Download - 126462677-Teza-Uccm-Stic.doc
M O L D C O O P
UNIVERSITATEA COOPERATIST- COMERCIALĂ DIN MOLDOVA
Catedra”Finanţe şi bănci”Se admite pentru susţinere
Şeful catedrei conf., doctor______________ E. Fuior
„____” __________ 201__
TEZĂ ANUALĂ
la tema: Cheltuieli publice: tendinţa în evoluţie şi căi de eficientizare a utilizării lor
Efectuată de studentul(a) R. Grădinaru facultăţii________________specialităţii______________grupa _________________ ______________ (semnătura)
Conducător ştiinţific_________________________________ _______________ /N.P., titlul ştiinţific/ (semnătura)
CHIŞINĂU2013
SUMAR
ÎNTRODUCERE...................................................................................................3
CAPITOLUL I. Abordări teoretico-conceptuale aferente cheltuielilor publice....6
1.1.Aspecte teoretice privind cheltuielile publice..................................................6
1.2. Implimentarea strategiei statului privind cheltuelile publice..........
1.3. Distribuirea cheltuielilor publice...................................................................
CAPITOLUL II. Aspecte practice privind evoluţia şi analiza cheltuelilor publice.......
2.1. Evoluţia cheltuielilor publice în Republica Moldova ...............................
2.2. Analiza cheltuelilor publice ...............................................................................
CAPITOLUL III. Direcţii de eficientizare a cheltuielilor publice în R. M.
3.1. Optimizarea metodelor de finanţare a cheltuielilor publice în R. M. ...............
3.2. Îmbunătăţirea administrării cheltuielilor publice.........................................
CONCLUZII ŞI PROPUNERI...........................................................................
BIBLIOGRAFIA ...............................................................................................
ANEXE ..............................................................................................................
2
ÎNTRODUCERE
”finanţele publice studiază raporturile dintre
cheltuielile publice, sistemul de impozite şi
comportamentul agenţilor economici, care sunt
indivizii, familiile şi firmele”
M.L.Brown şi P.M.Jakson
Actualitatea temei de cercetare: Cheltuielile publice în Republica Moldova
sunt în continuă creștere de aceia se impune o soluționare, cît mai stringentă, cu
ajutorul politicilor în domeniu care stabilesc mărimea, destinația și stuctura optimă .
Este ştiut faptul că în Republica Moldova cheltuielile specifice (normative) garantate
de stat pentru finanţarea acţiunilor şi obiectivelor constituţionale, conform
clasificaţiei funcţionale, economice şi organizatorice a cheltuielilor bugetare, sunt
mult sub limita necesităţilor.
Dimensionarea cheltuielilor depinde de resursele financiare proprii disponibile şi
trebuie să se bazeze pe principiul: ”Nici o societate nu trebuie să consume mai mult
decît produce”.
Tema de cercetare : ”Cheltuielile publice: tendinţa în evoluţie şi căi de
eficientizare a utilizării lor” se referă la un spectru larg de probleme privind
cheltuielile publice. Tema investigaţiei este foarte actuală şi cere o rezolvare urgentă.
Suportul informaţional al tezei îl constituie acte legislative şi normative ale
Repulblicii Moldova; date furnizate de Ministerul Finanţelor; Biroul Naţional de
Statistică ş.a.
Scopul tezei - constă în abordarea cheltuielilor publice, evoluţia în timp în
decursul cîtorva ani consecutivi, repartiţia lor în direcţiile bugetare din Republica
Moldova, analiza cheltuielilor publice şi direcţiile de eficientizare şi utilizare a lor;
compararea cheltuielile publice din Republica Moldova cu cheltuielile publice a altor
state.
Cheltuielile publice au un rol important în viaţa publică.
3
Obiectivele cercetării avînd în vedere scopul urmărit sunt: analiza
concepţiilor fundamentale privind cheltuielile publice; analiza surselor de constituire
a cheltuielilor publice; direcţiile de repartizare a cheltuielilor publice ș.a.
Necesitatea studiului dat este de a prezenta într-o formă succintă şi clară
caracteristica cheltuielilor publice începănd cu apariţia, noţiuni conceptuale, politici
ce se reflectă asupra cheltuielilor publice ș.a.
Teza a fost structurată în trei capitole, incluzînd şi alte elemente structurale,
cum ar fi întroducerea, concluzii şi propuneri, bibliografia şi anexele.
Capitolul I. Abordări teoretico-conceptuale aferente cheltuielilor publice -
prezintă o sinteză asupra conceptului privind apariţia cheltuielilor publice, noţiuni
privind cheltuielile publice, implimentarea strategiilor statului privind cheltuielile
publice ş.a.
Capitolul II. Aspecte practice privind evoluţia şi analiza cheltuelilor publice -
este prezentată evoluţia cheltuielilor publice în perioada cîtorva ani consecutivi. Sunt
evidenţiate şi analizate direcţiile de repartizare a cheltuielilor.
Capitolul III. Direcţii de eficientizare a cheltuielilor publice în Republica
Moldova - sunt examinate direcţiile de eficientizare a cheltuielilor publice în
Republica Moldova, optimizarea metodelor de finanţare a cheltuielilor publice. Ca
expresie a manifestării finantelor, conținutul cheltuielilor constă în procesele și
relațiile economice în formă bănească prin care are loc distribuirea și utilizarea
efectivă a fondurilor financiare publice.
4
CAPITOLUL I. Abordări teoretico-conceptuale aferente cheltuielilor
publice
1.1. Aspecte teoretice privind cheltuielile publice
Prezenţa statului în economie este puternic legată de importanţa intervenţiei
bugetare. În epoca liberalismului economic (sec. al XIX – lea şi începutul sec. al XX
- lea) principiul „lasă să se facă lasă să se petreacă” era stăpîn şi economiştii nu se
preocupau de incidenţele economice ale bugetului. Timp de mai bine de două secole,
una din problemele cele mai contraversate ale teoriei economice a fost şi rămîne a fi
problema rolului economic al statului.
Astfel, în concepția economiștilor clasici, cheltuiala publică reprezinta o
consumațiune de valori cu caracter definitiv, nerecuperabil.
T. Raţiu şi colaboratorii, susţin că aceste cheltuieli sunt “expresia valorică a
consumului de mijloace materiale şi băneşti pentru a satisface necesarul de consum
productiv ale procesului de producţie”
(Sursa: 1. Ebbeken K., şi colab., (2000), Calculaţia şi managementul costurilor,
Ed. Teora, Bucureşti, pag. 15.)
Peggy B. şi Musgrave R. privesc cheltuielile publice ca "utilizarea direcţionată
a resurselor sectorului public pentru satisfacerea necesităţilor în utilităţi publice şi
realizarea măsurilor de redistribuire justificate de pe poziţiile echităţii sociale"
(Sursa: 7. Ebbeken K., şi colab., (2000), Calculaţia şi managementul
costurilor, Ed. Teora, Bucureşti, pag. 26.)
După Văcărel I., "cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă
bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe
de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în
scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia".
(Sursa: 2. Stratulat O. ” Caracteristica generala a cheltuielilor publice”, ASEM,
Chişinău, 1997, pag. 127)
5
Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care
se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu
ocazia utilizării şi repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii
funcţiilor acestuia. Aceste cheltuieli vizează diverse plăţi pentru atingerea
obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, acţiuni socio-
culturale etc.). În funcţie de destinaţia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice
(cheltuielile publice) care consumă definitiv o fracţiune a PIB (plăti curente ale
instituţiilor publice) şi despre cheltuieli publice care reprezintă o avansare de PIB
(exprimă contribuţia statului la producerea brută de capitol de natură materială sau
nematerială).
Cheltuielile publice au destinaţii diverse. Unele cheltuieli ajută la finanţarea de
către stat a instituţiilor publice, pentru funcţionarea lor. De asemenea, cheltuielile
publice influenţează direct mediul economic şi social. Cheltuielile publice pot fi
considerate şi instrumente de intervenţie asupra mediului economico – social. De
aceia, ele trebuie analizate nu doar din punct de vedere al importanţei domeniului
unde sunt efectuate, ci şi din punct de vedere al impactului pe care îl au asupra
domeniului respectiv şi al celorlalte domenii complementare.
Prin cheltuieli publice statul acoperă necesitățile publice de bunuri și servicii
considerate prioritare în fiecare perioadă. Cheltuielile publice exprimă relații
economico - sociale în formă bănească care se manifesă între stat, pe de o parte, și
persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării
resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia. Conținutul
economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinația lor, unele
cheltuieli publice exprimând un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o
avansare de produs intern brut. Conținutul cheltuielilor publice s-a diversificat
continuu, corespunzător mutațiilor survenite în planul activității instituțiilor și al
rolului statului, ajungându-se ca sistemul acestora să înglobeze și unele cheltuieli
specifice, menite să servească drept instrumente de influențare asupra evoluției
societății. În raport cu modul de finanțare al cheltuielilor de interes public la care se
6
referă, sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore:
cheltuieli bugetare; cheltuieli extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale
întreprinderilor (entităților economice) cu capital de stat.
Cheltuielile bugetare sunt înscrise în bugetul public și se finanțează din fondul
bugetar, adică din resursele bănești administrate de autoritățile publice centrale sau
locale (de stat), în cadrul bugetului public național.
Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele
(veniturile) acumulate și utilizate direct de către instituții publice în cadrul propriei
activități, fără a mai fi înscrise și vehiculate prin intermediul bugetului de stat.
Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acțiuni de
interes public și sunt finanțate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale,
distincte, administrate direct de către anumite ministere sau alte organe de stat.
Cheltuielile întreprinderilor (entităților economico-financiare) cu capital de
stat fac parte, de asemenea, din sistemul cheltuielilor publice, dar, în principiu, nu se
reflectă în bugetul de stat și deci nu sunt cheltuieli bugetare.
Dacă avem în vedere autoritățile publice care pot angaja diferitele cheltuieli
publice, acestea se compun din:
- cheltuieli ale administrațiilor centrale de stat, finanțate din fondurile
bugetare, extrabugetare și speciale, inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat;
- cheltuieli ale administrațiilor locale, regionale etc., finanțate din fondurile
bugetare ale entităților administrativ - teritoriale;
- cheltuieli ale întreprinderilor și altor entități economico-financiare cu
capital de stat.
La aceste categorii se mai pot adăuga și cheltuielile cu caracter public ale
organizațiilor internaționale, finanțate din resursele mobilizate de la membrii
acestora, respectiv de la statele membre ale acestor organizatii. Conceptul de
cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic
si cel economic.
7
În sens juridic, noțiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de
funcționarea instituțiilor publice și, în general, de înfăptuirea activităților cu caracter
public, inclusiv a întreprinderilor cu capital de stat. În această primă accepțiune, apare
în prim plan faptul că cheltuielile publice se realizează printr-un complex de organe și
entități publice (instituții, întreprinderi etc.), cu competențe în avizarea și efectuarea
operațiunilor de plăti pe seama resurselor financiare publice, respectiv în cheltuirea
banului public, potrivit normelor legale.
În sens economic, noțiunea de cheltuială publică exprimă procesele economice
de repartiție a PIB, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor bănești
(financiare), pentru realizarea de acțiuni considerate de interes public, la nivel
național sau al colectivităților locale etc. Aceasta a doua accepțiune include în sine și
conținutul de procese economice de consum public de resurse, ce se efectuează în
legatură directă cu satisfacerea nevoilor de utilități sociale publice.
Cheltuiala publică afectează în sens negativ mărimea produsului național și
duce la o diminuare a avuției naționale, având și un impact nefavorabil asupra
reproducerii capitalului și prosperității națiunii. Această interpretare corespunde
viziunii clasice asupra activității neproductive a statului, care era considerat doar un
consumator de resurse pentru realizarea acțiunilor cu caracter public finanțate din
resursele publice. Prevalează acum ideea că prin rolul ce-i revine ca stat al bunăstării,
acesta realizează în bună măsură o redistribuire a produsului creat și prin urmare,
cheltuielile publice nu mai reprezinta doar consumuri definitive de resurse, ci și
procese de alocare a resurselor, în scopul folosirii mai raționale a acestora, respectiv
ale asigurării unei dezvoltări echilibrate a economiei și a stabilității sociale. În noile
condiții, conform teoriei regulaţioniste, statul este prezentat ca partener social, având
ca preocupare pastrarea echilibrului întregului sistem și implicit satisfacerea mai
deplină a nevoilor întregii colectivitati.
Astfel, cheltuielile specifice instituțiilor de stat care funcșionează în sfera
activităților nemateriale, pot avea, unele efecte pozitive față de produsul creat și
avuția națională. În contrast cu interpretarea clasică, se admite acum ca instituțiile de
8
stat tradiționale și, mai ales, unele nou create pot exercita o acțiune favorabilă
dezvoltării societății și creșterii avuției naționale. Caracteristic, pentru concepția
modernă asupra cheltuielilor publice, apare faptul că ele sunt privite și ca procese de
realocare a resurselor, deoarece o bună parte a acestora concretizează preocupările
statului pentru orientare a utilizării lor în concordanță cu anumite criterii de optim
social-economic. Realocarea resurselor financiare ca procese de redistribuire prin
cheltuieli publice, (fără a reprezenta un consum public), poate fi invocată ca
argument în favoarea asimilării acestora la cele private, considerate, în principiu,
recuperabile pe seama rezultatului global al activităților în care sunt angajate.
Prin urmare, considerate global, cheltuielile publice vizează atât sfera
activităților nemateriale, cât și pe cea a activităților materiale. Ele se concretizează
prin finanțarea de acțiuni de interes public cu un conținut preponderent social-cultural
și de servicii generale, inclusiv de apărare națională, dar și unul economic. Prin
efectuarea lor, se crează condiții necesare functionării organelor și instituțiilor de stat,
care, principial, desfășoară activități nemateriale, sau realizării unor procese
economice (materiale), de producere de bunuri și servicii, ce se reflectă în produsul
național. Aceasta implică plăți efectuate pe seama resurselor financiare publice pentru
achizitionarea sau crearea de bunuri si echipamente, atât de natura investițiilor
(terenuri, cladiri, instalatii etc.), cât și de funcționare curentă a instituțiilor și
întreprinderilor din sectorul public (materiale, energie electrica, salarii etc.).
Una dintre definiţiile date cheltuielilor care merită reţinută, întrucât introduce o
nouă viziune, este cea prezentată în “Cadrul pentru elaborarea şi prezentarea
situaţiei financiare.”Conform acestei definiţii, cheltuielile se constituie
drept“diminuări ale beneficiilor economice pe perioada exerciţiului financiar, sub
forma ieşirilor, a scăderilor de active sau a creşterii de pasive, care se concretizează
în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către proprietari”Parcurgând aceste definiţii date cheltuielilor se pot
sublinia următoarele aspecte:
- cheltuielile au o exprimare monetară;
9
- definirea lor se face de regulă prin prisma consumurilor care presupun o utilizare de
resurse materiale, umane sau monetar-financiare, achiziţionate sau nu ;
- sunt nişte sume plătite, de plată sau nişte sume calculatorii fără contraprestaţie.
1.2. Implimentarea strategiei statului privind cheltuielile publice
Guvernul R. Moldova trebuie să devină mai eficient în distribuirea finanţelor
publice, în condiţiile unor resurse fiscale limitate, şi să aibă o viziune strategică în
alegerile pe care trebuie să le facă pentru a realiza o creştere economică durabilă şi o
reducere a sărăciei. Cheltuielile publice preconizate depăşesc cu mult resursele
interne disponibile. Sprijinul bugetar suplimentar din exterior poate ajuta în
remedierea unor asemenea constrângeri de resurse. De asemenea, finanţări ar putea
veni şi prin privatizarea activelor de stat sau accelerarea reducerii datoriei publice în
vederea diminuării sumei cheltuielilor destinate pentru plata dobânzii.
Analiza eficienţei cheltuielilor publice se face raportînd eforturile financiare la
efectele măsurabile (prezente sau estimate) ale finanţarii de către stat a unor obiective
de interes public.
Evaluarea eficientei cheltuielilor publice este responsabilitatea factorilor de
decizie ai aparatului politic, fiind realizată prin utilizarea indicatorilor conţinuţi în
bugetul anual şi în programele pe termen mediu şi lung. Se poate obţine o eficienţă a
cheltuielilor care să ducă, implicit, la bunăstarea socială, daca se întîlnesc
urmatoarele condiţii:
există posibilitatea alegerii, dintre mai multe alternative, a variantei celei mai
ieftine în raport cu efectul final obţinut asupra serviciului (ce se dorea
îmbunătaţit);
are loc o modernizare în producerea serviciului, care maximizează utilitatea
resimţită de consumator;
preţul plătit pe acest serviciu cît şi costul în utilizare să fie minime;
10
contextul economico-social să fie predictibil pe perioade de timp îndeajuns de
mari.
Eficienţa cheltuielilor publice trebuie să ia în considerare faptul că resursele
financiare publice sunt limitate si deci ele trebuie sa fie optimizate maximal. Sunt
importante în evaluarea acesteia doua variabile:
* eficienta alocativa a resurselor;
* X eficienta resurselor.
Analiza eficientei alocative a resurselor se întemeiaza pe conceptul de optimitate al
lui Pareto, care poate fi operationalizat în trei dimensiuni:
- eficienta schimbului (permite adaptarea structurilor de consum ale
indivizilor la preturile relative; conditia esentiala este ca rata marginala a
substitutiei între doua bunuri sa fie egala pentru toti consumatorii);
- eficienta tehnica (combaterea n mod optim a factorilor de productie,
astfel nct rata marginala de substitutie ntre oricare doi factori sa fie egala
pentru toate bunurile produse);
- eficienta omniprezenta (presupune ca rata marginala a transformarii
factorilor sa fie egala cu rata marginala comuna a substitutiei).
În privinta celui de-al doilea factor X-eficienta resurselor, putem afirma ca acesta se
realizeaza atunci cînd se obtine un cost mic în comparatie cu costurile inputurilor
absolut necesare producerii unor anumite outputuri. Studiile moderne asupra
eficientei cheltuielilor publice recomanda ca: serviciile publice sa nu fie oferite
neaparat gratuit iar, acolo unde exista posibilitatea, serviciile publice furnizate de stat
sa fie înlocuite de cele private; de asemenea, introducerea de mecanisme cvasipiață
(bonuri, cupoane). Ca metode evaluative a eficientei cheltuielilor publice, din prisma
eforturilor si efectelor acestora, putem enumera și analiza de tip cost-beneficiu (în
centru se afla avantajul rezultat din furnizarea unor servicii publice; iar criteriul de
apreciere a eficientei acesteia îl reprezinta valoarea minima a raportului cost /
beneficiu si maxima a raportului inversat beneficiu / cost). Metoda cost beneficiu are
ca specific, în sectorul public, obiectivul maximizarii.
11
Statul elaborareză strategii, Guvernul Republicii Moldova demonstrează
angajamentul său în vederea îmbunătățirii gestionării finanțelor publice și promovării
proceselor și sistemelor care garantează responsabilitatea, transparența și echitatea în
conformitate cu standardele și practicile europene. La elaborarea strategiilor,
contribuie toate entitățile guvernamentale relevante în special direcțiile cheie din
cadrul Ministerului Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Agenția
Achiziții Publice.
Graficul derulării strategiei va corespunde cu perioada prevăzută în Strategia
Națională de Dezvoltare Moldova 2020. Cu toate acestea, în scopul de a asigura o
abordare practică și realistă, perioada de implementare a măsurilor pe termen scurt se
referă la 2013-2015, după care va avea loc un proces de revizuire și analiză pentru a
face bilanțul implementării şi redefinirea ţintelor.
Strategia urmează în linii mari configurația tematică a cadrului metodologic al
Cheltuielilor Publice și Responsabilității Financiare (CPRF), stimulată, de asemenea,
de constatările ultimei evaluări din 2011, dar depăşeşte cadrul şi acoperă alte aspecte
importante relevante pentru MFP. De exemplu, există o referinţă la aspectele politicii
macroeconomice și administrării fiscale în încercarea de a sublinia relația esenţială a
MFP cu gestiunea economică.
Este important de reținut că strategia de îmbunătățire nu trebuie privită în mod
izolat, ci trebuie văzută ca o sinteză a efortului de reformă, care este în curs de
desfășurare, exprimată printr-o multitudine de strategii specifice în toate
componentele și zonele tematice acoperite de Strategie. Strategia cuprinde, prin
urmare, conceptele esențiale și principiile, politicile și obiectivele tematice, precum și
sistemele consolidate din domeniul finanțelor publice.
Procesul preconizat pune accentul pe difuzarea informațiilor, precum și pe
consultarea cu publicul larg. O atenție specială va fi orientată spre asigurarea
accesului liber al cetățenilor la informații.
12
1.3. Distribuirea cheltuielilor publice în Republica Moldova
Alături de nevoile indivizilor cu caracter individual care sunt satisfăcute pe
seama bunurilor private procurate prin mecanismul pieţei, există o serie de nevoi
sociale a căror satisfacere reclamă organizarea de către autorităţile publice centrale şi
locale a unor acţiuni prin intermediul instituţiilor publice.
Echitatea distribuirii cheltuielilor publice în societate a preocupat dintotdeauna
omenirea, aducîndu-se argumente pro şi şi contra pentru redistribuirea cheltuielilor în
vederea micşorării inegalităţilor economice. Cheltuielile publice se materializează în
plăţi efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite căi pentru achiziţii de bunuri
sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii
statului: domeniul economic, domeniul cercetării, domeniul apărării şi siguranţei
naţionale, domeniul administrativ public, central şi local.
Cheltuielile publice cuprind:
- Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice;
Bugetul administrațiilor centrale de stat
Bugetul asigurărilor sociale
Bugetele locale
- Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare publice;
- Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinație specială;
- Cheltuieli ale întreprinderilor, instituțiilor financiar-bancare cu capital de stat;
- Cheltuielile cu caracter public ale organizațiilor internaționale, finanțate din
resursele mobilizate de la membrii acestora, şi statele membre ale acestor organizații.
Intre cheltuielile publice si bugetare exista deosebiri: Cheltuielile publice se
referă la totalitatea cheltuielilor efectuate in sectorul public prin intermediul
institutiilor publice (aparat de stat, institutii social-culturale, armata, intreprinderi
autonome), care se acopera fie de la bugetul statului (central sau local), fie din
bugetele proprii, pe seama veniturilor obtinute. Cheltuielile bugetare se refera numai
13
la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei de stat, din bugetele
locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Deci cheltuielile bugetare au o sfera
mai restransa decat cheltuielile publice in cadrul carora sunt cuprinse.
Statul sprijină şi sectorul privat, acordînd întreprinderilor particulare ajutoare
financiare pentru depăşirea perioadelor de criză. Unele dintre ele reprezinta cheltuieli
curente sau de functionare asigurand desfasurarea activitatilor economice, altele
constituie cheltuieli de capital asigurand finantarea obiectivelor de investitii.
Clasificația cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
* clasificatia administrativa pe criteriul institutiilor prin intermediul carora se
efectueaza cheltuieli publice (ministere, institutii publice autonome, unitati
administrativ teritoriale etc.).
* clasificatia economica pe doua criterii: al scopului în care sunt efectuate
platile (cheltuieli publice curente sau de functionare si cheltuieli publice de capital
sau de investitii); al existentei sau nu a unei contraprestatii (cheltuieli publice ale
serviciilor publice, numite si administrative si cheltuieli publice de transfer).
* clasificatia functionala pe criteriul sectoarelor de activitate către care sunt
repartizate resursele financiare publice
a) în domeniul socio-cultural: învatamnt, ocrotire a sănătății etc.;
b) în domeniul economic (investitii, acordarea de subventii si facilitati);
c) în domeniul cercetarii;
d) în domeniul apararii si sigurantei nationale;
e) în domeniul administrativ public central si local.
Aciastă clasificare organizează activităţile guvernului după scopurile lor. Ea este
independentă de structura organizatorică a guvernului. Clasificarea funcţională este
importantă pentru analiza alocării resurselor între sectoare. Pentru a realiza rapoarte
şi analize cronologice ale cheltuielilor făcute de guvern şi pentru a compara date din
diverşi ani fiscali.
14
CAPITOLUL II. Analiza cheltuielilor publice
2.1. Evoluţia cheltuielilor publice în Republica Moldova
Prin cheltuiele publice statul acoperă necesităţile publice de bunuri si servicii
considerate prioritare în fiecare perioadă.Componenţa funcţiei de repartiţie a
finanţelor publice, cheltuielile publice reprezintă etapa următoare constituirii
fondurilor publice şi se referă la distribuirea acestor resurse băneşti către diferite
obiective sociale sau economice (reglementate de către programe guvernamentale).
Evoluţia cheltuielilor publice generale este influenţată de:
creşterea absolută a populaţiei:
creşterea deficitului bugetar:
creşterea gradului de urbanizare:
creşterea produsului intern brut:
devalorizarea valutei naţionale:
Creşterea continuă a cheltuielilor publice ridică urmatoarele probleme: probleme
de ordin politic; probleme de ordin financiar; probleme de ordin ştiinţific; probleme
de integrare socială.
Cheltuielile BPN pe anul 2012 se estimează la circa 36,0 miliarde lei, cu o
depăşire de 6,7 miliarde lei faţă de rezultatele anului 2010 şi cu 3,4 miliarde lei mai
mult decît pe anul 2011. În perioada 2009-2012, raportul cheltuielilor publice în
PIB s-a redus de la 45,3% în anul 2009 pînă la 39,4% în proiect pe anul 2012.
Aceasta evoluţie reflectă politica de comprimare a sectorului public pe piaţa
serviciilor, oferind un spaţiu mai larg sectorului privat. Evoluţia cheltuileilor
bugetului public naţional în anii 2009-2012 se prezintă în diagrama ce urmează:
15
27354,329326,4
32611,936058,8
45,3
40,8
39,7 39,4
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
2009 executat 2010 executat 2011 aprobat 2012 proiect
% în PIBmil. lei
Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţonal în anii 2009-2012
Cheltuielile BPN Ponderea în PIB (%)
Diagrama 1. Evoluția cheltuielilor BPN
(Sursa: Min.Fin. CCTM 2009-2012)
Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional pe componente (incluzînd
transferurile între componente), pe anii 2009-2012, se prezintă în Anexa nr.1.
Evoluţia cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2009-2012 se
prezintă în diagrama ce urmează:
36,0
37,0
38,0
39,0
40,0
41,0
42,0
43,0
44,0
45,0
46,0
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
2009 executat 2010 executat 2011 aprobat 2012 proiect
Evoluția cheltuielilor publice ca pondere în PIB (%)
Serviciul datoriei de stat Cheltuieli de personalMărfuri si servicii Transferuri în scopuri de productieTransferuri catre populatie Cheltuieli capitaleCheltuieli total
Diagrama 2. Evoluţia cheltuielilor publice pe categorii economice
(Sursa: Min.Fin. CCTM 2009-2012)
16
Ritmurile de creştere a cheltuielilor componentelor bugetului public naţional în
anul 2012, comparativ cu anul 2011 atestă o tendinţă relativ identică, respectiv:
bugetul de stat – cu 9,0 la sută, bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 4,9 la sută,
fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – cu 7,3 la sută.
Pe bugetele UAT, comparativ cu ceea ce a fost luat în calcul la stabilirea
raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT pe anul 2011, cheltuielile urmează
să fie în creştere cu cel puţin 8,9 la sută.
Structura cheltuielilor bugetului public naţional pe componente pe anii 2009-
2012 este prezentată detaliat în diagrama ce urmează:
37,2 33,3 36,7 38,9
27,8 29,4 28,6 27,2
11,2 11,5 11,3 10,9
23,8 25,7 23,4 23,0
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2009 executat 2010 executat 2011 aprobat 2012 proiect
Structura cheltuielilor bugetului public national pe componente pe anii 2009-2012
Bugetul de stat BASS FAOAM BUAT
Diagrama 3. Structura cheltuielilor BPN
(Sursa: Min.Fin. CCTM 2009-2012)
Cu toate că volumul preponderent al resurselor publice disponibile pe anul 2012
se direcţionează către domeniul social – 67,4 la sută din totalul cheltuielilor publice,
comparativ cu rezultatele executării bugetului în anul 2010, volumul de resurse
incluse în proiect pentru blocul de cheltuieli sociale, ca pondere în PIB se reduce de
la 29,8% pînă la 26,5% şi ca pondere în totalul cheltueililor – de la 73,0 la sută pînă
la 67,4 la sută. Structura cheltuielilor bugetului public naţional pe principalele grupe
funcţionale pe anii 2009-2012 se prezintă în Anexa nr.2.
17
Finanţarea deficitului bugetului public naţional se va efectua din surse interne
şi externe, inclusiv prin emisiuni şi răscumpărări de valori mobiliare de stat pe piaţa
internă, atragerea din împrumuturi deja contractate în vederea finanţării proiectelor
din surse externe, atragerea de noi împrumuturi pentru susţinerea bugetului şi
mijloace din vînzarea şi privatizarea proprietăţii publice.
Evoluţia surselor de finanţare ale bugetului public naţional pe anii 2009-2012
se prezintă în următorul grafic.
Graficul 1. Evoluţia surselor de finanţare ale BPN
Prognoza surselor de finanţare a deficitului bugetar pentru anul 2012 are următoarele asumări:
- finanţarea internă netă (emisiunea şi răscumpărarea VMS) în anul 2012 a fost
negativă ca urmare a răscumpărării VMS aflate în portofoliile BNM şi Băncii de
Economii şi micşorării soldurilor la conturile proiectelor finanţate din surse externe
odată cu implimentarea acestora.
18
- finanţarea externă netă va fi pozitivă ca urmare a faptului că intrările vor
depăşi rambursările împrumuturilor;
- obţinerea mijloacelor de la vînzarea şi privatizarea patrimoniului public.
La general, ca şi în anii precedenţi, estimările de cheltuieli incluse în proiectul
bugetului de stat pe anul 2012 au fost ghidate de:
a) priorităţile strategice ale Programului de activitate a Guvernului şi altor
documente strategice de nivel naţional;
b) angajamentele de cheltuieli asumate în anii precedenţi cu impact financiar
asupra anilor ulteriori (impactul majorării salariilor în anii precedenţi,
menţinerea programelor iniţiate în anii precedenţi, etc.);
c) progresul în colaborarea cu donatorii externi, atît pentru suport bugetar, cît
şi în cadrul proiectelor finanţate din surse externe; etc.
Astfel, pentru anul 2012, cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele se
estimează în sumă totală de 22183,0 mil.lei. În raport cu anul 2011, acestea sînt în
creştere cu 1828,9 mil.lei sau cu 9,0 la sută.
Cheltuielile bugetului de stat prevăzute pentru finanţare în anul 2012 nemijlocit
prin intermediul autorităţilor publice centrale însumează 14008,9 mil.lei sau 63,2 la
sută, celelalte 8174,1 mil.lei sau 36,8 la sută constituind transferurile spre finanţare
prin intermediul altor bugete, anume:
-2104,1 mil.lei – transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv
1578,7 mil.lei – pentru prestaţii sociale şi pensii achitate din bugetul de stat,
-524,9 mil.lei – pentru acoperirea deficitului BASS şi 0,5 mil.lei – transferuri
pentru compensarea contribuţiilor deţinătorilor de terenuri situate lîngă traseul
Rîbniţa-Tiraspol;
-2058,2 mil.lei - transferuri către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă
medicală, dintre care 0,7 mil.lei – pentru compensarea primelor deţinătorilor de
terenuri situate lîngă traseul Rîbniţa-Tiraspol;
19
- 4011,8 mil.lei - transferuri către bugetele UAT, inclusiv 3806,3 mil.lei - pentru
nivelare bugetară; 131,5 mil.lei - cu destinaţie specială, dintre care 106,0 mil.lei –
pentru cheltuieli capitale; 74,0 mil.lei – pentru fondurile locale de susţinere socială a
populaţiei.
Sub aspectul categoriilor economice, cheltuielile bugetului de stat se
caracterizează precum urmează:
Cheltuielile curente ce însumează 17161,4 mil.lei, cu o majorare de 612,7 mil.lei
sau cu 3,7% comparativ cu cele aprobate pe anul 2011.
Cheltuieli de personal care constituie 4169,8 mil.lei şi sînt în creştere cu 15,1 %
faţă de cele aprobate pe anul 2011. Aceste cheltuieli sunt influenţate de
implementarea etapelor următoare de majorare a salariilor în baza Legii nr.355-XVI
din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar,
precum şi implementarea Legii noi privind salarizarea funcţionarilor publici pentru
aplicare, începînd cu 1 octombrie 2011.
Cheltuielile capitale în sumă de 5114,9 mil.lei (23,1% din suma totala de
cheltuieli), cu 1259,6 mil.lei sau 32,7% mai mult decît aprobat pe anul 2011.
( Sursa: CCTM 2009-20011)
2.2. Analiza cheltuielilor publice în perioada 2009 - 2012
Analiza cheltuielilor publice (ACP) se axează asupra domeniilor principale de
reformă care sunt necesare pentru îmbunătăţirea funcţionării şi eficienţei cheltuielilor
publice, precum şi crearea spaţiului fiscal pentru cheltuielile publice care ar favoriza
creşterea economică. Fiind folosite din ce în ce mai mult ca instrumente de
intervenţie, cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului în
care sunt efectuate ci şi din punct de vedere al influenţei pe care o pot avea asupra
procesului general al reproducţiei sociale. O analiză profundă a cheltuielilor publice
serveşte la caracterizarea politicii financiare şi bugetare a fiecărui stat în diferite
perioade de timp. Greutatea specifică a fiecărei cheltuieli publice este de asemenea
20
diferită de la ţară la ţară, de la zonă la zonă şi în funcţie de gradul de dezvoltare al
acestora.
Aprecierea efectelor intervenţiei statului în viaţa socială şi în economie
presupune cunoasterea mai întîi a volumului cheltuielilor publice efectuate de
organele centrale şi locale de stat din fondurile publice de resurse financiare.
Cheltuielile publice sunt caracterizate de un şir de indicatori absoluţi şi relativi care
descriu nivelul, structura şi dinamica cheltuelilor publice.
Nivelul cheltuielilor publice poate fi privit din perspectiva statică sau
dinamică şi poate fi analizat urmărind anumiți indicatori: volumul cheltuielilor
publice, ponderea cheltuielilor publice în PIB, volumul cheltuielilor publice ce revine
în medie pe un cap de locuitor.
Structura cheltuielilor publice este studiată conform clasificărilor folosite de
fiecare stat în parte. Stabilirea structurii cheltuielilor publice ajută la determinarea
diferenţelor de politică financiară dintre ţările dezvoltate, în curs de dezvoltare şi cele
în tranziţie, precum şi evoluţia în timp a ponderilor acordate diverselor categorii de
cheltuieli publice în acelaşi stat.
Dinamica cheltuelilor publice reprezintă creşterea nominală şi creşterea reală a
cheltuielilor publice pentru mai multe petioade luate în dinamică.
Politica promovată în domeniul cheltuelilor publice trebuie să stabilească mărimea,
destinaţia şi structura optimă a acestora. Este necesar să se definească obiectivele care
trebuiesc atinse prin efectuarea diferitor categorii de cheltuieli.
Experienţa arată că între gradul de dezvoltare economică a unei ţări şi mărimea
cheltuielilor publice ale acesteia, există o anumită corespondentă - pe măsura
dezvoltării economice a ţării, creşte şi partea din PIB aferentă cheltuielilor publice.
Pe plan financiar această cerinţă presupune menţinerea cheltuielilor publice în
limitele resurselor ce pot fi mobilizate, în condiţii normale pe plan intern fără să se
recurgă la emisiunea de monedă fără acoperire sau la credite care contribuie la
creşterea datoriei publice, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale,
21
scăderea nivelului de trai al populaţiei. Prin finanţarea anumitor acţiuni cu caracter
social-cultural se urmăreşte satisfacerea nevoilor publice sociale.
Cheltuielile publice destinate actiunilor social-culturale își au originea
recentă în ideologia politico-economica intervenționista, aparută în America dupa cel
de-al doilea război mondial, așa numita doctrină a statului bunăstării.
În țările dezvoltate, pentru asigurarea acestor facilitati se cheltuieste pînă la
50% din venitul national. Cheltuielile publice destinate actiunilor de natura socio-
culturala cuprind de obicei: sanatate, învatamînt, cultura si sport, actiuni dedicate
tineretului, securitate sau protectie socială.
În ceea ce priveste Republica moldova, cheltuielile publice socio-culturale
vizeaza domeniile urmatoare:
Figura 1. Cheltueli publice pentru acţiunile socio – culturale
(Sursa: elaborat de autor în baza literaturii de specialitate)
Aceste cheltuieli sunt alcătite din:
surse publice şi private;
surse interne şi externe (fondul bugetului, fond de finanţare cu destinaţie specială,
fonduri proprii ale instituţiilor publice);
22
Învăţămînt
Sănătate Cultură, Artă, Sport
Asistenţă socială
Cheltueli publice pentru acţiunile
socio - culturale
ajutor financiar extern.
În majoritatea ţărilor dezvoltate, aceste cheltuieli sunt acoperite din fonduri
bugetare. În Republica Moldova cheltieli pentru acţiunile socio – culturale sunt
acoperite în mare parte din fondurile speciale ale instituţiilor publice, din contribuţia
populaţiei şi din ajutor extern de la instituţii specializate.
Factorii ce
influienţiază
creşterea
cheltuielilor
publice
Demografic - creşterea populaţiei duce la sporirea
cheltuielilor
Economic – dezvoltarea, modernizarea economiei
atrage cheltuieli considerabile
Social – susţinerea financiară din partea statului
Istoric – cheltuieli curente pentru perioada din
trecut
Militar – pregătirea / participarea la acţiuni militare
Urbanizarea – tendinţa concentrării în oraşe
Politic – cheltuieli majore pentru electorale,
programe guvernamentale, greve
Figura 2. Factorii ce influienţiază creşterea cheltuielilor publice
(Sursa: elaborat de autor în bazasuportului informaţional)
Cheltuielile publice pentru învăţămînt trebuie să urmărească o dezvoltare a
educatiei publice în concordanţă cu cerintele contextului economico-social pentru a
contribui în cît mai mare masura la progresul societatii. Factorii care determina
politica financiaraîn învatamnt sunt:
demografici (structura specifica a populatiei),
economici (cererea pentru forta de munca calificata si adaptarea inovatiilor
tehnologice de ultima ora si nu numai),
politici (principiile ideologice pe care se bazeaza stabilirea politicii scolare).
23
Structura sistemului de învatamînt difera de la o tara la alta, conform traditiei
statelor respective însă aici va fi preluată împărțirea realizată de UNESCO în
învățămînt: prescolar, primar, secundar, superior.
Cheltuielile publice bugetare pentru învățămînt sunt canalizate în cea mai mare
parte către Ministerul Educației al Republicii Moldova dar și către alte ministere care
urmăresc să instruiască în domeniul specific lor cadre competente (Ministerul
Apărării, Ministerul de Interne etc.). Beneficiari ai învăţămîntului şi pregătirii
profesionale sînt: statul, patronii şi persoanele instruite. Statul poate soluţiona, prin
intermediul învăţămîntului şi pregătirii profesionale, unele probleme sociale.
Beneficiul patronilor constă în creşterea ofertei de abilităţi şi competenţe profesionale
pe piaţa muncii, sporirea productivităţii muncii. Persoanele instruite obţin o calificare
profesională şi, respectiv, şanse mai mari de angajare, mobilitate profesională,
asigurare materială etc.
(Sursa: HG922 din 13.08.07, MO127-130/17.08.07 rt.958)
Finanţarea instituţiilor de învăţămînt precum şi a tuturor instituţiilor bugetare se
efectuiază conform devizului de cheltuieli, în baza indicelui de activitate şi a
normelor de consum. Statul garantează alocarea anuală de mijloace bugetare pentru
învăţămînt în proporţie de cel puţin 7 % din PIB, inclusiv mijloacele valutare, şi
asigură protecţia articolelor de cheltuieli de la buget.
(Sursa :www.edu.md.)
Indicatorii de activitate a instituţiei de învăţămînt diferă în dependenţă de tipul
instituţiei şi anume:
a) pentru instituţiile de învăţămînt preşcolare indicatorii de activitate sunt:
numărul copiilor, numărul grupelor, numărul instituţiilor;
b)pentru instituţiile de învăţămînt mediu, general, indicatorii de activitate sunt:
numărul de elevi, numărul claselor, numărul şcolilor;
c) pentru instituţiile de învăţămînt superior indicatorii de activitate sunt: numărul
de studenţi, numărul de grupe, numărul de instituţii de învăţămînt.
24
Cheltuielile pentru întreţinerea curentă a instituţiilor se clasifică în şase direcţii:
remunerarea muncii personajului instituţiei conform clasificării economice a
cheltuielilor publice;
contribuţiile asigurărilor sociale;
contribuţiile asigurărilor medicale;
plata mărfurilor şi serviciilor;
deplasări de serviciu;
alimente (pensie alimentară).
Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţămînt pe anul 2012 au fost prevăzute
cu o creştere de 312,5 mil. lei sau cu 15,7 la sută faţă de cele executate în anul 2010
şi cu 196,6 mil. lei sau cu 9,3 la sută faţă de bugetul aprobat pe anul 2011.( tabela 1.)
Sub aspectul componentelor, comparativ cu anul 2011, alocaţiile prevăzute în proiect
sînt în creştere: la componenta de bază - cu 141,1 mil.lei sau cu 9,8 la sută, la
mijloace speciale - cu 50,1 mil.lei sau cu 8,1 la sută, la fondul special pentru manuale
- cu 4,2 mil.lei sau cu 16,0 la sută şi din proiectele finanţate din surse externe - cu
1,5 mil. lei sau cu 6,6 la sută.
Tabelul 1.
Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţămînt
Executat
2009Executat
2010Aprobat
2011Proiect 2012
Proiect 2012 faţă de
executat 2010 aprobat 2011
+,- % +,- %
Cheltuieli, total 1761,4 1992,1 2108 2304,6 312,5 115,7 196,6 109,3
inclusiv pe componente:
componenta de bază 1241 1388 1438,9 1580 192,0 113,8 141,1 109,8
dintre care transferuri la fondul special pentru manuale 1,5 0,9 1,2 -0,3 80 0,3 133,3
mijloace speciale 468,2 534,1 621 671,1 137,0 125,7 50,1 108,1
fonduri speciale 3,3 31,2 26,2 30,4 -0,8 97,4 4,2 116,0
proiecte finanţate din surse externe 48,9 40,3 22,8 24,3 -16,0 60,3 1,5 106,6
25
Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se reflectă în diagrama ce urmează:
Diagrama 4. Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţămînt . (Sursa:www.min.fin.md )
Cheltuieli publice pentru asistenţă medicală. Sănătatea reprezintă unul din cei
mai importanţi factori care asigură desfăşurarea veţii şi a activităţii.
Cheltuielile pentru sănătate au o dendinţă de creştere, datorită următorilor
factori: creşterea nevoilor de ocrotire a sănătăţii populaţiei, creşterea numărului
factorilor de risc (poluarea apei, aierului), creşterea costului prestărilor medicale ş.a.
Cheltuielile pentru sănătate sunt destinate: întrţinerii şi funcţionării instituţiilor
sanitare; finanţarea unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor.
Sursele de finanţare sunt: bugetul de stat; cotizaţiile de asigurări medicale;
resursele populaţiei cheltuite în calitate de pacienţi, ajutorul extern. Cheltuielile
destinate ocrotirii sănătăţii, incluse în proiectul bugetului de stat pe anul 2012
depăşesc cu 252,0 mil.lei sau cu 10,3 la sută cheltuielile executate în anul 2010 şi cu
138,0 mil.lei sau cu 5,4 la sută - cele aprobate pe anul 2011.
26
Tabelul 2.
Cheltuielile destinate ocrotirii sănătăţii
mil.lei
Executat 2009
Executat 2010
Aprobat 2011
Proiect 2012
Proiect 2012 faţă de
executat 2010 aprobat 2011
+,- % +,- %
Cheltuieli, total 2159,0 2440,6 2554,6 2692,6 252,0 110,3 138,0 105,4inclusiv pe componente:
componenta de bază 1911,8 2256,0 2315,8 2432,4 176,4 107,8 116,6 105,0
mijloace speciale 104,0 86,0 78,9 86,4 0,4 100,5 7,5 109,5proiecte finanţate din surse externe 143,2 98,6 159,9 173,8 75,2 176,3 13,9 108,7
Comparativ cu aprobat pe anul 2011, cheltuielile se vor majora din contul
componentei de bază cu 116,6 mil.lei sau cu 5,0 la sută, din mijloace speciale - cu 7,5
mil.lei sau cu 9,5 la sută, din proiecte finanţate din surse externe – cu 13,9 mil.lei sau
cu 8,7 la sută. Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar se expun în
continuare.în anexa 5.
Pentru anul 2012 au fost prevăzute alocaţii în sumă de 137,6 mil.lei pentru
Programele naţionale de ocrotire a sănătăţii, cu 8,4 mil.lei sau cu 6,5 la sută mai mult
faţă de aprobat 2011.
Ponderea majoră în totalul alocaţiilor destinate programelor naţionale
constituie serviciile de hemodializă şi de transplant renal - 36,1 mil.lei (25,3 la sută,
Programul Naţional MoldDiab privind profilaxia şi combaterea diabetului zaharat -
25,1 mil.lei (18,2 la sută), securitatea transfuzională şi asigurarea cu produse
sangvine - 38,6 mil.lei (28,1 la sută), imunoprofilaxia şi măsurile antiepidemice -12,7
mil.lei (9,2 la sută). În scopul asigurării accesului populaţiei la medicamente în
proiect se prevăd cheltuieli pentru achiziţionarea medicamentelor destinate
implementării programelor naţionale de sănătate în sumă de 95,7 mil.lei, care s-au
majorat cu 4,9 mil.lei comparativ cu cele aprobate pe anul 2011.
27
Diagrama 5. Cheltuielile destinate ocrotirii sănătăţii
(Sursa:www.min.fin.md )
Totodată au fost identificate noi acţiuni ce reprezintă priorităţi pentru dezvoltarea
ramurii şi anume:
- fortificarea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;
- eficientizarea şi sporirea calităţii serviciilor de sănătate prestate;
- asigurarea accesului populaţiei la serviciile de transplant prin consolidarea
capacităţilor Agenţiei de Transplant.
În anul 2012, din mijloacele speciale se prognozează a fi finanţate cheltuieli în
sumă de 86,4 mil.lei, cu 7,5 mil.lei sau cu 9,5 la sută mai mult faţă de cele aprobate
pe anul 2011.
Cheltuieli publice pentru cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret
Cultura şi arta definesc un popor, îl face diferit de vecinii săi, îi creează
identitatea, îl face cunoscut în lume. Puţini ştiu unde se află Moldova, mult mai mulţi
28
cunosc aşa notorietăţi precum Maria Bieşu, Eugen Doga, Gheorghe Mustea, etc.
O naţiune fără o generaţie în creştere bine pregătită şi instruită nu are viitor.
Concluzionând cele expuse mai sus se poate de constat că activităţile din
domeniul culturii şi artelor, a sportului şi activităţi pentru tineret sunt importante
pentru prosperarea şi afirmarea unui stat. Cu toate că activităţile date implică
cheltuieli care deseori nu pot fi recuperate sau mai corect spus sunt cheltuieli pe
termen lung, efectul cărora se resimte peste mai mulţi ani din momentul efectuării
acestora, neglijarea lor poate duce la sărăcirea spirituală şi mentală a unui popor.
O parte din resursele finanţelor publice sunt îndreptate spre finanţarea serviciilor
culturale, artistice şi pentru întreţinerea instituţiilor specializate.
Ponderea cheltuielilor social- culturale în totalul cheltuielilor publice în
Republica Moldova constituie de la 2 – 8 %. Instituţiile care sunt finanţate din aceste
resurse sunt: muzee, teatre, biblioteci, case de cultură, editurile de stat, presa. Sursa
principală de finanţare este bugetul de stat, mai sunt şi donaţii şi ajutoare externe.
Ponderea cheltuielilor pentru cultură, artă şi acţiuni cu activitatea sportivă şi de
tineret în totalul cheltuielilor social-culturale şi n totalul cheltuielilor bugetare nu este
deosebit de mare ( ex: în Franţa reprezentau 10% în totalul cheltuielilor social-
culturale şi 6,4% din totalul cheltuielilor bugetare, în SUA reprezentau 5,1% în
totalul cheltuielilor social-culturale şi 3,1% din totalul cheltuielilor bugetare în
Romînia cheltuielile pentru cultură, artă şi acţiuni cu activitatea sportivă şi de tineret
au înregistrat o pondere de aproximativ 7% din volumul cheltuielilor social- culturale
şi de 1% - 2% din totalul cheltuielilor bugetare).
Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa dată sunt prevăzute cu o
creştere de 91,3 mil.lei sau 39,3 la sută faţă de cele executate în anul 2010 şi cu o
majorare de 40,8 mil.lei sau 14,4 la sută faţă de cheltuielile aprobate pe anul 2011.
Comparativ cu aprobat pe anul 2011, alocaţiile prevăzute în proiect sunt în
creştere la componenta de bază cu 41,3 mil.lei sau 15,1 la sută şi în diminuare de 0,5
mil.lei sau 5,4 la sută la componenta mijloace speciale.
29
Tabelul 3.
Cheltuieli social- culturale în totalul cheltuielilor publice în Republica Moldova
mil.lei
Executat 2009
Executat 2010
Aprobat 2011
Proiect 2012
Proiect 2012 faţă de
executat 2010
aprobat 2011
+,- % +,- %
Cheltuieli, total 275,0 232,6 283,1 323,9 91,3 139,3 40,8 114,4inclusiv pe componente:
componenta de bază 267,7 222,5 273,8 315,1 92,6 141,6 41,3 115,1inclusiv transferuri 17,0
mijloace speciale 19,8 9,4 9,3 8,8 -0,6 93,6 -0,5 94,6proiecte finanţate din surse externe 4,5 0,7 -0,7
Pentru finanţarea investiţiilor capitale din componenta de bază sunt prevăzute
11,3 mil.lei, ceea ce este cu 8,3 mil. lei mai mult faţă de aprobat 2011.
Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar sunt prezentate în
anexa 5. Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru
menţinerea măsurilor de politică curentă în domeniu (linia de bază) vor consuma
296,8 mil.lei sau 91,6 la sută, iar pentru implementarea măsurilor de politică nouă –
27,1 mil.lei sau 8,4 la sută din resursele grupei.
Întru realizarea politicii statului în domeniul protejării şi valorificării
patrimoniului arheologic, în baza prevederilor Legii nr.218 din 17 septembrie 2010,
în bugetul Ministerului Culturii sunt prevăzute 0,8 mil.lei pentru asigurarea
funcţionării Agenţiei Naţionale Arheologice.
În conformitate cu prevederile Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul
culturii pe anii 2012-2014, s-au direcţionat mijloacele pentru editarea/achiziţionarea
cărţilor pentru asigurarea centralizată a bibliotecilor publice cu fonduri de carte sub
egida Ministerului Culturii – 10 mil.lei.
30
Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se reflectă în
diagrama ce urmează.
Diagrama 5. Finanţarea investiţiilor capitale din componenta de bază (Sursa:www.min.fin.md )
Principalele măsuri prevăzute pentru finanţare de la componenta de bază sunt:
- asigurarea activităţii instituţiilor teatral-concertistice din subordinea
Ministerului Culturii – 77,9 mil.lei;
- susţinerea proiectelor şi programelor culturale ale asociaţiilor obşteşti – 2,1
mil.lei;
- achiziţionări de carte pentru instituţiile bibliotecare din subordinea
Ministerului Culturii – 0,4 mil.lei;
- desfăşurarea acţiunilor cultural-artistice centralizate – 4,0 mil.lei; susţinerea
editării cărţii naţionale – 11,1 mil.lei;
- susţinerea revistelor periodice „Moldova”, „Alunelul”, „Noi” şi „Florile
dalbe”– 1,4 mil.lei ș.a.
Principalele politici în domeniul culturii, tineretului şi sportului se axează pe:
31
- dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi afirmare a culturii
naţionale, atît pe plan intern, cît şi plan internaţional, precum şi promovarea culturii
ca factor primordial al păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale;
- crearea condiţiilor pentru realizarea plenară a potenţialului tinerilor în viaţa
politică, socială, economică şi culturală a ţării;
- promovarea prioritară a modului sănătos de viaţă şi a sporturilor naţionale.
La mijloace speciale, factorul care a generat diminuări de resurse faţă de bugetul
aprobat pe anul 2011, constituie reducerea cu 0,5 mil.lei a veniturilor obţinute din
sponsorizări. ( Sursa:CCTM 2010-2011 )
Cheltuieli publice pentru asigurarea asistenţei sociale. Formele de ocrotire a
cetăţenilor prin asigurările sociale sunt pensiile, îndemnizaţiile, ajutoare şi alte forme
de protecţie socială. Pensiile sunt plătite lunar persoanelor care îşi încetează
activitatea datorită atingerii unei anumite limite de vîrstă, invalizilor, copiilor urmaşi
pînă la o anumită vîrstă etc.
În prezent în republica Moldova sunt recunoscute următoarele tipuri de pensii şi
îndemnizaţii:
pensia pentru limita de vărstă; pensia pentru invaliditate;
pensia de urmaş; pensia pentru vechimea în muncă;
îndemnizaţia pentru concediul de maternitate şi concediul medical pentru
îngrijirea copilului bolnav;
îndemnizaţia unică la naşterea copilului;
îndemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la 1,5 ani(3 ani);
îndemnizaţia lunară de la 3 la 16 ani;
îndemnizaţia lunară pentru mamele solitare; îndemnizaţia pentru perderea
temporară a capacităţii de muncă.
Necesitatea asigurărilor sociale reese din faptul că participarea cetăţenilor la
desfăşurarea procesului de producţie şi a oricărei altei activităşi utile societăţii, poate
să pună salariaţii în anumite împrejurări, care ar împedica desfăşurarea normală a
32
muncii. Sub aspect financiar asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi ai
PIB-ului constituind un mijloc de control asupra formării şi repartizării fondurilor
sociale. Tabelul 4.
Cheltuielile bugetului de stat pentru asigurare şi asistenţa socială
Executat 2009
Executat 2010
Aprobat 2011
Proiect 2012
Proiect 2012 faţă de
executat 2010 aprobat
2011+,- % +,- %
Cheltuieli, total 3048,4 3628,1 3660,1 3525,0-
103,1 97,2-
135,1 96,3inclusiv pe componente:
componenta de bază 2954,5 3522,8 3537,4 3385,0-
137,8 96,1-
152,4 95,7
mijloace speciale 8,7 13,8 10,7 11,3 -2,5 81,9 0,6 105,6
fonduri speciale 75,4 87,9 81,0 83,4 -4,5 94,9 2,4 103,0proiecte finanţate din surse externe 9,8 3,6 31,0 45,3 41,7 1258,3 14,3 146,1
Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa dată, la general, sunt în
descreştere cu 103,1 mil.lei sau 2,8 la sută faţă de cheltuielile executate în anul 2010
şi cu 135,1 mil.lei sau cu 3,7 la sută faţă de cele aprobate pe anul 2011, în special din
contul reducerii cheltuielilor la componenta de bază.
Comparativ cu aprobat pe anul 2011, cheltuielile componentei de bază se reduc
cu 152,4 mil.lei sau cu 4,3 la sută, pe cînd la celelalte componente se atestă creştere,
la mijloacele speciale - cu 0,6 mil.lei sau cu 5,6 la sută, la fondul republican de
susţinere socială a populaţiei – cu 2,4 mil.lei sau cu 3,0 la sută şi la proiectele
finanţate din surse externe - cu 14,3 mil.lei sau cu 46,1 la sută.
Factorii care au determinat modificări cu impact financiar se expun în continuare în anexa 6.Estimările denotă, că costul programelor de cheltuieli în baza politicilor existente se
va majora cu 41,8 mil.lei, dar costul măsurilor de politici noi va fi în descreştere cu
176,9 mil.lei. Astfel, pentru anul 2012 cheltuielile din domeniul protecţiei sociale
erau preconizate spre reduce cu 135,1 mil.lei faţă de aprobat 2011. Această
33
descreştere se datorează implementării noilor reforme în sectorul protecţiei sociale cu
scopul redirecţionării asistenţei sociale către cele mai vulnerabile pături ale
populaţiei.
Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se prezintă în diagrama ce urmează.
Diagrama 6. Cheltuielile bugetului de stat pentru asigurare şi asistenţa socială
( Sursa:CCTM 2010-2011 )
Pornind de la Programul de activitate al Guvernului 2011 - 2014, care prevede
crearea unui mecanism de finanţare a sistemului de asistenţă socială, conform căruia
resursele să fie direcţionate în funcţie de configurarea nevoilor, sporind gradul de
34
protecţie a persoanelor cu nevoi, în anul 2012 s-a prevăzut finanţarea programelor
speciale următoare:
- crearea premiselor pentru oferirea echitabilă şi eficientă a mijloacelor de
protecţie socială persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv pentru acordarea asistenţei
protetico-ortopedice invalizilor şi participanţilor la război, în vederea antrenării
acestora în viaţa socială şi economică a societăţii - 30,1 mil.lei;
- îndeplinirea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.870 din 28 iulie 2004 „Despre
aprobarea Normelor provizorii de cheltuieli în bani pentru elevii (studenţii) orfani şi
cei aflaţi sub tutelă/curatelă din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de
învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii”
- 38,4 mil.lei;
- finanţarea măsurilor de protecţie socială a şomerilor - 22,5 mil.lei sau cu 4,7
mil.lei mai mult faţă de aprobat pe anul 2011 ș.a.
(Sursa: Min.fin. CCTM 2010-2011)
Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru
anul 2012 au însumat 2104,1 mil.lei, ce constituie mai puţin, comparativ cu suma
aprobată pentru anul 2011 cu 221,0 mil.lei sau cu 9,5 la sută şi faţă de executat în
anul 2010 - cu 321,6 mil.lei sau cu 13,2 la sută.
În cadrul acestor transferuri, pentru prestaţii de asistenţă socială şi alte plăţi
conform legislaţiei sînt prevăzute mijloace în sumă de 1579,2 mil.lei, cu 133,8 mil.
lei mai puţin faţă de aprobat pe anul 2011, iar pentru acoperirea deficitului bugetului
asigurărilor sociale de stat în legătură cu insuficienţa de resurse proprii – 524,9
mil.lei, cu 87,2 mil. lei mai puţin decît în aprobat pe anul 2011.
La modificarea transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale
au influenţat factorii următori:
- majorarea nivelului venitului minim garantat de stat de la 575 lei pînă la 640
lei şi creşterea numărului de beneficiari de ajutor social, care se stabileşte şi se achită
potrivit Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social. În acest scop
35
în proiectul bugetului pentru anul 2012 s-au prevăzut cheltuieli în sumă de 442,2
mil.lei;
- majorarea cu 300 lei a cuantumului indemnizaţiilor unice la naşterea copilului,
persoanelor neasigurate - 9,0 mil.lei;
- indexarea pensiilor şi unor prestaţii de asistenţă socială achitate din contul
bugetului de stat conform indicatorilor macroeconomici, modificarea numărului de
beneficiari şi a mărimii medii a prestaţiilor sociale – 49,6 mil. lei;
- plata pensiilor unor categorii de angajaţi din domeniul culturii potrivit
prevederilor Legii nr.56 din 9 iunie 2011 – 1,6 mil.lei;
- modificarea modalităţii de plată a ajutoarelor pentru perioada rece a anului de
la principiul categorial la principiul bazat pe evaluarea necesităţilor individuale ale
familiilor cu venituri mici conform prevederilor Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008
cu privire la ajutorul social – -146,3 mil.lei. Pentru plata ajutoarelor în perioada rece
familiilor cu venituri mici sunt prevăzute alocaţii în sumă de 72,3 mil.lei;
- reformarea sistemului de compensaţii nominative prin substituirea treptată a
acestuia cu sistemul de asistenţă socială bazat pe testarea veniturilor reale şi
evaluarea necesităţilor solicitanţilor – -128,5 mil.lei. Costul programului de
compensaţii nominative pentru anul 2012 va însuma 161,8 mil.lei;
- majorarea treptată a vîrstei de pensionare cu 6 luni pentru funcţionarii publici,
procurori/judecători în baza Legii nr.56 din 9 iunie 2011 – -1,4 mil.lei;
- reducerea cheltuielilor pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor
sociale de stat – -87,2 mil.lei.
În anul 2012, din mijloacele speciale s-au prognozat a fi finanţate cheltuieli în
sumă de 11,3 mil. lei, ce este cu 0,6 mil.lei sau cu 5,6 la sută mai mult faţă de cele
aprobate pe anul 2011.
Cheltueli publice privind obiectivele şi acţiuni economice.În cadrul acestei
categorii sunt incluse cheltuielile care se referă la finanţarea obiectivelor şi acţiunilor
cu caracter economic din întreprinderile sectorului public-privat ori mixte.
36
Din punct de vedere al conţinutului economic, aceste cheltuieli au caracter
complex; unele din ele reprezintă cheltuieli curente, altele cheltuieli de capital.
În ţările dezvoltate cheltuielile pentru obiective şi acţiuni economice au o
pondere mică în bugetul de stat de aproximativ 10- 12 % dar faţă de ţările slab
dezvoltate sau în curs de dezvoltare, aciastă pondere este semnificativă.
În republica Moldova ponderea acestor cheltuieli în bugetul de stat variază
între 1,5 – 3 %. Cheltuielile publice pentru acţiuni economice reflectă funcţia statului
de reglare a proceselor economice şi se realizează prin intervenţia acestuia, utilizând
forme şi instrumente specifice.
Principalele surse de finanţare a cheltuielilor publice pentru obiective economice
sunt:
resursele întreprinderilor la care se adaugă împrumuturi bancare;
bugetul de stat;
resurse externe;
Tendinţele recente în structura economică a cheltuielilor publice în ultimii ani
reflectă rezultatele realizării obiectivelor politicii în domeniul cheltuielilor.
Cheltuieli în industrie. Volumul producţiei industriale în 2011 a înregistrat o
descreştere de 22,2 % faţă de anul 2010 şi o valoare nominală de 23,3 mlrd. lei.
Factorul principal în diminuarea producţiei industriale este vizat de reducerea
exportului producţiei unor ramuri industriale autohtone, precum şi reducerea cererii la
produse industriale. De notat că în ianuarie 2011, volumul producţiei industriale în
Moldova a scăzut cu 25%. În special, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte s–a
redus cu 16,9%, a încălţămintei cu 40,2%, a textilelor – cu 9,7%.
Potrivit Programului de dezvoltare a industriei uşoare până în 2015, aprobat la
4 martie 2009 de Guvern, dezvoltarea industriei uşoare v-a costa 97 mil. 478 mii lei,
cheltuieli ce vor trebui suportate în proporţie de 95,7 % de agenţii economici
autohtoni şi donatorii internaţionali. Contribuţia statului va fi de doar 4,3%.
(Sursa: Min.Fin. CCTM-2008-2010)
37
Obiectivul Programului este asigurarea dezvoltării durabile a industriei uşoare,
astfel încât aceasta să devină către anul 2015 una din ramurile-cheie ale economiei
naţionale, atât în termeni de cotă în PIB, exporturi, producţie industrială, număr de
angajaţi, cât şi în termeni de inovare a producţiei, de integrare economică
internaţională şi de poziţionare pe piaţa de consum locală şi mondială.
Pentru atingerea acestui obiectiv Programul stabileşte mecanismele de susţinere
a dezvoltării industriei uşoare. Printre acţiunile prioritare sunt menţionate: asigurarea
industriei cu forţă de muncă, atragerea în ramură a lucrătorilor migranţi moldoveni
care vor reveni în ţară, reutilarea întreprinderilor, utilizarea pe larg a sistemelor
informaţionale, creşterea valorii adăugate, atragerea investiţiilor şi extinderea
cooperării cu proprietarii brednurilor cunoscute (Zara, H&M, Benetton, C&A,
Marks&Spencer, Next, Maxmara, Pik&Kloppenburg, Kaufhoff, Mango, Esprit, Nike
etc), suportul în promovarea pe piaţă a produselor proprii, acordarea suportului pentru
crearea Centrului de Competenţă şi Marketing, stimularea producţiei proprii şi
substituirea importurilor etc.
Programul va fi implementat în două etape: anii 2009-2010 şi anii 2011-2015. În
rezultatul implementării Programului se preconizează obţinerea creşterii volumului
producţiei cu 11-12% anual; a exportului producţiei – cu 11 – 13%; a productivităţii
muncii - cu10 – 11%; a volumului investiţiilor capitale – cu 10 – 12%; a numărului
de angajaţi - cu 0,8 – 1%.
Cheltuieli în domeniul transporturilor. Aplicarea de către autoritatea publică a
instrumentelor în vederea ajutării şi a susţinerii din punct de vedere financiar a
industriei, transporturilor şi altor ramuri a fost însoţită întotdeauna de preluarea de
către stat a unei mari părţi din costul social al măsurilor de disponibilizare a
salariaţiilor.
Au fost folosite diferite tipuri de ajutoare, dar au predominat subvenţiile alături
de fondurile pentru investiţii, credite cu dobînzi subvenţionate, facilităţi fiscale.
Transporturile au beneficiat şi beneficiază de ajutoare financiare din partea
autorităţilor publice. Asistenţa financiară acordată de stat nu acoperă necesităţile de
dezvoltare a infrastructurii transporturilor, de modernizare a miljoacelor de transport,
38
de subvenţionare a diferenţelor de tarif. Fonduri importante sunt destinate
transportului rutier şi urban, în mare măsură subvenţionat în toate şările dezvoltate.
Pe parcursul perioadei de tranziţie la economia de piaţă, în Republica Moldova
scade ameninţător ponderea industriei în PIB. Dacă în anii 2005-2008 ponderea
industriei în PIB constituia, respectiv 37% şi 30% , fiind mai înaltă decît cea a
agriculturii (respectiv 29% şi 26%) începînd cu 2009 situaţia s-a schimbat, astfel încît
ponderea agriculturii în PIB o depăşea pe cea a industriei cu 4%, iar în 2010 – în
medie cu 8% .
Analizînd manifestarea acestei tendinţe negative, nu este înţeleasă politica
promovată de stat în domeniul industriei, în special în ceia ce priveşte repartizarea
cheltuielilor publice pentru acest sector. Se impune gestionarea raţională a sistemului
de cheltuieli publice, aplicîndu-se cele mai eficiente mecanisme financiare de
stimulare a dezvoltării sectorului industrial.
(Sursa: www.”Economica. md”)
Cheltuielile în agricultură. Cheltuielile în agricultură reprezintă un instrument
important pentru Guvern în vederea promovării creşterii şi reducerii sărăciei în
sectorul agrar, şi în ansamblu pe economie. Este necesar de a asigura o utilizare
eficientă a resurselor publice în cadrul bugetului limitat pentru sectorul agrar.
Rezultatele sectorului agricol au fost negative. Volumul producţiei agricole în toate
categoriile de gospodării, anul, 2011, a constituit 90,1% (în preţuri comparabile) din
volumul înregistrat în anul 2010. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de
scăderea producţiei vegetale cu 17,4 %. Producţia animală a crescut cu 11,8 %.
În ultimii ani, Guvernul a anulat datorii semnificative întreprinderilor agricole
mari, micşorând astfel resursele disponibile pentru susţinerea ramurii agrare şi
micşorând stimulentele pentru petrecerea reformei.
Finanţarea trebuie realiniată pentru crearea unor condiţii egale şi pentru investiţii
viitoare, pentru înlăturarea subvenţiilor risipitoare în scopul creării spaţiului bugetar-
fiscal pentru investiţii şi servicii ce măresc creşterea. Asigurarea unui mediu de
politici stabile şi previzibile este cheia creşterii viitoare a sectorului. Prestarea
39
serviciilor trebuie raţionalizată şi adaptată la necesităţile producătorilor agricoli
privaţi: reformarea serviciilor veterinare urmează să pună accentul pe aspectele
bunurilor publice, asigurarea durabilităţii finanţării irigaţiei, restructurarea educaţiei
în domeniul agrar şi a cercetărilor pentru mărirea eficienţei.
a) cheltuielile totale pentru agricultură sunt mici (2 - 4% din PIB în
comparaţie cu 6 – 8 % în alte ţări în curs de dezvoltare).
b) cheltuielile curente pentru agricultură încurajează producerea acolo unde
productivitatea este mai scăzută(crearea unui mediu de politici neutru, care să permită
celor mai eficiente gospodării să reuşească, indiferent de mărimea acestora);
c) necesitatea re-alocării cheltuielilor(investiţii ce susţin creşterea şi
serviciile în loc de subvenţii);
Importanţa sectorului agrar:
I – 30% din PIB, inclusiv prelucrarea producţiei agricole;
II – 59% din exporturi;
III – 43% din locurile de muncă;
IV – 69 % din populaţia săracă locuieşte în zonele rurale.
Creşterea mai rapidă a sectorului agrar este un factor esenţial pentru creşterea
durabilă şi accelerată a economiei şi reducerea sărăciei în zonele rurale.
(Sursa: Seminarul ”Politica agrară în Moldova”)
Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuielile bugetului de stat pe
anul 2012 pentru sfera ştiinţei şi inovării au fost prevăzute cu o majorare de 14,2
mil.lei sau 4,0 la sută faţă de executat în anul 2010 şi cu 43,0 mil.lei sau 13,1 la sută
faţă de aprobat pe anul 2011.
Comparativ cu aprobat pe anul 2011, alocaţiile sunt majorate la componenta de
bază cu 41,0 mil.lei sau cu 14,4 la sută, la mijloace special - cu 2,0 mil.lei sau cu 4,6
la sută.
Datele prezentate în tabelul 5, denotă că cheltuielile prevăzute pe anul 2012
pentru grupa dată vor fi utilizate integral pentru menţinerea măsurilor de politică
existentă în domeniu. Cea mai mare pondere din cheltuielile destinate nemijlocit
40
pentru cercetări ştiinţifice constituie cercetările ştiinţifice instituţionale - 219,9 mil.lei
sau 85,7 la sută, dintre care 68,2 mil.lei sunt destinate pentru cercetări ştiinţifice
fundamentale şi 151,7 mil. lei – pentru cercetări ştiinţifice aplicate.
Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se reflectă în
diagrama ce urmează.
Cercetări ştiinţif ice fundamentale 85.5
mil. lei, 23.0%
Cercetări ştiinţif ice aplicate, 205.3 mil.
lei, 55.3%
Pregatirea cadrelor ştiinţif ice 21.3 mil.
lei, 5.7%
Instituţii şi activităţi din sfera ştiinţei şi inovării neatribuite altor grupuri 43.5
mil. lei, 11.7%
Organe administrative 15.6
mil. lei, 4.2%
Diagrama 7. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare
(Sursa: min.fin.CCTM2008-2012)
Repartizarea cheltuielilor se realizează conform Hotărîrii Guvernului nr.27 din
22 ianuarie 2009 „Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi
Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012”.
Tabela 5.
Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare
mil. lei
Denumirea TotalComponenta
de bazăMijloace speciale
Aprobat 2011 328,2 284,9 43,31. Cheltuieli pentru linia de bază 43,0 41,0 2,0
inclusiv1.1 Alocări suplimentare 43,0 41,0 2,0Majorarea salariilor 27,3 26,8 0,5Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 3,7 4,2 -0,5Investiţii capitale 10,0 10,0Mijloace speciale 2,0 2,0Proiect 2012 371,2 325,9 45,3
41
Volumul mijloacelor financiare bugetare preconizate pentru cercetări ştiinţifice
(fundamentale şi aplicate) vor constitui 256,7 mil.lei (ceea ce este cu 18,6 mil.lei mai
mult comparativ cu aprobat pe anul 2011), dintre care cercetări fundamentale – 78,6
mil.lei, cercetări ştiinţifice aplicate – 178,1 mil.lei.
Pentru finanţarea programelor de stat sunt preconizate 5,5 mil.lei, cu 0,2 mil.lei
mai mult faţă de anul precedent, dintre care pentru cercetări fundamentale sunt
prevăzute 0,6 mil.lei, iar pentru cercetări aplicate – 4,9 mil.lei.
Pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic se prognozează 10,0 mil.lei,
proiecte, care vor fi axate spre implementarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în
domeniul agriculturii, industriei, energeticii, utilizării resurselor naturale,
tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţiilor, medicinii, tehnologiei de
valorificare a surselor energetice regenerabile, de producere a strugurilor de poamă şi
fructe ecologic pure, etc., fapt care va spori aportul ştiinţă la dezvoltarea economică.
Sub aspectul clasificaţiei economice, cheltuielile destinate sferei ştiinţei şi
inovării sunt repartizate: cheltuieli de personal - 215,2 mil.lei sau 68,1 la sută; plata
mărfurilor şi serviciilor – 67,0 mil.lei sau 21,2 la sută; transferuri către populaţie -
10,0 mil.lei sau 3,2 la sută; transferuri peste hotare - 6,5 mil. lei şi cheltuieli capitale -
23,2 mil.lei sau 7,1 la sută, dintre care investiţii capitale - 13,0 mil.lei; reparaţii
capitale - 3,0 mil.lei şi procurarea mijloacelor fixe – 7,2 mil.lei.
Cheltuieli privind servicii de stat cu destinaţie generală,menţinerea ordinii
interne şi apărare naţională sunt cheltuieli neproductive care consumă definitiv o
parte dinPIB, şi au ca destinaţie menţinerea şi dotarea forţelor armate al căror
principal scop este apărarea naţională. O caracteristică a cheltuielilor pentru apărare o
reprezintă faptul că ele sunt finanţate din bugetele guvernamentale ale statelor, uneori
la acestea se adăugîndu-se resurse financiare provenite de la anumite grupări sau
alianţe militare şi credite externe.
Cheltuielile de apărare sunt de două feluri :
cheltuieli directe – cuprind cheltuieli cu întreţinerea forţelor armate în ţară
sau în cadrul bazelor militare din alte ţări şi se concretizează în procurarea de bunuri
42
şi servicii pentru întreţinere, dotarea cu echipament, tehnică de luptă.Aceste cheltuieli
sunt înregistrate în bugetul Ministerului Apărării.
cheltuieli indirecte – sunt cele legate de lichidarea urmărilor războaielor
sau pentru pregătirea unor viitoare acţiuni armate: plăţi din contul datoriei publice
contractate pentru înzestrarea armatei sau pentru ducerea războaielor, plăţi de pensii
cuvenite orfanilor, invalizilor sau văduvelor de război ş.a.
Domeniul militar din Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme,
din acestea,cele mai complexe sunt: apărarea naţională, servicii publice generale,
ordine publică, siguranţă naţională şi apărare.
Tabela 6.
Cheltuielilor pentru apărarea naţională
mil.lei
Executat 2009
Executat 2010
Aprobat 2011
Proiect 2012
Proiect 2012 faţă de
executat 2010 aprobat 2011
+,- % +,- %
Cheltuieli, total 242,4 228,5 244,7 270,3 41,8 118,3 25,6 110,5inclusiv pe componente:
componenta de bază 223,0 205,3 223,9 248,5 43,2 121,0 24,6 111,0
mijloace speciale 19,4 23,2 20,8 21,8 -1,4 94,0 1,0 104,8
Alocaţiile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa dată se prevăd cu o
majorare de 41,8 mil.lei sau cu 18,3 la sută faţă de cele executate în anul 2010 şi cu
25,6 mil.lei sau 10,5 la sută faţă de cele aprobate pe anul 2011.
Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar în cadrul grupei date
se expun în continuare în anexa 7. Cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru grupa
dată vor fi utilizate pentru menţinerea măsurilor de politică curentă în domeniu (linia
de bază) – 248,1 mil.lei sau 91,8 la sută şi implementarea măsurilor de politică nouă
– 22,2 mil.lei sau 8,2 la sută din resursele grupei.
Cheltuieli publice privind securitatea socială. Cheltuielile bugetului de stat pe
anul 2012 pentru grupa dată sînt în creştere cu 49,7 mil.lei sau cu 14,9 la sută faţă de
43
cele executate în anul 2010 şi cu 1,4 mil.lei sau cu 0,4 la sută faţă de cele aprobate pe
anul 2011.
Tabela 7.
Cheltuielile bugetare de stat pentru Justiţie
mil.lei
Executat 2009
Executat 2010
Aprobat 2011
Proiect 2012
Proiect 2012 faţă de executat
2010 aprobat
2011+,- % +,- %
Cheltuieli, total 303,5 333,0 381,3 382,7 49,7114,
9 1,4 100,4inclusiv pe componente:
componenta de bază 232,3 246,3 280,7 304,7 58,4123,
7 24,0 108,6
mijloace speciale 87,9 95,9 110,6 78,0-
17,9 81,3-
32,6 70,5inclusiv transferuri 19,0 10,0 10,0
proiecte finanţate din surse externe 2,3 0,8 -0,8
Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se reflectă în
diagrama ce urmează.
La componenta de bază cheltuielile pe anul 2012 sînt în creştere, faţă de cele
executate în anul 2010 cu 58,4 mil.lei sau cu 23,7 la sută şi cu 24,0 mil.lei sau cu 8,6
44
la sută faţă de cele aprobate pe anul 2011. Totodată, cheltuielile din contul
mijloacelor speciale sînt în descreştere, faţă de cele executate în anul 2010 cu 17,9
mil. lei sau cu 18,7 la sută şi cu 32,6 mil. lei sau cu 29,5 la sută faţă de cele aprobate
pe anul 2011.
Pentru anul 2012 se prevede asigurarea implementării prevederilor Legii nr.198-
XVI din 26 iulie 2011 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, în partea ce
ţine de acordarea asistenţei juridice pe cauze civile şi administrative.
Tabela 8. Cheltuieli de menţinere a ordinii publice şi securitate naţională
mil.lei
Executat 2009
Executat 2010
Aprobat 2011
Proiect 2012
Proiect 2012 faţă de
executat 2010 aprobat 2011
+,- % +,- %
Cheltuieli, total 1280,3 1045,8 1280,3 1390,1 344,3 132,9 109,8 108,6inclusiv pe componente:
componenta de bază 1060,9 975,3 1154,3 1304,8 329,5 133,8 150,5 113,0
mijloace speciale 219,4 70,5 96,4 67,3 -3,2 95,5 -29,1 69,8
proiecte finanţate din surse externe 29,6 18,0 18,0 >200 -11,6 60,8
Alocaţiile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa respectivă sunt prevăzute
cu o majorare cu 344,3 mil.lei sau cu 32,9 la sută faţă de executat în anul 2010 şi cu
109,8 mil.lei sau cu 8,6 la sută faţă de aprobat pe anul 2011. Sub aspect funcţional,
cheltuielile grupei date pe anul 2012 se prezintă în diagrama ce urmează:
45
Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar se expun în
continuare în anexa 8. Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul
2012 pentru menţinerea măsurilor de politică existente în domeniu (linia de bază) vor
consuma 1217,8 mil.lei sau 87,6 la sută, iar pentru implementarea măsurilor de
politică nouă – 172,3 mil.lei sau 12,4 la sută din resursele grupei.
Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor.
Cheltuielile incluse în proiect la grupa dată însumează 941,0 mil.lei, ceea ce
constituie o majorare cu 98,0 mil.lei sau cu 11,6 la sută faţă de executat în anul 2010
şi cu 121,1 mil.lei sau cu 14,8 la sută faţă de aprobat pe anul 2011. Comparativ cu
aprobat pe anul 2011, cheltuielile sunt majorate la componenta de bază - cu 28,7
mil.lei sau cu 6,0 la sută şi la proiectele cu finanţare externă – cu 99,3 mil.lei sau cu
34,0 la sută, iar la mijloacele speciale cheltuielile sunt în diminuare cu 6,9 mil.lei sau
cu 4,6 la sută. Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012
pentru menţinerea măsurilor de politică curentă în domeniu (linia de bază) consumă
928,0 mil.lei sau 98,6 la sută, iar pentru implementarea măsurilor de politică nouă –
13,0 mil.lei sau 1,4 la sută din resursele grupei.
Protecţia mediului şi hidrometeorologia. Cheltuielile bugetului de stat pe anul
2012 pentru grupa dată, comparativ cu executat în anul 2010 sunt prevăzute în
creştere cu 155,4 mil.lei sau de circa 2 ori şi cu 100,9 mil.lei sau cu 41,5 la sută faţă
de aprobat pe anul 2011. Comparativ cu aprobat pe anul 2011, cheltuielile sunt
majorate: la componenta de bază - cu 14,3 mil.lei sau cu 21,0 la sută, la mijloace
speciale – cu 0,4 mil.lei sau cu 8,3 la sută, la fondurile ecologice – cu 50,0 mil.lei sau
cu 31,8 la sută şi la proiectele cu finanţare externă – cu 36,2 mil.lei sau de circa 4 ori.
Industria şi construcţiile. Cheltuielile incluse în proiect pe anul 2012 la grupa
dată sînt în creştere cu 12,2 mil.lei sau cu 67,0 la sută faţă de cele executate în anul
2010 şi depăşesc cu 9,0 mil.lei sau cu 42,1 la sută nivelul aprobat pe anul 2011.
Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru
menţinerea măsurilor de politică existentă în domeniu (linia de bază) vor consuma
46
28,8 mil.lei sau 94,5 la sută, iar pentru implementarea măsurilor de politică nouă –
1,6 mil.lei sau 5,3 la sută din resursele grupei.
O creştere majoră la grupa dată - 6,0 mil.lei se referă la alocaţiile Fondului
naţional pentru dezvoltare regională, în legătură cu redestribuirea acestora între
ramurile „Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” şi
„Industrie şi construcţii”.
Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica. Cheltuielile
incluse în proiect pe anul 2012 la grupa dată sînt majorate cu 1603,3 mil.lei sau de
circa 3 ori faţă de cele executate în anul 2010 şi cu 1056,4 mil.lei sau cu 75,9 la sută
faţă de cheltuielile aprobate pe anul 2011. O creştere majoră a alocaţiilor în 2012 faţă
de aprobat pe 2011 se atestă la proiectele finanţate din surse externe – cu 772,7
mil.lei sau de 2,7 ori şi la componenta de bază – cu 283,5 mil.lei sau cu 30,5 la sută.
Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru
menţinerea măsurilor de politică existentă în domeniu (linia de bază) vor consuma
practic integral (99,97 la sută) resursele prevăzute pentru ramura dată. Micşorarea cu
50,9 mil.lei a alocaţiilor pentru proiectele finanţate din Fondul naţional pentru
dezvoltare regională rezultă din redistribuirea pe grupe şi nu influenţează la volumul
total al acestui fond pentru anul 2012 -175,9 mil.lei.
Analizând evoluţiile negative care persistă în domeniul cheltuielilor publice,
Guvernul Republicii Moldova a elaborat Direcţiile principale ale politicii bugetar-
fiscale și cadrul cheltuielilor pe termen mediu (2008-2011),care stabilesc obiectivele
principale pe care le vor avea de respectat autorităţile publice în domeniul vizat, şi
anume - identificarea şi valorificarea metodelor de eficientizare a managementului
resurselor în instituţiile publice, în scopul utilizării raţionale a mijloacelor financiare
şi asigurării satisfăcătoare a funcţiilor publice; punerea în corespundere a cheltuielilor
bugetare pentru funcţionarea instituţiilor publice cu evoluţia nivelului inflaţiei
prognozate pentru perioada 2008-2011, în funcţie de disponibilităţile de resurse pe
anii respectivi ș.a. În condiţiile actuale, cheltuielile publice nu sunt numai resurse de
47
acoperire a necesităţilor statului, mai mult, ele sunt decizii bugetare de esenţă
politică.
Consecinţe ale cheltuielilor publice. Creşterea continuă a cheltuielilor publice ridică
probleme de ordin politic, de ordin financiar şi de ordin ştiinţific.
Problemele de ordin politic se referă la influienţa creşterii cheltuielilor publice
asupra structurii politice.
Problemele de ordin financiar se referă la corelaţiile dintre tendinţele de creştere
a cheltuielilor publice şi celor ale creşterii avuţiei naţionale şi ale PIB. Punctul optim
al acestui raport este definit pe de o parte, de limita maximă a proporţiei impozitelor
in PIB (presiune fiscala), care nu poate fi atinsă , iar pe de alta parte de avantajele
sociale ale creşterii cheltuielilor publice.
Problemele de ordin ştiinţific privesc dimensionarea corectă a cheltuielilor
publice, necesare pentru satisfacerea nevoilor sociale şi se referă la instituţiile
financiare publice, modul de abordare a cercetării domeniului şi de apreciere a
rezultatelor, de aplicare a soluţiilor descoperite în cercetarea ştiinţifică-financiară.
Factorii de influenţă asupra creşterii cheltuielilor publice sunt de natură:
demografică (modificări ce au loc în numărul şi structura populaţiei ce ar trebui
să determine adaptări corespunzătoare în ponderea cheltuielilor publice);
economică (ce vizează în mod special funcţia statului de redistribuire
aresurselor financiare publice după criteriul eficienţei şi echilibrului);
socială (se referă la funcţia de armonizare a veniturilor medii individuale
aparţinând diferitelor categorii sociale);
militară (cresc cheltuielile publice în eventualitatea unor conflicte armate);
istorică (perpetuarea în timp a unor probleme ca datoriile publice moştenite
dela un regim politic la altul sau ca inflaţia);
politică (se referă la complexitatea funcţiilor statului).
Conform legii bugetului de stat pe anul 2012 nr. 282 din 27 decembrie 2011 ,
pentru anul 2012, veniturile şi cheltuielile bugetului de stat se prevăd în sumă de
48
21367,3 mil. lei şi 22164,3 mil. lei respectiv, deficitul bugetar constituind 797,0 mil.
lei.
Cheltuielile bugetului de stat aprobate pentru anul 2012, faţă de executat în anul
2011, sînt în creştere cu 2164,3 mil.lei sau cu 10,8 la sută. Structura cheltuielilor
bugetului de stat, în dinamică, pe anii 2009-2012 pe domenii principale, se prezintă
în anexa 9. Bugetul de stat pe anul 2011 se aprobă la venituri în sumă de
19.087.181,7 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 20.354.074,1 mii lei, cu un deficit în
sumă de 1.266.892,4 mii lei.
Analizînd evoluţiile care persistă în domeniul cheltuielilor publice, Guvernul
Republicii Moldova a elaborat Direcţiile principale ale politicii-fiscale şi cadrul de
acheltuieli pe termen mediu, care stabilesc obiectivele principale cara rămîn a fi
respectate de către autorităţile publice în domeniul vizat.
Există următoarele forme de realizare a cheltuielilor publice:
finanţarea cheltuielilor de exploatare ale organizaţiilor sectorului public ;
achiziţionarea de bunuri şi servicii;
subvenţionarea întreprinderilor şi a organizaţiilor care livrează producţie
pe piaţă;
plăţi şi ajutoare în formă naturală persoanelor cuprinse în programe de
ajutor social şi asigurare.
Pentru a decide care din formele enunţate urmează să fie utilizate, trebuie cercetate şi
acţiunile denaturate ale cheltuielilor publice.
O caracteristică a fenomenului creşterii cheltuielilor publice în cadrul PIB o
reprezintă dependenţa acestora de nivelul de dezvoltare economico-socială a fiecărui
stat.
49
Capitolul III. Direcţii de eficientizare a cheltuielilor publice în R.M.
3.1. Optimizarea metodelor de finanţare a cheltuielilor publice în
Repiblica Moldova.
O atenţie deosebită se oferă modului de formare şi gestionare a bugetului
autorităţii/instituţiei bugetare. Astfel, resursele autorităţii /instituţiei bugetare urmează
a fi formate din: venituri generale şi surse de finanţare ale bugetului (actualmente
componenta de bază); venituri colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare
(actualmente mijloacele speciale, fondurile speciale) şi resurse pentru proiecte
finanţate din surse externe.
Totodată, se preconizează schimbarea modului de gestionare a resurselor
colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare, acestea urmînd să fie direcţionate
pentru finanţarea cheltuielilor totale aprobate autorităţilor/instituţiilor respective, fără
a fi condiţionate pentru anumite cheltuieli concrete. Astfel, cheltuielile
autorităţilor/instituţiilor bugetare se vor aproba, executa şi raporta ca un tot întreg,
fără divizare pe surse de finanţare.
Întroducerea regulilor bugetar-fiscale şi stabilirea unor limite macrobugetare pe
termen mediu cu privire la nivelul deficitului bugetar, cheltuielilor totale şi a
cheltuielilor de personal ale bugetului public naţional, va spori disciplina fiscal-
bugetară la nivel agregat şi va asigura durabilitatea finanţelor publice pe termen
mediu şi lung. Totodată, noile abordări în ce priveşte gestionarea veniturilor colectate
de către autorităţilor/instituţiilor bugetare vor conduce la eficientizarea utilizării
resurselor bugetare.
Implementarea dată,va prezenta noi provocări pentru toţi participanţii implicaţi în
gestionarea finanţelor publice. Astfel, Parlamentul, în special comisia de specialitate,
trebuie să-şi consolideze capacităţile de analiză a bugetului în procesul examinării
limitelor macrobugetare pe termen mediu şi a legilor bugetare anuale. Guvernul va
avea nevoie de capacităţi mai bune pentru stabilirea priorităţilor de politici pentru
alocarea resurselor. Ministerul Finanţelor va avea nevoie de capacităţi îmbunătăţite
pentru stabilirea unui cadru macrofinanciar realist, implementarea şi utilizarea noului
50
sistem informaţional de management financiar integrat. Ministerele şi alte organe ale
administraţiei publice vor necesita capacităţi îmbunătăţite pentru analiza şi
planificarea strategică, formularea unor propuneri de buget realiste în cadrul unor
limite bugetare stricte, precum şi pentru formularea, implementarea şi raportarea
programelor bugetare în bază de performanţă.
Ca metode de finanțare a cheltuielilor publice în Republica Moldova
1. finantarea cheltuielilor din venituri proprii;
2. finantarea prin procurarea fondurilor pe piata capitalurilor;
3. finantare prin emisiunea de obligatiuni si alte hartii de valoare;
4. finantarea prin alocatii bugetare;
5. finantarea prin subventionarea nemijlocita, pentru acoperirea unor pierderi
(subventii sub forma acoperirii diferentelor de prea la unele produse agricole pentru
sustinerea preturilor la productia agricola a fermierilor;
6. inlesniri fiscale pe plan intern si taxe vamale pe plan extern
Impozitarea poate fi percepută ca exercitarea unei constrângeri asupra chel-
tuielilor guvernamentale. Dacă economia şi veniturile cresc, venitul din impozite, la o
rată de impozitare constantă, trebuie să crească, permiţând astfel cheltuielilor publice
să crească proporţional cu PIB.
Prin urmare, în perioade normale cheltuielile publice vor cunoaşte o tendinţă de
creştere, chiar dacă în cadrul economiei vor exista - în opinia cetăţenilor - divergenţe
între un nivel acceptabil al cheltuielilor publice şi un nivel acceptabil al impozitării.
În perioada mişcărilor sociale (război, sau anumite dezastre sociale), această tendinţă
graduală de creştere a cheltuielilor publice va fi tulburată, determinând o creştere
rapidă a lor. Pentru a finanţa creşterea cheltuielilor publice în accste condiţii,
guvernul va forţa creşterea nivelurilor de impozitare.
Cu toate acestea, creşterea nivelurilor de impozitare va fi acceptată de către
electorat pe perioadele de criză. Acest fenomen numit efect de deplasare, este generat
de acţiunea următoarelor trei elemente:
51
• criza solicită un efort deosebit al statului, concretizat în creşterea cheltuielilor
publice;
• populaţia acceptă, mult mai uşor decât în condiţii normale, creşterea sarcinii
fiscale pentru a susţine aceste cheltuieli;
• revenirea la normalitate nu abrogă decât parţial sarcina fiscală suplimentară,
populaţia obişnuindu-se, având în vedere ameliorarea situaţiei şi depăşirea crizei.
In aceste condiţii statul va dispune de resurse suplimentare pentru a-şi asuma noi
sarcini, producându-se efectul de deplasare, care stă la originea creşterii durabile a
cheltuielilor publice, această creştere provenind nu numai din extinderea cererii de
prestaţii sociale, dar şi din disponibilizarea resurselor financiare.
3.2. Îmbunătăţitrea administrării cheltuielilor publice.
Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei (SCERS) a Guvernului
Republicii Moldova include un plan ambiţios pentru menţinerea creşterii economice
şi reducerea sărăciei, precum şi pentru restructurarea guvernului în vederea
satisfacerii necesităţilor economiei de piaţă. Însă cheltuielile publice preconizate în
acest plan ambiţios depăşesc cu mult resursele interne disponibile. Sprijinul bugetar
suplimentar din exterior poate ajuta în remedierea unor asemenea constrângeri de
resurse. Recunoscând că proporţia veniturilor fiscale şi a cheltuielilor raportate la PIB
în Moldova depăşeşte deja cu mult nivelurile internaţionale comparabile, generarea
unor resurse fiscale interne suplimentare poate substitui treptat sectorul privat şi
submina perspectivele creşterii economice, fapt ce sugerează că pentru finanţarea
celor mai strîngente priorităţi ale cheltuielilor publice guvernul trebuie să creeze
spaţiul fiscal în contextul cadrului de resurse existent.
Finanţări ar putea veni şi prin privatizarea activelor de stat sau accelerarea
reducerii datoriei publice în vederea diminuării sumei cheltuielilor destinate pentru
plata dobânzii. Totodată, utilizarea eficientă a resurselor publice pentru ameliorarea
capitalului uman şi fizic va stimula productivitatea şi veniturile sporite, prin urmare,
52
va extinde pe viitor domeniul de acţiune pentru oportunităţile de consum privat şi
public. Aceasta va necesita realocarea inter- şi intra-sectorială a cheltuielilor, precum
şi sporirea eficienţei cheltuielilor publice, în loc de creşterea mărimii relative a
guvernului.
La capitolul cheltuieli, spaţiul fiscal poate fi creat prin realocarea resurselor
spre o utilizare cât mai eficientă. În ceea ce priveşte finanţarea, spaţiul fiscal poate fi
creat prin mobilizarea resurselor sub formă de granturi, privatizarea activelor de stat
sau accelerarea reducerii datoriei publice în vederea diminuării sumei cheltuielilor
destinate pentru plata dobânzii.
Pentru scenariul de bază a evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare se
identifică două grupuri de riscuri, care pot influenţa negativ asupraasupra cadrului
global de resurse şi anume: riscuri macroeconomice, şi riscuri fiscale. Diminuarea
riscurilor se poate efectua prin promovarea politicilor macroeconomice adecvate şi
bugetar fiscale austere, care ar diminua efectele negative asupra economiei naţionale
integral, şi asuprabugetului în particular, micşorînd astfel pierderile posibile.
Gestiunea economică a fost complicată şi de şocurile externe asupra preţurilor -
costurile energiei și preţurile la gazele naturale au crescut rapid. Suplimentar
impactului negativ asupra creşterii economice şi al balanţei de plăţi, şocurile au
generat presiuni asupra conturilor fiscale. Acestea au sporit direct costul energiei
electrice, al gazelor naturale şi produselor petroliere procurate de guvern la toate
nivelurile. Mai mult, pentru a preveni reapariţia deficitelor quasi-fiscale mari din anii
1990, preţurile majorate la energie au fost în mare parte transferate către consumatorii
finali. Aceasta a creat presiuni substanţiale pentru subvenţii şi transferuri
suplimentare care complică gestiunea politicilor fiscale.
Potrivit experţilor BM, sprijinul politicilor fiscale va fi necesar pentru a preveni
o povară excesivă din partea politicilor monetare şi valutare în realizarea ajustărilor
macroeconomice necesare.
53
Concluzii:
Cercetarea temei a permis realizarea obiectivelor puse la începutul studiului,
concluziile pe marginea temei sunt expuse mai jos.
1. În Republica Moldova, ţară cu venituri publice comparativ mici, se atestă o
insuficienţă de mijloace financiare pentru realizarea, în măsura necesară, a funcţiilor
statului atât la nivel central, cât şi la cel local.
2. Ca urmare gradul descentralizării fiscale fluctuează, ceea ce este cauzat de
circumstanţe obiective. Ca exemplu poate fi adus faptul că atît povara datoriei externe
cît şi datoriile istorice au impus necesitatea concentrării resurselor financiare publice
într-o perioadă limitată de timp pentru onorarea obligaţiunilor naţionale şi
internaţionale.
3. Povara fiscală necesară în vederea susţinerii nivelurilor înalte ale
cheltuielilor pentru consumul public afectează negativ economiile private şi deciziile
investiţionale şi pot limita perspectivele creşterii în Moldova.
4. Nivelurile extrem de reduse ale contribuţiilor sectorului public pentru
investiţii. Atât cât cheltuielile publice vor creşte la o rată mai mică decât PIB,
mărimea şi povara guvernului se vor diminua treptat.
Propuneri:
1. Guvernul R. Moldova trebuie să devină mai eficient în distribuirea finanţelor
publice, în condiţiile unor resurse fiscale limitate.
2. Să aibă o viziune strategică în alegerile pe care trebuie să le facă pentru a
realiza o creştere economică durabilă şi o reducere a sărăciei
Deşi creşterea economică în RM a fost solidă pe parcursul ultimilor ani, fapt ce
a condus la majorarea cheltuielilor publice, această a fost generată în special de
consum şi n-ar putea să fie durabilă pe parcursul următorilor ani.
3. Prin reducerea costurilor administrative se va reuşi majorarea investiţiilor
publice pentru necesităţile critice, în special în domenii de bază cum sunt
infrastructura, ocrotirea sănătăţii şi educaţie. Moldova trebuie să înfrunte realitatea,
că mărimea guvernului a ajuns să fie prea mare.
54
4. Îmbunătăţirea direcţionării asistenţei sociale va permite programelor să
protejeze mai eficient grupurile vulnerabile prin eliberarea acestor resurse utilizate
inadecvat.
5. Finalizarea reformelor în cadrul sistemului de pensii va reduce acumularea
arieratelor ulterioare nefinanţate şi va plasa finanţele publice într-un context mai
solid.
6. Reforma gestiunii finanţelor publice, care este în desfăşurare, oferă
oportunităţi pentru consolidarea legăturilor dintre prioritizarea cheltuielilor şi
gestiunea bugetului. Acest proces de ajustări fiscale este esenţial pentru transpunerea
creşterii economice pe un fundament solid.
Economistul de ţară al BM pentru Moldova, Lawrence Bouton a precizat
că ,,Banca Mondială este îngrijorată de nivelul cheltuielilor publice din Republica
Moldova, pentru că, în comparaţie cu ţările cu acelaşi nivel de venituri, Moldova se
plasează pe o treaptă mai înaltă, iar supracheltuielile în domeniul public constituie un
motiv de îngrijorare pentru că ar putea avea impact major asupra economiei.
55
BIBLIOGRAFIE:
Legi:
1.Legea bugetului de stat pe anul 2012, nr. 282 din 27 decembrie 2011; 2. Legea învăţămîntului nr.547 din 21 iulie 1995;3. Legea privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova nr 764-XV, 27 decembrie 2001;4. Legea privind administraţia publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006;5. Legea privind descentralizarea administrativă, nr.435-XVI din 28 decembrie 2006;6. Legea privind finanţele publice locale, nr.397-XV din 16 octombrie 2003;7. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, nr.847-XIII din 24 mai 1996;8. Nota explicativă la proiectul bugetului pe anul 2008; pe anul 2009; pe anul 2010.
Hotărîri:
1. Hotărîrea Guvernului cu privire la Strategia Naţională de Dezvoltare pe anii 2008-2011 nr.295 din 21.12.20072. Hotărîrea Guvernului cu privirea la Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova nr. 337 din 15.12.1994;3. Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul II, nr.1455 din 24.12.2007;
Literatura de specialitate:
1. Botnari N.”Finanţele întreprinderii. Chişinău 2006”2. Stratulat O. ” Caracteristica generala a cheltuielilor publice”, ASEM, Chişinău, 19973. Secrieru A. ”Finanţele publice.Chişinău, epigraf, 2004”4.Văcărel I.” Fin. Pub. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2001”5.Văcărel I. ”Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;6. Evaluarea cheltuielilor publice şi responsabilităţi financiare, raport asupra Performanţei Managementului Financiar Public, iunie 20067. Ebbeken, K., şi colab., (2000), Calculaţia şi managementul costurilor, Ed. Teora, Bucureşti;8. Toma Mihai “Finanţe şi gestiune financiară”, Bucureşti 1994;9.Felicia Alexandru, Mihai Toma “Finanţe şi gestiune financiară”,ed.2-a, Bucureşti ” 10. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 201011. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 201112 Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 199411. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985 (în vigoare pentru RM de la 1 februarie 2008).12. Clasificaţia bugetară, ed. a II-a, modificată şi completată, Chişinău (S.N.),2005.
56
13. Direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu(2006-2008).14. Indicaţii metodologice privind elaborarea bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale pe anul 2008 şi estimările pentru 2007-2010, Ministerul Finanţelor al RM.15.Vîlceanu G., Robu V., Georgescu N.”Analiză economico-financiară”ed. Economică, 200516.I. Văcărel, T. Moşteanu, F. Georgescu, F. Bercea “Finanţe publice”, ediţia IV-a editură Didactică şi Pedagogică,2004.
Webografie:
1.www.m.f.gov.md. 5.www.transparency.md2. www. info-prim neo 6. www.economica.md.3. www. edu. md. 7.www. imf.md.4. www. statistica.md. 8. www. bnm.md.
57
Anexa 6. Factorii ce au determinat modificări cu impact financiarmil.lei
Total Componenta de bază
Fonduri speciale
Mijloace speciale
Proiecte finanţate din surse externe
Aprobat 2011 3660,1 3537,4 81,0 10,7 31,0
1.Cheltuieli pentru linia de bază 41,8 24,5 2,4 0,6 14,3
inclusiv
1.1.Alocări suplimentare 106,0 88,7 2,4 0,6 14,3
Prestaţii de asistenţă socială militarilor 62,2 62,2
Majorarea salariilor 5,7 5,6 0,1
Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 8,3 8,3
Măsuri de protecţie socială a şomerilor neasiguraţi
4,7 4,7
Întreţinerea instituţiilor de asistenţă socială şi din domeniul ocupării forţei de muncă
3,9 3,2 0,1 0,6
Protecţia tinerilor specialişti 0,6 0,6
Acordarea ajutoarelor materiale din contul fondului republican şi transferurile către fondurile locale de susţinere socială a populaţiei
2,2 2,2
Acordarea compensaţiilor pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban
0,4 0,4
Implementarea Sistemului Informaţional Automatizat ”Asistenţa Socială”
3,7 3,7
Proiectul ”Servicii de sănătate şi asistenţa socială” 2,3 2,3
Proiectul ”Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”
12,0 12,0
1.2.Economii, cheltuieli de o singură dată, alte rezerve interne
-64,2 -64,2
Transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat , inclusiv -34,3 -34,3
pentru plata prestaţiilor de asistenţă socială şi alte plăţi conform legislaţiei
-17,5 -17,5
pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat
-16,8 -16,8
58
Total Componenta de bază
Fonduri speciale
Mijloace speciale
Proiecte finanţate din surse externe
Acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni
-5,0 -5,0
Subvenţionarea dobînzii şi rambursarea creditelor bancare preferenţiale acordate populaţiei
-21,5 -21,5
Subvenţionarea dobînzii aferente creditelor preferenţiale acordate cooperativelor de construcţii a locuinţelor
-2,4 -2,4
Acordarea indemnizaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale unor categorii de populaţie din mediul rural
-1,0 -1,0
2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi -176,9 -176,9
2.1.Alocări suplimentare 9,8 9,8
Majorarea salariilor 9,8 9,8
2.2.Reduceri de alocaţii
Transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat , inclusiv -186,7 -186,7
pentru plata prestaţiilor de asistenţă socială şi alte plăţi conform legislaţiei -116,3 - 116,3
pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat -70,4 -70,4
Proiect 2012 3525,0 3385,0 83,4 11,3 45,3
59
Anexa 1. Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional pe componente
mil.lei
ExecutatAprobat
2011Proiect 2012
Proiect 2012 către
2009 2010executat 2010
aprobat 2011
+,- % +,- %Bugetul public naţional, total 27354,3 29326,4 32611,9 36058,8 6732,4 123,0 3446,9 110,6
inclusiv:
Bugetul de stat, total 17203,0 18797,8 20354,1 22183,0 3385,2 118,0 1828,9 109,0
dintre care transferuri către alte bugete 7041,1 9023,7 8391,0 8174,1 -849,6 90,6 -216,9 97,4
Bugetul asigurărilor sociale de 7607,2 8629,3 9343,2 9798,6 1169,3 113,6 455,4 104,9
60
statFondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 3071,4 3367,8 3673,0 3940,8 573,0 117,0 267,8 107,3Bugetele UAT 6530,9 7609,1 7633,2 8311,1 702,0 109,2 677,9 108,9
dintre care transferuri către alte bugete 20,9 58,6 0,6 0,6 -58,0 1,0 100,0
Anexa 2. Structura cheltuielilor bugetului public naţional pe principalele grupe funcţionale pe anii 2009-2012
2010 executat 2011 aprobat 2012 proiect
mil.leiponderea
în PIB (%)
ponderea în suma totală (%)
mil.leiponderea
în PIB (%)
ponderea în suma totală (%)
mil.leiponderea
în PIB (%)
ponderea în suma totală (%)
Servicii de stat cu destinaţie generală 1361,6 1,9 4,6 1484,8 1,8 4,6 1673,1 1,8 4,6
Menţinerea ordinii publice, apărarea şi securitatea statului 1540,8 2,1 5,3 1805,3 2,2 5,5 1985,3 2,2 5,5
Cheltuieli de ordin social 21407,0 29,8 73,0 22981,8 28,0 70,5 24304,8 26,5 67,4
Invatamintul 6574,5 9,2 22,4 6930,0 8,4 21,2 7280,4 7,9 20,2
Cutura, arta, sportul si activitati pentru tineret 589,9 0,8 2,0 733,2 0,9 2,2 789,3 0,9 2,2
61
Octotirea sanatatii 3996,6 5,6 13,6 4295,3 5,2 13,2 4620,6 5,0 12,8
Asigurare si asistenta sociala 10246,0 14,3 34,9 11023,3 13,4 33,8 11614,5 12,7 32,2
Cheltuieli de ordin economic 3197,2 4,4 10,9 3952,0 4,8 12,1 5183,8 5,7 14,4
Agricultura, gospodaria silvica si gospodaria apelor 857,8 1,2 2,9 838,2 1,0 2,6 961,9 1,1 2,7
Industria si constructiile 30,8 0,0 0,1 37,1 0,0 0,1 48,5 0,1 0,1
Transporturi, gospodaria drumurilor, comunicatiile si informatica 1104,3 1,5 3,8 1547,2 1,9 4,7 2639,4 2,9 7,3
Gospodaria comunala si de exploatare a fondului de locuinte 829,0 1,2 2,8 1130,6 1,4 3,5 1031,7 1,1 2,9
Complexul pentru energie si combustibil 184,7 0,3 0,6 107,8 0,1 0,3 258,2 0,3 0,7
Alte servicii legate de activitatea economica 190,6 0,3 0,6 291,1 0,4 0,9 244,1 0,3 0,7
Deservirea datoriei 547,6 0,8 1,9 676,3 0,8 2,1 762,7 0,8 2,1
Ştiinţa şi inovare 357,1 0,5 1,2 328,1 0,4 1,0 371,2 0,4 1,0
Alte domenii 915,1 1,3 3,1 1383,6 1,7 4,2 1777,9 1,9 4,9
Total 29326,4 40,8 100,0 32611,9 39,7 100,0 36058,8 39,4 100,0
Anexa 4. Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar mil.lei
Total Componenta de bază
Fonduri speciale
Mijloace speciale
Proiecte finanţate din surse externe
Aprobat 2011 2554,6 2315,8 78,9 159,9
1.Cheltuieli pentru linia de bază 119,5 98,1 7,5 13,9
inclusiv
1.1.Alocări suplimentare 163,9 98,1 7,5 58,3
Majorarea salariilor, impactul majorărilor anului 2011
9,2 5,2 4,0
Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii
8,6 8,6
Dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a 8,5 6,0 2,5
62
Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice
Reparaţia capitală a Centrelor ftiziopneumologice de reabilitare pentru copii
1,0 1,0
Transferuri de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală
73,9 73,9
Proiecte în curs de execuţie (investiţii capitale)
4,4 3,4 1,0
Proiectul ”Reconstrucţia Spitalului Clinic Republican” (investiţii capitale)
42,3 42,3
Proiectul ”Servicii de sănătate şi asistenţa socială”
16,0 16,0
1.2.Economii, cheltuieli de o singură dată, finalizarea unor proiecte, alte rezerve interne
-44,4 -44,4
Proiectul ” Programul de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi TB”
-44,4 -44,4
2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi 18,5 18,5
2.1.Alocări suplimentare 18,5 18,5
Majorarea salariilor, începînd cu anul 2012
18,5 18,5
Proiect 2012 2692,6 2432,4 86,4 173,8
Anexa 7. Alocațiile bugetului de stat pentru cheltuieli în apărarea naţională
mil.lei Total Componenta
de bazăMijloace speciale
63
Aprobat 2011 244,7 223,9 20,8
1.Cheltuieli pentru linia de bază 3,4 24,6 1,0
inclusiv
1.1.Alocări suplimentare 14,6 13,6 1,0
Majorarea salariilor, impactul majorărilor anului 2011 4,0 3,8 0,2
Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 3,6 3,6
Alimentaţia militarilor în termen 3,0 3,0
Diurna militarilor delegaţi în scopuri de serviciu 1,2 1,2
Energia termică 1,0 1,0
Investiţii capitale 1,0 1,0
Mijloace speciale 0,8 0,8
1.2. Economii, cheltuieli de o singură dată, alte rezerve interne
-11,2 -11,2
Indemnizaţia bănească pentru fortificarea sănătăţii -6,6 -6,6
Compensaţia bănească pentru închirierea (subînchirierea) spaţiului locativ
-2,0 -2,0
Cheltuieli de personal -2,6 -2,6
2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi 22,2 22,2
1.1.Alocări suplimentare 22,2 22,2
Majorarea salariilor, începînd cu anul 2012 22,2 22,2
Proiect 2012 270,3 248,5 21,8
Anexa 8. Cheltuieli de menţinere a ordinii publice şi securitate naţională
64
mil.lei Total Componenta
de bazăMijloace speciale
Proiecte finanţate din surse externe
Aprobat 2011 1280,3 1154,3 96,4 29,61.Cheltuieli pentru linia de bază -62,5 -3,1 -29,8 -29,6
inclusiv
1.1.Alocaţii suplimentare 72,6 71,6 1,0 0,0
Majorarea salariilor, impactul majorărilor anului 2011
15,9 15,4 0,5
Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 14,1 14,1Asigurarea ordinii de drept si apărării drepturilor cetăţenilor de către carabinieri
1,5 1,5
Trecerea la serviciul militar prin contract cu reducerea treptata a militarilor în termen (profesionalizare)
6,0 6,0
Servicii de întreţinere a penitenciarilor 12,8 12,8Investiţii capitale 19,3 19,3 Servicii de menţinere a ordinii publice 0,9 0,5 0,4Asigurarea activităţii organelor securităţii statului 1,9 1,9Asigurarea activităţii organelor administrative ale securităţii statului
0,1 0,1
Servicii de protecţie civila 0,1 0,11.2.Reduceri de alocaţii -135,1 -74,7 -30,8 -29,6
Indemnizaţia bănească pentru fortificarea sănătăţii militarilor
-38,7 -38,7
Compensaţia bănească pentru închirierea (subînchirierea) spaţiului locativ
-1,1 -1,1
Cheltuieli de personal -11,3 -11,3Compensaţia bănească pentru echipament -7,0 -7,0Pregătirea si desfăşurarea exerciţiului internaţional de management al consecinţelor situaţiilor excepţionale de proporţii "Codri - 2011"
-4,8 -4,8
Modernizarea mijloacelor tehnice si a utilajului special
-7,8 -7,8
Arendarea circuitelor -1,8 -1,8Indemnizaţia băneasca generata de traumele primite în timpul exercitării funcţiei
-0,4 -0,4
Efectuarea reparaţiei capitale (a construcţiilor auxiliare) sau a mijloacelor de transport
-0,2 -0,2
Asigurarea ordinii de drept si apărării drepturilor cetăţenilor de către carabinieri
-0,4 -0,4
Servicii de întreţinere a penitenciarilor -0,3 -0,3Investiţii capitale -0,4 -0,4
65
mil.lei Total Componenta
de bazăMijloace speciale
Proiecte finanţate din surse externe
Activităţi de ocrotire a normelor de drept specializate in contracararea infracţiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a corupţiei
-0,7 -0,7
Mijloace speciale -29,7 -29,7Contribuţia Guvernului la proiecte finanţate din surse externe
-0,9 -0,9
Proiectul ,,Îmbunătăţirea serviciilor mobile terestre şi avia - de intervenţie de urgenţă, descărcare şi reanimare acordate în consecinţa dezastrelor majore în zona transfrontalieră – SMURD”
-25,8 -25,8
Proiectul ,, Management al calamităţilor şi riscurilor climaterice”
-3,8 -3,8
2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi 172,3 153,6 0,7 18,0
1.1.Alocaţii suplimentare 172,3 153,6 0,7 18,0
Reforma Ministerului Afacerilor Interne 30,0 30,0Majorarea salariilor, începînd cu anul 2012 124,3 123,6 0,7Proiectul ,, Crearea unei infrastructuri globale şi consolidate de frontieră - factor al unei dezvoltări social-economice durabile şi planificării spaţiale complexe”
18,0 18,0
Proiect 2012 1390,1 1304,8 67,3 18,0
66
Anexa 9. Structura cheltuielilor bugetului de stat, în dinamică
2009 executat 2010 executat2011 executat (preliminar)
2012 aprobat
mil.lei
ponderea în suma totala (%)
mil.lei
ponderea în suma totala (%)
mil.lei
ponderea în suma totala (%)
mil.lei
ponderea în suma totala (%)
Servicii de stat cu destinatie generala 968,6 5,6 908,4 4,8 945,8 4,7 1168,4 5,3
Mentinerea ordinii publice, apararea si securitatea statului 1522,7 8,9 1274,3 6,8 1526,0 7,6 1665,8 7,5
Cheltuieli de ordin social 7243,9 42,1 8293,4 44,1 8759,2 43,8 9323,8 42,1
Cheltuieli de ordin economic 1790,9 10,4 2236,8 11,9 2619,7 13,1 3718,2 16,8
Serviciul datoriei de stat 834,2 4,8 547,6 2,9 662,4 3,3 781,9 3,5
Stiinta si inovare 353,8 2,1 357,1 1,9 336,7 1,7 360,4 1,6
Alte domenii 4488,9 26,1 5180,2 27,6 5150,2 25,8 5145,8 23,2
dintre care:
Transferuri la 3615,8 21,0 4670,8 24,8 4348,5 21,7 4070,9 18,4
67
bugetele UAT
Total 17203,0 100,0 18797,8 100,0 20000,0 100,0 22164,3 100,0
Anexa 5. Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar
Denumirea TotalComponenta de bază
Mijloace speciale
Aprobat 2011 283,1 273,8 9,3
1. Cheltuieli pentru linia de bază 13,6 14,1 -0,5inclusiv
1.1 Alocări suplimentare 14,1 14,1 Indexarea tarifelor la mărfuri şi servicii 3,1 3,1
Majorarea cheltuielilor salariale (impactul majorărilor din anul 2011) 2,7 2,7
Investiţii capitale pentru finalizarea obiectelor în curs de execuţie 8,3 8,3 1.2 Economii, cheltuieli de o singură dată, alte rezerve interne -0,5 -0,5Reducerea veniturilor din sponsorizări -0,5 -0,52. Cheltuieli pentru măsuri de politică noi 27,1 27,1
inclusiv 2.1 Alocării suplimentare 27,1 27,1
Asigurarea majorării cheltuielilor salariale (în condiţii stabilite pentru anul 2012) 4,3 4,3
Funcţionarea Agenţiei Naţionale Arheologice (inclusiv cheltuieli salariale) 0,8 0,8
Completarea centralizată a fondului de carte al instituţiilor bibliotecare din ţară 10,0 10,0 Preluarea de la bugetul UAT la bugetul de stat a finanţării activităţii Școlii Sportive Specializate de Rezerve Olimpice la Lupte Libere din or.Călăraşi 1,6 1,6
68
Edificarea Centrului de Tineret si Sport or. Căuşeni, r. Căuşeni 10,3 10,3
Proiect 2012 323,9 315,1 8,8
69