Umane, camera 1, de unde se pot lua relaţii suplimentare. " f4f44,42;
Primăria municipiului Dej, în conformitate cu prevederile Legii 219/1998 şi H.G. 216/1999 p riv ind O R G A N IZ A R E A L IC IT A Ţ IIL O R , P R E ZEN TAR E A O FE R TE LO R ŞI ADJUDECAREA C O N CESIO N ĂRII TER EN U R ILO R , aducem la cunoştinţa celor interesaţi că organizează: :
L IC ITA Ţ IE PUBLICĂ PENTRU CONCESIONARE EXPLOATARE L IV E Z I (OCNA DEJ; V IILE DEJULUI)
■ CONDIŢII DE PARTICIPARE:Caietul de sarcini, instrucţiunile pentru ofertanţi pot f i procurate
contra cost de la BIROUL AGRICOL. -. .Pentru a f i admişi la licitaţie solicitanţii vor prezenta oferte şi
chitanţe cu taxele şi garanţiile de participare la licitaţie pînă la data de 08.02.2001, la camera nr. 49.
L IC ITA Ţ IA VA AVEA LOC ÎN DATA DE 12 FEBRUARIE 2001 ORA 10,00 LA SEDIUL PRIM ĂRIEI M UNICIPIULUI D EJ, CAMERA 20, TEL. 211.790, INT. 232. ' (375027,
ANUNŢ IMPORTANT Angajez persoane cu experienţă pentru
următoarele posturi:1. Doamne sau domnişoare pt. facturare cu
experienţă;2. Şofer cu maşină mică proprie şi gestionar;3. Manipulatori marfă. - - - Interviul are loc pe str. Bucureşti nr. 17, zilnic
între orele 9-18. Necesar curriculum vitae. (4263$94)
ESÂB International ABCompanie multinaţională cu activitate în domeniul sudării angajează în regim
full tinie reprezentant vînzări pentru biroul din CIuj-Napoca - zona Transilvania. Condiţii:- inginer sudor/mecanic (experienţă în domeniul sudării 2-5 ani);- experienţă în vînzări; — - . ■ . •- bun cunoscător al limbii engleze;- cunoştinţe de operare PC; '- posesor carnet de conducere categoria B;- disponibilitate de ă călători frecvent. .CV şi foto vor fi trimise la fax no. 01 322 36 74 şi expediate la ădresar Reprezentanţa ESAB International AB,'Calea Călăraşi 46, sector 3, "Bucureşti '(4263880)
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară Cluj-Napoca organizează în data
de 30.01.2001 concurs pentru ocuparea unui post de analist programator (studii superioare
de specialitate).Informaţii suplimentare la telefon 196.384
interior 237. f . f4263£96)
Universitatea ”Babeş-BoJyai” CIuj-Napoca,
organizează nunţi la cantina - Complexului Haşdeu.Capacitatea maximă d sălii este
de 600 locuri „
SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE
ARDAF S.A.cu sediul centra l la C luj - N a p o c a , str. Sarnuil M icu nr. 7
şi structură teritoria lă d e zvo lta tă la n ivel naţiona l,
ORGANIZEAZĂ INTERVIU pentru ocuparea postului de
M ED ICîn cadrul CENTRALEI ARDAF din Cluj - Napoca.
Persoanele interesate trebuie să îhdeplinească următoarele
condifll minimale:- medic specialist, medicină generală sau
medicină internă; .: - deprindere în utilizarea calculatorului;. _
- cunoştinţe de limba engleză;- dinamism, ablliţăji de comunicare;
- disponibilitate pentru program flexibilde muncă. s
Se oferă:condiţii moderne de muncă,
recunoaştere profesionala şl salariu atractiv.
Cei interesaţi sunt invitaţi să depună la . Secretariatul central al ARDAF din
Cluj - Napoca, str. Samuil Micu nr. 7, tel.: 064 19426li,fax: 064 198266,
până vineri, 26 ianuarie 2001, orele 16” , dosarul personal cuprinzând:- CV cu adresă completă;- o fotografie tip paşaport; - .. .- solicitare de angajare.
[ n a p o c a p r e s s ]j a n g a j e a z ă J
l v în z ă t o r i p r e s ă şi c a r t e fi
[ la to n e te s t r a d a le . GJ
^ I n f o r m a ţ i i l a t e l . 064-19.68 .58 . J
Căutăm pentru închiriat maşini frigorifice sau
izoterme de -1,5 tone. !
Informaţii: tel. 092-636.144 sau 092-368814.
SC CORDIAL SRLorganizează
selectare de ofertă pentru hidroizolarea unui bazin de beton
cu răşini poliesterice. Suprafaţă interioară
3.000 m2. 1 Informaţii la tel. |
092-207.396.
Persoanele selecţionate vor fi anunţate în scris sau telefonic, în cursul zilei de 29 ianuarie 2001,
pentru a se'prezenta la interviu. ’
f i 0 / M
’ A D M R U Ldefluj
Pentru a v a asigura în continuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U L "v a p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 16. d lS © i i s j
L ’ l !« A S M * SiSSi
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14.tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16, _________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-7=;’
J lă u E U ii 1*1511
F-t a U nirii 4 -5 T e l ./FA X: 0 6 4 - 4 3 0 .4 2 3
RECONDIŢIONĂRI CARTUŞE IM P R IM A N T E
SC "EGH” SRLcu sediul în Cluj-Napoca, str. Avram Iancu nr. 19
tel/fax: 064/195.432, tel.: 064/196.642angajează'
personal cu studii tehnice superioare sau studenţiani terminali pentru editare baze de date grafice §
£Condiţii de angajare: 8- cunoştinţe operare calculator (AUTOCAD); S.- cunoştinţe de limba engleză şi/sau olandeză, germană, franceză;- vîrsta: maxim 35 ani.
■ Persoanele interesate sînt rugate să trimită un Curriculum Vitac detaliat, pînă în data dc 24.01.2001, cu menţionarea telefonului pentru programarea la interviu.
• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, nefinisată, parter, preţ 150 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere pe str. Bratcş, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 350 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe str. Ciucaş, semifmisat, preţ 185 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Haţeg, confort 1, ncflnisat, etaj intermediar, preţ 250 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, preţ 260 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament I cameră, confort I, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Unirii, confort I, etaj intermediar, semifmisat, preţ 10.500 USD. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd casă cu grădină, suprafaţa totală de 1040' mp, suprafaţa construită 130 mp, 5 camere, bucătărie, baie, cămară, 2 pivniţe, atelier, 9 focuri de gaz, teracote, posibilităţi de privatizare, acces auto, preţ 63.000 USD. Tel. 430.423: (Ag.i.)• Vînd teren pe str. Mikzath Kalman, '600 mp, 12 mp front la stradă, preţ 45 USD/mp. Tel. 430.423.(Ag.i.)
CASA DE SCHIMB VALUTAR DE PE STR. BABA NOVAC NR. 14 CAUTĂ ÎN VEDEREA ANGAJĂRII:
ADMINISTRATOR PUNCT DE LUCRUPROFIL:*Abilităfi de comunicare şi negociere;
‘Cunoştinţe legate de relaţii cu baoca (lei şi Valută);‘Cunoştinţe de operare pe calculator;‘Minim o limbă de circulaţie internaţională; ‘Ordonat, disciplinat, punctual.
VĂ RUGĂM SĂ TRIMITEŢI UN C.V. PE ADRESA: str. BABA NOVAC nr. 14RELAŢII LA TEL: 194-056; 092/915.304. (4144144)
CEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURIP-ţa Unirii nr. 2 ,1 * ^ V f . tel/fax: 064-19.68.58 r ' ’ -
P R E S S ^ J . „
• Societate Comercială angajează barmane pentru bar de lux şi casieriţe pentru sală jocuri. Tel.41-30-90. (1271790)
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• “ Ţăndărică” vă oferă grădiniţe în limba engleză în Mănăştur, Mărăşti, Zorilor, Gheorgheni şi şcoală primară de limbi străine. Tei. 44-08- 11,093-67-56-32. (1271819)
1 • Vînd vilă nouă 5 camere,garaj, curte. Preţ avantajos. Tel. 42-06-92; 094-77-38-36. (1305105)
• Cumpăr apartament 2-3-4 camere, semicentral, etaj 1-2, de preferinţă Grigorescu, orientare sudică. Fără intermediari. Tel. 42-68-35. (1271815)
Vînd apartament 2 camere, 55 mp, etaj 1/4, în Mărăşti. Tel. 41-97-69. (1271823)
* Schimb apartament 2 camere Mangalia’ cu similar Cluj. Informaţii Ia tel.' 15-09- 81 Cluj. (1195938)
ÎNCHIRIERI
• Euro-slâbire, 100%!Tel. 12-11- 86..(1271600)
• SC Dalia angajează agent comercial posesor permis de conducere. Tel. 42-55-97. (1271803)
• Dau în chirie casă, central, mobilat, încălzire centrală, curte, grădină. Tel. 19-01-52; 19-19-13. (1305316)
• Vînd urgent în Huedin casă 4 camere-bucâtărie, baie, acareturi+ casă nouă in roşu 2 camşre bucătărie, baie+ loc de casă în acelaţi perimetru cu posibilitate de ieşire la stradă pentru toate 3, inclusiv 1200 mp livadă şi grădină în spate la aceeaşi poziţie, zonă favorizată. Preţ 750 milioane lei negociabil. Tei. 094-99-12-37. (1195948)
• Vînd casă particulară 3 camere confort şi grădină. Vînd vin roşu. Tel. 13-11-97 seara. (1305325)
• Primesc în chirie 2 fete. Tel. 15-13-16. (1195932)
•. Dau în chirie garsonieră ne(mobilatâ). Preţ 100-150 DM. Tel. 093-16-68-33.(1195935)'
• Dau în chirie o cameră, str. Fabricii. Tel. 44-59-98. (1195946)
• Dau în chirie garaj înalt pe str. Bizuşa. Tel. 14-48-71. (1271832)
DIVERSE
• Lichidatorul SC System Data International SRL organizează licitaţie publică cu strigare pentru vinderea bunurilor societăţii aflată în lichidare. Licitaţia va avea loc la sediul societăţii în C luj- Napoca, aleea Castanilor nr. 4, bloc VI, sc. 3, et. 2, ap. 25, în ziua de 9.02.2001, ora 14. (1195956)
• Vînd detector metale -aur- pentru căutătorii de comori. Tei. 13-65-08. (1195920)
• Vînd aerotermă pe motorină şi gaz, maşjnă de spălat,, aparat pentru vulcanizare. Plata în rate. Tel. 092-99-01-57, 057-21-31-50. (1195960)
• Vînd casă cu teren aferent 1.800 mp pe Calea Turzii, tel. 124.247 după ora 18. (D.P.)
• Cumpăr teren 800-2000 mp cu, o construcţie 300-500 mp. Tel. 41- 86-06. (1271817)
• Vînd cazan încălzire centrală Ariston cu tiraj fortat, sigilat. Tel. 092-37-62-63. (1305234)* Vînd şnur de mărţişor la preţ de
producător, în orice cantitate. Rel. la tel. 094-359.164, 094-645.188, 060-641.730, 060-641.142.(7302573)
• Societate comercială cu activitate de desfacere a consumabilelor tipografice, angajează personal pentru activitate de vînzare-facturare, cu următoarele cerinţe: cunoştinţe de operare pe calculator, ab ilită ţi de comunicare. Cunoaşterea programului COMPAS şi a limbii maghiare constituie un avantaj. Cererile şi C. V. se depun zilnic între orele 8-16 la sediul firmei str. Fîntînele nr. 6, tel. 18-78-78; 42-04-93. (1305279)
• SC RoII-Gum angajează în condiţii avantajoase director economic. Condiţii: experienţă în domeniul financiar-contabil de minim 3 ani, cunoştinţe de operare pe calculator (programele Word, Excell). Cunoaşterea limbii maghiare constituie avantaj. Cererile şi C. V. sînt aşteptate la sediul firmei str. Fîntînele nr. 6, zilnic între orele 8-16. Tel. 18-78-78; 42-04-93. (1305280)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Profiiio Italiano SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Reamenajare hala nr. 20 Ferma nr. 8” situat în comuna Gilău, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1195939) '
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Cad Data Systems SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: Internet Cafe situat în Cluj-Napoca str. G. Bariţiu nr. 2, ap. 9., Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul - APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. .(1271812)
• Numitul Sos Csaba Iosif cu ultimul domiciliu în Cluj str. Bizuşa nr. 6, ap. 25, este chemat la notariat în ziua de 5 februarie 2001, la ora 10, în Cluj, P-ţa Avram Tancu nr. 9, în calitate de moştenitor al defunctului tată Sos Iosif pentru dezbaterea succesorală. (1271816)
• Numiţii Moldovan Szimion şi Pop Katalin sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, în calitate de pîrîţi în cauza c iv ilă promovată de reclamantul Moldovan Laurean- Ştefan şi înregistrat sub dosar nr. 488/2001 avînd ca obiect întăbulare titlu proprietate, pentru termenul din 01.02.2001, sala 95. (1271829) .• Numitul Kis Karoly, pîrît în
dosarul c iv il nr. 5681/2000 la Judecătoria Turda, este citat pe data de 23 ianuarie 2001 în acest dosar avînd ca obiect prestaţie tabulară. (7302244) ■
PIERDERI• Pierdut carnet de student pe
numele Papiţâ Sonia-Adriana. îl declar nul. (1195941)- • Pierdut legitimaţie de serviciu pe- numeie Nagy Simona Ramona. O declar nulă. (1195943)
• SC Legume Fructe SA Cluj anunţă pierderea autorizaţiei sanitar- veterinare nr. 209 dinl9.03.1999. Se declară nulă. (1195944)
• Pop Răzvan pierdut carnet de student. îi declar nul. (1195947)
• Pierdut carnet de student pe numele Maniu Patricia. îl declar nul. (1195962) .\* Pierdut carte de identitate cu
seria A 0352338 a vehicolului cu numărul de înmatriculare CJ-01-' CCL. O declar nulă. (1305315)
• Pierdut carte de identitate seria A 0222957 a automobilului mixt nr. C J 02 SZD . O declar nulă. (1305317)• Pierdut carnet student pe numele
Rogovan Flavius. îl declar nul. (1305320)
Pierdut legitimaţie Metro pe numele Costea Simona. O declar nulă. (1305321)
• Pierdut, cîine şorecar femelă neagră. Recompensă. Tel. 19-58-60. (1305324)
• Pierdut Cocher auriu, este sub tratament. Recompensă. Pentru informaţii sunaţi la tel. 15-07-40 sau 095-64-08-27. (1271774)
• Pierdut certificat de înmatriculare al firmei Porcelain Manufacturers. Se declară nul. (1271821)
DECESECOMEMORĂRI• Cu profundă durere în
suflet anunţăm trecerea în eternitate a iubitului nostru tată şi bunic BOR IOAN, în vîrstă de 72 de ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 19 ianuarie 2001, ora 14, la Capela C im itiru lu i Mănăştur. Te vom purta mereu în inimile şi amintirile noastre. Familia David. (1195952)
• Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de la dragul nostru tată şi bunic, IOAN BOR, care ne-a părăsit plecînd în veşnicie. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 19 ianuarie 2001, ora 14, în Capela C im itiru lu i Mănăştur. Vei rămîne veşnic în inim ile noastre. Cornel, Nicoleta, Jessica şi Jacqueline. Te vom iubi veşnic. (1195953)
• Cu adîncă durere anunţăm trecerea fulgerătoare în eternitate a iubitei noastre soţii, mamă, soră BENE VERONICA, în vîrstă de 38 ani. Ceremonia funerară va avea loc la Capela nouă Mănăştur, sîmbătă 20.01.2001; ora 13. Dumnezeu să o odihnească în pace. Soţul, fiul şi fiica şi familia care este alături de ei. (1305322)
• Cu adîncă durere anunţăm trecerea Ia cele veşnice după o lungă şi grea suferinţă a celei ce a fost SABĂU LUCIA VALENTINA. Înmormînfarea va avea Ioc sîmbătă 20 ianuarie 2001 in C im itirul Crişan la orele 13. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fraţii Livius şi Alexandru Sabău. (1305323)
• Cu inimile pline de durere anunţăm trecerea Ia Domnul a scumpului nostru soţ, tată, fiu şi' bunic, GABOR IOAN, Ia vîrsta de 60 ani. Slujba.de înmormîntare are loc azi, 19.01.2001, ora 13, în str. Ostaşilor n r. 3. Familia. (1271828)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului soţ, tată şi cumnat, BAGAMERI CAROL ADALBERT. Înmormîntarea va a avea loc sîmbătă, 20.01.2001, ora 14, la Cimitirul Crişan. Familia. (1271830)
- Cu adîncă durere, familia îndoliată anunţă dispariţia, după o grea suferinţă, a dragului soţ,, tată şi bunic, TOADER NICOLAE. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 20.01.2001, ora 13, în com. Gilau. Toţi cei care I-au cunoscut şi preţuit sînt aşteptaţi alături de familia îndoliată. (1271833)
• Colectivul institutului Oncologic “ I. Chiricuţă” Cluj împărtăşeşte durerea d-nei dr. Cristina Cebotaru, la pierderea tatălui iubit şi exprimă familiei sincere condoleanţe. (1195940)
Ne despărţim cu durere un‘ om deosebit, care a fost cumnatul nostru drag, MUREŞAN TEODOR- Dumnezeu să-I odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Margareta şi Mircea Pocanschi. (1195942)
• Sîntem alături de colegul nostru prof. Aurel Copil în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a frateului drag. Sincere condoleanţe şi Dumnezeu să-I odihnească-n pace. Colegii din Policlinica pentru sportivi. (1195949)
Sîntem alături de doamna Lucia Locusteanu în aceste momente grele. Colegii de la Programul Va'csy. (1195950)
Sîntem alături de doamna Lucia Locusteanu în aceste momente grele. Familia Decanovici. (1195951)
* Sîntem alături de colegii noştri Nicoleta şi Dan Totelecan la decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Conducerea R. A. D. J. Cluj. (1195958)
• Sîntem alături de colegul nostru profesor loan Săsărman în aceste momente grele. C o lectivu l Liceului Mihai Eminescu Cluj. (1195959)
• Cu multă durere în inimi ne despărţim pentru o vreme, de dragul nostru tată, GABOR IO AN. Te vom păstra mereu în inimile noastre şi niciodată i iu vom uita dăruirea şi dragostea cu care ne-ai înconjurat. “ La revedere, în
irŢ>Vveşnicii, cu a> ta‘ copii” . Radu l& Magda, Paul &Adina, Remus & Maria. (1195961)
• Sîntem alături de colegul nostru Lucian Locusteanu în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în etrnitate a tatălui său inginer GHEORGHE LOCUSTEANU. Condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la Philip Morris. (1305295)
• Colegii din Centrală SC “ Electromontaj” Cluj transmit cele mai sincere condoleanţe fam ilie i îndurerate privind decesul ing. POP SILVIU. Un ultim omagiu celui care a fost un mare profesionist, un bun coleg şi om de omenie. (1305326)
• Sîntem alături de colegul nostru Tavi Slavinschi în durerea pricinuită de trecerea în eternitate .a mamei sale dragi. Colegii din grupul de firme E. VAN WIJK. (1271813)
• Sîntem alături de familiile Perde şi Ciogolos loan la trecerea în eternitate a iubitei lor mamă, soacră şi bunică. Sincere condoleanţe. Familia Simola Petre. (1271814)
• Sîntem alături de doamna Bărbos Ana în durerea pricinuită de moartea soţului. Colectivul O. S. P. A. Cluj. (1271818)
Colectivul Clinicii Medicală ///-Interne n este alături de
Ipoş înmarea durere pricinuită de Pierderea tatălui drag. Condoleanţe farai,iei îndurerate. (12718221
• Sîntem alături şi împreună' de toţi cei care suferă prin trecerea în nefiinţă a unchiului nostru ing. POP SILVIU. Dumnezeu să-I odihnească. Nepoţii ' Puşa şi Tinucu. (1271824)
• Cu durere în suflet ne despărţim de fra te le ' şi cumnatul nostru ing. POP SILVIU, care va rămîne veşnic în inimile şi sufletul nostru Mili şi Oii. (1271825)
• Colectivul Secţiei Radioterapie I I a Institutului Oncologic transmite sincere condoleanţe, şi este alături de familia dr. Cristina Cebotaru Ia încetarea din viaţă a tatălui drag. (1271826)
• Acum, la ceas de despărţire, păstrăm un moment de reculegere, în memoria colegei noastre LUCIA SABĂU, fostă directoare a Casei Municipale de Cultură. Profund îndurerat, colectivul Casei Municipale de Cultură CIuj-Napoca. (1271831)
Cu profundă durere în suflet ne luăm rămas bun de la iubitul nostru tată, socru şi bunic, TOADER NICOLAE. Nu te vom uita niciodată. Fiica Nicoleta cu familia. (1271834)
• La un an de la trecerea în eternitate a personalităţii de excepţie, a patrio tu lu i şi distinsului om politic. ION RAŢIU, cadrele didactice şi elevii din Colegiul Naţional George Bariţiu îi cinstesc cu respect memoria. Conducerea Colegiului Naţional George Bariţiu. (1195954)
• Amintim tuturor celor care l-au cunoscut pe col. (r) DRĂGAN GRIGORE la împlinirea .unui^an de la trecerea în lumea celor drepţi, care a fost tată, bunic şi socru. Slujba de pomenire va avea loc Ia Biserica Ortodoxă “ "Schimbarea Ia Faţă” din B- dul E ro ilo r în data de 20 ianuarie 2001 orele 9,30. Dumnezeu şă te odihnească în pace. Familia Ciobanu/ (1305247) '■■■ -
• Păstrăm amintirea veşnică în inimile noastre a celei ce a fost buna noastră mamă şi soţie prof. DOMNIŢA SILVIA, la comemorarea a 6 ani de la deces. Fiul -Marius şi soţul Nicole. (1195955)
• Cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflet anunţăm un an de la moartea celui care a fost soţ şi tată LAZĂR SAMOILĂ din comuna Baciu. Sufletul tău bun nh-1 vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia Maria, fiul Călin şi Laura şi soacra Veronîca. (1305314)
• Cu aceeaşi durere şi dor nestins anunţ că s-a"u scurs şase săptămîni de la trecerea în veşnicie a scumpului meu soţ prof. dr. EUGEN MIREŞAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Comemorarea va avea loc duminică 21 ianuarie orele 12 Ia Biserica greco-catolică “ Sf. Fecioară Maria” din cartierul GrigorescuZ Soţia. (1305318)
• Azi se împlinesc 7 ani şi 6 luni de Ia dispariţia prematură a celui care a fost profesor de sport la Baza Record Cluj, MANOLE NICOLAE. Dumnezeu să-l odihnească în rîndul celoţ drepţi în loc cu verdeaţă şi lumină. Nu-1 vom uita niciodată. P ărin ţii. (1305319)
• Mulţumim din suflet tuturor celor ce au fost alături de noi în marea suferinţă pricinuită de trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ şi tată, IOAN PRICOP. Maria şi Camelia. (1271820)
• Colectivul sucursalei ASTRAL TELECOM este alături de familia Mureşan în greaua încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui, socrului, bunicului drag. Odihnească-se în pace. (4358467)
AGENŢIA DE PUBLICITATECE
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
. în presa locală şi centrală m a isim plunu se poate!
ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
Populaţia sîrbă bosniacă va putea efectua teste privind o eventuala
expunere la radiaţii ca uraniu sărăcitStatul M a jo r al armatei
sjrb ilor bosniaci a anunţat, că, în curînd, va propune populaţiei c iv ile efectuarea de teste privind o eventuală .expunere la radiaţii cu .uraniu sărăcit, a relatat radioul sîrb bosniac, citat de AFP.
Testele vor f i efectuate de către o echipă de experţi medicali m ilita ri, care va fi în f iin ţa tă în cu rînd , a declarat colonelul din armata: sîrbă bosniacă Z d ra vko
Samardzici, citat de agenţia sîrbă bosniacă SRNÂ.
E l a declarat că nivelul de radioactivitate al materialului m ilita r depozitat în clădirile de, la B ra tu n a ţ (estu l te rito riilo r sîrbe d in Bosnia) este apropiat de cel normal, po triv t testelor efectuate de armata din Republica Srpska (R S, e n tita tea sîrbă a Bosniei).- M a te ria lu l m ilita r a fost transportat de la Hadzici (20
de k ilom e tri est de Sarajevo) la Bratunaţ, de către forţele sîrbe bosn iace , în 1995, c înd a u to r ită ţ i le c ro a to - m usu lm ane au p re lu a t co n tro lu l în zona sîrbă a Bosniei. H adzic i a fost ţin ta f in i r i l o r de a r t i le r ie a le N A T O , în 1995. P o tr iv i t in fo rm a ţiilo r N A T O , c irca 10.000 de m u n iţii cu uraniu sărăcit au fos t fo lo s ite în tim pul războiu lu i d in Bosnia, în 1994 si 1995.
Una dintre amantele preşedintelui Estrada afirmă că a fost bătută de acesta
O fostă actriţă de cinema şi amantă a preşedin te lu i filip inez Joseph Estrada l-a acuzat, ie ri, pe acesta din urmă că a bătut-o, pe ea şi pe alte femei, transmite AFP.
Nora Aunor a indicat, în cursul unei con fe rin ţe de* presă, că regretă faptul că a p a rtic ip a t la cam pania electorală pentru alegerile prezidenţiale, din 1998, a lu i Joseph Estrada, care a fost şi el actor de cinema.
“ Ceea ce afirm eu este că loveşte oamenii. Bărbaţi sau
femei. Au existat mai multe inc iden te de acest fe l în trecut” , a afirm at tînăra.
Cîndva una dintre cele mai celebre actriţe ale ţă rii, Nora A u n o r s-a a fla t în. p rim - p la n u l presei de ie r i, ia r p o s tu r ile de- ra d io i-au consacrat mai multe ore în emisiunile lor.'
P u rtă to ru l de c u v în t al preşedintelui Estrada a fost obligat să reacţioneze foarte repede,., ne g în d aceste acuzaţii. “ Ea nu are n ici o dovadă. Ş tiţi, este la modă,
în acest m om ent, să loveşti în Estrada” , a deciarat presei M ic h a e l T o le d o . N o ile acuzaţii surv in după întreruperea sine dîe a procesului de destituire intentat preşed in te lu i Estrada de Senatul f i l ip in e z , sub acuzaţia de c o ru p ţie ş i d e tu rn a re de fo n d u r i.p u b lic e . D eciz ia a provocat, ie r i, organizarea un e i n o i m a n ife s ta ţ i i la M a n illa , în cu rsu l căreia N o ra A u n o r a ce ru t cu la c r im i în o c h i dem is ia preşedintelui Estrada...
Aeroportul palestinian din Gaza a fost redeschis
după ridicarea blocadei impusă de Israel
Aeroportul palestinian din Fîşia Gaza a fost redeschis, jo i dimineaţa, ca urmare a deciziei luate cu o zi înainte de israelieni, a declarat .directorul aeroportului, Salman Abu Halib, pentru AFP. .
Israelul a aprobat, miercuri, redeschiderea aeroportului internaţional de la Rafah, din sudul Fîşiei Gaza, acesta urmînd să funcţioneze cîte şapte ore pe zi. Aeroportul a fost închis în urma uciderii, duminică seara, a unui colonist evreu.
în schimb, martori palestinieni afirmă că şoseaua principală din Gaza a fost din nou închisă, după ce, miercuri, a fost deschisă pentru scurt: timp.
Armata israeliană a decis, miercuri, în urma unei reuniuni consacrate problemelor de securitate, suspendarea unor măsuri din cadrul blocadei impuse, din nou, marţi, în Fîşia Gaza, redeschizînd circulaţia rutieră, aeroportul şi frontiera cu Egiptul.
Aeroportul din Rafah, inaugurat în 1984, a fost închis de mai multe ori, de la începutul Intifadei, pe 28 septembrie 2000.
O grupare palestiniană a
revendicat asasinarea lui Hisham Mekki
O grupare palestiniană, intitulată "Brigăzile martirilor Al-Aqsa” , a revendicat, jo i, asasinarea directorului radio-televiziunii palestiniene Hisham Mekki, care a fost ucis, miercuri, la Gaza, de doi ucigaşi mascaţi, informează AFP:
• ” Am aplicat sentinţa poporului şi l-am ucis pe Hisham .Mekki, care era corupt, fura bani şi se lăsa pradă plăcerilor” , se afirmă în comunicatul "unităţii anticorupţie a grupului” , difuzat la biroul AFP de la Ierusalim.
Hisham Mekki, în vîrstă de 54 de ani, a fost asasinat într-un misterios atac care a fost imputat de Autoritatea Palestiniană "colaboratorilor” neprecizaţi ai Israelului, afirmaţie imediat respinsă de Israel. ' •
"Brigăzile martirilor Al-Aqsa” au revendicat mai multe atacuri minore îndreptate împotriva unor ţinte israeliene, de la începutul Intifadei, mişcarea de protest palestiniană, declanşată la 28 septembrie. AFP precizează că nu se ştie dacă această grupare face parte dintr-o organizaţie ceva mai importantă. . • _
Moscova cere “eliberarea imediată” a lui Pavel Borodin
Ministrul rus de Externe Igor Ivanov a trimis o notă de protest ambasadei Statelor Unite de la Moscova şi a cerut “ eliberarea imediată” a lui Pavel Borodin, fostul intendent al Kremlinului, arestat la New York, a anunţat ministerul rus într-un comunicat, citat de AFP.
Ambasadorul James Collins a fost convocat la Ministerul rus de'Exteme, adaugă comunicatul remis AFP.
Pavel Borodin a fost arestat pe aeroportul Kennedy din New York, în noaptea de miercuri spre joi. Avocatul său a declarat, jo i, că arestarea sa este ilegală şi a prevăzut “ un mare scandal
diplomatic între Moscova şi Washington” .- “Această arestare este ilegală; Borodin a venit în Statele Unite pentru a asista la învestirea preşedintelui american. Este ciudat că autorităţile americane l-au arestat după ce l-au invitat” , a declarat avocatul Boris Kuzneţov postului de radio “ Ecoul Moscovei” . Borodin fusese demis din funcţia de intendent al Kremlinului de către Vladimir Puţin, cu puţin timp înainte ca acesta sâ devină preşedinte, în urma demisiei lui Boris Elţîn, pe 31 decembrie 1999. Vladimir Puţin l-a numit ulterior în postul de secretar
executiv al U n iu n ii Rusia- Belarus, o funcţie în mare măsură onorifică.
Arestarea lui Pavel Borodin a intervenit pe baza unui mandat internaţional "emis de justiţia elveţiană, sub acuzaţia de spălare de bani în cadrul afacerii “Mabetex” . Mabetex este numele unei societăţi elveţiene care a oferit mită mai multor apropiaţi ai preşedintelui rus Boris Elţîn pentru a obţine contractul privind renovarea Kremlinului. Parchetul rus a închis acest dosar, în luna decembrie, dar justiţia elveţiană, care a eliberat mandatul de arestare împotriva lu i Borodin, îşi continuă ancheta.
1 Dolar SUA = ,26.290 lei 1 Marcă germană = 12.660 lei ECO ffiCDELCfe. 1 EURO = 24.760 lei
1 gAUR = 223.228 lei
— - ^ rie 20
urmare din pagina 1
' Cei 194 de salariaţi ai DRV Cluj asigură desfăşurarea activităţii de resort în judeţele Mureş, Albă, Bistriţa, Sălaj şi Cluj. Volumul de activitate a crescut însă, în medie, cu 20%. Dificultatea apare şi din
' lipsa unui complex vamal compact, în prezent controlul documentaţiilor şi controlul fizic avînd loc în puncte diferite. „în astfel de cond iţii este greu să asiguri şi calitatea activităţii şi flu id iza rea tra fic u lu i” menţionează Drăgan.
Pentru DRV Cluj, anul 2000 poate f i socotit ca., unul experim enta l, . în reţea implementîndu-se sistemul de ' vămuire Ia dom iciliu , sistemul „ T I " - de tranzit comun, trecerea de la sistemul informatic de tip orizontal la unul de tip piramidal,
demararea lucrărilor la noul sediul al B iroului Vamal Cluj. „Toate acestea au avut Ioc cu un număr tot mai redus de oameni, în condiţii de stress şi oboseală. Desigur, rezultanta acestor eforturi, care şi-au avut tributul lor, este faptul că astăzi vama deţine cea mai amplă, viabilă şi eficientă bază de. date din întreg sistemul economic românesc” r declară directorul Drăgan.
Tot la capitolul „investiţii” DRV C lu j se înscrie şi semnarea contractului de execuţie pentru Vama Bistriţa, a acordurilor de p rinc ip iu pentru Vama T îrg ii Mureş, precum Nşi deschiderea opera ţiun ilo r de vămuire pe Aeroportul Internaţional din Cluj- Napoca. Conducerea D irecţie i preconizează ca în scurt timp pe aeroportul clujean să se defâşoare operaţiuni cu caracter special, cum ar fi exportul de bancnote destinate depozitelor externe ale diverselor bănci.
Sub aspect procedural, o noutate
ar fi aceea că începînd din acest an D irecţiile vamale pot lic ita şi va lo rifica în mod autonom mărfurile confiscate prin Birourile
, de Executare Silită, operaţiune * „patronată” pînă acum de Direcţia ' Generală a Finanţelor.
irăportuLinversMajoritatea : cazurilor de
încălcălcare a legii s-au înregistrat la agenţi economici care desfăşoară activităţi de lohn şi leasing,-precum şi la organizaţiile nonprofit. „în cursul anului trecut nu am constatat o creştere a gradului de inffacţionalitate în raport cu anul 1999“ - specifică Marius Drăgan.
în cursul anului trecut, D R V C luj â înregistrat la venituri bugetare încasate suma de 2.118 miliarde Iei, din care 307 miliarde lei sînt taxe vamale. Faţă de anul precedent, în 2000 volum ul încasărilor pe DRV a, crescut cu
aproximativ 49%. Luînd însă în considerare devalorizarea leului, creşterea reală este .de 9%.
Cuantumul amenzilor date persoanelor juridice s-a ridicat la 922 milioane de lei, la care se
- -adaugă 3 miliarde lei majorările de întârziere. Persoanele fizice au plătit amenzi în valoare de 172 milioane lei. Numărul total de operaţiuni vamale a fost de 116.000, cu 10% mai mult decît în anul anterior. Asta- înseamnă o creştere a volumului import - export la agenţii economici cu acest profil. Dacă în, 1999, pe întreaga Regională, raportul import/export a fost de 45.000/29.000, în, 2000 acesta a ajuns la 46.000/38.000. Aceste cifre reflectă, sub un anume aspect, o creştere a dinam icii ecomice în Transilvania şi o consolidare a relaţiilor agenţilor economici cu Comunitatea Europeană. Drăgan preconizează ca la finele prim ulu i semestru al anului în curs raportul import/ export să fie deja invers.
Asociaţiile de locatari datorează RiftT aproape 6 miliarde lei
D in cele aproxim ativ 1.600 de asociaţii de locatari din municipiul C luj-Napoca, 1.200 şi-au achitat in tegral facturile la apă caldă şi încălzire pe luna noiembrie 2000. 421 de asociaţii au încă restanţe către Regia de Termoficare Cluj, o parte din acestea achitîndu-şi numai parţial datoriile. Potrivit purtătorului de cuvînt al RAT Cluj, Adrian Ârdelean, suma rămasă neachitată se ridică la aproape6 miliarde lei. Începînd cu 15 ianuarie pentru aceste sume se aplică penalizări de 0,2 la sută pe zi. Sâptămîna viitoare cei care au datorii vechi către Regia de Termoficare (81 de asociaţii de locatari) vor prim i preavize prin care vor fi anunţaţi că, în cazul 'in care nu-şi plătesc restanţele, li se va tăia apa caldă. Nu va fi întreruptă, însă, furnizarea căldurii, conducerea regiei luînd această hotărâre din considerente sociale.
7 Recorduri negattoePrintre cei care deţin recoraun
negative din punctul de vedere al datoriilor se numără blocurile de pe
strada Primăverii nr.8 (356 milioane lei, plus 18 milioane penalizări), Ciucaş rir.7 (104 milioane Iei, plus 6,5 milioane penalizări), Albac nr. 25 (75 milioane, plus 20 milioane penalizări) şi blocul de pe strada Anina nr. 17, care are datorii de 60 milioane lei, la care se adaugă 26 de milioane penalizări.
Regia de Termoficare are de ţ-ecuperat 1,1 miliarde lei de la 417 agenţi economici. Printre cei cu datorii mari se numără SC Florilian'SRL cu 60 milioane Iei, plus 60 de milioane penalizări, SC Agromag SA, cu 46,6 milioane lei, plus’43 milioane penalizări şi SC Salto SA, cu o datorie de 17 m ilioane lei, plus 25 milioane penalizări. Aceştia au fost acţionaţi în instanţă. Un caz special este, 'potrivit purtătorului de cuvînt al regiei, cel al firmei Ifcar SA care are o datorie de 41 milioane, lei, plus 27 milioane lei penalizări. Datoria Ifcar1 este însă mult mai veche decît celelalte firme (din aprilie 2000), urmînd ca săptămîna viitoare sâ primească preaviz, alături de alte 38 de firme.
A. BLAGA
Senatul a modificat, ieri, Legea privind combaterea concurenţei neloiale, majorînd sancţiunile pentru încălcarea ei şi permiţînd patronatelor şi firm e lor să sesizeze nerespectarea practicilor concurenţiale la Camerele de Comerţ. ’
Senatorii au decis că încălcarea acestei legi se poate pedepsi cu amenzi de pînă la 50 de milioane de lei sau cu închisoare.
Printre m odificările aduse legii se mai numără şi introducerea termenilor de “ secret comercial” , care priveşte
; Senatul a majorat pedepsele; j pentru nerespectarea ;
practicilor concurenţiale ;toate informaţiile cunoscute doar de către conducerea unei firme, şi de “ fond de comerţ” , în care sînt incluse toate bunurile firmei, “ inclusiv brevetele de invenţii, emblemele, mărcile şi vadul comercial” .
Printre practicile de concurenţă neloială au fost incluse divulgarea secretului comercial şi răspîndirea de informaţii false la adresa unei firme concurente, sancţionate cu amendă • între trei şi cinci milioane de lei, şi atragerea salariaţilor unei societăţi sau angajarea lor, în scopul dezorganizării firmei la care lucrează, pentru care se prevăd amenzi între 5 şi 10 milioane de lei.
' De asemenea, sînt interzise folosirea unor mărci ale altui comerciant sau comercializarea de produse cu menţiuni false, sancţiunile prevăzute fiind amendă între 15 şi 50 de milioane de lei sau închisoare de la şase luni la doi ani.
uri ne niataualiitarăiUMi
î iitîK l :-y'iînîintiatedeBNRi«i»Wth jiţîfîjifflrflffe.-, J
D E N U M IR E AV A L U T E I Simbol
’ Variaţie» . : faţă de ziua
precedentă (%)CURSUL
ÎN LEI
D O L A R A U S T R A L I A A U D 0-21 Ţ * 14657
D O L A R C A N A D A C A D 0 .17 X . 17396
F R A N C E L V E Ţ I A C H F 1 . 0 1 î . ' 16185
C O R O A N A D A N E M A R C A D K K 0.52 T 3316
L I R A S T E R L I N A G B P 0 .37 Ţ 38774
Y E N J A P O N I A J P Y 0.82. X 221.05
C O R O A N E N O R V E G I A N O K 0.63 Ţ 3016
C O R O A N E S U E D I A , S E K 0.58 Ţ 2778
D O L A R S U A *, . ^ . * U S D ; 0 .2 1 ' Ţ 26290
D S T D S T 0 .16 T 34170
E U R O E U R -■ • 0 .5 5 'î ' T .",:.'1 24760
} C u r s u r i le ţă rilo r p a rtic ip a n te la E U R O |
S H 1 L IN G A U S T R I A A T S | 0 .50 T 1799
F R A N C B E L G I A B E F 0.66 Ţ 614
M A R C A G E R M A N A D E M ; 0 .5 5 ’ Ţ •>-v 12660
P E S E T A S S P A N IA E S P 0.55 Ţ 148.81
M A R C A F I N L A N D E Z A F IM 0 .53 Ţ 4164
F R A N C . F R A N Ţ A > F R F 0.56 Ţ 3775
L IR A IR L A N D A IE P ’ 0 .55 Ţ 31439
L I R A I T A L IA L r r 0 .55 Ţ * 12.79
G U L D E N O L A N D A N L G . 0-55 T ţ ! 11236
E S C U D O S P O R T U G H E Z P T E 0.55 T 123.5
1 9 A U R (p re ţ în lei) 0.59 T 223228
Cursuri pe piaţa valutară
- lei -Casa de schimb
valutar*USD DEM
c : . , V ; C v
M A C R O G R O U P 2 6 .0 5 0 2 6 .1 50 1 2 .6 0 0 12.6 80 '
P L A T IN U M . 2 6 .0 0 0 2 6 .2 00 12 .5 5 0 - 12 .7 00
.. C A M B IO 2 6 .0 0 0 : 2 6 .2 0 0 1 2 .5 5 0 . 12 .700
P R IM A 2 6 .0 7 0 2 6 .2 50 1 2 .6 0 0 12.700
B a n c P o s t 2 6 .1 7 0 26 .8 50 1 2 .5 5 0 12.750
B R D 2 5 .9 0 0 2 6 .5 0 0 1 2 .3 3 0 12.830
B C R . 2 6 .1 7 5 2 6 .3 7 5 1 2 .3 09 12.783
T r a n s i lv a n ia 2 6 .1 0 0 2 6 ,3 00 1 2 .6 20 12.750
* Cursuri afişate la ora 14,00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia * de la un punct de lucru ia altul.
ElTOK-IV-TliIN ULTIMA SÂPTAMÎ* Cursuri BNR
DATA EURO DEM GBP USD Aur ,
Vineri, 12.01 24.736 12.647 39.019 26.147 222.602
Luni, 15.01 24.930 12.747 39.079 26.161 221.754
Marţi, 16.01 24.737 12.648 38.695 26.186 221.714
Miercuri, 17.01 24.664 12.611 38.553 26.212 222.903
Joi, 18.01 ■ 24.625 12.591 38.631 26.235 221.918
Posibila transferarea anei treimi din fondul
de pensii câtre fondurile private
Transferarea unei treimi din fondul public de pensii către fondurile administrate privat impune o dezbatere parlamentară “ atentă şi responsabilă” , în scopul evitării unei noi “ aventuri ’ de genul FNI/astfel îneît abrogarea Ordonanţei de Urgenţă privind funcţionarea acestor fonduri se justifică prin nevoia reglementării domeniului prin procedura parlamentară normală, se arată într-un comunicat al B irou lu i de‘ Presă al M inisterului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS). Potrivit MMSS, măsura abrogării respectivului act normativ, adoptată de Cabinetul Năstase în prima sa şedinţă, este inclusă în Programul de guvernare aprobat de Parlament, în cadrul audierii realizate în şedinţa comună a Comisiilor pentru muncă din cele două Camere, s-a propus constituirea unei subcomisii; care, împreună cu specialişti din MMSS, să poată elabora un nou proiect de lege în acest sens, se precizează îh comunicat.
Ir
- -:
ING Barings a urcat în clasamentul Thomson
Financialîn clasamentele întocmite de Thomsor--,
Financial pentru, operaţiunile de fuziuni şi achiziţii efectuate anul trecut, ING Barings a ■ înregistrat rezultate mai bune comparativ cu cele din anul 1999. Astfel, la categoria „Globală” , pe baza tranzacţiilor anunţate în 2000, ING se situează*pe locul 13, cu 158 de.'asemenea operaţiuni, în valoare de 135 miliarde dolari. în ceea- ce priveşte categoria „Tranzacţiilor Anunţate” , ING a ocupat locul 15, înregistrînd performanţe importante pe toate pieţele europene. In 2000 ING â oferit consultanţă pentru 85 de tranzacţii în Europa, în valoare de 54 miliarde dolari, comparativ cu 78 de- tranzacţii evaluate la 24 miliarde dolari anul trecut. în plus, a fost obţinută o poziţie excelentă şi în ceea ce priveşte categoria" '„Orice Implicare Europeană” ; cu ,94 de tranzacţii; evaluate Ia 94,8 miliarde dolari.
Precizăm că la nivel global au avut loc anul trecut 37.000 de operaţiuni, în valoare de 3.495 miliarde dolari, cu 5,5 la sută mai mult decît în anul’ precedent.
' A.R.B.
Contul de piaţa monetara BRS
' Un nou produs bancar este oferit clienţilor săi de Banca Română de Scont: „Contul de Piaţă Monetară” , asimilat unui cont curent. Acesta oferă însă, pentru solduri mai mari de 20 de milioane de lei, o dobîndă mai mare decît cea bonificată pentru d isponib ilu l la vedere. Dobînzile sînt maximizate în funcţie de fluctuaţia lor de pe piaţa interbancară pe termen scurt şi de nivelul soldului d in ' cont, pe baza încadrării în anumite'transe (20.000.000-99.999.999 le i; 100.000.000-249.999.999 lei; mai mare de 2 5 0 de milioane Iei). Acestea se calculează la soldul de la sfirşitul fiecărei zile şi se plătesc lunar în cont. Deschiderea unui astfel de cont'nu-este- comisionată, iar persoanele fizice titu la re beneficiază de garantarea disponibil®!^01" *n plafonul stabilit de Fondul de Gatautute^ % Depozitelor îh Sistemul Bancar. ' ' '' 1G
Transferurile şi ridicările de numerar pot f t l fâcute>în orice zi, lucrătoare, Iară întârzieri ş i penalităţi de retragere ..înainte de termen", C ontu l de Piaţă Monetară oferind astfel avantajul u n e i lichidităţi ridicate.
A .R .B .
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
K c d a c ( î * S F 0 E 3 â ' O > a
T e f c I 9 1 2 1 L 2 7 *
1 ,• '} tL\ri
T *5PliEHETmunmummSTAGIUNEA AUTUMNALA
SUB REFLECTORUL ANALIZEIAzi, în obiectiv, OTELUL GALAŢI •
■ Nu ştiu care o fi fost “ graficul de producţie” al gălăţenilor în stagiunea de toamnă, dar prin prisma rezultatelor lucrurile au decurs lin iş t ito r în prima jumătate a turului, după care Oţelul a dşvenit o altă echipă, de nerecunoscut,' îrioheind toamna pe locul 12, ultimul înaintea “ gran iţe i” pentru v iito ru l baraj, respectiv cele două locuri retrogradante. Că acest loc poate- fi păstrat sau , ev ita t p rin tr-o evoluţie superioară în primăvară rămîne de văzut şi constatat la fina lu l. re tu ru lu i. ' Deocamdată să
10), Pelin (12-10), Balint (11- 7), Ghionea (6-3) si R. Andone (3-1); MIJLOCAŞI (8): Baştină (15-13), Guriţă (15-11), Spirea (13-3), Maleş (13-2), Mozacu (11-3), Boştină (10-3), B. Andone (9-7) si S. Cemat (1-0); ATACANŢI (3): Bukvic (15-4), Viorel Ion (14-8) şî State (4-0). Antrenor principal 13 etape a fost Aurel Ţicleanu, care şi-a dat demsia după 0-1 cu*Steaua (etapa.cu numărul ,13). Ultimele două etape ca antrenor principal interimar a funcţionat Ion Gigi./ Scurte date statistice: Oţelul
parcurgem traseul toamnei cu . a obţinut 4 victorii (una însublinierile de rigoare.
D ebut convingător acasă, 4-1 cu F.C. Argeş, urmat-de o înfrângere în deplasare, 2-4 cu F -C .M . Bacău. Cutremur dărîmător de speranţe acasă în etapa num ărul trei, 0-2 cu Petro lu l, anulat însă total de m area surpriză oferită de gălăţeni suporterilor şi lumii fo tb a lu lu i românesc, 2-1 în “ G roapă” cu haita “ Cîinilor r o ş i i ” . După succesul cu. D inamo rezultatele au însemnat: 2-1 acasă cu Rocar şi un 0-0 sub Tîmpa cu F.C. Braşov, 2-0 acasă cu G loria şi 1-1 la Suceava cu Foresta şi din
^tpamnă au trecut opt etape cu f tî/Tbilanţ bun: 14 puncte din 4
v ictorii şi 2 egaluri. Numai că au urmat celelalte 7 etape ald toam nei cu un bilanţ submediocru: doar 3 “ remize” , restul înfrîngeri. Concret: 1-1 acasă cu Univ. Craiova, 1-2 în deplasare cu Astra, 1-2 acasă cu F.C. Naţional (adevărată lovitură de graţie), 1-2 cu Rapid
; în deplasare, 0-1 cu Steaua şi : 1-1 cu Ceahlăul, ambele
consecutiv acasă (etapele 13 şi : 14), cortina toamnei căzînd : peste un egal cu şansă reuşit în
deplasare, 0-0 cu Gaz Metan, i La aceste 15- rezultate şi-au \ adus contribuţia 20 de jucători b pe care v i- i prezentăm (în ) paranteze prima cifră înseamnă
numărul de prezenţe în echipă, a doua partidele jucate integral): PORTARI (2): Cr. Munteanu (13-13) si Bordeanu (2-2); FUNDAŞI (7): Tofan (14-12), A .Tom a (14-11), Haraga (14-
deplasare), 5 egaluri (3 în deplasare) şi 6 înfrîngeri (3 acasă), însemnînd 17 puncte (11 acasă). Faţă de 13 puncte pierdute, acasă, de “ afară” au fost aduse numai 6, aşa că rezultă la adevăr un periculos -7. Cele 18 goluri marcate £11 acasă) situează Oţelul pe locul
G e l u F u r d u r o f e r ă d m â n â n t e d e s p r r d u t o c a r u l ^ U
■ ic
A '
Pentru Aurel Ţicloanu; etapa a 13-a a fost. cu li adevărat, cu ghinion.
10 în clasamentul eficacităţii iar cele 19 primite (9 acasă) pe locul 9 în ierarhia apărărilor. Să vă prezentăm şi pe autorii celor 18 goluri: Bukvic (5), Guriţă, Mozacu şi B. Andone (cîte 3, B. Andone două din penalty), Tofan (2, unul din penalty), Viorel Ion şi Maleş (cîte unul, al lui Maleş din penalty). /
Pentru retur echipa se pregăteşte sub conducerea noului- principal, . ex- intemaţionalul llie Dumitrescu. Principalul obiectiv - evitarea retrogradării. Foarte greu obiectiv. • -
Victor E. ROMAN
urmare din pagina 1
Pe Sorin Bagiu îl cunoşteam de mult, că doar şi eu am jucat fotbal şi mai dădeam din cînd în cînd pe la jocurile de acasă ale echipei. M-a rugat ’să-i împrumut suma de 20.000 DM pentru turneul din Ciprti şi, după alte cîteva zile, împreună cu vicele Maja, mi-au mai cerut ' 5.740 DM. Atunci nu am făcut nici un act de mînă. Abia prin aprilie s-a întocmit un contract prin care eu împrumutam pe o lună de zile (1.04.1997 - 1.05.1997) clubul cu suma respectivă. De ce aşa de tîrziu?
Pentru că i-am presat să-mi returneze împrumutul făcut în noiembrie, act doveditor nu aveam si îmi era şi milă de echipă. Ştiam cu ce probleme se confruntă, a afirmat Gelu Furdui. Relaţia iui Gelu Furdui cu F.C. “U”, în ciuda neonorării promisiunii făcute, a continuat şi sub o'altă formă. .Autocarul clubului era defect şi Gelu Furdui a fost solicitat să-i repare. Autocarul zăcea de luni bune în curtea stadionului defect şi nici un mecanic nu-i dădea de capăt. Am băgat în el aproximativ 26.000 DM şi tot nu "am reuşit să-l aduc la un nivel acceptabil. M-am decis să plec cu el în Turcia în vederea efectuării unor reparaţii şi a reviziei - afirmă Gelu Furdui. Toată reparaţia a-
, durat cinci minute, turcul reuşind să-i găsească hiba. Am revenit în ţară şi, normal, am cerut să mi se achite contravaloarea reparaţiilor şi a cheltuielilor, făcute. Am fost amînat de pe o zi pe alta, săptămîni, luni şi, acum, ani. între timp autocarul a fost gajat' la "Credit Bank”. Clubul nu a putut returna împrumutul făcut şi aşa s-a ajuns să fie scos la .-licitaţie. La- prima licitaţie suma de strigare a fost de 170.000.000 lei, însă eu i-am avertizat pe concurenţi
- puţin la chestiunea cu autocarul'. Acesta are ca an de fabricaţie 1983 şî a fost cumpărat de către un club din Italia (Brescia) cu 70.000 dolari - spune Gelu Furdui. Pentru a putea fi introdus
- în circulaţie, fiindcă era mai ‘ vechi de opt ani, a fost trecut pe acte de'bun dobîndit prin donaţie. Spun asta deoarece lui Bagiu i se impută neplata taxelor vamale. Or, pentru donaţie nu e cazul. A plecat de la club Sorin Bagiu şi a venit Remus Vlad, • iar peste un an în locul său -
că în acest autocar am băgat / Ioan Maja. Nu a fost lună să nu 26.000 DM şi că iţele sînt cam le cer să-mi dea banii înapoi,încurcate. Adversarii s-au retras şi aşa am ajuns împreună cu administratorul Liviu Jurcă în biroul directorului băncii, pentru a trata amînarea unei a doua', licitaţii. Directorul Simuţ le-a comunicat că în două săptămîni trebuie să plătească100.000.000 lei,'iar restul în decurs de un an. Nu au plătit şi la a doua licitaţie am cîştigat autdcărul cu suma de204.000.200 lei. Clubul, din cîte ştiu, a gajat împrumutul cu autocarul, un automobil marca Fiat şi cu maşinile de spălat. în actul de licitaţie1'a figurat doar autocarul, celelalte buriuri au rămas la club.”
Pe sfcurt, cam aceasta ar fi' istoria lui CJ 19 FCU, însă “războiul” dintre Gelu Furdui şi F.C. “U” a continuat. Să revin
cei împrumutaţi, respectiv pentru reparaţii şi revizie. .- Datoria se ridică în acest
moment la 10.000 DM şi Gelu Furdui declară răspicat că este gata oricînd să vîndă autocarul fostului proprietar pentru o sumă infinit mai mică decît ar primi-o mîine, spre exemplu: “l-am spus dr. Crăciun că nu-mi trebuie nici mai mult, nici mai puţin decît atît - cît mi se cuvine. Iniţial am vorbit de 100.000 DM şi pentru că sînt sportivi şi săraci îi las pînă la’ 90,000 DM. Pe gratis nu am cum, poate şi în rate aş fi de acord.” Consiliul Director a iniţiat în luna septembrie o amplă acţiune de verificare a actelor financiar-contabile. Problema autocarului a ajuns şi pe mina serviciului economic al IJP Cluj. Gelu Furdui a fost chemat în
urmă cu două săptămîni în biroul maiorului Pintea Cristian pentru explicaţii. M-a întrebat dacă sînt de acord să le dau autocarul înapoi. Am spus că “da", însă numai pe bani. Cred
- că domnii de la “U” şi maiorul Pintea gîndesc că eu am intrat # în posesia autocarului printr-o licitaţie nu tocmai corectă. Vă_ spun că se înşală! Nu a fost nici o şmecherie, nici o afacere dubioasă. Dacă vă spun că am fost nevoit să-mi vînd garsoniera şi alte bunuri personale şi să mă mut în sediul firmei, unde am locuit cîteva luni pentru a putea plăti ratele fixate de bancă, mă credeţi? Interesul meu a fost să-mi recuperez banii, nu să cîştig autocarul - să fim bine înţeleşi! Fotbaliştii clujeni au fost transportaţi la jocurile din deplasare în acest tur de campionat de către autocarele firmei lui Gelu Furdui, semn că încă mai există o punte de legătură, chiar dacă în luna octombrie “pilele" celor de Ja club ău fost prea mici în rezolvarea unui dosar de licitaţie pentru un spaţiu pe Eroilor 12. Furdui se angaja faţă de Primăria Cluj să achite lunar o chirie de 11.500.000 lei, în care intră si costurile de deplasare a F.C. U \ Spaţiul a fost dat unei alte firme, care plăteşte o chirie lunară de 2.000.000 lei!!!
Vom reveni cu noi amănunte
In C.N. de baschet, de mîine începe returul
ECHIPELE CLUJENE - FAVORITE ÎN DEPLASARE
Caravana sportului cu mingea la coş, după o consistentă odihnă şi, sperăm, .o asiduă pregătire, porneşte din nou la drum, fetele atâcînd etapa cu nr. 11, pe cînd băieţii pe cea cu nr. 12. Din păcate pentru ei, iubitorii baschetului clujean mai au de aşteptat o săptămînâ pînă la (re)întîlnirea cu favoriţii lor, echipele noastre ' evoluînd în deplasare, ambele întîlnind foste divizionare “B” ce au luat locul echipelor retrase din întrecere în chiar debutul acesteia,. în speţă pe Phoenix Rm. Vîlcea şi Cimentul Fieni. A tît elevele Magdalenei Jerebie, la Rîmnicu Vîlcea, cît mai ales “ U” Carbochim, la Fieni (echipă cu o victorie din 11 meciuri jucate), pornesc ca favorite în aceste dispute. Dar iată programul complet al etapelor de sîmbătă: feminin - etapa a Xl-a: L.P.S. Galaţi - Livas Tîrgovişte, Universitatea Oradea - Rapid Bucureşti, Olimpia Bucureşti - Sportul Studenţesc, Phoenix Rm. Vîlcea - “ U” Bogdan Vodă ACSA, B.N.R. Bucureşti - Someşul Dej; masculin - etapa a Xll-a: CSU Romradiatoare Braşov - CSU ISA Piteşti, ELBA Timişoara - West Petrom Arad, Rapid Bucureşti - CSU Sibiu, Cimentul-Fieni - “ U” Carbochim, Politehnica Iaşi - Dinamo Bucureşti, Berlitz Tg. Mureş - Vega SOCED Ploieşti. Prezentăm clasamentele la încheierea turului:
1. BC ICIM Arad2. Livas Tîrgovişte3. Rapid Bucureşti4. Sportul Studenţesc5. Someşul Dej -"6. Olimpia Bucureşti7. “U” Cluj-Napoca8. B.N.R. Bucureşti9. Phoenix Rm. Vîjcea 1010. Univ. Oradea 1011. L.P.S, Galaţi 10
1. Dinamo Bucureşti2. West P. Arad
: 3. CSU Sibiu..4. Vega SOCED PI.5. CSU ISA Piteşti6. “U” Carboch. Cj.7. Herlitz Tg. Mureş8. Rapid Bucureşti9. Politehnica laşi10. Romrad. Bv.11. ELBA Timişoara12. Cimentul Fieni
FEM IN IN 10 10 o
8 8 7 5 5 4 33 '2 2
223556 778 8
682:512 20 775:542 18 754:615 18 809:663 17 661:680 15 679:711 15 619:613 14 671:778 13 579:663 13 490:762 12 542:749 12
MASCULIN1111 -
11111111111111111111
10 9 9 8 7 6 > 4 4 3 3 2 1
122345 778 8
'910
1011:658993:774887:789853-738.791:740878:783797:908847:912911:1060824:995700:937732:932
212020191817151514131312
Mircea Ion RADU
iMementoi19 ianuarie
• Continuăm rememorarea lo tu r i lo r - “ Ş e p c ilo r-ro ş ii”
DE IERI,
CFR ŞI-A MUTAT CARTIERUL GENERAL LA VATRA DURNEI!Ieri, la ora 12.30, delegaţia CFR-ului a plecat
spre Vatra Domei unde, timp de nouă zile, echipa- va susţine, un'stagiu de pregătire în vederea reîncărcării la maximum a bateriilor pentru o abordare optimă, serioasă a re tu ru lu i de campionat. Chiar dacă gruparea feroviară nu şi-a schimbat, în mare, obiectivele pentru această
aflat prin intermediul presei. Sînt practic străin de acest capitol. llie Lazăr nu a venit să discute' nimic cu.mine.”
Revenirea acasă a delegaţiei feroviare este programată pentru data de 26 ianuarie. Jucătorii vor avea liber în 27.şi 28, iar din 1.02 şi pînă în 3.03 CFR va susţine un număr de 11 jocuri cu
ediţie, este totuşi primordială menţinerea caracter amical, un adevărat tur de forţă. Iată jucatonlor în priză. Conducerea tehnică^alcătuită programul jocurilor de verificare, cu orele de din principalul’ Octavian Albu şi “ secundul” , disputare:
orea Cîrlan) a deplasat pentru cantonamentulde la Vatra Domei un lot de 27 de fotbalişti,
rin re aceştia se află şi cîţiva ju n io ri de şi formaţi în . pepiniera '
de randamentul şi potenţialuleste bun o06! ,tetlnic‘eni vor reţine ceea ce
o ~ , r “ '“ P tHes-dmlclc Mircea U ilaj
K K s s t r ?“ r !,“ condiţii diidei mai marM» a ■ In altă ordine defăcute zilele trecute a întf rit declaraţiile CFR a lui llie Lazăr- “ î ă mne? ™ ’E
1.02: Victoria Someşeni - CFR (ora 11) '3.02: “ Unirea Selena” Dej - CFR (ora 11) 7.02: CFR - Minerul Ocna Dej (ora 11) 10.02: CFR - “ Unirea Selena” Dej (ora 11) 14.02: CFR - Olimpia Satu Mare (ora 12) 17.02: Olimpia Satu Mare - CFR (oră 12) 21.02: Sticla Arieşul Turda - CFR (ora 11) 24.02: Minerul Ocna Dej - CFR (ora 11) 27.02: CFR - Apullum Alba lulia (ora 11) 1.03: Apullum Alba lulia - CFR (ora 11) 3.03: CFR - Sticla Arieşul Turda (ora 11).
Cristian FOCŞANU
înaintea no ilo r sezoane din a doua jumătate a secolului trecut, în vederea re luă rii campionatului. Iată lo tu l cu care s - a ' ' p re g ă tit “ Universitatea” C luj pentru barajul de acum 55 de ani, în vederea cam piona tu lu i d iv iz ionar “ A ” 1946-1947 (după cum se ştie, cele patru
echipe clujene; “ U ” , Ferar, “ D e rm a ta ” ş i “ V ic to r ia ” urmau să decidă în tre ele două locuri în plutonul de 16 echipe: C ris te a , Săbăslău ( p o r ta r i ) , S t ra ja ,M e d re a I I , D u m it ra ş , L u c a , J o ja , R ă d u le s c u , C o rio lan , C om an, Borzan ( fu n d a ş i ş i m i j lo c a ş i) ,
Ţ ă ra n u , R om an , M edrea I I I , T o n y D a s c ă lu , D u m it ru J ifc o v ic i, Sever C o ra c u ( în a in ta ş i) .A n tre n o ru l ech ipe i a fost M a rk o s Im r e , fo s t in te rn a ţ io n a l m a g h ia r, a tacan t a l fo rm a ţie i “ Bocskai” Debrecen.
LASZL6 Fr.
VESTI PENTRU UNDITARIFERIŢI-VA DE FALŞII CONTROLORI!
Intr-Un grupaj anterior atenţionăm pescarii sportivi că s-au intensificat acţiunile de control a permiselor de pescuit cu viza pe anul curent 2001. S-au intensificat acţiunile de control pentru •faptul că, din păcate, mai există braconieri, respectiv dintr-o condamnabilă comoditate unii pescari sportivi au uitat să treacă pe la asociaţie pentru a-şi viza permisul. De această dată atenţionăm asupra faptului că pe lîngă controalele efectuate de paznicii asociaţiei (la lacurile
Floreşti a fost surprins în zonă efectuînd controale erijîndu-se în salariat al Â.J.P.S. (asta după ce el fusese surprins în flagrant cu viza de pescuit pe 1996 măsluită). Clar şi la obiect: paznicii se legitimează cu ordine de serviciu (legitimaţii vizate pe anul 2001), iar echipele mixte cu legitimaţii de control vizate pe anul 2001 (astfel de legitimaţii existînd şi pentru reprezentanţi ai asociaţiei cu acest drept).
SOLUNARELE ‘ Prognoza solunarelor prezentată, ca de obicei,
de Marius Gherghel: “ Săptămîna 20-26 ianuarie debutează cu o zi “ roşie” (şanse foarte bune) sîmbătă, 20, continuă cu două zile “ albastre” (şanse bune) duminică, 21 şi luni,' 22. Urmează
administrate şi repopulate de asociaţie), de echipe , o zi “ neagră” (şanse schimbătoare) marţi, 23,de control mixte alcătuite din persoane din după care, la rînd, trei zile “ roşii” miercuri, 24,conducerea asociaţiei şi reprezentanţi ai ordinii jo i, 25, şi vineri, 26. Asta-i prognoza” . Numaipublice, s-au întîmplat şi s-ar putea întîmpla să că din cauza-condiţiilor neprielnice prea puţiniapară falşi controlori care acţionează la modul îşi vor încerca şansa. Celor puţini urarea'“ F irsingular sau în “cuplaj” cu un complice. Anul întins!” • ’trecut, de exemplu, individul Dumitru Crişan din Victor PESCARU
i ■ 1 * 4 _ h.~<* »>»*"«* v„ j
V J J *J.. ✓ ._ J
4®kA8li ■ pi'*'I j- i i.
S f i i "J Lj U
Acest proiect a fost adoptat de Parlament în / urma medierii între Senat si Camera Deputaţilor.
Începînd cu miercuri, în termen de 5 zile, proiectul poaţe fi contestat ia Curtea Constituţională. Cum o astfel de intenţie a fost deja exprimată de PRM, este de aşteptat ca intrarea legii în vigoare să fie amînata. După
. rezolvarea eventualelor contestaţii, proiectul legii este trimis preşedintelui iliescu spre promulgare.
GapitoluhDispoziţiigenerale
Art. 1 - (1) Imobilele preluate în mod abuziy de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele • preluate de stat în baza Legii nr. I39/I940asupra rechiziţiilor şi nerestituite se restituie, de regulă in na.ţură, în condiţiile prezentei legi.
(2 ) în cazurile în care restituirea în nat&Tâ nu este posibilă, se vor stabili măsuri i reparatorii p rin echivalent. M ăsurile repara to rii prin ech iva lent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinător cu acordul persoanei îndreptăţite, acordare de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, de titlu ri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri băneşti.
(3) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
A rt. . 2 - .(1) în sensul prezentei leg i, p rin imobile preluate jn mod abuziv se înţeleg:
a) imobilele naţionalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industria le , bancare, de asigurări, m in ie re şi de transporturi, precum -şi cele naţionalizate fară titlu valabil;
b) im obile le preluate prin . confiscarea averii, ca urmare a
unei hotărîri judecătoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natură politică, prevăzute de legislaţia penală, săvîrşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist;
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nu lită ţii donaţiei
printr-o hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprie taru lu i sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei d ispoziţii adm inistrative sau a unei ho tă rîri judecătoreşti, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate,'la data publicării, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial;
0 imobilele preluate de stat în baza Legiţ nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi care nu au fost restituite ori pentru care p rop rie ta rii nu au p rim it compensaţii echitabile;
g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este'definit la art. 6 alin.(1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul'juridic al acesteia;
h) orice alte imobile preluate fără t i t lu va lab il sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi cele preluate fară temei legal p rin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat. ■
(2 ) persoanele a le-căror imobile au fost preluate fară t i t lu va lab il îş i păstrează calitatea de proprietari avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a h o tă rîr ii judecătoreşti de restituire, conform prevederilor prezentei legi. .
Art. 3 - (1) Sînt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la . măsuri reparatorii constînd în restituire' în natură-sau, după caz, prin echivalent:
a) persoanele fizice,-proprietari ai imobilelor Ia data p re luă rii în mod abuziv a acestor^; x
b) persoanele fizice, asociaţi ai persoaneL ju rid ice care deţinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv;
c) persoanele ju rid ice , proprietare ale im obile lor- preluate în mod abuziv de stat,
de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după 6 martie 1945;. îndreptăţirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul a rtico l este condiţionată de continuarea activităţii ca persoană juridică pînă la intrarea ţn vigoare a prezentei leg i sau de împrejurarea ca activitatea lor să fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea sâ- şi fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărîre judecătorească, se
■constată că sînt aceeaşi persoană juridică cu cea desfiinţată sau interzisă, precum şi partidele politice a căror activitate a fost, interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă şi-au reluat activitatea în condiţiile legii.
Art. 4 - (1) In cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, dreptul de proprietar se constată sau se stabileşte în cote părţi ideale, potrivit dreptului comun.
(2) De prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii persoanelor fizice îndreptăţite. '
(3) Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sînt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei leg i. Cererea de restitu ire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi. -
Art. 5 - Nu sînt îndreptăţite la restituire, sau la alte măsuri reparatorii persoanele care au p rim it despăgubiri p o tr iv it a c o rd u r ilo r, ' internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie,' enumerate în Anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 6 t (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţeleg terenurile cu sau fără construcţii cu oricare diri destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite im obile p rin
încorporare în aceste construcţii, inc lus iv terenurile fără construcţii afectate de lucrări de inves tiţii de interes public aprobate, da că nu a început construcţia acestora.
(2) Măsurile reparatorii privesc şi utilajele, şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată' cu imobilul, afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.
A rt. 7 - (1) De regulă, im obile le preluate în mod abuziv se restituie în natură.
(2) Dacă restituirea în natură este posibilă, persoana îndreptăţită nu poate opta pentru măsuri reparatorii . prin echivalent decît în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.
Art. 8 - (1) Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi Legea nr. 1/2000.
(2) Regimul ju r id ic al iihobild lor care au aparţinut cu lte lo r religioase sau com unită ţilo r m in o rită ţilo r naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pînă la adoptarea acestor reglementări, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinaţiei acestora. -
C a p i t o l u l u i »
Restituirea in natură sau măsuri reparatorii prin echivalent
Art. 9 - (1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire, şi libere de orice sarcini .
(2) în cazul imobilelor care aveau numai altă destinaţie decît aceea de locuinţă şi care-au fost demolate sau a căror restituire în natură, în tot sau în parte nu este posibilă, restituirea prin
/măsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acţiuni la s o c ie tă ji’ ■ - comercialetranzacţionate pe piaţa de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite . în echivalent de deţinător cu acordul persoanei îndreptăţite.
A rt. 10 - (1) în situaţia im obile lor preluate în mod abuziv si demolate total sau
parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, urmînd a se respecta docum entaţiile de. urbanism legal aprobate, iar pentru construcţiile demolate şi
■ terenurile ocupate, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
. (2) în cazul în care peterenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au rid ica t construcţii, persoanaîndreptăţită poate obţine restituirea în natură a părţii de tren rămase libere, urmînd a se respecta documentaţiile de urbanism legal aprobate.
(3) Se restituie în natură terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate în condiţiile legii după 1 ianuarie 1990, precum şi construcţii uşoare sau demontabile.
(4) în cazul im ob ile lo r preluate în mod abuziv şi distruse ca urmare a unor calamităţi naturale, persoana îndreptăţită beneficiază de restituirea în natură pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii -pentru acesta se stabilesc în echivalent.
(5) Dispoziţiile alin (4) se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechiziţionate, în baza Legii nr. 139/1940, şi distruse în timpul războiului, dacă nu au primit despăgubiri.
(6) Valoarea corespunzătoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data dem olării, actualizată cu indicele inflaţiei la data plăţii efective.
(7) Valoarea terenurilor, precum şi a cons truc ţiilo r nedemolate preluate în mod„ abuziv, care nu se pot restitui' în natură, se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare.
(8) în situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), măsurile reparatorii în echivalent sînt cele prevâzute-de art. 9 alin. (2), la alegerea; persoanei îndreptăţite. -
(9).în situaţiile prevăzute la alin. ( I ) , (2) şi (4), .pentru imobilele care aveau numai altă
, destinaţie decît aceea de locuinţă, măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2). ^ -
A rt. 11 - (1 ) ‘'Im ob ile le expropriate şi ale căror, construcţii nU au fost demolate
. se pot restitui integral.îri natură persoanelor îndreptăţite, dacă.nu au fost înstrăinate cu respectarea d ispoz iţiilo r legale. Dacă persoana îndreptăţită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea .unei sume reprezentînd ■ valoarea' despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei.
c
JVî i
airînIai nP rc c
(2) în cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentni care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în
' natură cu construcţiile rămase, iar pentru construcţiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana îndreptăţită a prim it c despăgubire, restituirea este condiţionată de rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii primite şi valoare: construcţiilo r demolate, actualizată cu indicele inflaţiei.
(3) în cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispusexproprierea ocupă terenul parţial, persoana îndreptăţită | pe poate obţine restituirea în naturi | pc a părţii de teren rămase libere, f pentru cea \ ocupată A. ^construcţii noi şi pentru cea '.a necesară bunei u tiliză ri a f acestora, măsurile reparatorii l e i stabilindu-se în echivalent.
(4) în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcţional întreg terenul afectat, măsurile reparatorii se stabilesc ir echivalent pentru întregul imobil
(5) Valoarea construcţiilor expropriate în vederea demolări' se stabileşte potriv it actelor normative în vigoare la data exproprierii şi se actualizează co indicele inflaţiei la data plaţi! efective.
(6) Valoarea /terenurilor aparţinînd ' imobilelor expropriate în vederea demolării se stabileşte po triv it actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi. . : :
(7) în situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), valoarea măsurilor repa ra to rii" îf- echivalent se stabileşte prin scăderea valorii actualizate despăgubirilor primite pentru t ^ teren,; respectiv pentruj s j construcţii, din valoarea!.^ corespunzătoare a părţii d inţ-p imobilului expropriat - teren şi; T( construcţii - care nu se poate ■ q ] restitu i în natură, stabilită, ; potrivit alin. (5) şi (6). I p
(8) Pentru situaţiile prevăzute 0 la alin.'(2), (3) şi (4), măsurile. C( reparatorii p rin echivalent a constau în acordarea de titlu ri u de valoare nominală-folosite p exclusiv în. procesul de p privatizare sau în acţiuni, la p societăţi * com erciale e tranzacţionate pe Piaî? d e \
. capital, în funcţie de persoanei îndreptăţite. . Ji
(9) în situaţiile prevăzute la d alin. (2), (3) şi (4), pentru p imobilele care aveau numai altă destinaţie decît aceea de£l locuinţă, măsurile reparatorii111 prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).
jp i" p i
v ; e : Pi s<
j t r . e ;
•Pii
| i n
| p i
• p:P
îc c
| o•‘G4pr'eld ţ
1p f- r iidiarsi r
A IC I ar putea fi reclama dumneavoastră stm .
? V\* ifc \V 4 __
.. f . *i
m ***V - - n r * .
l î S r t l Bna I t f i l i i i «u h t s u k r
A r t. 12 > (1) în situaţia im o b ile lo r preluate cu titlu valabil, deţinute de stat, de-o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică," dacă persoana îndreptăţită a prim it o despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentînd n valoarea ■ despăgubirii primite, actualizată ' cu indicele inflaţiei.
(2 ) Persoana îndreptăţită poate opta, în situaţiile prevăzute la alin. (1), în cazul în care despăgubirea primită nu a fo s t corespunzătoare valorii im o b ilu lu i, pentru completarea în echivalent a despăgubirii de I a v a lo a re a actualizată cu in d ic e le inflaţiei a despăgubirii p r i m i t e pînă la valoarea corespunzătoare, a imobilului.
(3 ) Valoarea corespunzătoare p e n tru construcţii se stabileşte p o tr iv it prevederilor art. 11 alin. C5), ia r cea- pentru teren se,
--S ^ ile ş te potriv it prevederilor i u t i i -alin. (6).
g (4) Măsurile reparatorii prin {{e ch iva le n t pentru situaţiile jiprevăzute la alin. (2) se stabilesc [.p r in acordarea de titlu ri de ; va lo a re nom inală folosite : 'e x c lu s iv în procesul de S p riva tiza re sau în acţiuni la i s o c ie tă ţi comerciale
tranzacţiona te pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite.
A rt. 13 - (1) în cazul im o b ile lo r restitu ite prin
|p ro c e d u r i le administrative | prevăzute de prezenta lege sau :! prin hotărire judecătorească, sînt
aplicabile prevederile privind ţ! contractele de închiriere din j O rdonanţa ,de urgenţă a ‘ Guvernului nr. 40/1999 privind '/protecţia chiriaşilor şi stabilirea /c h ir ie i pentru spaţiile cu icdestinaţia de locuinţe. ••-ţ (2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în -matură, ocupate de misiunile diplomatice,-oficiile consulare,
j ^reprezentanţele organizaţiilor ] in ternaţionale intergiiverna- j mentale acreditate în România I ş i de~personalul străin al • !;' acestora, se prelungesc de drept !: pentru o perioadă de-5 ani, cu h renegocierea celorlalte clauze
ale contractului. ; •; Art. 14 - (1) Dacă imobilul
> prevăzut la art. 13 alin. (1) face e ob iectu l unui contract de e- concesiune, locaţie de gestiune, : iţ asociere în paticipaţiune sau ai ri unei operaţiuni de leasing,:e persoana îndreptăţită poate opta e pentru restituirea în natură sau !a pentru măsuri reparatorii în e echivalent. -e v / 2 ) în situaţia opţiunii pentru ‘
în natură, persoana M*epfaţita, se va subroga în
la drepturile statului sau ale :u persoanei juridice deţinătoare în tăcontracţde prevăzute la alin. ie ^ l j , dacă aceste contracte au fost rijincheiate potrivit legii. ‘■sc Art- 15 ' (1) Contractele de.
închiriere prevăzute la art.. 6 din Ordonanţa de urgenţă; a Guvernului nr. 40/1999 se" vor încheia pentru o perioadă'de 5 ani; în cazul în care chiriaşului i se pune îa dispoziţie o altă locuinţă corespunzătoare, acesta este obligat să elibereze de îndată locuinţa ocupată. -..(2 ) Neîncheierea noului
contract de închiriere, în cazul prevăzut de art. 9 şi 10 din Ordonanţa de - urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, cauzată de neînţelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretenţia acestuia de restrîngere a suprafeţei locative pentru persoanele prevăzute la art. 32 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere pînă la încheierea noului contract.:
(3) Pentru chiriaşii persoalie fizice din imobilele restituite în natură, precum şi'pentru cei din ' locuinţele prevăzute fa art. 26 alin.- (1) din Ordonanţa de .urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, ale căror venituri nete lunare: pe membru de familie se situează între venitul mediu net lunar, pe economie şi dublul acestuia, n ive lu l'm ax im a l , chiriei nu poate depăşi 25% din venitul net lunar pe familie. Dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/ 1999 se aplică în mod corespunzător. în cazul în care chiria astfel calculată este măi mică decît cea calculată potrivit art. 26-30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impozitul pe teren şi'clâdire, de impozitul pe chirie şi este exonerat de răspundere pentm obligaţiile ce-i revin pe durata contractului de închiriere respectiv.
(4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în Legea nr. 42/1990, Legea nr. 44/1994 şi în Decretul-lege nr. 118/1990 la efectuarea .". schimbului obligatoriu prevăzut la Capitolul' 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, locuinţa oferită trebuie să. asigure condiţii de folosinţă sim ilare celor existente în locuinţa deţinută.
(5) .Chiriaşii- ale căror contracte de închiriere nu s-au re înnoit pentru motivele prevăzute la art. 14 alin. (2) lit.a) şi b) d in Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/ 1999 au prioritate la acordarea înlesnirilor prevăzute de Legea locu in ţe i - n r r 114/1996, republicată, precum şi a celor prevăzute de Legea nr 152/ 1998 p riv in d . înfiinţarea Agenţie i Naţionale ] in tru Locuinţe. ' *
A rfl 16 - (1) în si ja ţia imobilelor ocupate de 1 nităţi
bugetare din învăţămînt, din sănătate, aşezăminte social-
' culturale sau de in s titu ţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de m isiun i diplomatice, o f ic ii consulare, reprezentanţele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul- cu rang diplomatic al acestora,-necesare continuării activităţilor de înţeles public, social-cultural sau obştesc, foştilor'proprietari li se acordă măsuri ' reparatorii p rin echivalent, în condiţiile prezentei legi. .. .f ;
(2) Ministerele de resort, precum şi celelalte instituţii publice interesate vor propune, iar guvernul va stabili, prin hotărire, imobilele.ee nu Vor fi retrocedate în natură şi pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1).
(3) în cazul în care imobilul nu mai este necesar potriv it scopului legal stabilit, foştii proprietari care beneficiază de măsuri reparatorii .p rin echivalent, în cazurile prevăzute la alin. (1), vor f i notificaţi pentru a opta în viitor pentru restituirea în natură. în aceste cazuri, persoanele beneficiare de măsuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilo r sau ■ serv ic iilo r, actualizate cu rata inflaţiei. -
(4) Dispoziţiile alin. ( I) şi (2) nu se aplică imobilelor preluate fară titlu valabil.
(5) Litigiile se soluţionează potriv it dreptului comun, cu celebritate. •
A rt.-17 - (1) Statul, precum şi instituţiile publice, unităţile de învăţămînt sau aşezămintele social-culturale, care ocupă, im ob ilu l cu contract de închiriere au' drept de preempţiune la cumpărarea acestuia. - -
-(2 ) acest drept se poate: exercita, sub sancţiunea decăderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificării privind intenţia de vînzare.,
(3) Notificarea se face prin executorul judecătoresc, potrivit - legii.
(4) Contractele de’ vînzare-, cumpărare încheiate cu încălcarea dreptului de preempţiune sînt lovite de
•nulitate. rt. 18 - (1) Măsurile
reparatorii se stabilesc numai în ' echivalent şi în următoarele cazuri:. a) persoana îndreptăţită era asociat la persoana juridică proprietară a im obile lor şi active lor la data preluării acestora. în mod abuziv, cu excepţia cazului în -care persoana îndreptăţită era unic asociat • sau persoanele îndreptăţite asociate erau membri ai aceleiaşi fam ilii;. '
b) imobilul nu mai jşxTstă la data in tră r ii în yîgoare a prezentei legi, .cu excepţia imobilelor distruse ca urmare a unor calamităţi naturale; ',
c) îmobîlul a fost transformat, astfel încît a-devenit tfn imobil liou.în raport cu cel preluat,
. dş-că' părţile nu au convenit altfel.
d) imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995.
■ Art. 19 - (1) Persoanele care au p rim it despăgubiri în condiţiile Legi nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei jurid ice a unor im obile cu destinaţia de locuinţe ţrecute în proprietatea statului pot solicita numai restituirea în natură, cu obligaţia re tu rnării . sumei reprezentînd despăgubirea
' primită, actualizată cu indicele inflaţiei, dacă imobilul nu a fost vîndut pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) în cazul în care persoana îndreptăţită a optat pentru despăgubiri şi imobilul a fost vîndut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoana- îndreptăţită are dreptul la măsuri ‘ reparatorii p rin echivalent pentru valoarea corespunzătoare a întregului imobil, teren şi construcţii. Dacă persoanele îndreptăţite au p rim it despăgubiri, ele au dreptul la diferenţa între valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei, şi valoarea corespunzătoare a imobilului, care se acoperă prin acordareâ de titluri de Valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau priri acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite. Dacă persoanei îndreptăţite i s-a s tab ilit despăgubirea .- p o tr iv it prevederilor Legii nr. 112/1995 şi nu a încasat-o, valoarea astfel stabilită i se va acorda în despăgubiri băneşti, iar. diferenţa pînă la valoarea corespunzătoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de t it lu r i de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţi comercialetranzacţionate pe- piaţa de capital, în funcţie de opţiunea acesteia. .
(3) în cazul în care valoarea^ despăgubirii nu a fost încă stabilită potriv it prevederilor Legii nr. 112/1995, calculul şi plata măsurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2).
(4) Persoanele îndreptăţite care nu au form ulat cereri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, precum şi cele ale căror cereri au fost respinse ori nu au fost soluţionate pînă la
data in tră r ii în vigoare a prezentei legi aii dreptul de a formula o asemenea cerere în condiţiile pi-ezentei legi. :
C ap ito lu lu i
Proceduri de restituire
Art. 20 - (1) Im obilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sînt deţinute la data in tră r ii în vigoare a prezentei leg i de o regie autonomă, o societate sau companie naţională, o societate.
. comercială la care statul sau o autoritate a adm in istra ţie i publice centrale sau locale este acţionar sau asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, vor f i restitu ite persoanei îndreptăţite, în natură, prin decizie sau, după caz, dispoziţie motivată a organelor de
! conducere ale un ită ţii deţinătoare. • . •
(2) Prevederile alin. (1) sînt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală o ri o organizaţie cooperatistă este acţionar sau asociat minoritar al • unităţii care deţine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai .
;mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a. cărui restituire în natură este cerută,. . "
(3)în cazul p rim ă riilo r, restituirea în natură sau prin- echivalent către, persoana îndreptăţită se. face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a primarului general ăl municipiului Bucureşti./ (4) P rin excepţie de l a - dispoziţiile alin. (1) şi (2), în cazul bunurilor deţinute de o organizaţie . cooperatistă, persoana îndreptăţită poate opta şi pentru măsuri reparatorii prin echivalent constînd’ în compensare cu alte bunuri ori Servicii sau despăgubiri băneşti.
A rt. 2 1 - - (1) Persoana îndreptăţită va n o tifica , în ’ termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, 'persoana - ju r id ic ă deţinătoare, solicitînd restituirea în natură a imobilului. în cazul în care sînt solicitate mai multe imobile, se va face cîte o notificare pentm fiecare imobil.
(2) Notificarea va cuprinde, denumirea şi adresă persoanei notificate, elementele .de , Identificare a persoanei îndreptăţite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum şi valoarea estimată a acestuia.
(3) N otificarea va . f i comunicată prin executorul judecătoresc de pe Iîngă - jude'cătoria în a cărei
circumscripţie teritorială se află imobilul solicitat sau în a cărei circumscripţie îşi are sediul persoana juridică deţinătoare a im o b ilu lu i. E xecu to ru l' judecătoresc va în re g is tra . notificarea şi' o va comunica persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării.
(4) Notificarea înregistrată face dovada deplină în faţa oricăror au torită ţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresată altei unităţi decît cea care deţine imobilul.
(5) Nerespectareatermenului de 6 lun i prevăzut pentru trim iterea n o tif ic ă r ii atrage, pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
A rt 22 - Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestă această calitatea vor fi depuse ca anexe ale'notificării, o dată cu aceasta, său în termen de cel mult ÎS luni de la-intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 23 - (1) în termen de 60 de z ile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de Ia data depunerii actelor doveditoare po triv it art. 22, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe, prin decizie sau, după caz, dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură.
(2) Persoana îndreptăţită are dreptul să susţină în faţa organelor de conducere ale unităţii deţinătoare cererea de restituire în natură. în acest scop, ea va f i invitată în scris, în tim p u til, să ia parte la lucrările organului de conducere al unităţii deţinătoare.
(3 } Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată se comunică persoanei îndreptăţite în termen de cel mult 10 zile de Ia data. adoptării.
(4) Decizia sau, după caz, d ispoziţia de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada p rop rie tă ţii persoanei îndreptăţite asupra acestuia, are forţa probantă a unui înscris -autentic şi constituie titlu'executoriu pentru punerea în posesie, după . îndeplinirea form alită ţilor de publicitate imobiliară. -
(5) Decizia sau, după caz, _ dispoziţia prevăzută la alin. (4) trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data prim irii ei de către persoana, îndreptăţită. '* -■
(6) Prevederile alin. (1) - (5) sînt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari potrivit ari. 20, alin. (3).
Urmare în numărul f de mîine
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI: 431.367.
Şcoala de muzică corală, d e declamaţie şi literatură a
* - Societăţii Filarmonice.
J l i f ' 'u 1
Condiţii şi un confort civilizat pentru bolnavi
Spitalul C linic Judeţean Cluj este o instituţie de elită a medicinei româneşti.1
- C lăd irile ' “c lin ic ilo r”, cum Ie cu n osc; , clujenii, au fo s t construite în urmă cu un .seco l. In cadrul spitalului există s e c ţ i i-
1 pentru toate specialităţile medicale, în care: trudesc pentru sănătatea celor suferinzi i
c a d r e 1 m ed ica le universitare, m edici -J ■; renumiţi, de un înalt profesionalism, şi 1
p e rso n a l a u x ilia r care se ocu pă de ■; > p r o b le m e - s o c ia le ş i adm in istrarea \ . bunurilor spitalului. Aici există peste 2.200 '] i de paturi: Şi este o "rampă de lansare ;; bază de învăţăm înt a U niversităţii de
M editină ş i Farmacie “Iuliu Haţieganu ■ unde s e p re g ă te sc m iile de studenţi ;
medicinişti. ;; La o discuţie cu domnul ec. Ovidiu ■> PETRAN, director economic al spitalului, '
am abordat cîteva probleme sociale cu • căre se confruntă Spitalul clinic acum, la ,- început de mileniu. : :
- Cu ce v re ţ i să începem, domnule director? Sau mai precis “ ce vă doare” acum, la început de an?
- Dacă ne referim la domeniul de activitate pe care îl coordonez în cadrul spitalului,- problema cea mai gravă sînt banii care sînt alocaţi pentru hrana bolnavilor. 16.300 Iei/ bolnav/zi nu sînt suficienţi dacă ne raportăm la preţurile alimentelor ce cresc de la o zi la alta. Dar... ce să facem cu banij puţini alocaţi pentru hrană? încercăm să ne descurcăm.
- Cu ce p r o b l e m e vă mai confruntaţi?
- Cu o_sumedenie. Începînd cu aprovizionarea cu alimente şi medicamente şi terminînd cu asigurarea utilităţilor. Datorită “ îmbătrînirii” clădirilor, instalaţiile sanitare ne creează mari probleme. Facem ţot ce este posibiî să asigurăm cu căldură şi apă caldă toate saloanele şi spaţiile spitalului.
- Ce aţi făcut pentru a m ări gradul de confort al bolnavilor?
•: încercăm să renovăm şi să modernizăm toate clădirile. Conducerea spitalului, în limita posibilităţilor financiare, a luat măsura de a renova o parte a clădirii. Cea mai mare centrală termică a spitalului a fost dotată cu
’ două cazane performante fabricate în Anglia. Am reuşiţ să finalizăm lucrările în interiorul Clinicii Medicală I şi sînt în stadiu avansat lucrările de reparaţii şi de renovare a spaţiilor' din Clinica de Neurochirurgie.
- Văd că toate se învîrt în ju ru l banilor?- Cam aşa ceva. în funcţie de fondurile ce
le vom primi în acest an, vom renova şi exteriorul celor două clădiri: Medicala I şi Neurochirurgia. Avem în perspectivă şi alte investiţii: reparaţii capitale la Clinica ORL, Clinica Medicală II, Clinica Chirurgie II şi Clinica de Nefrologie, înlocuirea traseelor de agent termic şi menţinerea în s.tare de funcţionare, a tuturor instalaţiilor din cadrul spitalului. încercăm pe cît posibil să creăm condiţii şi un confort civilizat pentru bolnavi.
Vasile MOLDOVAN
109 şcoli din judeţul Cluj au doblndit statutul de unităti reprezentative
Rezultatele . evaluării instituţionale efectuate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj (IŞJ), pe parcursul lunii decembrie a anului trecut, au relevat faptul că din cele peste 800 de unităţi şcolare de pe raza întregului.judeţ, 126 au obţinut punctajul necesar dobîndirii statutului de unitate şcolară reprezentativă. Întrucît în unele dintre aceste unităţi lipsesc posturile didactice sau pur şi simplu nu au so lic ita t reprezentativitatea, IŞJ a propus'Ministerului Educaţiei Naţionale o listă care cuprinde doar 109 dintre instituţiile de învăţămînt care au obţinut punctajul. De menţionat că dintre acestea, trei sînt din mediul rural iar restul din mediul urban. P o triv it inspectorului şcolar general adjunct, Torok Ferencz, rezultatele evaluării folosesc atît inspectoratului, care în funcţie de situaţia existentă îşi poate realiza obiectiv proiecteîe de
dezvoltare, cît şi pentru unitatea şcolară care, de asemenea, îşi poate crea planul propriu de dezvoltare, implicit, rezultatele evaluării presupun şi o ierarhizare obiectivă, a u n ită ţilo r de învăţămînt. Astfel părinţii, în funcţie de ierarhizarea care se impune de la sine, îşi pot orienta mai corect copiii spre una sau alta dintre şcoli. Evaluarea instituţională se face, de regulă, pe anul şcolar în curs, pe baza unor fişe tip adaptate la sistemul de învăţămînt şi este valabilă pentru anul următor şcolar. Punctajul minim necesar pentru dobîndirea statutului de unitate şcolară reprezentativă este de 225 de puncte. Punctajul maxim obţinut în “urma evaluării a fost de 368 de puncte. Torok Ferencz spune că între criteriile de evaluare au avut o mare importanţă: efectivele .(calificate, sau nu, şi gradul din învăţămînt); rezultatele la învăţătură, d isc ip lină , sau
FerenczTSrpk - Vinspector general şcolar *,, . adjunct al IŞJ Cluj I ; . !
rezultatele de la finalul ciclurilor de învăţămînt; dotarea de care dispune unitatea; aspectele manageriale şi programele de dezvoltare; aspecte curiculare etc. Evaluarea instituţionala, pentru anul şcolar în curs •{ relevat în special un sa!p calitativ faţă de anul trecut cîr.f au obţinut statutul de unitate âî : învăţămînt reprezentativă do-[ 71 de şcoli.
Cătălina VLAI
Ploaie cu razii în judeţ
• în numai două zile au fost aplicate amenzi de aproape 100 milioane lei •-Poliţiştii clujeni au declanşat
în aceste zile mai multe razii la nivelul judeţului, avind ca scop prevenirea activităţilor comerciale ilicite, a infracţiunilor la Legea circulaţiei, precum şi depistarea unor infractori. Astfel, în urma acţiunilor de miercuri şi jo i, au fost
■ sancţionate 593 de persoane, în cazul cărora s-a constatat că au desfăşurat comerţ ilegal, 19 care nu au respectat ordinea publică, iar 85 au fost depistate că nu aveau forme legale de şedere în C luj-Napoca. în aceste cazuri poliţiştii au aplicat amenzi în valoare de 94 de; milioane de lei.
Una dintre acţiunile apreciate de opinia 'p u b lică au fost verificările făcute în rîndul ţiganilor aurari şi al bişniţarilor. Deşi au fost ridicate peste 40 de persoane, poliţiştii au reuşit să confişte doar 50.000 de lire italiene şi 120 de grame de aur. Acest semieşec a fost cauzat de buna organizare care există în rîndul celor care fac comerţ cu aur şi valute în zona Hotelului Continental şi în faţa magazinelor de bijuterii. Totuşi, poliţiştii au reuşit să captureze
. trei persoane date în urmărire, care se sustrăgeau de la cercetarea penală, să pună în aplicare patru mandate de închisoare contravenţională şi să ducă 42 de persoane la sediu pentru lOarea în. evidenţe prin fotografiere şi amprentare.
Pe linia respectării regulilor de circulaţie au fost amendate cu 51 de milioane de lei 272 de contravenienţi. Precizăm că acest gen de acţiuni vor continua şi în zilele următoare.
. Cosmin PURIS
Conferinţa Naţională a Prison Fellowship RomaniaAstăzi, la ora 15, la Hotel “Napoca”, se vor deschide lucrările Conferinţei Naţionale a Priscj
Fellowship Romania. Scopul acestei întîlniri este instruirea liderilor voluntari care lucrează | penitenciare. Se vor prezenta teme ca: Motivaţia în munca voluntarilor; Activitatea voluntarilor opinia Direcţiei Generale a Penitenciarelor din România; Prezentarea principalelor proiecte ale Misiur|j Creştine pentru Închisori din România; Centrul Creştin pentru copii expuşi infracţionalităţii; Serviri. de Probaţiune; Azilul de noapte şi Centrul creştin pentru copiii străzii; Centrul de caritate şi reintegrară socio-profesională a persoanelor eliberate din penitenciar şi Centrul de caritate şi reintegrare soric-P profesională şi Grupul suport al Alcoolicilor*Anonimi. L
O E X C U R S I E RE D U N Ă R E R I M A L A B R A T I S L A V A (I ?i I I )Sfirşit dc mai 1967. Am fost într-o
excursie dc 8 zile pe Dunăre. Ruta: Giurgiu - Tumu Severin - Belgrad - Novisad - Budapesta - Bratislava. Aveam 1.700 dc lei salariu, iar excursia m-a costat 1.200 le i! Şi în ce cond iţii! Nc-am înscris la OJT, împreună, trei scriitori, să zic, în devenire: Constantin Cubleşan, NcgoiţăTrim ie şi mai jos semnatul. Am mers cu trenul la Bucureşti pe banii noştri, apoi de acolo la Giurgiu cu un autocar. N i s-a făcut vama: noi trei am scăpat uşor, aveam nişte sacoşe m ici cu schimburile necesare. A lţ i tovarăşi de drum cîte 3 valize şi 3 sacoşe. Cei mai mulţi maghiari. Duceau la rudele lor din'Ungaria salam de vară, de Sibiu, slănină afumată, conserve cu şuncă şi came de porc şi fasole, plus multe sticle de coniac. La noi era atunci un belşug fară margini. Vameşii din Giurgiu s-au minunat-, văzînd* atîtea... salamuri şi cărnuri. Au. taxat greutăţile în plus, au confiscat din ceea ce era prea mult, le- a mai rămas şi lor cîte o sticlă de coniac;..
Ne îmbarcăm pe vasul de croazieră Olteniţa. Are două punţi, două baruri, ■sală de dans, televizor color, un lux care ne lasă cu gura căscată; cabine elegante, comode, aşternuturi cum n-am mai văzut. Mai tîrziu, după ce ne-am împrietenit cu echipajul, am aflat că vasul se ducea la Viena, după turişti nemţi şi austrieci, care veneau în Deltă; asta făcea toată vara Olteniţa! Pe noi ne-au dus doar ca să nu meargă vasul gol, ea să acopere ceva din cheltuieli. Dăm toţi banii la un membru al echipajului, care ne dă în schimbul lor jetoane; cu ele ne vom... cumpăra, la bar, bere, cafea, alcool, mîncare, ţigări, tot ce ne va pofti inima!, înfloriseră salcîm ii şi era o vreme superbă, iar noi pluteam lin pe Dunăre, peisajul fiind cuceritor. Pe vas răsunau cele mai frumoase melodii de muzică uşoară, de operă, valsuri celebre... •Stăteam la plajă pe puntea de.sus... Seara am fost inv ită ri ia cină. Cină? Un
banchet. Şi aşa aveau să fie toate mesele: 6-7 feluri de mîncare la prînz, cîte 5 seara, iar dimineaţa autoservire. De fapt, era meniul pregătit pentru străinii ce urmau să vină. Cu noi se făcea- o repetiţie generală! Niciodată nu aveam să mai măhînc 8 zile la rînd atîtea bunătăţi. •
Seara, pe la ora 23, ajungem la Tumu Severin. Ni se spune că stăm vreo patru ore, să trecem dimineaţa, pe lumină, la Cazane! La Tumu mai urcă nişte turişti. Vrem să coborîm, să dăm o raită prin oraş. E interzis. La capătul scării stau grănicerii cu arme; ne explică, oarecum jenaţi, că nu avem voie să punem piciorul pe pămînt. Culmea: în România! N i s-a făcut vama şi nu cumva să, aducem cine ştie ce pe vas. Insistăm. Zadarnic. P riv im ... ţara de pe vas, ca nişte prizonieri! Portul e luminat feeric, în juru l navei noastre patrulează o barcă cu
, motor, nu cumva să se apropie cineva.A doua zi trecem prin Cazane. Dram
de vis, fără egal, muzică, plus televiziunea sîrbă care se prinde ,1a bar. Utilizăm jetoane, bem cafea şi bere, stăm la soare. La graniţă oprim; sirena Olte-' niţei sună degeaba. Comandantul vasului le cere unor marinari: “ Duceţi-vă şi invitaţi-i pe domnii grăniceri să vină; să nu ne ţină. Sigur joacă iar cărţi” .-Trei
(marinari coboară şi vin după cîteva minute însoţiţi de grănicerii sîrbi şi vameşii lor. într-adevăr, jucau băieţii cărţi şi nu se îndurau să întrerupă partida. Ştia bine comandantul cu cine are de-a face. Vameşii fac o percheziţie sumară; grănicerii ne numără şi cercetează fiecarepaşaport. N i se dă drumul............
La Belgrad, coborîm şi facem mai întîi un tur al oraşului cu un autocar. Zărim o coloană de maşini elegante, ultima sţrigare. “ -Cubleşene, zic, văzînd Mercedes-uri, Renault-uri, Opel-uri - e o v iz ită o fic ia lă ! Ne apropiem şi 'eonstatâm uimiţi că era doar o coloană de taxiuri, care aştepta clienţi! Sîntem în Vest, noi ştiind Vestul din auzite. Dar la
Belgrad lumea era elegantă, magazinele pline, strada civilizată/maşini una şi una, curăţenia exemplară. După tur, avem liber pînâ seara. Cei ce vor se pot întoarce pe vas pentru dejun. Batem Belgradul de la un capăt la altul. Ajungem dincolo de Sava, în noul Belgrad; aici e şi Muzeul Naţional de A rtă Modernă. Vrem să intrăm. E 3 dinari intrarea. Noi toţi, eu,. Nego şi T iti, avem 3,75 dinari! Vorbim în hol, tare, liniştiţi că nu înţelege nimeni... La ghişeu o superbă domnişoară, toată numai forme, şi zîmbet, ne spune prin semne cît costă un bilet, ne scrie pe hîrtie. Ne retragem doi paşi. “ -Măi, Titi, spune-i tu ruseşte, să creadă că sîntem ruşi şi nu avem bani, să ne lase pe toţi pe un bilet” . “ Sau spune-i că sîntem ziarişti şi scriitori...” , zic eu. “ -Nu vorbi prostii, se supără Nego, ne compromitem şi mai rău” . Numărăm zadarnic banii, nu ne ajung şi tragem nişte înjurături sănătoase, de-ale noastre, că de-alea aveam! Vrem să ieşim. Fata ne face semn. Ne apropiem şi ea ne spune, într-o frumoasă românească: “ Băieţi, fiindcă sînteţi români, intraţi tară bani. Ştiu că pentru voi e scump” . Întîi, de ruşinea sudalmelor, am luat-o, spre uşă; apoi ne-am întors şi am intrat jenaţi...
Seara, mare necaz: un turist nu s-a mai întors pe vapor! Comandantul şi cei din ju r erau liniştiţi, obişnuiţi cu acest "soi de evenimente. Doar doi inşi se învîrteau înnebuniţi pe vapor. Unul a plecat de două ori în oraş; la ambasada noastră şi la Poliţia din Belgrad. Spre
-miezul nopţii am primit voie să ridicăm ancora. Cei doi erau securiştii care ne însoţeau, griju lii să nu ni se întîmple nimic! .
Ajungem la Budapesta. Vom sta două zile. Se coboară multele bagaje a le '■ colegilor noştri maghiari. Facem un tur' al oraşului. Budapesta e splendidă privită din autocar. Apoi o pornim pe jos. Rămînem cam miraţi: magazinele sînt
goale, o sărăcie tară seamăn, în cele ţ carne, ici-colo cîte o rudă de salar amărît; în rest, nimic. Pîine, cîte c : singur sortiment... Abia acum înţelege’ de ce tovarăşii noştri de drum au ad; valize cu salam, slănină, conserve... (* să ne cumpărăm în afară de ilustrate: ’ nişte baticuri? Instrumente de pescu T Astea există din belşug şi sînt şi iefti: -T Budapesta pare un oraş de provincie, ?• ţ; lîngă Belgrad, pe lîngă luxul şi elegar:;; lui. Trecătorii sînt grăbiţi şi înch:; ; strada cenuşie. Urcăm în Buda şi bem Uj excelentă bere, apoi vizităm Ins-..;' Margareta. Pe Dunăre circulă nave ca ;■* ■: noi la Cluj maşinile străine pe şostj. Cîţiva turişti , de-ai noştri s-au dus st? vîndă în nu ştiu ce piaţă tricotaje î - coniac. Ne-au chemat cu ei! Ce > /i vindem? Noi/ eram doar turişti şi T < număram jetoancle! - • ' I- j
Ajungem la Bratislava după o călător/ '= seducătoare. Nu mai vrem mînca: -ţ “ Ăştia au vrut să ne asasineze pr i mîncare, zice Nego. N-am mîncat a t ] în viaţa mea” .. Eram obosiţi. dormeam decît cel mult 5 ore pe noap:- ; Eram mereu pe punte, la ba r, i ; televizor... .Coborîm la Bratislav: echipajului î i pare rău că nu ne-a d. pînă la Viena. Mai erau doar 60 de k r Dar dincolo era lumea liberă ş i no i tr aveam voie. Straniu. Mai ales că ! Belgrad puteam rămîne cu vapor cu to: Vizităm o dimineaţă oraşul slovac, car seamănă niţel cu Clujul. De pe o co lin : care seamănă leit cu Cetăţuia noastri zărim la orizont Viena...- După-amiaz urcăm în Orient - Expresul Berlin - P ra g - Budapesta - Bucureşti. Aglomeraţie c pe vreme de război. La Budapesta^.; dau mulţi jos, dar imediat uică turiştii negustori, plini de bagaje, ş i & nervi şi de emoţia întîlnirii cu vama. Ni chinuim în compartiment, visînd v a lu r i! Dunării şi serile şi nopţile de v i s ţ puntea Olteniţei...
Viorel CACOVEAN
POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981
1736 - S-a născut englezul James Watt, inventatorul
maşinii cu abur (m. 19/08/1819).
In atenţia criminologilorA devenit deja tradiţie ca în
fiecare an, în .luna mai, Societatea . Română de Criminologie, Criminalistică şi Penologie să organizeze împreună cu Direcţia Generală a Penitenciarelor un simpozion la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Bucureşti-Rahova. în acest an, simpozionul se va desfăşura.în zilele de 24 şi 25 mai şi va avea ca temă p rin c ip a lă . “ Penitenciarul instituţie penală şi educaţioală” La acest simpozion interesant p a rtic ip ă specialişti de c rim in a lis tică , psihologi, asistenţi sociali şi educatori din penitenciarele româneşti . Societatea , Română de Criminologie, Criminalistică şi Penologie, fondată în 1990 şi a f i l ia tă la Societatea Internaţională de Criminologie desfăşoară o bogată activitate de studii şi cercetări în domeniul
■ mfracţionaiităţii, organizează şi participă la reuniuni în ţară şi străinătate, sprijină publicarea lu c ră r i lo r ̂de specialitate valoroase. între preocupările sale constante, cele privind universul penitenciar ocupă un loc aparte. Studiile efectuate de specialiştii în probleme umane din unităţile de detenţie vor fi pub licate şi aduse la cunoştinţa m e m b rilo r acestei societăţi, a flată într-o luptă permanentă cu creşterea alarmantă a stării infracţionale din tara noastră.
SZ.Cs.
- LICITAŢIE DE PROIECTE ONGTîn 31 ianuarie a.c., orele 12,
la B irou l de Tineret al Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport C luj va avea loc licitaţia de pro iecte ale . organizaţiilor nonguvemamentale de' tineret pe trimestrul I al anului în curs.
P o tr iv it unei adrese a M in is te ru lu i T ineretului şi Sportului, pentru acest trimestru se va respecta metodologia prevăzută în “ ÎNDRUMĂTOR- 2000, Condiţii generale pentru finanţarea programelor de tin e re t” , cu următoarele precizări:
1. C o n d iţii/c r ite r ii dee lig ib ilita te pentru ONGT participante:
în ' conform itate cuprevederile HG nr. 6/4.01.2001, art. 3 punctul b), MTS “ sprijină
. acţiunile structurilor asociative de tineret, care corespund ob iective lo r cuprinse în programele ministerului”. Pot participa: a) “ asociaţiuni” (temei legal le p a 21/1924); b) “asociaţii’ (temei legal OG 26/ 2000), pornind de la definiţia termenului “ asociaţie” de către legiuitor.
Prevederile HG nr. 6/ 4.01.2001, art. 3 punctul b) se aplică capitolul II, punctul II. 1, pagina 11.- “ Sînt e lig ib ile . pentru finanţare toate organizaţiile nonguverna- mentale de tineret” (“ Condiţii generale pentru finanţarea programelor de tineret - îndrumător 2000” ).
Organizaţiile nonguverna- . p eptale de tineret interesate sînt
Să-Şi depună cererile de ' n r c f r ? ? iroul de Tineret al
DTSJ Cluj, dm Cluj-Napoca, B- dţd Eroilor 40, etaj III. Ultima zi in care aceste proiecte, pot fi depuse este 29 ianuarie, orele 14. ’
m . tr ipo n
iata autof
Piaţa auto din România a înregistrat o - scădere semnificativă în anul 2000, în condiţiile în care producţia s-a diminuat cu 27%, iar vînzările totale cu 29%, a declarat Paul Schiaucu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).: Confruntaţi cu cererea redusă de pe piaţă, producătorii naţionali de autovehicule au evitat acumularea de stocuri, iar în acest sens au ■ decis restrîngerea, pe anumite perioade, a numărului de zile lucrătoare.
Dacia a produs puţin peste 55.000 de autovehicule, din care' 42.600 au fost autoturisme, iar restul utilitare uşoare, cifră care acoperă doar 64% din producţia anului 1999 şi circa jumătate din realizările anului record 1998, se arată într-o statistică APIA.
în schimb, Daewoo a reuşit » creştere a producţiei cu 15%, ceea ce înseamnă că de pe liniile de fabricaţie ale uzinei de la Craiova au ieşit 20.800 de unităţi. Momentul d ific il de pe piaţa internă a fost depăşit j prkitr-o creştere â exportului, deşi totalul vînzărilor s-a situat cu circa zece procente sub volumul producţiei, astfel că o - bună parte din producţia anului s-a află în aşteptarea cumpărătorilor.
Producţia ARO s-a diminuat cu 13% faţă de 1999, evoluţie considerată de către specialiştii A P IA drept o performanţă raportat la fundalul sumbru al anului şi la situaţia dificilă a constructorului de automobile de la Cîmpulung. -
Vînzările de pe piaţa internă au consemnat un picaj istoric,
anul trecut fiind comercializate . puţin peste ' 84.000 de
autovehicule, din care 66.000 au fost autoturisme. Spre comparaţie, în 1996, statisticile indicau vînzări de peste 118.000 de autovehicule, din câre 96.000 autoturisme. -
Pe de altă parte, vînzările de. autovehicule din import au avut o. creştere constantă, de la numai 700-în ianuarie, la peste 2.000 în ultimele luni ale ănului. Practic, anul 2000 marchează o creştere spectaculoasă a vînzărilor autovehiculelor din import, subliniază APIA. De Ia o pondere pe piaţă de 8,3% în
-.1999, vehiculele din import au atins anul trecut o cotă de 24%. Acest salt este consecinţa dublării efective a importurilor, - pe ' fondul reducerii semnificative-a vînzărilor de
. autovehicule din producţia _ naţională, consideră'APIA.
Pe tipu ri, se remarcă autovehiculele comerciale de peste 3,5 tone, .pentru care au fost realizate vînzări în creştere cu 45%, ceea ce poate constitui o d o ^d ă a începutului redresăni activităţii economice.
Ponderea Dacia pe piaţa autoturismelor a.scăzut de la 71% în 1999, la 59% în 2000, relevă statistica APIA. De altfel, p o tr iv it studiu lui, în tregu l segment de autoturisme d in ' zona.de preţ de sub 5.000 de do lari a suferit o cădere dramatică, Ia numai puţin peste jumătate din volumele anului precedent, explicaţia fiin d diminuarea mult mai accentuată a puterii de cumpărare a clasei sociale din rîndul căreia proveneau, în mod obişnuit, potenţiali cumpărători ai unor.- astfel de vehicule. în zona autovehiculelor cu preţul
cuprins între 6.000 şi 12.000 de dolari vînzările s-au menţinut la cote aproximativ constante, dar s-au produs mutaţii importante- ca structură. Vînzările Daewoo din această zonă de preţuri au fost în mare măsură înlocuite de vînzările de autovehicule din- import, ca urmare a ofertelor de
• preţ avantajoase, dar mai ales a rioii legislaţii a leasjngului. Importantă este" şi scăderea puternică a p re ţu rilo r autovehiculelor din acest segment, cum este cazul Cielo, care s-a ie ftin it de la circa 12.000 de dolari la 10.000 de dolari.
Pe to ta l, vînzările de autovehicule din import au crescut cu 104%. în topul v înzărilo r conduce detaşat Renault, care a cîştigat teren prin preţuri extrem de competitive, în special la autoturismele produse în Turcia. Compania franceză şi-a mărit vînzările de pe piaţa românească ■ de opt o ri faţă de anul precedent. De altfel, aproape toată mărcile din import au profitat de creşterea acestui segment de piaţă, mărindu-şi •substanţial vînzările.
O evoluţie spectaculoasă a fost remarcată şi în zona autoturismelor cu motor Diesel, pentru care au fost înregistrate 6.300 de bucăţi" vîndute, din care .500 ARO, iar restul din import. Exportu l de autovehicule din România a fost constitu it m a jorita r din autoturisme Daewoo. .Uzina de la Craiova a livrat însă la extern doar circa 7.700 de vehicule, Dacia fa exportat 2.300 de - bucăţi, iar ARO numai 300.
Cel mai bine vîndute modele naţionale în 2000 au rămas Dacia Clasic, cu 32.422 bucăţi,
Dacia Novă, cu 4.815 bucăţi, Daewoo Tico, cu 4.344 bucăţi şi Daewoo Mâtiz, cu 3.249 bucăţi. V înzările de. Dacia.. SupeRNova au atins cifra de 2.164 bucăţi. între modelele din import se detaşează Renault Megane, cu vînzări de 2.938 bucăţi, Renault Clio - cu 1.234. bucăţi, Skoda' Octavia - "911, VW Passat - 557, Peugeot 206 - 532, Skoda Felicia - 480, Fiat Punto - 469, -VW Bora - 440, VW G olf - 382, Ford Focus - 376.
Pentru 2001, specia liştii APIA se aşteaptă la o creştere a pieţei auto, pe baza preconizatei relansări economice. Aceasta se va reflecta şi în volumul de vînzări de autovehicule din celelalte segmente, în afară de cel sub 5.000 de dolari, la care va contribu i şi extinderea leasingului. APIA estimează că autoturismele d in producţia naţională vor consemna o creştere de 20%, pînă la 62.000 de . bucăţi, în tim p ce autoturismele din import vor urca cu 40%, pînă la 20.000 de bucăţi.- Şi autovehiculele comerciale uşoare vor înregistra o creştere de 30%, pînă Ia 18.000 de unităţi, la fel ca şi vehiculele comerciale medii şi grele, pentru care se vor consemna 5.300 de unităţi. Dacă aceste evo lu ţii se vor confirma, piaţa totală va ajunge Ia circa 105.000 autovehicule, cu 11% sub realizările anului 1999, dar cu-25% peste nivelul anului 2000. Spre comparaţie, în Polonia piaţa de autovehicule este de circa 650.000 de bucăţi, de circa zece ori mai mare decît în România. Cu 8,4 locuitori la un autovehicul, România ocupă ultimul loc în Europa din punct de vedere al motorizării.
COADAL A * »
“BU 99
Sărăcia în precipitaţii a anotim pu lu i afectează putern ic şi comuna Cuzdrioara. De mai bine de două luni, cartierul “ V iilo r” din loca lita te suferă de cum plita secetă ce îngreunează viaţa a peste 50 de fam ilii din a căror fîntîni a dispărut apa.
Pentru a-şi asigura necesarul de apă locuitorii zonei Cuzdrioara aduc apă de la o distanţă de 2km, adică de la izvorul “ Buna” d in zona Someşană a aşezării.
A z i, z iln ic , cozile sînt in term inabile , cârîndu-se apă în b idoane, găleţi butoaie şi alţi recipienţi ce se transportă cu căruţe cărucioare şi maşini consumul de‘ apă fiind mare atît pentru nevoile casnice, dar mai cu seamă pentru animale.
P rim aru l comunei, N icolae Bâtinaş, face demersuri pe lingă Armată în dorinţa ob ţinerii unei cisterne _ pentru aproviziona acest cartier cu apă po tab ilă , deoarece seceta persistă, iar aria în care debitele scad, creşte zi de zi.
Noroc că la vechiul izvor Buna” apa curge constant
de aproape un secol.Dumitru VATAU
SFATURI PEN TR U GOSPODINEUŞI. Hoţii ştiu să răsucească pe dinafară cheia lăsată în uşă.
Iată ce trebuie să faceţi ca să vă asiguraţi contra spargerilor: îndoiţi în formă de “ U” o sîrmă potrivit de groasă. Dacă aţi încuiat uşa pe dinăuntru, treceţi această sîrmă peste clanţă şi vîrîţi cele două capete îndoite în toarta cheii lăsate în broască.
VESELA DE STICLĂ devine transparentă şi strălucitoare dacă se spală în apă rece, sărată. . • >
URMELE DE DEGETE de pe uşi dispar dacă le frecăm cu un cartof crud. Apoi, ştergem cu cîrpă moale. -
Ce ne facem cu cîinii vagabonzi?
UN FEL DE CONCLUZIEPunct.Pe parcursul a mai multor numere am încercat
să răspundem nevoii cetăţeneşti de a “ pune umărul” la rezolvarea unei probleme importante pentru fiecare din noi: cea a cîinilor vagabonzi. Vrem să spunem de la început că acţiunea n-a reprezentat o campanie de presă” . Asta pentru că - imparţiali cum sîntem - n-am pledat pentru sau contra acestor patrupede. Şi, în limitele decenţei, nici n-am încercat să influenţăm (manipulăm?) opiniile celor, să recunoaştem, mulţi care s-au implicat în demersul nostru.
Aşadar, unii aii fost pentru, alţii contra. Pentru că “eşantionul” n-a fost nici măcar aleator (ţinînd, cont de faptulcă a sunat la redacţie chiar cine a vrut să-şi facă cunoscută părerea şi pentru că nici întrebările n-au fost alcătuite ca pentru un veritabil sondaj de opinie), nu putem să tragem concluzii generalizatoare. Putem însă observa că toţi (cu mici excepţii) sînt iubitori de animale. Numai că cei care doresc “ să nu ne atingem de cîinii vagabonzi n-au nici un fel de soluţii pentru ocrotirea lor, sterlizare, asigurarea banilor necesari întreţinerii şi sănătăţii acestor animale. Pe de. altă parte, tabăra adversă, cei care doresc eradicarea feno'menului au venit cu soluţii ingenioase, pragmatice.
Noi ne simţim obligaţi să spunem ce fac alţii, oameni care au creat o societate despre care noi spunem: avansată! Locuri unde nici un animal nu are ce căuta fără stăpîn! Facem asta pentru că o experienţă bună nu trebuie decît repetată, în condiţiile specifice desigur. Aşadar în ţările din
vestul Europei nu există cîin i vagabonzi. Cei rămaşi din varii motive fără stăpîni sînt internaţi, temporar desigur,'în spaţii special amenajate. Cheltuielile cu aceste locuri nu sînt suportate de contribuabili, ci din donaţii particulare. După îngrijiri medicale, cîinii (şi alte animale) se dau spre adopţie. Dacă din motive de comportament (agresivitate, spre exemplu) sau pur şi simplu pentru că .animalul nu este îndrăgit de oameni care ar dori să-l adopte, se recurge la eutanasie. Asta pentru că nimeni nu are atîţia bani îneît să
‘ întreţină la infinit un astfel de cîine. Şi încă ceva:, din moment ce adopţi un animal, înseamnă că ţi-ai luat responsabilitatea de a-1 hrăni, a-1 ţine în perfectă stare de sănătate şi, nu în ultimul rînd, să faci tot posibilul să nu deranjezi cu nimic -
.semenii. Cîinele trebuie să aibă, obligatoriu, botniţi şi lesă, iar stăpînul o'perie şi făraş pentru imediata înlăturare a urm ărilor unor gesturi fiziologice necesare. Iar prin deranj se înţelege şi lătratul. Cîinii care au asemenea obiceiuri sînt duşi la psihiatrii, iar cei care nu pot f i trataţi, sînt, cu tot regretul, trecuţi în rîndul celor veşnici.
Bun!Recapitulînd, trebuie să spunem că nimeni nu
este obligat să suporte (financiar, olfactiv, auditiv) iubirile altora. Şi că, sperăm, punîrid punct acestui subiect, Primăria şi prganizaţiile de protecţie a animalelor vor cădea de acord, în aşa fel îneît să rezolve odată pentru totdeauna, problema cîinilor vagabonzi. .
Radu VIDA
i i î l îL * Pamint cu magnitudinea de 6,5 grade peR'chţera fost resimţit, ieri, în oraşele istorice Buhara
şi Samarkand, din Sudul Uzbekistanului, însă nu s-au ■ înregistrat victime sau pagube materiale, a anunţat Institutul local de seismologie, citat de AFP.
urmare din pagina î
Poliţiştii de frontieră arădeni au descoperit şi au confiscat aproape trei tone şi jumătate de cafea, introduse ilegai-fn tară
. care erau depozitate într-o locuinţă din localitatea Nădlac’ • a informat, ieri, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră’
Adevărul de C
i i a d i i pNegociatorul-şef pentru
România al Comisiei Europene, Enrico Rasquarelli, â declarat, ieri, că una dintre problemele României este stabilitatea legislativă. . • . . ■• .
Negociatorul Comisiei Europene afirmă că la întîlnirile avute cu miniştrii români care se ocupă de procesul de aderare a României la UE a abordat probleme legate de noile capitole ce vor fi deschise în acest an, în cadrul negocierilor. România are unele atuuri în
neri, 19 ianuarie 20
domenii cum ar fi comerţul exterior, dar şi întîrzieri la capitole precum agricultura sau mediul înconjurător.
Problema esenţială este legată, însă, de stabilitatea legislativă, deoarece progresele înregistrate în unele sectoare economice sau sociale sînt “ demolate” de decizii contrare, care se iau ulterior. în aeeeâşi ordine de idei, Pasquarelli a declarat că procesul de armonizare a aquis-ului comunitar trebuie să continue.
De asemenea, Pasquarelli a precizat că premierul Adrian Năstase va efectua, săptămîna viitoare, o vizită la Comisia Europeană şi la Parlamentul European din Bruxelles. El se va în tîln i cu preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, şi cu comisarul european pentru extinderea UE, Giinter Verheugen, cărora le va prezenta program ul noului Guvern al României, dorind să ştie în ce măsură va f i sprijinit.
Starea de mîl în politicăpetrecute în partid, preferind să-şi dea demisia şi să plece spre alte zări, ori să părăsească definitiv viaţa politică. Se pare că Ulm Spineanu este mai prudent; el aruncă acuzaţiile grave într-un anonimat liniştitor şi pentru el, şi pentru cei la care se gîndeşte atunci cînd le formulează. Este'o caracteristică a politicienilor români ai ultimului deceniu, care atunci cînd se “ răscoală” împotriva conducerii partidului din care fac parte preferă să o facă într-un mod care sâ nu le taie toate posibilităţile de întoarcere. Din această cauză, multe formaţiuni politice au ajuns într-o situaţie limită, din care au ieşit cu foarte multă greutate. Ori n-au reuşit să iasă, afundîndu-se în ceea ce liderul ţărănist numea în scrisoarea sa “ subsolul milos şi controversat al vieţii politice” , în care s-au înecat definitiv.
Nu este (sau nu va fi) cazul PNŢCD. Majoritatea urmaşilor Iui Maniu, Mihalache şi Coposu au dovedit în aceşti zece ani fie că nu se pricep Ia politică, conducînd partidul după o ideologie valabilă cel mult în anii interbelici, fie că sînt ticăloşi sadea, urmărind nu împlinirea unor idealuri ale naţiunii pe care proclamă că o slujesc, ci a intereselor personale sau ale grupului din care fac parte. Ei sînt cei pe care Ulm Spineanu îi numeşte, în revolta sa sterilă, “ indivizi josnici". Problema este că asemenea indivizi nu depun niciodată armele şi este sigur că la congresul care începe astăzi vor încerca să-şi impună voinţa şi tovarăşii de “ idei şi credinţă” . Sigur este însă un fapt: PNŢCD dispune şi de oameni de altă factură, care doresc să demonstreze că “ dreapta politică” este un curent pe care partidul lor este îndreptăţit sâ-l reprezinte în politica românească. Aceşti oameni pot scoate PNŢCD din “ subsolul mîlos şi controversat” în care a fost aruncat de către unii dintre liderii săi.
O nouă demisie Ia
FrataDupă ce primarul PD-ist a
. vrut să coboare din fotoliul de şef al administraţiei publice locale în toamna anului trecut, fapt neîmplinit datorită oportunei intervenţii a senatorului Iuliu Păcurariu, ieri Consiliul local Frata a luat cunoştinţă de demisia consilie ru lu i local
Dumitru Triteanu. De fapt, demisia este determinată de... dispariţia consilierului ApR, Dumitru Triteanu, nimeni altul decît primarul din legislaţia trecută, care a ocupat acest post to t p rin tr-o demisie - a prim aru lu i Traian Lăcan, terorizat şi mereu ameninţat de prefectul PNŢCD Alexandru Fârcaş. Consilierul Triteanu a renunţat atît la postura de şofer, cît şi la cea de politician ApR, pribegindu-se de cîteva luni în
Ţara Bascilor, de unde crede că se va întoarce acasă cu multă valută “ forte” , avînd în intenţie să înceapă o afacere puternică, în măsură să-i pună pe gînduri pe toţi adversarii săi politici ce l-au împiedicat, în vara trecută, să acceadă din nou la mandatul de şef al Primăriei din Frata. Consiliul local l-a validat în funcţia de consilier ApR pe Ioan Roşea, de profesie sudor, actualmente şomer.
D.VATAU
Radu F. Alexandru ar putea candida Ia preşedinţia PNL
Senatorul PNL Radu F. Alexandru a declarat, ieri, că ia în calcul “ în mod serios” sâ candideze Ta preşedinţia partidului, însă a precizat că va lua o decizie după ce se va m ai. consulta “ şi cu alţi colegi” din formaţiunea liberală. ,
Radu F. Alexandru a spus că ideea de a candida la preşedinţia PNL i-a venit în urma telefoanelor “ surprinzător de multe” de la colegii de partid din Bucureşti şi din ţară, care i-au cerut sâ intre în cursa pentru funcţia cea mai înaltă din partid.
“ Argumentele celor care m-aii căutat se refereau la necesitatea unui spirit şi a unui suflu nou în conducerea PNL şi, mai ales, la insatisfacţia faţă
de febra în care s-au lăsat cuprinşi mulţi dintre lide rii omologaţi ai partidului în cursa pentru posturile de conducere ce urmează a f i atribuite la Congres” , a spus senatorul liberal. El a precizat că, în funcţie de discuţiile cu colegii săi de partid, îşi va anunţa
candidatura la preşedinţia PNL.Radu F. Alexandru s-a înscris
în -PNL Ia jumătatea anului trecut, după ce a demisionat din PD. Pînă acum, în cursa pentru preşedinţia PNL, ce va f i stabilită la Congresul din 3-4 februarie, s-au înscris prim- vicepreşedintele Valeriu Stoica şi vicepreşedintele Crin Antonescu.
Nicolae Văcăroiu s-ar putea retragede la conducerea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare
Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, s-ar putea retrage de la conducerea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, el declarînd, ieri, într-o conferinţă de presă, că banca “se află în analiză” pentru a găsi un nou. preşedinte, care să-l înlocuiască din această funcţie. Văcăroiu a spus că şi-a dorit ca Banca de Investiţii şi Dezvoltare să fie o bancă “occidentală”, specializată în investiţii. El a mai afirmat că este “preocupat” de grija presei pentru acest subiect.
Foştii preşedinţi ai F.C. “ U” Sorin Bagiu şi Ioan Maja, som aţi de către actuala conducere a c lu b u lu i prin Judecătoria Cluj sâ achite 5.000 do la ri şi 146 m ilioane lei, respectiv 367 milioane lei, au
înaintat astăzi pe adresa F.C. “ U” o scrisoare prin care cereau să li se pună la dispoziţie o copie a proceselor verbale încheiate de către cenzorul Silviu Chioreanu. Intervenţia lui Bagiu şi Maja sună a amînare.
Sorin Bagiu a declarat că se va deplasa săptămîna viitoare la Bucureşti pentru a ih tra în posesia unor acte care, spune el, îl absolvă de cei 5.000 dolari, iar cele 146 milioane lei se pare că sînt o glumă deoarece
autocarul CJ 19 FCU a fost dobînd it printr-un act de donaţie, astfel că taxele vamale (146 milioane lei) nu îşi au rostul. într-o altă ordine de idei, preşedintele ' executiv al “ Şepcilor-roşii” D. D. Crăciun
ne-a declarat că sîmbătă va achita cea de-a doua tranşă (93 milioane lei) I.S.C.T. pentru transferul jucătorilor Cornel Văsîie şi Mircea Rus.
Codin SAMOILĂ
Noiiparlamentari
ar putea primi birouri într-o
singură clădireC onsiliu l locql va
dezbate, în următoarea şedinţă, posibilitatea comasării mai multor birouri- parlamentare în aceeaşi clădire. După cum s-a văzut în ultimele zile, noii parlamentari au cerat spaţii pentru amenajarea de birouri pentru care se părea nu prea existau sedii disponibile.
Ieri, în momentul în care s-a luat în discuţie cererea senatorului PRM Viorel Dumitrescu pentru un spaţiu de acest fel, acaparat o propunere interesantă: discutarea posib ilită ţii de a-i „caza” pe toţi parlamentarii care au depus cereri pentru birouri ori într-un imobil de pe strada I. Maniu, ori în altul, pe Dorobanţilor.
• A.M.
înşelăciune cu porci. Procurorii clujeni i-au arestat, ieri, pentru 30 de zile, pe Harko Jeno şi Harko Ana-Maria sub acuzaţia de înşelăciune în forma agravantă. Cei doi, folosindu-se de identităţi j false şi dîndu-se drept"- patron şi contabilă Ia firmele “ Crama Ana” şi “ Potcoava de Aur” , au cumpărat, la sfirşitul anului trecut, 17 porci din diferite tîrguri de animale. 14 au fost achiziţionaţi în luna noiembrie de Ia Bocşe Ioan şi Moldovan Vasile, iar trei de la Negoiu Teodor. Harko Jeno şi Harko Ana- M aria au promis vînzătorilor că le vor da banii în scurt timp, asigurîndu-i, totodată, că se vor prezenta personal la: domiciliile lor pentru a le ; achita contravaloarea! porcilo r. Lăsaţi cu buzunarul gol, .cei trei păgubiţi au depus la începutul lu n ii ianuarie p lîngeri Ta Poliţie. Procurorii au stabilit că cei doi Harko au creat un pre jud ic iu de 74 de milioane de lei.
Cosmin PURIŞ
S S i ^ w l c p i n c i ^ P n i i s e ^ ^ t e t r ^ j a ' d e c a f o r i
C o n s iliu l Superior al M ag is tra tu rii (C SM ) a fost
.sesizat, în u ltim ii doi ani, în legătură cu 32 de abateri disciplinare comise de către judecători, în patru dintre cazuri lu îndu-se hotărîrea de îndepărtare din magistratură, se arată într-un comunicat remis * presei, ieri, de către Biroul de
presă al Ministerului Justiţiei. Majoritatea cazurilor priveau neglijenţe şi în tîrz ie ri în efectuarea lucrărilor, ceea ce a determ inat CSM să aplice sancţiuni. disciplinare.
“ Pentru a o fe ri reperele- necesare asupra comportamentului care se aşteaptă de la m agistra ţi, în exercitarea
a tribu ţiilo r lo r profesionale şi în afara acestora, a fost redactat un proiect de Cod deontologic” , se . arată în comunicat. ....
O comisie coordonată de CSM, cu sprijin documentar din partea Asociaţie i Baroului American şi consultanţă din partea U n iun ii Europene, a
redactat proiectul Codului, care, în urma deciziei CSM, este difuzat în rîndul judecătorilor, procurorilo r şi asocia ţiilo r profesionale, pentru formularea observaţiilor şi propunerilor, . urm înd ca, după prim irea acestora, documentul să fie redactat şi adoptat în forma finală.
Somogyi şi Tanţău - noii consilieri locali
Consiliul local are, de ieri, doi noi membri. Esţe vorba de Somogyi Gyula (UDMR), care. a luat locul lui Vekov Karol, ales deputat, şi Tanţău Vasile (PRM), care a ocupat locul rămas după plecarea lui I. M. Năstase laParlament.
în şedinţa de consiliu, cei doi noi consilieri a,u fost validaţi fară probleme. , A. M .
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 08 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL/ 19i75.07-ALINTUDORBĂ1ESCU; SPORT;TEL.: 19.21.27. i CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX-19.73.04-RÂUL
E-mail: [email protected] - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. -■ . . . STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL.:19.73.07-LIVIAPOP;
Secretar de redacţie: Tel/fax: Subredacţiaturda:TEL/faX:31.43.23Horea PETRUŞ ' 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75__________________
ILIE CALIAN (redactor şef); .VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: ad evc j@ m ail.d n tc j.ro redacţia ■ ::; ;
TIPARUL EXKCUTAT IA W Gafat” ?-Il d m ;Cf,Napw^î^sl^Fa£îfcilnr.93,105-te^15,4Z64:.tei/Tă]<t.AL40j54
