Download - 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
1/112
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
2/112
1.1. Consideratii generale..................................................................................6
1.2. Definitia si clasificarea evaziunii fiscale......................................................7
1.3. Formele evaziunii fiscale..........................................................................12
1.4. Implicatii ale evaziunii fiscale....................................................................14
1.5. Impozitele, presiunea fiscala si politica fiscala n perioada 2002 2006.16
1.5.1. Utilizarea impozitelor n vederea stimularii cresterii economice.......16
1.5.2. Presiunea fiscala..............................................................................181.5.3. Politica fiscala n perioada 2002 - 2006............................................21
2.1. Factorii favorizanti ai fenomenului evazionist...........................................26
2.2. Un posibil portret al fraudatorului..............................................................31
2.3. Modalitati prin care se realizeaza evaziunea fiscala.................................33
2.4. Evaziunea fiscala n Romnia..................................................................34
3.1. Nasterea si evolutia paradisurilor fiscale..................................................38
3.2. Caracteristicile paradisurilor fiscale..........................................................40
3.3. Clasificarea paradisurilor fiscale...............................................................41
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
3/112
3.4. Factorii de determina alegerea paradisurilor fiscale.................................42
3.5. Forme clasice de entitati juridice offshore................................................50
3.6. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitatii
desfasurate.51.
3.7. Utilizari legale si ilegale ale jurisdictiilor offshore......................................54
3.7.1. Practici legale de utilizare a juridictiei offshore..................................54
3.7.2. Doctrine judiciare cheie.....................................................................55
3.7.3. Utilizari imorale ale paradisurilor fiscale............................................57
4.1. Elemente generale58
4.2. Cazuri de utilizare a jurisdictiilor offshore n montajele financiare de
spalare a banilor.......................................................................60
4.2.1. Cazul Bancii Internationale de Credit si Comert...............................60
4.2.2. Cazul Franklin Jurado 1990-1996.....................................................61
4.3. Rolul zonelor offshore n mecanismele de spalare a banilor murdar........62
4.4. Fraude si escrocherii offshore notorii straine............................................63
4.4 .1. Cazul Natiunilor inexistente..............................................................63
4.4.1.1. Regatul Enen Kio........................................................................63
4.4.1.2. Principatul New Utopia...............................................................63
4.4.2. Afaceri murdare cu proprietati imobiliare din Costa Rica..............644.4.3. Escrocherii cu titluri diplomatice si nobiliare.....................................65
4.4.4. Ascunderea banilor offshore..............................................................65
4.4.5. Seminariile offshore...........................................................................66
4.5. Fraude si escrocherii notorii din Romnia.................................................66
4.1. Filiera "Dacia Felix" - Cadewell Virgin Islands.......................................67
4.5.2. Filiera "Ram Thade Ltd - Cyprus" Cascadele.................................67
4.5.3 Sugativa - S.V. International Tranzaction........................................69
4.5.4. Tentacula "Columna Bank" - Manel Finanz A.G.Switzerla.............70
4.5.5.Operatiunea"Valeologia"..................................................................70
4.5.6. Axa "ALRO-Slatina" - "ITC Management A.G.-Switzerland"
"Moscova"....71
4.5.7. Spionajul rusesc mobilizat pentru ALRO........................................72
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
4/112
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
5/112
Impozitele sunt prea mari si ncercati sa eficientizati o afacere? Una dintre
variantele la care puteti apela este nfiintarea unei firme ntr-un asa-numit paradis fiscal.
"Cel mai important avantaj oferit de companiile nregistrate offshore este impozitarea
atractiva a profiturilor - sau . Exista si alte argumente n favoarea
firmelor offshore - confidentialitatea asigurata beneficiarilor finali - proprietarilor,
flexibilitatea n conducerea operatiunilor companiei, promptitudinea cu care pot finfiintate astfel de companii".1
Pentru nregistrarea unei companii offshore, de regula, este necesara o
copie de pasaport a persoanei care va fi actionar, director sau mputernicit. "Doar n
cteva jurisdictii(de ex.: Cipru) se cere si o scrisoare de referinta bancara, factura de
utilitati etc.".
Exista un numar infinit de combinatii pentru a obtine avantaje de la o
companie offshore. Astfel, societatile pot fi folosite pentru a reduce profitul societatilor-
mama situate n zone cu fiscalitate mare. De exemplu, compania-mama vinde companiei
offshore anumite bunuri la un pret minim, iar compania offshore finalizeaza contracte
pentru vnzarea acestor bunuri la un pret mai ridicat. Societatea-mama, datorita pretului
minim, va avea un profit mai mic si, ca urmare, si impozitul pe profit se va micsora
considerabil".2 Prin aceste tranzactii, compania offshore va realiza un profit considerabil.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
6/112
Un alt motiv al nfiintarii unei firme offshore este legat de reinvestirea
capitalului, dar si de garantarea pastrarii confidentialitatii tranzactiilor finalizate intre
companie si clientii sai. n plus, proprietarii de offshore-uri au avantajul de a transfera
resursele de valuta disponibile fara a incalca legile circulatiei monetare si cele fiscale.
"Companiile offshore pot fi utilizate pentru minimalizarea impozitelor societatilor mixte.
n acest caz, acelasi cetatean este proprietarul si administratorul ambelor companii
(offshore), una locala si una aflata n strainatate, care nfiinteaza mpreuna societatea
mixta. Astfel se creeaza posibilitatea de a transfera, ntr-o a treia tara, profitul companiei
straine sub forma de dividende neimpozabile. Mai trziu, banii pot fi returnati n tara n
care societatea mixta este nregistrata, sub forma de investitii si credite privilegiate". Pe
lnga numeroasele avantaje ale detinerii unei firme offshore trebuie tinut cont si de
cteva dezavantaje. "ntre dezavantajele detinerii unei astfel de firme, probabil cel mai
suparator l reprezinta anathema aruncata asupra firmelor nregistrate n paradisuri
fiscale de catre autoritatile statelor cu fiscalitate ridicata". Alte inconveniente, ceva mai
putin importante, sunt reprezentate de costurile de ntretinere a unei asemenea firme si
de distantele destul de mari pe care le are de strabatut un investitor pna la cele mai
multe dintre locatiile offshore.
O companie offshore se poate nregistra ntre o saptamana (Seychelles, Delaware), 3 - 4
saptamani (Insulele Britanice Virgine, Belize, Bahamas, New York) si 1-1,5 luni
1 Manaila A. - Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala", Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2006, pag. 26
2www.prezentonline.ro
(Marea Britanie, Hong Kong, Cipru). Exista nsa si variante foarte rapide. "Noi
nregistram companii cu directori fiduciari (nominali) - asa-numitele ready made sau
shelf company - cu o procura n alb, companii care pot fi ridicate de catre client ntr-o
ora", explica reprezentantul LavecoGroup ltd.3
Cele mai importante jurisdictii offshore se gasesc n zona Caraibelor - British Virgin
Islands, Cayman Islands, Bahamas etc. O alta zona interesanta este reprezentata de
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
7/112
insulele britanice din Canalul Manecii (Guernsey, Jersey si Sark). De asemenea, n
Pacificul de Sud si n Oceanul Indian exista mai multe jurisdictii care ofera posibilitatea
nregistrarii unor companii cu regim offshore. n total, la nivel mondial, exista peste 50
de state care ofera, partial sau total, facilitati offshore. Analistii sunt de parere ca cele
mai cautate jurisdictii sunt nsa cele din Marea Britanie, Noua Zeelanda, Seychelles,
Cipru, Delaware si Insulele Britanice Virgine. Taxele anuale care se platesc pentru un
offshore depind de locatia aleasa, variind ntre 1.500 si 3.200 de dolari. Anumite state
solicita ca taxele anuale pentru primul an de existenta a firmei sa fie achitate nainte de
nmatricularea firmei offshore.
Companiile offshore nu au facturi tipizate sau chitante. "Formularele
tipizate, facturile etc. se personalizeaza de catre fiecare client n parte, noi le dam
modele de facturi, iar ei le personalizeaza - cu denumirea companiei, logo - si le
nregistreaza sub un numar si n Romnia, ncepnd cu acest an, oamenii de afaceri vor
face cunostinta cu acest tip de facturi care se foloseste n Uniunea Europeana", spune
reprezentantul grupului Laveco Ltd. Ct priveste modalitatea ca o companie offshore sa
devina actionar ntr-o companie romneasca, aceasta este similara cu aceea a unei
companii romnesti care devine actionar ntr-o companie romneasca, doar ca pentru
compania straina se cer toate actele de nregistrare si certificatul constatator (status
letter) sa fie cu apostila.
De mentionat ca o companie offshore se preteaza pentru absolut oriceactivitate. Potrivit reprezentantilor companiilor care intermediaza nfiintarea de offshore-
uri, cel mai des sunt folosite pentru comert, import-export, dar si pentru servicii de orice
fel. n ce priveste domeniul imobiliar, n tara noastra, o companie offshore poate detine
un imobil n proprietate, dar nu poate avea proprietatea terenului de sub imobil.
Analistii considera ca, acum, o data realizata aderarea tarii noastre la
Uniunea Europeana, cei care vor sa " " Fiscul prin mutarea afacerilor n zone
offshore vor trebui sa dea dovada de mai multa atentie. "Moda firmelor offshore va
ramne, dar metodele de evitare fiscala vor trebui rafinate. Tarile din Uniunea
Europeana au o experienta importanta n legatura cu entitatile offshore care opereaza
pe teritoriul lor, experienta materializata n legislatie nationala si/sau comunitara. Vrnd-
nevrnd, Romnia va trebui sa trateze mult mai strict comportamentul firmelor offshore.
De altfel, am si observat o anumita preocupare din partea Agentiei Nationale de
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
8/112
Administrare Fiscala (ANAF) referitoare la preturile de transfer pe care companiile
multinationale le utilizeaza, cnd este posibil, ca vehicule pentru exportul profiturilor".
romneasca, doar ca pentru compania straina se cer toate actele de nregistrare si
certificatul constatator (status letter) sa fie cu apostila.
www.offshor e.ro
Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico - sociale complexe
de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale caror consecintenedorite cauta sa le limiteze ct mai mult, eradicarea fiind practic impisibila. Efectele
evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra veniturilor fiscale, conduc la distorsiuni n
mecanismul pietei si pot contribui la inechitati sociale datorate accesului" sau
nclinatiei" diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor.
Daca nu ar fi dect aceste cauze aduse de evaziunea fiscala, statul ar
trebui sa se preocupe sistematic si eficient de prentmpinarea si limitarea fenomenului.
Economia subterana ca forma de manifestare a evaziunii fiscale este estimata a fi 9%
din PIB n Marea Britanie, 13% n Suedia, 15,5% n Italia, 9% n Canada si Germania.
Semnificatia problemei este mai mare n tarile mai putin dezvoltate unde
guvernele pot ntmpina mari dificultati n supravegherea tranzactiilor care au loc n
economie, frauda fiscala n aceste tari fiind estimata ntre 4/5 si 9/10 din ncasarile
fiscale prevazute. Nici Romnia nu este departe de aceste estimari.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
9/112
Cu toate acestea, statul prin puterile sale politice, poate sa incite la
evaziune fiscala urmarind n special doua scopuri:
* Un scop " argumentat de intentia de a stimula formarea capitalului;
* Un scop " reflectat n sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip
mafiot, cu toate consecintele pe care le implica.
Decurge astfel rolul evaziunii fiscale ca element, dorit sau nu, al politicii
fiscale, decurgnd direct din cel al fiscalitatii n general. n Japonia, formarea capitalului
a fost influentata si de evaziunea fiscala care este ncurajata n mod oficial. Astfel, legal,
un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de
cinci ori mai multe conturi dect numarul populatiei.
statului n mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala, trebuie
analizata prin prisma raportului dintre efect (formarea capitalului) si eforturi (o mare
risipa de resurse bugetare, crearea de inechitate n veniturile disponibile ale
contribuabililor etc.). Efectul benefic al interventiei statului sub raportul legislativ este
direct, imediat si vizibil, n timp ce efectele ei nefaste sunt treptate, si indirecte,
5 Patroi D., - "Evaziunea fiscala ntre latura permisiva, aspectul contraventional si
caracterul infractional", Editura
Economica, Bucuresti, 2006, pag. 13
6 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere aevaziunii fiscale", Editura ASE,
Bucuresti, 2005, p.27
neperceptibile. Unul dintre aceste efecte este fenomenul coruptiei care este practic
inevitabil nsotitor al evaziunii fiscale.
Raportul contribuabilului cu sistemul fiscal este nainte de toate o
problema de perceptie n legatura cu ntreaga prelevare pe care el trebuie sa o achite.
Aceasta perceptie este caracterizata printr-un sentiment de constrngere, chiar de o
presiune, ceea ce explica permanenta opozitie la impozit. Cnd este vorba sa se
determine situatia juridica a contribuabilului, prima idee care se impune este cea a
subordonarii stricte a acesteia legii fiscale. Fata de fisc, contribuabilul se afla ntr-o
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
10/112
situatie legala si reglementata. Contribuabilul nu participa la elaborarea regulilor fiscale,
acestea, de cele mai multe ori, sunt n contradictie cu ceea ce politicienii au promis
atunci cnd i-a solicitat votul. Caracterul legal al impozitului determina natura
raporturilor juridice existente ntre contribuabili si fisc, fixnd statutul contribuabilului
care este de tip general si impersonal.
Acest caracter legal al impozitului implica consecinte si pentru administratie
care si se afla subordonata principiului fundamental si rigid al legalitatii.
Exprimarea acestui fapt rezida prin aceea ca administratia nu dispune dect de o
competenta bine determinata care pentru contribuabili constituie, de asemenea,
garantarea drepturilor sale. Aceasta nseamna ca impozitarea este unilaterala, dar nu si
arbitrara. n plus, contribuabilul, gratie nmultirii cabinetelor de consiliere fiscala si
expertilor contabili, dispune de informare fiscala la fel de abundenta si performanta ca si
cele ale administratiei.
Contribuabilii resimt n mod necesar prelevarea fiscala ca pe o amputare
injusta, sau cel putin inoportuna a avutiei personale. Cel mai adesea, impozitul este
perceput ca un sacrificiu.
Chiar n forma sa cea mai putin conflictuala, impozitul este ntotdeauna
resimtit ca o constrngere. O prima proba a acesteia o reprezinta declaratia,
contribuabilul aflndu-se ntr-o situatie complexa si n fata careia se afla adesea
dezarmat, chiar incapabil sa faca fata dificultatilor legate de obligatiile ce-i revin. Laaceasta se adauga costurile psihologice accesorii n cadrul carora complexitatea si
instabilitatea textelor de lege ocupa un loc important.
O alta proba o reprezinta controalele fiscale. Pentru multi contribuabili:
comercianti, profesiuni liberale, ntreprinderi, verificarea este un calvar. Ministerul
Finantelor Publice efectueaza controale peste controale, influentnd comportamentul
contribuabililor.
Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor si mai
ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze n toate timpurile si ingeniozitatea
contribuabililor de a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
11/112
fiscala a fost ntotdeauna n special activa si ingenioasa pentru ca fiscul lovind indivizii si
averea lor, i atinge n cel mai sensibil interes: interesul banesc.
n pofida a tot ceea ce se scrie despre cauze, modalitati, amploarea,
controlul si sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, nu exista o definitie clara a acestei
notiuni si a notiunii de frauda fiscala.
Economistul francez Jean - Claude arata n lucrarea sa "
ca: Daca se vorbeste ntr-adevar de frauda, se vorbeste n aceaasi masura de frauda
legala sau legitima, frauda ilegala, de evaziune internationala, de evaziune legala, de
evaziune ilegala, de paradisuri fiscale sau refugii, de abuzul dreptului de a fugi din fata
impozitului, de libertatea alegerii caii celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala,
frauda la lege sau economia subterana."8
Cu privire la definitia evaziunii fiscale si a fraudei fiscale Frauda fiscala
desemneaza o infractiune la lege, si se distinge de evaziunea fiscala care se defineste ca
o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege. Sunt nsa cazuri cnd anumite legislatii
sau autori asimileaza n parte cele doua notiuni. Evaziunea fiscala este minimizarea
excesului de impozitare prin utilizarea alternativelor acceptabile reale. Frauda fiscala este
determinata de contribuabili sau consilierii sai profesionisti, preocupati de a nu tine
seama de legea fiscala n vigoare.9
Frauda fiscala este o expresie metaforica si ambigua si este utilizata frecvent n tari
precum: Elvetia, Franta, Belgia, ea desemnnd subestimarea materiei impozabile prinanumite ramuri fiscale de favoare. Cel mai adesea frauda legala desemneaza procedeele
juridice care permit scaparea de impozitarea fara a contraveni legii.
La noi n tara exista astfel de exemple notorii, prin care procedeul a fost
utilizat n scara larga. Una din acestea a fost nfiintarea de societati comerciale n "
de catre acelasi patron sau grup de asociati imediat dupa ce o societate iesea din
perioada de scutire de plata a impozitului pe profit, ajungndu-se ca profitnd de
lacunele legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, sa nu se plateasca de respectivii
contribuabili impozit pe profit de ani de zile, ceea ce a nsemnat pierderea a aproximativ
doua bugete anuale n perioada 1991 - 1995.10 Lacuna a fost mentinuta si de
Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 care a prevazut ca societatile comerciale care au fost
nregistrate nainte de 1 ianuarie 1995 la Registrul Comertului beneficiaza n continuare
de scutire de impozit pe profit. Ordonanta a fost publicata n Monitorul Oficial n data de
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
12/112
31 august 1994, astfel nct cei interesati au avut la dispozisie 4 luni de zile pentru a-si
completa " de societati comerciale.
Ca urmare a acestui mod lacunar de reglementare a impozitului pe profit s-
a dat economiei nationale o dubla lovitura:
nu si-a atins scopul instituirii dee facilitati fiscale din moment ce mai mult de
jumatate din societatile comerciale nregistrate la Registrul Comertului nu au functionat;
a fost punctul de plecare al generarii si escaladarii fenomenului de evaziune
fiscala n economia romneasca.
Un alt exemplu l constituie zonele defavorizate care au creat multiple
facilitati fiscale societatilor comerciale care efectuau investitii n aceste zone (scutire de
la plata impozitului pe profit, reducerea impozitului pe salarii pentru salariatii angajati
din zonele respective etc.). nsa prin aceste zone au fost derulate majoritatea
importurilor din tara noastra, n special produse alimentare si produse finite, ducnd la
falimentul producatorilor autohtoni care nu au mai facut fata concurentei datorita
preturilor scazute pe piata si gauri importante bugetului de stat prin neplata taxelor
vamale si a impozitelor datorate.
Nici aceasta reglementare nu si-a atins scopul pentru care a fost instituita, acela de a
dezvolta economic zonele defavorizate si de a angaja forta de munca disponibilizata.
Frauda ilegala desemneaza violarea directa si deschisa a legii fiscale, o
infractiune directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata declaratiei,prin operatiuni fictive sau de creare de societati fictive.
n ceea ce priveste definirea evaziunii fiscale opiniile specialistilor sunt diferite. Astfel, n
perioada dintre cele doua razboaie mondiale notiunea de evaziune fiscala era inclusa n
cea de frauda.
Autorii contemporani definesc evaziunea fiscala ca totalitatea manifestarilor
de " din fata impozitelor. Ei sustin ca evaziunea fiscala poate fi:
, avnd uneori un caracter fraudulos, si
sau .
Prin evaziune fiscala ilicita se ntelege actiunea contribuabilului care violeaza
prescriptiunea legala cu scopul de a nu plati impozitul cuvenit. Evaziunea fiscala este
frauduloasa atunci cnd contribuabilul obligat sa furnizeze n sprijinul declaratiei sale
justificari, le-a stabilit ntr-un mod neregulat, cu scopul de a nsela fiscul sau cnd
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
13/112
veniturile nedeclarate prin natura lor sa fie justificate metarialiceste, insuficienta lor
atinge un asa grad, nct vointa fraudatorului sa apara evidenta.11
Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei
legislatii imperfecte si mai greu asimilata, a metodelor si modalitatilor defectuoase de
aplicare, precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului, a carui fiscalitate excesiva
este tot att de vinovata ca si cei care i provoaca prin aceasta evaziune.
Evitarea impozitelor poate avea loc prin trei modalitati:
legea fiscala asigura ea nsasi evaziunea printr-un regim fiscal de favoare;
abtinerea contribuabilului de a ndeplini activitatea, operatiunea sau actul impozabil
(aceasta modalitate este frecventa n cazul unei fiscalitati excesive deoarece rata
marginala de impozitare devine foarte ridicata, evaziunea se produce n acest caz prin
substituirea timpului liber exonerat munci impozitate;
folosirea lacunelor sistemului fiscal.
n literatura de specialitate exista opinii diferite asupra legalitatii evaziunii
fiscale. Una, care considera ca n materia fiscala att evaziune fiscala care consta n
minimizarea obligatiilor fiscale, ct si evaziunea ilegala sau neligitima, care este deifnita
ca ncercarea de a cauta eludarea legii. Alta opinie se refera la faptul ca avem de a face
numai cu evaziune fiscala ca atare, adica contribuabilul respecta legea sau o violeaza. El
datoreaza impozitul sau nu l datoreaza. Evaziunea fiscala este deseori rezultatul fraudei
fiscale. n functie de nedeclararea sau de declaratii false, materia impozabila scapafiscalitatii si nu da loc impozitarii, scapnd astfel de impozitare sume considerabile.
Principiile care clarifica domeniul evaziunii fiscale sunt cele ale legalitatii si
cel al libertatii de gestiune. Conform principiului legalitatii, n materie fiscala
contribuabilul dispune de o libertate de alegere a situatiei celei mai favorabile din punct
10 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere a
evaziunii fiscale", Editura ASE,
Bucuresti, 2005, p.41
de vedere fiscal, n special atunci cnd legea fiscala prezinta lacune sau imprecizii.
Conform principiului libertatii gestiunii economice, contribuabilul poate opta pentru o
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
14/112
cale mai putin impusa fiscal sau sa interzica administratiei sa se amestece n gestiunea
ntreprinderii (aprecierea riscului financiar, modul de finantare, practici comerciale sau
de gestiune contabila). Plecnd de la cele doua principii de legalitate si libertate a
gestiunii fiscale, practica evaziunii fiscale trebuie sa beneficieze de o prezumtie de
legalitate pe care administratia va cauta sa o combata, fie sustinnd ca contribuabilul a
comis o eroare de apreciere de fapt sau de drept, fie preciznd ca decizia de gestiune
depaseste limitele evaziunii pentru a se nscrie n practici frauduloase.
Desi deciziile pe care le ia contribuabilul n materie fiscala se pot baza pe cele
doua principii: principiul legalitatii fiscale si cel al libertaii de gestiune, aceasta nu
nseamna ca se poate face orice, ca libertatea deciziilor pe care le ia n materie fiscala
nu este ntr-un anumit fel supravegheata. n aceasta zona neprecizata pe care
imperfectiunea legii o lasa la latitudinea contribuabilului, administratia nu ramne
imobila n cautarea de a stabili anumite limite.
O alta forma de evaziune se poate insera ntre actul anormal si eroarea
contabila este decizia incorecta de gestiune, procedura prin care contabilul actioneaza
contrar regulilor fiscale (constituirea de provizioane nedeductibile fiscal).
Descrierea evaziunii fiscale licita si ilicita este necesara si utila pentru ca da
posibilitatea, cel putin teoretica, estimarii marimii fenomenului pe cele doua forme de
manifestare. Aceasta disociere ajuta si la sensibilizarea diferitilor factori de decizie
politica si a celor administrativi n cautarea si stabilirea mijloacelor adecvate de limitaresi combatere a evaziunii fiscale. De evaziunea fiscala licita ar trebui sa se ocupe
ndeosebi factorii de decizie politica si apoi a celor administrativi, iar de evaziunea ilicita
ar trebui sa se ocupe guvernul care raspunde de nfaptuirea politicii fiscale a statului
care poate fi compromisa daca fenomenul evaziunii scapa de sub control.
n practica este dificil de a distinge eroarea contabila involuntara de decizia
luata constient n vederea diminuarii impozitului, limita trasarii formelor evaziunii legale
si ilegale nu poate fi jalonata dect de la caz la caz.
Sub unghiul fiscal si ce penal, delictul fraudei fiscale prezinta trei elemente
constitutive clasice:12
* elementul legal;
* elementul intentional;
* elementul material.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
15/112
Elementul legal este o necesitate evidenta. Principiul legalitatii
incriminarilor ofera contribuabilului o garantie mpotriva abuzurilor posibile ale statului,
condamnarea pentru frauda nu este posibila dect n baza unui text legislativ.
Elementul intentional este elementul cel mai indicat al fraudei fiscale,
un punct de vedere comun nefiind nca stabilit ntre doctrina si dreptul pozitiv. Pentru a
dovedi intentia, trebuie ma nti ca respectivul contribuabil sa fi avut cunostinta ca el
violeaza o dispozitie fiscala legala sau ca el a actionat voluntar sau constient n totala
11 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere a
evaziunii fiscale", Editura ASE,
Bucuresti, 2005, p.52
cunostinta de cauza. Deci, trebuie demonstrat ca actul fraudei fiscale a fost comis liber
fara constrngere.
Elementul material presupune ca frauda nu trebuie sa fie considerata n stare latenta.
Pentru a fi condamnata trebuie dovedit un fapt exterior. n legislatia multor tari si
tentativa se pedepseste. Aceasta extensie pune problema dintre tentativa si fraudaconsumata.
Exista diferite trepte de evaziune fiscala. Cel care comite o frauda ocazionala este diferit
de profesionist, primul invoca scuza obscuritatii textelor de lege n timp ce al doilea
manifesta o intentie frauduloasa. Politica represiva a administratilor fiscale din mai multe
state este fondata tocmai pe aceasta distinctie ntre fraudele din neglijenta si fraudele
manifeste. Prin amploarea lor, prin repetare si natura mijloacelor folosite, acestea din
urma sunt supuse unor condamnari penale de care primele pot scapa.
Exista o distinctie clasica ntre frauda fiscala administrativa si frauda fiscala
penala. n timp ce prima este supusa doar penalitatilor fiscale, a doua suporta sanctiuni
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
16/112
penale. O alta distinctie are la baza existenta mijloacelor frauduloase pentru comiterea
fraudei fiscale. Conform acesteia exista frauda simpla si frauda complexa.
Frauda simpla este intermediara ntre evaziune si frauda fiscala nsotita de
procedee frauduloase care stabileste vointa de a se sustrage impozitarii. Ea se defineste
ca orice actiune sau omisiune comisa cu rea credinta pentru sustragerea de la impozite.
Aceasta este o practica foarte raspndita care furnizeaza majoritatea cazurilor de
aplicare a penalitatilor fiscale n materie de impozitare.
Frauda complexa este frauda tip prin excelenta, nsa ea nu reprezinta dect
o proportie foarte mica din infractiunile fiscale.
Acest delict poate mbraca mai multe forme:
omisiunea voluntara de a face declaratia de impunere la termenele prevazute;
ascunderea sumelor supuse impozitarii;
organizarea insolvabilitatii;
piedicile puse ncasarii impozitelor.
n Olanda, frauda fiscala este definita ca fiind faptul de a stabili n mod
intentionat o declaratie inexacta, de a prezenta documente false sau de a nu respecta
obligatia legala de a furniza administratiei anumite informatii necesare controlului.
Faptele sunt santionate cu nchisoare sau amenzi ridicate (20.000 dolari).
Conform legilor fiscale din Irlanda, frauda fiscala este definita ca orice
infractiune de a se sustrage impozitului. Legea irlandeza sanctioneaza mai asprudelictele fiscale speciale care nu sunt proprii unei anumite categorii de impozit, ci
comune tuturor impozitelor si taxelor percepute de administratia fiscala. Este vorba de
infractiuni considerate ca foarte grave si pasibile de sanctiuni severe. Dintre delicte
enumeram:
Patroi D., - "Evaziunea fiscala ntre latura permisiva, aspectul contraventional si
caracterul infractional", Editura
Economica, Bucuresti, 2006, pag. 48
stabilirea unei declaratii inexacte sau comunicarea de documente inexacte;
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
17/112
opunerea la controlul fiscal;
refuzul de a pastra sau de a furniza documentele prescrise de lege;
n Germania, delictul de frauda fiscala este definit ca faptul de a omite, n
plina cunostinta de cauza, de a dovedi administratiei elementele care conditioneaza
stabilirea impozitului sau de a-i comunica informatii inexacte sau incomplete, din
moment ce aceste actiuni tind sa micsoreze impozitarea sau de a procura avantaje
fiscale nejustificate autorului lor sau unui tert. Sanctiunile constau n amenzi care
ajung pna la 2 milioane de euro sau pedeapsa cu nchisoare pna la 10 ani pentru
urmatoarele fapte:
vointa contribuabilului de a se mbogati prin frauda;
importanta impozitelor eludate;
avantajele de a detine o functie politica sau complicitatea unui functionar;
n Japonia, unde onestitatea fiscala este n mod obisnuit ridicata, frauda
fiscala face obiectul reprobarii si este calificata ca si crima, ea fiind cercetata nu numai
de serviciile fiscale, ci si de parchet si politie.
n tara noatra, sanctiunile pentru evaziune fiscala sunt pedepsite cu amenzi
contraventionale, relativ scazute sau nchisoare pna la 10 ani pentru fapte ca:
sustragerea de la plata impozitelor;
nedeclararea veniturilor;
distrugerea evidentelor contabile;declararea fictiva a sediului social, etc.
Dupa modul cum se procedeaza n activitatea de evitare a reglementarilor
fiscale se face diferentierea ntre evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala ilicita.
reprezinta actiunea contribuabilului de a ocoli legea,
recurgnd la o combinatie neprevazuta a acesteia. Aceasta forma de evaziune nu este
posibila dect atunci cnd legea este lacunara sau prezinta inadvertente. Evaziunea
fiscala legala se realizeaza atunci cnd o anumita parte din veniturile sau averea unor
persoane sau categorii sociale, este sustrasa de la impozitare datorita modului n care
legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
18/112
Contribuabilii gasesc anumite mijloace, si exploatnd insuficientele legislatiei le eludeaza
n mod legal, sustragndu-se n totalitate sau n parte platii impozitelor, tocmai datorita
unei insuficiente a legislatiei. n acest fel contribuabilii ramn n limita drepturilor lor,
fara putinta de a li se imputa ceva, iar statul nu se poate apara dect printr-o legislatie
clara, precisa.
Cele mai frecvente cazuri de evaziune n care se uzeaza de interpretarea favorabila a
legislatiei fiscale, n practica tarilor cu economie de piata, sunt:
13 Patroi D., - "Evaziunea fiscala ntre latura permisiva, aspectul contraventional si
caracterul infractional", Editura
Economica, Bucuresti, 2006, pag. 59
constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva, n cuantum mai mare dect cel
ce se justifica din punct de vedere economic, micsornd astfel veniturile impozabile
practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat n achizitii
de masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe
venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea
asocierile de familie, precum si societatile oculte dintre sotia si copiii ntreprinzatoruluisi acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separata a acestora,
repartizarea separata a veniturilor pe fiecare asociat ducnd la micsorarea sarcinilor
fiscal
venitul total al membrilor familiei poate fi mpartit n mod egal ntre acestia, indiferent
de contributia fiecaruia la realizarea lui, pe aceasta cale obtinndu-se o diminuare a
cuantumului impozitului pe venit, care este datorat statului
constituirea unor depozite de pastrare si administrare de catre parinte (tutore) a unor
fonduri n favoarea copilului minor. n acest caz desi venitul aferent depozitului este
supus impunerii, impozitul platit este mai mic n comparatie cu ceea ce s-ar datora pe
venitul astfel redivizat
folosirea n anumite limite, a prevederilor legale cu privire a donatiilor filantropice,
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
19/112
indiferent daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile
realizate de la impunere
un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor
fizice, fie pe sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Optnd
pentru cel de al doilea regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din
venitul impozabil deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase
facilitati care duc la o substantiala reducere a sarcinilor fiscale.;
luarea n considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa
impozabila a cheltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala si practica n
productie, a sumelor platite pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe
prioritare de interes national
scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate,
indiferent daca au fost facute sau nu
interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati pentru
contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive.
Legea 12/1991 privind impozitul pe profit (M.O. nr.25 din 31.01.1991) reglementeaza
cheltuielile care se scad din veniturile ncasate n vederea diminuarii profitului. Aceasta
lista a fost modificata n anexa 1, la Hotararea guvernului nr. 804 din 30.11.1991.
Interpretarea favorabila a acestor dispozitii ce acorda scutiri de impozit pe
diferite perioade de la nfiintarea societatii n functie de profil a dus la nfiintarea unuinumar deosebit de mare de societati cu profil comercial n scopul evaziunii fiscale.
, spre deosebire de cea legala, se savrseste prin calcarea
flagranta a legii, profitndu-se de modul specific n care se face impunerea. n acest caz
contribuabilul violeaza prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata
impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului.
Evaziunea fiscala este frauduloasa cnd contribuabilul, obligat sa furnizeze
date n sprijinul declaratiei n baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge
la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau
la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
20/112
n general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen,
ele fiind practic nelimitate. n activitatea fiscala exista nsa forme care se regasesc mai
frecvent
ntocmirea de declaratii false;
ntocmirea de documente de plati fictive;
alcatuirea de registre contabile nereale;
nedeclararea materiei impozabile;
declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;
executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictive;
diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin
nregistrarea n cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate n realitate;
vnzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vnzare efectiva, care
ascund operatiunile reale supuse impozitarii ;
falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie
ntre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta
comisa.
Micsorarea ncasarilor bugetare din impozite, datorita evaziunii fiscale, este n mai multe
state o problema acuta si frecventa, marimea acestora nefiind deloc neglijabila.
Incidenta fenomenului evazionist se face simtita pe plan financiar, economic, social si
politic.
n plan financiar evaziunea fiscala constituie o amenintare reala pentru procesele de
realizare a veniturilor publice, influentnd pe aceasta cale evolutia echilibrului bugetar.
Prin actiunea sa n directia diminuarii veniturilor bugetare, evaziunea fiscala contribuie la
micsorarea posibilitatilor de manevra ale statului n economie si n domeniul social.
Sub aspect economic, toate formele de evaziune fiscala influenteaza asupra
concurentei, n sensul distorsionarii acesteia. Societatile care nu-si ndeplinesc obligatiile
fiscale pot practica preturi mai scazute dect cele care nu fraudeaza, n felul acesta
putnd patrunde mult mai usor pe noi segmente de piata.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
21/112
Datorita accesului" si nclinatiei" diferite la evaziune fiscala din partea
contribuabililor, fenomenul determina,sub aspect social, aparitia sau, mai degraba,
marirea inegalitatilor ntre contribuabili, determinnd, n final aparitia sau acutizarea
unor tensiuni sociale.
Pierderile fiscale si sociale accentueaza degradarea aparatului economic si financiar,
privnd de facilitatile cuvenite pe cei defavorizati (bolnavi, pensionari, familiile sarace cu
copii), compromitnd ameliorarea sortii lor. Incidenta activitatilor subterane asupra
inegalitatilor sociale este ambigua: daca unele activitati subterane avantajeaza clasele
defavorizate, altele contribuie la mbogatirea gospodariilor cu venituri ridicate. Totusi, se
pare ca tendinta generala este de accentuare a inegalitatilor sociale.
n lucrarea ", profesorul N. Hoanta arata
ca, desi, de pe urma evaziunii fiscale, pe termen scurt, evazionistii au de cstigat, n
timp ce statul (bugetul acestuia) are de pierdut, pe termen lung, perdanti sunt si ceilalti
contribuabili care nu recurg la evaziune fiscala, prin ridicarea posibila a fiscalitatii
pentru complinirea resurselor financiare publice diminuate de evaziune" .
Pentru puterea publica pierderea nu consta numai n nerealizarea resurselor
bugetare, ci si n nerealizarea programului politic de guvernare si n mpiedicarea
ndeplinirii unor aspiratii firesti pentru puterea publica: putere, glorie, credibilitate si alte
avantaje materiale sau spirituale.
Cu toate acestea, statul, prin puterile publice, poate si sa incite la evaziunefiscala urmarind, n principal, doua scopuri:
un scop " argumentat de intentia de a stimula formarea capitalului. Un
exemplu n acest sens l constituie cazul Japoniei care, scutind de taxe conturile de
economii medii, ncurajeaza, n mod oficial, evaziunea fiscala. Din acest motiv, Japonia
are cea mai mare rata de formare a capitalului, numarul conturilor de economii de acest
tip depasind de cinci ori numarul populatiei, inclusiv copiii: .
un scop " reflectat n sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip
mafiot, cu tot cortegiul de consecinte.
La nivel individual, cnd taxarea este perceputa ca excesiva, contribuabilul
are de ales ntre a nu muncii sau a evita plata impozitelor. Dintr-o perspectiva personala,
dar si sociala, decizia de a muncii si de a nu plati impozitele este, n acest caz, mai
eficienta. Individului i este mai bine iar guvernul nu pierde nimic deoarece nu ar
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
22/112
percepe nici un fel de impozite nici n situatia n care individul ar alege sa raspunda
fiscalitatii ridicate prin somaj.
Referitor la rolul pe care l poate avea evaziunea fiscala n formarea capitalului,
n lucrarea Capitalism si libertate", Milton Friedman aprecia ca Ocolirea impozitarii ar
putea sa fi fost esentiala pentru bunastarea economica." Cu toate acestea daca
lucrurile ar fi stat asa, cstigul a fost obtinut cu pretul unei mari risipe si prin
introducerea unei inechitati larg raspndite" .
Avnd n vedere cele de mai sus, o prezentare riguroasa, stricta a efectelor
fenomenului evazionist este dificil de realizat si n acelasi timp foarte riscanta. "Probabil
chiar frauda fiscala este sansa sistemelor fiscale ca ele sa devina viabile. n aceasta
privinta contrar ideii prea simple care considera frauda un comportament
antidemocratic, aceasta este mai curnd singurul mijloc modest al expresiei directe de
ncuviintare a sa din partea contribuabilului. Departe de a fi contrara democratiei, frauda
fiscala, nu este, din contra, dect manifestarea bruta a vitalitatii sale".
Analiza fenomenului trebuie efectuata prin prisma raportului dintre efectele
sale benefice (formarea capitalului) si eforturile sau costurile acestora (o mare risipa de
resurse bugetare, crearea de inechitate n veniturile disponibile ale contribuabililor, etc).
De asemenea, trebuie sa se tina seama ca efectul benefic al interventiei statului (n
sustinerea unui anumit grad de evaziune fiscala), n special sub raport legislativ, este
14 Olteanu I., Bistriceanu G. - "Evaziunea fiscala. Metode si tehnici de combatere a
evaziunii fiscale", Editura ASE,
Bucuresti, 2005, p.69
direct, imediat si, ca sa spunem asa, vizibil, n timp ce efectele ei nefaste sunt treptate si
indirecte, neperceptibile..." .
Contradictiile pe care acest fenomen le induce, mai ales ntr-un sistem
democratic (ntre nevoia generala de resurse financiare din impozite si sustragerea
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
23/112
ilegala de la plata acestora; ntre contribuabilii care si achita constiincios obligatiile
fiscale si cei care urmaresc sustragerea de la plata acestora, ceea ce conduce la marirea
ecartului dintre veniturile disponibile ale primilor si ale celor din urma, etc.) fac necesara
lupta" permanenta pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
1.5.1. Utilizarea impozitelor n vederea stimularii cresterii economice
Pentru a se putea estima modul n care politica fiscala actioneaza, mai curnd activ
dect pasiv, trebuie avut la dispozitie un element al acestei politici care sa fie
independent de faza ciclului economic.
Legislatia fiscala, n masura n care este fixa, constituie un stabilizator automat care
genereaza deficite n timp de recesiune si excedente n perioade de expansiune.
Pentru a estima modul n care politica fiscala actioneaza mai curnd activ dect pasiv,
trebuie sa se dispuna de un indice al acestei politici care sa fie independent de faza
ciclului pe care se situeaza.
Impozitele pot fi folosite ca instrumente de fundamentare a unei politice conjuncturale:
astfel, n perioade de depresiune, n scopul relansarii economice, trebuie reduse
impozitele.Astfel, reducerea impozitului pe profit poate incita companiile de a-si extinde
activitatea, reducerea impozitului pe venit va ncuraja persoanele fizice sa lucreze mai
mult.
n situatiile de inflatie, o metoda prin care masa monetara aflata n circulatie poate fi
restrnsa este si cresterea impozitelor directe.
De asemenea, obiectivelor conjuncturale li se poate suprapune si dorinta de a modifica
repartizarea veniturilor si/sau dorinta de a reduce presiunea fiscala, evolutie ce se
manifesta ca tendinta constanta n ultimii 20 de ani.
Stimularea investitiilor private: risc - incitatiile fiscale la investitii risca sa afecteze
alegerile strategice ale ntreprinderilor care nu ar mai fi ghidate de rationalitate
economica. Frnarea investitiilor private n scopuri anti - inflationiste are unele limite.
Dupa unele opinii, n cadrul reformelor fiscale care au avut loc n tarile dezvoltate, prin
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
24/112
masurile luate s-a urmarit deplasarea dinspre interventionismul prin impozite, catre
neutralitatea impozitelor.
Dar, nsasi informatiile provenite din surse O.E.C.D. evedentiaza ca majoritatea
tarilor continua sa sprijine investitiile sau anumite ramuri / activitati, prin intermediul
sistemului fiscal sau prin subventii de la buget.
n sapte tari O.E.C.D. se opereaza deduceri ale venitului impozabil cu o
parte mai mare sau mai mica din costul investitiilor realizate sau cu rezervele
constituite pentru finantarea investitiilor;
se acorda reduceri ale impozitului pe profit (credit fiscal) n functiile de investitiile
realizate;
subventii pentru finantarea masinilor, instalatiilor si cladirilor noi (n
Irlanda, n proportie de 25-35% din costul acestora);
impunerea cstigului din capital cu cote reduse, pentru detinerea
capitalului fix un numar de ani;
amortizarea degresiva a masinilor;
amortizarea degresiva a constructiilor.
Dupa o perioada de stimulare prin fiscalitate a investitiilor se ajunge la situatia de a se
suprima aceste incitatii fiscale, tendinta existenta n tarile O.E.C.D., deoarece:
stimularea fiscala a investitiilor nu are efecte pe termen lung, iar pe termenscurt, deseori sunt la originea investitiilor n domenii de mic interes;
costul incitatiilor este ridicat, n sensul renuntarii la venituri, de unde apare necesitatea
majorarii cotelor cedulare la niveluri mai ridicate dect ar fi nevoie pentru
a spori acelasi cuantum de venituri;
existenta unai game largi de incitatii conduce la sisteme multiple de evaziune fiscala.
Impozitul asupra societatilor urmareste:
stimularea investitiilor private cu scopul de a ameliora performantele ntreprinderilor
poate fi obtinuta prin intermediul deducerilor fiscale n favoarea investitiilor sau a
facilitatilor acordate amortizarii. n conditiile n care o ntreprindere este incitata sa
investeasca printr-un avantaj oferit, fiscal sau de credit, trebuie sa ndeplineasca doua
conditii :
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
25/112
sa aiba un program de investitii pregatit sau rapid de pus la punct, pentru a beneficia
de astfel de oportunitati care au un caracter temporar;
sa aiba o estimare a cererii interne sau externe pentru produsele sau serviciile
produse.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice influenteaza:
stimularea dezvoltarii economice sau stabilizarea economiei (politica conjuncturala)
sau a ofertei (politica structurala); diminuarea generala a impozitului pe venit este
instrumentul esential al acestor obiective. Combinate cu reducerea impozitului asupra
companiilor (n special a impozitului pe profit), care stimuleaza investitiile, aceste
impozite determina o crestere rapida;
anumite masuri de modificare: de exemplu scaderea impozitelor aferente veniturilor
mici si cresterea progresivitatii impozitului pe venit atunci cnd acestea asigura o
redistribuire verticala pozitiva, permitnd transferarea veniturilor contribuabililor cu
resurse ridicate la cei cu resurse mai modeste. Acestia din urma avnd o propensiune
pentru consum mai puternica dect titularii veniturilor ridicate, proprietatea de consum a
colectivitatii tinde sa creasca;
lupta contra inflatiei: n aceasta situatie, cresterea impozitelor are ca obiectiv limitarea
consumului si crearea unei economisiri monetare fortate. n practica nsa, aceasta
15 N. Hoanta, Economie si finante publice", Editura Polirom, Iasi, 2000, p.281
16 Peter F. Druker Inovatia si sistemul antreprenorial", Editura Enciclopedica, Bucuresti,
1993, p.171,
17 Milton Friedam, Capitalism si libertate", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1995, p.
193
prezumtie nu se verifica ntotdeauna. n S.U.A. aceste masuri nu au avut efectul
scontat. n Franta, n perioada 1981 - 1984, a fost impus un mprumut obligatoriu
pentru o treime din numarul menajelor (cu venituri mult mai ridicate dect media pe
economie) cu scopul de a contribui la finantarea actiunilor angajate de catre stat n
favoarea dezvoltarii ndustriale si a sustinerii ocuparii;
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
26/112
* participarea la cheltuielile asigurarilor sociale.
Indicatorulpresiunea fiscala (sau rata fiscalitatii) reprezinta raportul dintre
ncasarile fiscale (ale statului si ale colectivitatilor locale) si produsul intern brut,
exprimat n procente.
Acest indicator masoara ponderea impozitului n masa bogatiei produse si
permite astfel determinarea sarcinii (poverii) fiscale.
Unii autori prefera sa utilizeze denumirea de coeficient fiscal, cu scopul de a
evita conotatiile negative ale cuvntului presiune: acesta traduce totusi corect ideea de
obligatie, inseparabila de aceea de impozit.
Indicatorul presiune fiscala nu trebuie confundat cu un indicator mai global,
care include si cotizatiile sociale, care reprezenta raportul dintre totalul impozitelor si
cotizatiilor sociale, raportat la PIB si exprimat tot procentual: Rata prelevarilor totale
(calculata ca raport ntre nivelul total al impozitelor si cotizatiilor sociale si PIB) exprima
nsa mai curnd randamentul sistemului de prelevari dect povara asupra
contribuabilului, asa cum este, de regula, n mod eronat interpretat acest indicator.
Aceasta povara ar putea fi exprimata mai corect prin ansamblul tarifelor
(cotelor) impozitelor componente ale sistemului fiscal, iar din acest punct de vedere,nivelul impozitelor din Romnia este comparabil cu acela din alte tari care ntra n
categoria tarilor cu rata fiscalitatii ridicata.Din simpla comparare a cotelor de impozitare
ale principalelor impozite se poate observa ca unele tari cu rata prelevarilor totale sau a
fiscalitatii n PIB este scazuta, n schimb " " este foarte ridicata.De
exemplu : n statele membre ale Comunitatii Economice Europene, cotele de impozit pe
profit la societatile comerciale difera n functie de distribuirea sau nedistribuirea
profitului, dupa cum urmeaza:
Multe state, cum ar fi: Germania, Finlanda si Portugalia, au legiferat evaluarea
capitalului social n euro:
. Beneficiul fiscal DISTRIBUIT (100%):
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
27/112
a) 26,37% - impozit (korperschaftsteuer)
b) 15,53% - retinere ca sursa
c) 58,10% - diferenta distribuita
19 Economie en transition; L'impot sur les societes, OCDE, Paris, 1990
Taxa de 26,37% provine din majorarea taxei obisnuite de impozit de 25% cu o cota de
5,5%, denumita taxa exceptionala (25% + 25% * 5,5% = 26,37%).
a) 34% - impozit (korperschaftsteuer)
b) 16,50% - retinere ca sursa
c) 49,50% - diferenta distribuita
Impozitul minim forfetar este 5% din capitalul social.
a) 40,17% - impozit (vennootschamsbelasting)
b) 14,96% - retinere ca sursa
c) 44,87% - diferenta distribuita
Taxa normala de 39% se majoreaza cu taxa conjuncturasa de 3% pentru beneficiile mai
mari sau egale cu 13 milioane franci francezi.
a) 30% - impozit (selskabsktg)
b) 17,50% - retinere ca sursa
c) 52,50% - diferenta distribuita
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
28/112
a) 35% - impozit (impuesco sobre sociedades)
b) 11,50% - retinere ca sursa
c) 53,50% - diferenta distribuita
a) 29% - impozit (zhteison tulovero ou samfunds inkomstskatt)
b) - retinere ca sursa
c) 79% - diferenta distribuita
a) 36,43% - impozit (taxa minima)
b) - retinere ca sursa
c) 63,57% - diferenta distribuita
Taxa normala de 33,1/3% - majorata cu 10%, n anul 2000 (36,66%); cu 6%, n anul
2001; cu 3%, n anul 2002 si n anul 2003, a ramas 33,1/3%, adica 33,33%.
De asemenea, se mai percepe o cotizatie sociala pe beneficiul de baza de
1,10%, daca cifra de afaceri depaseste 50 milioane de franci, si a rezultat, pentru anul
2001, o cota de 36,43%; pentru anul 2002, o cota de 35,43% si, pentru anul 2003, o
cota de 34,43%.
20.www.prezentonline.ro
a) 35% - impozit (taxa generala)
b) - retinere ca sursa
c) 65% - diferenta distribuita
Cota 35% se plica pentru beneficiul obtinut de societatile comerciale din Atena, iar
pentru cele din afara Atenei, cota este de 40%.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
29/112
a) 20% - impozit (corporation tax)
b) - retinere ca sursa
c) 80% - diferenta distribuita
Exista si taxa de 12,5% progresiva, pna la 200.000 lire irlandeze; 10% peste 250.000
lire irlandeze si 25% pentru beneficiile neindustriale sau comerciale.
a) 36% - impozit
b) zero - retinere ca sursa
c) 64% - diferenta distribuita
a) 30% - impozit (taxa minima a baremului progresiv)
b) 17,50% - retinere ca sursa
c) 52,50% - diferenta distribuita
Pna la un beneficiu de 600.000 franci, baremul este progresiv de 20-30%.
a) 35% - impozitb) 12,96% - retinere ca sursa
c) 48,75% - rest distribuita
Taxa este de 30% si se aplica pentru beneficiul mai mic de 50.000 de flucsi.
a) 35,2% - impozit (imposto sobre o rendimento das pessos colectivas)
b) 12,96% - retinere ca sursa
c) 51,84% - diferenta distribuita
Societatile de investitii imobiliare si agricole platesc o cota de 27,4% asupra beneficiului.
a) 30% - impozit (corporation tax)
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
30/112
b) zero - retinere ca sursa
c) 70% - diferenta distribuita
Baremul de impozitare este progresiv, astfel:
10% cota, daca beneficiul este mai mic sau egal cu 10.000 lire sterline;
10-20%, daca beneficiul este cuprins ntre 10.000 lire si 50.000 lire;
20% cota, pentru beneficiul cuprins ntre 50.000 lire, inclusiv si 300.000 lire,
inclusiv;
32,5% cota, pentru beneficiul cuprins ntre 300.000 lire, inclusiv si 1.500.000
lire, inclusiv;
30% cota, pentru beneficiul ce depaseste 1.500.000 lire.
a) 28% - impozit (bolagsskatt)
b) zero - retinere ca sursa
c) 70% - diferenta distribuita
Toate societatile pe actiuni suedeze trebuie sa constituie o rezerva legala de 20%
din capital.
Daca nu se constituie rezerva n mod obligatoriu, atunci se afecteaza cu 10%rezultatul net, pentru constituirea de rezerve.
. Beneficiul fiscal NEDISTRIBUIT
Impozitarea beneficiului nedistribuit, pe fiecare stat membru al CEE, se prezinta
astfel:
Germania (42,20% impozit si restul se reinvesteste - 57,80%);
Austria (34% impozit si 66% investitii);
Belgia (40,17% impozit si 59,83% investitii);
Danemarca (30% impozit si 70% investitii);
Spania (35% impozit si 65% investitii);
Finlanda (29% impozit si 71% investitii);
Franta (36,43% impozit si 63,57% investitii);
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
31/112
Grecia (35% impozit si 65% investitii);
Irlanda (20% impozit si 80% investitii);
Italia (36% impozit si 64% investitii);
Luxemburg (30% impozit si 70% investitii);
Tarile de Jos (35% impozit si 65% investitii);
Portugalia (35,20% impozit si 64,80% investitii);
Regatul Unit (30% impozit si 70% investitii);
Suedia (28% impozit si 72% investitii);
Din situatia prezentata se remarca faptul ca impozitul pe beneficii, n cazul beneficiului
distribuit, este sub 30% numai n 4 cazuri: Germania (26,37%); Finlanda (29%); Irlanda
(20%); Suedia (28%).
Media cotei de impozit pe profit n tarile nemebre ale CEE este de 35% -36%.
Perioada 2002 - 2006 a reprezentat o perioada decisiva pentru accelerarea
procesului de pregatire a aderarii Romniei la Uniunea Europeana. Guvernul si-a stabilit
atunci ca obiective prioritare:
21.www.prezentonline.ro
* ndeplinirea conditiilor necesare pentru ca Romnia sa obtina calificativul de
economie de piat functionala;
* accelerarea reformelor economice, astfel nct sa devina posibila finalizarea
negocierilor si semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2005.
Obiectivul principal pe termen scurt si mediu al politicii fiscal bugetare a fost accelerarea
procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor si mbunatatirea corelatiei ntre
resursele de care dispunem si modul n care le utilizam cu obiectivele majore de politica
economica pe care le avem de atins. Pe termen lung, obiectivul politicii fiscale a fost
consolidarea finantelor publice cu scopul cresterii rolului stabilizator prin reducerea
deficitelor structurale si crearea conditiilor necesare pentru functionarea simetrica a
stabilizatorilor automati.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
32/112
Reforma legislatiei fiscale impunea reducerea continua a scutirilor si
exceptarilor acordate la plata impozitelor si a taxelor cu scopul cresterii transparentei
mediului de afaceri, mbunatatirii competitiei si largirii bazei de impozitare.
Obiectivul principal al reformei administratiei l constituia crearea unei administratii
fiscale unificate si reforma colectarii contributiilor de asigurari sociale, care sa permita
mbunatatirea serviciilor de asistenta catre contribuabili si sa conduca la cresterea
conformarii voluntare a acestora.
Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare n perioada analizata au fost
subordonate obiectivelor de sustinere a cresterii economice si de reducere a ratei
inflatiei si se referea mai ales la
stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele
majore economice si diminuarea deficitelor cvasi-fiscale prin accelerarea reformelor
structurale, n vederea sustinerii ntr-un mod mai eficient a eforturilor de reducere a
ratei inflatiei;
sustinerea procesului de convergenta din punct de vedere nominal si real al
economiei romnesti;
armonizarea legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene;
reforma profunda a administratiei fiscale, n vederea mbunatairii colectarii si crearii
conditiilor necesare atingerii proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu si
lung;scaderea ratelor de taxare a contributiilor la asigurarile sociale n scopul reducerii
dezavantajului de competitivitate fiscala, reducerii nclinatiei agentilor economici de a
migra n economia subterana si pregatirii economiei romnesti pentru a face fata
cresterii mobilitatii companiilor, a capitalului si a fortei de munca;
accelerarea procesului de reforma institutionala n scopul implicarii mai active a
comunitatilor locale n procesul de colectare si alocare a resurselor publice;
cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de preaderare;
mbunatatirea transparentei cheltuielilor publice.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
33/112
22
"Evaziunea fiscala - prevenirea si combaterea spalarii banilor, prevenirea si combaterea
coruptiei", Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2005, pag. 78
Factorii care genereaza si favorizeaza fenomenul evaziunii fiscale, att nforma sa permisa" si nesanctionata de lege ct si n forma sa sanctionata de lege, se
pot grupa, pentru o mai buna sistematizare, n:
factori psiho-sociali, care tin att de pornirile si convingerile interioare ale
contribuabilului ct si de conduita generala si mediul social din care acesta face parte;
factori de natura economica, care tin de perceptia contribuabilului cu privire la nivelul
venitului ramas dupa plata impozitului si capacitatea acestuia de a satisface nevoile
individuale a contribuabilului;
factori de ordin legislativ si administrativ, care tin, pe de o parte de perceptia cu privirela modul de asezare a impozitelor, la echitatea sistemului fiscal precum si de perceptia
privitoare la destinatiile date, de stat, sumelor colectate din impozite, iar pe de alta parte
de perceptia contribuabilului cu privire la modul n care organele statului aplica legea
fiscala si eventualele sanctiuni care decurg din nerespectarea ei.
Toti acesti factori prezentati au o actiune conjugata asupra deciziei de sustragere fiscala,
astfel nct trasarea unei demarcatii clare a actiunii fiecaruia este att dificil de realizat,
ct si inoportun.
Prin urmare, consider ca recurgerea contribuabilului la evaziune fiscala sau nu,
reprezinta o optiune interna, proprie fiecarui contribuabil, care tine de perceptia acestuia
asupra unor variabile exogene lui, privite n ansamblul lor.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
34/112
Exista un factor originar al oricarei evaziuni fiscale: nclinatia contribuabilului
(omului) spre evaziune fiscala23, chiar daca, nu ntotdeauna, se da curs actului de
evaziune.
Marimea acestei nclinatii pare sa difere n functie de zona geografica a tarii
(nclinatia ar fi mai mare la tarile din sud fata de cele din nord) si de fondul genetic al
poporului respectiv (nclinatia ar fi mai mica la anglo-saxoni fata de latini, spre
exemplu). Caracteristici, precum: atitudinea mult mai toleranta a populatiei fata de
ncalcarea reglementarilor si o oarecare reticenta fata de disciplina, fac din popoarele
latine principalele candidate ale practicarii evaziunii fiscale. Astfel, Italia este o adevarata
campioana a tuturor activitatilor economiei subterane, ntr-o masura apropiata si Spania,
iar n Franta se recunoaste evaziunea fiscala ca fiind al doilea " .
nclinatia spre evaziune fiscala exista n orice individ caruia i se ia, pe cale de
autoritate, o parte din venitul ce-i apartine de drept, si aceasta, pentru ca, el percepe
aceasta masura, n primul rnd, sau mai nti de toate, ca pe un atentat la bunastarea
sa, la libertatea de a se bucura de roadele muncii sale. Omul rational si constient de
propriile capacitati, dar si de scurtimea vietii (cu precadere a celei active) nu poate
renunta usor la ceea ce considera ca i se cuvine, pentru niste scopuri publice nu
ntotdeauna ntelese de el, sau, n orice caz, de cele mai multe ori neevidente.
Constientiznd necesitatea sacrificiului individual, n schimbul unei existentesociale sigure si profitabile si pentru el, contribuabilul va consimti deliberat la impozit,
dar nclinatia spre evaziune nu va fi suprimata. Integrarea imperfecta a impozitului n
cadrul vietii sociale decurge, dupa unii autori, din deficiente de educatie fiscala.
Referitor la acest aspect, n anii '40, C.N.Tautu25 scria despre educatia fiscala a
romnului din acea perioada: Educatia contribuabilului nostru este astazi att de putin
formata, nct el nu are dect o preocupare: sa plateasca ct mai putin si, daca s-ar
putea deloc". Dupa parerea lui Virgil Cordescu26 a nsela nr.5/1996 25 C. N. Tautu,
Evolutia si tehnica impozitelor directe din Romnia", Bucuresti, 1940, citat de N. Hoanta
n lucrarea Evaziunea fiscala", Editura Tribuna Economica, 1997 26 Virgil Codrescu,
Evaziunea fiscala n Romnia", Iasi, 1936, citat de N. Hoanta n lucrarea Evaziunea
fiscala"fiscul se considera, n mentalitatea curenta, ca o proba de abilitate, nu de
necinste; a plati ceea ce fiscul pretinde este o dovada de naivitate, nu de integritate".
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
35/112
Din pacate, si astazi, mentalitatea contribuabilului romn a ramas aceeasi. Profesia,
religia si starea civila pot avea, de asemenea, relevanta asupra deciziei de
savrsire a evaziunii fiscale.
n ceea ce priveste profesia, aceasta infractiune poate fi savrsita cu succes,
de catre persoanele care ocupa un statut social elevat si detin cunostinte de specialitate
care sa le dea posibilitatea savrsirii actelor de evaziune fiscala. Statutul social deosebit
conferit de profesie duce, mai ales ntr-un mediu social corupt, la ngreunarea masurilor
de tragere la raspundere a acestora.Ei beneficiaza de cei mai buni avocati, de mijloace
materiale cu care sa poata acoperi savrsirea infractiunilor si de o influenta sociala
deosebita, iar la toate acestea se adauga caracterul insidios al acestui gen de infractiuni,
care, de regula, nu se reclama.
De asemenea, este de remarcat ca persoanele casatorite se abtin , de regula de la astfel
de fapte n momentul n care constientizeaza ca poarta responsabilitatea unei familii, dar
sunt tentate sa le comita cnd situatia economica precara a respectivei familii i
determina sa faca acest lucru.
Coruptia, existenta la nivelul unei societati, constituie un alt factor favorizant al evaziunii
fiscale. n acest sens, Adam Smith scria n Avutia natiunilor" ca n acele guverne
corupte unde exista cel putin o suspiciune generala cu privire la o cheltuiala inutila sau o
utilizare gresita a venitului public, legile nu sunt respectate n totalitate". Mai mult dect
att, posibilitatea de eschivare de la plata impozitelor, printr-o ntelegere formala cuinspectorii fiscali, ridica esential atractivitatea evaziunii fiscale.
ntre coruptie si evaziune fiscala exista un raport de interconditionare, astfel ca ntr-o
economie cu un nalt nivel al coruptiei n rndul functionarilor publici, penalizarile nalte
pentru evaziune fiscala nu duc att la reducerea evaziunii fiscale ct la intensificarea
coruptiei.
n ceea ce priveste coruptia existenta la nivelul aparatului fiscal, n Romnia, potrivit
unor studii realizate de Banca Mondiala27, n anul 2005, aproximativ 27% din firmele
romnesti plateau mita inspectorilor fiscali .
Norma sociala constituie un alt factor important n definirea conformarii fiscale a
contribuabilului.
ntr-o economie descentralizata sistemul de taxe se bazeaza pe acordul
voluntar al cetatenilor, stiindu-se ca, pentru propria lor stima, celor mai multi oameni le
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
36/112
place sa se considere onesti, pentru ca societatea nu ar putea functiona altfel, niciodata
nefiind destui politisti care sa supravegheze pe toata lumea sau destui supervizori pentru
cei chemati sa aplice legea. Acolo unde cetatenii constientizeaza ca taxa este, mai
degraba, rezultatul unui consens exprimat dect al unui decret 23 N.Hoanta,
Fiscalitatea si protagonistii ei ", Revista Impozite si taxe", nr. 11-12/nov-dec 1997
24 V.Pop, M.Scarlat, Veniturile statului - frauda si evaziunea fiscala", Revista Finante,
credit, contabilitate", arbitrar, constiinta lor i va ndemna la conformare n plata
datoriilor catre stat" .
Studii psihologice avnd ca subiect comportamentul platitorului de taxe au
concluzionat ca evaziunea fiscala creste atunci cnd oamenii percep ca taxa este
incorecta. n acelasi timp, nivelul evaziunii fiscale si echitatea fiscala se
interconditioneaza, astfel, daca nivelul evaziunii fiscale este prea ridicat, cerintele
echitatii fiscale sunt distorsionate ceea ce va face ca participarea cetatenilor la plata
impozitelor sa scada.
Prin urmare evaziunea fiscala poate fi o consecinta a sentimentului oamenilor
ca impozitele sunt prea mari si nedrepte pentru ei. Contribuabilii pot avea impresia ca
muncesc din greu pentru bani si ca guvernul ia prea mult din veniturile cstigate de ei si
ofera prea putin n schimb. Efectul poate fi o norma sociala (conduita colectiva) de
evaziune fiscala care depaseste sistemul de valori personale apartinnd individului si
care n mod normal l-ar conduce la plata onesta si constanta a impozitelor.Atunci cnd norma sociala este cinstea, integritatea si corectitudinea, sa fii
gasit ca actor principal sau initiator al evaziunii fiscale implica, pe lnga costul amenzilor
si sanctiunilor aplicate, si un cost irecuperabil al rusinii fata de sine si fata de ceilalti
indivizi. Cnd norma sociala este aceea de a se sustrage de la plata impozitelor, nu se
constata aceeasi stigmatizare a persoanei depistate rau platnic, n schimb cei care
recunosc ca-si platesc impozitele regulat ar putea capata oprobiul public de la ceilalti
(majoritari) care se conformeaza normei generale.
Amenintarea cu pedeapsa se dovedeste ineficace n tentativa de prevenire a
evaziunii fiscale, cnd conformarea fiscala este scazuta pentru ca norma sociala este
aceea de nerespectare a obligatiilor fiscale. n aceasta situatie pedepsirea cuiva acuzat
de evaziune fiscala este perceputa ca arbitrara si injusta, acesta fiind sanctionat pentru
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
37/112
a se fi comportat ntr-un mod conform cu conduita atitudinala manifestata la nivel social.
Pedeapsa este, n acest caz, nepopulara.
Normele sociale sunt, prin urmare, instrumente care ajuta la determinarea
gradului n care un guvern se poate baza pe onestitatea contribuabililor. De asemenea,
normele sociale influenteaza gradul de eficienta al actiunilor de prevenire si combatere a
evaziunii fiscale.
n anul 1996, Nicolae Hoanta aprecia ca, despre o nclinatie a contribuabilului romn
spre evaziune fiscala, ca factor determinant al acesteia, nu se poate vorbi dect la o
cota foarte redusa, datorita noutatii acestei stari de spirit" pentru el" . Din pacate
dupa nca 8 ani acest fenomen nu mai este deloc nou si cu att mai putin strain
contribuabilului romn. Astazi se poate aprecia ca nclinatia spre evaziune fiscala a
contribuabilului romn a fost amplificata de nemultumire generala privitoare la modul
cum sunt utilizate fondurile publice, de coruptia existenta n Romnia, aceasta
determinnd n final, instituirea unei norme sociale de evaziune fiscala, la nivelul
societatii noastre.
Sunt opinii potrivit carora nclinatia spre evaziune fiscala este n raport invers
proportional cu nivelul veniturilor impozabile si direct proportional cu rata fiscalitatii.
n privinta raportului care exista ntre nivelul veniturilor impozabile sinclinatia spre evaziune fiscala, se sustine ca, n tarile n curs de dezvoltare, frauda
fiscala atinge 80-90% din veniturile fiscale ce ar trebui percepute de aceste tari30. n
aceste tari, nsa, nivelurile reduse ale veniturilor supuse impunerii sunt acompaniate de
sisteme fiscale n care domneste dezordinea, att n ceea ce priveste legiferarea fiscala,
ct si n urmarirea aplicarii legislatiei respective, cu efecte directe asupra proliferarii
coruptiei aparatului fiscal si marimii veniturilor fiscale atrase la buget.
Cu toate acestea nu trebuie nteles ca, dupa un anumit nivel al veniturilor
obtinute, nclinatia spre evaziune fiscala dispare, ca persoanele cu patrimonii personale
importante gasesc inutila (sau de o mai mica utilitate) actiunea de a-si marii aceste
patrimonii, inclusiv pe calea evaziunii fiscale (n conditiile, de cele mai multe ori, ale unor
riscuri mari). nsusirea care-i face sa se sustraga esentei teoriei utilitatii marginale
descrescnde este ca ei se pot economisii, se pot investi, se pot schimba foarte usor
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
38/112
contra oricaror altor bunuri. Aceasta nsusire a banilor mpreuna cu caracterul, n fond,
egoist, al omului, care priveste cu ochi rai tot ceea ce i se ia prin forta (constrngere),
face ca n gndirea evazionistilor, actiunea de evaziune sa fie, daca nu considerata
legala, macar morala",justificata.
n privinta relatiei care exista ntre nivelul evaziunii fiscale si rata fiscalitatii,
economistul canadian A. Laffer a enuntat teoria care-i poarta numele, potrivit careia
marirea prelevarilor fiscale instiga la mai putina munca (descurajeaza anumite activitati)
sau poate, mai curnd, determina disimularea unei parti din activitatea depusa si
trecerea ei n sfera neoficiala. Teoria lui este ilustrata de o curba ce evidentiaza grafic
momentul ratei ideale a fiscalitatii, n opozitie cu enuntarea binecunoscuta:
".
Este posibil ca volumul ncasarilor sa creasca, chiar prin reducerea ratei de
impunere nsa aplicata la o masa mai mare a venitului impozabil: . Trebuie spus, nsa,
ca scenariul unei politici de relaxare fiscala, de inspiratie liberala, poate conduce la doua
impulsuri de sens contrar. Astfel, reducerea fiscalitatii poate conduce la o reducere a
economiei subterane, n special a fraudei fiscale, muncii la negru si evaziunii sau, din
contra, dereglementarea, ca efect al unei politici de relaxare fiscala, poate conduce la
ncurajarea practicilor subterane, mai putin ncorsetate si controlate: .
Desi, ca tendinta, gradul de fiscalitate, n Romnia, s-a nscris n trendul
specific tarilor europene dezvoltate, acesta a avut o tenta confiscatoare, pentrucontribuabilul romn cu venit mediu, n masura n care sumele banesti disponibile dupa
impozitare nu-i asigurau dect mijloacele indispensabile subzistentei,si nu acoperirea
ntr-un grad satisfacator a nevoilor umane.
Aceasta stare de fapt a avut ca efect inhibarea motivatiei de a muncii (n
economia de suprafata) si orientarea contribuabilului catre obtinerea unor venituri cu
caracter ilicit. Prin urmare, gradul de fiscalitate din Romnia a fost doar aparent mai
scazut, n comparatie cu media U.E., n realitate pentru contribuabilii buni platnici acesta
a fost mult mai ridicat, deoarece aceasta cifra se formeaza ca o medie, n conditiile n
care o parte din contribuabili si achita obligatiile fiscale, iar cealalta nu.
De asemenea, nivelul scazut al produsului intern brut determina o anumita maniera de
judecata a unei presiunii fiscale de 30%, n cazul unei economii n care cele 70 de
procente de venit ramase nu-i asigura contribuabilului, poate, nici mijloacele
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
39/112
indispensabile de subzistenta, si n cu totul alta, ntr-o economie n care, aceeasi parte
de venit i permite contribuabilului un trai decent si poate, n plus, economisirea unei
parti din venitul respectiv.
Decizia de a evaziona a contribuabilului are n vedere, nsa, nu presiunea
fiscala generala, calculata la nivel macroeconomic, ci presiunea fiscala resimtita la nivel
individual, care a depasit, n perioada studiata, cel putin la nivelul persoanelor fizice, cu
mult media la nivel macroeoconomic. Aceasta datorita modului n care factorul de
decizie a nteles sa repartizeze sarcina fiscala ntre contribuabili.
Si n mediul de afaceri, fiscalitatea a fost perceputa ca o decapitalizare a
agentului economic, fiind practic o forma de agresiune exercitata asupra activitatii
acestuia prin distorsiunile pe care le genereaza privind nivelul si ritmicitatea fluxurilor de
numerar.
De foarte multe ori, agentii economici din tara noastra au reclamat caracterul excesiv al
fiscalitatii, care nu corespunde cerintelor de capitalizare si relansare economica,
genernd, n acelasi timp, o lipsa acuta de capital, cu consecinte asupra amplificarii
arieratelor ntreprinderilor si generalizarii blocajului financiar.
Cu siguranta, cea mai importanta cauza a evaziunii fiscale este, nsusi
impozitul, mai corect sistemul fiscal n cadrul caruia se dezvolta, bazat pe principiuldeclarativitatii contribuabilului ce beneficiaza de o prezumtie de sinceritate si care este
o incitatie la disimulare". Tehnica impozitarii cu numeroase derogari explica dezvoltarea
fraudei. Altfel spus, fiecare impozit contine el nsusi bazele propriei fraude".
Factorii economici si cei psiho-sociali sunt amplificati, ntotdeauna de:
o legislatia fiscala deficitara ;
o fiscalitate excesiva (sub raportul numarului mare al obligatiilor fiscale si a actelor
normative instituitoare si al deselor modificari ale acestora);
existenta unui aparat fiscal ineficient, etc.
Cadrul legislativ deficitar este un factor important care contribuie la amplificarea
fenomenului evazionist.
n lucrarea Diviziunea muncii n societate" , Emile Durkeim a elaborat
conceptul de anomie (de la grecescul a nomos" - fara norma) care desemneaza o stare
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
40/112
obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita
unor schimbari bruste (razboaie, revolutii, crize economice, etc.).
28 Nicolae D. Dinu, Economia subterana n Romnia n perioada de tranzitie 1990-
1996",
teza de doctorat,
Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2001, p.8
29 Nicolae Hoanta, Evaziunea fiscala.Evaluari. Sanctiuni. Prevenire", Revista Impozite
si taxe", nr. 5/mai 1996
ntr-o astfel de stare se afla si societatea romneasca dupa revolutia din 1989, cndnceperea procesului de trecere la economia de piata a gasit economia romneasca ntr-
un vid legislativ, functionnd o buna perioada de timp n virtutea inertiei, viteza de
reglementare a diverselor domenii din economie fiind foarte lenta.
n domeniul sanctionarii sustragerii de la plata obligatiilor fiscale catre stat,
Romnia a beneficiat de o lege a combaterii evaziunii abia n anul 1994 (Legea nr.
87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale). Pna n acel moment, aparatul fiscal
neavnd instrumentul necesar pentru a actiona n legalitate, pentru diminuarea fraudei
fiscale, consecinta fiind amplificarea fenomenului evazionist.Mai mult dect att, sanctiunile prevazute de Legea 87/1994 erau contrazise n unele
cazuri, de o serie de alte sanctiuni prevazute n legile instituitoare de impozite si taxe
sau chiar n legile bugetare anule, acest paralelism si ambiguitatea privitoare la stabilirea
sanctiunilor neputnd dect sa denatureze aplicarea echilibrata a legislatiei fiscale.
Un astfel de exemplu este cel n care bugetul de stat de anul 1997 prevedea
ca nevarsarea de catre platitorii de salarii a obligatiilor bugetare calculate si retinute
prin stopaj la sursa, din drepturile salariale respective, se penalizeaza cu 20% din
sumele retinute si nevarsate odata cu plata acestor drepturi", n timp ce art. 18 din
Legea nr 87/1994 preciza ca n cazul n care impozitele, taxele si contributiile datorate
statului au fost diminuate prin ncalcarea dispozitiilor fiscale, persoana contravenienta va
varsa pe lnga impozitele, taxele si contributiile neachitate o suma egala cu diferentele
de impozite, taxe si contributii stabilite de organul de control".
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
41/112
Aceste dispozitii diferite prevazute pentru aceleasi fapte nu puteau dect sa
ngreuneze controlul, adncind confuzia si ridicnd un semn de ntrebare asupra
corectitudinii si echitatii sanctiunilor. Dar fosta lege pentru combaterea evaziunii fiscale
continea ea, nsasi, o serie de neclaritati, nefiind facuta o delimitare clara a infractiunilor
si contraventiilor, astfel ca unele fapte puteau fi interpretate, n functie de dorinta sau
pregatirea persoanei care efectua controlul.
Nu mai putin adevarat este si faptul ca nu toate legile economice au fost
congruente cu ele fiscale, avnd loc confuzii chiar n rndul regulii fiscale, dublate de un
grad ridicat de fiscalitate pentru unii contribuabili persoane fizice si juridice.
Cadrul legislativ este componenta esentiala a oricarui sistem fiscal. De la
elaborarea legislatiei fiscale ncepe construirea oricarui sistem fiscal. Daca absenta unor
legi fiscale, pentru reglementarea anumitor impozite si taxe, este un factor major de
incitare la evaziune si frauda fiscala si existenta unor legi confuze, cu scapari mari, are,
n mod categoric, acelasi efect. De asemenea, nici elaborarea unui sistem fiscal prea
complex si stufos nu este o solutie n lupta dusa de administratie mpotriva evaziunii
fiscale. A plati sau a nu plati impozite"- aceasta este ntrebarea de al carei raspuns, mai
ales n cazul tarii noastre, de cele mai multe ori, depinde nsasi existenta si
prosperitatea unor companii".35 Raspunsul este conditionat de doi factori: iscusinta
ntreprinzatorului si performantele legiuitorului P. Ngaoszvath,
", p.61, citat de N. Hoanta n Evaziuneafiscala.Evaluari.Sanctiuni. Prevenire", Revista Impozite si taxe", nr. 5/mai 1996
31 M. Pestieau, L'economie souterraine" Ed. Hachette, 1991, citat de N.Craiu,
"Relevanta practica a teoriei "too much tax, no tax"", Revista "Finante Publice si
Contabilitate , nr. 7-8/iulie-august 2003 32 N.Craiu, Politica fiscala din perspectiva
economiei subterane", Revista Finante Publice si Contabilitate", nr.9/septembrie 2003
n emiterea de reglementari corespunzatoare.
n conditiile unor reglementari necorespunzatoare, cu prevederi insuficiente,
neclare, confuze, susceptibile de interpretari dintre cele mai diferite, ntreprinzatorii fie
nu vor plati impozite, fie vor plati impozite derizorii. Asemenea ntreprinzatori care
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
42/112
desfasoara activitati de evaziune fiscala legala nu trebuie sanctionati, si, de fapt, nici nu
pot fi sanctionati - pentru abilitatea lor de a face bani la umbra legii", inclusiv pe
seama unor venituri care, n conditiile unor reglementari corespunzatoare s-ar cuveni
bugetului public.
n Romnia, lipsa, pentru mult timp, a unei legislatii stricte n ceea ce
priveste documentele fiscale si cele de nsotire a marfii a creat posibilitatea circulatiei
marfurilor si a deducerilor fiscale pe baza unor documente ce apartineau altor societati
comerciale sau erau emise n numele unor societati comerciale fantoma.
O alta cauza a evaziunii fiscale, de data aceasta a celei realizate la adapostul
legii o constituie acordarea mult prea lejera si nefundamentata a facilitatilor fiscale.
Sunt situatii n care introducerea sau modificarea unui impozit este impusa
nu numai de realizarea obiectivului financiar, dar si de realizarea unor obiective
economice sau sociale.
Masurile de ordin fiscal sunt folosite n orice tara ca unul din cele mai
importante instrumente de influentare a activitatii economice, n special pentru
stimularea dezvoltarii unor domenii de activitate, produse sau servicii, inclusiv prin
acordarea de facilitati fiscale.
Din anul 1990 si pna n anul 2005, n Romnia, s-a emis un numar foarte
mare de acte normative continnd numeroase facilitati fiscale, n scopul dezvoltarii
activitatii economice, n special, prin atragerea de capital strain. Aceste facilitati fiscaleau fost folosite, din plin, ca veritabile instrumente de evaziune fiscala legala".
Opinia unor specialisti n evaziune fiscala legala" este ca, n Romnia, n
perioada 1990-2000 si, ntr-o oarecare masura, si dupa aceea, un agent economic care
a valorificat din plin scaparile legislative, confuziile, ambiguitatile, interpretarile cele mai
diferite, uneori diametral opuse, din cele mai importante prevederi din legislatia fiscala,
nu mai avea nevoie sa ncalce legea pentru a se sustrage de la plata impozitelor.
Singura conditie, pentru a beneficia de aceste facilitati, este cunoasterea si valorificarea,
din plin, a neajunsurilor si ambiguitatilor legislatiei fiscala si a facilitatilor fiscale
acordate, n unele cazuri, pe beneficiari".
Aceste facilitati fiscale au afectat substantial veniturile bugetare si au stimulat
efectiv indisciplina n achitarea obligatiilor bugetare, n special din partea celor mai mari
contribuabili, carora li s-au adresat cu precadere.
-
7/31/2019 57790981-EVAZIUNEA-FISCALA
43/112
n conditiile acordarii unor asemenea nlesniri la plata obligatiilor bugetare, cei
mai dezavantajati au fost agentii economici corecti, care si-au achitat integral si n
termenul legal obligatiile de plata, beneficiarii fiind agentii economici rau platnici, care
nu si-au achitat, pe mai multi ani, obligatiile de plata si care au folosit sumele datorate
bugetului public ca surse atrase" pentru finantarea propriilor obiective. n timp, acestia
beneficiind, n plus, de o reducere, n termeni reali, a debitelor restante ca urmare a
deprecierii monedei nationale.
Multitudinea facilitatilor fiscale acordate, retrase si apoi iar n aplicare, care,
dupa o anumita perioada de timp, efectiv nu mai puteau fi identificate, sistematizate si
prezentate clar nici de cei mai buni specialisti n dom