223610717 formarea profesionala in statele membre ale ue spania germania slovenia

8/18/2019 223610717 Formarea Profesionala in Statele Membre Ale UE Spania Germania Slovenia

1/33

UNIVERSITATEA PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTER: MANAGEMENTUL STRATEGIC AL RESURSELOR

UMANE

Curs: Piaţa Muncii

PROIECT

FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN STATELE MEMRE

ALE UE

!SPANIA" GERMANIA" SLOVENIA#

Mas$%ran&i:

'())*'


2/33

Cu+rins

Introducere – Formarea profesională în Statele Membre ale UE

………………………………………2

Capitolul I. - Formarea profesională în Sloenia

……………………………………………………....!

". #eneralită$i

………………………………………………………………………

.....!

2. Formarea profesională %i produc$ia de abilită$i necesare economieiSpaniei……….&

Capitolul II. – Formare 'rofesională în #ermania

…………………………………………………….""

". #eneralită$i ..

………………………………………………………………………

.""

2. Condi$ii de muncă……………………………………………….

………………...."2

!. 're(ătirea

profesională…………………………………………………………

….."&

&. 'rofesia le(ală %i concuren$a pe pia$a

sericiilor…………………………………..")

".". Eolu$ia profesiei le(ale în

#ermania…………………………………………"*

Capitolul III – Formare profesională în Sloenia

……………………………………………………..2"

". #eneralită$i…………………………………………………………

…..…………..2"


3/33

2. Formarea profesională în

Sloenia………………………………………..……….2!

".". Formarea profesională %i modalită$ile de recunoa%terea oficială

a acestora…..2!

".2. Formarea profesională+ Educa$ia ,enolo(ică %i

,renin(…………………….2

2. Formarea profesională de la nielul

fiecăruia……………………………………...2)

In$r,-uc%r%

F,r.ar%a +r,/%si,na01 2n S$a$%0% M%.3r% a0% UE

/ntr-o societate ba0ată pe pro(res tenico-%tiin$ific %i aflată în permanentă

scimbare+ indiidul se confruntă cu neoia de a dob1ndi noi competen$e+ de a-%i

reînnoi ba(aul de cuno%tin$e %i abilită$i+ cel pu$in o data la 2-! ani+ prin participarea

la pro(ramele de formare profesională.

Inesti$ia în resursa umana+ cel mai aloros acti al unei or(ani0a$ii+ se

doede%te a fi una inteli(entă %i de lun(ă durată+ ciar dacă implica anumite costuri %i

re0ultatele nu se obseră imediat. 3plicarea principiului celor 4!l5 - 4lifelon(

learnin(5 6înă$area continuă7+ (enerea0ă beneficii at1t companiilor c1t %i an(aa$ilor+

prin crearea unei for$e de muncă bine calificate+ prin cre%terea competitiită$ii+ a

productiită$ii %i a de0oltării personale.

Sistemul de formare profesională continuă oaca un rol important în reducerea

diferen$elor între statele membre ale Uniunii Europene+ prin furni0area de resurse

umane necesare de0oltării economice. Ciar dacă într-o societate %i o economie


4/33

ba0ate pe cunoa%tere sistemul tradi$ional nu mai este suficient pentru o carieră de

succes+ instruirea permanentă este departe de a deeni o realitate pentru to$i an(aa$ii.

/n medie statele membre ale Uniunii Europene alocă cam 8 din 'I9 pentru

domeniul educa$iei %i al formării profesionale+ cu mari diferen$e de la o tară la alta.

Educa$ia repre0intă o preocupare permanentă a (uernelor din toate Statele Membre+

însă structura sistemelor de educa$ie diferă considerabil de la $ară la $ară. /n acest

conte:t+ Uniunea Europeană este un forum util scimbului de idei %i de bune practici.

Uniunea Europeană nu are o politică comună în domeniul formării profesionale+ ci

dimpotriă+ rolul ei este de a crea un sistem de cooperare reală între Statele Membre

prin men$inerea dreptului fiecărui Stat Membru de a decide asupra con$inutului %i

or(ani0ării sistemelor de educa$ie %i formare. /n ceea ce prie%te transparen$a %i

recunoa%terea diplomelor %i calificărilor în scopuri academice a fost creată+ în anul

";*&+ la ini$iatia Comisiei Europene+ o re$ea a Centrelor iplomelor în care se re(ăsesc toate statele membre ale UE %i ale Spa$iului Economic

European precum %i toate statele asociate din Europa Centrală %i de Est. 3ceste centre

oferă consultan$ă %i informa$ii le(ate de recunoa%terea diplomelor %i perioadelor de

studii reali0ate în străinătate. /n ceea ce prie%te transparen$a %i recunoa%terea

calificărilor în scopuri profesionale este în curs de creare+ o re$ea de 'uncte


5/33


6/33

europene în care amplificarea pro(ramelor de formare ini$ială au ucat un rol

fundamental 69edue %i 'lans+ 2!7.

3stă0i cei mai mul$i dintre cei care formea0ă popula$ia actiă muncitoare este

constituită din persoanele născute între ";& %i ";* în secolul al GG-lea. Fiecare

(enera$ie a aut diferite oportunită$i de acces la procesul educa$ional 6inclu01nd

formarea profesională ini$ială7 %i a care a ob$inut calificările profesionale de la diferite

modele de comportament.

>in anul ";* pre0en$a modalită$ilor de @cupare 'rofesională %i Formare

Continuă a sporit formarea în muncă a popula$iei spaniole+ precum %i pre0en$a

popula$iei tinere cu un niel ridicat de formare ini$ială.

>acă anali0ăm rolul formării profesionale+ nu putem să uităm factorul

demo(rafic. Eolu$ia demo(rafică a Spaniei a fost a%a de importantă astfel înc1t

(enera$ia născută în anul ";;+ care ar fi acum pre(ătită să intre în nielul primar al

procesului de formare profesională+ repre0intă numai )8 din popula$ia născută în

";B. >e asemenea+ în Spania numărul persoanelor tinere este într-o continuă scădere.

/n continuare om edea care sunt modalită$ile de formare profesională la care

au acces popula$ia actiă muncitoare din Spania. 'entru aceasta om pre0enta separat

trei subsisteme care constituie formarea profesională în SpaniaH

• Formarea 'rofesională Ini$ială

• Formarea 'rofesională Continuă

• Formarea 'rofesională @cupa$ională

Sis$%. -% F,r.ar% Pr,/%si,na01 2n S+ania

Formare profesională

ini$ială

6I?,7

Formare 'rofesională

Continuă 6pentru an(aa$i7

6C?,7

Formare @cupa$ională

6pentru persoanele fără loc

de muncă7 6@?,7Sistem Educa$ional 'ro(rame


7/33

1. Formarea Profesională Iniţială (IVT)

3stă0i+ Formarea 'rofesională Ini$ială este (uernată de o le(e+ De(ea

@r(ani0ării #enerale a Sistemului Educa$ional 6De de @rdenacion #eneral del

Sistema Educatio-D@#SE7 din anul ";;. 3ceastă le(e structurea0ă formarea

profesională în doua cicluriH

• Ciclul Formati de


8/33

care au absolit cursuri de formare profesională ini$ială 6I?,7 din diferite (enera$ii nu

numai că sunt interesante în plan istoric cu priire la eolu$ia sistemului de formare

profesională din Spania+ dar ei e:primă+ de asemenea+ realitatea de astă0i cu priire la

popula$ia actiă muncitoare spaniolă %i care facilitea0ă o proiectare a iitorului

6'lanes+ Sala+ ?ias+ 2&7.

2. Formare Profesională Continuă (CVT)

Formarea profesională continuă poate să fie o ini$iatiă a companiilor sau a

indii0ilor. /n aceste ca0uri+ în Spania+ ei pot conta pe suportul or(ani0a$ional %i

financiar al Funda$iei ,ripartite 6Fundacion ,ripartita7" care administrea0ă fondurile

pentru Cota de Formare 'rofesională 6Cuota de Formacion 'rofesional7 care

repre0intă +B8 din salariu.

=olul companiilor în Formarea Continuă apare în re0ultatele Sure-ului de

Formare 'rofesională Continuă din ";;! %i ";;; 6C?,S7+ un Sure European al

companiilor. Conform cu re0ultatele acestui sure+ participarea companiilor în

formarea profesională continuă în ";;; a fost de !!+)8. 3ceste date îi plasea0ă într-o

po0i$ie de

niel mediu+ scă0ut în compara$ie cu media Europeană+ între nielul înalt al

companiilor din >anemarca este de ;)8 %i cel mai scă0ut din #recia "*8.

'otriit acestui Sure arată că 28 dintre an(aa$ii Spaniei au urmat cursuri

de formare profesională continuă pe o perioadă medie de &2 de ore. 3cest procenta

demonstrea0ă o importantă cre%tere cu 28 fa$ă de anii interiori.

/n companiile care au furni0at pro(rame de formare profesionale continuă mai

mult de umătate din an(aa$i au urmat anumite cursuri de formare continuă în

propor$ie de )+8. 3cest procenta trebuie să fie coroborat cu mărimea companiei în

companiile mici+ procentul de an(aa$i care sunt forma$i continuu este foarte scă0utcomparati cu companiile cu 2 sau mai mul$i an(aa$i. >iferen$a este ciar mai

mare dacă luăm în considerare companiile mari+ în care propriul lor departament de

resurse umane propune formări profesionale pe ba0a planului de de0oltare al

companiei+ în timp ce companiile mici nu au planuri de formare disponibile.

/n conformitate cu planurile companiei+ cel mai mare (rad de participare în

Formarea Continuă îl constituie (rupul de profesioni%ti %i tenicieni e:ecutii %i

" Funadacion ,ripartita – /n trecut era numită F@=CEM+ este o funda$ie care este condusă cu o triplă participareH stat+ sindicat %i asocia$ia an(aa$ilor.


9/33

superiori + an(aa$ii ,ES3 %i alte sericii. >acă am compara aceste informa$ii cu cele

furni0ate de sure-ul European+ nu om obsera nici o diferen$ă. 'erita 627 indică

în plus faptul că distribu$ia formării este concentrată pe an(aa$ii cei mai califica$i în

sec$iunea cu cea mai mare distribu$ie salarială.

Jin1nd seama de aceste re0ultate+ putem conclu0iona că nielul formării

continue în Spania este încă scă0ut în compara$ie cu alte $ări Europene+ iar profilul

popula$iei care încă beneficia0ă de formare continuă este similar 6'lanas K =ifa+

2!7+ ceea ce ne face să obserăm că formarea continuă este concentrată pe

personalul an(aat calificat.

'e ba0a sure-ului for$ei de muncă 6Encuesta de 'oblacion 3ctia7 reali0at

pe popula$ie+ putem conclu0iona că nu numai formarea ini$ială+ dar %i faptul de a fi

t1năr sunt ceia accesului la formarea continuă. @amenii sunt forma$i în cea mai mare

parte în primul an după intrarea pe pia$a muncii %i după o scurtă pau0ă după formarea

ini$ială. 3stfel+ conform acestor informa$ii+ formarea continuă Llon(-life trainin(5 nu

este at1t de lun(ă cum su(erea0ă această e:presie+ ci este concentrată pe prima

perioadă din ia$a muncii. 9ineîn$eles+ că aceasta se datorea0ă unor multitudini de

factori 6popula$ia t1nără beneficia0ă de cel mai înalt niel de pre(ătire+ iar să îi

forme0i poate fi mai profitabil pentru că ace%tia au toată ia$a înainte+ au mai mult

timp pentru aceasta %i e:pectan$ele sunt mai mari+ etc.7

3cesta este riscul pe care %i-l asumă oamenii mai în1rstă 6sau cei mai tineri

mai pu$in califica$i7 de a intra într-un ciclu dinamic încis+ pentru că pe de o parte de

la o anumită 1rstă este foarte dificil pentru ei să se întoarcă în timp %i să recupere0e

formarea ini$ială pe care au pierdut-o+ %i pe de altă parte posibilitatea lor de a aea

acces la formarea continuă este redusă %i datorită lipsei de formare ini$ială.

3. Formarea Profesională Ocupaţională (OVT)

Jinta Formării 'rofesionale @cupa$ionale este Ladoptarea unei inser$ii %i

reinser$ii profesionale a persoanelor care caută un loc de muncă5+ cu aten$ie specială

pentru acele (rupuri cu cele mai mari dificultă$i.

/n anul 22+ !+&2" de persoane au urmat anumite cursuri de formare

continuă+ ceea ce înseamnă ""2 persoane per fiecare "+ de locuitori+ popula$ieactiă muncitoare 6între ") %i ) de ani7. Cu priire la această 1rstă+ peste B8 din


10/33

cei care au urmat aceste cursuri erau mai tineri de ! de ani+ ceea ce înseamnă o

concentrare mai mare a popula$iei tinere. /n ceea ce prie%te nielul de pre(ătire al

beneficiarilor acestor cursuri este complet diferit+ procentul nielelor scă0ute fiind

aproape de umătate dintre ace%tia+ %i de asemenea include acele persoane cu

bacalaureat %i facultate.6,abelul "7. 3stfel persoanele sunt cele care au acces în mod

preferen$ial la acest tip de formare %i de asemenea este fundamental adresat (rupurilor

cu dificultă$i mai mari. 're0en$a celor cu diplomă de liceu %i licen$ă este de &8.

,abelul ".


11/33

• 'ro(rame de formare profesională ocupa$ională adresate femeilor

care doresc să se reinte(re0e pe pia$a de muncă

• 'ro(rame de formare profesională ocupa$ională pentru persoanele cu

disabilită$iScopurile principale ale acestui pro(ram suntH

". FI' cuprinde toate ac$iunile de formare adresate for$ei de muncă fără

loc de muncă prin care se urmăre%te furni0area calificărilor necesare+

precum %i plasarea profesională a acestora

2. Următoarele (rupuri or aea înt1ietate pentru participarea la

pro(ramele furni0ate de FI'H

•

omeri peste 2 de ani+ în special cei care sunt %omeri de maimult de un an de 0ile

• omeri care primesc autor de %oma

• omeri sub 2 de ani care %iNau pierdut un loc de muncă de cel

pu$in ) luni de 0ile

• omeri cu dificultă$i speciale pentru a intra sau reintra pe pia$a

de muncă+ în special femeile care or să se reinte(re0e+

persoane cu disabilită$i

4. Prorame !e "aranţie #ocială

E:isten$a acestor pro(rame este definită ca %i formare profesională ini$ială.

'ro(ramele de #aran$ie Socială merită să fie luate în considera$ie separat.

De(ea @r(ani0a$iei #enerale a Sistemului Educa$ional 6D@#SE7 este o le(e

care re(lementea0ă ciclurile de formare profesională non-uniersitară+ e:clu01nd

tinerii care au absolit %coala obli(atorie. >e asemenea e:clude 28 din (enera$iilecare au fost născute după ";* %i care nu au absolit în mod satisfăcător aceste

cursuri. Ca %i op$iune pentru ace%ti tineri care aun( la sf1r%itul educa$iei secundare

6liceu7 la 1rsta de ") ani+ dar fără a absoli+ aceea%i le(e propune accesul lor la

'ro(ramele de #aran$ie Socială. 3ceste pro(rame+ care sunt incluse în ciclurile de

formare ini$ială au o dublă $intăH de a furni0a pro(rame de formare care permit accesul

la muncă %i de a permite accesul la ciclurile de formare profesională re0erată

persoanelor care au absolit coala Secundară @bli(atorie 6liceu7.


12/33


13/33

54 GENERALITĂŢI

Republica Federală Germaă e!te !ituată " iima Europei#

$id %acată de ouă !tate &ecie. 'upă reui$carea celor două

!tate (ermae " )**+# ,i-a a!umat rolul de cetru maor "tre "ord ,i re(iuea

Mediteraei " !ud# ca ,i "tre Atlatic " &e!t ,i /ările di cetrul ,i

e!tul Europei.

Cea mai de! populată /ară di Europa# Germaia e!te

%acată de cele mai multe !tate &ecie# ouă. Republica Federală

Germaă ocupă o !upra0a/ă de 123.+44 5ilometri pătra/i# a&6d de

la &e!t la e!t 72+ de 5ilometri ,i de la ord la !ud 87+ de 5ilometri.E9i!tă circa :4#8 milioae de oamei care locuie!c " Germaia; /ara

!e m6dre,te cu o mare di&er!itate culturală ,i re(iui !peci$ce cu

calită/i !peci$ce# ora,e "c6tătoare ,i pei!ae atracti&e.

Comparată cu alte /ări idu!trialiolo(iile petru 0olo!irea ,i re(eerarea eer(iilor ,i a

protec/iei mediului. Pro0e!iile me,te,u(ăre,ti cotiuă !ă $e o

e9cep/ioală tră!ătură (ermaă ,i &or răm6e ,i " &iitor " cetrul

&ie/ii ecoomice rurale.Ecoomia (ermaă a au! după 0a


14/33

ale ratei ,omaului " Germaia. Rata ,omaului " Germaia de e!t

e!te aproape de două ori mai mare dec6t cea di &e!t.

Cererea de 0or/ă de mucă !e cocetreaiciei I=

A!i!te/i medicali

A!i!te/i !tomatolo(ie

Coa0eotelier

(4 CONDIŢII DE MUNCĂ

2.1 ANGAJAREA

Î pricipiu# to/i cetă/eii E au dreptul la a mucii " /ările E

la ale(erea lor. Libertatea de circula/ie# a,a după cum !e ,tie# e!te

u drept 0oarte importat " E# dar care !e aplică de a!emeea ,i

altor /ări di oa Ecoomică Europeaă.

Re!tric/ioarea la ace!t drept petru cetă/eii di oile /ărimembre e!te u araamet de tra


15/33

Ceea ce !olicita/ii trebuie !ă 0acă " ace!te !itua/ii e!te de a

(ă!i o i,ă pe pia/ă !au a !ubliia aptitudiile lor. E!te la 0el de di$cil

!ă (ă!e,ti metode 0olo!itoare la !olicitarea locurilor de mucă ca ,i

căutarea locurilor de mucă. C6d !olicitarea locului de mucă e!teluată " co!iderare# co/iutul pre(ătirii pro0e!ioale ,i e9perie/a

pro0e!ioală !ut la 0el de importa/a ca ,i per!oalitatea

!olicitatului J care poate $ re%ectată " ceea ce !crie/i.

RECUNOASTEREA DIPLOMELOR SI CALIFICARILOR

Petru cele mai multe locuri de mucă cali$cările pro0e!ioale

!au diplomele de !tudii !uperioare !ut recuo!cute " Germaia.

a(aator !tudia


16/33

petru a!ta o a(aare au pair e!te ideală. C6t timp /ita e!te

"&ă/area uei limbi tierii u !ut co!idera/i ca a(aa/i. Mai

de(rabă dec6t !alariu# ei prime!c bai de bueiat "tre t6ăr ,i 0amilie

0amilia (a


17/33

!tude/ii ar trebui !ă-,i amitea!că# oricum# !ă !olicite " timp util

0ormularele ece!are @KE 0orm!B de !i(ura/ă !ocială.

64 PREGĂTIREA PROFESIONALĂ

ÎNVĂŢĂMÂNTUL VOCAŢIONAL

Î&ă/ăm6tul &oca/ioal !e ba


18/33

!trăiătate. Ele !tabile!c curricula# obiecti&ele ,i perioada de

traii( " compaie ,i o0eră !prii ,i a!i!te/ă cur!a/ilor.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL VOCAŢIONAL SUPLIMNTA!

A(aatorii o0eră "&ă/ăm6t &oca/ioal !uplimetar petru

deiciei !au cotabili.

A(e/ia Cetrală petru Î&ă/ăm6tul la di!ta/ă @Staatlic>e

etral!telle 0r Feruterric>tB &alidea


19/33

74 PROFESIA LEGALĂ ŞI CONCURENŢA PE PIAŢA

SERVICIILOR

In perioada B-* oct. 2 a aut loc la =oma o Conferin$a interna$ională aaoca$ilor din Uniunea Europeana+ cu participarea Consiliului 9arourilor din Uniunea

Europeana 6CC9E7 %i a unor or(anisme repre0entatie pe plan na$ional ale aoca$ilor

din Uniunea Europeana.

Tema conferinţei – “Profesia legală, concurenţa şi iaţa! "T#e

$egal Profession, %ome&i&ion an' e (ar)e&* – a ricinui& in&ense si

necesare 'e+a&eri asura e-oluţiilor 're&ului comuni&ar euroean si

ale 're&ului unor &ari memre ale niunii in 'omeniu.

Conform lui Gui-, A0+a"+ în dreptul comunitar european+ profesiile liberale+

inclusi profesia le(ală+ sunt construite pe ba0a a trei principii H

sunt mai de(rabă actiită$i de prestări sericii dec1t actiită$i intelectuale

sunt printre factorii de scimb ai pie$ii interne de bunuri %i sericii+ pia$a

înlăuntrul căreia libertatea de stabilire a furni0orului de sericii %i libera

practică a actiită$ii lor sunt proteate

sunt supuse re(ulilor concuren$ei cu scopul de a asi(ura o pia$ă internă fără

bariere.

>e aici conclu0ia că persoanele care e:ercită profesiile liberale 6%i+ implicit+

aoca$ii7 sunt asimilate antreprenorilor+ iar clien$ii sunt utili0atori ai sericiilor+

consumatori 6oca0ionali sau obi%nui$i+ profesionali+ ai0a$i sau sofistica$i etc.

C,.isia Eur,+%ana r%-uc% +r,/%sia 0%8a01 0a , +r,/%si% ca ,ricar% a0$a 9i

a,ca$u0 0a un si.+0u +r%s$a$,r -% s%ricii.

3cceptarea calificării actiită$ii aocatului drept o simpla actiitate de prestare

de sericii ridica doua probleme maore H

• daca aocatul este o întreprindere economică de prestări de sericii+ el este

suspus re(ulilor concuren$ei+ iar clientul deine consumator în aceste

condi$ii+ se ridică întrebarea ce ecialent mai pot aea etica si deontolo(ia

profesională a aocatului în ecua$ia aocat prestator – client consumator

• ca prestator de sericii+ aocatul poate fi 4concurat5 de alte persoane care

prestea0ă aceste sericii+ fără calificare de aocat.


20/33

. @biectul de actiitate al profesiei le(ale este apărarea drepturilor+ în instan$ă

sau în rela$iile dintre persoane. 'rofesia le(ală are relean$a constitu$ională+ deoarece

interine în rela$ia fundamentală pe care indiidul o are cu sistemul social în care

trăie%te+ fiind într-o rela$ie profundă cu statutul persoanei+ cu drepturile %i libertă$ile

sale+ cu alorile Cartei de la ar este mai mult ca oric1nd

necesara pre0erarea independen$ei profesiei+ a secretului profesional %i a încrederii

clientului.

,rebuie făcută o obsera$ie fundamentală în această priin$ă. Firmele mari de

consultan$ă inte(rau departamente de aocatură+ p1nă la momentul Enron – 3rtur

3ndersen. >upă c1te se %tie+ în anul 22 Enron a intrat in faliment+ creditorii %i

ac$ionarii acestuia obser1nd că raportările financiare erau inten$ionat mistificate+

pentru a păstra o ima(ine de firmă profitabilă %i pentru a ascunde mari fraude ale

mana(ementului. 3ceste raportări financiare erau audiate de firma de consultan$ă

3rtur 3ndersen+ care asi(ura Enron sericii de consultan$ă inte(rată 6audit+ asisten$ă

le(ală+ consultan$ă fiscală etc.7. >epartamentul de asisten$ă le(ală încasa anual+ în

alori relatie+ onorarii mai mici dec1t+ spre e:emplu+ departamentul de consultan$ăfiscală. Un audit le(al defaorabil ar fi putut determina mana(ementul Enron să

renun$e la consultan$a inte(rată furni0ată de 3rtur 3ndersen+ de unde O ena P de a

reliefa problemele (rae uridice pe care le aea Enron. Este o eidenta abdicare de la

principiul independen$ei profesiei de aocat+ ceea ce a dus la atra(erea răspunderii

patrimoniale a firmei 3rtur 3ndersen+ pentru contribu$ia la ascunderea deficientelor

afacerii Enron. 3rtur 3ndersen+ una dintre cele mari firme (lobale de consultan$ă+ a

dispărut de pe pia$a. @bser1ndu-se că+ de fapt+ toate firmele mari de consultan$ă auaceea%i problemă de abdicare de la independen$ă 6ceilal$i & consultan$i din (rupul O


21/33

9i( fie P au aut %ansa de a nu fi descoperi$i7+ toate firmele de consultan$ă care

inte(rau %i sericii de asisten$ă uridică au fost obli(ate prin le(e să men$ină o strictă

independen$ă a firmelor de aocatură fa$ă de celelalte departamente. Falimentul

Enron+ care a proocat %i falimentul consultantului său+ 3rtur 3ndersen+ a arătat

foarte clar riscurile abdicării de la principiul independen$ei.

Independen$a aocatului face din aocat o importantă componentă a societă$ii

ciile. 3ocatul+ pentru că pretinde drepturi %i pentru că apară libertatea cetă$eanului+

este o contra-putere fa$ă de stat+ fiind menit a contrabalansa în mod natural for$a

coercitiă a statului. 'e de alta parte+ principiul confiden$ialită$i %i al secretului

profesional fac din aocat un confesor al clientului

.

745 E,0uţia ;+r,/%si%i 0%8a0%< 2n G%r.ania

G%r.ania" An80ia 9i E0%ţia sun$ sin8ur%0% ţ1ri %ur,+%n% car% au un

C,nsi0iu a0 ar,uri0,r 9i , As,ciaţi% a ar,uri0,r.

/n #ermania+ Consiliul 9arourilor este autoritatea de re(lementare pentru

aoca$i. 9ar 3ssociation 6>eutscer 3nalterein7 este or(anismul de repre0entare a

profesiei+ ale cărui constituire %i func$ionare sunt ba0ate pe principiul liberei asocieri

6oluntar membersip7. >eutscer 3nalterein este constituită din 2&& de asocia$ii

locale ale barourilor %i este+ ca %i asocia$iile locale+ o or(ani0a$ie independentă de

lobb a aoca$ilor+ le(itimată în mod democratic prin asociere liberă. =epre0intă mai

mult de 8 din aoca$ii (ermani.

E:ista 2* de barouri re(ionale+ reunite obli(atoriu la niel federal în #erman

Federal 9ar 69undesrectsanaltsQammer7. @rice aocat este obli(at sa facă parte

dintr-un barou. 9arourile+ at1t cele re(ionale+ c1t %i cel federal+ sunt considerate O

corpora$ii de drept public P+ func$ion1nd ca O administra$ie indirectă de stat P.

9arourile re(ionale sunt supuse autorită$ii de superi0are a statului+ caremonitori0ea0ă modul în care acestea î%i îndeplinesc atribu$iile. 9aroul federal este

îndrituit să re(lemente0e actiitatea aoca$ilor+ în domeniile ce nu $in e:clusi de

competenta le(ii. 9arourile re(ionale au competenta de a certifica dierse speciali0ări

în care este competent un aocat 6acesta poate utili0a+ cu efecte de atra(ere de

clientelă+ titulatură de O aocat speciali0at în... P7. 'entru a păstra această titulatură+

cel în cau0ă trebuie+ fie să publice articole în reiste de specialitate+ fie să participe la

seminarii de pre(ătire profesională.


22/33

/n #ermania sunt "!. aoca$i+ mult mai mul$i dec1t necesarul pie$ei. 3cest

e:ces ridică probleme sociale %i de performan$ă considerabile. ,inerii aoca$i sunt

admi%i în barou în urul 1rstei de ! de ani sau ciar mai mult.

3ctiitatea aoca$ilor (ermani este re(lementată în numeroase detalii prin le(e

în #ermania. Este orba de De(ea aoca$ilor 649undesrectsanaltordnun(57.

3ocatura este considerată o profesie liberală. 3oca$ii sunt complet independen$i de

influen$a statului %i nu pot e:ercita actiită$i de afaceri 6comer$ sau alt tip de afaceri7.

>reptul aoca$ilor de a repre0enta cetă$enii în cestiunile le(ale poate fi

limitat doar prin le(e federală. 3ccesul în profesie %i admiterea în barou sunt strict

re(lementate prin statut. ,ot prin statut+ aoca$ii sunt $inu$i de datoria de independen$ă

6nu e orba deci de un drept ci de o datorie R – n.n.+ #. '.7+ de datoria de

confiden$ialitate %i sunt obli(a$i să eite conflictele de interese %i să î%i e:ercite

profesia cu dili(en$ă %i obiectiitate.

=ăspunderea pentru acte ne(liente sau omisiuni este de o importan$ă itală

pentru consumatori. 3oca$ii seresc interesul binelui public. Ei sunt obli(a$i să se

asi(ure profesional pentru daune. >acă e:istă anumite temeri ca nielul calitati al

sericiilor le(ale prestate consumatorilor s-ar deteriora+ rei0uirea sistemului

pl1n(erilor contra aoca$ilor pentru ne(lien$e %i omisiuni este necesară. Sericiile

le(ale inadecate sunt+ în mod normal+ de competen$a instan$elor ordinare. =e(imul

răspunderii aoca$ilor fa$ă de clien$i este strict %i faorabil consumatorilor frustra$i de

sericii le(ale de slabă calitate. 9arourile re(ionale (ermane solu$ionea0ă în mod

adecat ca0uri de culpă profesională.

De(ea (ermană permite aocatului să-%i promoe0e afacerea+ cu condi$ia ca

marQetin(-ul respecti sa se re0ume la informarea adecată a publicului cu priire la

sericiile prestate de aocatul în cau0ă. Curtea Suprema a #ermaniei a statuat

încep1nd cu ";; ca O marQetin(ul este ital pentru orice profesie P. De(ea (ermană aaocaturii urmea0ă a fi modificată. 'roiectul noii le(i urmea0ă a redefini aria

actiită$ilor re0erate e:clusi profesiilor le(ale. Fără îndoială+ aoca$ii or păstra

monopolul repre0entării în fa$a instan$elor de udecată. 3lte actiită$i+ cum sunt

colectarea datoriilor+ care nu implica o profundă anali0ă le(ală+ or putea fi e:ercitate

si de non-aoca$i.

>in 2&+ sistemul onorariilor minime sau ma:ime a fost inter0is in

#ermania + M>' 6Multi >isciplinar 'ractice7 put1nd fi constituite doar între aoca$i+consilieri în proprietate industrială+ consultan$i fiscali %i auditori. 3rt.; din De(ea


23/33

(ermană a aocaturii dispune ca numai aoca$ii %i repre0entan$ii acelor profesii cărora

li se permite să facă parte dintr-o M>' pot fi proprietari ai unei firme de aocatură

or(ani0ată ca #mb 6S.=.D.7 sau ca 3# 6S.3.7. Maoritatea oturilor apar$in

aoca$ilor. @rice alte persoane+ inclusi cele care e:ercită alte profesii liberale+ sunt

e:cluse de la parteneriatul într-o firmă de aocatură.

Ca+i$,0u0 III4 FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN SLOVENIA


24/33

54 GENERALITĂŢI

Sloenia este o $ară relati nouă care %i-a c1%ti(at independen$a în ";;" după

prăbu%irea Federa$iei Iu(oslae. Ca amplasare (eo(rafică se situea0ă între Italia+Un(aria %i Croa$ia+ cu o popula$ie de 2 milioane de locuitori. Cultura Sloenă este

mai de(rabă central-europeană dec1t sudică. /n Sloenia perioada de tran0i$ie

economică a inclus mai alesH

• @ scimbare spre economia de pia$ă

• 'riati0area prin înlocuirea proprietă$ii de stat cu cea priată

• @ scimbare a economiei predominant internă la pia$a e:ternă

/n aceste condi$ii Sloenia a intrat într-o perioadă de tran0i$ie care cerea o profundă reor(ani0are a economiei+ a sistemului educa$ional %i a altor sisteme. 3u

apărut unită$i de produc$ie noi orientate spre pie$e noi+ folosind tenolo(ii noi menite

să ceară for$ă de muncă cu noi calificări. Economia aea însă să fie dere(lată+

încep1nd astfel prin liberali0area pie$ei o serie de restructurări. Una dintre

consecin$ele maore a fost înre(istrarea unui %oma ridicat de la 2+28 în anul ";** la

"&+8 în ";;*. /n aceea%i perioadă a scă0ut numărul de persoane încadrate în muncă

de le ;)+"& în ";*B la B&+"); în ";;*. >upă această perioadă s-au impus ni%te politici de formare profesională pasie %i actie pentru ocuparea for$ei de muncă.

3stfel %omaul a înre(istrat o scădere p1nă la ""+)8 în anul 2!.

>e0ecilibrul structural între cererea de muncă %i oferta de muncă din

punct de edere educa$ional este în cre%tere+ for$a de muncă nea1nd calificarea

necesară. @ dată cu %omaul în ascensiune a apărut %i o sporire accentuată a politicilor

for$ei de muncă cu aten$ie specială la masurile actie. 3stfel s-au antrenat folosirea

unor pro(rame educa$ionale %i de formare profesională într-o mai mare măsură. 3ufost puse în practică diferite pro(rame educa$ionale care erau atractie pentru %omeri

deoarece aeau %i anumite beneficii.

S-a acordat o aten$ie specială persoanele cu cele mai mici %anse de

an(aare+ adică persoanele cu 1rstă de peste de ani %i cele care erau %omeri de o

perioadă mai mare de timp. /n acela%i timp perioada în care erau îndreptă$i$i să

primească autorul de %oma s-a mic%orat+ iar condi$iile de intrare în %oma au deenit

mai restrictie. =estructurarea a continuat+ sectorul industrial fiind în declin+ iar

sectorul prestări sericii este în cre%tere. Cerin$ele pie$ei for$ei de muncă se scimbă


25/33

a1nd neoie de muncitori mai educa$i+ fle:ibili+ mai pre(ăti$i profesional cu

cuno%tin$e adi$ionale cum ar fiH limbă străină+ cuno%tin$e I,+ abilită$i de comunicare.

/n anul ";;* numărul persoanelor încadrate în muncă în domeniul

sericiilor s-a e:tins fa$ă de anii trecu$i+ iar în ";;; procentul persoanele încadrate în

muncă în domeniul sericiilor a auns la 8 din numărul total al persoanelor

încadrate în muncă.

Fle:ibilitatea pie$ei for$ei de muncă este încă scă0ută ciar dacă este în

cre%tere. Cea mai mare cre%tere o înre(istrea0ă an(aările pe termen determinat ceea

ce repre0intă aproape ""8 din totalul locurilor de muncă în ";;;. 'u$in sub "28 sunt

liberi profesioni%ti %i doar )+)8 sunt cei care au locuri de muncă part-time. /n anul

";;; după o perioadă de " ani de cre%tere %i sta(nare s-a înre(istrat o scăderea

%omaului. 'entru a termina tran0i$ia %i pentru a prelua %i îndeplini condi$iile pentru un

acces de succes în Uniunea Europeană Sloenia a intensificat restructurarea

economiei %i relocarea resurselor pentru formarea profesională. 'romoarea resurselor

umane -a u%ura restructurarea economică %i adaptarea institu$ională după re(ulile

Uniunii Europene. Fle:ibilitatea for$ei de muncă alături de o politică monetară bună a

deenit un factor mai important pentru securi0area competitiită$ii %i pentru

adaptabilitatea economiei. 'rocesul intensi de ne(ociere cu Uniunea Europeană

pentru calitatea de membru deplin a determinat Sloenia să accepte acTuis

communautaire în toate ramurile inclu01nd %i economia.

3liniată l-a modelul european de0oltarea resurselor umane duce spre un

acces cuprin0ător pentru reducerea %omaului %i promoarea recrutării de personal.

3ceasta implică mai presus de orice o cooperare actiă %i armonioasă între diferite

Ministere ca de e:empluH Ministerul Economiei+ Ministerul Finan$elor+ Ministerul

Muncii+ Ministerul Educa$iei+ Ministerul tiin$ei %i ,enolo(iei pentru a implementa

obiectiele politicii propuse. Strate(ia asupra căreia s-a că0ut de acord în Sloenia preede implicarea actiă a partenerilor sociali la diferite niele reflectate în

planificarea+ implementarea %i finan$area acestei politici care este concentrată pe cei

patru piloni al EES6European Emploment Strate(7. 'entru a asi(ura derularea

armonioasă a acestei strate(ii în perioada 2-2)+ această strate(ie se -a ba0a pe

SSE> 6Strate( for Sloene Economic >eelopment7. Mai mult strate(ia pentru

ocuparea for$ei de muncă i-a de asemenea în considerare orientările tuturor

pro(ramelor derulate %i a politicilor din departamentele apropriate cum ar fi educa$ie


26/33

%i de0oltare re(ională. 3stfel o implementare eficientă strate(iei de ocupare a for$ei

de muncă -a fi (arantată prinH

• Inte(rarea de politici economice %i de altă natură - Ministerul Muncii

•

>e0oltarea de măsuri %i îndrumări pentru politica ocupării for$ei demuncă menite să sporească rata de an(aare a popula$iei mai ales în

condi$iile de îmbătr1nire a popula$iei

• Cresc1nd %i îmbunătă$ind infrastructura în institu$ii pun1nd în aplicare

pro(ramele pie$ei for$ei de muncă la niel na$ional+ re(ional %i local

• =eali01nd un sistem de monitori0are permanentă %i ealuare

Scopurile consim$ite ale acestei strate(ii a pie$ei for$ei de muncă %i a politicii

de formare profesională p1nă în 2* sunt următoareleH• cre%terea nielului de educa$ie %i competen$ei for$ei de muncă

• reducerea %omaului pe termen lun( la &8

• (arantarea participării în pro(rame de ocupare a for$ei de muncă actie

a tuturor %omerilor tineri care în ) luni de c1nd au deenit %omeri nu au

(ăsit noi locuri de muncă %i pentru adul$i care în "2 luni au deenit

%omeri nu %i-au (ăsit un nou loc de muncă

• reducerea discrepan$elor re(ionale pe pia$a for$ei de muncă

• o cre%tere de "8 a persoanelor an(aate în perioada 2-2* care -a

auta scăderea ratei %omaului la 8

(4 FORMARE PROFESIONALĂ ÎN SLOVENIA

(45 F,r.ar%a +r,/%si,na01 9i .,-a0i$1ţi0% -% r%cun,a9$%r%a ,/icia01 a

ac%s$,ra

Maoritatea $ărilor de0oltate sistemul didactic este împăr$it în doi curen$i

distinc$i de educa$ie oficială care trece începătorul prin anumite etape de educa$ie

6liceu+ uniersitate7 %i cele care pre(ătesc începătorul pe pia$a muncii prin metode de

trainin( care oferă prin con$inut o înaltă pre(ătire practică %i dă %ansa persoanei sa

aibă o anumită po0i$ie pe pia$a muncii. 3ceastă structură este folosită de asemenea %i

pentru sistemul sloen de formare profesională. Sistemul de formare profesională este


27/33

împăr$it în două iar persoanele pot ale(e să se califice prin una din cele două moduri

de certificare. Scimbările rapide din mediul economic Sloen a dus l-a scimbări pe

pia$a for$ei de muncă duc1nd la disponibili0ări în masă astfel determin1nd persoanele

să se forme0e profesional %i să ob$ină alte calificări apropiate de cele europene.

3mbele sisteme sunt interconectate a%a cum se poate edea în tabelul nr. ".

,abelul nr. " Structura sistemului na$ional de calificare

SursaH Informa$ie Statistică pentru Educa$ie+ Uniersitatea din Sloenia.

>upă absolirea e:amenului de maturitate studen$ii se pot înscrie la

Uniersitate sau la cursuri 'ostliceale. Cursurile de formare profesionale repre0intă

posibilitatea trecerii de la Educa$ia (enerală 6liceu7 la formare profesională %i trenin(.

3u fost introduse pentru a oferi persoanelor care nu î%i doresc să urme0e studii

superioare+ o calificare profesională. /n anii %colari ";;;-2 %i 2-2" numai

'=@FIDE>UC3JI@EDE I=ECJI@UC3JIE C3DIFIC3=E


28/33

trei institu$ii de înă$ăm1nt au oferit cursuri de formare profesională în domeniul

turismului %i în domeniul economic pentru mai pu$in de " de studen$i. /n conclu0ie

ritmul succesului a fost in fiecare an de su( 8.

(4(4 F,r.ar% +r,/%si,na01" E-ucaţi% T%=n,0,8ic1 9i Tr%nin8

>urata acestor pro(rame de formare profesională+ educa$ie tenolo(ică %i

trainin( diferă în func$ie de pro(ramă %i de nielul de pre(ătire. Următoarele

pro(rame sunt oferite pentru formarea profesionalăH

• Un pro(ram de doi ani %i umătate de formare profesională 6pe termen

scurt7

• Un pro(ram de trei ani %i umătate

• >oi ani de educa$ie tenolo(ică care urmea0ă după terminarea

pro(ramului de formare profesională cu durata de trei ani

• Un pro(ram de educa$ie tenolo(ică cu durata de patru ani

3ceste pro(rame sunt absolite printr-un e:amen final const1nd într-o probă

teoretică %i una practică %i asi(ură cursantului o calificare. Programul de formare profesională cu durata cursului de trei ani este menit

să ofere calificări pentru muncitorii din ramurile industriei %i sericiilor. 3ceste

pro(rame de formare profesională pot fi reali0ate în %colile profesionale sau

postliceale în cooperare cu an(aatorii. 3stfel a1nd acest sistem dual de educa$ie+

cuno%tin$ele teoretice acumulate sunt doar de &8 %i cel al cuno%tin$elor practice de

)8. Educa$ia teoretică fiind dob1ndită în %coli+ iar cea practică prin pro(ramele de

formare profesională %i prin trenin(urile din întreprinderi.

Programul de educaţie tehnologică. Un absolent al pro(ramului de formare

profesională de trei ani î%i poate continua studiile prin înscrierea într-un pro(ram de

educa$ie tenolo(ică de doi ani care poate fi absolit după un e:amen.

Programul de educaţie tehnologică cu cursuri de patru ani. 3bsolen$ii

acestui curs se pot califica+ ca tenicieni sau pentru po0i$ii de mana(ement inferior în

in(inerie %i alte domenii. 3ceste pro(rame de formare profesională au fost introduse

în educa$ie în anul";;) %i sunt %coli postliceale considerate separate de studiile


29/33

superioare au un caracter mai mult practic+ această practică reali01ndu-se în

întreprinderi.

/n timpul anului %colar 2"-22 e:istau în total ; %coli postliceale care

aeau pro(rame de formare profesională opera$ionale în Sloenia. 3eau 2+&&B de

studen$i ceea ce înseamnă cu )8 mai mult dec1t în anul %colar anterior. 'e l1n(ă

cre%terea spectaculoasă a numărului de studen$i numărul acestor institu$ii de stat sau

particulare au început de asemenea să crească. /n timpul anului %colar 2&-2 se

arată că erau peste + de studen$i care participau la asemenea pro(rame de formare

profesională cursurile a1nd loc în "* astfel de %coli. >e%i numărul studen$ilor din

aceste institu$ii !8 este ne(liabil în compara$ie cu studen$ii înscri%i la studii

superioare+ se pare că aceste pro(rame or umple anumite lacune create pe pia$a for$ei

de muncă.

Da Camera de Comer$ %i Industrie momentan sunt înre(istrate "2 institu$ii

publice %i ) priate. /ntre 2! %i 2) se arată o cre%tere de ""8 a persoanelor care

urmea0ă aceste pro(rame ciar dacă sNa înre(istrat o scădere demo(rafică a

popula$iei. 3ceastă cre%tere se datorea0ă faptului că înscrierile se pot face la orice

1rstă.

64 FORMARE PROFESIONALĂ PORNIND DE LA NIVELUL

FIECĂRUIA

1. Proiect !e formare profesională pentru tinerii a!ulţi

'ro(rame speciale de formare profesională au fost reali0ate pentru tinerii

adul$i în (rupa de 1rstă "-2 ani. 3ceste cursuri de formare profesională au fost

destinate pentru aceea care nu aeau nici o calificare de ba0ă %i nici e:perien$ă

profesională 6persoane care s-au retras din %coli sau care nu aeau motia$ie pentru

educa$ie %i instruire %i aeau o i0iune nerealistă asupra muncii %i carierei. Scopul

principal al pro(ramului este să motie0e ace%ti tineri pentru a înă$a o meserie %i

pentru a se încadra în muncă.

Da aceste pro(rame participan$ii înă$au cum să coopere0e %i să arate un

spriin reciproc+ să treacă peste dificultă$ile de înă$are %i să-%i îndeplinească

aspira$iile profesionale. /n cadrul acestui proiect e:istau Lmentori5 califica$i care

autau participan$ii să ducă la bun sf1r%it proiectele+ să studie0e+ să-%i caute slube %i să


30/33

î%i continue educa$ia. @ricine putea deeni un astfel de mentor cu condi$ia să fie

absolent de studii superioare %i să îi placă să lucre0e cu tinerii adul$i. 3cest pro(ram

a fost aprobat de Ministerul Educa$iei %i elibera certificate care pre0entau pro(ramele

%i proiectele pe care ace%ti tineri le reali0au. 3cest pro(ram este la niel local %i

finan$at la niel local+ în pre0ent el func$ion1nd în * ora%e Sloene 63dascina+ Cele+

Waper+ Dublana+ Maribor+ MursQa Sabata+ =adalica+ Sloen #radec7+ dar se

a%teaptă ca ele să fie introduse în mai multe ora%e Sloene.

E:istă diferen$e maore între acest pro(ram %i altele care eliberea0ă certificateH

• 'lanul este îndeplinească a%teptările cursantului

• Sunt aplicate metode actie de lucru cu cursan$ii accentu1ndu-se

puternic actiită$ile practice• Fle:ibilitatea pro(ramului în ceea ce prie%te timpul+ participan$ii

put1nd sa ină %i să plece oric1nd

• intre participan$ii care au terminat pro(ramul &"8 s-au întors la %coli %i 2)8 %i-au (ăsit de

lucru. Se speră ca acest pro(ram să aibă efecte pe termen mediu %i lun( prin inte(rarea

socială a participan$ilor. Maoritatea participan$ilor apar$in1nd (rupei de risc 6fără

autor din partea familiei7. 3stfel pe plan social este un pro(ram foarte bun pentru că

oferă a doua %ansă participantului.

2. $n%ăţăm&nt la !istanţă 'i online

=apidele scimbări în societate dau posibilitatea celor care promoea0ă

formarea profesională să ofere noi modalită$i de a transfera cuno%tin$ele către

persoane. 3stfel s-a introdus în Sloenia înă$ăm1ntul la distan$ă %i în acest moment

e:istă trei pro(rame educa$ionale care foslosesc acest tip de înă$ăm1nt.

/n Dublana e:istă un astfel de pro(ram ca parte componentă a Facultă$ii

Economice+ acest pro(ram fiind înfiin$at din ordinul Ministerul Educa$iei %i Sportului

în anul ";;&. Inten$ia acestui pro(ram este de a e:tinde sistemul de educa$ie la niel

na$ional+ re(ional %i local fiind un mod modern %i eficient de educa$ie. >upă un debut


31/33

de succes al înă$ăm1ntului la distan$ă acest pro(ram de trei ani de studii superioare a

aut în scurt timp o cre%tere a numărului de studen$i astă0i fiind peste "+2 de

studen$i înscri%i+ iar pro(ramul a fost implementat în ) centre de studii din $ară 6Wran+


32/33

• Este un pro(ram de formare profesională care este recunoscut de

Ministerul Educa$iei %i Sportului din Sloenia

• Se poate începe de la nielul de educa$ie pe care cursan$ii îl de$in

,abel nr. 2 3dul$ii implica$i în pro(ramul de formare profesională în procente

Pr,/i0 S$u-ia$ ())7'())> ())6'())7 ())('())6

,urism %i Sericii !+; "+* 2+!Comer$ !2+& "&+ -Construc$ii +! "2+! "*+!In(inerie Mecanică "2+; ";+B ")+;

Secretariat "+" + ""+BElectronice )+* +* *+;Sericii po%tale 2+! &+ +,elecomunica$ie !+) +2 +Sanitar !+ - -,enolo(ia

alimenta$iei

"+" 2+; &+!

,enolo(ia

lemnului

"+" .- -

,ransport sericii "+" - -3(ricultură "+! - -Minerit (eode0ie "+ "+ 2+2,otal ))!) !2; "&22SursaH Informa$ii Statistice pentru Educa$ie+ Uniersitatea din Sloenia+ 2)

>upă peste " ani de transformări continue a Sistemului Educa$ional Sloen %i

a Formării 'rofesionale de asemenea+ este încă un sistem centrali0at %i se află sub

autoritatea Ministerului Educa$iei %i Sportului fiind însă propuneri pentru

descentrali0are %i pentru a da mai multă responsabilitate actiită$ilor în teritoriul

Sloen oferind mai multă autonomie. >upă trecerea la economia de pia$ă func$ională

%i apari$ia cre%terii %omaului a fost o mare neoie de moderni0are a Sistemului

Educa$ional %i a 'ro(ramelor de Formare 'rofesională. 'rincipalul scop a fost acela

de ai aduce pe cei din sistemul educa$ional+ %i pe cei din pro(ramele de formare

profesională mai aproape de realită$ile pie$ei muncii.

3ccesul în Uniunea Europeană fiind foarte importante pentru începerea

reformei %i pentru crearea de noi pro(rame de formare profesională. Unele


33/33

întreprinderi %i-au de0oltat astfel propriile pro(rame educa$ionale pentru a oferi

persoanelor an(aate calificările necesare. Maoritatea acestor calificări nefiind totu%i

recunoscute oficial.

i30i,8ra/i%

". C#F' 6Conseo #eneral de Formacion 'rofesional7 627.

223610717 formarea profesionala in statele membre ale ue spania germania slovenia

Documents