-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
1/33
UNIVERSITATEA PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
MASTER: MANAGEMENTUL STRATEGIC AL RESURSELOR
UMANE
Curs: Piaţa Muncii
PROIECT
FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN STATELE MEMRE
ALE UE
!SPANIA" GERMANIA" SLOVENIA#
Mas$%ran&i:
'())*'
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
2/33
Cu+rins
Introducere – Formarea profesională în Statele Membre ale UE
………………………………………2
Capitolul I. - Formarea profesională în Sloenia
……………………………………………………....!
". #eneralită$i
………………………………………………………………………
.....!
2. Formarea profesională %i produc$ia de abilită$i necesare economieiSpaniei……….&
Capitolul II. – Formare 'rofesională în #ermania
…………………………………………………….""
". #eneralită$i ..
………………………………………………………………………
.""
2. Condi$ii de muncă……………………………………………….
………………...."2
!. 're(ătirea
profesională…………………………………………………………
….."&
&. 'rofesia le(ală %i concuren$a pe pia$a
sericiilor…………………………………..")
".". Eolu$ia profesiei le(ale în
#ermania…………………………………………"*
Capitolul III – Formare profesională în Sloenia
……………………………………………………..2"
". #eneralită$i…………………………………………………………
…..…………..2"
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
3/33
2. Formarea profesională în
Sloenia………………………………………..……….2!
".". Formarea profesională %i modalită$ile de recunoa%terea oficială
a acestora…..2!
".2. Formarea profesională+ Educa$ia ,enolo(ică %i
,renin(…………………….2
2. Formarea profesională de la nielul
fiecăruia……………………………………...2)
In$r,-uc%r%
F,r.ar%a +r,/%si,na01 2n S$a$%0% M%.3r% a0% UE
/ntr-o societate ba0ată pe pro(res tenico-%tiin$ific %i aflată în permanentă
scimbare+ indiidul se confruntă cu neoia de a dob1ndi noi competen$e+ de a-%i
reînnoi ba(aul de cuno%tin$e %i abilită$i+ cel pu$in o data la 2-! ani+ prin participarea
la pro(ramele de formare profesională.
Inesti$ia în resursa umana+ cel mai aloros acti al unei or(ani0a$ii+ se
doede%te a fi una inteli(entă %i de lun(ă durată+ ciar dacă implica anumite costuri %i
re0ultatele nu se obseră imediat. 3plicarea principiului celor 4!l5 - 4lifelon(
learnin(5 6înă$area continuă7+ (enerea0ă beneficii at1t companiilor c1t %i an(aa$ilor+
prin crearea unei for$e de muncă bine calificate+ prin cre%terea competitiită$ii+ a
productiită$ii %i a de0oltării personale.
Sistemul de formare profesională continuă oaca un rol important în reducerea
diferen$elor între statele membre ale Uniunii Europene+ prin furni0area de resurse
umane necesare de0oltării economice. Ciar dacă într-o societate %i o economie
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
4/33
ba0ate pe cunoa%tere sistemul tradi$ional nu mai este suficient pentru o carieră de
succes+ instruirea permanentă este departe de a deeni o realitate pentru to$i an(aa$ii.
/n medie statele membre ale Uniunii Europene alocă cam 8 din 'I9 pentru
domeniul educa$iei %i al formării profesionale+ cu mari diferen$e de la o tară la alta.
Educa$ia repre0intă o preocupare permanentă a (uernelor din toate Statele Membre+
însă structura sistemelor de educa$ie diferă considerabil de la $ară la $ară. /n acest
conte:t+ Uniunea Europeană este un forum util scimbului de idei %i de bune practici.
Uniunea Europeană nu are o politică comună în domeniul formării profesionale+ ci
dimpotriă+ rolul ei este de a crea un sistem de cooperare reală între Statele Membre
prin men$inerea dreptului fiecărui Stat Membru de a decide asupra con$inutului %i
or(ani0ării sistemelor de educa$ie %i formare. /n ceea ce prie%te transparen$a %i
recunoa%terea diplomelor %i calificărilor în scopuri academice a fost creată+ în anul
";*&+ la ini$iatia Comisiei Europene+ o re$ea a Centrelor iplomelor în care se re(ăsesc toate statele membre ale UE %i ale Spa$iului Economic
European precum %i toate statele asociate din Europa Centrală %i de Est. 3ceste centre
oferă consultan$ă %i informa$ii le(ate de recunoa%terea diplomelor %i perioadelor de
studii reali0ate în străinătate. /n ceea ce prie%te transparen$a %i recunoa%terea
calificărilor în scopuri profesionale este în curs de creare+ o re$ea de 'uncte
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
5/33
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
6/33
europene în care amplificarea pro(ramelor de formare ini$ială au ucat un rol
fundamental 69edue %i 'lans+ 2!7.
3stă0i cei mai mul$i dintre cei care formea0ă popula$ia actiă muncitoare este
constituită din persoanele născute între ";& %i ";* în secolul al GG-lea. Fiecare
(enera$ie a aut diferite oportunită$i de acces la procesul educa$ional 6inclu01nd
formarea profesională ini$ială7 %i a care a ob$inut calificările profesionale de la diferite
modele de comportament.
>in anul ";* pre0en$a modalită$ilor de @cupare 'rofesională %i Formare
Continuă a sporit formarea în muncă a popula$iei spaniole+ precum %i pre0en$a
popula$iei tinere cu un niel ridicat de formare ini$ială.
>acă anali0ăm rolul formării profesionale+ nu putem să uităm factorul
demo(rafic. Eolu$ia demo(rafică a Spaniei a fost a%a de importantă astfel înc1t
(enera$ia născută în anul ";;+ care ar fi acum pre(ătită să intre în nielul primar al
procesului de formare profesională+ repre0intă numai )8 din popula$ia născută în
";B. >e asemenea+ în Spania numărul persoanelor tinere este într-o continuă scădere.
/n continuare om edea care sunt modalită$ile de formare profesională la care
au acces popula$ia actiă muncitoare din Spania. 'entru aceasta om pre0enta separat
trei subsisteme care constituie formarea profesională în SpaniaH
• Formarea 'rofesională Ini$ială
• Formarea 'rofesională Continuă
• Formarea 'rofesională @cupa$ională
Sis$%. -% F,r.ar% Pr,/%si,na01 2n S+ania
Formare profesională
ini$ială
6I?,7
Formare 'rofesională
Continuă 6pentru an(aa$i7
6C?,7
Formare @cupa$ională
6pentru persoanele fără loc
de muncă7 6@?,7Sistem Educa$ional 'ro(rame
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
7/33
1. Formarea Profesională Iniţială (IVT)
3stă0i+ Formarea 'rofesională Ini$ială este (uernată de o le(e+ De(ea
@r(ani0ării #enerale a Sistemului Educa$ional 6De de @rdenacion #eneral del
Sistema Educatio-D@#SE7 din anul ";;. 3ceastă le(e structurea0ă formarea
profesională în doua cicluriH
• Ciclul Formati de
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
8/33
care au absolit cursuri de formare profesională ini$ială 6I?,7 din diferite (enera$ii nu
numai că sunt interesante în plan istoric cu priire la eolu$ia sistemului de formare
profesională din Spania+ dar ei e:primă+ de asemenea+ realitatea de astă0i cu priire la
popula$ia actiă muncitoare spaniolă %i care facilitea0ă o proiectare a iitorului
6'lanes+ Sala+ ?ias+ 2&7.
2. Formare Profesională Continuă (CVT)
Formarea profesională continuă poate să fie o ini$iatiă a companiilor sau a
indii0ilor. /n aceste ca0uri+ în Spania+ ei pot conta pe suportul or(ani0a$ional %i
financiar al Funda$iei ,ripartite 6Fundacion ,ripartita7" care administrea0ă fondurile
pentru Cota de Formare 'rofesională 6Cuota de Formacion 'rofesional7 care
repre0intă +B8 din salariu.
=olul companiilor în Formarea Continuă apare în re0ultatele Sure-ului de
Formare 'rofesională Continuă din ";;! %i ";;; 6C?,S7+ un Sure European al
companiilor. Conform cu re0ultatele acestui sure+ participarea companiilor în
formarea profesională continuă în ";;; a fost de !!+)8. 3ceste date îi plasea0ă într-o
po0i$ie de
niel mediu+ scă0ut în compara$ie cu media Europeană+ între nielul înalt al
companiilor din >anemarca este de ;)8 %i cel mai scă0ut din #recia "*8.
'otriit acestui Sure arată că 28 dintre an(aa$ii Spaniei au urmat cursuri
de formare profesională continuă pe o perioadă medie de &2 de ore. 3cest procenta
demonstrea0ă o importantă cre%tere cu 28 fa$ă de anii interiori.
/n companiile care au furni0at pro(rame de formare profesionale continuă mai
mult de umătate din an(aa$i au urmat anumite cursuri de formare continuă în
propor$ie de )+8. 3cest procenta trebuie să fie coroborat cu mărimea companiei în
companiile mici+ procentul de an(aa$i care sunt forma$i continuu este foarte scă0utcomparati cu companiile cu 2 sau mai mul$i an(aa$i. >iferen$a este ciar mai
mare dacă luăm în considerare companiile mari+ în care propriul lor departament de
resurse umane propune formări profesionale pe ba0a planului de de0oltare al
companiei+ în timp ce companiile mici nu au planuri de formare disponibile.
/n conformitate cu planurile companiei+ cel mai mare (rad de participare în
Formarea Continuă îl constituie (rupul de profesioni%ti %i tenicieni e:ecutii %i
" Funadacion ,ripartita – /n trecut era numită F@=CEM+ este o funda$ie care este condusă cu o triplă participareH stat+ sindicat %i asocia$ia an(aa$ilor.
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
9/33
superiori + an(aa$ii ,ES3 %i alte sericii. >acă am compara aceste informa$ii cu cele
furni0ate de sure-ul European+ nu om obsera nici o diferen$ă. 'erita 627 indică
în plus faptul că distribu$ia formării este concentrată pe an(aa$ii cei mai califica$i în
sec$iunea cu cea mai mare distribu$ie salarială.
Jin1nd seama de aceste re0ultate+ putem conclu0iona că nielul formării
continue în Spania este încă scă0ut în compara$ie cu alte $ări Europene+ iar profilul
popula$iei care încă beneficia0ă de formare continuă este similar 6'lanas K =ifa+
2!7+ ceea ce ne face să obserăm că formarea continuă este concentrată pe
personalul an(aat calificat.
'e ba0a sure-ului for$ei de muncă 6Encuesta de 'oblacion 3ctia7 reali0at
pe popula$ie+ putem conclu0iona că nu numai formarea ini$ială+ dar %i faptul de a fi
t1năr sunt ceia accesului la formarea continuă. @amenii sunt forma$i în cea mai mare
parte în primul an după intrarea pe pia$a muncii %i după o scurtă pau0ă după formarea
ini$ială. 3stfel+ conform acestor informa$ii+ formarea continuă Llon(-life trainin(5 nu
este at1t de lun(ă cum su(erea0ă această e:presie+ ci este concentrată pe prima
perioadă din ia$a muncii. 9ineîn$eles+ că aceasta se datorea0ă unor multitudini de
factori 6popula$ia t1nără beneficia0ă de cel mai înalt niel de pre(ătire+ iar să îi
forme0i poate fi mai profitabil pentru că ace%tia au toată ia$a înainte+ au mai mult
timp pentru aceasta %i e:pectan$ele sunt mai mari+ etc.7
3cesta este riscul pe care %i-l asumă oamenii mai în1rstă 6sau cei mai tineri
mai pu$in califica$i7 de a intra într-un ciclu dinamic încis+ pentru că pe de o parte de
la o anumită 1rstă este foarte dificil pentru ei să se întoarcă în timp %i să recupere0e
formarea ini$ială pe care au pierdut-o+ %i pe de altă parte posibilitatea lor de a aea
acces la formarea continuă este redusă %i datorită lipsei de formare ini$ială.
3. Formarea Profesională Ocupaţională (OVT)
Jinta Formării 'rofesionale @cupa$ionale este Ladoptarea unei inser$ii %i
reinser$ii profesionale a persoanelor care caută un loc de muncă5+ cu aten$ie specială
pentru acele (rupuri cu cele mai mari dificultă$i.
/n anul 22+ !+&2" de persoane au urmat anumite cursuri de formare
continuă+ ceea ce înseamnă ""2 persoane per fiecare "+ de locuitori+ popula$ieactiă muncitoare 6între ") %i ) de ani7. Cu priire la această 1rstă+ peste B8 din
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
10/33
cei care au urmat aceste cursuri erau mai tineri de ! de ani+ ceea ce înseamnă o
concentrare mai mare a popula$iei tinere. /n ceea ce prie%te nielul de pre(ătire al
beneficiarilor acestor cursuri este complet diferit+ procentul nielelor scă0ute fiind
aproape de umătate dintre ace%tia+ %i de asemenea include acele persoane cu
bacalaureat %i facultate.6,abelul "7. 3stfel persoanele sunt cele care au acces în mod
preferen$ial la acest tip de formare %i de asemenea este fundamental adresat (rupurilor
cu dificultă$i mai mari. 're0en$a celor cu diplomă de liceu %i licen$ă este de &8.
,abelul ".
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
11/33
• 'ro(rame de formare profesională ocupa$ională adresate femeilor
care doresc să se reinte(re0e pe pia$a de muncă
• 'ro(rame de formare profesională ocupa$ională pentru persoanele cu
disabilită$iScopurile principale ale acestui pro(ram suntH
". FI' cuprinde toate ac$iunile de formare adresate for$ei de muncă fără
loc de muncă prin care se urmăre%te furni0area calificărilor necesare+
precum %i plasarea profesională a acestora
2. Următoarele (rupuri or aea înt1ietate pentru participarea la
pro(ramele furni0ate de FI'H
•
omeri peste 2 de ani+ în special cei care sunt %omeri de maimult de un an de 0ile
• omeri care primesc autor de %oma
• omeri sub 2 de ani care %iNau pierdut un loc de muncă de cel
pu$in ) luni de 0ile
• omeri cu dificultă$i speciale pentru a intra sau reintra pe pia$a
de muncă+ în special femeile care or să se reinte(re0e+
persoane cu disabilită$i
4. Prorame !e "aranţie #ocială
E:isten$a acestor pro(rame este definită ca %i formare profesională ini$ială.
'ro(ramele de #aran$ie Socială merită să fie luate în considera$ie separat.
De(ea @r(ani0a$iei #enerale a Sistemului Educa$ional 6D@#SE7 este o le(e
care re(lementea0ă ciclurile de formare profesională non-uniersitară+ e:clu01nd
tinerii care au absolit %coala obli(atorie. >e asemenea e:clude 28 din (enera$iilecare au fost născute după ";* %i care nu au absolit în mod satisfăcător aceste
cursuri. Ca %i op$iune pentru ace%ti tineri care aun( la sf1r%itul educa$iei secundare
6liceu7 la 1rsta de ") ani+ dar fără a absoli+ aceea%i le(e propune accesul lor la
'ro(ramele de #aran$ie Socială. 3ceste pro(rame+ care sunt incluse în ciclurile de
formare ini$ială au o dublă $intăH de a furni0a pro(rame de formare care permit accesul
la muncă %i de a permite accesul la ciclurile de formare profesională re0erată
persoanelor care au absolit coala Secundară @bli(atorie 6liceu7.
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
12/33
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
13/33
54 GENERALITĂŢI
Republica Federală Germaă e!te !ituată " iima Europei#
$id %acată de ouă !tate &ecie. 'upă reui$carea celor două
!tate (ermae " )**+# ,i-a a!umat rolul de cetru maor "tre "ord ,i re(iuea
Mediteraei " !ud# ca ,i "tre Atlatic " &e!t ,i /ările di cetrul ,i
e!tul Europei.
Cea mai de! populată /ară di Europa# Germaia e!te
%acată de cele mai multe !tate &ecie# ouă. Republica Federală
Germaă ocupă o !upra0a/ă de 123.+44 5ilometri pătra/i# a&6d de
la &e!t la e!t 72+ de 5ilometri ,i de la ord la !ud 87+ de 5ilometri.E9i!tă circa :4#8 milioae de oamei care locuie!c " Germaia; /ara
!e m6dre,te cu o mare di&er!itate culturală ,i re(iui !peci$ce cu
calită/i !peci$ce# ora,e "c6tătoare ,i pei!ae atracti&e.
Comparată cu alte /ări idu!trialiolo(iile petru 0olo!irea ,i re(eerarea eer(iilor ,i a
protec/iei mediului. Pro0e!iile me,te,u(ăre,ti cotiuă !ă $e o
e9cep/ioală tră!ătură (ermaă ,i &or răm6e ,i " &iitor " cetrul
&ie/ii ecoomice rurale.Ecoomia (ermaă a au! după 0a
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
14/33
ale ratei ,omaului " Germaia. Rata ,omaului " Germaia de e!t
e!te aproape de două ori mai mare dec6t cea di &e!t.
Cererea de 0or/ă de mucă !e cocetreaiciei I=
A!i!te/i medicali
A!i!te/i !tomatolo(ie
Coa0eotelier
(4 CONDIŢII DE MUNCĂ
2.1 ANGAJAREA
Î pricipiu# to/i cetă/eii E au dreptul la a mucii " /ările E
la ale(erea lor. Libertatea de circula/ie# a,a după cum !e ,tie# e!te
u drept 0oarte importat " E# dar care !e aplică de a!emeea ,i
altor /ări di oa Ecoomică Europeaă.
Re!tric/ioarea la ace!t drept petru cetă/eii di oile /ărimembre e!te u araamet de tra
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
15/33
Ceea ce !olicita/ii trebuie !ă 0acă " ace!te !itua/ii e!te de a
(ă!i o i,ă pe pia/ă !au a !ubliia aptitudiile lor. E!te la 0el de di$cil
!ă (ă!e,ti metode 0olo!itoare la !olicitarea locurilor de mucă ca ,i
căutarea locurilor de mucă. C6d !olicitarea locului de mucă e!teluată " co!iderare# co/iutul pre(ătirii pro0e!ioale ,i e9perie/a
pro0e!ioală !ut la 0el de importa/a ca ,i per!oalitatea
!olicitatului J care poate $ re%ectată " ceea ce !crie/i.
RECUNOASTEREA DIPLOMELOR SI CALIFICARILOR
Petru cele mai multe locuri de mucă cali$cările pro0e!ioale
!au diplomele de !tudii !uperioare !ut recuo!cute " Germaia.
a(aator !tudia
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
16/33
petru a!ta o a(aare au pair e!te ideală. C6t timp /ita e!te
"&ă/area uei limbi tierii u !ut co!idera/i ca a(aa/i. Mai
de(rabă dec6t !alariu# ei prime!c bai de bueiat "tre t6ăr ,i 0amilie
0amilia (a
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
17/33
!tude/ii ar trebui !ă-,i amitea!că# oricum# !ă !olicite " timp util
0ormularele ece!are @KE 0orm!B de !i(ura/ă !ocială.
64 PREGĂTIREA PROFESIONALĂ
ÎNVĂŢĂMÂNTUL VOCAŢIONAL
Î&ă/ăm6tul &oca/ioal !e ba
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
18/33
!trăiătate. Ele !tabile!c curricula# obiecti&ele ,i perioada de
traii( " compaie ,i o0eră !prii ,i a!i!te/ă cur!a/ilor.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL VOCAŢIONAL SUPLIMNTA!
A(aatorii o0eră "&ă/ăm6t &oca/ioal !uplimetar petru
deiciei !au cotabili.
A(e/ia Cetrală petru Î&ă/ăm6tul la di!ta/ă @Staatlic>e
etral!telle 0r Feruterric>tB &alidea
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
19/33
74 PROFESIA LEGALĂ ŞI CONCURENŢA PE PIAŢA
SERVICIILOR
In perioada B-* oct. 2 a aut loc la =oma o Conferin$a interna$ională aaoca$ilor din Uniunea Europeana+ cu participarea Consiliului 9arourilor din Uniunea
Europeana 6CC9E7 %i a unor or(anisme repre0entatie pe plan na$ional ale aoca$ilor
din Uniunea Europeana.
Tema conferinţei – “Profesia legală, concurenţa şi iaţa! "T#e
$egal Profession, %ome&i&ion an' e (ar)e&* – a ricinui& in&ense si
necesare 'e+a&eri asura e-oluţiilor 're&ului comuni&ar euroean si
ale 're&ului unor &ari memre ale niunii in 'omeniu.
Conform lui Gui-, A0+a"+ în dreptul comunitar european+ profesiile liberale+
inclusi profesia le(ală+ sunt construite pe ba0a a trei principii H
sunt mai de(rabă actiită$i de prestări sericii dec1t actiită$i intelectuale
sunt printre factorii de scimb ai pie$ii interne de bunuri %i sericii+ pia$a
înlăuntrul căreia libertatea de stabilire a furni0orului de sericii %i libera
practică a actiită$ii lor sunt proteate
sunt supuse re(ulilor concuren$ei cu scopul de a asi(ura o pia$ă internă fără
bariere.
>e aici conclu0ia că persoanele care e:ercită profesiile liberale 6%i+ implicit+
aoca$ii7 sunt asimilate antreprenorilor+ iar clien$ii sunt utili0atori ai sericiilor+
consumatori 6oca0ionali sau obi%nui$i+ profesionali+ ai0a$i sau sofistica$i etc.
C,.isia Eur,+%ana r%-uc% +r,/%sia 0%8a01 0a , +r,/%si% ca ,ricar% a0$a 9i
a,ca$u0 0a un si.+0u +r%s$a$,r -% s%ricii.
3cceptarea calificării actiită$ii aocatului drept o simpla actiitate de prestare
de sericii ridica doua probleme maore H
• daca aocatul este o întreprindere economică de prestări de sericii+ el este
suspus re(ulilor concuren$ei+ iar clientul deine consumator în aceste
condi$ii+ se ridică întrebarea ce ecialent mai pot aea etica si deontolo(ia
profesională a aocatului în ecua$ia aocat prestator – client consumator
• ca prestator de sericii+ aocatul poate fi 4concurat5 de alte persoane care
prestea0ă aceste sericii+ fără calificare de aocat.
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
20/33
. @biectul de actiitate al profesiei le(ale este apărarea drepturilor+ în instan$ă
sau în rela$iile dintre persoane. 'rofesia le(ală are relean$a constitu$ională+ deoarece
interine în rela$ia fundamentală pe care indiidul o are cu sistemul social în care
trăie%te+ fiind într-o rela$ie profundă cu statutul persoanei+ cu drepturile %i libertă$ile
sale+ cu alorile Cartei de la ar este mai mult ca oric1nd
necesara pre0erarea independen$ei profesiei+ a secretului profesional %i a încrederii
clientului.
,rebuie făcută o obsera$ie fundamentală în această priin$ă. Firmele mari de
consultan$ă inte(rau departamente de aocatură+ p1nă la momentul Enron – 3rtur
3ndersen. >upă c1te se %tie+ în anul 22 Enron a intrat in faliment+ creditorii %i
ac$ionarii acestuia obser1nd că raportările financiare erau inten$ionat mistificate+
pentru a păstra o ima(ine de firmă profitabilă %i pentru a ascunde mari fraude ale
mana(ementului. 3ceste raportări financiare erau audiate de firma de consultan$ă
3rtur 3ndersen+ care asi(ura Enron sericii de consultan$ă inte(rată 6audit+ asisten$ă
le(ală+ consultan$ă fiscală etc.7. >epartamentul de asisten$ă le(ală încasa anual+ în
alori relatie+ onorarii mai mici dec1t+ spre e:emplu+ departamentul de consultan$ăfiscală. Un audit le(al defaorabil ar fi putut determina mana(ementul Enron să
renun$e la consultan$a inte(rată furni0ată de 3rtur 3ndersen+ de unde O ena P de a
reliefa problemele (rae uridice pe care le aea Enron. Este o eidenta abdicare de la
principiul independen$ei profesiei de aocat+ ceea ce a dus la atra(erea răspunderii
patrimoniale a firmei 3rtur 3ndersen+ pentru contribu$ia la ascunderea deficientelor
afacerii Enron. 3rtur 3ndersen+ una dintre cele mari firme (lobale de consultan$ă+ a
dispărut de pe pia$a. @bser1ndu-se că+ de fapt+ toate firmele mari de consultan$ă auaceea%i problemă de abdicare de la independen$ă 6ceilal$i & consultan$i din (rupul O
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
21/33
9i( fie P au aut %ansa de a nu fi descoperi$i7+ toate firmele de consultan$ă care
inte(rau %i sericii de asisten$ă uridică au fost obli(ate prin le(e să men$ină o strictă
independen$ă a firmelor de aocatură fa$ă de celelalte departamente. Falimentul
Enron+ care a proocat %i falimentul consultantului său+ 3rtur 3ndersen+ a arătat
foarte clar riscurile abdicării de la principiul independen$ei.
Independen$a aocatului face din aocat o importantă componentă a societă$ii
ciile. 3ocatul+ pentru că pretinde drepturi %i pentru că apară libertatea cetă$eanului+
este o contra-putere fa$ă de stat+ fiind menit a contrabalansa în mod natural for$a
coercitiă a statului. 'e de alta parte+ principiul confiden$ialită$i %i al secretului
profesional fac din aocat un confesor al clientului
.
745 E,0uţia ;+r,/%si%i 0%8a0%< 2n G%r.ania
G%r.ania" An80ia 9i E0%ţia sun$ sin8ur%0% ţ1ri %ur,+%n% car% au un
C,nsi0iu a0 ar,uri0,r 9i , As,ciaţi% a ar,uri0,r.
/n #ermania+ Consiliul 9arourilor este autoritatea de re(lementare pentru
aoca$i. 9ar 3ssociation 6>eutscer 3nalterein7 este or(anismul de repre0entare a
profesiei+ ale cărui constituire %i func$ionare sunt ba0ate pe principiul liberei asocieri
6oluntar membersip7. >eutscer 3nalterein este constituită din 2&& de asocia$ii
locale ale barourilor %i este+ ca %i asocia$iile locale+ o or(ani0a$ie independentă de
lobb a aoca$ilor+ le(itimată în mod democratic prin asociere liberă. =epre0intă mai
mult de 8 din aoca$ii (ermani.
E:ista 2* de barouri re(ionale+ reunite obli(atoriu la niel federal în #erman
Federal 9ar 69undesrectsanaltsQammer7. @rice aocat este obli(at sa facă parte
dintr-un barou. 9arourile+ at1t cele re(ionale+ c1t %i cel federal+ sunt considerate O
corpora$ii de drept public P+ func$ion1nd ca O administra$ie indirectă de stat P.
9arourile re(ionale sunt supuse autorită$ii de superi0are a statului+ caremonitori0ea0ă modul în care acestea î%i îndeplinesc atribu$iile. 9aroul federal este
îndrituit să re(lemente0e actiitatea aoca$ilor+ în domeniile ce nu $in e:clusi de
competenta le(ii. 9arourile re(ionale au competenta de a certifica dierse speciali0ări
în care este competent un aocat 6acesta poate utili0a+ cu efecte de atra(ere de
clientelă+ titulatură de O aocat speciali0at în... P7. 'entru a păstra această titulatură+
cel în cau0ă trebuie+ fie să publice articole în reiste de specialitate+ fie să participe la
seminarii de pre(ătire profesională.
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
22/33
/n #ermania sunt "!. aoca$i+ mult mai mul$i dec1t necesarul pie$ei. 3cest
e:ces ridică probleme sociale %i de performan$ă considerabile. ,inerii aoca$i sunt
admi%i în barou în urul 1rstei de ! de ani sau ciar mai mult.
3ctiitatea aoca$ilor (ermani este re(lementată în numeroase detalii prin le(e
în #ermania. Este orba de De(ea aoca$ilor 649undesrectsanaltordnun(57.
3ocatura este considerată o profesie liberală. 3oca$ii sunt complet independen$i de
influen$a statului %i nu pot e:ercita actiită$i de afaceri 6comer$ sau alt tip de afaceri7.
>reptul aoca$ilor de a repre0enta cetă$enii în cestiunile le(ale poate fi
limitat doar prin le(e federală. 3ccesul în profesie %i admiterea în barou sunt strict
re(lementate prin statut. ,ot prin statut+ aoca$ii sunt $inu$i de datoria de independen$ă
6nu e orba deci de un drept ci de o datorie R – n.n.+ #. '.7+ de datoria de
confiden$ialitate %i sunt obli(a$i să eite conflictele de interese %i să î%i e:ercite
profesia cu dili(en$ă %i obiectiitate.
=ăspunderea pentru acte ne(liente sau omisiuni este de o importan$ă itală
pentru consumatori. 3oca$ii seresc interesul binelui public. Ei sunt obli(a$i să se
asi(ure profesional pentru daune. >acă e:istă anumite temeri ca nielul calitati al
sericiilor le(ale prestate consumatorilor s-ar deteriora+ rei0uirea sistemului
pl1n(erilor contra aoca$ilor pentru ne(lien$e %i omisiuni este necesară. Sericiile
le(ale inadecate sunt+ în mod normal+ de competen$a instan$elor ordinare. =e(imul
răspunderii aoca$ilor fa$ă de clien$i este strict %i faorabil consumatorilor frustra$i de
sericii le(ale de slabă calitate. 9arourile re(ionale (ermane solu$ionea0ă în mod
adecat ca0uri de culpă profesională.
De(ea (ermană permite aocatului să-%i promoe0e afacerea+ cu condi$ia ca
marQetin(-ul respecti sa se re0ume la informarea adecată a publicului cu priire la
sericiile prestate de aocatul în cau0ă. Curtea Suprema a #ermaniei a statuat
încep1nd cu ";; ca O marQetin(ul este ital pentru orice profesie P. De(ea (ermană aaocaturii urmea0ă a fi modificată. 'roiectul noii le(i urmea0ă a redefini aria
actiită$ilor re0erate e:clusi profesiilor le(ale. Fără îndoială+ aoca$ii or păstra
monopolul repre0entării în fa$a instan$elor de udecată. 3lte actiită$i+ cum sunt
colectarea datoriilor+ care nu implica o profundă anali0ă le(ală+ or putea fi e:ercitate
si de non-aoca$i.
>in 2&+ sistemul onorariilor minime sau ma:ime a fost inter0is in
#ermania + M>' 6Multi >isciplinar 'ractice7 put1nd fi constituite doar între aoca$i+consilieri în proprietate industrială+ consultan$i fiscali %i auditori. 3rt.; din De(ea
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
23/33
(ermană a aocaturii dispune ca numai aoca$ii %i repre0entan$ii acelor profesii cărora
li se permite să facă parte dintr-o M>' pot fi proprietari ai unei firme de aocatură
or(ani0ată ca #mb 6S.=.D.7 sau ca 3# 6S.3.7. Maoritatea oturilor apar$in
aoca$ilor. @rice alte persoane+ inclusi cele care e:ercită alte profesii liberale+ sunt
e:cluse de la parteneriatul într-o firmă de aocatură.
Ca+i$,0u0 III4 FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN SLOVENIA
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
24/33
54 GENERALITĂŢI
Sloenia este o $ară relati nouă care %i-a c1%ti(at independen$a în ";;" după
prăbu%irea Federa$iei Iu(oslae. Ca amplasare (eo(rafică se situea0ă între Italia+Un(aria %i Croa$ia+ cu o popula$ie de 2 milioane de locuitori. Cultura Sloenă este
mai de(rabă central-europeană dec1t sudică. /n Sloenia perioada de tran0i$ie
economică a inclus mai alesH
• @ scimbare spre economia de pia$ă
• 'riati0area prin înlocuirea proprietă$ii de stat cu cea priată
• @ scimbare a economiei predominant internă la pia$a e:ternă
/n aceste condi$ii Sloenia a intrat într-o perioadă de tran0i$ie care cerea o profundă reor(ani0are a economiei+ a sistemului educa$ional %i a altor sisteme. 3u
apărut unită$i de produc$ie noi orientate spre pie$e noi+ folosind tenolo(ii noi menite
să ceară for$ă de muncă cu noi calificări. Economia aea însă să fie dere(lată+
încep1nd astfel prin liberali0area pie$ei o serie de restructurări. Una dintre
consecin$ele maore a fost înre(istrarea unui %oma ridicat de la 2+28 în anul ";** la
"&+8 în ";;*. /n aceea%i perioadă a scă0ut numărul de persoane încadrate în muncă
de le ;)+"& în ";*B la B&+"); în ";;*. >upă această perioadă s-au impus ni%te politici de formare profesională pasie %i actie pentru ocuparea for$ei de muncă.
3stfel %omaul a înre(istrat o scădere p1nă la ""+)8 în anul 2!.
>e0ecilibrul structural între cererea de muncă %i oferta de muncă din
punct de edere educa$ional este în cre%tere+ for$a de muncă nea1nd calificarea
necesară. @ dată cu %omaul în ascensiune a apărut %i o sporire accentuată a politicilor
for$ei de muncă cu aten$ie specială la masurile actie. 3stfel s-au antrenat folosirea
unor pro(rame educa$ionale %i de formare profesională într-o mai mare măsură. 3ufost puse în practică diferite pro(rame educa$ionale care erau atractie pentru %omeri
deoarece aeau %i anumite beneficii.
S-a acordat o aten$ie specială persoanele cu cele mai mici %anse de
an(aare+ adică persoanele cu 1rstă de peste de ani %i cele care erau %omeri de o
perioadă mai mare de timp. /n acela%i timp perioada în care erau îndreptă$i$i să
primească autorul de %oma s-a mic%orat+ iar condi$iile de intrare în %oma au deenit
mai restrictie. =estructurarea a continuat+ sectorul industrial fiind în declin+ iar
sectorul prestări sericii este în cre%tere. Cerin$ele pie$ei for$ei de muncă se scimbă
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
25/33
a1nd neoie de muncitori mai educa$i+ fle:ibili+ mai pre(ăti$i profesional cu
cuno%tin$e adi$ionale cum ar fiH limbă străină+ cuno%tin$e I,+ abilită$i de comunicare.
/n anul ";;* numărul persoanelor încadrate în muncă în domeniul
sericiilor s-a e:tins fa$ă de anii trecu$i+ iar în ";;; procentul persoanele încadrate în
muncă în domeniul sericiilor a auns la 8 din numărul total al persoanelor
încadrate în muncă.
Fle:ibilitatea pie$ei for$ei de muncă este încă scă0ută ciar dacă este în
cre%tere. Cea mai mare cre%tere o înre(istrea0ă an(aările pe termen determinat ceea
ce repre0intă aproape ""8 din totalul locurilor de muncă în ";;;. 'u$in sub "28 sunt
liberi profesioni%ti %i doar )+)8 sunt cei care au locuri de muncă part-time. /n anul
";;; după o perioadă de " ani de cre%tere %i sta(nare s-a înre(istrat o scăderea
%omaului. 'entru a termina tran0i$ia %i pentru a prelua %i îndeplini condi$iile pentru un
acces de succes în Uniunea Europeană Sloenia a intensificat restructurarea
economiei %i relocarea resurselor pentru formarea profesională. 'romoarea resurselor
umane -a u%ura restructurarea economică %i adaptarea institu$ională după re(ulile
Uniunii Europene. Fle:ibilitatea for$ei de muncă alături de o politică monetară bună a
deenit un factor mai important pentru securi0area competitiită$ii %i pentru
adaptabilitatea economiei. 'rocesul intensi de ne(ociere cu Uniunea Europeană
pentru calitatea de membru deplin a determinat Sloenia să accepte acTuis
communautaire în toate ramurile inclu01nd %i economia.
3liniată l-a modelul european de0oltarea resurselor umane duce spre un
acces cuprin0ător pentru reducerea %omaului %i promoarea recrutării de personal.
3ceasta implică mai presus de orice o cooperare actiă %i armonioasă între diferite
Ministere ca de e:empluH Ministerul Economiei+ Ministerul Finan$elor+ Ministerul
Muncii+ Ministerul Educa$iei+ Ministerul tiin$ei %i ,enolo(iei pentru a implementa
obiectiele politicii propuse. Strate(ia asupra căreia s-a că0ut de acord în Sloenia preede implicarea actiă a partenerilor sociali la diferite niele reflectate în
planificarea+ implementarea %i finan$area acestei politici care este concentrată pe cei
patru piloni al EES6European Emploment Strate(7. 'entru a asi(ura derularea
armonioasă a acestei strate(ii în perioada 2-2)+ această strate(ie se -a ba0a pe
SSE> 6Strate( for Sloene Economic >eelopment7. Mai mult strate(ia pentru
ocuparea for$ei de muncă i-a de asemenea în considerare orientările tuturor
pro(ramelor derulate %i a politicilor din departamentele apropriate cum ar fi educa$ie
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
26/33
%i de0oltare re(ională. 3stfel o implementare eficientă strate(iei de ocupare a for$ei
de muncă -a fi (arantată prinH
• Inte(rarea de politici economice %i de altă natură - Ministerul Muncii
•
>e0oltarea de măsuri %i îndrumări pentru politica ocupării for$ei demuncă menite să sporească rata de an(aare a popula$iei mai ales în
condi$iile de îmbătr1nire a popula$iei
• Cresc1nd %i îmbunătă$ind infrastructura în institu$ii pun1nd în aplicare
pro(ramele pie$ei for$ei de muncă la niel na$ional+ re(ional %i local
• =eali01nd un sistem de monitori0are permanentă %i ealuare
Scopurile consim$ite ale acestei strate(ii a pie$ei for$ei de muncă %i a politicii
de formare profesională p1nă în 2* sunt următoareleH• cre%terea nielului de educa$ie %i competen$ei for$ei de muncă
• reducerea %omaului pe termen lun( la &8
• (arantarea participării în pro(rame de ocupare a for$ei de muncă actie
a tuturor %omerilor tineri care în ) luni de c1nd au deenit %omeri nu au
(ăsit noi locuri de muncă %i pentru adul$i care în "2 luni au deenit
%omeri nu %i-au (ăsit un nou loc de muncă
• reducerea discrepan$elor re(ionale pe pia$a for$ei de muncă
• o cre%tere de "8 a persoanelor an(aate în perioada 2-2* care -a
auta scăderea ratei %omaului la 8
(4 FORMARE PROFESIONALĂ ÎN SLOVENIA
(45 F,r.ar%a +r,/%si,na01 9i .,-a0i$1ţi0% -% r%cun,a9$%r%a ,/icia01 a
ac%s$,ra
Maoritatea $ărilor de0oltate sistemul didactic este împăr$it în doi curen$i
distinc$i de educa$ie oficială care trece începătorul prin anumite etape de educa$ie
6liceu+ uniersitate7 %i cele care pre(ătesc începătorul pe pia$a muncii prin metode de
trainin( care oferă prin con$inut o înaltă pre(ătire practică %i dă %ansa persoanei sa
aibă o anumită po0i$ie pe pia$a muncii. 3ceastă structură este folosită de asemenea %i
pentru sistemul sloen de formare profesională. Sistemul de formare profesională este
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
27/33
împăr$it în două iar persoanele pot ale(e să se califice prin una din cele două moduri
de certificare. Scimbările rapide din mediul economic Sloen a dus l-a scimbări pe
pia$a for$ei de muncă duc1nd la disponibili0ări în masă astfel determin1nd persoanele
să se forme0e profesional %i să ob$ină alte calificări apropiate de cele europene.
3mbele sisteme sunt interconectate a%a cum se poate edea în tabelul nr. ".
,abelul nr. " Structura sistemului na$ional de calificare
SursaH Informa$ie Statistică pentru Educa$ie+ Uniersitatea din Sloenia.
>upă absolirea e:amenului de maturitate studen$ii se pot înscrie la
Uniersitate sau la cursuri 'ostliceale. Cursurile de formare profesionale repre0intă
posibilitatea trecerii de la Educa$ia (enerală 6liceu7 la formare profesională %i trenin(.
3u fost introduse pentru a oferi persoanelor care nu î%i doresc să urme0e studii
superioare+ o calificare profesională. /n anii %colari ";;;-2 %i 2-2" numai
'=@FIDE>UC3JI@EDE I=ECJI@UC3JIE C3DIFIC3=E
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
28/33
trei institu$ii de înă$ăm1nt au oferit cursuri de formare profesională în domeniul
turismului %i în domeniul economic pentru mai pu$in de " de studen$i. /n conclu0ie
ritmul succesului a fost in fiecare an de su( 8.
(4(4 F,r.ar% +r,/%si,na01" E-ucaţi% T%=n,0,8ic1 9i Tr%nin8
>urata acestor pro(rame de formare profesională+ educa$ie tenolo(ică %i
trainin( diferă în func$ie de pro(ramă %i de nielul de pre(ătire. Următoarele
pro(rame sunt oferite pentru formarea profesionalăH
• Un pro(ram de doi ani %i umătate de formare profesională 6pe termen
scurt7
• Un pro(ram de trei ani %i umătate
• >oi ani de educa$ie tenolo(ică care urmea0ă după terminarea
pro(ramului de formare profesională cu durata de trei ani
• Un pro(ram de educa$ie tenolo(ică cu durata de patru ani
3ceste pro(rame sunt absolite printr-un e:amen final const1nd într-o probă
teoretică %i una practică %i asi(ură cursantului o calificare. Programul de formare profesională cu durata cursului de trei ani este menit
să ofere calificări pentru muncitorii din ramurile industriei %i sericiilor. 3ceste
pro(rame de formare profesională pot fi reali0ate în %colile profesionale sau
postliceale în cooperare cu an(aatorii. 3stfel a1nd acest sistem dual de educa$ie+
cuno%tin$ele teoretice acumulate sunt doar de &8 %i cel al cuno%tin$elor practice de
)8. Educa$ia teoretică fiind dob1ndită în %coli+ iar cea practică prin pro(ramele de
formare profesională %i prin trenin(urile din întreprinderi.
Programul de educaţie tehnologică. Un absolent al pro(ramului de formare
profesională de trei ani î%i poate continua studiile prin înscrierea într-un pro(ram de
educa$ie tenolo(ică de doi ani care poate fi absolit după un e:amen.
Programul de educaţie tehnologică cu cursuri de patru ani. 3bsolen$ii
acestui curs se pot califica+ ca tenicieni sau pentru po0i$ii de mana(ement inferior în
in(inerie %i alte domenii. 3ceste pro(rame de formare profesională au fost introduse
în educa$ie în anul";;) %i sunt %coli postliceale considerate separate de studiile
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
29/33
superioare au un caracter mai mult practic+ această practică reali01ndu-se în
întreprinderi.
/n timpul anului %colar 2"-22 e:istau în total ; %coli postliceale care
aeau pro(rame de formare profesională opera$ionale în Sloenia. 3eau 2+&&B de
studen$i ceea ce înseamnă cu )8 mai mult dec1t în anul %colar anterior. 'e l1n(ă
cre%terea spectaculoasă a numărului de studen$i numărul acestor institu$ii de stat sau
particulare au început de asemenea să crească. /n timpul anului %colar 2&-2 se
arată că erau peste + de studen$i care participau la asemenea pro(rame de formare
profesională cursurile a1nd loc în "* astfel de %coli. >e%i numărul studen$ilor din
aceste institu$ii !8 este ne(liabil în compara$ie cu studen$ii înscri%i la studii
superioare+ se pare că aceste pro(rame or umple anumite lacune create pe pia$a for$ei
de muncă.
Da Camera de Comer$ %i Industrie momentan sunt înre(istrate "2 institu$ii
publice %i ) priate. /ntre 2! %i 2) se arată o cre%tere de ""8 a persoanelor care
urmea0ă aceste pro(rame ciar dacă sNa înre(istrat o scădere demo(rafică a
popula$iei. 3ceastă cre%tere se datorea0ă faptului că înscrierile se pot face la orice
1rstă.
64 FORMARE PROFESIONALĂ PORNIND DE LA NIVELUL
FIECĂRUIA
1. Proiect !e formare profesională pentru tinerii a!ulţi
'ro(rame speciale de formare profesională au fost reali0ate pentru tinerii
adul$i în (rupa de 1rstă "-2 ani. 3ceste cursuri de formare profesională au fost
destinate pentru aceea care nu aeau nici o calificare de ba0ă %i nici e:perien$ă
profesională 6persoane care s-au retras din %coli sau care nu aeau motia$ie pentru
educa$ie %i instruire %i aeau o i0iune nerealistă asupra muncii %i carierei. Scopul
principal al pro(ramului este să motie0e ace%ti tineri pentru a înă$a o meserie %i
pentru a se încadra în muncă.
Da aceste pro(rame participan$ii înă$au cum să coopere0e %i să arate un
spriin reciproc+ să treacă peste dificultă$ile de înă$are %i să-%i îndeplinească
aspira$iile profesionale. /n cadrul acestui proiect e:istau Lmentori5 califica$i care
autau participan$ii să ducă la bun sf1r%it proiectele+ să studie0e+ să-%i caute slube %i să
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
30/33
î%i continue educa$ia. @ricine putea deeni un astfel de mentor cu condi$ia să fie
absolent de studii superioare %i să îi placă să lucre0e cu tinerii adul$i. 3cest pro(ram
a fost aprobat de Ministerul Educa$iei %i elibera certificate care pre0entau pro(ramele
%i proiectele pe care ace%ti tineri le reali0au. 3cest pro(ram este la niel local %i
finan$at la niel local+ în pre0ent el func$ion1nd în * ora%e Sloene 63dascina+ Cele+
Waper+ Dublana+ Maribor+ MursQa Sabata+ =adalica+ Sloen #radec7+ dar se
a%teaptă ca ele să fie introduse în mai multe ora%e Sloene.
E:istă diferen$e maore între acest pro(ram %i altele care eliberea0ă certificateH
• 'lanul este îndeplinească a%teptările cursantului
• Sunt aplicate metode actie de lucru cu cursan$ii accentu1ndu-se
puternic actiită$ile practice• Fle:ibilitatea pro(ramului în ceea ce prie%te timpul+ participan$ii
put1nd sa ină %i să plece oric1nd
• intre participan$ii care au terminat pro(ramul &"8 s-au întors la %coli %i 2)8 %i-au (ăsit de
lucru. Se speră ca acest pro(ram să aibă efecte pe termen mediu %i lun( prin inte(rarea
socială a participan$ilor. Maoritatea participan$ilor apar$in1nd (rupei de risc 6fără
autor din partea familiei7. 3stfel pe plan social este un pro(ram foarte bun pentru că
oferă a doua %ansă participantului.
2. $n%ăţăm&nt la !istanţă 'i online
=apidele scimbări în societate dau posibilitatea celor care promoea0ă
formarea profesională să ofere noi modalită$i de a transfera cuno%tin$ele către
persoane. 3stfel s-a introdus în Sloenia înă$ăm1ntul la distan$ă %i în acest moment
e:istă trei pro(rame educa$ionale care foslosesc acest tip de înă$ăm1nt.
/n Dublana e:istă un astfel de pro(ram ca parte componentă a Facultă$ii
Economice+ acest pro(ram fiind înfiin$at din ordinul Ministerul Educa$iei %i Sportului
în anul ";;&. Inten$ia acestui pro(ram este de a e:tinde sistemul de educa$ie la niel
na$ional+ re(ional %i local fiind un mod modern %i eficient de educa$ie. >upă un debut
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
31/33
de succes al înă$ăm1ntului la distan$ă acest pro(ram de trei ani de studii superioare a
aut în scurt timp o cre%tere a numărului de studen$i astă0i fiind peste "+2 de
studen$i înscri%i+ iar pro(ramul a fost implementat în ) centre de studii din $ară 6Wran+
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
32/33
• Este un pro(ram de formare profesională care este recunoscut de
Ministerul Educa$iei %i Sportului din Sloenia
• Se poate începe de la nielul de educa$ie pe care cursan$ii îl de$in
,abel nr. 2 3dul$ii implica$i în pro(ramul de formare profesională în procente
Pr,/i0 S$u-ia$ ())7'())> ())6'())7 ())('())6
,urism %i Sericii !+; "+* 2+!Comer$ !2+& "&+ -Construc$ii +! "2+! "*+!In(inerie Mecanică "2+; ";+B ")+;
Secretariat "+" + ""+BElectronice )+* +* *+;Sericii po%tale 2+! &+ +,elecomunica$ie !+) +2 +Sanitar !+ - -,enolo(ia
alimenta$iei
"+" 2+; &+!
,enolo(ia
lemnului
"+" .- -
,ransport sericii "+" - -3(ricultură "+! - -Minerit (eode0ie "+ "+ 2+2,otal ))!) !2; "&22SursaH Informa$ii Statistice pentru Educa$ie+ Uniersitatea din Sloenia+ 2)
>upă peste " ani de transformări continue a Sistemului Educa$ional Sloen %i
a Formării 'rofesionale de asemenea+ este încă un sistem centrali0at %i se află sub
autoritatea Ministerului Educa$iei %i Sportului fiind însă propuneri pentru
descentrali0are %i pentru a da mai multă responsabilitate actiită$ilor în teritoriul
Sloen oferind mai multă autonomie. >upă trecerea la economia de pia$ă func$ională
%i apari$ia cre%terii %omaului a fost o mare neoie de moderni0are a Sistemului
Educa$ional %i a 'ro(ramelor de Formare 'rofesională. 'rincipalul scop a fost acela
de ai aduce pe cei din sistemul educa$ional+ %i pe cei din pro(ramele de formare
profesională mai aproape de realită$ile pie$ei muncii.
3ccesul în Uniunea Europeană fiind foarte importante pentru începerea
reformei %i pentru crearea de noi pro(rame de formare profesională. Unele
-
8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia
33/33
întreprinderi %i-au de0oltat astfel propriile pro(rame educa$ionale pentru a oferi
persoanelor an(aate calificările necesare. Maoritatea acestor calificări nefiind totu%i
recunoscute oficial.
i30i,8ra/i%
". C#F' 6Conseo #eneral de Formacion 'rofesional7 627.