13 | P a g i n

13 Literatura Veche

Apatiia relativ timpurie a tipritului n spaiul romnesc nu a putut anula decalajul care l desprea de Europa Occidental. Motivul e lesne de neles, deoarece n timp ce n Occident tipriturile editate au acoperit domenii mult mai vaste: religios, juridic, beletristic etc., tipriturile romneti acoper doar sfera religiosului. n plus, majoritatea crilor chirilice la romni au aprut din iniiativ domneasc, au fost patronate de domnitorii rii Romneti, Moldovei i principia Transilvaniei, de ctre autoritile oreneti sau cu sprijinul episcopilor calvini ai romnilor ardeleni sau cel al unor nobili maghiari. Tocmai de aceea, numrul acelor tiprituri care au aprut din propria iniiativ a tipografiilor este mai redus. E necesar totodat de a remarca valoarea real a acestor tiprituri, impulsul pe care l-au dat culturii scrise romneti i raporturilor dintre ri, precum i ecourile pe care acestea n mod special cele macariene - le-au avut dincolo de graniele rii de apariie.

nceputul scrisului n limba romn

1. Primele scrieri n limba romn

Cea mai veche informaie despre existena scrisului n limba romn se gsete ntr-un manual de ortografie chirilic de prin 1420. Cu timpul apar i alte consemnri privind scrisul valahic, mai ales cnd n Moldova (pe vremea lui Petru chiopu) i n Muntenia (pe vremea lui Mihai Viteazul) limba romn a nceput s fie ntrebuinat i ca limb de cancelarie, alturi sau n locul limbii slavone vechi. Prin traducerea crilor de cult, limba romn ptrunde tot mai mult n biseric, pn ajunge s substituie definitiv limba slavon dominant n domeniu n virtutea circumstanelor istorice. n elaborarea i tiprirea crilor, limba romn a nceput s fie folosit mai des n secolul al XVI-lea, preponderent n lucrri reliigioase, ca Liturghier (1508), Evangheliar (1512), Catehismul luteran (1544); n limba romn a tiprit diaconul Coresi Catehismul (1559), Tetraevangheliarul (1561), Lucrul apostolic (1563), Psaltirea slavo-romn (1577), Evanghelia cu tlc (1581) .a., utiliznd graiul din ara Romneasc i din sudul Transilvaniei. n limba noastr strmoeasc a fost tiprit Palia de la Ortie de ctre erban, fiul lui Coresi, n 1582, dar neaprat i opere laice, prima dintre acestea fiind Scrisoarea boierului Neacu ctre Hans Benkner, judeul Braovului (1521). Tot aici se cer pomenite romanele populare Alexandria, Varlaam i Ioasaf, Archirie i Anadan etc.