DE BIOSIGURANPENTRU LABORATOARE

“Laboratory Biosafety

Europene nr. 2000/54.

© OrganToate drepturile rezervate.

s-aun acord deplin

produselor proprietare fiind specificate cu majuscule.

verificate. Materialul publicat este distribuit f

acestora.

Grupul de lucru

Cojocaru Radu, , CNSP

Dmitrienco Valeria, re SIDA, CNSP

, , CNSP

Ghidirim Victoria, SP

Halacu Ala SIDA, CNSPMelnic Anatol SP

Prudnicionoc Svetlana

SP

SP Coordonator:

Spînu Constantin,

profesor universitar

Vicedirector în probleme de , CNSP

Republicii Moldova, Proces Verbal Nr. 3 din “ 04” iunie 2010

iii

iii

Cuvânt înainte Organiza ia Mondial a S n t ii (OMS) a recunoscut de mult timp c siguran a i, în particular, siguran a biologic reprezint probleme importante pe plan interna ional. OMS a publicat prima edi ie a “Manualului de biosiguran în laborator” în anul 1993. Acest manual a încurajat statele s accepte i s implementeze no iunile de baz privind siguran a biologic i s elaboreze coduri na ionale de practic pentru manipularea în condi ii de siguran a microorganismelor patogene în laboratoarele aflate pe teritoriile lor. Din anul 1983, multe ri au urmat îndrum rile din acest manual pentru a elabora astfel de coduri de practic . A doua edi ie a manualului a fost publicat în 1993. OMS continu s de in un rol coordonator în probleme legate de biosiguran la nivel interna ional prin aceast a III-a edi ie a manualului în care sunt abordate siguran a i securitatea biologic cu care ne confrunt m în acest mileniu. Cea de-a III-a editie subliniaz importan a responsabilit ii personale. Au fost adaugate noi capitole privind evaluarea riscului, utilizarea în siguran a tehnologiei ADN recombinant si transportul materialelor infec ioase. Recentele evenimente pe plan mondial au dezv luit noi amenin ri pentru s n tatea public prin utilizarea r u inten ionat i eliberarea în mediul înconjur tor de agen i microbieni i toxine. De aceea, cea de-a III-a edi ie introduce conceptele privind biosecuritatea – protejarea materialului microbiologic împotriva furtului, pierderii sau al diversiunii, care pot conduce la utilizarea neadecvat a acestor agen i i la afectarea s n t ii publice.. Aceast edi ie include i informa ii privind siguran a cuprinse în publica ia OMS din 1997 “Siguran a în laboratoarele din unit ile sanitare” (1). A III-a edi ie a Manualului OMS de biosiguran în laborator constituie un pre ios material de referin i un ghid pentru na iunile care sunt con tiente de necesitatea de a elabora i stabili coduri na ionale de practic pentru securizarea materialului microbiologic, asigurând în plus disponibilitatea acestuia pentru scopuri clinice, de cercetare i epidemiologice. Dr A. Asamoa-Baah Assistant Director-General Communicable Diseases World Health Organization Geneva, Switzerland

iv

Mul umiri Elaborarea acestei a III-a edi ii a “Manualului de biosiguran în laborator” a fost posibil prin contribu ia deosebit a urm torilor : Dr W. Emmett Barkley, Howard Hughes Medical Institute, Chevy Chase, MD, USA Dr Murray L. Cohen, Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA, USA (pensionat) Dr Ingegerd Kallings, Swedish Institute of Infectious Disease Control, Stockholm, Sweden Ms Mary Ellen Kennedy, Consultant in Biosafety, Ashton, Ontario, Canada Ms Margery Kennett, Victorian Infectious Diseases Reference Laboratory, North Melbourne,

Australia (pensionat) Dr Richard Knudsen, Office of Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention,

Atlanta, GA, USA Dr Nicoletta Previsani, Biosafety programme, World Health Organization, Geneva, Switzerland Dr Jonathan Richmond, Office of Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention,

Atlanta, GA, USA (pensionat) Dr Syed A. Sattar, Faculty of Medicine, University of Ottawa, Ottawa, Ontario, Canada Dr Deborah E. Wilson, Division of Occupational Health and Safety, Office of Research Services,

National Institutes of Health, Department of Health and Human Services, Washington, DC, USA Dr Riccardo Wittek, Institute of Animal Biology, University of Lausanne, Lausanne, Switzerland Asisten a urm torilor speciali ti este, de asemenea, apreciat : Ms Maureen Best, Office of Laboratory Security, Health Canada, Ottawa, Canada Dr Mike Catton, Victorian Infectious Diseases Reference Laboratory, North Melbourne, Australia Dr Shanna Nesby, Office of Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta, GA, USA Dr Stefan Wagener, Canadian Science Centre for Human and Animal Health, Winnipeg, Canada Autorii i referen ii doresc s mul umeasc , de asemenea, pentru contribu iile originale ale numero ilor speciali ti a c ror munc a fost inclus în prima i a doua edi ie a “Manualului de biosiguran în laborator” precum i în publica ia “Siguran a în laboratoarele din unit ile de îngrijire a s n t ii”, OMS, 1997.

iv

v

v

CUPRINS Cuvânt înainte ................................................................................................................. iii Mul umiri .......................................................................................................................... iv Cuprins ............................................................................................................................ v 1. Principii generale ......................................................................................................... 1 2. Evaluarea riscului microbiologic .................................................................................. 5 3. Laboratoarele de baz – Nivelele de Biosiguran 1 i 2 ............................................ 7 4. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguran 3 ....................................................... 17 5. Laboratorul înalt securizat – Nivelul de Biosiguran 4 ............................................... 21 6. Biobazele ..................................................................................................................... 25 7. Recomand ri pentru calificarea laboratorului/facilit ilor acestuia .............................. 31 8. Recomand ri pentru certificarea laboratorului/facilit ilor acestuia ............................. 33 9. Conceptul de biosecuritate în laborator ....................................................................... 45 10. Hotele de siguran biologic .................................................................................... 47 11. Echipamente de siguran ......................................................................................... 57 12. Practici microbiologice corecte. Tehnici de laborator ................................................ 63 13. Planuri pentru evenimente neprev zute i m suri de urgen ................................. 71 14. Dezinfec ia i sterilizarea ........................................................................................... 75 15. No iuni introductive privind transportul materialelor infec ioase ……………………… 87 16. Biosiguran a i tehnologia ADN recombinant ........................................................... 91 17. Substan e chimice periculoase .................................................................................. 95 18. Pericole adi ionale în laborator .................................................................................. 99 19. Responsabilul cu biosiguran a i comitetul de biosiguran ...................................... 105 20. Reguli de siguran pentru personalul auxiliar .......................................................... 107 21. Programele de instruire ............................................................................................. 109 22. List -chestionar ......................................................................................................... 111 Anexa 1 - Primul-ajutor .................................................................................................... 117 Anexa 2 - Imunizarea personalului ………………………………………............................ 119 Anexa 3 - Centre colaboratoare ale OMS în domeniul biosiguran ei .............................. 121 Anexa 4 - Siguran a microbiologic a echipamentelor …………………........................... 123 Anexa 5 - Substan ele chimice: pericole i precau ii ....................................................... 127 Anexa 6 - Lista agen ilor biologici ……………………………………………………………. 153 Bibliografie ……………………………………………………………………………………… 165

164

1

1. Principii generale Introducere

Prezentul ghid se refer la pericolul infec ios implicat de manipularea diferitelor microorganisme, luând în considerare grupurile de risc c rora le apartin (Grupurile de Risc OMS 1, 2, 3 i 4, vezi Anexa 6). Aceast clasificare a grupurilor de risc este valabil doar pentru activitatea de laborator. Tabelul 1 descrie grupurile de risc. Tabel 1. Clasificarea microorganismelor infec ioase pe grupuri de riscGrup de risc 1 (risc infec ios individual sau comunitar sc zut sau absent) Microorganisme cu probabilitate minim de a provoca îmboln vire la om sau animal Grup de risc 2 (risc individual moderat, risc comunitar sc zut) Agen i patogeni care pot provoca îmboln vire la om sau animal, dar este pu in probabil s reprezinte un pericol sever pentru personalul de laborator, comunitate, faun sau mediu. Expunerile în laborator pot cauza infec ii severe dar pentru care exist tratament eficace i m suri profilactice, iar riscul de r spândire al infec iei este limitat. Grup de risc 3 (risc individual ridicat, risc comunitar sc zut) Agen i patogeni care în mod obi nuit provoac îmboln vire sever la om sau animal, dar, de regul , nu se r spândesc de la un individ infectat la altul. Exist tratament eficace i m suri profilactice. Grup de risc 4 (risc individual i comunitar ridicat) Agen i patogeni care provoac , de regul , îmboln vire sever la om sau animal i care se pot transmite spontan de la un individ la altul, direct sau indirect. Nu exist , în general, tratament eficace i m suri profilactice.

Din punctul de vedere al biosiguran ei, laboratoarele se clasific astfel : - de baz - Nivel de biosiguran 1 - de baz - Nivel de biosiguran 2 - securizat - Nivel de biosiguran 3 - inalt securizat - Nivel de biosiguran 4 Aceast clasificare are la baz un complex de caracteristici ce se refer la proiectarea

i construc ia laboratorului, nivelul de securizare, dotarea cu echipamente, practicile i procedurile opera ionale pe care le implic manipularea microorganismelor din diferite grupuri de risc. F r a fi exhaustiv, Tabelul 2 prezint coresponden a dintre grupul de risc în care se încadreaz microorganismul i nivelul de biosiguran al laboratorului în care acesta se manipuleaz .

11

1. Principii generale Introducere

Prezentul ghid se refer la pericolul infec ios implicat de manipularea diferitelor microorganisme, luând în considerare grupurile de risc c rora le apartin (Grupurile de Risc OMS 1, 2, 3 i 4, vezi Anexa 6). Aceast clasificare a grupurilor de risc este valabil doar pentru activitatea de laborator. Tabelul 1 descrie grupurile de risc. Tabel 1. Clasificarea microorganismelor infec ioase pe grupuri de riscGrup de risc 1 (risc infec ios individual sau comunitar sc zut sau absent) Microorganisme cu probabilitate minim de a provoca îmboln vire la om sau animal Grup de risc 2 (risc individual moderat, risc comunitar sc zut) Agen i patogeni care pot provoca îmboln vire la om sau animal, dar este pu in probabil s reprezinte un pericol sever pentru personalul de laborator, comunitate, faun sau mediu. Expunerile în laborator pot cauza infec ii severe dar pentru care exist tratament eficace i m suri profilactice, iar riscul de r spândire al infec iei este limitat. Grup de risc 3 (risc individual ridicat, risc comunitar sc zut) Agen i patogeni care în mod obi nuit provoac îmboln vire sever la om sau animal, dar, de regul , nu se r spândesc de la un individ infectat la altul. Exist tratament eficace i m suri profilactice. Grup de risc 4 (risc individual i comunitar ridicat) Agen i patogeni care provoac , de regul , îmboln vire sever la om sau animal i care se pot transmite spontan de la un individ la altul, direct sau indirect. Nu exist , în general, tratament eficace i m suri profilactice.

Din punctul de vedere al biosiguran ei, laboratoarele se clasific astfel : - de baz - Nivel de biosiguran 1 - de baz - Nivel de biosiguran 2 - securizat - Nivel de biosiguran 3 - inalt securizat - Nivel de biosiguran 4 Aceast clasificare are la baz un complex de caracteristici ce se refer la proiectarea

i construc ia laboratorului, nivelul de securizare, dotarea cu echipamente, practicile i procedurile opera ionale pe care le implic manipularea microorganismelor din diferite grupuri de risc. F r a fi exhaustiv, Tabelul 2 prezint coresponden a dintre grupul de risc în care se încadreaz microorganismul i nivelul de biosiguran al laboratorului în care acesta se manipuleaz .

2

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN N LABORATOARE

2

Tabel 2. Rela ia dintre grupurile de risc i nivelele de biosiguran Grup de

risc Nivel de

biosiguran Tip de laborator Practici de laborator Echipamente de protectie

1 De baz - Nivel de biosiguran 1

Inv mânt, cercetare GMT Nici un fel; suprafa

de lucru deschis

2 De baz - Nivel de biosiguran 2

Servicii de asisten primar ; diagnostic, cercetare

GMT plus îmbr c minte de protectie i semn de pericol biologic

Suprafa de lucru deschis plus HSB pentru producerea eventuala de aerosoli

3 Securizat – Nivel de biosiguran 3

Servicii speciale de diagnostic, cercetare

Similar cu nivelul 2 plus îmbr c minte special , acces controlat, flux de aer direc ionat

HSB i/sau alte dispozitive primare pentru toate activit ile

4 Inalt securizat - Nivel de biosiguran 4

Unit i pentru agen i patogeni periculo i

Similar cu nivelul 3 plus intrare etans , du la ie ire, eliminare special a de eurilor

HSB clasa a III-a sau costum cu presiune pozitiv combinat cu HSB clasa a II-a, autoclav cu dou c i de acces (transmural), aer filtrat

GMT = Good Microbiological Techniques (practici microbiologice corecte) HSB = Hot de siguran biologic

OMS recomand elaborarea la nivel na ional sau regional a unei clasific ri a microorganismelor, pe baza grupurilor de risc, luând în considerare urm toarele :

1. Patogenicitatea microorganismului. 2. Modul de transmitere i tipul de gazd caracteristice microorganismului, elemente ce

pot fi influen ate de nivelul de imunitate al popula iei, densitatea i mobilitatea popula iei gazd , prezen a vectorilor i de nivelul de igien a mediului.

3. Posibilit ile locale de aplicare a unor m suri preventive eficace. Acestea pot include : profilaxia prin imunizare activ (vaccinare) sau pasiv (administrare de antiseruri / imunoglobuline specifice); aplicarea de m suri sanitare, ca de exemplu cele privind igiena alimentelor i a apei; controlul rezervorului animal sau al vectorilor reprezenta i de artropode.

4. Posibilit ile de administrare a unor tratamente eficace. Acestea pot include: imunizarea pasiv , vaccinarile postexpunere, folosirea de antibiotice, antivirale i agen i chimioterapici, luând în considerare i posibilitatea emergen ei de tulpini rezistente la acestea.

În Anexa 6 este prezentat clasificarea agen ilor biologici conform Anexei III a

Directivei 2000/54/CE a Parlamentului European i Consiliului, din data de 18 Septembrie 2000, referitoare la protejarea lucr torilor împotriva riscurilor pe care le implic expunerea la agen i biologici la locul de munc .

Desemnarea nivelului de biosiguran pentru lucrul în laborator trebuie s se bazeze pe evaluarea riscului. Pentru stabilirea nivelului corect de biosiguran , evaluarea va lua în

1. PRINCIPII GENERALE

3

considerare grupul de risc c ruia îi apar ine microorganismul, dar i al i factori ce pot interveni. Pentru exemplificare, un microorganism apar inând grupului de risc 2 necesit în general localuri i utilit i, echipamente, practici i proceduri pentru desf urarea în siguran a activit ilor caracteristice Nivelului de biosiguran 2. Dac totu i anumite experimente sunt generatoare de aerosoli în concentra ii mari, Nivelul de biosiguran 3 este mai indicat, asigurând un grad superior de limitare a aerosolilor la spa iul de lucru al laboratorului. Aprecierea nivelului de biosiguran necesar desf ur rii unei anumite activit i este ghidat de judecata profesional bazat pe evaluarea riscului, i nu doar pe desemnarea mecanic a unui nivel de biosiguran a laboratorului dupa grupul de risc c ruia îi apar ine microorganismul patogen care urmeaz a fi manipulat (vezi Capitolul 2).

Tabelul 3 prezint principalele cerin e pentru fiecare nivel de biosiguran . Tabel 3. Rezumat al cerin elor nivelelor de biosiguran

Nivel de biosiguran 1 2 3 4

Izolarea(a) laboratorului Nu Nu Da Da Înc pere etan abil pentru decontaminare

Nu Nu Da Da

Ventila ia: - flux de aer direc ionat spre interior Nu De dorit Da Da - sistem de ventila ie controlat Nu De dorit Da Da - evacuarea aerului prin filtre HEPA Nu Nu Da / Nu(b) Da Intrare cu u dubl Nu Nu Da Da Sas (c) Nu Nu Nu Da Sas cu du Nu Nu Nu Da Anticamer Nu Nu Da Da Anticamer cu du Nu Nu Da / Nu(d) Nu Tratarea efluen ilor Nu Nu Da / Nu(d) Da Autoclav: - în institutie/cl dire Da Da Da Da - în laborator Nu Nu De dorit Da - cu acces dublu (transmural) Nu Nu De dorit Da Hote de siguran biologic : Nu De dorit Da Da Capacitate de monitorizare a siguran ei personalului (e)

Nu Nu De dorit Da

(a) Izolarea fizic i func ional a laboratorului de circula ia general a personalului. (b) Depinde de locul de evacuare (vezi Capitolul 4). (c) Sas - Incint prev zut cu dou sau mai multe u i interpus între dou sau mai multe

înc peri (de exemplu cu presiuni diferite), pentru a controla fluxul de aer între acestea. Un sas poate fi proiectat i utilizat, fie pentru personal, fie pentru materiale sau probe.

(d) Depinde de agen ii microbieni manipula i în laborator. (e) De exemplu, fereastr de vizualizare, sistem de supraveghere video, dou c i de

comunicare

În consecin , stabilirea nivelului de biosiguran ia în considera ie microorganismul (agentul patogen) folosit, facilit ile disponibile, echipamentele i procedurile necesare desf ur rii activit ii de laborator în condi ii de siguran .

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

3

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN N LABORATOARE

2

Tabel 2. Rela ia dintre grupurile de risc i nivelele de biosiguran Grup de

risc Nivel de

biosiguran Tip de laborator Practici de laborator Echipamente de protectie

1 De baz - Nivel de biosiguran 1

Inv mânt, cercetare GMT Nici un fel; suprafa

de lucru deschis

2 De baz - Nivel de biosiguran 2

Servicii de asisten primar ; diagnostic, cercetare

GMT plus îmbr c minte de protectie i semn de pericol biologic

Suprafa de lucru deschis plus HSB pentru producerea eventuala de aerosoli

3 Securizat – Nivel de biosiguran 3

Servicii speciale de diagnostic, cercetare

Similar cu nivelul 2 plus îmbr c minte special , acces controlat, flux de aer direc ionat

HSB i/sau alte dispozitive primare pentru toate activit ile

4 Inalt securizat - Nivel de biosiguran 4

Unit i pentru agen i patogeni periculo i

Similar cu nivelul 3 plus intrare etans , du la ie ire, eliminare special a de eurilor

HSB clasa a III-a sau costum cu presiune pozitiv combinat cu HSB clasa a II-a, autoclav cu dou c i de acces (transmural), aer filtrat

GMT = Good Microbiological Techniques (practici microbiologice corecte) HSB = Hot de siguran biologic

OMS recomand elaborarea la nivel na ional sau regional a unei clasific ri a microorganismelor, pe baza grupurilor de risc, luând în considerare urm toarele :

1. Patogenicitatea microorganismului. 2. Modul de transmitere i tipul de gazd caracteristice microorganismului, elemente ce

pot fi influen ate de nivelul de imunitate al popula iei, densitatea i mobilitatea popula iei gazd , prezen a vectorilor i de nivelul de igien a mediului.

3. Posibilit ile locale de aplicare a unor m suri preventive eficace. Acestea pot include : profilaxia prin imunizare activ (vaccinare) sau pasiv (administrare de antiseruri / imunoglobuline specifice); aplicarea de m suri sanitare, ca de exemplu cele privind igiena alimentelor i a apei; controlul rezervorului animal sau al vectorilor reprezenta i de artropode.

4. Posibilit ile de administrare a unor tratamente eficace. Acestea pot include: imunizarea pasiv , vaccinarile postexpunere, folosirea de antibiotice, antivirale i agen i chimioterapici, luând în considerare i posibilitatea emergen ei de tulpini rezistente la acestea.

În Anexa 6 este prezentat clasificarea agen ilor biologici conform Anexei III a

Directivei 2000/54/CE a Parlamentului European i Consiliului, din data de 18 Septembrie 2000, referitoare la protejarea lucr torilor împotriva riscurilor pe care le implic expunerea la agen i biologici la locul de munc .

Desemnarea nivelului de biosiguran pentru lucrul în laborator trebuie s se bazeze pe evaluarea riscului. Pentru stabilirea nivelului corect de biosiguran , evaluarea va lua în

1. PRINCIPII GENERALE

3

considerare grupul de risc c ruia îi apar ine microorganismul, dar i al i factori ce pot interveni. Pentru exemplificare, un microorganism apar inând grupului de risc 2 necesit în general localuri i utilit i, echipamente, practici i proceduri pentru desf urarea în siguran a activit ilor caracteristice Nivelului de biosiguran 2. Dac totu i anumite experimente sunt generatoare de aerosoli în concentra ii mari, Nivelul de biosiguran 3 este mai indicat, asigurând un grad superior de limitare a aerosolilor la spa iul de lucru al laboratorului. Aprecierea nivelului de biosiguran necesar desf ur rii unei anumite activit i este ghidat de judecata profesional bazat pe evaluarea riscului, i nu doar pe desemnarea mecanic a unui nivel de biosiguran a laboratorului dupa grupul de risc c ruia îi apar ine microorganismul patogen care urmeaz a fi manipulat (vezi Capitolul 2).

Tabelul 3 prezint principalele cerin e pentru fiecare nivel de biosiguran . Tabel 3. Rezumat al cerin elor nivelelor de biosiguran

Nivel de biosiguran 1 2 3 4

Izolarea(a) laboratorului Nu Nu Da Da Înc pere etan abil pentru decontaminare

Nu Nu Da Da

Ventila ia: - flux de aer direc ionat spre interior Nu De dorit Da Da - sistem de ventila ie controlat Nu De dorit Da Da - evacuarea aerului prin filtre HEPA Nu Nu Da / Nu(b) Da Intrare cu u dubl Nu Nu Da Da Sas (c) Nu Nu Nu Da Sas cu du Nu Nu Nu Da Anticamer Nu Nu Da Da Anticamer cu du Nu Nu Da / Nu(d) Nu Tratarea efluen ilor Nu Nu Da / Nu(d) Da Autoclav: - în institutie/cl dire Da Da Da Da - în laborator Nu Nu De dorit Da - cu acces dublu (transmural) Nu Nu De dorit Da Hote de siguran biologic : Nu De dorit Da Da Capacitate de monitorizare a siguran ei personalului (e)

Nu Nu De dorit Da

(a) Izolarea fizic i func ional a laboratorului de circula ia general a personalului. (b) Depinde de locul de evacuare (vezi Capitolul 4). (c) Sas - Incint prev zut cu dou sau mai multe u i interpus între dou sau mai multe

înc peri (de exemplu cu presiuni diferite), pentru a controla fluxul de aer între acestea. Un sas poate fi proiectat i utilizat, fie pentru personal, fie pentru materiale sau probe.

(d) Depinde de agen ii microbieni manipula i în laborator. (e) De exemplu, fereastr de vizualizare, sistem de supraveghere video, dou c i de

comunicare

În consecin , stabilirea nivelului de biosiguran ia în considera ie microorganismul (agentul patogen) folosit, facilit ile disponibile, echipamentele i procedurile necesare desf ur rii activit ii de laborator în condi ii de siguran .

principii generale

5

2. Evaluarea riscului microbiologic

Coloana vertebral a practicilor de biosiguran este evaluarea riscului. De i exist o multitudine de instrumente destinate a ajuta evaluarea riscului pentru o procedur sau pentru un experiment, cel mai important component este reprezentat de evaluarea (judecata) profesional . Evaluarea riscului ar trebui realizat de c tre speciali tii cei mai familiariza i cu caracteristicile specifice ale microorganismelor ce vor fi utilizate, cu procedurile i echipamentele, cu animalele ce pot fi folosite ca model i cu echipamentele i facilit ile disponibile pentru o manipulare securizat . eful laboratorului sau investigatorul principal sunt r spunz tori pentru evaluarea adecvat i la timp, precum i pentru conlucrarea strâns cu colectivul de protec ia muncii i personalul de biosiguran în vederea asigur rii echipamentului i facilit ilor necesare desf ur rii activit ii pentru care s-a f cut evaluarea. Dupa evaluarea

ini ial a riscului, acesta se reevalueaz periodic i se revizuie te dac se consider necesar, luând în considerare acumularea de noi date corelate cu problema gradului de risc i informa iile din literatura de specialitate. Unul din cele mai utile instrumente pentru evaluarea riscului microbiologic este listarea grupurilor de risc pentru agen ii microbiologici (vezi Cap. 1). Simpla referire la grupurile de risc pentru un anumit agent microbian este insuficient pentru evaluarea riscului. Al i factori ce vor trebui lua i în considerare sunt urm torii:

1. Patogenitatea agentului infec ios i doza infectant 2. Consecin ele posibile ale expunerii 3. Calea natural de infectare 4. Alte c i de transmitere, rezultate în urma manipul rii în laborator (parenteral , aerian ,

ingerare) 5. Stabilitatea agentului infec ios în mediul extern 6. Concentra ia agentului infec ios i volumul de material concentrat ce se manipuleaz 7. Disponibilitatea unei gazde adecvate/susceptibile (umane sau animale) 8. Informa ii disponibile din studii pe animale, raport ri privind infec ii dobândite în

laborator (profesionale) sau raport ri de cazuri clinice 9. Inten ia de a utiliza anumite tehnici in laborator (ultrasonarea, aerosolizarea,

centrifugarea, etc) 10. Orice manipulare genetic a microorganismului care poate duce la extinderea gamei

de gazde susceptibile sau poate modifica sensibilitatea acestuia la terapiile considerate eficace

11. Accesul efectiv la m suri profilactice sau terapeutice eficace.

Pe baza informa iilor ob inute prin evaluarea riscului, se stabileste nivelul de siguran biologic necesar desf ur rii activit ii planificate, se selecteaz echipamentul corespunz tor protec iei personalului i procedurile opera ionale standard (POS) ce vor include aspecte de siguran a muncii, cu scopul desf ur rii activit ii în modul cel mai sigur posibil.

6

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Probe despre care exist informa ii limitate Procedurile de evaluare a riscului descrise mai sus se aplic cu succes atunci când

dispunem de suficiente informa ii . Sunt îns situa ii când informa iile existente sunt insuficiente pentru a permite o evaluare corect a riscului, cum este cazul probelor clinice sau al celor epidemiologice colectate pe teren. În aceste situa ii este prudent s se adopte o atitudine precaut în manipularea probelor.

1. Precau iile standard (3) trebuie respectate întotdeauna i se vor folosi barierele de protec ie (m nu i, halate, protec ie ocular ), ori de câte ori probele provin de la pacien i.

2. Aplicarea practicilor si procedurilor pentru Nivelul de biosiguran 2 trebuie s reprezinte cerin a minim pentru manipularea probelor.

3. Transportul probelor trebuie s respecte regulile si reglement rile na ionale i/sau interna ionale.

Anumite informa ii pot fi de mare ajutor pentru a u ura determinarea riscului de

manipulare a acestor probe :

1. Datele medicale privind pacientul 2. Datele epidemiologice (date de morbiditate si mortalitate, calea de transmitere

suspectat , alte date privind investigarea focarului) 3. Informa ii privind originea geografic a probei.

În cazul unor episoade epidemice de origine necunoscut , se pot elabora ad hoc

ghiduri adecvate, care s fie difuzate/publicate de autorit ile na ionale competente i/sau OMS prin World Wide Web (a a cum s-a procedat în anul 2003, în condi iile emergen ei sindromului respirator acut sever (SARS)), ghiduri care s indice modalitatea de transport a probelor i nivelul de biosiguran ce se impune în procesul de analiz a acestora. Evaluarea riscului i microorganismele modificate genetic

O discu ie detaliat privind evaluarea riscului în cazul microorganismelor modificate genetic (genetically modified organisms = GMOs) este prezentat în Capitolul 16.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

7

3. Laboratoarele de baz – Nivelele de Biosiguran 1 i 2

Acest ghid prezint cerin ele minime pentru laboratoare clasificate pe toate nivelele de biosiguran , care manipuleaz microorganisme din Grupurile de risc 1-4. De i unele precau ii pentru anumite microorganisme din Grupul de risc 1 pot p rea mai pu in justificate, se recomand aplicarea lor cu scopul însu irii i promov rii practicilor microbiologice corecte. Toate laboratoarele medicale (de s n tate public sau de diagnostic clinic în ambulatorii, spitale, etc) trebuie concepute conform unui Nivel de biosiguran 2 sau peste. Deoarece nici un laborator nu are un control complet asupra probelor pe care le prime te, personalul din laborator poate fi expus la microorganisme din grupuri de risc superioare celor anticipate. Aceast posibilitate trebuie luat în considerare când se elaboreaz planurile i politicile de biosiguran . De regul , precau iile standard trebuie adoptate i aplicate întotdeauna. Regulile pentru laboratoarele de baz – Nivel de biosiguran 1 i 2, prezentate în acest manual, sunt cuprinz toare i detaliate, ele fiind fundamentale pentru toate laboratoarele, indiferent de nivelul de biosiguran .

Recomand rile pentru laboratoarele securizate – Nivel de biosiguran 3 i înalt securizate - Nivel de biosiguran 4, care urmeaz (Capitolele 4 i 5), constituie de fapt modific ri i supliment ri ale acestor reguli, destinate lucrului cu agen i patogeni mai periculo i. 3.1. Codul de practici

Acest cod este o list a celor mai importante practici i proceduri de laborator care stau la baza practicilor microbiologice corecte (good microbiological techniques = GMT). În multe laboratoare i programe na ionale în care acestea particip , acest cod se poate utiliza pentru elaborarea de reguli i proceduri scrise pentru efectuarea în siguran a opera iunilor în laborator.

Fiecare laborator trebuie s adopte un manual de siguran sau de opera iuni care s identifice pericolele cunoscute sau poten iale precum i procedurile i practicile specifice pentru eliminarea sau reducerea la minimum a acestor pericole. GMT sunt fundamentale pentru siguran a activit ilor de laborator. Echipamentul special de laborator este un element suplimentar, care nu va putea îns niciodat s înlocuiasc aplicarea procedurilor corecte. Cele mai importante concepte sunt enumerate mai jos. 3.1.1. Accesul 1. Sigla internationala de avertizare si inscriptia « Pericol biologic » (Figura 1) trebuie s fie

afi ate pe u ile înc perilor unde sunt manipulate microorganisme apar inând grupului de risc 2 sau mai mare.

2. Numai persoanele autorizate vor fi l sate s intre în zonele de lucru ale laboratorului. 3. U ile laboratorului trebuie s stea închise. 4. Copiii nu trebuie autoriza i sau l sa i s intre în zonele de lucru ale laboratorului. 5. Accesul în biobaze trebuie s se fac numai pe baza unei autoriza ii speciale. 6. Nu se admite accesul altor animale în afara celor folosite pentru activit ile de laborator

8

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

8

PERICOL BIOLOGIC

ACCESUL PERMIS NUMAI PERSONALULUI AUTORIZAT

Nivel de biosiguran .................................................................... Responsabil .................................................................................. În caz de urgen telefona i .......................................................... Tel. serviciu ............................ Tel. acas ....................................

Autorizarea pentru acces se ob ine de la responsabilul nominalizat mai sus

Figura 1. Sigla de pericol biologic

3.1.2. Protec ia individual a personalului 1. Salopetele de laborator, halatele sau uniformele trebuie purtate tot timpul cât se lucreaz în

laborator. 2. M nu i corespunz toare de protec ie trebuie purtate în timpul tuturor procedurilor care pot

implica contactul direct sau accidental cu sânge, cu alte umori sau fluide ale organismului, cu alte materiale poten ial infec ioase sau cu animale infectate. Dup utilizare, m nu ile se scot aseptic i se spal mâinile.

3. Personalul trebuie s se spele pe mâini dup manipularea materialelor infec ioase i a animalelor infectate i înainte de p r sirea zonei de lucru a laboratorului.

4. Ochelarii de protec ie, ecranele de protec ie facial sau alte dispozitive de protec ie trebuie purtate ori de câte ori este necesar protec ia ochilor i a fe ei de stropi, obiecte impactante i surse artificiale de radia ii ultraviolete.

5. Este interzis purtarea îmbr c min ii protectoare de laborator în afara laboratorului, de exemplu în cantine, camere de oficiu, biblioteci, toalete, etc.

6. Înc l mintea decupat în partea din fa (sandale) este improprie purt rii în laborator. 7. Consumul de alimente, b uturi, machiajul i manipularea lentilelor de contact sunt interzise

în zonele de lucru ale laboratorului. 8. Depozitarea de alimente sau b uturi oriunde în zona de lucru a laboratorului este interzis . 9. Îmbr c mintea i înc l mintea de protec ie ce a fost utilizat în laborator nu trebuie s fie

depozitat în acelea i dulapuri cu îmbr c mintea i înc l mintea de strad .

3.1.3. Procedurile 1. Pipetarea cu gura este strict interzis . 2. Nici un material nu trebuie dus la gur . Etichetele nu trebuie umectate cu limba înainte de

lipire. 3. Toate procedurile tehnice trebuie efectuate într-un mod care s reduc la minimum

formarea de aerosoli i pic turi.

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

4. Folosirea acelor i seringilor hipodermice trebuie limitat . Ele nu trebuie folosite ca substituente ale dispozitivelor de pipetare sau pentru oricare alt manoper ce nu reprezint injec ii parenterale sau aspirarea de fluide de la animalele de laborator.

5. Toate stropirile accidentale i expunerile evidente sau posibile cu material infec ios trebuie raportate responsabilului laboratorului. Se va p stra o eviden scris a acestor accidente i incidente.

6. Se va elabora i aplica o procedur scris pentru cur area-inactivarea substan elor v rsate.

7. Lichidele contaminate trebuie decontaminate (chimic sau fizic) înaintea evacu rii lor în re eaua de canalizare. În func ie de riscul evaluat se poate dezvolta un sistem de tratare a acestor lichide.

8. Documentele ce urmeaz a fi scoase din laborator trebuie s fie protejate pe toat perioada cât se afl în laborator, pentru a nu fi contaminate.

3.1.4. Zonele de lucru ale laboratorului 1. În laborator trebuie p strat cur enia i ordinea, eliminându-se toate materialele care nu

sunt necesare pentru munca desf urat în laborator. 2. Suprafe ele de lucru trebuie decontaminate dup fiecare v rsare de materiale poten ial

periculoase precum i la sfâr itul zilei de lucru. 3. Toate materialele contaminate, probele i culturile, trebuie decontaminate înainte de a fi

îndep rtate sau cur ate pentru refolosire. 4. Ambalarea i transportul trebuie s respecte reglement rile na ionale i/sau interna ionale

în vigoare. 5. Ferestrele ce pot fi deschise trebuie prev zute cu plase/ecrane pentru insecte.

3.1.5. Managementul biosiguran ei 1. eful de laborator (persoana care poart în mod direct responsabilitatea laboratorului) are

obliga ia s asigure elaborarea i adoptarea unui plan de management al biosiguran ei i ale unui manual de siguran i opera iuni.

2. Responsabilul cu activitatea laboratorului (subordonat efului laboratorului) trebuie s asigure instruirea periodic a personalului laboratorului în domeniul siguran ei.

3. Personalul trebuie avertizat asupra pericolelor speciale i are obliga ia s citeasc manualul de siguran i opera iuni i s respecte procedurile i practicile standard. Responsabilul laboratorului trebuie s se asigure c to i membrii personalului i-au însu it aceste reguli. O copie a manualului de siguran i opera iuni trebuie s existe permanent în laborator pentru a putea fi consultat în orice moment.

4. Trebuie s existe un program de dezinsec ie i deratizare. 5. Trebuie asigurate, în caz de necesitate, pentru to i membrii personalului, o evaluare

medical adecvat , supraveghere i tratament, i trebuie inute eviden e medicale adecvate.

3.2. Conceperea structurii i facilit ilor laboratorului

În proiectarea laboratorului i stabilirea efectu rii anumitor activit i în spa iul acestuia, se va acorda o aten ie deosebit situa iilor despre care se tie c ridic probleme de siguran . Acestea sunt: 1. Formarea de aerosoli 2. Manipularea de volume mari i/sau de concentra ii ridicate de microorganisme 3. Supraaglomerarea spa iului de lucru sau acumularea de prea multe echipamente

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

9

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

8

PERICOL BIOLOGIC

ACCESUL PERMIS NUMAI PERSONALULUI AUTORIZAT

Nivel de biosiguran .................................................................... Responsabil .................................................................................. În caz de urgen telefona i .......................................................... Tel. serviciu ............................ Tel. acas ....................................

Autorizarea pentru acces se ob ine de la responsabilul nominalizat mai sus

Figura 1. Sigla de pericol biologic

3.1.2. Protec ia individual a personalului 1. Salopetele de laborator, halatele sau uniformele trebuie purtate tot timpul cât se lucreaz în

laborator. 2. M nu i corespunz toare de protec ie trebuie purtate în timpul tuturor procedurilor care pot

implica contactul direct sau accidental cu sânge, cu alte umori sau fluide ale organismului, cu alte materiale poten ial infec ioase sau cu animale infectate. Dup utilizare, m nu ile se scot aseptic i se spal mâinile.

3. Personalul trebuie s se spele pe mâini dup manipularea materialelor infec ioase i a animalelor infectate i înainte de p r sirea zonei de lucru a laboratorului.

4. Ochelarii de protec ie, ecranele de protec ie facial sau alte dispozitive de protec ie trebuie purtate ori de câte ori este necesar protec ia ochilor i a fe ei de stropi, obiecte impactante i surse artificiale de radia ii ultraviolete.

5. Este interzis purtarea îmbr c min ii protectoare de laborator în afara laboratorului, de exemplu în cantine, camere de oficiu, biblioteci, toalete, etc.

6. Înc l mintea decupat în partea din fa (sandale) este improprie purt rii în laborator. 7. Consumul de alimente, b uturi, machiajul i manipularea lentilelor de contact sunt interzise

în zonele de lucru ale laboratorului. 8. Depozitarea de alimente sau b uturi oriunde în zona de lucru a laboratorului este interzis . 9. Îmbr c mintea i înc l mintea de protec ie ce a fost utilizat în laborator nu trebuie s fie

depozitat în acelea i dulapuri cu îmbr c mintea i înc l mintea de strad .

3.1.3. Procedurile 1. Pipetarea cu gura este strict interzis . 2. Nici un material nu trebuie dus la gur . Etichetele nu trebuie umectate cu limba înainte de

lipire. 3. Toate procedurile tehnice trebuie efectuate într-un mod care s reduc la minimum

formarea de aerosoli i pic turi.

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

4. Folosirea acelor i seringilor hipodermice trebuie limitat . Ele nu trebuie folosite ca substituente ale dispozitivelor de pipetare sau pentru oricare alt manoper ce nu reprezint injec ii parenterale sau aspirarea de fluide de la animalele de laborator.

5. Toate stropirile accidentale i expunerile evidente sau posibile cu material infec ios trebuie raportate responsabilului laboratorului. Se va p stra o eviden scris a acestor accidente i incidente.

6. Se va elabora i aplica o procedur scris pentru cur area-inactivarea substan elor v rsate.

7. Lichidele contaminate trebuie decontaminate (chimic sau fizic) înaintea evacu rii lor în re eaua de canalizare. În func ie de riscul evaluat se poate dezvolta un sistem de tratare a acestor lichide.

8. Documentele ce urmeaz a fi scoase din laborator trebuie s fie protejate pe toat perioada cât se afl în laborator, pentru a nu fi contaminate.

3.1.4. Zonele de lucru ale laboratorului 1. În laborator trebuie p strat cur enia i ordinea, eliminându-se toate materialele care nu

sunt necesare pentru munca desf urat în laborator. 2. Suprafe ele de lucru trebuie decontaminate dup fiecare v rsare de materiale poten ial

periculoase precum i la sfâr itul zilei de lucru. 3. Toate materialele contaminate, probele i culturile, trebuie decontaminate înainte de a fi

îndep rtate sau cur ate pentru refolosire. 4. Ambalarea i transportul trebuie s respecte reglement rile na ionale i/sau interna ionale

în vigoare. 5. Ferestrele ce pot fi deschise trebuie prev zute cu plase/ecrane pentru insecte.

3.1.5. Managementul biosiguran ei 1. eful de laborator (persoana care poart în mod direct responsabilitatea laboratorului) are

obliga ia s asigure elaborarea i adoptarea unui plan de management al biosiguran ei i ale unui manual de siguran i opera iuni.

2. Responsabilul cu activitatea laboratorului (subordonat efului laboratorului) trebuie s asigure instruirea periodic a personalului laboratorului în domeniul siguran ei.

3. Personalul trebuie avertizat asupra pericolelor speciale i are obliga ia s citeasc manualul de siguran i opera iuni i s respecte procedurile i practicile standard. Responsabilul laboratorului trebuie s se asigure c to i membrii personalului i-au însu it aceste reguli. O copie a manualului de siguran i opera iuni trebuie s existe permanent în laborator pentru a putea fi consultat în orice moment.

4. Trebuie s existe un program de dezinsec ie i deratizare. 5. Trebuie asigurate, în caz de necesitate, pentru to i membrii personalului, o evaluare

medical adecvat , supraveghere i tratament, i trebuie inute eviden e medicale adecvate.

3.2. Conceperea structurii i facilit ilor laboratorului

În proiectarea laboratorului i stabilirea efectu rii anumitor activit i în spa iul acestuia, se va acorda o aten ie deosebit situa iilor despre care se tie c ridic probleme de siguran . Acestea sunt: 1. Formarea de aerosoli 2. Manipularea de volume mari i/sau de concentra ii ridicate de microorganisme 3. Supraaglomerarea spa iului de lucru sau acumularea de prea multe echipamente

3. laboratoarele de bază – nivelele de biosiguranţă 1 şi 2

10

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1

4. Infestarea cu roz toare i insecte 5. Accesul neautorizat 6. Circuit de lucru: folosirea anumitor probe sau a unor reactivi specifici.

Exemple de design pentru laboratoare cu Nivel de biosiguran 1 i 2 sunt prezentate în Figura 2 i, respectiv, 3.

Figura 2. Laborator cu nivel de biosiguran 1 (prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA).

3.2.1. Caracteristici de proiectare: 1. Trebuie asigurat un spa iu suficient pentru desf urarea în siguran a muncii de laborator

i pentru cur enie i între inere 2. Pere ii, tavanele i pavimentele trebuie s fie netede, u or de cur at, impermeabile la

lichide i rezistente la substan ele chimice i dezinfectantele folosite uzual în laborator. Pavimentele nu trebuie s fie alunecoase.

3. Suprafa a meselor de lucru trebuie s fie impermeabil la ap , rezistent la dezinfectante, acizi, baze, solven i organici i la c ldur .

4. Iluminatul trebuie s fie adecvat pentru desf urarea tuturor activit ilor. Reflexiile i str lucirile nedorite trebuie evitate.

5. Mobilierul de laborator trebuie s fie rezistent. Spa iile deschise între i sub mese, hote i echipamente trebuie s fie accesibile pentru cur enie.

6. Trebuie prev zute spa ii de depozitare adecvate pentru materialele de folosin imediat , prevenind astfel aglomerarea acestora pe mesele de lucru i în spa iile libere dintre acestea. Trebuie de asemenea prev zute spa ii suplimentare pentru depozitarea pe termen lung, localizate corespunz tor în afara zonelor de lucru.

7. Trebuie asigurate spa ii i facilit i adecvate pentru manipularea i depozitarea în siguran a solven ilor, materialelor radioactive, a gazelor comprimate i lichefiate.

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

Figura 3. Laborator cu nivel de biosiguran 2 (prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA).

Procedurile care genereaz aerosoli se execut în Hota de siguran biologic . U ile sunt men inute închise i marcate cu semne de pericol adecvate. De eurile poten ial contaminate sunt colectate separat de restul de eurilor.

8. Spa iile pentru p strarea îmbr c min ii i înc l mintei de strad i a obiectelor personale

trebuie asigurate în afara zonelor de lucru. 9. Spa iile pentru mâncat, b ut i odihn trebuie asigurate în afara zonelor de lucru. 10. Chiuvete cu ap curent pentru sp larea mâinilor, trebuie s existe în fiecare înc pere a

laboratorului, preferabil lâng u a de ie ire. 11. U ile trebuie s aib geamuri sau vizoare, s fie conforme cu normele de protec ie contra

incendiilor i, de preferat, s se închid singure. 12. Pentru Nivelul de biosiguran 2 trebuie ca un autoclav sau alte mijloace de decontaminare

s fie accesibile în imediata apropiere a laboratorului. 13. Sistemele de securitate trebuie s cuprind protec ia împotriva focului, urgen elor electrice,

s prevad du uri de urgen i facilit i pentru sp larea ochilor. 14. Trebuie s existe zone sau camere de prim ajutor echipate adecvat i accesibile (vezi Anexa 1). 15. La proiectarea de facilit i noi, trebuie luat în considerare asigurarea de sisteme mecanice

de ventila ie, care s asigure un flux de aer direc ionat spre interior, f r recirculare. Dac nu exista ventila ie mecanic , ferestrele trebuie s se poat deschide i trebuie prev zute cu plase pentru insecte.

16. Aprovizionarea cu ap curent de bun calitate este esen ial . Nu trebuie s existe interconect ri ale surselor de ap ale laboratorului cu cele de aprovizionare cu ap potabil . Un dispozitiv anti-reflux trebuie s protejeze sistemul public de aprovizionare cu ap .

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

11

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1

4. Infestarea cu roz toare i insecte 5. Accesul neautorizat 6. Circuit de lucru: folosirea anumitor probe sau a unor reactivi specifici.

Exemple de design pentru laboratoare cu Nivel de biosiguran 1 i 2 sunt prezentate în Figura 2 i, respectiv, 3.

Figura 2. Laborator cu nivel de biosiguran 1 (prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA).

3.2.1. Caracteristici de proiectare: 1. Trebuie asigurat un spa iu suficient pentru desf urarea în siguran a muncii de laborator

i pentru cur enie i între inere 2. Pere ii, tavanele i pavimentele trebuie s fie netede, u or de cur at, impermeabile la

lichide i rezistente la substan ele chimice i dezinfectantele folosite uzual în laborator. Pavimentele nu trebuie s fie alunecoase.

3. Suprafa a meselor de lucru trebuie s fie impermeabil la ap , rezistent la dezinfectante, acizi, baze, solven i organici i la c ldur .

4. Iluminatul trebuie s fie adecvat pentru desf urarea tuturor activit ilor. Reflexiile i str lucirile nedorite trebuie evitate.

5. Mobilierul de laborator trebuie s fie rezistent. Spa iile deschise între i sub mese, hote i echipamente trebuie s fie accesibile pentru cur enie.

6. Trebuie prev zute spa ii de depozitare adecvate pentru materialele de folosin imediat , prevenind astfel aglomerarea acestora pe mesele de lucru i în spa iile libere dintre acestea. Trebuie de asemenea prev zute spa ii suplimentare pentru depozitarea pe termen lung, localizate corespunz tor în afara zonelor de lucru.

7. Trebuie asigurate spa ii i facilit i adecvate pentru manipularea i depozitarea în siguran a solven ilor, materialelor radioactive, a gazelor comprimate i lichefiate.

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

Figura 3. Laborator cu nivel de biosiguran 2 (prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA).

Procedurile care genereaz aerosoli se execut în Hota de siguran biologic . U ile sunt men inute închise i marcate cu semne de pericol adecvate. De eurile poten ial contaminate sunt colectate separat de restul de eurilor.

8. Spa iile pentru p strarea îmbr c min ii i înc l mintei de strad i a obiectelor personale

trebuie asigurate în afara zonelor de lucru. 9. Spa iile pentru mâncat, b ut i odihn trebuie asigurate în afara zonelor de lucru. 10. Chiuvete cu ap curent pentru sp larea mâinilor, trebuie s existe în fiecare înc pere a

laboratorului, preferabil lâng u a de ie ire. 11. U ile trebuie s aib geamuri sau vizoare, s fie conforme cu normele de protec ie contra

incendiilor i, de preferat, s se închid singure. 12. Pentru Nivelul de biosiguran 2 trebuie ca un autoclav sau alte mijloace de decontaminare

s fie accesibile în imediata apropiere a laboratorului. 13. Sistemele de securitate trebuie s cuprind protec ia împotriva focului, urgen elor electrice,

s prevad du uri de urgen i facilit i pentru sp larea ochilor. 14. Trebuie s existe zone sau camere de prim ajutor echipate adecvat i accesibile (vezi Anexa 1). 15. La proiectarea de facilit i noi, trebuie luat în considerare asigurarea de sisteme mecanice

de ventila ie, care s asigure un flux de aer direc ionat spre interior, f r recirculare. Dac nu exista ventila ie mecanic , ferestrele trebuie s se poat deschide i trebuie prev zute cu plase pentru insecte.

16. Aprovizionarea cu ap curent de bun calitate este esen ial . Nu trebuie s existe interconect ri ale surselor de ap ale laboratorului cu cele de aprovizionare cu ap potabil . Un dispozitiv anti-reflux trebuie s protejeze sistemul public de aprovizionare cu ap .

3. laboratoarele de bază – nivelele de biosiguranţă 1 şi 2

12

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1

17. Trebuie s existe o surs sigur i adecvat de curent electric i un sistem de iluminare pentru situa iile de urgen care s faciliteze ie irea din laborator. Un generator de rezerv este de dorit pentru sus inerea echipamentelor esen iale (incubatoare, hote de biosiguran , congelatoare, etc.) i pentru ventilarea cu tilor cu animale.

18. Trebuie s existe o surs sigur i adecvat de gaz. Buna între inere a instala iei este obligatorie.

19. Laboratoarele i cl dirile biobazelor sunt uneori inta vandaliz rilor. Trebuie avute în vedere securitatea fizic i împotriva incendiilor. U ile solide, ferestrele protejate i eliberarea controlat a cheilor de acces sunt obligatorii. Alte m suri trebuie luate în considerare i aplicate dac este necesar pentru cre terea siguran ei.

3.3. Echipamentele de laborator Împreun cu procedurile i practicile corecte, utilizarea echipamentelor de siguran

contribuie la reducerea riscului. Acest capitol trateaz principiile de baz legate de echipamentele utilizate în toate laboratoarele, indiferent de nivelul de biosiguran . Exigen ele legate de echipamentul de laborator pentru nivelele superioare de biosiguran sunt tratate în capitolele respective. eful de laborator are obliga ia ca, dup consultarea cu responsabilul cu biosiguran a i colectivul de siguran , s asigure ca echipamentul adecvat s fie procurat i folosit

corespunz tor. Echipamentul va fi ales luând în considerare câteva principii generale, de exemplu: 1. S fie conceput astfel încât s previn sau s limiteze contactul dintre operator i

materialul infec ios 2. S fie confec ionat din materiale impermeabile la lichide, rezistente la coroziune i

corespunz toare ca structur . 3. S fie confec ionat astfel încât s nu aib asperit i, margini ascu ite i p r i mobile

neprotejate 4. S fie proiectat, construit i instalat pentru a facilita operarea simpl i între inerea,

cur area, decontaminarea i testarea în vederea certific rii; ori de câte ori este posibil, se va evita utilizarea sticl riei i a altor materiale casante.

Este util s se consulte în detaliu documenta ia privind performan ele i specifica iile

de construc ie ale echipamentelor pentru a dobândi convingerea c prezint caracteristicile de siguran necesare (vezi Capitolele 10 i 11). 3.3.1. Echipamente esen iale pentru asigurarea biosiguran ei 1. Dispozitive de pipetare, pentru a evita pipetarea cu gura. Sunt disponibile diverse modele. 2. Hotele de biosiguran , ce trebuie folosite ori de câte ori:

- se manipuleaz materiale infec ioase; aceste materiale pot fi centrifugate în spa iul deschis al laboratorului dac se folosesc cupe de centrifug cu dispozitiv de securizare i dac sunt introduse i desc rcate într-o hot de biosiguran

- exist risc crescut de infec ii aerogene - se folosesc proceduri cu poten ial ridicat de producere de aerosoli: centrifugarea,

mojararea, sec ionarea, agitarea sau mixarea viguroas , dezintegrarea sonic , deschiderea containerelor cu material infec ios cu presiune intern diferit de presiunea ambiant , inocularea intranazal a animalelor i recoltarea de esuturi infectate de la animale i ou , etc.

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

1

3. Anse de transfer de unic folosin din plastic. Alternativ, în scopul reducerii producerii de aerosoli, în interiorul hotei de biosiguran se pot folosi incineratoare electrice pentru anse de transfer.

4. Tuburi i flacoane cu capace prev zute cu filet. 5. Autoclave sau alte mijloace folosite pentru decontaminarea materialului infec ios 6. Pipete Pasteur de unic folosin din plastic, ori de câte ori este posibil, evitând utilizarea

celor din sticl 7. Echipamentele precum autoclavele i hotele de biosiguran trebuie validate cu metode

adecvate înainte de a fi introduse în uz. Acestea trebuie recertificate la intervale regulate de timp, în acord cu instruc iunile produc torului (vezi Capitolul 7).

3.4. Supravegherea st rii de s n tate a personalului Autoritatea angajatoare, prin eful de laborator, este responsabil de asigurarea unei

supravegheri adecvate a st rii de s n tate a personalului laboratorului. Obiectivul acestei supravegheri este monitorizarea st rii de s n tate în rela ie cu factorul ocupa ional. Activit ile ce trebuie desf urate pentru îndeplinirea acestor obiective sunt: 1. Imunizarea activ i pasiv ori de câte ori acest lucru este indicat (vezi Anexa 2) 2. Facilitarea depist rii precoce a infec iilor dobândite în laborator 3. Excluderea indivizilor cu susceptibilitate crescut , ca de exemplu femeile îns rcinate sau

persoanele imunodeprimate, din locurile sau activit ile de laborator cu periculozitate crescut

4. Asigurarea personalului cu echipamente de protec ie i proceduri eficace. 3.4.1. Reguli pentru supravegherea personalului de laborator care manipuleaz microorganisme la Nivelul de biosiguran 1

Experien a activit ii în acest tip de laboratoare arat c , în cazul manipul rii microorganismelor la acest nivel, este improbabil producerea de îmboln viri ale oamenilor sau de afec iuni ale animalelor cu importan sub raport veterinar. Se recomand , totu i, efectuarea unui control medical înainte de angajare la tot personalul, cu înregistrarea antecedentelor medicale. Se recomand raportarea prompt a st rilor de boal sau a accidentelor de laborator, iar întreg personalul trebuie s fie con tient de importan a respect rii practicilor corecte microbiologice. 3.4.2. Reguli pentru supravegherea personalului de laborator care manipuleaz microorganisme la Nivelul de biosiguran 2 1. Este necesar un control medical înainte de angajare. Ar trebui înregistrate antecedentele

personale medicale i evaluat starea de s n tate în rela ie cu factorul ocupa ional. 2. Înregistr rile privind îmboln virile i absen ele ar trebui p strate de c tre eful laboratorului 3. Femeile de vârst fertil ar trebui informate cu privire la riscul expunerii f tului prin factor

ocupa ional la anumite microorganisme (ex. virusul rubeolic). Precau iile pentru protejarea f tului variaz în func ie de microorganismele la care pot fi expuse viitoarele mame.

3.5. Preg tirea personalului Erorile umane i tehnica deficitar pot compromite i cele mai bune reguli i bariere de

siguran menite a proteja personalul laboratorului. Pe de alt parte, un personal con tient de exigen ele impuse de regulile de siguran , bine informat pentru recunoa terea i st pânirea pericolelor din laborator, este cheia prevenirii producerii acestor infec ii, a incidentelor i

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

13

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1

17. Trebuie s existe o surs sigur i adecvat de curent electric i un sistem de iluminare pentru situa iile de urgen care s faciliteze ie irea din laborator. Un generator de rezerv este de dorit pentru sus inerea echipamentelor esen iale (incubatoare, hote de biosiguran , congelatoare, etc.) i pentru ventilarea cu tilor cu animale.

18. Trebuie s existe o surs sigur i adecvat de gaz. Buna între inere a instala iei este obligatorie.

19. Laboratoarele i cl dirile biobazelor sunt uneori inta vandaliz rilor. Trebuie avute în vedere securitatea fizic i împotriva incendiilor. U ile solide, ferestrele protejate i eliberarea controlat a cheilor de acces sunt obligatorii. Alte m suri trebuie luate în considerare i aplicate dac este necesar pentru cre terea siguran ei.

3.3. Echipamentele de laborator Împreun cu procedurile i practicile corecte, utilizarea echipamentelor de siguran

contribuie la reducerea riscului. Acest capitol trateaz principiile de baz legate de echipamentele utilizate în toate laboratoarele, indiferent de nivelul de biosiguran . Exigen ele legate de echipamentul de laborator pentru nivelele superioare de biosiguran sunt tratate în capitolele respective. eful de laborator are obliga ia ca, dup consultarea cu responsabilul cu biosiguran a i colectivul de siguran , s asigure ca echipamentul adecvat s fie procurat i folosit

corespunz tor. Echipamentul va fi ales luând în considerare câteva principii generale, de exemplu: 1. S fie conceput astfel încât s previn sau s limiteze contactul dintre operator i

materialul infec ios 2. S fie confec ionat din materiale impermeabile la lichide, rezistente la coroziune i

corespunz toare ca structur . 3. S fie confec ionat astfel încât s nu aib asperit i, margini ascu ite i p r i mobile

neprotejate 4. S fie proiectat, construit i instalat pentru a facilita operarea simpl i între inerea,

cur area, decontaminarea i testarea în vederea certific rii; ori de câte ori este posibil, se va evita utilizarea sticl riei i a altor materiale casante.

Este util s se consulte în detaliu documenta ia privind performan ele i specifica iile

de construc ie ale echipamentelor pentru a dobândi convingerea c prezint caracteristicile de siguran necesare (vezi Capitolele 10 i 11). 3.3.1. Echipamente esen iale pentru asigurarea biosiguran ei 1. Dispozitive de pipetare, pentru a evita pipetarea cu gura. Sunt disponibile diverse modele. 2. Hotele de biosiguran , ce trebuie folosite ori de câte ori:

- se manipuleaz materiale infec ioase; aceste materiale pot fi centrifugate în spa iul deschis al laboratorului dac se folosesc cupe de centrifug cu dispozitiv de securizare i dac sunt introduse i desc rcate într-o hot de biosiguran

- exist risc crescut de infec ii aerogene - se folosesc proceduri cu poten ial ridicat de producere de aerosoli: centrifugarea,

mojararea, sec ionarea, agitarea sau mixarea viguroas , dezintegrarea sonic , deschiderea containerelor cu material infec ios cu presiune intern diferit de presiunea ambiant , inocularea intranazal a animalelor i recoltarea de esuturi infectate de la animale i ou , etc.

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

1

3. Anse de transfer de unic folosin din plastic. Alternativ, în scopul reducerii producerii de aerosoli, în interiorul hotei de biosiguran se pot folosi incineratoare electrice pentru anse de transfer.

4. Tuburi i flacoane cu capace prev zute cu filet. 5. Autoclave sau alte mijloace folosite pentru decontaminarea materialului infec ios 6. Pipete Pasteur de unic folosin din plastic, ori de câte ori este posibil, evitând utilizarea

celor din sticl 7. Echipamentele precum autoclavele i hotele de biosiguran trebuie validate cu metode

adecvate înainte de a fi introduse în uz. Acestea trebuie recertificate la intervale regulate de timp, în acord cu instruc iunile produc torului (vezi Capitolul 7).

3.4. Supravegherea st rii de s n tate a personalului Autoritatea angajatoare, prin eful de laborator, este responsabil de asigurarea unei

supravegheri adecvate a st rii de s n tate a personalului laboratorului. Obiectivul acestei supravegheri este monitorizarea st rii de s n tate în rela ie cu factorul ocupa ional. Activit ile ce trebuie desf urate pentru îndeplinirea acestor obiective sunt: 1. Imunizarea activ i pasiv ori de câte ori acest lucru este indicat (vezi Anexa 2) 2. Facilitarea depist rii precoce a infec iilor dobândite în laborator 3. Excluderea indivizilor cu susceptibilitate crescut , ca de exemplu femeile îns rcinate sau

persoanele imunodeprimate, din locurile sau activit ile de laborator cu periculozitate crescut

4. Asigurarea personalului cu echipamente de protec ie i proceduri eficace. 3.4.1. Reguli pentru supravegherea personalului de laborator care manipuleaz microorganisme la Nivelul de biosiguran 1

Experien a activit ii în acest tip de laboratoare arat c , în cazul manipul rii microorganismelor la acest nivel, este improbabil producerea de îmboln viri ale oamenilor sau de afec iuni ale animalelor cu importan sub raport veterinar. Se recomand , totu i, efectuarea unui control medical înainte de angajare la tot personalul, cu înregistrarea antecedentelor medicale. Se recomand raportarea prompt a st rilor de boal sau a accidentelor de laborator, iar întreg personalul trebuie s fie con tient de importan a respect rii practicilor corecte microbiologice. 3.4.2. Reguli pentru supravegherea personalului de laborator care manipuleaz microorganisme la Nivelul de biosiguran 2 1. Este necesar un control medical înainte de angajare. Ar trebui înregistrate antecedentele

personale medicale i evaluat starea de s n tate în rela ie cu factorul ocupa ional. 2. Înregistr rile privind îmboln virile i absen ele ar trebui p strate de c tre eful laboratorului 3. Femeile de vârst fertil ar trebui informate cu privire la riscul expunerii f tului prin factor

ocupa ional la anumite microorganisme (ex. virusul rubeolic). Precau iile pentru protejarea f tului variaz în func ie de microorganismele la care pot fi expuse viitoarele mame.

3.5. Preg tirea personalului Erorile umane i tehnica deficitar pot compromite i cele mai bune reguli i bariere de

siguran menite a proteja personalul laboratorului. Pe de alt parte, un personal con tient de exigen ele impuse de regulile de siguran , bine informat pentru recunoa terea i st pânirea pericolelor din laborator, este cheia prevenirii producerii acestor infec ii, a incidentelor i

3. laboratoarele de bază – nivelele de biosiguranţă 1 şi 2

14

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1

accidentelor. În acest scop, instruirea continu la locul de munc privind m surile de siguran este esen ial . Un program eficace de siguran începe cu conducerea laboratorului, care trebuie s se asigure c practicile i procedurile de siguran sunt integrate în instruirea de baz a salaria ilor. Instructajul în ceea ce prive te m surile de siguran trebuie s fie parte integrant a instruiriii noilor salaria i din laborator. Salaria ilor trebuie s li se prezinte codul de practici i reglementarile locale, inclusiv manualul de siguran i de opera iuni. Se vor lua m suri care s demonstreze c salaria ii le-au citit i în eles, spre exemplu, prin semn tur . Responsabilii laboratorului joac un rol cheie în preg tirea personalului în ceea ce prive te tehnicile corecte de laborator. Responsabilul cu biosiguran a poate s sprijine procesul de instruire prin punerea la dispozi ie a unei documenta ii specifice i a altor mijloace ajut toare (vezi Capitolul 21). Instruirea personalului ar trebui s cuprind întotdeauna informa ii despre metodele sigure în cazul procedurilor cu risc crescut cu care întreg personalul laboratorului se întâlne te în mod curent i care implic : 1. Riscul de inhalare (ex. producerea de aerosoli) cu ocazia folosirii anselor, îns mân rii

pl cilor cu agar, pipet rii, etal rii frotiurilor, deschiderii recipientelor ce con in culturi, recolt rii de probe de sânge / ser, centrifug rii, etc.

2. Riscul de ingerare, cu ocazia manipularii probelor, frotiurilor i culturilor 3. Riscul de expunere percutan , prin folosirea seringilor i acelor 4. Musc turi i zgârieturi în cazul manipul rii animalelor 5. Manipularea sângelui i a altor produse patologice poten ial periculoase 6. Decontaminarea i eliminarea materialelor infec ioase

3.6. Manipularea de eurilor Se consider de euri toate materialele care se arunc . În laboratoare, în desf urarea activit ii cotidiene, decontaminarea de eurilor i

eliminarea final a acestora sunt strâns legate. Un num r foarte mic de materiale contaminate necesit îndep rtarea efectiv din laborator sau distrugerea. Majoritatea sticl riei, instrumentelor i articolelor de îmbr c minte sunt refolosite sau reciclate. Principiul general ce trebuie s func ioneze este c toate materialele infec ioase vor fi decontaminate, autoclavate sau incinerate în laborator.

Principalele probleme care se pun, înainte de eliminarea oric riu obiect sau material din laboratoarele ce lucreaz cu microorganisme poten ial infec ioase sau esuturi de la animale, sunt: 1. Au fost obiectele sau materialele respective eficient decontaminate sau dezinfectate printr-

o procedur autorizat ? 2. Dac nu, au fost ele ambalate într-un mod autorizat pentru incinerare imediat la fa a

locului sau pentru transfer într-o alt loca ie cu posibilit i de incinerare? 3. Aruncarea obiectelor sau materialelor decontaminate implic eventual alte pericole

adi ionale, biologice sau de alt tip, pentru cei care îndeplinesc procedurile de eliminare sau care ar putea veni în contact cu obiectele eliminate în afara perimetrului respectiv?

3.6.1. Decontaminarea

Autoclavarea cu abur este metoda de elec ie pentru toate procesele de decontaminare. Materialele care urmeaz s fie decontaminate i eliminate vor fi puse în containere adecvate (ex. saci din plastic autoclavabil, cu coduri de culori care indic destinatia con inutului acestora pentru autoclavare i/sau incinerare). Pot fi luate în considera ie i

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

1

metode alternative doar dac acestea îndep rteaz i/sau omoar microorganismele (pentru mai multe detalii vezi Capitolul 14). 3.6.2. Procedurile de manipulare i eliminare a materialelor contaminate i a de eurilor

Trebuie adoptat un sistem de identificare i de separare a materialelor infec ioase i a containerelor respective. Vor fi obligatoriu respectate reglement rile na ionale i interna ionale în domeniu. Categoriile care se includ sunt urm toarele: 1. De eurile necontaminate (neinfec ioase) care pot fi refolosite, reciclate sau eliminate ca

de euri generale sau menajere 2. Obiectele ascu ite (t ietoare-în ep toare) contaminate (ex. ace hipodermice, bisturie, cu ite

i cioburi de sticl ); acestea vor fi întotdeauna colectate în containere rezistente la în epare-t iere, prev zute cu capace i vor fi tratate ca infec ioase.

3. Materialul contaminat destinat decontamin rii prin autoclavare urmat de sp lare i refolosire sau reciclare.

4. Materialul contaminat destinat autoclav rii i elimin rii. 5. Materialul contaminat destinat inciner rii directe.

Obiectele ascu ite

Dup utilizare, acele hipodermice nu trebuie reacoperite, t iate sau deta ate din seringile de unic folosin . Întregul ansamblu trebuie plasat în containerul pentru obiecte ascu ite. Seringile de unic folosin , folosite separat sau cu ace, trebuie plasate în containere i incinerate, cu autoclavare prealabil dac este necesar.

Containerele pentru obiecte ascu ite (t ietoare-în ep toare) trebuie s fie rezistente la în epare-t iere i nu trebuie umplute la capacitatea maxim . Când sunt umplute pe ¾, aceste containere trebuie plasate în containere pentru "de euri infec ioase" i incinerate, cu autoclavare prealabil dac practica laboratorului o necesit . Containerele pentru obiecte t ietoare-în ep toare nu trebuie aruncate în mediul înconjur tor.

Materiale contaminate (poten ial infec ioase) destinate autoclav rii i refolosirii

Se interzice cur area prealabil a oric rui material contaminat (poten ial infec ios) destinat autoclav rii i refolosirii. Orice cur are sau repara ie trebuie f cut doar dup autoclavare sau dezinfec ie.

Materiale contaminate (poten ial infec ioase) destinate elimin rii

În afar de obiectele t ietoare-în ep toare, care au fost tratate mai sus, toate materialele contaminate (poten ial infec ioase) trebuie autoclavate în containere etan e, de exemplu saci de plastic autoclavabil, colora i conform unui cod de culori, înainte de a fi eliminate. Dup autoclavare, materialul poate fi plasat în containere de transfer c tre incinerator. Dac este posibil, materialele rezultate din activit ile de asisten medical nu trebuie eliminate în mediul extern, la rampele de depozitare a de eurilor, nici dup decontaminare. Dac exist un incinerator disponibil la nivelul laboratorului, autoclavarea se poate omite: de eurile contaminate trebuie plasate în containere speciale (de exemplu, saci cu culori corespunz toare unui cod) i transportate direct la incinerator. Containerele de transfer refolosibile trebuie s nu prezinte scurgeri i s aib capace etan e.

Recipiente de colectare, preferabil incasabile, trebuie plasate la fiecare punct de lucru. Când se folose te un dezinfectant, de eurile materiale trebuie s r mân în contact direct cu acesta (ex. neprotejate de bule de aer) un interval de timp corespunz tor, în conformitate cu instruc iunile de folosire a dezinfectantului utilizat (vezi Capitolul 14). Containerele de colectare i transport vor fi decontaminate i sp late înainte de refolosire.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

15

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1

accidentelor. În acest scop, instruirea continu la locul de munc privind m surile de siguran este esen ial . Un program eficace de siguran începe cu conducerea laboratorului, care trebuie s se asigure c practicile i procedurile de siguran sunt integrate în instruirea de baz a salaria ilor. Instructajul în ceea ce prive te m surile de siguran trebuie s fie parte integrant a instruiriii noilor salaria i din laborator. Salaria ilor trebuie s li se prezinte codul de practici i reglementarile locale, inclusiv manualul de siguran i de opera iuni. Se vor lua m suri care s demonstreze c salaria ii le-au citit i în eles, spre exemplu, prin semn tur . Responsabilii laboratorului joac un rol cheie în preg tirea personalului în ceea ce prive te tehnicile corecte de laborator. Responsabilul cu biosiguran a poate s sprijine procesul de instruire prin punerea la dispozi ie a unei documenta ii specifice i a altor mijloace ajut toare (vezi Capitolul 21). Instruirea personalului ar trebui s cuprind întotdeauna informa ii despre metodele sigure în cazul procedurilor cu risc crescut cu care întreg personalul laboratorului se întâlne te în mod curent i care implic : 1. Riscul de inhalare (ex. producerea de aerosoli) cu ocazia folosirii anselor, îns mân rii

pl cilor cu agar, pipet rii, etal rii frotiurilor, deschiderii recipientelor ce con in culturi, recolt rii de probe de sânge / ser, centrifug rii, etc.

2. Riscul de ingerare, cu ocazia manipularii probelor, frotiurilor i culturilor 3. Riscul de expunere percutan , prin folosirea seringilor i acelor 4. Musc turi i zgârieturi în cazul manipul rii animalelor 5. Manipularea sângelui i a altor produse patologice poten ial periculoase 6. Decontaminarea i eliminarea materialelor infec ioase

3.6. Manipularea de eurilor Se consider de euri toate materialele care se arunc . În laboratoare, în desf urarea activit ii cotidiene, decontaminarea de eurilor i

eliminarea final a acestora sunt strâns legate. Un num r foarte mic de materiale contaminate necesit îndep rtarea efectiv din laborator sau distrugerea. Majoritatea sticl riei, instrumentelor i articolelor de îmbr c minte sunt refolosite sau reciclate. Principiul general ce trebuie s func ioneze este c toate materialele infec ioase vor fi decontaminate, autoclavate sau incinerate în laborator.

Principalele probleme care se pun, înainte de eliminarea oric riu obiect sau material din laboratoarele ce lucreaz cu microorganisme poten ial infec ioase sau esuturi de la animale, sunt: 1. Au fost obiectele sau materialele respective eficient decontaminate sau dezinfectate printr-

o procedur autorizat ? 2. Dac nu, au fost ele ambalate într-un mod autorizat pentru incinerare imediat la fa a

locului sau pentru transfer într-o alt loca ie cu posibilit i de incinerare? 3. Aruncarea obiectelor sau materialelor decontaminate implic eventual alte pericole

adi ionale, biologice sau de alt tip, pentru cei care îndeplinesc procedurile de eliminare sau care ar putea veni în contact cu obiectele eliminate în afara perimetrului respectiv?

3.6.1. Decontaminarea

Autoclavarea cu abur este metoda de elec ie pentru toate procesele de decontaminare. Materialele care urmeaz s fie decontaminate i eliminate vor fi puse în containere adecvate (ex. saci din plastic autoclavabil, cu coduri de culori care indic destinatia con inutului acestora pentru autoclavare i/sau incinerare). Pot fi luate în considera ie i

3. LABORATOARELE DE BAZ – NIVELELE DE BIOSIGURAN 1 I 2

1

metode alternative doar dac acestea îndep rteaz i/sau omoar microorganismele (pentru mai multe detalii vezi Capitolul 14). 3.6.2. Procedurile de manipulare i eliminare a materialelor contaminate i a de eurilor

Trebuie adoptat un sistem de identificare i de separare a materialelor infec ioase i a containerelor respective. Vor fi obligatoriu respectate reglement rile na ionale i interna ionale în domeniu. Categoriile care se includ sunt urm toarele: 1. De eurile necontaminate (neinfec ioase) care pot fi refolosite, reciclate sau eliminate ca

de euri generale sau menajere 2. Obiectele ascu ite (t ietoare-în ep toare) contaminate (ex. ace hipodermice, bisturie, cu ite

i cioburi de sticl ); acestea vor fi întotdeauna colectate în containere rezistente la în epare-t iere, prev zute cu capace i vor fi tratate ca infec ioase.

3. Materialul contaminat destinat decontamin rii prin autoclavare urmat de sp lare i refolosire sau reciclare.

4. Materialul contaminat destinat autoclav rii i elimin rii. 5. Materialul contaminat destinat inciner rii directe.

Obiectele ascu ite

Dup utilizare, acele hipodermice nu trebuie reacoperite, t iate sau deta ate din seringile de unic folosin . Întregul ansamblu trebuie plasat în containerul pentru obiecte ascu ite. Seringile de unic folosin , folosite separat sau cu ace, trebuie plasate în containere i incinerate, cu autoclavare prealabil dac este necesar.

Containerele pentru obiecte ascu ite (t ietoare-în ep toare) trebuie s fie rezistente la în epare-t iere i nu trebuie umplute la capacitatea maxim . Când sunt umplute pe ¾, aceste containere trebuie plasate în containere pentru "de euri infec ioase" i incinerate, cu autoclavare prealabil dac practica laboratorului o necesit . Containerele pentru obiecte t ietoare-în ep toare nu trebuie aruncate în mediul înconjur tor.

Materiale contaminate (poten ial infec ioase) destinate autoclav rii i refolosirii

Se interzice cur area prealabil a oric rui material contaminat (poten ial infec ios) destinat autoclav rii i refolosirii. Orice cur are sau repara ie trebuie f cut doar dup autoclavare sau dezinfec ie.

Materiale contaminate (poten ial infec ioase) destinate elimin rii

În afar de obiectele t ietoare-în ep toare, care au fost tratate mai sus, toate materialele contaminate (poten ial infec ioase) trebuie autoclavate în containere etan e, de exemplu saci de plastic autoclavabil, colora i conform unui cod de culori, înainte de a fi eliminate. Dup autoclavare, materialul poate fi plasat în containere de transfer c tre incinerator. Dac este posibil, materialele rezultate din activit ile de asisten medical nu trebuie eliminate în mediul extern, la rampele de depozitare a de eurilor, nici dup decontaminare. Dac exist un incinerator disponibil la nivelul laboratorului, autoclavarea se poate omite: de eurile contaminate trebuie plasate în containere speciale (de exemplu, saci cu culori corespunz toare unui cod) i transportate direct la incinerator. Containerele de transfer refolosibile trebuie s nu prezinte scurgeri i s aib capace etan e.

Recipiente de colectare, preferabil incasabile, trebuie plasate la fiecare punct de lucru. Când se folose te un dezinfectant, de eurile materiale trebuie s r mân în contact direct cu acesta (ex. neprotejate de bule de aer) un interval de timp corespunz tor, în conformitate cu instruc iunile de folosire a dezinfectantului utilizat (vezi Capitolul 14). Containerele de colectare i transport vor fi decontaminate i sp late înainte de refolosire.

3. laboratoarele de bază – nivelele de biosiguranţă 1 şi 2

16

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE Incinerarea de eurilor contaminate trebuie sa se fac în conformitate cu prevederile

autorit ilor de s n tate public i de protec ie a mediului, ca i cu normele de biosiguran din laborator (vezi sec iunea despre incinerare în Capitolul 14).

3.7. Siguran a chimic , împotriva incendiilor, electric , împotriva radia iilor i a echipamentelor

O bre /discontinuitate în sistemul de securizare al microorganismelor patogene poate fi rezultatul indirect al unor accidente chimice, incendii, accidente electrice sau legate de radia ii.

Este esen ial men inerea unor standarde ridicate de siguran în aceste domenii, în orice laborator microbiologic. Reguli i regulamente de func ionare pentru toate aceste domenii trebuie elaborate de autoritatea na ional sau local competent , al c rei sprijin trebuie solicitat în caz de necesitate. Pericolele chimice, electrice, de incendiu i cele radioactive sunt tratate mai detaliat în Partea a IV a acestui manual (Capitolele 15-17).

1

4. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguran 3

Laboratorul securizat – Nivel de biosiguran 3 este proiectat i echipat pentru lucrul cu microorganisme din Grupa de risc 3, i cu volume sau concentra ii mari de microorganisme din Grupa de risc 2 care implic un risc de diseminare sub forma de aerosoli. Securizarea cu Nivel de biosiguran 3 necesit înt rirea programelor opera ionale i de siguran peste cele descrise pentru laboratoarele de baz – Nivel de biosiguran 1 i 2 (vezi Capitolul 3).

Regulile descrise în acest capitol sunt prezentate sub forma de supliment ri la cele pentru laboratoarele de baz – Nivel de biosiguran 1 i 2, care trebuie prin urmare aplicate înaintea celor specifice pentru laboratoarele securizate – Nivel de biosiguran 3. Principalele ad ugiri i modific ri se refer la:

1. Codul de practici 2. Designul (concep ia structural i func ional ) i facilit ile laboratorului 3. Supravegherea st rii de s n tate a personalului.

Laboratoarele din aceast categorie trebuie înregistrate la autorit ile na ionale i

regionale din domeniul sanitar. 4.1. Codul de practici

Se aplic codul de practici pentru laboratoarele de baz - Nivel de biosiguran 1 si 2, excep ie f când situa iile unde apar modific ri dup cum urmeaz : 1. Sigla international de avertizare i inscrip ia « Pericol biologic » afi ate pe u ile de acces,

vor trebui s fie înso ite de men ionarea nivelului de biosiguran , de numele responsabilului din laborator ce controleaz accesul, i s precizeze condi iile de intrare în acest perimetru (ex. imunizarea prealabil ).

2. Îmbr c mintea de protec ie de laborator trebuie s fie de tipul : halate care se închid la spate sau care se încheie prin înf urare, costume sau salopete, bonete, iar acolo unde este necesar huse protectoare pentru inc l minte sau inc l minte special . Nu sunt acceptate halatele de laborator cu nasturi in fa sau cu mâneci scurte. Imbr c mintea de laborator nu trebuie purtat în afara acestuia i trebuie decontaminat înainte de sp lare. Atunci când se lucreaz cu anumi i agen i (ex. agen i zoonotici, patogeni vegetali), este obligatoriu s se înlocuiasc îmbr c mintea de strad cu îmbr c minte de laborator, destinat exclusiv acestui scop.

3. Manipularea deschis a tuturor materialelor poten ial infec ioase trebuie s se execute in hote de siguran biologic sau în orice alt incint de izolare primar (vezi Capitolul 10).

4. Echipamentul de protec ie respiratorie este necesar pentru anumite proceduri de laborator sau în cazul lucrului cu animale infectate cu anumi i patogeni (vezi Capitolul 11).

4.2. Designul i facilit ile laboratorului

Se aplic design-ul i facilit ile laboratorului de baz - Nivel de biosiguran 1 i 2, cu urm toarele modific ri :

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

17

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE Incinerarea de eurilor contaminate trebuie sa se fac în conformitate cu prevederile

autorit ilor de s n tate public i de protec ie a mediului, ca i cu normele de biosiguran din laborator (vezi sec iunea despre incinerare în Capitolul 14).

3.7. Siguran a chimic , împotriva incendiilor, electric , împotriva radia iilor i a echipamentelor

O bre /discontinuitate în sistemul de securizare al microorganismelor patogene poate fi rezultatul indirect al unor accidente chimice, incendii, accidente electrice sau legate de radia ii.

Este esen ial men inerea unor standarde ridicate de siguran în aceste domenii, în orice laborator microbiologic. Reguli i regulamente de func ionare pentru toate aceste domenii trebuie elaborate de autoritatea na ional sau local competent , al c rei sprijin trebuie solicitat în caz de necesitate. Pericolele chimice, electrice, de incendiu i cele radioactive sunt tratate mai detaliat în Partea a IV a acestui manual (Capitolele 15-17).

1

4. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguran 3

Laboratorul securizat – Nivel de biosiguran 3 este proiectat i echipat pentru lucrul cu microorganisme din Grupa de risc 3, i cu volume sau concentra ii mari de microorganisme din Grupa de risc 2 care implic un risc de diseminare sub forma de aerosoli. Securizarea cu Nivel de biosiguran 3 necesit înt rirea programelor opera ionale i de siguran peste cele descrise pentru laboratoarele de baz – Nivel de biosiguran 1 i 2 (vezi Capitolul 3).

Regulile descrise în acest capitol sunt prezentate sub forma de supliment ri la cele pentru laboratoarele de baz – Nivel de biosiguran 1 i 2, care trebuie prin urmare aplicate înaintea celor specifice pentru laboratoarele securizate – Nivel de biosiguran 3. Principalele ad ugiri i modific ri se refer la:

1. Codul de practici 2. Designul (concep ia structural i func ional ) i facilit ile laboratorului 3. Supravegherea st rii de s n tate a personalului.

Laboratoarele din aceast categorie trebuie înregistrate la autorit ile na ionale i

regionale din domeniul sanitar. 4.1. Codul de practici

Se aplic codul de practici pentru laboratoarele de baz - Nivel de biosiguran 1 si 2, excep ie f când situa iile unde apar modific ri dup cum urmeaz : 1. Sigla international de avertizare i inscrip ia « Pericol biologic » afi ate pe u ile de acces,

vor trebui s fie înso ite de men ionarea nivelului de biosiguran , de numele responsabilului din laborator ce controleaz accesul, i s precizeze condi iile de intrare în acest perimetru (ex. imunizarea prealabil ).

2. Îmbr c mintea de protec ie de laborator trebuie s fie de tipul : halate care se închid la spate sau care se încheie prin înf urare, costume sau salopete, bonete, iar acolo unde este necesar huse protectoare pentru inc l minte sau inc l minte special . Nu sunt acceptate halatele de laborator cu nasturi in fa sau cu mâneci scurte. Imbr c mintea de laborator nu trebuie purtat în afara acestuia i trebuie decontaminat înainte de sp lare. Atunci când se lucreaz cu anumi i agen i (ex. agen i zoonotici, patogeni vegetali), este obligatoriu s se înlocuiasc îmbr c mintea de strad cu îmbr c minte de laborator, destinat exclusiv acestui scop.

3. Manipularea deschis a tuturor materialelor poten ial infec ioase trebuie s se execute in hote de siguran biologic sau în orice alt incint de izolare primar (vezi Capitolul 10).

4. Echipamentul de protec ie respiratorie este necesar pentru anumite proceduri de laborator sau în cazul lucrului cu animale infectate cu anumi i patogeni (vezi Capitolul 11).

4.2. Designul i facilit ile laboratorului

Se aplic design-ul i facilit ile laboratorului de baz - Nivel de biosiguran 1 i 2, cu urm toarele modific ri :

18

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1. Laboratorul trebuie s fie separat de zonele cu trafic nerestric ionat din cl dire. O separare suplimentar se poate realiza prin plasarea laboratorului fie la cap tul închis al unui coridor fie prin construirea unei separa ii i a unei u i, sau accesul printr-o anticamer (ex. intrarea printr-o u dubl sau printr-un laborator de baz – Nivel de biosiguran 2), delimitând o zon special proiectat pentru men inerea unei diferen e de presiune între spa iul laboratorului i spa iile adiacente acestuia. Anticamera trebuie s aibe facilit i de separare a îmbr c min ii curate de cea contaminat i, daca este necesar, un du .

2. U ile anticamerei trebuie s se blocheze alternativ (recomandabil automat), astfel încât o singur u s fie deschis la un moment dat. Se poate asigura o ie ire de siguran pentru situa iile de urgen , reprezentat de un panou de sticl ce se poate sparge la nevoie.

3. Suprafa a pere ilor, a pardoselilor si tavanelor trebuie s fie rezistent la ap i u or de cur at. Deschiderile ap rute în aceste suprafe e (ex. de trecerea evilor instala iilor), trebuie etan eizate pentru a facilita decontaminarea înc perilor respective.

4. Camera laboratorului trebuie s poata fi inchis etan pentru decontaminare. Sistemele de ventila ie trebuie construite astfel încât s permit decontaminarea gazoas .

5. Ferestrele trebuie s fie închise etan i incasabile. 6. Lâng fiecare u de ie ire trebuie prev zut o chiuvet pentru sp larea mâinilor, a c rei

surs de ap s nu fie ac ionat cu mâna. 7. Trebuie s existe un sistem de ventila ie care s men in un flux de aer direc ionat c tre

interiorul laboratorului. Trebuie s fie instalat un sistem de monitorizare, cu sistem de aten ionare vizual cu sau f r alarm , astfel încât personalul s se poata asigura c se men ine direc ionarea corect a fluxului de aer spre interiorul laboratorului.

8. Sistemul de ventila ie al cl dirii trebuie construit astfel încât aerul din laboratorul securizat - Nivel de biosiguran 3 s nu fie recirculat spre alte zone ale cl dirii. Aerul poate fi filtrat prin filtre HEPA (High Efficiency Particulate Air), recondi ionat i recirculat în interiorul laboratorului. Când aerul din laborator (altul decât cel din hotele de biosiguran ) este eliminat în afara cl dirii, acesta trebuie evacuat la distan de cl diri locuite sau de zonele de ventila ie. În func ie de agentul biologic manipulat, aerul poate fi eliminat prin filtre HEPA. Se recomand un sistem de control al înc lzirii, ventila iei i aerului condi ionat (HVAC = heating, ventilation and air-conditioning), cu scopul prevenirii instal rii unei presiuni pozitive în laborator. Se recomand , de asemenea, instala ii de alarm sonor sau vizual care s atrag aten ia personalul asupra defect rii sistemului HVAC.

9. Toate filtrele HEPA trebuie instalate astfel încât s permit decontaminarea gazoas i verificarea acestora.

10. Hotele de siguran biologic trebuie amplasate la distan de zona de circula ie i în afara zonei de intersectare a curen ilor de aer forma i între u i sistemul de ventila ie (vezi Cap. 10).

11. Evacuarea aerului din hotele de biosiguran clasa I sau II (vezi Cap. 10), trecut prin filtre HEPA, trebuie f cut astfel încât s se evite interferen a cu fluxul aerian al hotei sau al sistemului de ventila ie a cl dirii.

12. Un autoclav pentru decontaminarea de eurilor contaminate trebuie s fie disponibil în laboratorul securizat. Dac pentru decontaminare i eliminare de eurile infec ioase trebuie transportate în afara laboratorului securizat, ele vor fi transportate în containere sigilate, incasabile i etan e la scurgeri, în conformitate cu regulamentele na ionale sau interna ionale, dupa caz.

13. Sistemul de aprovizionare cu ap trebuie prev zut cu dispozitive anti-reflux. 14. Design-ul facilit ilor i procedurile opera ionale pentru laboratoarele securizate – Nivel de

biosiguran 3 trebuie documentate (s constituie obiectul unor documente).

4. LABORATORUL SECURIZAT – NIVELUL DE BIOSIGURAN 3

Un exemplu de design pentru laboratorul de Nivel de biosiguran 3 este prezentat în Figura 4.

Figura 4. Laborator cu Nivel de biosiguran 3.

(prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA). Laboratorul este separat de traficul general si intrarea se face printr-o anticamer (intrare cu u dubl sau prin laboratorul cu nivel de biosiguran 2) sau printr-un sas. Un autoclav pentru decontaminarea de eurilor înaintea elimin rii este disponibil în interiorul laboratorului. O chiuvet a c rei surs de ap s nu fie ac ionat cu mâna este disponibil . Fluxul de aer este direc ionat spre interiorul laboratorului i toate activit ile cu materiale infec ioase se desf oar în hot de siguran biologic .

Dotarea cu echipamente a laboratorului

Principiile pentru selectarea echipamentelor de laborator, inclusiv pentru hotele de siguran biologic (vezi Capitolul 10), sunt acelea i ca pentru laboratoarele de baz – Nivel de biosiguran 2. În orice situa ie, în cazul Nivelului de biosiguran 3, manipularea tuturor materialelor poten ial infec ioase trebuie s se fac într-o hot de biosiguran sau în alt incint de izolare primar .

O aten ie special trebuie s se acorde anumitor echipamente, precum centrifuga, care necesit accesorii adi ionale, de exemplu cuve sau rotoare etan e. Unele centrifugi sau alte tipuri de echipamente, cum ar fi instrumentele folosite la separarea celulelor infectate, pot necesita în plus, pentru o securizare eficace, o ventila ie proprie de evacuare cu filtru HEPA. 4.3. Supravegherea st rii de s n tate a personalului

Obiectivul programelor de s n tate i supraveghere a st rii de s n tate a personalului pentru laboratoarele de baz - Nivel de biosiguran 1 i 2 se aplic i în cazul laboratoarelor securizate - Nivel de biosiguran 3 i 4, cu urm toarele modific ri :

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

19

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1. Laboratorul trebuie s fie separat de zonele cu trafic nerestric ionat din cl dire. O separare suplimentar se poate realiza prin plasarea laboratorului fie la cap tul închis al unui coridor fie prin construirea unei separa ii i a unei u i, sau accesul printr-o anticamer (ex. intrarea printr-o u dubl sau printr-un laborator de baz – Nivel de biosiguran 2), delimitând o zon special proiectat pentru men inerea unei diferen e de presiune între spa iul laboratorului i spa iile adiacente acestuia. Anticamera trebuie s aibe facilit i de separare a îmbr c min ii curate de cea contaminat i, daca este necesar, un du .

2. U ile anticamerei trebuie s se blocheze alternativ (recomandabil automat), astfel încât o singur u s fie deschis la un moment dat. Se poate asigura o ie ire de siguran pentru situa iile de urgen , reprezentat de un panou de sticl ce se poate sparge la nevoie.

3. Suprafa a pere ilor, a pardoselilor si tavanelor trebuie s fie rezistent la ap i u or de cur at. Deschiderile ap rute în aceste suprafe e (ex. de trecerea evilor instala iilor), trebuie etan eizate pentru a facilita decontaminarea înc perilor respective.

4. Camera laboratorului trebuie s poata fi inchis etan pentru decontaminare. Sistemele de ventila ie trebuie construite astfel încât s permit decontaminarea gazoas .

5. Ferestrele trebuie s fie închise etan i incasabile. 6. Lâng fiecare u de ie ire trebuie prev zut o chiuvet pentru sp larea mâinilor, a c rei

surs de ap s nu fie ac ionat cu mâna. 7. Trebuie s existe un sistem de ventila ie care s men in un flux de aer direc ionat c tre

interiorul laboratorului. Trebuie s fie instalat un sistem de monitorizare, cu sistem de aten ionare vizual cu sau f r alarm , astfel încât personalul s se poata asigura c se men ine direc ionarea corect a fluxului de aer spre interiorul laboratorului.

8. Sistemul de ventila ie al cl dirii trebuie construit astfel încât aerul din laboratorul securizat - Nivel de biosiguran 3 s nu fie recirculat spre alte zone ale cl dirii. Aerul poate fi filtrat prin filtre HEPA (High Efficiency Particulate Air), recondi ionat i recirculat în interiorul laboratorului. Când aerul din laborator (altul decât cel din hotele de biosiguran ) este eliminat în afara cl dirii, acesta trebuie evacuat la distan de cl diri locuite sau de zonele de ventila ie. În func ie de agentul biologic manipulat, aerul poate fi eliminat prin filtre HEPA. Se recomand un sistem de control al înc lzirii, ventila iei i aerului condi ionat (HVAC = heating, ventilation and air-conditioning), cu scopul prevenirii instal rii unei presiuni pozitive în laborator. Se recomand , de asemenea, instala ii de alarm sonor sau vizual care s atrag aten ia personalul asupra defect rii sistemului HVAC.

9. Toate filtrele HEPA trebuie instalate astfel încât s permit decontaminarea gazoas i verificarea acestora.

10. Hotele de siguran biologic trebuie amplasate la distan de zona de circula ie i în afara zonei de intersectare a curen ilor de aer forma i între u i sistemul de ventila ie (vezi Cap. 10).

11. Evacuarea aerului din hotele de biosiguran clasa I sau II (vezi Cap. 10), trecut prin filtre HEPA, trebuie f cut astfel încât s se evite interferen a cu fluxul aerian al hotei sau al sistemului de ventila ie a cl dirii.

12. Un autoclav pentru decontaminarea de eurilor contaminate trebuie s fie disponibil în laboratorul securizat. Dac pentru decontaminare i eliminare de eurile infec ioase trebuie transportate în afara laboratorului securizat, ele vor fi transportate în containere sigilate, incasabile i etan e la scurgeri, în conformitate cu regulamentele na ionale sau interna ionale, dupa caz.

13. Sistemul de aprovizionare cu ap trebuie prev zut cu dispozitive anti-reflux. 14. Design-ul facilit ilor i procedurile opera ionale pentru laboratoarele securizate – Nivel de

biosiguran 3 trebuie documentate (s constituie obiectul unor documente).

4. LABORATORUL SECURIZAT – NIVELUL DE BIOSIGURAN 3

Un exemplu de design pentru laboratorul de Nivel de biosiguran 3 este prezentat în Figura 4.

Figura 4. Laborator cu Nivel de biosiguran 3.

(prin amabilitatea CUH2A, Princeton, NJ, USA). Laboratorul este separat de traficul general si intrarea se face printr-o anticamer (intrare cu u dubl sau prin laboratorul cu nivel de biosiguran 2) sau printr-un sas. Un autoclav pentru decontaminarea de eurilor înaintea elimin rii este disponibil în interiorul laboratorului. O chiuvet a c rei surs de ap s nu fie ac ionat cu mâna este disponibil . Fluxul de aer este direc ionat spre interiorul laboratorului i toate activit ile cu materiale infec ioase se desf oar în hot de siguran biologic .

Dotarea cu echipamente a laboratorului

Principiile pentru selectarea echipamentelor de laborator, inclusiv pentru hotele de siguran biologic (vezi Capitolul 10), sunt acelea i ca pentru laboratoarele de baz – Nivel de biosiguran 2. În orice situa ie, în cazul Nivelului de biosiguran 3, manipularea tuturor materialelor poten ial infec ioase trebuie s se fac într-o hot de biosiguran sau în alt incint de izolare primar .

O aten ie special trebuie s se acorde anumitor echipamente, precum centrifuga, care necesit accesorii adi ionale, de exemplu cuve sau rotoare etan e. Unele centrifugi sau alte tipuri de echipamente, cum ar fi instrumentele folosite la separarea celulelor infectate, pot necesita în plus, pentru o securizare eficace, o ventila ie proprie de evacuare cu filtru HEPA. 4.3. Supravegherea st rii de s n tate a personalului

Obiectivul programelor de s n tate i supraveghere a st rii de s n tate a personalului pentru laboratoarele de baz - Nivel de biosiguran 1 i 2 se aplic i în cazul laboratoarelor securizate - Nivel de biosiguran 3 i 4, cu urm toarele modific ri :

4. laboratorul securizat – nivelul de biosiguranţă 3

20

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1. Examenul medical al întregului personal care lucreaz în laboratorul securizat - Nivel de biosiguran 3 este obligatoriu. Acesta include înregistrarea detaliat a antecedentelor medicale i un examen medical intit asupra aspectelor legate de factorul ocupa ional.

2. O prob de ser se recolteaz la angajare i se p streaz ca referin pentru compara ii ulterioare.

3. Dup evaluarea clinic corespunz toare, salariatului examinat i se va înmâna un card medical de notificare (ex. a a cum apare în Figura 5) care dovede te c acesta lucreaz într-un laborator securizat - Nivel de biosiguran 3. Cardul va cuprinde i o fotografie a posesorului cardului, va avea o m rime care s -i permit a fi purtat într-un portmoneu i se va afla în permanen în posesia acestuia.

A. Fata anterioar a cardului CARD MEDICAL DE NOTIFICARE NUME_______________________________ (Fotografia posesorului) _____________________________________ ..................................... PENTRU ANGAJAT P stra i acest card asupra Dvs. In caz de boal febril neexplicat , prezenta i acest card medicului Dvs. i anunta i pe unul dintre cei de mai jos, în ordine. _____________________________________________________________________ Dr. Tel (serviciu): Tel (acas ) _______________________________________________________________________ Dr. Tel (serviciu): Tel (acas ) B. Fata posterioar a cardului PENTRU MEDIC Posesorul acestui card lucreaz la: _____________________________________________ într-o zon unde se manipuleaz virusuri patogene, rickettsii, bacterii, protozoare sau helmin i. În eventualitatea unei boli febrile inexplicabile, v rug m contacta i angajatorul pentru informa ii asupra agen ilor patogeni la care acest angajat ar fi putut fi expus. Denumirea laboratorului:___________________________________________________ Adresa:_________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Tel:____________________________________________________________________

Figura 5. Format recomandat pentru cardul medical de notificare

1

5. Laboratorul înalt securizat – Nivelul de Biosiguran 4

Laboratorul înalt securizat – Nivel de biosiguran 4 este destinat lucrului cu microorganisme din Grupa de risc 4. Înainte ca un asemenea laborator sa fie construit i pus in func iune, sunt necesare consult ri cu institu iile care au experien a oper rii cu laboratoare similare. Aceste laboratoare trebuie s fie sub controlul autorit ilor na ionale sau a altor autorit i sanitare corespunz toare. Pentru informa ii suplimentare, institu iile ce î i propun dezvoltarea unui laborator cu Nivel de biosiguran 4, ar trebui s contacteze Programul O.M.S. de Biosiguran 1. 5.1. Codul de practici

Se aplic codul de practici al Nivelului de biosiguran 3, cu urm toarele modific ri:

1. Se aplic regula “lucrului in doi”, conform c reia se interzice desf urarea activit ii de c tre o singur persoan în incinta laboratorului înalt securizat.

2. Este necesar schimbarea complet a îmbr c min ii i înc l mintei înainte de intrarea în i dup ie irea din laborator.

3. Personalul trebuie instruit pentru aplicarea procedurilor de scoatere de urgen din laborator a celor ce au suferit accidente sau sunt bolnavi.

4. Trebuie asigurate mijloace de comunicare de rutin i pentru situa ii de urgen , între personalul ce lucreaz în laboratorul înalt securizat – Nivel de biosiguran 4 i personalul ajut tor, aflat în afara laboratorului.

5.2. Design-ul si facilit ile laboratorului

Caracteristicile laboratorului securizat - Nivel de biosiguranta 3 se aplic i în cazul laboratorului înalt securizat - Nivel de biosiguran 4, cu urm toarele ad ugiri: 1. Securizare primar . Trebuie s existe un sistem eficient de securizare primar

reprezentat de unul sau o combina ie a urm toarelor elemente: - Laboratorul cu hot de biosiguran clasa III. Este necesar trecerea prin minim

dou u i înainte de a intra în camera ce con ine hota (hotele) de siguran biologic clasa III (camera cu hote). În aceast configura ie a laboratorului, hota de siguran biologic clasa III asigur securizarea primar . Este de asemenea necesar existen a unui du pentru personal, cu camere de schimbare a îmbr c min ii/înc l mintei la intrare i ie ire. Materialele i consumabilele ce nu sunt aduse în camera cu hote prin zona de trecere vor fi introduse printr-un autoclav cu dou u i sau printr-o camer cu fumiga ie. Odat ce u a exterioar a fost închis etan , personalul din laborator poate deschide u a interioar pentru a trece materialele. U ile autoclavului sau ale camerei de fumiga ie sunt prev zute cu un sistem de blocare alternativ astfel încât u a exterioar s nu se poat deschide decât dac autoclavul a realizat un ciclu de sterilizare sau camera de fumiga ie a realizat un ciclu de decontaminare (vezi Capitolul 10).

1 Biosafety programme, Department of Communicable Disease Surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva 27, Switzerland (http://www.who.int/csr/).

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

21

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

1. Examenul medical al întregului personal care lucreaz în laboratorul securizat - Nivel de biosiguran 3 este obligatoriu. Acesta include înregistrarea detaliat a antecedentelor medicale i un examen medical intit asupra aspectelor legate de factorul ocupa ional.

2. O prob de ser se recolteaz la angajare i se p streaz ca referin pentru compara ii ulterioare.

3. Dup evaluarea clinic corespunz toare, salariatului examinat i se va înmâna un card medical de notificare (ex. a a cum apare în Figura 5) care dovede te c acesta lucreaz într-un laborator securizat - Nivel de biosiguran 3. Cardul va cuprinde i o fotografie a posesorului cardului, va avea o m rime care s -i permit a fi purtat într-un portmoneu i se va afla în permanen în posesia acestuia.

A. Fata anterioar a cardului CARD MEDICAL DE NOTIFICARE NUME_______________________________ (Fotografia posesorului) _____________________________________ ..................................... PENTRU ANGAJAT P stra i acest card asupra Dvs. In caz de boal febril neexplicat , prezenta i acest card medicului Dvs. i anunta i pe unul dintre cei de mai jos, în ordine. _____________________________________________________________________ Dr. Tel (serviciu): Tel (acas ) _______________________________________________________________________ Dr. Tel (serviciu): Tel (acas ) B. Fata posterioar a cardului PENTRU MEDIC Posesorul acestui card lucreaz la: _____________________________________________ într-o zon unde se manipuleaz virusuri patogene, rickettsii, bacterii, protozoare sau helmin i. În eventualitatea unei boli febrile inexplicabile, v rug m contacta i angajatorul pentru informa ii asupra agen ilor patogeni la care acest angajat ar fi putut fi expus. Denumirea laboratorului:___________________________________________________ Adresa:_________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Tel:____________________________________________________________________

Figura 5. Format recomandat pentru cardul medical de notificare

1

5. Laboratorul înalt securizat – Nivelul de Biosiguran 4

Laboratorul înalt securizat – Nivel de biosiguran 4 este destinat lucrului cu microorganisme din Grupa de risc 4. Înainte ca un asemenea laborator sa fie construit i pus in func iune, sunt necesare consult ri cu institu iile care au experien a oper rii cu laboratoare similare. Aceste laboratoare trebuie s fie sub controlul autorit ilor na ionale sau a altor autorit i sanitare corespunz toare. Pentru informa ii suplimentare, institu iile ce î i propun dezvoltarea unui laborator cu Nivel de biosiguran 4, ar trebui s contacteze Programul O.M.S. de Biosiguran 1. 5.1. Codul de practici

Se aplic codul de practici al Nivelului de biosiguran 3, cu urm toarele modific ri:

1. Se aplic regula “lucrului in doi”, conform c reia se interzice desf urarea activit ii de c tre o singur persoan în incinta laboratorului înalt securizat.

2. Este necesar schimbarea complet a îmbr c min ii i înc l mintei înainte de intrarea în i dup ie irea din laborator.

3. Personalul trebuie instruit pentru aplicarea procedurilor de scoatere de urgen din laborator a celor ce au suferit accidente sau sunt bolnavi.

4. Trebuie asigurate mijloace de comunicare de rutin i pentru situa ii de urgen , între personalul ce lucreaz în laboratorul înalt securizat – Nivel de biosiguran 4 i personalul ajut tor, aflat în afara laboratorului.

5.2. Design-ul si facilit ile laboratorului

Caracteristicile laboratorului securizat - Nivel de biosiguranta 3 se aplic i în cazul laboratorului înalt securizat - Nivel de biosiguran 4, cu urm toarele ad ugiri: 1. Securizare primar . Trebuie s existe un sistem eficient de securizare primar

reprezentat de unul sau o combina ie a urm toarelor elemente: - Laboratorul cu hot de biosiguran clasa III. Este necesar trecerea prin minim

dou u i înainte de a intra în camera ce con ine hota (hotele) de siguran biologic clasa III (camera cu hote). În aceast configura ie a laboratorului, hota de siguran biologic clasa III asigur securizarea primar . Este de asemenea necesar existen a unui du pentru personal, cu camere de schimbare a îmbr c min ii/înc l mintei la intrare i ie ire. Materialele i consumabilele ce nu sunt aduse în camera cu hote prin zona de trecere vor fi introduse printr-un autoclav cu dou u i sau printr-o camer cu fumiga ie. Odat ce u a exterioar a fost închis etan , personalul din laborator poate deschide u a interioar pentru a trece materialele. U ile autoclavului sau ale camerei de fumiga ie sunt prev zute cu un sistem de blocare alternativ astfel încât u a exterioar s nu se poat deschide decât dac autoclavul a realizat un ciclu de sterilizare sau camera de fumiga ie a realizat un ciclu de decontaminare (vezi Capitolul 10).

1 Biosafety programme, Department of Communicable Disease Surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva 27, Switzerland (http://www.who.int/csr/).

22

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

- Laboratorul cu izolare în costum protector. Laboratorul cu izolare în costum protector cu sistem autonom de respira ie (tip scafandru), difer semnificativ ca design i facilit i de laboratorul de Nivel de Biosiguran 4 dotat cu hote de siguran biologic clasa III. Camerele laboratorului cu izolare în costum protector sunt astfel dispuse încât s direc ioneze trecerea personalului prin zona de dezechipare-echipare i decontaminare, înainte de a intra în spa iul unde se manipuleaz material infec ios. Accesul în laboratorul cu izolare în costum protector se face printr-un sas cu u i etan e interblocante. Costumul de protec ie “tip scafandru” este alc tuit dintr-o singur pies , este presurizat pozitiv i alimentat cu aer printr-un filtru HEPA. Alimentarea cu aer a costumului se realizeaz printr-un sistem prev zut cu dou surse independente de aer, una fiind destinat cazurilor de urgen . Trebuie s existe un du special pentru decontaminarea costumului de protec ie care s fie folosit de personalul ce p r se te zona securizat a laboratorului. De asemenea trebuie s existe un du separat pentru personal, intercalat între camera (box ) de dezbr care de hainele purtate în laborator i cea de îmbr care cu hainele purtate în spa iile din afara laboratorului. Trebuie s se asigure o modalitate de avertizare a personalului ce lucreaz în laboratorul cu izolare în costum protector pentru situa iile în care apar defec iuni în sistemul mecanic sau de alimentare cu aer (vezi Capitolul 10).

2. Accesul controlat. Laboratorul înalt securizat – Nivel de Biosiguran 4 trebuie s fie

amplasat într-o cl dire separat sau într-o zon clar delimitat dintr-o cl dire cu acces controlat. Intrarea i ie irea personalului i a materialelor trebuie s se fac printr-un sas ce se închide etan sau printr-un sistem special de acces. La intrare personalul trebuie s î i schimbe complet imbr c mintea, iar înainte de ie ire trebuie s fac un du i abia dup aceea va îmbr ca hainele de strad .

3. Sistemul de control al aerului. In toate aceste incinte trebuie s se men in o presiune negativ . Atât aerul introdus cât i cel evacuat trebuie filtrat printr-un filtru HEPA. Exist diferen e semnificative între sistemele de ventila ie ale laboratoarelor cu hote de biosiguran clasa III i cele ale laboratoarelor cu izolare în costume protectoare:

- Laboratorul cu hot de biosiguran clasa III. Alimentarea cu aer a hotei de siguran biologic clasa III trebuie s se fac cu aerul din camer dup ce acesta a fost filtrat în prealabil prin filtrul HEPA montat pe hot sau furnizat direct prin sistemul de asigurare cu aer. Aerul evacuat din hota de siguran biologic clasa III trebuie filtrat prin dou filtre HEPA înainte de a fi eliminat în afara laboratorului. Presiunea aerului din interiorul hotei va fi întotdeauna inferioar celei din restul laboratorului. Laboratorul cu hote trebuie dotat cu un sistem de ventila ie propriu care s nu recircule aerul.

- Laboratorul cu izolare în costum de protector. Sunt necesare sisteme proprii de alimentare cu aer i evacuare a acestuia. Acestea sunt astfel echilibrate încât s genereze în spa iul laboratorului o circula ie directionat a aerului, dinspre zona cu cel mai mic spre cea cu cel mai mare pericol poten ial. Sistemul de evacuare a aerului trebuie s asigure men inerea unei presiuni negative permanente în toate incintele. Se monitorizeaza presiunile diferen iale din interiorul laboratorului cu izolare în costum de protec ie i dintre acesta i incintele adiacente. Se monitorizeaz circula ia aerului în componentele sistemului de ventila ie. De asemenea, va trebui s func ioneze un sistem de control pentru prevenirea cre terii presiunii în laborator. În zona unde este necesar purtarea costumului, în

5. LABORATORUL ÎNALT SECURIZAT – NIVELUL DE BIOSIGURAN 4

3

zona du urilor de decontaminare, în sas-uri sau în camerele de decontaminare, aerul trebuie filtrat prin filtre HEPA. Aerul din laborator va fi filtrat printr-o serie de dou filtre HEPA înainte de a fi eliminat în spa iul din afara laboratorului. Alternativ, dup dubla filtrare prin filtre HEPA, aerul evacuat poate fi recirculat, dar numai în interiorul laboratorului. Aerul evacuat din laboratorul de Nivel de Biosiguran 4 cu izolare în costum protector nu va fi sub nici un motiv recirculat în alte zone de lucru din afara laboratorului. Dac se opteaz pentru recircularea aerului în laborator se impun precau ii extreme. Se iau în considerare particularit ile cercet rii desf urate, caracteristicile echipamentului, ale substan elor chimice i ale altor materiale folosite în acest tip de laborator, precum i speciile de animale folosite în timpul cercet rii.

Toate filtrele HEPA trebuie s fie testate i certificate anual. Loca urile filtrelor HEPA sunt astfel concepute încât s permit decontaminarea in situ a filtrelor înainte de îndep rtarea lor. Ca alternativ , filtrele pot fi indep rtate în containere sigilate, impermeabile pentru circula ia aerului, urmând ca ulterior s fie decontaminate i/sau distruse prin incinerare.

4. Decontaminarea efluen ilor. Toti efluen ii din zona de utilizare a costumului protector, din camera si du ul de decontaminare sau din hota de biosiguran clasa III trebuie s fie decontamina i înainte de eliminarea final . Metoda preferat este tratarea termic a acestora. Produsele reziduale pot necesita o corectare a pH-ului la neutru înainte de eliminare. Apa folosit pentru du ul personalului i toalet poate fi evacuat direct în sistemul de canalizare, f r tratare prealabil .

5. Sterilizarea de eurilor i materialelor. Un autoclav cu dou u i trebuie s fie accesibil din interiorul laboratorului. Trebuie s existe i alte metode de decontaminare pentru echipamentul i produsele ce nu suport sterilizare umed .

6. C i de acces prev zute cu sas-uri trebuie asigurate de asemenea pentru probe, materiale i animale.

7. Trebuie s existe circuite electrice special destinate de alimentare din re ea precum i o surs alternativ (generator) de energie electric .

8. Trebuie asigurate sisteme de canalizare securizate. Având în vedere complexitatea ridicat din punct de vedere al proiect rii, realiz rii construc iei i instala iilor specifice facilit ilor pentru Nivelul de biosiguran 4, lucrarea de fa nu cuprinde o reprezentare schematic a acesteia. Datorit complexit ii ridicate a activit ii din laboratorul cu Nivel de biosiguran 4, trebuie elaborat i testat prin exercitii de instruire un ghid detaliat de lucru. Suplimentar trebuie s fie conceput un program de ac iune pentru situa iile de urgen (vezi Capitolul 13). Pentru preg tirea acestui program, trebuie stabilite cooper ri active cu autorit ile nationale i locale de s n tate. Vor fi cooptate alte servicii de urgen , de exemplu pompieri, poli ie i spitale special desemnate pentru primirea eventualelor urgen e.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

23

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

- Laboratorul cu izolare în costum protector. Laboratorul cu izolare în costum protector cu sistem autonom de respira ie (tip scafandru), difer semnificativ ca design i facilit i de laboratorul de Nivel de Biosiguran 4 dotat cu hote de siguran biologic clasa III. Camerele laboratorului cu izolare în costum protector sunt astfel dispuse încât s direc ioneze trecerea personalului prin zona de dezechipare-echipare i decontaminare, înainte de a intra în spa iul unde se manipuleaz material infec ios. Accesul în laboratorul cu izolare în costum protector se face printr-un sas cu u i etan e interblocante. Costumul de protec ie “tip scafandru” este alc tuit dintr-o singur pies , este presurizat pozitiv i alimentat cu aer printr-un filtru HEPA. Alimentarea cu aer a costumului se realizeaz printr-un sistem prev zut cu dou surse independente de aer, una fiind destinat cazurilor de urgen . Trebuie s existe un du special pentru decontaminarea costumului de protec ie care s fie folosit de personalul ce p r se te zona securizat a laboratorului. De asemenea trebuie s existe un du separat pentru personal, intercalat între camera (box ) de dezbr care de hainele purtate în laborator i cea de îmbr care cu hainele purtate în spa iile din afara laboratorului. Trebuie s se asigure o modalitate de avertizare a personalului ce lucreaz în laboratorul cu izolare în costum protector pentru situa iile în care apar defec iuni în sistemul mecanic sau de alimentare cu aer (vezi Capitolul 10).

2. Accesul controlat. Laboratorul înalt securizat – Nivel de Biosiguran 4 trebuie s fie

amplasat într-o cl dire separat sau într-o zon clar delimitat dintr-o cl dire cu acces controlat. Intrarea i ie irea personalului i a materialelor trebuie s se fac printr-un sas ce se închide etan sau printr-un sistem special de acces. La intrare personalul trebuie s î i schimbe complet imbr c mintea, iar înainte de ie ire trebuie s fac un du i abia dup aceea va îmbr ca hainele de strad .

3. Sistemul de control al aerului. In toate aceste incinte trebuie s se men in o presiune negativ . Atât aerul introdus cât i cel evacuat trebuie filtrat printr-un filtru HEPA. Exist diferen e semnificative între sistemele de ventila ie ale laboratoarelor cu hote de biosiguran clasa III i cele ale laboratoarelor cu izolare în costume protectoare:

- Laboratorul cu hot de biosiguran clasa III. Alimentarea cu aer a hotei de siguran biologic clasa III trebuie s se fac cu aerul din camer dup ce acesta a fost filtrat în prealabil prin filtrul HEPA montat pe hot sau furnizat direct prin sistemul de asigurare cu aer. Aerul evacuat din hota de siguran biologic clasa III trebuie filtrat prin dou filtre HEPA înainte de a fi eliminat în afara laboratorului. Presiunea aerului din interiorul hotei va fi întotdeauna inferioar celei din restul laboratorului. Laboratorul cu hote trebuie dotat cu un sistem de ventila ie propriu care s nu recircule aerul.

- Laboratorul cu izolare în costum de protector. Sunt necesare sisteme proprii de alimentare cu aer i evacuare a acestuia. Acestea sunt astfel echilibrate încât s genereze în spa iul laboratorului o circula ie directionat a aerului, dinspre zona cu cel mai mic spre cea cu cel mai mare pericol poten ial. Sistemul de evacuare a aerului trebuie s asigure men inerea unei presiuni negative permanente în toate incintele. Se monitorizeaza presiunile diferen iale din interiorul laboratorului cu izolare în costum de protec ie i dintre acesta i incintele adiacente. Se monitorizeaz circula ia aerului în componentele sistemului de ventila ie. De asemenea, va trebui s func ioneze un sistem de control pentru prevenirea cre terii presiunii în laborator. În zona unde este necesar purtarea costumului, în

5. LABORATORUL ÎNALT SECURIZAT – NIVELUL DE BIOSIGURAN 4

3

zona du urilor de decontaminare, în sas-uri sau în camerele de decontaminare, aerul trebuie filtrat prin filtre HEPA. Aerul din laborator va fi filtrat printr-o serie de dou filtre HEPA înainte de a fi eliminat în spa iul din afara laboratorului. Alternativ, dup dubla filtrare prin filtre HEPA, aerul evacuat poate fi recirculat, dar numai în interiorul laboratorului. Aerul evacuat din laboratorul de Nivel de Biosiguran 4 cu izolare în costum protector nu va fi sub nici un motiv recirculat în alte zone de lucru din afara laboratorului. Dac se opteaz pentru recircularea aerului în laborator se impun precau ii extreme. Se iau în considerare particularit ile cercet rii desf urate, caracteristicile echipamentului, ale substan elor chimice i ale altor materiale folosite în acest tip de laborator, precum i speciile de animale folosite în timpul cercet rii.

Toate filtrele HEPA trebuie s fie testate i certificate anual. Loca urile filtrelor HEPA sunt astfel concepute încât s permit decontaminarea in situ a filtrelor înainte de îndep rtarea lor. Ca alternativ , filtrele pot fi indep rtate în containere sigilate, impermeabile pentru circula ia aerului, urmând ca ulterior s fie decontaminate i/sau distruse prin incinerare.

4. Decontaminarea efluen ilor. Toti efluen ii din zona de utilizare a costumului protector, din camera si du ul de decontaminare sau din hota de biosiguran clasa III trebuie s fie decontamina i înainte de eliminarea final . Metoda preferat este tratarea termic a acestora. Produsele reziduale pot necesita o corectare a pH-ului la neutru înainte de eliminare. Apa folosit pentru du ul personalului i toalet poate fi evacuat direct în sistemul de canalizare, f r tratare prealabil .

5. Sterilizarea de eurilor i materialelor. Un autoclav cu dou u i trebuie s fie accesibil din interiorul laboratorului. Trebuie s existe i alte metode de decontaminare pentru echipamentul i produsele ce nu suport sterilizare umed .

6. C i de acces prev zute cu sas-uri trebuie asigurate de asemenea pentru probe, materiale i animale.

7. Trebuie s existe circuite electrice special destinate de alimentare din re ea precum i o surs alternativ (generator) de energie electric .

8. Trebuie asigurate sisteme de canalizare securizate. Având în vedere complexitatea ridicat din punct de vedere al proiect rii, realiz rii construc iei i instala iilor specifice facilit ilor pentru Nivelul de biosiguran 4, lucrarea de fa nu cuprinde o reprezentare schematic a acesteia. Datorit complexit ii ridicate a activit ii din laboratorul cu Nivel de biosiguran 4, trebuie elaborat i testat prin exercitii de instruire un ghid detaliat de lucru. Suplimentar trebuie s fie conceput un program de ac iune pentru situa iile de urgen (vezi Capitolul 13). Pentru preg tirea acestui program, trebuie stabilite cooper ri active cu autorit ile nationale i locale de s n tate. Vor fi cooptate alte servicii de urgen , de exemplu pompieri, poli ie i spitale special desemnate pentru primirea eventualelor urgen e.

5. laboratorul înalt securizat – nivelul de biosiguranţă 4

6. Biobazele Personalul laboratoarelor care folosesc animale în scopuri experimentale i de diagnostic are obliga ia legal i moral de a evita producerea unor dureri sau suferin e inutile animalelor. Animalelor trebuie s le fie asigurat un ad post igienic i confortabil i s li se ofere suficient hran de calitate i ap . La sfâr itul experimentului, animalele trebuie s fie tratate cu omenie. Din motive de biosiguran , biobaza trebuie s fie o unitate separat i independent . Dac biobaza func ioneaz în aceea i cl dire cu laboratorul, aceasta trebuie s fie izolat de zona în care publicul are acces nerestric ionat. De asemenea, biobaza trebuie s dispun de mijloace proprii i condi ii adecvate pentru decontaminare i deparazitare. În func ie de grupul de risc al microorganismelor manipulate, Biobazele pot fi clasificate în 4 niveluri de biosiguran (Tabelul 4). Tabel 4. Nivelele de securizare ale biobazelor - rezumat al practicilor i echipamentelor de biosiguran

Grupul de risc (microorganisme)

Nivel de securizare în biobaza

Practici i echipamente de siguran

1 1 - acces limitat - îmbr c minte de protec ie i m nu i

2 2

Practicile de la nivelul 1 plus : - semne de avertizare asupra pericolului - HSB clasa I sau II pentru activit ile care

genereaz aerosoli - decontaminarea reziduurilor i cu tilor înainte

de sp lare

3 3 Practicile de la nivelul 2, plus :

- acces controlat - HSB i haine de protec ie speciale pentru

toate activit ile

4 4

Practicile de la nivelul 3 plus : - acces strict limitat - schimbarea hainelor înainte de intrare- HSB clasa III sau costume de protec ie cu

presiune pozitiv- du la ie ire - decontaminarea tuturor de eurilor înaintea

evacu riiHSB (BSC, Biological Safety Cabinet): Hot de siguran biologic În func ie de evaluarea riscului i de grupul de risc în care se încadreaz agen ii microbieni cu care se lucreaz , biobazele, ca i laboratoarele, pot fi clasificate în patru categorii: Biobaza cu nivel 1, 2, 3 i 4 de biosiguran .

25

6. Biobazele Personalul laboratoarelor care folosesc animale în scopuri experimentale i de diagnostic are obliga ia legal i moral de a evita producerea unor dureri sau suferin e inutile animalelor. Animalelor trebuie s le fie asigurat un ad post igienic i confortabil i s li se ofere suficient hran de calitate i ap . La sfâr itul experimentului, animalele trebuie s fie tratate cu omenie. Din motive de biosiguran , biobaza trebuie s fie o unitate separat i independent . Dac biobaza func ioneaz în aceea i cl dire cu laboratorul, aceasta trebuie s fie izolat de zona în care publicul are acces nerestric ionat. De asemenea, biobaza trebuie s dispun de mijloace proprii i condi ii adecvate pentru decontaminare i deparazitare. În func ie de grupul de risc al microorganismelor manipulate, Biobazele pot fi clasificate în 4 niveluri de biosiguran (Tabelul 4). Tabel 4. Nivelele de securizare ale biobazelor - rezumat al practicilor i echipamentelor de biosiguran

Grupul de risc (microorganisme)

Nivel de securizare în biobaza

Practici i echipamente de siguran

1 1 - acces limitat - îmbr c minte de protec ie i m nu i

2 2

Practicile de la nivelul 1 plus : - semne de avertizare asupra pericolului - HSB clasa I sau II pentru activit ile care

genereaz aerosoli - decontaminarea reziduurilor i cu tilor înainte

de sp lare

3 3 Practicile de la nivelul 2, plus :

- acces controlat - HSB i haine de protec ie speciale pentru

toate activit ile

4 4

Practicile de la nivelul 3 plus : - acces strict limitat - schimbarea hainelor înainte de intrare- HSB clasa III sau costume de protec ie cu

presiune pozitiv- du la ie ire - decontaminarea tuturor de eurilor înaintea

evacu riiHSB (BSC, Biological Safety Cabinet): Hot de siguran biologic În func ie de evaluarea riscului i de grupul de risc în care se încadreaz agen ii microbieni cu care se lucreaz , biobazele, ca i laboratoarele, pot fi clasificate în patru categorii: Biobaza cu nivel 1, 2, 3 i 4 de biosiguran .

26

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

În aceast clasificare, factorii care in de agen ii microbieni investiga i / utiliza i i care trebuie lua i în considerare sunt: 1. Calea normal de transmitere 2. Volumele i concentra iile de agen i microbieni utilizate 3. Calea de inoculare 4. Dac i pe ce cale sunt excreta i ace ti agen i Factorii care in de animalele utilizate în laborator i care trebuie lua i în considerare sunt: 1. Comportamentul natural al animalelor (de exemplu: agresivitatea, tendin a de a mu ca i

zgâria). 2. Ecto- i endoparazi ii naturali ai animalelor 3. Infec iile zoonotice la care sunt susceptibile 4. Diseminarea posibil de alergeni. Ca i în cazul laboratoarelor, cerin ele de proiectare, construc ie, echipament i precau ii cresc în exigen în func ie de Nivelul de biosiguran din biobaza. Acestea sunt descrise detaliat mai jos i prezentate rezumativ în Tabelul 4. Aceste cerin e au un caracter aditiv, astfel încât fiecare nivel superior incorporeaz i cerin ele nivelurilor inferioare. 6.1. Biobaza cu nivel de biosiguran 1 Este destinat g zduirii i între inerii majorit ii animalelor dup carantinare (cu excep ia primatelor, în privin a c rora trebuie consultat legisla ia na ional în materie) i a celor inoculate deliberat cu agen i microbieni din grupul de risc 1. 1. Se impune ca activitatea s r spund cerin elor unor bune tehnici de microbiologie (GMT,

Good Microbiological Techniques). 2. Responsabilul biobazei trebuie s stabileasc regulile, procedurile si protocoalele pentru

toate opera iunile i pentru accesul la vivarium. 3. Trebuie instituit un program adecvat de supraveghere medical a personalului. 4. Trebuie redactat, aprobat i aplicat un manual de biosiguran . 6.2. Biobaza cu nivel de biosiguran 2 Este destinat lucrului cu animale inoculate cu microorganisme din grupul de risc 2. Se aplic urm toarele precau ii de siguran : 1. Trebuie s fie îndeplinite toate cerin ele de la nivelul de biosiguran 1. 2. Semnele de avertizare asupra pericolului biologic trebuie s fie afi ate pe u i i alte locuri

potrivite (cu ti, recipiente, etc) cu precizarea agen ilor infec io i folosi i. 3. Biobaza trebuie astfel conceput încât s fie u or de cur it i între inut. 4. U ile trebuie s se deschid spre interior i s se închid singure. 5. Înc lzirea, ventilarea i iluminatul trebuie s fie corespunz toare. 6. Dac se instaleaz ventila ie mecanic , aerul trebuie s circule spre interior. Aerul evacuat

trebuie scos în exterior i nu trebuie s fie recirculat în nici o parte a cl dirii. 7. Accesul va fi permis numai persoanelor autorizate. 8. În biobaz trebuie admise numai animalele destinate uzului experimental. 9. Trebuie s existe un program de supraveghere i combatere a insectelor i roz toarelor. 10. Dac exist ferestre, acestea trebuie s fie asigurate, incasabile, iar dac se deschid,

trebuie s fie prev zute cu plase de protec ie împotriva artropodelor. 11. Dup lucru, suprafe ele de lucru trebuie decontaminate cu dezinfectante eficace (vezi

Capitolul 14).

6. BIOBAZELE

12. Vor fi prev zute cu HSB (clasele I i II) sau/ i cu ti izolatoare cu circuit separat de alimentare cu aer i evacuare prin filtre HEPA pentru activit ile poten ial generatoare de aerosoli.

13. Trebuie sa existe un autoclav în biobaz sau în imediata ei apropiere. 14. Materialele din a ternutul animalelor trebuie s fie indep rtate în a a fel încât s se reduc

la minimum producerea de aerosoli i praf. 15. Toate dejectele, de eurile i a ternutul animalelor trebuie decontaminate înainte de

evacuare. 16. Folosirea instrumentelor în ep toare/t ietoare trebuie s fie restric ionat la minimum

posibil. Obiectele ascu ite trebuie colectate în containere rezistente, prev zute cu capace, etichetate i tratate ca infec ioase.

17. Materialul destinat autoclav rii sau inciner rii trebuie s fie transportat asigurat în containere închise.

18. Dup folosire, cu tile animalelor trebuie decontaminate. 19. Cadavrele animalelor trebuie incinerate. 20. În incinta biobazei trebuie purtate echipamente de protec ie care nu vor fi purtate în afara

acesteia. Se vor folosi m nu i de protec ie corespunz toare. 21. Trebuie asigurate condi ii pentru sp larea mâinilor. Personalul trebuie s se spele pe mâini

înainte de p r sirea biobazei. 22. Toate r nirile, oricât de mici, trebuie raportate i înregistrate. 23. Se interzice în incinta biobazei: consumul de alimente i b uturi, fumatul i aplicarea de

cosmetice. 24. Tot personalul trebuie instruit în mod corespunz tor.

6.3. Biobaza cu nivel de biosiguran 3 Acest nivel de biosiguran se impune atunci când se lucreaz cu animale inoculate deliberat cu agen i din grupul de risc 3 i/sau atunci când o evaluare a riscului impune acest lucru. Toate sistemele, practicile i procedurile trebuie s fie analizate i recertificate anual. Se aplic urm toarele precau ii de biosiguran : 1. Trebuie s fie îndeplinite toate cerin ele de la nivelurile de biosiguran 1 i 2 . 2. Accesul în biobaz trebuie s fie controlat cu stricte e. 3. Biobaza trebuie separat de alte zone ale laboratorului sau ale ad postului pentru animale

printr-o camer cu dou u i (anticamer ). 4. În anticamer trebuie s existe condi ii pentru sp larea mâinilor. 5. În anticamer trebuie s existe, de asemenea, du uri. 6. Trebuie s se prevad un sistem de ventilare mecanic pentru a asigura un flux continuu

de aer prin toate camerele. Aerul evacuat trebuie s treac prin filtre HEPA înainte de a fi eliberat în atmosfer i nu va fi recirculat. Sistemul trebuie proiectat i realizat astfel încât s previn invers ri ale fluxului de aer i presuriz ri pozitive în oricare parte a biobazei.

7. Trebuie s existe un autoclav accesibil din zona securizat a biobazei. De eurile contaminate microbian trebuie autoclavate înainte de transferarea lor in alte zone ale biobazei.

8. Biobaza trebuie dotat cu un incinerator propriu permanent accesibil sau trebuie stabilite împreun cu autorit ile modalit i alternative de evacuare a animalelor moarte în vederea inciner rii.

9. Animalele infectate cu microorganisme din grupul de risc 3 trebuie ad postite în cu ti plasate în izolatoare sau în camere cu guri de ventila ie plasate în spatele cu tilor.

10. Materialele utilizate pentru a ternutul animalelor ar trebui, pe cât este posibil, s nu genereze praf.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

27

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

În aceast clasificare, factorii care in de agen ii microbieni investiga i / utiliza i i care trebuie lua i în considerare sunt: 1. Calea normal de transmitere 2. Volumele i concentra iile de agen i microbieni utilizate 3. Calea de inoculare 4. Dac i pe ce cale sunt excreta i ace ti agen i Factorii care in de animalele utilizate în laborator i care trebuie lua i în considerare sunt: 1. Comportamentul natural al animalelor (de exemplu: agresivitatea, tendin a de a mu ca i

zgâria). 2. Ecto- i endoparazi ii naturali ai animalelor 3. Infec iile zoonotice la care sunt susceptibile 4. Diseminarea posibil de alergeni. Ca i în cazul laboratoarelor, cerin ele de proiectare, construc ie, echipament i precau ii cresc în exigen în func ie de Nivelul de biosiguran din biobaza. Acestea sunt descrise detaliat mai jos i prezentate rezumativ în Tabelul 4. Aceste cerin e au un caracter aditiv, astfel încât fiecare nivel superior incorporeaz i cerin ele nivelurilor inferioare. 6.1. Biobaza cu nivel de biosiguran 1 Este destinat g zduirii i între inerii majorit ii animalelor dup carantinare (cu excep ia primatelor, în privin a c rora trebuie consultat legisla ia na ional în materie) i a celor inoculate deliberat cu agen i microbieni din grupul de risc 1. 1. Se impune ca activitatea s r spund cerin elor unor bune tehnici de microbiologie (GMT,

Good Microbiological Techniques). 2. Responsabilul biobazei trebuie s stabileasc regulile, procedurile si protocoalele pentru

toate opera iunile i pentru accesul la vivarium. 3. Trebuie instituit un program adecvat de supraveghere medical a personalului. 4. Trebuie redactat, aprobat i aplicat un manual de biosiguran . 6.2. Biobaza cu nivel de biosiguran 2 Este destinat lucrului cu animale inoculate cu microorganisme din grupul de risc 2. Se aplic urm toarele precau ii de siguran : 1. Trebuie s fie îndeplinite toate cerin ele de la nivelul de biosiguran 1. 2. Semnele de avertizare asupra pericolului biologic trebuie s fie afi ate pe u i i alte locuri

potrivite (cu ti, recipiente, etc) cu precizarea agen ilor infec io i folosi i. 3. Biobaza trebuie astfel conceput încât s fie u or de cur it i între inut. 4. U ile trebuie s se deschid spre interior i s se închid singure. 5. Înc lzirea, ventilarea i iluminatul trebuie s fie corespunz toare. 6. Dac se instaleaz ventila ie mecanic , aerul trebuie s circule spre interior. Aerul evacuat

trebuie scos în exterior i nu trebuie s fie recirculat în nici o parte a cl dirii. 7. Accesul va fi permis numai persoanelor autorizate. 8. În biobaz trebuie admise numai animalele destinate uzului experimental. 9. Trebuie s existe un program de supraveghere i combatere a insectelor i roz toarelor. 10. Dac exist ferestre, acestea trebuie s fie asigurate, incasabile, iar dac se deschid,

trebuie s fie prev zute cu plase de protec ie împotriva artropodelor. 11. Dup lucru, suprafe ele de lucru trebuie decontaminate cu dezinfectante eficace (vezi

Capitolul 14).

6. BIOBAZELE

12. Vor fi prev zute cu HSB (clasele I i II) sau/ i cu ti izolatoare cu circuit separat de alimentare cu aer i evacuare prin filtre HEPA pentru activit ile poten ial generatoare de aerosoli.

13. Trebuie sa existe un autoclav în biobaz sau în imediata ei apropiere. 14. Materialele din a ternutul animalelor trebuie s fie indep rtate în a a fel încât s se reduc

la minimum producerea de aerosoli i praf. 15. Toate dejectele, de eurile i a ternutul animalelor trebuie decontaminate înainte de

evacuare. 16. Folosirea instrumentelor în ep toare/t ietoare trebuie s fie restric ionat la minimum

posibil. Obiectele ascu ite trebuie colectate în containere rezistente, prev zute cu capace, etichetate i tratate ca infec ioase.

17. Materialul destinat autoclav rii sau inciner rii trebuie s fie transportat asigurat în containere închise.

18. Dup folosire, cu tile animalelor trebuie decontaminate. 19. Cadavrele animalelor trebuie incinerate. 20. În incinta biobazei trebuie purtate echipamente de protec ie care nu vor fi purtate în afara

acesteia. Se vor folosi m nu i de protec ie corespunz toare. 21. Trebuie asigurate condi ii pentru sp larea mâinilor. Personalul trebuie s se spele pe mâini

înainte de p r sirea biobazei. 22. Toate r nirile, oricât de mici, trebuie raportate i înregistrate. 23. Se interzice în incinta biobazei: consumul de alimente i b uturi, fumatul i aplicarea de

cosmetice. 24. Tot personalul trebuie instruit în mod corespunz tor.

6.3. Biobaza cu nivel de biosiguran 3 Acest nivel de biosiguran se impune atunci când se lucreaz cu animale inoculate deliberat cu agen i din grupul de risc 3 i/sau atunci când o evaluare a riscului impune acest lucru. Toate sistemele, practicile i procedurile trebuie s fie analizate i recertificate anual. Se aplic urm toarele precau ii de biosiguran : 1. Trebuie s fie îndeplinite toate cerin ele de la nivelurile de biosiguran 1 i 2 . 2. Accesul în biobaz trebuie s fie controlat cu stricte e. 3. Biobaza trebuie separat de alte zone ale laboratorului sau ale ad postului pentru animale

printr-o camer cu dou u i (anticamer ). 4. În anticamer trebuie s existe condi ii pentru sp larea mâinilor. 5. În anticamer trebuie s existe, de asemenea, du uri. 6. Trebuie s se prevad un sistem de ventilare mecanic pentru a asigura un flux continuu

de aer prin toate camerele. Aerul evacuat trebuie s treac prin filtre HEPA înainte de a fi eliberat în atmosfer i nu va fi recirculat. Sistemul trebuie proiectat i realizat astfel încât s previn invers ri ale fluxului de aer i presuriz ri pozitive în oricare parte a biobazei.

7. Trebuie s existe un autoclav accesibil din zona securizat a biobazei. De eurile contaminate microbian trebuie autoclavate înainte de transferarea lor in alte zone ale biobazei.

8. Biobaza trebuie dotat cu un incinerator propriu permanent accesibil sau trebuie stabilite împreun cu autorit ile modalit i alternative de evacuare a animalelor moarte în vederea inciner rii.

9. Animalele infectate cu microorganisme din grupul de risc 3 trebuie ad postite în cu ti plasate în izolatoare sau în camere cu guri de ventila ie plasate în spatele cu tilor.

10. Materialele utilizate pentru a ternutul animalelor ar trebui, pe cât este posibil, s nu genereze praf.

6. biobazele

28

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

11. Imbr c mintea de protec ie purtat în incinta biobazei trebuie decontaminat înainte de sp lare.

12. Ferestrele trebuie s fie închise etan i rezistente la spargere. 13. Personalul care lucreaza în biobaz trebuie s fie imunizat corespunz tor. 6.4. Biobaza cu nivel de biosiguran 4 În mod firesc, activitatea în aceste biobaze este legat de cea din laboratoarele înalt securizate de nivel 4, iar reglement rile na ionale i regulamentele locale trebuie armonizate i aplicate în ambele loca ii unitar. Dac activit ile trebuie s se desf oare în laboratoare cu izolare în costume speciale tip scafandru vor fi elaborate i aplicate practici i proceduri adi ionale care vor suplimenta prevederile descrise în C 5. 1. Trebuie îndeplinite toate cerin ele pentru biobazele cu nivelurile de biosiguran 1, 2 i 3. 2. Accesul trebuie s fie strict controlat; numai personalul desemnat de eful biobazei poate avea acces. 3. Nu trebuie permis activitatea individual ; trebuie aplicat regula accesului i lucrului în doi. 4. Personalul trebuie s fie foarte bine instruit în domeniul microbiologic i s fie avizat în privin a pericolelor implicate de munca sa i a precau iilor necesare. 5. Sectoarele destinate ad postirii animalelor infectate cu microorganisme din grupul de risc 4 trebuie s respecte acelea i criterii de securizare descrise i aplicate pentru laboratoarele înalt securizate, nivel de biosiguran 4. 6. Intrarea din sectorul curat în aria cu acces restric ionat ale biobazei se va face printr-o anticamer -sas dotat cu facilit i de schimbare a vestimenta iei i de du . 7. La începutul zilei de lucru, personalul biobazei va schimba hainele de strad cu echipament special de protec ie. La plecare, echipamentul de lucru va fi dezbr cat i autoclavat. Vestimenta ia de strad va fi reluat dup efectuarea prealabil a unui du . 8. Biobaza cu nivel 4 de biosiguran trebuie ventilat printr-un sistem de exhaustare prev zut cu filtre HEPA care asigur o presiune negativ în aria / incintele de risc (fluxul de aer este direc ionat centripet, c tre ariile de risc maxim). 9. Sistemul de ventila ie trebuie proiectat astfel încât s previn invers rile de sens ale fluxului de aer i presurizarea pozitiv în ariile de risc. 10. Schimbul de materiale dintre aria cu risc i restul facilit ii se va face printr-un autoclav cu dublu acces (transmural) având extremitatea curat într-o camer din afara ariei restric ionate. 11. Pentru transferul materialelor neautoclavabile, va fi prev zut o modalitate de acces cu sas având extremitatea curat într-o camer din afara ariei restric ionate. Materialele contaminate nu vor p r si aria de risc decât dup un tratament adecvat de inactivare / sterilizare. 12. Toate manipul rile de animale infectate cu microorganisme din grupul de risc 4 se vor efectua în condi iile prev zute pentru laboratorul de înalt securizare - cu nivel de biosiguran 4. 13. Toate animalele vor fi ad postite în izolatoare. 14. Materialele provenite din a ternutul animalelor i dejectele vor fi autoclavate înainte de a fi

evacuate din biobaz . 15. Personalul biobazei va fi supravegheat medical. 6.5. Nevertebratele Ca i în cazul vertebratelor, nivelul de biosiguran al biobazei va fi determinat de grupul de risc al agen ilor investiga i sau de rezultatul unei evalu ri a riscului. Nevertebratele folosite în scopuri experimentale în laboratoare sunt de obicei rezervoare sau vectori de patogeni, sau, a a cum se întâmpl în investiga iile ecologice i ambientale, pot fi infectate întâmpl tor cu patogeni ingera i odat cu hrana.

6. BIOBAZELE

În cazul unor artropode, în special al insectelor zbur toare sunt necesare urm toarele precau ii suplimentare. 1. Trebuie s se asigure înc peri separate pentru nevertebratele infectate i pentru cele care

nu sunt infectate. 2. Înc perile trebuie s poat fi închise etan atunci când se face dezinfec ia prin fumiga ie. 3. Trebuie s existe la îndemân spray-uri cu insecticide. 4. Trebuie s fie asigurate instala ii de r cire, pentru a reduce, acolo unde este necesar,

activitatea nevertebratelor. 5. Accesul în complex trebuie s se fac printr-o anticamer având u ile prev zute cu

capcane pentru insecte i ecrane de protec ie împotriva artropodelor. 6. Toate conductele de evacuare din sistemul de ventila ie i ferestrele care pot fi deschise

trebuie s fie prev zute cu ecrane de protec ie contra artropodelor. 7. Sifoanele de la chiuvete i cele din pardoseal nu trebuie l sate niciodat s se usuce

asigurând o”barier umed ” pentru a preveni evadarea nevertebratelor. 8. Toate de eurile trebuie decontaminate prin autoclavare, deoarece unele nevertebrate nu

sunt omorâte de dezinfectan i. 9. Trebuie s fie mentinut o eviden strict a num rului de forme larvare i adulte de

artropode zbur toare, târâtoare i s ritoare. 10. Containerele pentru c pu e i acarieni trebuie plasate în t vi cu ulei. 11. Insectele zbur toare infectate sau poten ial infectate trebuie s fie închise în cu ti cu plas

dubl . 12. Artropodele infectate sau poten ial infectate trebuie s fie manipulate pe platouri cu r cire

(care le „amor esc”), plasate la rândul lor în hote de biosiguran sau în izolatoare. Pentru informa ii suplimentare, consulta i referin ele bibliografice 3-6.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

29

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

11. Imbr c mintea de protec ie purtat în incinta biobazei trebuie decontaminat înainte de sp lare.

12. Ferestrele trebuie s fie închise etan i rezistente la spargere. 13. Personalul care lucreaza în biobaz trebuie s fie imunizat corespunz tor. 6.4. Biobaza cu nivel de biosiguran 4 În mod firesc, activitatea în aceste biobaze este legat de cea din laboratoarele înalt securizate de nivel 4, iar reglement rile na ionale i regulamentele locale trebuie armonizate i aplicate în ambele loca ii unitar. Dac activit ile trebuie s se desf oare în laboratoare cu izolare în costume speciale tip scafandru vor fi elaborate i aplicate practici i proceduri adi ionale care vor suplimenta prevederile descrise în C 5. 1. Trebuie îndeplinite toate cerin ele pentru biobazele cu nivelurile de biosiguran 1, 2 i 3. 2. Accesul trebuie s fie strict controlat; numai personalul desemnat de eful biobazei poate avea acces. 3. Nu trebuie permis activitatea individual ; trebuie aplicat regula accesului i lucrului în doi. 4. Personalul trebuie s fie foarte bine instruit în domeniul microbiologic i s fie avizat în privin a pericolelor implicate de munca sa i a precau iilor necesare. 5. Sectoarele destinate ad postirii animalelor infectate cu microorganisme din grupul de risc 4 trebuie s respecte acelea i criterii de securizare descrise i aplicate pentru laboratoarele înalt securizate, nivel de biosiguran 4. 6. Intrarea din sectorul curat în aria cu acces restric ionat ale biobazei se va face printr-o anticamer -sas dotat cu facilit i de schimbare a vestimenta iei i de du . 7. La începutul zilei de lucru, personalul biobazei va schimba hainele de strad cu echipament special de protec ie. La plecare, echipamentul de lucru va fi dezbr cat i autoclavat. Vestimenta ia de strad va fi reluat dup efectuarea prealabil a unui du . 8. Biobaza cu nivel 4 de biosiguran trebuie ventilat printr-un sistem de exhaustare prev zut cu filtre HEPA care asigur o presiune negativ în aria / incintele de risc (fluxul de aer este direc ionat centripet, c tre ariile de risc maxim). 9. Sistemul de ventila ie trebuie proiectat astfel încât s previn invers rile de sens ale fluxului de aer i presurizarea pozitiv în ariile de risc. 10. Schimbul de materiale dintre aria cu risc i restul facilit ii se va face printr-un autoclav cu dublu acces (transmural) având extremitatea curat într-o camer din afara ariei restric ionate. 11. Pentru transferul materialelor neautoclavabile, va fi prev zut o modalitate de acces cu sas având extremitatea curat într-o camer din afara ariei restric ionate. Materialele contaminate nu vor p r si aria de risc decât dup un tratament adecvat de inactivare / sterilizare. 12. Toate manipul rile de animale infectate cu microorganisme din grupul de risc 4 se vor efectua în condi iile prev zute pentru laboratorul de înalt securizare - cu nivel de biosiguran 4. 13. Toate animalele vor fi ad postite în izolatoare. 14. Materialele provenite din a ternutul animalelor i dejectele vor fi autoclavate înainte de a fi

evacuate din biobaz . 15. Personalul biobazei va fi supravegheat medical. 6.5. Nevertebratele Ca i în cazul vertebratelor, nivelul de biosiguran al biobazei va fi determinat de grupul de risc al agen ilor investiga i sau de rezultatul unei evalu ri a riscului. Nevertebratele folosite în scopuri experimentale în laboratoare sunt de obicei rezervoare sau vectori de patogeni, sau, a a cum se întâmpl în investiga iile ecologice i ambientale, pot fi infectate întâmpl tor cu patogeni ingera i odat cu hrana.

6. BIOBAZELE

În cazul unor artropode, în special al insectelor zbur toare sunt necesare urm toarele precau ii suplimentare. 1. Trebuie s se asigure înc peri separate pentru nevertebratele infectate i pentru cele care

nu sunt infectate. 2. Înc perile trebuie s poat fi închise etan atunci când se face dezinfec ia prin fumiga ie. 3. Trebuie s existe la îndemân spray-uri cu insecticide. 4. Trebuie s fie asigurate instala ii de r cire, pentru a reduce, acolo unde este necesar,

activitatea nevertebratelor. 5. Accesul în complex trebuie s se fac printr-o anticamer având u ile prev zute cu

capcane pentru insecte i ecrane de protec ie împotriva artropodelor. 6. Toate conductele de evacuare din sistemul de ventila ie i ferestrele care pot fi deschise

trebuie s fie prev zute cu ecrane de protec ie contra artropodelor. 7. Sifoanele de la chiuvete i cele din pardoseal nu trebuie l sate niciodat s se usuce

asigurând o”barier umed ” pentru a preveni evadarea nevertebratelor. 8. Toate de eurile trebuie decontaminate prin autoclavare, deoarece unele nevertebrate nu

sunt omorâte de dezinfectan i. 9. Trebuie s fie mentinut o eviden strict a num rului de forme larvare i adulte de

artropode zbur toare, târâtoare i s ritoare. 10. Containerele pentru c pu e i acarieni trebuie plasate în t vi cu ulei. 11. Insectele zbur toare infectate sau poten ial infectate trebuie s fie închise în cu ti cu plas

dubl . 12. Artropodele infectate sau poten ial infectate trebuie s fie manipulate pe platouri cu r cire

(care le „amor esc”), plasate la rândul lor în hote de biosiguran sau în izolatoare. Pentru informa ii suplimentare, consulta i referin ele bibliografice 3-6.

6. biobazele

1

7. Recomand ri pentru calificarea laboratorului/facilit ilor acestuia

Calificarea laboratorului/facilit ilor acestuia poate fi definit ca un proces sistematic de examinare i documentare, ce demonstreaz c elementele de structur ale laboratorului, precum i ale sistemelor i/sau componentelor de sistem au fost instalate, inspectate i testate din punctul de vedere al func ion rii în concordan cu standardele na ionale i interna ionale.

Laboratoarele concepute s corespund Nivelelor de biosiguran de la 1 la 4, au exigen e de calificare diferite cu nivel cresc tor de complexitate. Condi iile geografice i climaterice, cum ar fi umiditatea sau temperaturile extreme, pot de asemenea influen a structura laboratorului, i prin aceasta exigen ele de calificare ale acestuia. Odat cu încheierea procesului de calificare, componentele semnificative de structur i sistemele anex vor fi fost supuse oper rii în condi ii variate inclusiv de lucru în condi ii limit logic posibile, i abia dup aceea vor fi fost aprobate. Procesul de calificare i criteriile de acceptare vor trebui s fie stabilite înc din faza de concep ie a proiectului de construc ie sau renovare. Prin cunoa terea de la bun început a exigen elor calific rii, arhitec ii, inginerii, personalul îns rcinat cu siguran a i cu evaluarea s n t ii, precum i personalul laboratorului, vor putea în elege mai bine performan ele ce trebuie atinse de laboratorul în cauz . Procesul de calificare furnizeaz institu iei i comunit ii în cadrul c reia func ioneaz , un grad mai mare de încredere în faptul c elementele de structur , sistemele electrice, mecanice, de canalizare, sistemele de izolare i decontaminare precum i sistemele de securitate i alarm vor func iona dup cum au fost proiectate, asigurând manipularea securizat în laborator sau în biobaz a oric rui microorganism poten ial periculos. Activit ile de calificare se realizeaz în general înc din faza de proiectare, continuându-se în timpul construc iei i instal rii laboratorului i a facilit ilor acestuia, precum i în perioada de garan ie, care trebuie s acopere un an din momentul d rii în folosin .

Agentul ce realizeaz calificarea ac ioneaz ca un avocat pentru institu ia ce construie te sau renoveaz laboratorul i trebuie considerat ca un membru al echipei de concep ie, implicarea lui înc de la începutul concep iei proiectului fiind esen ial . În unele situa ii, institu ia poate ac iona ca propriul s u agent de calificare. În cazul unor facilit i de laborator mai complexe (Nivel de biosiguran 3 sau 4), institu ia poate apela la serviciile unui agent de calificare din afara institu iei, cu experien demonstrat în realizarea cu succes a calific rii laboratoarelor i biobazelor cu nivele complexe de biosiguran . Când se apeleaz la un agent independent de calificare, institu ia continu s r mân i ea un membru al echipei de calificare. Se recomand ca pe lâng agentul de calificare, din echip s fac parte i responsabilul cu siguran a de la nivelul institu iei, responsabilul de proiect, managerul programului i un reprezentant al serviciului tehnic de intre inere i interven ie. În continuare este prezentat o list a sistemelor laboratorului i a componentelor ce pot fi incluse în planul de calificare, pentru testarea func ion rii corelat cu gradul de securizare a facilit ilor ce urmeaz a fi construite sau renovate. Lista nu este exhaustiv . În mod evident, planul efectiv de calificare trebuie s reflecte complexitatea laboratorului vizat.

1. Sisteme de automatizare ce apar in cl dirii, incluzând posibilit ile de monitorizare i control de la distan

2. Sisteme electronice de supraveghere i detec ie

311

7. Recomand ri pentru calificarea laboratorului/facilit ilor acestuia

Calificarea laboratorului/facilit ilor acestuia poate fi definit ca un proces sistematic de examinare i documentare, ce demonstreaz c elementele de structur ale laboratorului, precum i ale sistemelor i/sau componentelor de sistem au fost instalate, inspectate i testate din punctul de vedere al func ion rii în concordan cu standardele na ionale i interna ionale.

Laboratoarele concepute s corespund Nivelelor de biosiguran de la 1 la 4, au exigen e de calificare diferite cu nivel cresc tor de complexitate. Condi iile geografice i climaterice, cum ar fi umiditatea sau temperaturile extreme, pot de asemenea influen a structura laboratorului, i prin aceasta exigen ele de calificare ale acestuia. Odat cu încheierea procesului de calificare, componentele semnificative de structur i sistemele anex vor fi fost supuse oper rii în condi ii variate inclusiv de lucru în condi ii limit logic posibile, i abia dup aceea vor fi fost aprobate. Procesul de calificare i criteriile de acceptare vor trebui s fie stabilite înc din faza de concep ie a proiectului de construc ie sau renovare. Prin cunoa terea de la bun început a exigen elor calific rii, arhitec ii, inginerii, personalul îns rcinat cu siguran a i cu evaluarea s n t ii, precum i personalul laboratorului, vor putea în elege mai bine performan ele ce trebuie atinse de laboratorul în cauz . Procesul de calificare furnizeaz institu iei i comunit ii în cadrul c reia func ioneaz , un grad mai mare de încredere în faptul c elementele de structur , sistemele electrice, mecanice, de canalizare, sistemele de izolare i decontaminare precum i sistemele de securitate i alarm vor func iona dup cum au fost proiectate, asigurând manipularea securizat în laborator sau în biobaz a oric rui microorganism poten ial periculos. Activit ile de calificare se realizeaz în general înc din faza de proiectare, continuându-se în timpul construc iei i instal rii laboratorului i a facilit ilor acestuia, precum i în perioada de garan ie, care trebuie s acopere un an din momentul d rii în folosin .

Agentul ce realizeaz calificarea ac ioneaz ca un avocat pentru institu ia ce construie te sau renoveaz laboratorul i trebuie considerat ca un membru al echipei de concep ie, implicarea lui înc de la începutul concep iei proiectului fiind esen ial . În unele situa ii, institu ia poate ac iona ca propriul s u agent de calificare. În cazul unor facilit i de laborator mai complexe (Nivel de biosiguran 3 sau 4), institu ia poate apela la serviciile unui agent de calificare din afara institu iei, cu experien demonstrat în realizarea cu succes a calific rii laboratoarelor i biobazelor cu nivele complexe de biosiguran . Când se apeleaz la un agent independent de calificare, institu ia continu s r mân i ea un membru al echipei de calificare. Se recomand ca pe lâng agentul de calificare, din echip s fac parte i responsabilul cu siguran a de la nivelul institu iei, responsabilul de proiect, managerul programului i un reprezentant al serviciului tehnic de intre inere i interven ie. În continuare este prezentat o list a sistemelor laboratorului i a componentelor ce pot fi incluse în planul de calificare, pentru testarea func ion rii corelat cu gradul de securizare a facilit ilor ce urmeaz a fi construite sau renovate. Lista nu este exhaustiv . În mod evident, planul efectiv de calificare trebuie s reflecte complexitatea laboratorului vizat.

1. Sisteme de automatizare ce apar in cl dirii, incluzând posibilit ile de monitorizare i control de la distan

2. Sisteme electronice de supraveghere i detec ie

32

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

3. Încuietori electronice de securitate i dispozitive de recunoa tere 4. Sisteme de înc lzire, ventila ie (alimentare i evacuare) i instala ii de aer condi ionat 5. Sisteme de filtrare HEPA 6. Sisteme de decontaminare a filtrelor HEPA 7. Sisteme de control ale înc lzirii, ventila iei, aerului condi ionat, evacu rii aerului i al

sas-urilor 8. Etan eitatea vanelor/robine ilor de aer 9. Sisteme de frig ale laboratorului 10. Generatoare de abur i ap cald 11. Sisteme de protec ie i alarm contra incendiilor 12. Sisteme de prevenire a reful rii apelor uzate 13. Sisteme de tratare a apei (ex. revers-osmoza, distilarea apei) 14. Sisteme de tratare i neutralizare a lichidelor rezultate din activit i specifice 15. Sisteme de canalizare 16. Sisteme de decontaminare chimic 17. Sistem de asigurare cu diverse gaze utilizate în laborator 18. Sisteme de respira ie autonom 19. Sisteme de aer tehnic (vid, aer comprimat etc.) 20. Verificarea diferen elor de presiune în laboratoare i în zonele adiacente 21. Re elele informatice locale i sistemele de date computerizate 22. Asigurarea cu electricitate din re ea 23. Surse alternative de electricitate pentru situa ii de avarie 24. Surse neîntreruptibile de electricitate (UPS) 25. Sisteme de iluminare în caz de avarie/urgen 26. Semnalizarea luminoas a ie irilor de urgen 27. Sisteme de etan are ac ionate electric i mecanic 28. Re eaua telefonic 29. Sistemul de control al interbloc rii u ilor sas-urilor 30. Etan eizarea u ilor 31. Etan eizarea ferestrelor i vizoarelor de siguran 32. Ie iri de urgen prin penetrarea barierelor 33. Verificarea integrit ii structurale a pavimentelor, pere ilor i tavanelor 34. Verificarea integrit ii straturilor protectoare ale pavimentelor, pere ilor i tavanelor 35. Func ionarea sistemelor de izolare i presurizare ale spa iilor ce înconjoar laboratorul

înalt securizat - Nivel de biosiguran 4 36. Hote de biosiguran 37. Autoclave 38. Sisteme de azot lichid i alarmele aferente 39. Sisteme de detectare a scurgerilor de ap (ex. în cazul inund rii zonelor securizate) 40. Du uri de decontaminare i sisteme chimice adi ionale 41. Dispozitive de sp lare a cu tilor animalelor i de neutralizare a efluen ilor 42. Managementul de eurilor

8. Recomand ri pentru certificarea laboratorului/facilit ilor acestuia

Laboratoarele reprezint un mediu complex i dinamic. În zilele noastre, laboratoarele de cercet ri biomedicale i laboratoarele de diagnostic medical i cele de s n tate public trebuie s se adapteze cu rapiditate la continua cre tere a necesit ilor de s n tate ale popula iei i presiunilor acesteia. Un exemplu în acest sens este reprezentat de necesitatea ajust rii priorit ilor laboratoarelor astfel încât acestea s fac fa provoc rilor reprezentate de bolile infec ioase emergente si reemergente. Pentru a se asigura c acest proces de adaptare i men inere se realizeaz prompt i de o manier corespunz toare i sigur , atât laboratoarele

de cercet ri cât i cele medicale trebuie certificate cu regularitate. Certificarea laboratoarelor ajut la garantarea faptului c :

1. Se exercit un control tehnic corespunz tor iar func ionarea este în concordan cu caracteristicile proiectate

2. Exist i se aplic un control administrativ adecvat al spa iilor i protocoalelor specifice 3. Echipamentul de protec ie personal este corespunz tor cu activit ile desf urate 4. Decontaminarea reziduurilor i materialelor a fost conceput corespunz tor i se aplic

proceduri corecte de tratare i manipulare a de eurilor 5. Se aplica proceduri corecte pentru siguran a general a laboratorului, incluzând

siguran a fizic , electric i chimic .

Certificarea laboratoarelor difer de activit ile de calificare a laboratoarelor (Capitolul 7) în câteva direc ii importante. Certificarea laboratoarelor este un proces sistematic de examinare a tuturor caracteristicilor i proceselor cu relevan pentru siguran a laboratorului (control tehnic, echipament de protec ie individual i control administrativ). Sunt de asemenea examinate practicile i procedurile de biosiguran . Certificarea laboratorului este o activitate continu de men inere a calit ii i siguran ei, care se desf oar planificat. Activit ile de certificare a laboratoarelor pot fi conduse de personal adecvat instruit i de c tre speciali ti din domeniul s n t ii i biosiguran ei. Institu iile pot angaja personal cu preg tire corespunz toare pentru efectuarea de audituri, activit i de supraveghere i inspec ie (ace ti termeni pot fi similari) asociate cu procesul de certificare. Institu iile pot lua în considerare sau li se poate solicita s angajeze ter i care s furnizeze aceste servicii. Laboratoarele de cercet ri biomedicale i cele medicale pot dezvolta instrumente de auditare, supraveghere sau inspec ie pentru a asigura consisten a procesului de certificare. Aceste instrumente trebuie s fie suficient de flexibile pentru a permite existen a diferen elor fizice i procedurale dintre laboratoare, rezultate din tipul de activitate pe care o desf oar fiecare laborator, dar în acela i timp s ofere o abordare unitar în cadrul institu iei. Trebuie acordat aten ie faptului ca aceste instrumente s fie folosite numai de c tre un personal instruit corespunz tor, precum i faptului c ele nu reprezint un substitut pentru evaluarea profesional a biosiguran ei. Exemple ale unor asemenea instrumente sunt prezentate în Tabelele 5-7. Informa iile rezultate în urma auditului, supravegherii sau inspec iei trebuie discutate cu personalul laboratorului i cu conducerea. Se stabilesc responsabilit i individuale pentru a se garanta c se aplic ac iuni corective pentru toate deficien ele identificate în procesul de audit. Certificarea laboratorului nu se va acorda i laboratorul nu va fi declarat func ional pân când nu vor fi fost tratate corespunz tor toate deficien ele identificate.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

33

8. Recomand ri pentru certificarea laboratorului/facilit ilor acestuia

Laboratoarele reprezint un mediu complex i dinamic. În zilele noastre, laboratoarele de cercet ri biomedicale i laboratoarele de diagnostic medical i cele de s n tate public trebuie s se adapteze cu rapiditate la continua cre tere a necesit ilor de s n tate ale popula iei i presiunilor acesteia. Un exemplu în acest sens este reprezentat de necesitatea ajust rii priorit ilor laboratoarelor astfel încât acestea s fac fa provoc rilor reprezentate de bolile infec ioase emergente si reemergente. Pentru a se asigura c acest proces de adaptare i men inere se realizeaz prompt i de o manier corespunz toare i sigur , atât laboratoarele

de cercet ri cât i cele medicale trebuie certificate cu regularitate. Certificarea laboratoarelor ajut la garantarea faptului c :

1. Se exercit un control tehnic corespunz tor iar func ionarea este în concordan cu caracteristicile proiectate

2. Exist i se aplic un control administrativ adecvat al spa iilor i protocoalelor specifice 3. Echipamentul de protec ie personal este corespunz tor cu activit ile desf urate 4. Decontaminarea reziduurilor i materialelor a fost conceput corespunz tor i se aplic

proceduri corecte de tratare i manipulare a de eurilor 5. Se aplica proceduri corecte pentru siguran a general a laboratorului, incluzând

siguran a fizic , electric i chimic .

Certificarea laboratoarelor difer de activit ile de calificare a laboratoarelor (Capitolul 7) în câteva direc ii importante. Certificarea laboratoarelor este un proces sistematic de examinare a tuturor caracteristicilor i proceselor cu relevan pentru siguran a laboratorului (control tehnic, echipament de protec ie individual i control administrativ). Sunt de asemenea examinate practicile i procedurile de biosiguran . Certificarea laboratorului este o activitate continu de men inere a calit ii i siguran ei, care se desf oar planificat. Activit ile de certificare a laboratoarelor pot fi conduse de personal adecvat instruit i de c tre speciali ti din domeniul s n t ii i biosiguran ei. Institu iile pot angaja personal cu preg tire corespunz toare pentru efectuarea de audituri, activit i de supraveghere i inspec ie (ace ti termeni pot fi similari) asociate cu procesul de certificare. Institu iile pot lua în considerare sau li se poate solicita s angajeze ter i care s furnizeze aceste servicii. Laboratoarele de cercet ri biomedicale i cele medicale pot dezvolta instrumente de auditare, supraveghere sau inspec ie pentru a asigura consisten a procesului de certificare. Aceste instrumente trebuie s fie suficient de flexibile pentru a permite existen a diferen elor fizice i procedurale dintre laboratoare, rezultate din tipul de activitate pe care o desf oar fiecare laborator, dar în acela i timp s ofere o abordare unitar în cadrul institu iei. Trebuie acordat aten ie faptului ca aceste instrumente s fie folosite numai de c tre un personal instruit corespunz tor, precum i faptului c ele nu reprezint un substitut pentru evaluarea profesional a biosiguran ei. Exemple ale unor asemenea instrumente sunt prezentate în Tabelele 5-7. Informa iile rezultate în urma auditului, supravegherii sau inspec iei trebuie discutate cu personalul laboratorului i cu conducerea. Se stabilesc responsabilit i individuale pentru a se garanta c se aplic ac iuni corective pentru toate deficien ele identificate în procesul de audit. Certificarea laboratorului nu se va acorda i laboratorul nu va fi declarat func ional pân când nu vor fi fost tratate corespunz tor toate deficien ele identificate.

34

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Complexitatea opera iilor laboratorului cu Nivel de biosiguran 4 dep e te scopul acestui ghid. Pentru mai multe detalii i informa ii, se poate consulta Programul O.M.S. de Biosiguran 1 (vezi de asemenea Anexa 3).

(1)WHO Biosafety programme, Department of Communicable Disease surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva, Switzerland (http://www.who.int/csr/)

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

3

Tabel 5. Laboratorul de baz – Nivel de Biosiguran 1. Chestionar pentru evaluarea biosiguran ei Loca ie laborator: Data:

ef Laborator: Element evaluat Da Nu NA Observa ii Laborator Semnalizare adecvat pentru sursele de UV, laser, surse de radioactivitate,etc

Ghid de Biosiguran adecvat, accesibil i aplicat efectiv

Inscrip ionare/marcare corect a echipamentelor: risc infec ios, radioactivitate, toxicitate

Proiectarea laboratorului Conceput pentru a fi u or de cur at Comutator alternativ cu lumina pentru sursele de UV din înc peri, accesibil i din exterior

Fixarea solid a tuturor etajerelor / rafturilor

Blaturile meselor sunt impermeabile pentru ap i rezistente la acizi, baze, solven i organici i temperaturi ridicate

Iluminare adecvat Existen a unor spa ii de depozitare adecvate i corect utilizate

Cilindri cu gaze To i cilindrii cu gaze sunt p stra i în condi ii de siguran

Cilindrii de rezerv sunt p stra i cu capacele de siguran montate

Gazele asfixiante i/sau periculoase sunt utilizate doar în incinte cu ventila ie suplimentar

Prezen a în laborator de cilindri cu gaze supranumerari fa de necesit i i/sau cilindri goli i

Substan e chimice Substan ele chimice inflamabile sunt depozitate în înc peri special destinate acestora

Substan ele generatoare de peroxizi sunt inscrip ionate cu data intr rii i data deschiderii

Substan ele chimice sunt p strate separat, pe categorii

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

35

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Complexitatea opera iilor laboratorului cu Nivel de biosiguran 4 dep e te scopul acestui ghid. Pentru mai multe detalii i informa ii, se poate consulta Programul O.M.S. de Biosiguran 1 (vezi de asemenea Anexa 3).

(1)WHO Biosafety programme, Department of Communicable Disease surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva, Switzerland (http://www.who.int/csr/)

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

3

Tabel 5. Laboratorul de baz – Nivel de Biosiguran 1. Chestionar pentru evaluarea biosiguran ei Loca ie laborator: Data:

ef Laborator: Element evaluat Da Nu NA Observa ii Laborator Semnalizare adecvat pentru sursele de UV, laser, surse de radioactivitate,etc

Ghid de Biosiguran adecvat, accesibil i aplicat efectiv

Inscrip ionare/marcare corect a echipamentelor: risc infec ios, radioactivitate, toxicitate

Proiectarea laboratorului Conceput pentru a fi u or de cur at Comutator alternativ cu lumina pentru sursele de UV din înc peri, accesibil i din exterior

Fixarea solid a tuturor etajerelor / rafturilor

Blaturile meselor sunt impermeabile pentru ap i rezistente la acizi, baze, solven i organici i temperaturi ridicate

Iluminare adecvat Existen a unor spa ii de depozitare adecvate i corect utilizate

Cilindri cu gaze To i cilindrii cu gaze sunt p stra i în condi ii de siguran

Cilindrii de rezerv sunt p stra i cu capacele de siguran montate

Gazele asfixiante i/sau periculoase sunt utilizate doar în incinte cu ventila ie suplimentar

Prezen a în laborator de cilindri cu gaze supranumerari fa de necesit i i/sau cilindri goli i

Substan e chimice Substan ele chimice inflamabile sunt depozitate în înc peri special destinate acestora

Substan ele generatoare de peroxizi sunt inscrip ionate cu data intr rii i data deschiderii

Substan ele chimice sunt p strate separat, pe categorii

8. recomandări pentru certificarea laboratorului/facilităţilor acestuia

36

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Substan ele chimice periculoase sunt depozitate la un nivel superior nivelului ochilor.

Existen a de substan e chimice depozitate pe pardoseal

Existen a de containere cu substan e chimice neacoperite

Toate solu iile sunt etichetate corect ? Se folosesc termometre cu mercur ? Frigidere / congelatoare/ camere frigorifice

Sunt prezente în ele alimente pentru consum uman

Materialele inflamabile se afl numai în unit i echipate anti-deflagra ie

Prezen a etichetelor externe de avertizare pe echipamentele care con in substan e carcinogene, radioactive, toxice, i/sau elemente care implic pericol biologic.

Camerele frigorifice sunt prev zute cu dispozitive de siguran care s permit deschiderea u ilor din interior

Echipament electric Prezen a de cabluri prelungitoare între echipament i priz

Prize i aparate cu împ mântare i polaritate corecte

Existen a de conect ri electrice în apropierea chiuvetelor, sub du uri, etc

Existen a de echipamente cu cabluri electrice care prezint semne de deteriorare

Existen a de prize sau conductori electrici suprasolicita i

Existen a de cabluri electrice montate pe pardoseal

Existen a de siguran e electrice adecvate în circuite

Prizele electrice plasate lâng surse de ap respect reglement rile na ionale

Existen a de cabluri electrice cu împ mântare

Existen a de surse de înc lzire electrice mobile în înc peri

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Echipament de protec ie individual pentru personal

Posibilitatea efectu rii lavajului ocular în laborator

Existen a du urilor de siguran Echipament de protec ie individual disponibil : m nu i, halate, ochelari

Purtarea corect a echipamentului de protec ie (halate, or uri, bonet , etc)

Echipamentul de protec ie individual nu este purtat în afara laboratorului

Existen a echipamentului de protec ie individual pentru activitatea de stocaj criogenic

Managementul de eurilor Existen a de indicii care probeaz depozitarea incorect a de eurilor

De eurile sunt sortate i depozitate în containere separate ?

Existen a de containere cu de euri chimice etichetate, marcate, datate i p strate închise

Containerele cu de euri chimice sunt manipulate i depozitate corect ?

Containerele pentru obiecte în ep toare/t ietoare sunt utilizate i îndep rtate în mod corect ?

Pardoseala nu prezint urme de de euri Procedurile de îndep rtare a de eurilor sunt afi ate în laborator

Programe de siguran i s n tate ocupa ional

S-a f cut comunicarea riscului? Asigurarea protec iei c ilor respiratorii Asigurarea protec iei auzului Monitorizarea formaldehidei Monitorizarea etilen dioxidului Monitorizarea gazelor anestezice Controale tehnice generale Fluxul de aer din laborator nu este orientat c tre celelalte sectoare de activitate, coridoare, oficiu, vestiar, birouri

Exist chiuvete i sifoane de pardoseal ce permit refularea aerului din canalizare ?

Sunt disponibile chiuvete pentru sp larea mâinilor oriunde trebuie ?

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

37

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Substan ele chimice periculoase sunt depozitate la un nivel superior nivelului ochilor.

Existen a de substan e chimice depozitate pe pardoseal

Existen a de containere cu substan e chimice neacoperite

Toate solu iile sunt etichetate corect ? Se folosesc termometre cu mercur ? Frigidere / congelatoare/ camere frigorifice

Sunt prezente în ele alimente pentru consum uman

Materialele inflamabile se afl numai în unit i echipate anti-deflagra ie

Prezen a etichetelor externe de avertizare pe echipamentele care con in substan e carcinogene, radioactive, toxice, i/sau elemente care implic pericol biologic.

Camerele frigorifice sunt prev zute cu dispozitive de siguran care s permit deschiderea u ilor din interior

Echipament electric Prezen a de cabluri prelungitoare între echipament i priz

Prize i aparate cu împ mântare i polaritate corecte

Existen a de conect ri electrice în apropierea chiuvetelor, sub du uri, etc

Existen a de echipamente cu cabluri electrice care prezint semne de deteriorare

Existen a de prize sau conductori electrici suprasolicita i

Existen a de cabluri electrice montate pe pardoseal

Existen a de siguran e electrice adecvate în circuite

Prizele electrice plasate lâng surse de ap respect reglement rile na ionale

Existen a de cabluri electrice cu împ mântare

Existen a de surse de înc lzire electrice mobile în înc peri

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Echipament de protec ie individual pentru personal

Posibilitatea efectu rii lavajului ocular în laborator

Existen a du urilor de siguran Echipament de protec ie individual disponibil : m nu i, halate, ochelari

Purtarea corect a echipamentului de protec ie (halate, or uri, bonet , etc)

Echipamentul de protec ie individual nu este purtat în afara laboratorului

Existen a echipamentului de protec ie individual pentru activitatea de stocaj criogenic

Managementul de eurilor Existen a de indicii care probeaz depozitarea incorect a de eurilor

De eurile sunt sortate i depozitate în containere separate ?

Existen a de containere cu de euri chimice etichetate, marcate, datate i p strate închise

Containerele cu de euri chimice sunt manipulate i depozitate corect ?

Containerele pentru obiecte în ep toare/t ietoare sunt utilizate i îndep rtate în mod corect ?

Pardoseala nu prezint urme de de euri Procedurile de îndep rtare a de eurilor sunt afi ate în laborator

Programe de siguran i s n tate ocupa ional

S-a f cut comunicarea riscului? Asigurarea protec iei c ilor respiratorii Asigurarea protec iei auzului Monitorizarea formaldehidei Monitorizarea etilen dioxidului Monitorizarea gazelor anestezice Controale tehnice generale Fluxul de aer din laborator nu este orientat c tre celelalte sectoare de activitate, coridoare, oficiu, vestiar, birouri

Exist chiuvete i sifoane de pardoseal ce permit refularea aerului din canalizare ?

Sunt disponibile chiuvete pentru sp larea mâinilor oriunde trebuie ?

8. recomandări pentru certificarea laboratorului/facilităţilor acestuia

38

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Exist componente mobile neprotejate ale echipamentelor ?

Instala ia de vid este prev zut cu filtre i dispozitive care impiedic rupturile de

vid (capcane de vid) la nivelul meselor de lucru ?

Exist pericol de refluare în re eaua de alimentare cu ap ?

Existen a unor echipamente de distilare a apei în bun stare de func ionare

Program activ i efectiv de control al roz toarelor i artropodelor

Practici i proceduri generale Se p streaz alimente pentru consumul uman în aria laboratorului ?

Cuptoarele cu microunde din laborator sunt în mod clar etichetate: „Doar pentru uz de laborator. Este interzis prepararea alimentelor!”

Consumul de alimente i b uturi, fumatul, aplicarea de cosmetice în incinta laboratorului

Recipientele de sticl aflate sub presiune sunt protejate

Este interzis pipetarea cu gura Exist i sunt folosite dispozitive mecanice de pipetare

Îmbr c mintea de protec ie pentru laborator este p strat separat de îmbr c mintea de strad

Gospod rirea general a laboratorului Existen a unor recipiente de sticl p strate pe pardoseal

Se constat erori evidente poten ial periculoase

Existen a unor materiale absorbante curate disponibile la posturile de lucru

Cioburile de sticl sunt manipulate cu mijloace mecanice: perie, f ra , pens

Protec ia împotriva incendiilor Capetele de stropire (sprinklere) sunt libere i degajate

Deschiderile din tavan, paviment, pere i sunt l sate libere

Exist cabluri sau tubulaturi care trec prin spa iul deschiderii u ilor

L ime minim de 1m a u ilor laboratorului

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Depozitare de materiale peste conducte, hidran i sau instala ia de semnalizare luminoas

Depozitarea în laborator a unor substan e inflamabile în exces

B i termostatate Existen a unor sisteme de oprire automat în caz de nivel prea sc zut al apei i/sau supraînc lzire

Confec ionate din materiale necombustibile

Data auditului:..........................

Nume, prenume auditor .................................................................. Semn tura ..................................................................

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

39

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Exist componente mobile neprotejate ale echipamentelor ?

Instala ia de vid este prev zut cu filtre i dispozitive care impiedic rupturile de

vid (capcane de vid) la nivelul meselor de lucru ?

Exist pericol de refluare în re eaua de alimentare cu ap ?

Existen a unor echipamente de distilare a apei în bun stare de func ionare

Program activ i efectiv de control al roz toarelor i artropodelor

Practici i proceduri generale Se p streaz alimente pentru consumul uman în aria laboratorului ?

Cuptoarele cu microunde din laborator sunt în mod clar etichetate: „Doar pentru uz de laborator. Este interzis prepararea alimentelor!”

Consumul de alimente i b uturi, fumatul, aplicarea de cosmetice în incinta laboratorului

Recipientele de sticl aflate sub presiune sunt protejate

Este interzis pipetarea cu gura Exist i sunt folosite dispozitive mecanice de pipetare

Îmbr c mintea de protec ie pentru laborator este p strat separat de îmbr c mintea de strad

Gospod rirea general a laboratorului Existen a unor recipiente de sticl p strate pe pardoseal

Se constat erori evidente poten ial periculoase

Existen a unor materiale absorbante curate disponibile la posturile de lucru

Cioburile de sticl sunt manipulate cu mijloace mecanice: perie, f ra , pens

Protec ia împotriva incendiilor Capetele de stropire (sprinklere) sunt libere i degajate

Deschiderile din tavan, paviment, pere i sunt l sate libere

Exist cabluri sau tubulaturi care trec prin spa iul deschiderii u ilor

L ime minim de 1m a u ilor laboratorului

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Depozitare de materiale peste conducte, hidran i sau instala ia de semnalizare luminoas

Depozitarea în laborator a unor substan e inflamabile în exces

B i termostatate Existen a unor sisteme de oprire automat în caz de nivel prea sc zut al apei i/sau supraînc lzire

Confec ionate din materiale necombustibile

Data auditului:..........................

Nume, prenume auditor .................................................................. Semn tura ..................................................................

8. recomandări pentru certificarea laboratorului/facilităţilor acestuia

40

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Tabelul 6. Laboratorul de baz – Nivel de Biosiguran 2. Chestionar pentru evaluarea Biosiguran ei Acest formular se folose te înso it obligatoriu de formularul pentru evaluarea biosiguran ei în Laboratorul de baz - Nivel de Biosiguran 1 (vezi Tabelul 5) Loca ie laborator: Data:

ef Laborator:

Laboratorul Acces limitat / restric ionat. Permisiune de a intra doar pentru personalul laboratorului

Acces limitat doar pentru personalul avizat asupra tuturor pericolelor poten iale

Sigla de Pericol biologic este afi at în mod corespunz tor pe u a laboratorului

- Sigla este inso it de înscrierea unor informa ii precise i actuale

- Sigla i informa iile sunt lizibile i nedeteriorate

Toate u ile sunt men inute închise Decontaminarea Decontaminan ii utiliza i sunt activi asupra agen ilor microbieni manipula i în laborator

Toate accidentele i împr tierile (stropiri, devers ri) care implic material infec ios sunt raportate efului de laborator

Folosirea unor decontaminanti adecva i pentru neutralizarea materialului infec ios împr tiat

Suprafe ele de lucru sunt decontaminate înainte i dup fiecare procedur , zilnic i dup fiecare împr tiere accidental

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Hota de Biosiguran (HSB) Certificare în ultimele 12 luni Suprafa a HSB este cur at cu un dezinfectant adecvat dup fiecare utilizare

Grila frontal i filtrele de exhaustare sunt l sate libere

Loca ie: Marc : Tip: Serie Nr.:

Se utilizeaz flac r deschis în interiorul hotei

Liniile de vacuum sunt echipate cu filtre în serie i cu capcane cu dezinfectant

Performan ele HSB sunt afectate de amplasarea hotei sau de curen i de aer

HSB este utilizat ori de câte ori exist riscul poten ial de formare a aerosolilor

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Manipularea de eurilor contaminate Containerele pentru de euri poten ial infec ioase sunt folosite corect

Containerele pentru de euri poten ial infec ioase nu sunt umplute pân la refuz

Containerele pentru de euri poten ial infec ioase sunt corect etichetate i închise

Culturile i de eurile obi nuite sunt decontaminate corect înainte de evacuare

Materialele care se decontamineaz în afara laboratorului sunt transportate în containere etan e,închise i rezistente, în concordan cu procedurile locale i reglement rile na ionale

De eurile mixte sunt decontaminate din punct de vedere biologic înainte de a fi eliminate ca de euri chimice i/sau radiologice

Protec ia personalului Personalul laboratorului este informat periodic asupra imuniz rilor/test rilor corespunz toare agen ilor microbieni manipula i

Contactarea unor servicii medicale adecvate pentru examene de bilan periodic, supraveghere i tratament pentru expunerile profesionale

Materialele i echipamentele contaminate biologic se manipuleaz cu m nu i

Protec ia fe ei ori de câte ori se lucreaz cu material contaminat biologic în afara hotelor de biosiguran

Sp larea mâinilor : - dup îndep rtarea m nu ilor - dup lucrul cu agen i infec io i - înainte de a p r si laboratorul

Sunt disponibili agen i antimicrobieni pentru un prim ajutor prompt

Practici Utilizarea HSB ori de câte ori exist riscul poten ial de a fi genera i aerosoli, respectiv împr tieri accidentale

Existen a unui ghid de biosiguran corect elaborat i aplicat

Personalul cite te, revede (cel pu in anual) i aplic instruc iunile privind practicile i procedurile de laborator, inclusiv pe cele cuprinse în ghidul de biosiguran

Procedurile sunt aplicate în practic astfel încât s se reduc la minimum formarea de aerosoli i/sau de dispersii accidentale

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

41

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Tabelul 6. Laboratorul de baz – Nivel de Biosiguran 2. Chestionar pentru evaluarea Biosiguran ei Acest formular se folose te înso it obligatoriu de formularul pentru evaluarea biosiguran ei în Laboratorul de baz - Nivel de Biosiguran 1 (vezi Tabelul 5) Loca ie laborator: Data:

ef Laborator:

Laboratorul Acces limitat / restric ionat. Permisiune de a intra doar pentru personalul laboratorului

Acces limitat doar pentru personalul avizat asupra tuturor pericolelor poten iale

Sigla de Pericol biologic este afi at în mod corespunz tor pe u a laboratorului

- Sigla este inso it de înscrierea unor informa ii precise i actuale

- Sigla i informa iile sunt lizibile i nedeteriorate

Toate u ile sunt men inute închise Decontaminarea Decontaminan ii utiliza i sunt activi asupra agen ilor microbieni manipula i în laborator

Toate accidentele i împr tierile (stropiri, devers ri) care implic material infec ios sunt raportate efului de laborator

Folosirea unor decontaminanti adecva i pentru neutralizarea materialului infec ios împr tiat

Suprafe ele de lucru sunt decontaminate înainte i dup fiecare procedur , zilnic i dup fiecare împr tiere accidental

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Hota de Biosiguran (HSB) Certificare în ultimele 12 luni Suprafa a HSB este cur at cu un dezinfectant adecvat dup fiecare utilizare

Grila frontal i filtrele de exhaustare sunt l sate libere

Loca ie: Marc : Tip: Serie Nr.:

Se utilizeaz flac r deschis în interiorul hotei

Liniile de vacuum sunt echipate cu filtre în serie i cu capcane cu dezinfectant

Performan ele HSB sunt afectate de amplasarea hotei sau de curen i de aer

HSB este utilizat ori de câte ori exist riscul poten ial de formare a aerosolilor

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Manipularea de eurilor contaminate Containerele pentru de euri poten ial infec ioase sunt folosite corect

Containerele pentru de euri poten ial infec ioase nu sunt umplute pân la refuz

Containerele pentru de euri poten ial infec ioase sunt corect etichetate i închise

Culturile i de eurile obi nuite sunt decontaminate corect înainte de evacuare

Materialele care se decontamineaz în afara laboratorului sunt transportate în containere etan e,închise i rezistente, în concordan cu procedurile locale i reglement rile na ionale

De eurile mixte sunt decontaminate din punct de vedere biologic înainte de a fi eliminate ca de euri chimice i/sau radiologice

Protec ia personalului Personalul laboratorului este informat periodic asupra imuniz rilor/test rilor corespunz toare agen ilor microbieni manipula i

Contactarea unor servicii medicale adecvate pentru examene de bilan periodic, supraveghere i tratament pentru expunerile profesionale

Materialele i echipamentele contaminate biologic se manipuleaz cu m nu i

Protec ia fe ei ori de câte ori se lucreaz cu material contaminat biologic în afara hotelor de biosiguran

Sp larea mâinilor : - dup îndep rtarea m nu ilor - dup lucrul cu agen i infec io i - înainte de a p r si laboratorul

Sunt disponibili agen i antimicrobieni pentru un prim ajutor prompt

Practici Utilizarea HSB ori de câte ori exist riscul poten ial de a fi genera i aerosoli, respectiv împr tieri accidentale

Existen a unui ghid de biosiguran corect elaborat i aplicat

Personalul cite te, revede (cel pu in anual) i aplic instruc iunile privind practicile i procedurile de laborator, inclusiv pe cele cuprinse în ghidul de biosiguran

Procedurile sunt aplicate în practic astfel încât s se reduc la minimum formarea de aerosoli i/sau de dispersii accidentale

8. recomandări pentru certificarea laboratorului/facilităţilor acestuia

42

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Pentru agen i infec io i se utilizeaz seringi de unic utilizare i/sau seringi cu ac nedeta abil

Cupele i rotoarele de centrifug se deschid numai în HSB

Probele biologice cu risc infec ios sunt transportate în afara HSB în containere autorizate i în acord cu reglement rile de transport

Facilit i Exist chiuvete pentru sp larea mâinilor lâng ie irea din laborator

Nume, prenume auditor Data auditului :...................... .................................................................. Semn tura ..................................................................

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Tabel 7. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguran 3. Chestionar pentru evaluarea biosiguran ei Acest formular se foloseste înso it obligatoriu de formularele pentru evaluarea biosiguran ei în Laboratoarele de baz - Nivel de Biosiguran 1 i 2 (Vezi Tabelele 5 i 6)

Loca ie laborator: Data:

ef laborator

Element evaluat Da Nu N/A Observa ii Facilit i Laboratorul este separat de circula ia nerestric ionat din restul cl dirii

Accesul controlat în laborator se face printr-o anticamer ale c rei u i se închid automat, fiind interconectate (nu se poate deschide decât o singur u la un moment dat)

Toate c ile de acces în laborator se pot închide etan pentru decontaminare

Aerul exhaustat nu este recirculat i este evacuat în exterior la distan de spa ii locuite

Exist un sistem de ventila ie controlat pentru monitorizarea direc ion rii fluxului de aer

Protec ia personalului In laborator se poart halate închise la spate Echipamentul individual de protec ie este purtat doar în incinta laboratorului

Sunt disponibile chiuvete cu robinete automate sau manevrabile cu ajutorul pedalei / cotului

Protec ia mâinilor Sunt purtate câte dou perechi de m nu i atunci când se manipuleaz material contaminat biologic, echipament poten ial contaminat i la cur enia suprafe elor de lucru

Protec ia respiratorie Mijloace de protec ie respiratorie sunt purtate de întreg personalul atunci când aerosolii nu sunt re inu i în siguran de HSB

Practici Asigurarea protec iei mucoaselor atunci când se lucreaz cu material infec ios în afara HSB

Personalul este instruit asupra pericolelor asociate cu manipularea anumitor agen i microbieni

Personalului i se impune s citeasc i s urmeze toate instruc iunile privitoare la practicile i procedurile din laborator, inclusiv cele din ghidul de biosiguran

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

43

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Element evaluat Da Nu NA Observa ii Pentru agen i infec io i se utilizeaz seringi de unic utilizare i/sau seringi cu ac nedeta abil

Cupele i rotoarele de centrifug se deschid numai în HSB

Probele biologice cu risc infec ios sunt transportate în afara HSB în containere autorizate i în acord cu reglement rile de transport

Facilit i Exist chiuvete pentru sp larea mâinilor lâng ie irea din laborator

Nume, prenume auditor Data auditului :...................... .................................................................. Semn tura ..................................................................

8. RECOMAND RI PENTRU CERTIFICAREA LABORATORULUI/FACILIT ILOR ACESTUIA

Tabel 7. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguran 3. Chestionar pentru evaluarea biosiguran ei Acest formular se foloseste înso it obligatoriu de formularele pentru evaluarea biosiguran ei în Laboratoarele de baz - Nivel de Biosiguran 1 i 2 (Vezi Tabelele 5 i 6)

Loca ie laborator: Data:

ef laborator

Element evaluat Da Nu N/A Observa ii Facilit i Laboratorul este separat de circula ia nerestric ionat din restul cl dirii

Accesul controlat în laborator se face printr-o anticamer ale c rei u i se închid automat, fiind interconectate (nu se poate deschide decât o singur u la un moment dat)

Toate c ile de acces în laborator se pot închide etan pentru decontaminare

Aerul exhaustat nu este recirculat i este evacuat în exterior la distan de spa ii locuite

Exist un sistem de ventila ie controlat pentru monitorizarea direc ion rii fluxului de aer

Protec ia personalului In laborator se poart halate închise la spate Echipamentul individual de protec ie este purtat doar în incinta laboratorului

Sunt disponibile chiuvete cu robinete automate sau manevrabile cu ajutorul pedalei / cotului

Protec ia mâinilor Sunt purtate câte dou perechi de m nu i atunci când se manipuleaz material contaminat biologic, echipament poten ial contaminat i la cur enia suprafe elor de lucru

Protec ia respiratorie Mijloace de protec ie respiratorie sunt purtate de întreg personalul atunci când aerosolii nu sunt re inu i în siguran de HSB

Practici Asigurarea protec iei mucoaselor atunci când se lucreaz cu material infec ios în afara HSB

Personalul este instruit asupra pericolelor asociate cu manipularea anumitor agen i microbieni

Personalului i se impune s citeasc i s urmeze toate instruc iunile privitoare la practicile i procedurile din laborator, inclusiv cele din ghidul de biosiguran

8. recomandări pentru certificarea laboratorului/facilităţilor acestuia

44

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Data auditului:..........................

Nume, prenume auditor.............................................. Semn tura...................................................................

Element evaluat Da Nu N/A Observa ii Personalul este instruit anual i ori de câte ori apar modific ri ale procedurilor

Toate de eurile contaminate microbian sunt autoclavate înainte de a fi îndep rtate

9. Conceptul de biosecuritate în laborator

Ghidurile privind biosiguran a în laborator s-au concentrat în mod traditional pe formularea de recomand ri generale pentru protejarea celor care lucreaz în laborator. Aceste ghiduri subliniau rolul practicilor corecte microbiologice, al echipamentelor de securizare, al unor facilit i concepute, utilizate i între inute corespunz tor, al m surilor administrative pentru reducerea riscului de accidente sau îmboln virii personalului. Ca o consecin a acestui mod de abordare au fost neglijate riscurile pentru mediu i comunitate. În zilele noastre a ap rut necesitatea extinderii conceptului tradi ional de biosiguran , prin includerea m surilor de biosecuritate în laborator. Evenimentele produse la nivel mondial în trecutul recent subliniaz necesitatea protej riii laboratoarelor i a materialelor pe care acestea le de in, pentru a nu putea fi utilizate inten ionat impotriva sanatatii populatiei si a faunei, a agriculturii sau a mediului. Înainte de a defini nevoile de biosecuritate ale laboratorului, este important s se înteleag deosebirea dintre no iunile de “biosiguran în laborator” i “biosecuritate în laborator”. Conceptul de “biosiguran în laborator” se folose te pentru a descrie principiile de securizare, tehnologiile i regulile ce trebuie urmate pentru a preveni expunerea neinten ionat la agen i patogeni i toxine sau eliberarea lor accidental în mediu. Conceptul de “biosecuritate în laborator” se refer la m suri de securitate luate la nivel institu ional i personal cu scopul prevenirii diversiunilor/atentatelor sau a eliber rii inten ionate de patogeni sau toxine precum i pentru prevenirea pierderii, furtului sau folosirii gre ite a acestora. Practicile eficace de biosiguran stau de fapt la baza m surilor de biosecuritate în laborator. Prin evaluarea riscului, realizat ca parte integrant a programului de biosiguran al institu iei, se ob in informa ii despre tipurile de microorganisme manipulate, localizarea lor fizic , personalul care solicit acces la ele i se identific persoanele responsabile pentru p strarea lor. Aceste informa ii pot fi utilizate pentru a aprecia dac o institu ie posed material biologic ce poate prezenta interes pentru cei ce doresc a-l utiliza în mod impropriu. Pentru fiecare sector din laborator trebuie elaborat i aplicat un program specific de biosecuritate în acord cu caracteristicile facilit ii respective, cu tipul de activitate desf urat i cu condi iile locale. În consecin , m surile de biosecuritate în laborator trebuie s fie reprezentative pentru variatele necesit i ale institu iei i ar fi de dorit s cuprind i contribu ii din partea directorului tiin ific, a responsabilului cu biosiguran a, a personalului tiin ific al laboratorului, a personalului de intre inere, a personalului responsabil cu tehnologia informa iei i a consilierilor juridici i personalului de securitate, dac este cazul.

M surile de biosecuritate în laborator trebuie s se bazeze pe un program cuprinz tor de inventariere a agen ilor patogeni i a toxinelor, incluzând o eviden la zi ce va cuprinde i locul de stocare, identificarea personalului ce are acces la acestea, descrierea utiliz rii lor, documentarea transferului intern (în i între diferitele sectoare ale laboratorului) i extern, precum i orice inactivare i/sau eliminare de materiale. De asemenea, trebuie stabilit la nivel institu ional un protocol de biosecuritate în laborator pentru identificarea, raportarea, investigarea i remedierea bre elor din sistemul de biosecuritate al laboratorului, incluzând i eventualele neconcordan e rezultate din activitatea de inventariere. Implicarea, rolurile i responsabilit ile autorit ilor de s n tate public i ale celor de securitate în cazul unei infrac iuni de biosecuritate trebuie s fie clar definite. Întregul personal trebuie instruit în domeniul biosecurit ii în laborator, instruire distinct de cea din domeniul biosiguran ei. Aceast instruire trebuie s ajute personalul s

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

45

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Data auditului:..........................

Nume, prenume auditor.............................................. Semn tura...................................................................

Element evaluat Da Nu N/A Observa ii Personalul este instruit anual i ori de câte ori apar modific ri ale procedurilor

Toate de eurile contaminate microbian sunt autoclavate înainte de a fi îndep rtate

9. Conceptul de biosecuritate în laborator

Ghidurile privind biosiguran a în laborator s-au concentrat în mod traditional pe formularea de recomand ri generale pentru protejarea celor care lucreaz în laborator. Aceste ghiduri subliniau rolul practicilor corecte microbiologice, al echipamentelor de securizare, al unor facilit i concepute, utilizate i între inute corespunz tor, al m surilor administrative pentru reducerea riscului de accidente sau îmboln virii personalului. Ca o consecin a acestui mod de abordare au fost neglijate riscurile pentru mediu i comunitate. În zilele noastre a ap rut necesitatea extinderii conceptului tradi ional de biosiguran , prin includerea m surilor de biosecuritate în laborator. Evenimentele produse la nivel mondial în trecutul recent subliniaz necesitatea protej riii laboratoarelor i a materialelor pe care acestea le de in, pentru a nu putea fi utilizate inten ionat impotriva sanatatii populatiei si a faunei, a agriculturii sau a mediului. Înainte de a defini nevoile de biosecuritate ale laboratorului, este important s se înteleag deosebirea dintre no iunile de “biosiguran în laborator” i “biosecuritate în laborator”. Conceptul de “biosiguran în laborator” se folose te pentru a descrie principiile de securizare, tehnologiile i regulile ce trebuie urmate pentru a preveni expunerea neinten ionat la agen i patogeni i toxine sau eliberarea lor accidental în mediu. Conceptul de “biosecuritate în laborator” se refer la m suri de securitate luate la nivel institu ional i personal cu scopul prevenirii diversiunilor/atentatelor sau a eliber rii inten ionate de patogeni sau toxine precum i pentru prevenirea pierderii, furtului sau folosirii gre ite a acestora. Practicile eficace de biosiguran stau de fapt la baza m surilor de biosecuritate în laborator. Prin evaluarea riscului, realizat ca parte integrant a programului de biosiguran al institu iei, se ob in informa ii despre tipurile de microorganisme manipulate, localizarea lor fizic , personalul care solicit acces la ele i se identific persoanele responsabile pentru p strarea lor. Aceste informa ii pot fi utilizate pentru a aprecia dac o institu ie posed material biologic ce poate prezenta interes pentru cei ce doresc a-l utiliza în mod impropriu. Pentru fiecare sector din laborator trebuie elaborat i aplicat un program specific de biosecuritate în acord cu caracteristicile facilit ii respective, cu tipul de activitate desf urat i cu condi iile locale. În consecin , m surile de biosecuritate în laborator trebuie s fie reprezentative pentru variatele necesit i ale institu iei i ar fi de dorit s cuprind i contribu ii din partea directorului tiin ific, a responsabilului cu biosiguran a, a personalului tiin ific al laboratorului, a personalului de intre inere, a personalului responsabil cu tehnologia informa iei i a consilierilor juridici i personalului de securitate, dac este cazul.

M surile de biosecuritate în laborator trebuie s se bazeze pe un program cuprinz tor de inventariere a agen ilor patogeni i a toxinelor, incluzând o eviden la zi ce va cuprinde i locul de stocare, identificarea personalului ce are acces la acestea, descrierea utiliz rii lor, documentarea transferului intern (în i între diferitele sectoare ale laboratorului) i extern, precum i orice inactivare i/sau eliminare de materiale. De asemenea, trebuie stabilit la nivel institu ional un protocol de biosecuritate în laborator pentru identificarea, raportarea, investigarea i remedierea bre elor din sistemul de biosecuritate al laboratorului, incluzând i eventualele neconcordan e rezultate din activitatea de inventariere. Implicarea, rolurile i responsabilit ile autorit ilor de s n tate public i ale celor de securitate în cazul unei infrac iuni de biosecuritate trebuie s fie clar definite. Întregul personal trebuie instruit în domeniul biosecurit ii în laborator, instruire distinct de cea din domeniul biosiguran ei. Aceast instruire trebuie s ajute personalul s

46

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

în eleag necesitatea de protec ie pentru astfel de materiale i ra ionamentul pe care se bazeaz m surile specifice de biosecuritate i trebuie s includ o trecere în revist a standardelor na ionale relevante i a procedurilor specifice ale institu iei. De asemenea, în cursul instruirii trebuie prezentate proceduri ce descriu rolul i responsabilit ile personalului în cazul producerii unei infrac iuni de biosecuritate. Un element central în cadrul m surilor eficace de biosecuritate în laborator, îl constituie, de asemenea, compatibilitatea profesional i etic de a lucra cu patogeni periculo i a tuturor persoanelor autorizate a avea acces regulat la materialele cu regim special. În rezumat, precau iile de biosecuritate trebuie s devin parte a activit ilor de rutin din laborator, chiar dac se aplic tehnici aseptice sau alte practici microbiologice sigure. M surile de biosecuritate în laborator nu trebuie s stânjeneasc schimbul eficient de materiale de referin , probe clinice i epidemiologice i nici circula ia informa iilor adiacente necesare pentru bunul mers al investiga iilor clinice i de s n tate public . Managementul competent al biosecurit ii nu trebuie s interfere în mod nepotrivit cu activitatea de zi cu zi a personalului tiin ific sau s fie un impediment în desf urarea cercet rilor. Trebuie p strat accesul legitim

la materialele importante pentru cercetare i diagnostic. Evaluarea compatibilit ii personalului, instruirea specific în materie de biosecuritate i respectarea procedurilor de protec ie fa de agen i patogeni constituie mijloace de cre tere a nivelului de biosecuritate a laboratorului. Toate aceste eforturi trebuie ini iate i men inute prin evalu ri periodice ale riscurilor i ale amenin rilor i printr-o revizuire i actualizare regulat a procedurilor. Trebuie verificat coresponden a acestor proceduri i instruc iuni cu standardele na ionale privind biosecuritatea laboratorului.

10. Hotele de siguran biologic 1

Hotele de siguran biologic (HSB) sunt destinate a proteja operatorul, mediul din laborator i materialele de lucru fa de expunerea la aerosoli i pic turi care se pot produce în cursul manipul rii materialelor con inând agen i infec io i, cum ar fi culturile primare, tulpinile de colec ie i probele de diagnostic. Aerosolii sunt produ i de orice activitate care determin apari ia de miniparticule sau stropi de material lichid sau semilichid, cum ar fi agitarea, turnarea, amestecarea sau picurarea unui lichid pe o suprafa sau într-un alt lichid. Activit ile de laborator precum îns mân area pl cilor de agar prin efectuarea de striuri paralele, inocularea flacoanelor de culturi de celule cu o pipet , folosirea unei pipete mono- sau multicanal pentru a distribui suspensii de agen i infec io i în pl ci de microcultur , efectuarea de dilu ii în tuburi sau pl ci, omogenizarea i agitarea prin producerea de vârtej a materialelor infec ioase, centrifugarea lichidelor contaminate sau manipularea animalelor, pot genera aerosoli infec io i. Particulele de aerosoli cu diametrul sub 5µm i pic turile mici, cu diametrul de 5-100µm nu sunt vizibile cu ochiul liber. Tehnicianul de laborator nu este, în general, avertizat asupra form rii acestor particule i asupra faptului c ele pot fi inhalate sau pot contamina suprafe e i materiale. HSB, folosite corect, sunt foarte eficiente în reducerea frecven ei infec iilor dobândite în laborator, evit contaminarea încruci at a culturilor prin expunere la aerosoli i protejeaz mediul. Tabelul 8. Alegerea unei HSB în func ie de tipul de protec ie dorit. TIP DE PROTEC IE HSB INDICAT Protec ia personalului fa de microorganisme din Grupurile de Risc 1-3

Clasa I, Clasa II, Clasa III

Protec ia personalului fa de microorganisme din Grupul de Risc 4, manipulare din exterior, prin panou cu m nu i

Clasa III

Protec ia personalului fa de microorganisme din Grupul de Risc 4, laborator cu izolare în costum protector (tip scafandru)

Clasa I, Clasa II

Protec ia produselor Clasa II, Clasa III cu flux laminar Protec ia fa de radionuclizi volatili i protec ie chimic , expunere de ordinul minutelor

Clasa II B1, Clasa II A2 cu evacuare spre exterior

Protec ie fa de radionuclizi volatili i protec ie chimic

Clasa I, Clasa II B2, Clasa III

De-a lungul anilor, concep ia clasic a HSB a suferit numeroase modific ri. O

modificare major a constat în ad ugarea unui filtru de înalt eficien pentru particulele din aer (HEPA - High Efficiency Particulate Air) la sistemul de evacuare. Filtrul HEPA re ine 99,97% din particulele cu diametrul de 0,3µm si 99,99% din particulele cu dimensiuni mai mari sau mai mici. In acest fel, filtrul HEPA are capacitatea de a re ine eficient to i agen ii infec io i cunoscu i i de a asigura evacuarea din hot a unui aer complet purificat de ori ce fel de microbi. A doua

modificare de concep ie a constat în direc ionarea aerului filtrat prin HEPA c tre suprafa a de

1 Denumiri echivalente : cabinet (incint ) de siguran biologic - BSC (BioSafety Cabinet) sau post de securitate microbiologic - PSM (poste de sécurité microbiologique)

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

47

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

în eleag necesitatea de protec ie pentru astfel de materiale i ra ionamentul pe care se bazeaz m surile specifice de biosecuritate i trebuie s includ o trecere în revist a standardelor na ionale relevante i a procedurilor specifice ale institu iei. De asemenea, în cursul instruirii trebuie prezentate proceduri ce descriu rolul i responsabilit ile personalului în cazul producerii unei infrac iuni de biosecuritate. Un element central în cadrul m surilor eficace de biosecuritate în laborator, îl constituie, de asemenea, compatibilitatea profesional i etic de a lucra cu patogeni periculo i a tuturor persoanelor autorizate a avea acces regulat la materialele cu regim special. În rezumat, precau iile de biosecuritate trebuie s devin parte a activit ilor de rutin din laborator, chiar dac se aplic tehnici aseptice sau alte practici microbiologice sigure. M surile de biosecuritate în laborator nu trebuie s stânjeneasc schimbul eficient de materiale de referin , probe clinice i epidemiologice i nici circula ia informa iilor adiacente necesare pentru bunul mers al investiga iilor clinice i de s n tate public . Managementul competent al biosecurit ii nu trebuie s interfere în mod nepotrivit cu activitatea de zi cu zi a personalului tiin ific sau s fie un impediment în desf urarea cercet rilor. Trebuie p strat accesul legitim

la materialele importante pentru cercetare i diagnostic. Evaluarea compatibilit ii personalului, instruirea specific în materie de biosecuritate i respectarea procedurilor de protec ie fa de agen i patogeni constituie mijloace de cre tere a nivelului de biosecuritate a laboratorului. Toate aceste eforturi trebuie ini iate i men inute prin evalu ri periodice ale riscurilor i ale amenin rilor i printr-o revizuire i actualizare regulat a procedurilor. Trebuie verificat coresponden a acestor proceduri i instruc iuni cu standardele na ionale privind biosecuritatea laboratorului.

10. Hotele de siguran biologic 1

Hotele de siguran biologic (HSB) sunt destinate a proteja operatorul, mediul din laborator i materialele de lucru fa de expunerea la aerosoli i pic turi care se pot produce în cursul manipul rii materialelor con inând agen i infec io i, cum ar fi culturile primare, tulpinile de colec ie i probele de diagnostic. Aerosolii sunt produ i de orice activitate care determin apari ia de miniparticule sau stropi de material lichid sau semilichid, cum ar fi agitarea, turnarea, amestecarea sau picurarea unui lichid pe o suprafa sau într-un alt lichid. Activit ile de laborator precum îns mân area pl cilor de agar prin efectuarea de striuri paralele, inocularea flacoanelor de culturi de celule cu o pipet , folosirea unei pipete mono- sau multicanal pentru a distribui suspensii de agen i infec io i în pl ci de microcultur , efectuarea de dilu ii în tuburi sau pl ci, omogenizarea i agitarea prin producerea de vârtej a materialelor infec ioase, centrifugarea lichidelor contaminate sau manipularea animalelor, pot genera aerosoli infec io i. Particulele de aerosoli cu diametrul sub 5µm i pic turile mici, cu diametrul de 5-100µm nu sunt vizibile cu ochiul liber. Tehnicianul de laborator nu este, în general, avertizat asupra form rii acestor particule i asupra faptului c ele pot fi inhalate sau pot contamina suprafe e i materiale. HSB, folosite corect, sunt foarte eficiente în reducerea frecven ei infec iilor dobândite în laborator, evit contaminarea încruci at a culturilor prin expunere la aerosoli i protejeaz mediul. Tabelul 8. Alegerea unei HSB în func ie de tipul de protec ie dorit. TIP DE PROTEC IE HSB INDICAT Protec ia personalului fa de microorganisme din Grupurile de Risc 1-3

Clasa I, Clasa II, Clasa III

Protec ia personalului fa de microorganisme din Grupul de Risc 4, manipulare din exterior, prin panou cu m nu i

Clasa III

Protec ia personalului fa de microorganisme din Grupul de Risc 4, laborator cu izolare în costum protector (tip scafandru)

Clasa I, Clasa II

Protec ia produselor Clasa II, Clasa III cu flux laminar Protec ia fa de radionuclizi volatili i protec ie chimic , expunere de ordinul minutelor

Clasa II B1, Clasa II A2 cu evacuare spre exterior

Protec ie fa de radionuclizi volatili i protec ie chimic

Clasa I, Clasa II B2, Clasa III

De-a lungul anilor, concep ia clasic a HSB a suferit numeroase modific ri. O

modificare major a constat în ad ugarea unui filtru de înalt eficien pentru particulele din aer (HEPA - High Efficiency Particulate Air) la sistemul de evacuare. Filtrul HEPA re ine 99,97% din particulele cu diametrul de 0,3µm si 99,99% din particulele cu dimensiuni mai mari sau mai mici. In acest fel, filtrul HEPA are capacitatea de a re ine eficient to i agen ii infec io i cunoscu i i de a asigura evacuarea din hot a unui aer complet purificat de ori ce fel de microbi. A doua

modificare de concep ie a constat în direc ionarea aerului filtrat prin HEPA c tre suprafa a de

1 Denumiri echivalente : cabinet (incint ) de siguran biologic - BSC (BioSafety Cabinet) sau post de securitate microbiologic - PSM (poste de sécurité microbiologique)

48

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

lucru, protejând-o pe aceasta i materialele cu care se lucreaz . Aceast caracteristic este frecvent denumit protec ia produsului. Aceste modific ri au dus la apari ia a trei clase de HSB. Tipul de protec ie conferit de fiecare dintre ele este specificat în Tabelul 8. Nota: Hotele cu flux de aer orizontal sau vertical (“incinte de lucru cu aer purificat”) nu sunt de fapt HSB i nu trebuie folosite în locul acestora. 10.1. HSB de Clasa I

Figura 6 con ine o prezentare schematic a HSB de Clasa I. Aerul din înc pere este preluat printr-o deschiz tur frontal cu o vitez minim de 0,38m/s, trece pe deasupra suprafe ei de lucru i este evacuat din hot prin conducta de evacuare. Fluxul de aer direc ionat dinspre operator c tre conducta de evacuare îndep rteaza particulele de aerosoli care pot fi generate la nivelul suprafe ei de lucru. Deschiz tura frontal permite operatorului s ajung cu mâinile la suprafa a de lucru din interiorul hotei i, în acela i timp, el poate s vad aceast suprafa printr-un panou frontal transparent. Acest panou poate fi la rândul s u ridicat complet pentru a permite accesul la suprafa a de lucru în scopul cur rii sau în alte scopuri.

Aerul din hot este evacuat printr-un filtru HEPA: (a) în laborator i apoi în exterior prin sistemul de aerisire al cl dirii; (b) c tre exterior prin sistemul de evacuare a aerului din cl dire; sau (c) direct în exterior. Filtrul HEPA poate fi amplasat fie în sistemul de evacuare al HSB fie în cel al cladirii. Unele HSB de Clasa I sunt echipate cu un ventilator propriu de evacuare, în timp ce altele folosesc ventilatorul sistemului de evacuare a aerului din cl dire.

HSB de Clasa I a fost prima HSB recunoscut ca atare i, datorit concep iei sale constructive simple, este înc larg folosit în întreaga lume. Ea prezint avantajul de a conferi protec ie personalului i mediului, dar poate fi folosit i pentru lucrul cu radionuclizi i substante chimice toxice volatile. Deoarece aerul nesterilizat din înc pere p trunde peste suprafa a de lucru prin deschiz tura frontal , hota nu asigur protec ia produsului.

Figura 6. Reprezentare schematic a HSB de Clasa I A: deschiz tura frontal ; B: panou frontal transparent; C: filtru HEPA de evacuare; D: spa iul de evacuare.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

10.2. HSB de Clasa II Pe m sur ce s-a extins utilizarea culturilor de celule i esuturi în scopul cultiv rii

virusurilor sau pentru alte scopuri, s-a ajuns la concluzia c nu este admisibil ca aerul nesteril din înc pere s ajung pe suprafa a de lucru. HSB de Clasa II au fost concepute nu numai pentru a proteja personalul, ci i pentru a proteja materialele de pe suprafa a de lucru de aerul contaminat din înc pere. HSB de Clasa II, cu cele patru tipuri (A1, A2, B1 si B2), difer de cele de clasa I prin faptul c permit doar accesul unui aer steril, filtrat prin filtre HEPA, la nivelul suprafe ei de lucru. HSB de clasa II poate fi utilizat atunci când se lucreaz cu agen i infec io i din Grupurile de Risc 2 i 3. HSB de Clasa II pot fi folosite în cazul lucrului cu agen i infec io i din Grupul de Risc 4 doar dac se folosesc costume de izolare cu presiune pozitiv (tip scafandru).

HSB de Clasa II tipul A1 HSB de Clasa II tip A1 este prezentat în Fig. 7. Un ventilator intern absoarbe aer din

înc pere (aer de alimentare) în interiorul hotei prin deschiz tura frontal i apoi prin grilajul de captare frontal. Viteza de p trundere a aerului trebuie s fie de cel pu in 0,38 m/s la nivelul deschiz turii frontale. Apoi, aerul de alimentare trece printr-un filtru HEPA de alimentare, urmând s fie trimis în jos, c tre suprafa a de lucru. Pe m sur ce coboar , fluxul de aer se desparte la aproximativ 6-18 cm deasupra suprafe ei de lucru, jum tate din flux trecând prin grilajul frontal de evacuare i jum tate prin grilajul posterior de evacuare. Toate particulele de aerosoli generate la nivelul suprafe ei de lucru sunt imediat captate de fluxul descendent de aer, care trece apoi prin grilajele de evacuare frontal i posterior, oferindu-se astfel cel mai înalt nivel de protec ie a produselor. Aerul este apoi desc rcat prin conducta comun posterioar în spa iul dintre filtrele de alimentare i de evacuare, plasate în partea superioar a hotei. Datorit diferen ei de m rime dintre aceste filtre, aproximativ 70% din fluxul de aer este recirculat prin filtrul de alimentare, pentru a ajunge înapoi în zona de lucru; restul de 30% trece prin filtrul de evacuare pentru a ajunge în înc perea de lucru sau la exterior.

Aerul din HSB de Clasa II A1 poate fi recirculat c tre înc pere sau evacuat c tre exteriorul cl dirii, prin conectare etan fie la o conduct special destinat , fie la sistemul general de evacuare a aerului din cl dire.

Recircularea aerului de evacuare în înc perea de lucru prezint avantajul reducerii costurilor de înc lzire ale cl dirii, deoarece aerul cald sau rece din înc pere nu trece în mediul extern. Conectarea la un sistem de conducte de evacuare permite, de asemenea, folosirea unor asemenea HSB în cazul lucrului cu radionuclizi volatili i cu substan e chimice toxice volatile (Tabelul 8).

HSB de Clasa II tip A2 ventilate la exterior, tip B1 i tip B2 HSB de Clasa II tip A2 ventilate c tre exterior, tip B1 (Fig.8) i tip B2 - sunt variante ale

tipului IIA1, iar caracteristicile lor, precum i cele ale HSB de Clasa I i de Clasa III, sunt prezentate în Tabelul 9. Fiecare variant de HSB este adecvat utiliz rii în scopuri specializate (vezi Tabelul 8). Aceste HSB difer între ele prin mai multe aspecte:

- viteza de p trundere a aerului prin deschiz tura frontal ; - cantitatea de aer recirculat la nivelul suprafe ei de lucru i eliminat din hot ; - sistemul de evacuare, care poate elimina aerul din hot c tre înc pere sau c tre

exterior, printr-un sistem de evacuare special destinat sau prin sistemul general de evacuare a aerului din cl dire;

- caracteristicile de presiune (conductele contaminate biologic i spa iul de evacuare sunt fie sub presiune negativ , fie înconjurate de alte spa ii i conducte sub presiune negativ ).

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

49

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

lucru, protejând-o pe aceasta i materialele cu care se lucreaz . Aceast caracteristic este frecvent denumit protec ia produsului. Aceste modific ri au dus la apari ia a trei clase de HSB. Tipul de protec ie conferit de fiecare dintre ele este specificat în Tabelul 8. Nota: Hotele cu flux de aer orizontal sau vertical (“incinte de lucru cu aer purificat”) nu sunt de fapt HSB i nu trebuie folosite în locul acestora. 10.1. HSB de Clasa I

Figura 6 con ine o prezentare schematic a HSB de Clasa I. Aerul din înc pere este preluat printr-o deschiz tur frontal cu o vitez minim de 0,38m/s, trece pe deasupra suprafe ei de lucru i este evacuat din hot prin conducta de evacuare. Fluxul de aer direc ionat dinspre operator c tre conducta de evacuare îndep rteaza particulele de aerosoli care pot fi generate la nivelul suprafe ei de lucru. Deschiz tura frontal permite operatorului s ajung cu mâinile la suprafa a de lucru din interiorul hotei i, în acela i timp, el poate s vad aceast suprafa printr-un panou frontal transparent. Acest panou poate fi la rândul s u ridicat complet pentru a permite accesul la suprafa a de lucru în scopul cur rii sau în alte scopuri.

Aerul din hot este evacuat printr-un filtru HEPA: (a) în laborator i apoi în exterior prin sistemul de aerisire al cl dirii; (b) c tre exterior prin sistemul de evacuare a aerului din cl dire; sau (c) direct în exterior. Filtrul HEPA poate fi amplasat fie în sistemul de evacuare al HSB fie în cel al cladirii. Unele HSB de Clasa I sunt echipate cu un ventilator propriu de evacuare, în timp ce altele folosesc ventilatorul sistemului de evacuare a aerului din cl dire.

HSB de Clasa I a fost prima HSB recunoscut ca atare i, datorit concep iei sale constructive simple, este înc larg folosit în întreaga lume. Ea prezint avantajul de a conferi protec ie personalului i mediului, dar poate fi folosit i pentru lucrul cu radionuclizi i substante chimice toxice volatile. Deoarece aerul nesterilizat din înc pere p trunde peste suprafa a de lucru prin deschiz tura frontal , hota nu asigur protec ia produsului.

Figura 6. Reprezentare schematic a HSB de Clasa I A: deschiz tura frontal ; B: panou frontal transparent; C: filtru HEPA de evacuare; D: spa iul de evacuare.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

10.2. HSB de Clasa II Pe m sur ce s-a extins utilizarea culturilor de celule i esuturi în scopul cultiv rii

virusurilor sau pentru alte scopuri, s-a ajuns la concluzia c nu este admisibil ca aerul nesteril din înc pere s ajung pe suprafa a de lucru. HSB de Clasa II au fost concepute nu numai pentru a proteja personalul, ci i pentru a proteja materialele de pe suprafa a de lucru de aerul contaminat din înc pere. HSB de Clasa II, cu cele patru tipuri (A1, A2, B1 si B2), difer de cele de clasa I prin faptul c permit doar accesul unui aer steril, filtrat prin filtre HEPA, la nivelul suprafe ei de lucru. HSB de clasa II poate fi utilizat atunci când se lucreaz cu agen i infec io i din Grupurile de Risc 2 i 3. HSB de Clasa II pot fi folosite în cazul lucrului cu agen i infec io i din Grupul de Risc 4 doar dac se folosesc costume de izolare cu presiune pozitiv (tip scafandru).

HSB de Clasa II tipul A1 HSB de Clasa II tip A1 este prezentat în Fig. 7. Un ventilator intern absoarbe aer din

înc pere (aer de alimentare) în interiorul hotei prin deschiz tura frontal i apoi prin grilajul de captare frontal. Viteza de p trundere a aerului trebuie s fie de cel pu in 0,38 m/s la nivelul deschiz turii frontale. Apoi, aerul de alimentare trece printr-un filtru HEPA de alimentare, urmând s fie trimis în jos, c tre suprafa a de lucru. Pe m sur ce coboar , fluxul de aer se desparte la aproximativ 6-18 cm deasupra suprafe ei de lucru, jum tate din flux trecând prin grilajul frontal de evacuare i jum tate prin grilajul posterior de evacuare. Toate particulele de aerosoli generate la nivelul suprafe ei de lucru sunt imediat captate de fluxul descendent de aer, care trece apoi prin grilajele de evacuare frontal i posterior, oferindu-se astfel cel mai înalt nivel de protec ie a produselor. Aerul este apoi desc rcat prin conducta comun posterioar în spa iul dintre filtrele de alimentare i de evacuare, plasate în partea superioar a hotei. Datorit diferen ei de m rime dintre aceste filtre, aproximativ 70% din fluxul de aer este recirculat prin filtrul de alimentare, pentru a ajunge înapoi în zona de lucru; restul de 30% trece prin filtrul de evacuare pentru a ajunge în înc perea de lucru sau la exterior.

Aerul din HSB de Clasa II A1 poate fi recirculat c tre înc pere sau evacuat c tre exteriorul cl dirii, prin conectare etan fie la o conduct special destinat , fie la sistemul general de evacuare a aerului din cl dire.

Recircularea aerului de evacuare în înc perea de lucru prezint avantajul reducerii costurilor de înc lzire ale cl dirii, deoarece aerul cald sau rece din înc pere nu trece în mediul extern. Conectarea la un sistem de conducte de evacuare permite, de asemenea, folosirea unor asemenea HSB în cazul lucrului cu radionuclizi volatili i cu substan e chimice toxice volatile (Tabelul 8).

HSB de Clasa II tip A2 ventilate la exterior, tip B1 i tip B2 HSB de Clasa II tip A2 ventilate c tre exterior, tip B1 (Fig.8) i tip B2 - sunt variante ale

tipului IIA1, iar caracteristicile lor, precum i cele ale HSB de Clasa I i de Clasa III, sunt prezentate în Tabelul 9. Fiecare variant de HSB este adecvat utiliz rii în scopuri specializate (vezi Tabelul 8). Aceste HSB difer între ele prin mai multe aspecte:

- viteza de p trundere a aerului prin deschiz tura frontal ; - cantitatea de aer recirculat la nivelul suprafe ei de lucru i eliminat din hot ; - sistemul de evacuare, care poate elimina aerul din hot c tre înc pere sau c tre

exterior, printr-un sistem de evacuare special destinat sau prin sistemul general de evacuare a aerului din cl dire;

- caracteristicile de presiune (conductele contaminate biologic i spa iul de evacuare sunt fie sub presiune negativ , fie înconjurate de alte spa ii i conducte sub presiune negativ ).

10. hotele de siguranţă biologică

50

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Figura 7. Reprezentare schematic a unei HSB de Clasa II A1

A: deschiz tura frontal ; B: panou frontal transparent mobil; C: filtrul HEPA de evacuare; D: conducta comun posterioar ; E: filtrul HEPA de alimentare; F: ventilator suflant.

Figura 8. Reprezentare schematic a unei HSB Clasa II tip B1

A=deschiderea frontal , B=panoul frontal transparent, C=filtrul HEPA de evacuare, D=filtrul HEPA de alimentare, E=spa iul de evacuare cu presiune negativ , F=ventilatoare, G=filtrul HEPA de alimentare. Este necesar conectarea evacu rii HSB la sistemul general de evacuare a aerului din cl dire.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

5

Descrierea complet a diferitelor HSB de Clasa II A i B poate fi ob inut consultând referin ele bibliografice (7) i (8) precum i c r ile tehnice ale echipamentelor. Tabelul 9. Diferen e între HSB de Clasa I, II si III

% de aer

HSB

Viteza de intrare m/s

recirculat evacuat

Sistem de evacuare

I* 0,36 0 100 conduct rigid IIA1 0,38 – 0,51 70 30 spre înc pere sau

prin conduct special

IIA2 cu ventilare spre exterior *

0,51 70 30 spre înc pere sau prin conduct special

IIB1* 0,51 30 70 conduct rigid IIB2* 0,51 0 100 conduct rigid III* nu se aplic ** 0 100 conduct rigid * Toate conductele contaminate sunt sub presiune negativ sau sunt înconjurate de alte conducte sau spa ii cu presiune negativ ** Panoul frontal cu m nu i este fixat în deschiz tura frontal . 10.3. HSB de Clasa III

Acest tip de hot (Fig.9) ofer cel mai înalt nivel de protec ie a personalului i este folosit, în special, pentru lucrul cu agen i din Grupul de Risc 4. Orice comunicare între interiorul i exteriorul hotei este blocat în ambele sensuri, printr-un sistem etan . Aerul de alimentare

este filtrat HEPA (devenind astfel steril), iar aerul evacuat trece prin dou filtre HEPA succesive pentru decontaminare. Fluxul de aer este men inut printr-un sistem de ventila ie special conceput, amplasat la exteriorul hotei, care men ine interiorul hotei sub presiune negativ (de aproximativ 124,5 Pa). Accesul la suprafa a de lucru se face prin intermediul unor m nu i de cauciuc foarte rezistente, care fac corp comun cu un panou frontal fixat etan . HSB de Clasa III trebuie s aib ata at un compartiment de trecere, sterilizabil i echipat cu filtre HEPA de evacuare, prin care se scot obligatoriu toate materialele care s-au introdus i s-au g sit în hot în timpul lucrului în vederea steriliz rii lor. Hota poate fi conectat la un autoclav cu dou u i, pentru a decontamina toate materialele care sunt introduse sau scoase din hot . Panoul frontal poate fi prev zut cu mai multe perechi de m nu i pentru a extinde suprafa a de lucru. HSB de Clasa III sunt recomandate pentru lucrul în laboratoarele cu Nivel de Biosiguran 3 i 4. 10.4. Conexiunile pentru evacuarea aerului din hota de siguran biologic .

Hotele de siguran biologic de Clasa II tip A1 i tip A2 conectate c tre exterior sunt prev zute cu un tub flexibil de tip “man on” sau cu un “capi on“ (ca tubul/conducta de evacuare de la hota de buc t rie), în care este presiune negativ . Acesta este fixat pe traiectul de evacuare al hotei i conduce aerul din hot , decontaminat prin filtrare HEPA, spre conductele generale de evacuare a aerului din cl dire. Intre man on i traiectul de evacuare al hotei se p streaz o mic fant de 2,5 cm diametru. Aceast mic deschiz tur permite i absorb ia aerului din înc pere c tre sistemul de evacuare a aerului din cl dire. Capacitatea sistemului de evacuare a aerului din cl dire trebuie s fie suficient pentru eliminarea atât a aerului din camer , cât i a aerului din HSB. Man onul de conexiune trebuie s fie u or de scos sau s fie conceput în a a fel încât s permit efectuarea testelor opera ionale asupra hotei.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

51

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Figura 7. Reprezentare schematic a unei HSB de Clasa II A1

A: deschiz tura frontal ; B: panou frontal transparent mobil; C: filtrul HEPA de evacuare; D: conducta comun posterioar ; E: filtrul HEPA de alimentare; F: ventilator suflant.

Figura 8. Reprezentare schematic a unei HSB Clasa II tip B1

A=deschiderea frontal , B=panoul frontal transparent, C=filtrul HEPA de evacuare, D=filtrul HEPA de alimentare, E=spa iul de evacuare cu presiune negativ , F=ventilatoare, G=filtrul HEPA de alimentare. Este necesar conectarea evacu rii HSB la sistemul general de evacuare a aerului din cl dire.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

5

Descrierea complet a diferitelor HSB de Clasa II A i B poate fi ob inut consultând referin ele bibliografice (7) i (8) precum i c r ile tehnice ale echipamentelor. Tabelul 9. Diferen e între HSB de Clasa I, II si III

% de aer

HSB

Viteza de intrare m/s

recirculat evacuat

Sistem de evacuare

I* 0,36 0 100 conduct rigid IIA1 0,38 – 0,51 70 30 spre înc pere sau

prin conduct special

IIA2 cu ventilare spre exterior *

0,51 70 30 spre înc pere sau prin conduct special

IIB1* 0,51 30 70 conduct rigid IIB2* 0,51 0 100 conduct rigid III* nu se aplic ** 0 100 conduct rigid * Toate conductele contaminate sunt sub presiune negativ sau sunt înconjurate de alte conducte sau spa ii cu presiune negativ ** Panoul frontal cu m nu i este fixat în deschiz tura frontal . 10.3. HSB de Clasa III

Acest tip de hot (Fig.9) ofer cel mai înalt nivel de protec ie a personalului i este folosit, în special, pentru lucrul cu agen i din Grupul de Risc 4. Orice comunicare între interiorul i exteriorul hotei este blocat în ambele sensuri, printr-un sistem etan . Aerul de alimentare

este filtrat HEPA (devenind astfel steril), iar aerul evacuat trece prin dou filtre HEPA succesive pentru decontaminare. Fluxul de aer este men inut printr-un sistem de ventila ie special conceput, amplasat la exteriorul hotei, care men ine interiorul hotei sub presiune negativ (de aproximativ 124,5 Pa). Accesul la suprafa a de lucru se face prin intermediul unor m nu i de cauciuc foarte rezistente, care fac corp comun cu un panou frontal fixat etan . HSB de Clasa III trebuie s aib ata at un compartiment de trecere, sterilizabil i echipat cu filtre HEPA de evacuare, prin care se scot obligatoriu toate materialele care s-au introdus i s-au g sit în hot în timpul lucrului în vederea steriliz rii lor. Hota poate fi conectat la un autoclav cu dou u i, pentru a decontamina toate materialele care sunt introduse sau scoase din hot . Panoul frontal poate fi prev zut cu mai multe perechi de m nu i pentru a extinde suprafa a de lucru. HSB de Clasa III sunt recomandate pentru lucrul în laboratoarele cu Nivel de Biosiguran 3 i 4. 10.4. Conexiunile pentru evacuarea aerului din hota de siguran biologic .

Hotele de siguran biologic de Clasa II tip A1 i tip A2 conectate c tre exterior sunt prev zute cu un tub flexibil de tip “man on” sau cu un “capi on“ (ca tubul/conducta de evacuare de la hota de buc t rie), în care este presiune negativ . Acesta este fixat pe traiectul de evacuare al hotei i conduce aerul din hot , decontaminat prin filtrare HEPA, spre conductele generale de evacuare a aerului din cl dire. Intre man on i traiectul de evacuare al hotei se p streaz o mic fant de 2,5 cm diametru. Aceast mic deschiz tur permite i absorb ia aerului din înc pere c tre sistemul de evacuare a aerului din cl dire. Capacitatea sistemului de evacuare a aerului din cl dire trebuie s fie suficient pentru eliminarea atât a aerului din camer , cât i a aerului din HSB. Man onul de conexiune trebuie s fie u or de scos sau s fie conceput în a a fel încât s permit efectuarea testelor opera ionale asupra hotei.

10. hotele de siguranţă biologică

52

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

În general, func ionarea unei HSB conectate prin man on nu este influen at prea mult de fluctua iile fluxului de aer din cl dire.

HSB de Clasa II tip B1 i tip B2 sunt prev zute cu conducte de evacuare rigide, de tipul celor conectate etan , (f r nici o deschiz tur ), la sistemul de evacuare al aerului din cl dire sau, mai bine, la un sistem de evacuare special destinat, cu presiune negativ . Sistemul de evacuare al aerului din cl dire trebuie s fie perfect adaptat la cerin ele de flux specificate de produc tor, referitoare la volum, precum i la presiunea static . Certificarea unei HSB cu conduct rigid necesit mai mult timp de lucru decât cea a unei HSB care recircul aerul din înc pere sau care are conexiune prin man on deoarece trebuie validat i etan eizarea perfect .

Figura 9. Reprezentare schematic a unei HSB de Clasa III (panou frontal cu m nu i):

A: g uri pentru montarea de m nu i de lungimea bra elor; B: panou frontal transparent; C: filtre HEPA duble pentru evacuare; D: filtru HEPA de alimentare cu aer; E: autoclav cu dou intr ri sau compartiment de trecere; F: container (tanc) pentru de euri chimice. Se impune conectarea sistemului de evacuare al hotei la un sistem independent de cel de evacuare a aerului din cl dire. 10.5. Alegerea unei hote de siguran biologic

HSB trebuie aleas , în primul rând, în func ie de tipul de protec ie necesar: protec ia produselor, protec ia personalului fa de microorganisme din Grupurile de Risc 1-4 i fa de expunere la radionuclizi si substan e chimice toxice/volatile sau o combina ie a acestora, precum i protec ia mediului înconjur tor. Tabelul 8 arat care HSB este recomandat pentru fiecare tip de protec ie.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

Substan ele chimice toxice sau volatile nu trebuie manipulate în HSB care recircul aerul de evacuare prin înc pere, cum ar fi cele de Clasa I care nu au conducte de comunicare cu sistemul de evacuare al cl dirii, sau cele de Clasa II tip A1 sau tip A2. HSB de Clasa II tip B1 sunt acceptabile pentru lucrul timp de câteva minute cu radionuclizi i substan e toxice/volatile. Hotele de Clasa II tip B2, numite i hote cu evacuare complet , se impun atunci când se manipuleaz radionuclizi i substan e chimice volatile în cantit i mari. 10.6. Folosirea HSB în laborator

Amplasarea Viteza de intrare a fluxului de aer prin deschiz tura frontal în HSB este de aproximativ 0,45 m/s. La aceast vitez , fluxul de aer direc ionat î i men ine cu greu integritatea i poate fi întrerupt de c tre curen ii de aer genera i de mi c rile persoanelor în jurul HSB, de ferestrele deschise, de sistemele de alimentare cu aer, de închisul i deschisul u ilor. HSB trebuie amplasate într-un loc ferit de trafic i de curen i de aer poten ial perturbatori. Oricând este posibil, se va l sa un spa iu liber de 30 cm în spatele i în p r ile laterale ale hotei pentru a permite un acces u or pentru intre inere. Este necesar p strarea unui spa iu liber de 30-35 cm deasupra hotei, pentru a permite m surarea exact a vitezei aerului prin filtrul de evacuare i pentru a schimba filtrele.

Operatorii

Daca HSB nu sunt folosite corect, protec ia oferit de ele poate fi mult diminuat . Operatorii trebuie s aib grij s men in integritatea fluxului de aer care p trunde prin deschiz tura frontal , atunci când î i mi c bra ele spre interiorul sau exteriorul hotei, în timpul lucrului. Mi c rile bra elor trebuie f cute lent, perpendicular pe deschiz tura frontal . Materialele din hot vor fi manipulate dup un minut de la introducerea bra elor, pentru a permite acomodarea i pentru a “mãtura cu aer steril” suprafa a mâinilor i a bra elor. Num rul mi c rilor f cute prin deschiz tura frontal trebuie redus, plasând în interiorul hotei toate materialele necesare înainte de începerea lucrului.

Plasarea materialelor Grila frontal de captare a aerului din HSB din clasa II nu trebuie s fie blocat cu hârtie, echipamente sau alte obiecte. Suprafa a materialelor care vor fi plasate în hot trebuie decontaminat cu alcool de 70°. Zona de lucru din hot se poate acoperi cu prosoape de hârtie absorbant , imbibate sau nu cu dezinfectant, pentru a re ine eventuale scurgeri i stropi. Toate materialele trebuie plasate în hot spre marginea posterioar a suprafe ei de lucru, cât mai în spate posibil, f r a bloca grilajul posterior. Echipamentele generatoare de aerosoli (de ex. mixere, centrifugi etc.) trebuie a ezate spre partea posterioar a hotei. De eurile colectate pe categorii în recipiente speciale (precum sacii de colectare pentru materialele contaminate, recipientele cu vârfuri de pipete folosite, recipientele cu probe, etc.) trebuie plasate într-o latur a hotei. Fluxul de opera ii trebuie s se desf oare dinspre zona curat spre zona contaminat a suprafe ei de lucru.

Pungile de colectare pentru de euri periculoase sau containerele i recipientele pentru colectarea de eurilor t ietoare - în ep toare ( ex. vârfuri de pipete ), care urmeaz s fie autoclavate, nu trebuie plasate în afara hotei. Mi c rile repetate în untru/în afar , f cute pentru utilizarea acestor containere, pot întrerupe bariera de aer a hotei i pot compromite atât protect ia personalului, cât i pe cea a produselor.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

53

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

În general, func ionarea unei HSB conectate prin man on nu este influen at prea mult de fluctua iile fluxului de aer din cl dire.

HSB de Clasa II tip B1 i tip B2 sunt prev zute cu conducte de evacuare rigide, de tipul celor conectate etan , (f r nici o deschiz tur ), la sistemul de evacuare al aerului din cl dire sau, mai bine, la un sistem de evacuare special destinat, cu presiune negativ . Sistemul de evacuare al aerului din cl dire trebuie s fie perfect adaptat la cerin ele de flux specificate de produc tor, referitoare la volum, precum i la presiunea static . Certificarea unei HSB cu conduct rigid necesit mai mult timp de lucru decât cea a unei HSB care recircul aerul din înc pere sau care are conexiune prin man on deoarece trebuie validat i etan eizarea perfect .

Figura 9. Reprezentare schematic a unei HSB de Clasa III (panou frontal cu m nu i):

A: g uri pentru montarea de m nu i de lungimea bra elor; B: panou frontal transparent; C: filtre HEPA duble pentru evacuare; D: filtru HEPA de alimentare cu aer; E: autoclav cu dou intr ri sau compartiment de trecere; F: container (tanc) pentru de euri chimice. Se impune conectarea sistemului de evacuare al hotei la un sistem independent de cel de evacuare a aerului din cl dire. 10.5. Alegerea unei hote de siguran biologic

HSB trebuie aleas , în primul rând, în func ie de tipul de protec ie necesar: protec ia produselor, protec ia personalului fa de microorganisme din Grupurile de Risc 1-4 i fa de expunere la radionuclizi si substan e chimice toxice/volatile sau o combina ie a acestora, precum i protec ia mediului înconjur tor. Tabelul 8 arat care HSB este recomandat pentru fiecare tip de protec ie.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

Substan ele chimice toxice sau volatile nu trebuie manipulate în HSB care recircul aerul de evacuare prin înc pere, cum ar fi cele de Clasa I care nu au conducte de comunicare cu sistemul de evacuare al cl dirii, sau cele de Clasa II tip A1 sau tip A2. HSB de Clasa II tip B1 sunt acceptabile pentru lucrul timp de câteva minute cu radionuclizi i substan e toxice/volatile. Hotele de Clasa II tip B2, numite i hote cu evacuare complet , se impun atunci când se manipuleaz radionuclizi i substan e chimice volatile în cantit i mari. 10.6. Folosirea HSB în laborator

Amplasarea Viteza de intrare a fluxului de aer prin deschiz tura frontal în HSB este de aproximativ 0,45 m/s. La aceast vitez , fluxul de aer direc ionat î i men ine cu greu integritatea i poate fi întrerupt de c tre curen ii de aer genera i de mi c rile persoanelor în jurul HSB, de ferestrele deschise, de sistemele de alimentare cu aer, de închisul i deschisul u ilor. HSB trebuie amplasate într-un loc ferit de trafic i de curen i de aer poten ial perturbatori. Oricând este posibil, se va l sa un spa iu liber de 30 cm în spatele i în p r ile laterale ale hotei pentru a permite un acces u or pentru intre inere. Este necesar p strarea unui spa iu liber de 30-35 cm deasupra hotei, pentru a permite m surarea exact a vitezei aerului prin filtrul de evacuare i pentru a schimba filtrele.

Operatorii

Daca HSB nu sunt folosite corect, protec ia oferit de ele poate fi mult diminuat . Operatorii trebuie s aib grij s men in integritatea fluxului de aer care p trunde prin deschiz tura frontal , atunci când î i mi c bra ele spre interiorul sau exteriorul hotei, în timpul lucrului. Mi c rile bra elor trebuie f cute lent, perpendicular pe deschiz tura frontal . Materialele din hot vor fi manipulate dup un minut de la introducerea bra elor, pentru a permite acomodarea i pentru a “mãtura cu aer steril” suprafa a mâinilor i a bra elor. Num rul mi c rilor f cute prin deschiz tura frontal trebuie redus, plasând în interiorul hotei toate materialele necesare înainte de începerea lucrului.

Plasarea materialelor Grila frontal de captare a aerului din HSB din clasa II nu trebuie s fie blocat cu hârtie, echipamente sau alte obiecte. Suprafa a materialelor care vor fi plasate în hot trebuie decontaminat cu alcool de 70°. Zona de lucru din hot se poate acoperi cu prosoape de hârtie absorbant , imbibate sau nu cu dezinfectant, pentru a re ine eventuale scurgeri i stropi. Toate materialele trebuie plasate în hot spre marginea posterioar a suprafe ei de lucru, cât mai în spate posibil, f r a bloca grilajul posterior. Echipamentele generatoare de aerosoli (de ex. mixere, centrifugi etc.) trebuie a ezate spre partea posterioar a hotei. De eurile colectate pe categorii în recipiente speciale (precum sacii de colectare pentru materialele contaminate, recipientele cu vârfuri de pipete folosite, recipientele cu probe, etc.) trebuie plasate într-o latur a hotei. Fluxul de opera ii trebuie s se desf oare dinspre zona curat spre zona contaminat a suprafe ei de lucru.

Pungile de colectare pentru de euri periculoase sau containerele i recipientele pentru colectarea de eurilor t ietoare - în ep toare ( ex. vârfuri de pipete ), care urmeaz s fie autoclavate, nu trebuie plasate în afara hotei. Mi c rile repetate în untru/în afar , f cute pentru utilizarea acestor containere, pot întrerupe bariera de aer a hotei i pot compromite atât protect ia personalului, cât i pe cea a produselor.

10. hotele de siguranţă biologică

54

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Operare i între inere Majoritatea HSB sunt concepute pentru a fi utilizate non-stop, iar inspectorii consider c folosirea continu este util i pentru controlul nivelului particulelor de praf i al altor particule din laborator. HSB de Clasa II tip A1 i A2 cu evacuare spre înc pere sau cu conectare prin man on la o conduct proprie de evacuare pot fi oprite în perioadele în care nu sunt folosite. Alte tipuri, precum HSB de Clasa II-B1 i B2, prev zute cu instala ii cu conduct rigid , necesit un flux de aer permanent cu presiune negativ , pentru a men ine echilibrul cu aerul din înc pere. Hotele trebuie pornite cu cel pu in 5 minute înainte de a începe lucrul i oprite dup cel pu in 5 minute de la terminarea lucrului, pentru a permite hotei s se “cure e”, adic pentru a permite aerului contaminat s fie evacuat din hot .

Orice repara ie a HSB trebuie f cut de c tre un tehnician calificat (autorizat). Orice disfunc ie în operare trebuie raportat i reparat înainte de a relua utilizarea HSB. Înainte de orice repara ie sau control (inspec ie), HSB trebuie s fie dezinfectate.

Radia iile ultraviolete Folosirea radia iilor ultraviolete în HSB nu este necesar . Dac se folosesc, l mpile UV trebuie cur ate s pt mânal pentru a înl tura praful care reduce efectul germicid al radia iei. Intensitatea radia iei UV trebuie verificat la fiecare recertificare a hotei, pentru a vedea dac emisia de UV este corespunz toare. L mpile UV trebuie închise în timpul lucrului sau când exist persoane în înc pere, pentru protec ia ochilor i a pielii de expuneri nedorite, dar pot fi l sate s func ioneze dac panoul frontal transparent este închis.

Flac ra deschis Trebuie evitat folosirea fl c rii deschise în mediul aproape steril din interiorul HSB.

Aceasta poate modifica traseul fluxului de aer i poate fi periculoas atunci când se utilizeaza substan e volatile sau inflamabile. De asemenea, utilizarea fl c rii deschise poate afecta filtrele HEPA. Pentru a steriliza ansele bacteriologice, exist micro-arz toare electrice sau cu gaz.

Scurgerile / stropirile Instruc iunile privind conduita de urmat în cazul producerii unor scurgeri sau stropiri cu

lichide contaminate trebuie citite i însu ite de întregul personal al laboratorului; un exemplar va fi afi at la loc vizibil. În cazul în care are loc o scurgere de material contaminat în interiorul HSB, cur area trebuie început imediat, în timp ce hota continu s func ioneze. Se va folosi un dezinfectant eficace, care va fi aplicat în a a fel încât generarea de aerosoli s fie cât mai redus . Toate materialele care au venit în contact cu substan a v rsat trebuie dezinfectate i/sau autoclavate.

Certificarea Func ionalitatea i integritatea fiec rei HSB trebuie supus unui control de certificare

dup standarde na ionale i interna ionale, atât în momentul instal rii, cât i ulterior, în mod periodic, control f cut de tehnicieni califica i (autoriza i), în conformitate cu instruc iunile produc torului. Evaluarea eficacit ii hotei trebuie s cuprind : teste de integritate a hotei, a filtrelor HEPA, profilul vitezei fluxului descendent de aer i cel al vitezei aerului care p trunde, raportul presiune negativ /ventila ie, analiza cu fum a fluxului de aer, verificarea sistemelor de alarm i de interblocare. Pot fi f cute i test ri op ionale pentru scurgeri de curent, intensitatea luminii, intensitatea radia iilor UV, nivelul zgomotelor i vibra iilor. Aceste teste necesit echipamente i aptitudini speciale, de aceea este recomandat ca ele s fie executate de personal calificat.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

Cur area i dezinfec ia Toate obiectele din interiorul HSB, inclusiv aparatura, trebuie decontaminate la

suprafa i scoase din hot dup terminarea lucrului, deoarece resturile de medii de cultur favorizeaz cre terea germenilor.

Suprafe ele interioare ale HSB trebuie decontaminate înainte i dup fiecare utilizare. Suprafa a de lucru i pere ii interiori trebuie terse cu un dezinfectant care s distrug

toate microorganismele care s-ar putea afla în hot . La sfâr itul zilei de lucru, decontaminarea final a suprafe elor trebuie s includ i pe cea a suprafe ei de lucru, a p r ilor laterale i posterioare i a fe ei interioare a panoului frontal transparent. Se va folosi o solu ie clorigen sau alcool de 70°, dac sunt active pe microorganismele manipulate. Dac se folose te un dezinfectant coroziv, cum sunt solu iile clorigene, este necesar o cl tire ulterioar cu ap steril .

Se recomand ca HSB s fie l sat în func iune. Dac nu, înainte de a fi oprit , trebuie l sat s func ioneze cel pu in 5 minute pentru evacuarea aerului contaminat din interior.

Decontaminarea HSB trebuie decontaminate înainte de opera iuni precum schimbarea filtrelor sau

mutarea hotei. Cea mai utilizat metod de decontaminare este cea prin fumiga ie cu formaldehid gazoas . Decontaminarea HSB trebuie realizat de c tre personal calificat.

Echipamentul de protec ie individual Echipamentele de protec ie trebuie purtate întotdeauna când se lucreaz la HSB. În

laboratoarele cu Nivel de Biosiguran 1 i 2 se pot folosi halate obi nuite. În laboratoarele cu Nivel de Biosiguran 3 i 4, se asigur o protec ie bun cu halate cu fa a din material rezistent, care se încheie la spate (cu excep ia laboratoarelor cu izolare în costum protector). M nu ile se vor purta peste mânecile halatului i nu sub ele. Pentru protec ia încheieturilor mâinii se recomand purtarea de halate cu man ete elastice. Pentru unele tehnici este necesar portul m tii i al ochelarilor de protec ie.

Alarme HSB pot fi echipate cu unul sau dou tipuri de alarme. Alarma conectat cu panoul

frontal transparent se g se te numai la HSB cu panou mobil. Alarma se declan eaz ori de câte ori operatorul a a ezat panoul într-o pozi ie incorect . Ac iunea corectiv const în pozi ionarea corect a panoului. Alarma ac ionat de fluxul de aer semnaleaz perturbarea fluxului normal de aer în hot , care poate reprezenta un pericol imediat pentru operator sau pentru produs. Când se declan eaz acest din urm tip de alarm , se opre te imediat lucrul i se anun responsabilul de laborator. Detalii suplimentare se g sesc în c r ile tehnice ale hotelor. Personalul trebuie instruit i asupra acestor aspecte.

Informa ii suplimentare Alegerea tipului adecvat de HSB, instalarea, folosirea corespunz toare i certificarea

anual a oper rii HSB sunt procese complexe. Se recomand ca aceste procese s se desf oare sub supravegherea unor speciali ti bine instrui i i cu experien în materie de biosiguran ; ace tia trebuie s fie familiariza i cu literatura recomandat în capitolul de Bibliografie i trebuie s fi fost instrui i asupra tuturor aspectelor privind HSB. Operatorii trebuie s fi urmat forme speciale de instruire pentru operarea i utilizarea HSB.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

55

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Operare i între inere Majoritatea HSB sunt concepute pentru a fi utilizate non-stop, iar inspectorii consider c folosirea continu este util i pentru controlul nivelului particulelor de praf i al altor particule din laborator. HSB de Clasa II tip A1 i A2 cu evacuare spre înc pere sau cu conectare prin man on la o conduct proprie de evacuare pot fi oprite în perioadele în care nu sunt folosite. Alte tipuri, precum HSB de Clasa II-B1 i B2, prev zute cu instala ii cu conduct rigid , necesit un flux de aer permanent cu presiune negativ , pentru a men ine echilibrul cu aerul din înc pere. Hotele trebuie pornite cu cel pu in 5 minute înainte de a începe lucrul i oprite dup cel pu in 5 minute de la terminarea lucrului, pentru a permite hotei s se “cure e”, adic pentru a permite aerului contaminat s fie evacuat din hot .

Orice repara ie a HSB trebuie f cut de c tre un tehnician calificat (autorizat). Orice disfunc ie în operare trebuie raportat i reparat înainte de a relua utilizarea HSB. Înainte de orice repara ie sau control (inspec ie), HSB trebuie s fie dezinfectate.

Radia iile ultraviolete Folosirea radia iilor ultraviolete în HSB nu este necesar . Dac se folosesc, l mpile UV trebuie cur ate s pt mânal pentru a înl tura praful care reduce efectul germicid al radia iei. Intensitatea radia iei UV trebuie verificat la fiecare recertificare a hotei, pentru a vedea dac emisia de UV este corespunz toare. L mpile UV trebuie închise în timpul lucrului sau când exist persoane în înc pere, pentru protec ia ochilor i a pielii de expuneri nedorite, dar pot fi l sate s func ioneze dac panoul frontal transparent este închis.

Flac ra deschis Trebuie evitat folosirea fl c rii deschise în mediul aproape steril din interiorul HSB.

Aceasta poate modifica traseul fluxului de aer i poate fi periculoas atunci când se utilizeaza substan e volatile sau inflamabile. De asemenea, utilizarea fl c rii deschise poate afecta filtrele HEPA. Pentru a steriliza ansele bacteriologice, exist micro-arz toare electrice sau cu gaz.

Scurgerile / stropirile Instruc iunile privind conduita de urmat în cazul producerii unor scurgeri sau stropiri cu

lichide contaminate trebuie citite i însu ite de întregul personal al laboratorului; un exemplar va fi afi at la loc vizibil. În cazul în care are loc o scurgere de material contaminat în interiorul HSB, cur area trebuie început imediat, în timp ce hota continu s func ioneze. Se va folosi un dezinfectant eficace, care va fi aplicat în a a fel încât generarea de aerosoli s fie cât mai redus . Toate materialele care au venit în contact cu substan a v rsat trebuie dezinfectate i/sau autoclavate.

Certificarea Func ionalitatea i integritatea fiec rei HSB trebuie supus unui control de certificare

dup standarde na ionale i interna ionale, atât în momentul instal rii, cât i ulterior, în mod periodic, control f cut de tehnicieni califica i (autoriza i), în conformitate cu instruc iunile produc torului. Evaluarea eficacit ii hotei trebuie s cuprind : teste de integritate a hotei, a filtrelor HEPA, profilul vitezei fluxului descendent de aer i cel al vitezei aerului care p trunde, raportul presiune negativ /ventila ie, analiza cu fum a fluxului de aer, verificarea sistemelor de alarm i de interblocare. Pot fi f cute i test ri op ionale pentru scurgeri de curent, intensitatea luminii, intensitatea radia iilor UV, nivelul zgomotelor i vibra iilor. Aceste teste necesit echipamente i aptitudini speciale, de aceea este recomandat ca ele s fie executate de personal calificat.

10. HOTELE DE SIGURAN BIOLOGIC

Cur area i dezinfec ia Toate obiectele din interiorul HSB, inclusiv aparatura, trebuie decontaminate la

suprafa i scoase din hot dup terminarea lucrului, deoarece resturile de medii de cultur favorizeaz cre terea germenilor.

Suprafe ele interioare ale HSB trebuie decontaminate înainte i dup fiecare utilizare. Suprafa a de lucru i pere ii interiori trebuie terse cu un dezinfectant care s distrug

toate microorganismele care s-ar putea afla în hot . La sfâr itul zilei de lucru, decontaminarea final a suprafe elor trebuie s includ i pe cea a suprafe ei de lucru, a p r ilor laterale i posterioare i a fe ei interioare a panoului frontal transparent. Se va folosi o solu ie clorigen sau alcool de 70°, dac sunt active pe microorganismele manipulate. Dac se folose te un dezinfectant coroziv, cum sunt solu iile clorigene, este necesar o cl tire ulterioar cu ap steril .

Se recomand ca HSB s fie l sat în func iune. Dac nu, înainte de a fi oprit , trebuie l sat s func ioneze cel pu in 5 minute pentru evacuarea aerului contaminat din interior.

Decontaminarea HSB trebuie decontaminate înainte de opera iuni precum schimbarea filtrelor sau

mutarea hotei. Cea mai utilizat metod de decontaminare este cea prin fumiga ie cu formaldehid gazoas . Decontaminarea HSB trebuie realizat de c tre personal calificat.

Echipamentul de protec ie individual Echipamentele de protec ie trebuie purtate întotdeauna când se lucreaz la HSB. În

laboratoarele cu Nivel de Biosiguran 1 i 2 se pot folosi halate obi nuite. În laboratoarele cu Nivel de Biosiguran 3 i 4, se asigur o protec ie bun cu halate cu fa a din material rezistent, care se încheie la spate (cu excep ia laboratoarelor cu izolare în costum protector). M nu ile se vor purta peste mânecile halatului i nu sub ele. Pentru protec ia încheieturilor mâinii se recomand purtarea de halate cu man ete elastice. Pentru unele tehnici este necesar portul m tii i al ochelarilor de protec ie.

Alarme HSB pot fi echipate cu unul sau dou tipuri de alarme. Alarma conectat cu panoul

frontal transparent se g se te numai la HSB cu panou mobil. Alarma se declan eaz ori de câte ori operatorul a a ezat panoul într-o pozi ie incorect . Ac iunea corectiv const în pozi ionarea corect a panoului. Alarma ac ionat de fluxul de aer semnaleaz perturbarea fluxului normal de aer în hot , care poate reprezenta un pericol imediat pentru operator sau pentru produs. Când se declan eaz acest din urm tip de alarm , se opre te imediat lucrul i se anun responsabilul de laborator. Detalii suplimentare se g sesc în c r ile tehnice ale hotelor. Personalul trebuie instruit i asupra acestor aspecte.

Informa ii suplimentare Alegerea tipului adecvat de HSB, instalarea, folosirea corespunz toare i certificarea

anual a oper rii HSB sunt procese complexe. Se recomand ca aceste procese s se desf oare sub supravegherea unor speciali ti bine instrui i i cu experien în materie de biosiguran ; ace tia trebuie s fie familiariza i cu literatura recomandat în capitolul de Bibliografie i trebuie s fi fost instrui i asupra tuturor aspectelor privind HSB. Operatorii trebuie s fi urmat forme speciale de instruire pentru operarea i utilizarea HSB.

10. hotele de siguranţă biologică

11. Echipamente de siguran

Deoarece aerosolii reprezint o important surs de infec ie, trebuie luate m suri pentru a reduce formarea i r spândirea acestora. Aerosoli periculo i pot ap rea în cursul unor variate opera iuni de laborator, de ex: amestecare, triturare, agitare, ultrasonare, centrifugare de material infec ios. Ca urmare, chiar dac se folose te echipament de siguran , se recomand ca aceste opera iuni s se efectueze, pe cât posibil, într-o HSB (Capitolul 7). Datele privind HSB, utilizarea i testarea acestora, sunt prezentate în Capitolul 10. Simpla utilizare a echipamentului de siguran confer protec ie doar dac operatorul este bine instruit i folose te tehnici corecte. Echipamentul trebuie verificat cu regularitate pentru a garanta

performan e constante de protec ie. Tabelul 10 con ine o list a echipamentelor destinate elimin rii sau reducerii unor

pericole i define te succint caracteristicile lor de siguran . Detalii suplimentare pentru multe din aceste echipamente sunt redate în paginile urm toare. Alte informa ii privind utilizarea corect a acestor echipamente se reg sesc în Capitolul 12.

Informa ii referitoare la echipamentele i opera iunile care pot genera pericole sunt prezentate în Anexa 4.

Tabel 10. Echipamente de biosiguran Echipament Pericole vizate Caracteristici care confer siguran Hot de securitate biologic (HSB) Clasa I

Aerosoli i stropi

Flux minim de aer orientat spre interiorul hotei de la nivelul fantei de acces pentru lucru (vitez redus de acces frontal al aerului) Filtrare adecvat a aerului eliminat Nu asigura protec ia produsului

Clasa II Aerosoli i stropi

Flux minim de aer orientat spre interiorul hotei de la nivelul fantei de acces pentru lucru (viteza redus de acces frontal al aerului) Filtrare adecvat a aerului eliminat Asigur protec ia produsului

Clasa III Aerosoli i stropi

Nivel maxim de securizare Asigur protec ia produsului dac este prev zut cu flux de aer laminar

Izolator din folie flexibil cu presiune negativ

Aerosoli i stropi

Nivel maxim de securizare

Ecran de protec ie Stropi de substan e chimice

Ecran între operator i aria de lucru

Dispozitive de pipetare

Pipetarea cu gura, (ingestia de patogeni, inhalarea de aerosoli produ i prin aspirarea cu pipeta, picurarea de lichid, contami-narea cap tului de suc iune al pipetei )

U or de folosit. Controlul contamin rii cap tului de suc iune al pipetei, protejând utilizatorul, dispozitivul de pipetare i instala ia de vacuum. Se poate steriliza. Evit scurgerile din pipet .

57

11. Echipamente de siguran

Deoarece aerosolii reprezint o important surs de infec ie, trebuie luate m suri pentru a reduce formarea i r spândirea acestora. Aerosoli periculo i pot ap rea în cursul unor variate opera iuni de laborator, de ex: amestecare, triturare, agitare, ultrasonare, centrifugare de material infec ios. Ca urmare, chiar dac se folose te echipament de siguran , se recomand ca aceste opera iuni s se efectueze, pe cât posibil, într-o HSB (Capitolul 7). Datele privind HSB, utilizarea i testarea acestora, sunt prezentate în Capitolul 10. Simpla utilizare a echipamentului de siguran confer protec ie doar dac operatorul este bine instruit i folose te tehnici corecte. Echipamentul trebuie verificat cu regularitate pentru a garanta

performan e constante de protec ie. Tabelul 10 con ine o list a echipamentelor destinate elimin rii sau reducerii unor

pericole i define te succint caracteristicile lor de siguran . Detalii suplimentare pentru multe din aceste echipamente sunt redate în paginile urm toare. Alte informa ii privind utilizarea corect a acestor echipamente se reg sesc în Capitolul 12.

Informa ii referitoare la echipamentele i opera iunile care pot genera pericole sunt prezentate în Anexa 4.

Tabel 10. Echipamente de biosiguran Echipament Pericole vizate Caracteristici care confer siguran Hot de securitate biologic (HSB) Clasa I

Aerosoli i stropi

Flux minim de aer orientat spre interiorul hotei de la nivelul fantei de acces pentru lucru (vitez redus de acces frontal al aerului) Filtrare adecvat a aerului eliminat Nu asigura protec ia produsului

Clasa II Aerosoli i stropi

Flux minim de aer orientat spre interiorul hotei de la nivelul fantei de acces pentru lucru (viteza redus de acces frontal al aerului) Filtrare adecvat a aerului eliminat Asigur protec ia produsului

Clasa III Aerosoli i stropi

Nivel maxim de securizare Asigur protec ia produsului dac este prev zut cu flux de aer laminar

Izolator din folie flexibil cu presiune negativ

Aerosoli i stropi

Nivel maxim de securizare

Ecran de protec ie Stropi de substan e chimice

Ecran între operator i aria de lucru

Dispozitive de pipetare

Pipetarea cu gura, (ingestia de patogeni, inhalarea de aerosoli produ i prin aspirarea cu pipeta, picurarea de lichid, contami-narea cap tului de suc iune al pipetei )

U or de folosit. Controlul contamin rii cap tului de suc iune al pipetei, protejând utilizatorul, dispozitivul de pipetare i instala ia de vacuum. Se poate steriliza. Evit scurgerile din pipet .

58

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Echipament Pericole vizate Caracteristici care confer siguran Microarz toare pentru anse Anse de unic folosin

Stropi din ansele de transfer

Arz torul cu gaz sau electric este introdus într-un tub de sticl sau ceramic , deschis la gur Ansele de unic folosin nu impun tratament termic Recipient impermeabil închis cu capac

Recipiente sigure pentru colectarea i transportul materialelor infec ioase în vederea steriliz rii

Aerosoli, împr tiere i scurgere

Robuste e mecanic Autoclavabil

Containere pentru obiecte t ietoare/ în ep toare

R ni prin în epare. Autoclavabil. Robust, rezistent la în epare/t iere

Containere de transport între laboratoare sau institu ii.

Contaminare accidental cu microorganisme.

Robust. Containere primare i secundare impermeabile pentru lichide Con in materiale absorbante pentru re inerea lichidelor v rsate.

Autoclave manuale sau automate

Materiale infec ioase (decontaminare în vederea elimin rii sau reutiliz rii)

Model aprobat Sterilizare eficace prin c ldur

Recipiente cu capac în urubat

Aerosoli i scurgeri Securizare eficace

Dispozitiv de protec ie a instala iei de vid

Contaminarea cu aerosoli sau lichide a sistemului de vacuum al laboratorului

Filtre tip cartu pentru a împiedica trecerea de aerosoli (m rimea particulelor cu dimensiunea de 0,45 m). Recipiente cu dezinfectante adecvate, utilizate drept « capcane de vid ». Dispozitiv de cauciuc (supap ) pentru a închide automat vacuumul când recipientul este plin. Întreg dispozitivul este autoclavabil

11.1. Izolatoare din folie flexibil cu presiune negativ

Izolatorul din folie flexibil cu presiune negativ este un dispozitiv de izolare primar de sine st t tor, care confer protec ie maxim împotriva materialelor biologice periculoase. Poate fi montat pe un suport mobil. Spa iul de lucru este în întregime închis într-un învelis din PVC transparent suspendat de un cadru de o el. În interiorul izolatorului se men ine permanent o presiune inferioar celei atmosferice. Admisia aerului se face printr-un filtru HEPA i evacuarea prin 2 filtre HEPA, evitându-se astfel necesitatea evacu rii aerului în afara cl dirii. Izolatorul poate fi dotat cu incubator, microscop i alte echipamente (centrifugi, cu ti pentru animale, surse de c ldur , etc). Materialele sunt introduse i scoase din izolator prin c i speciale de acces pentru materiale i probe, f r a compromite siguran a microbiologic .

Manipularea în interiorul izolatorului se face prin intermediul unor mâneci cu m nu i prev zute la rândul lor cu m nu i de unic folosin .

Presiunea din interiorul izolatorului este monitorizat cu ajutorul unui manometru.

11. ECHIPAMENTE DE SIGURAN

Acest tip de izolator este folosit pentru lucrul cu microorganisme periculoase (Grupul de Risc 3 sau 4) pe teren, acolo unde nu exist posibilitatea instal rii i utiliz rii unei HSB conven ionale. 11.2. Dispozitive de pipetare

Dispozitivul de pipetare trebuie folosit întotdeauna atunci când se pipeteaz . Este strict interzis pipetarea cu gura.

Importan a dispozitivelor de pipetare nu trebuie subapreciat . Cele mai frecvente pericole asociate cu pipetarea sunt rezultatul aspir rii cu gura. Aspirarea i ingestia de materiale sunt cunoscute a fi cauza a numeroase infec ii de laborator. Germeni patogeni mai pot fi transfera i i prin degete contaminate puse pe cap tul de suc iune al pipetei. Un risc mai pu in cunoscut este inhalarea de aerosoli rezulta i prin aspirare. Un dop de vat nu constituie un filtru microbian eficace la presiune negativ sau pozitiv i anumite particule pot trece prin el. Un dop de vat prea dens poate determina o pipetare violent , urmat de aspirarea dopului, a unor aerosoli i chiar a lichidului. Ingestia de patogeni este evitat prin folosirea dispozitivelor de pipetare.

Aerosoli se mai pot forma i prin picurarea unui lichid din pipet pe suprafa a de lucru, prin aspirare i barbotare sau când se sufl ultima pic tur din pipet . Inhalarea aerosolilor a c ror producere nu poate fi evitat în cursul opera iunilor de pipetare poate fi îns prevenit prin lucrul într-o HSB.

Dispozitivele pentru pipetare trebuie alese cu grij . Tipul utilizat nu trebuie s genereze riscuri suplimentare i trebuie s fie u or de sterilizat i cur at. Conuri de prelevare prev zute cu filtru trebuie folosite ori de câte ori se manipuleaz microorganisme i culturi celulare. Pipetele cu capetele de suc iune ciobite sau rupte nu trebuie folosite deoarece deterioreaz l ca ul dispozitivelor de pipetare i prin aceasta genereaz pericole. 11.3. Omogenizatoare, agitatoare, mixere i aparate de ultrasonare

Mixerele de buc t rie nu sunt etan e i elibereaz aerosoli. Se vor folosi doar cele special concepute pentru uzul în laboratoare, care prin construc ie reduc sau evit eliberarea de aerosoli. Omogenizatoarele închise de tip “stomacher” disponibile în prezent pentru prelucrarea de volume mici sau mari, pot genera i ele aerosoli.

Omogenizatoarele folosite pentru microorganisme din Grupul de Risc 3 vor fi înc rcate i deschise numai în HSB. Aparatele de ultrasonare pot genera, de asemenea, aerosoli. Ele

trebuie manipulate in HSB sau acoperite/ecranate în timpul folosirii. Capacele i exteriorul aparatelor de ultrasonare trebuie decontaminate dup folosire. 11.4. Anse de unic folosin

Avantajul anselor de unic folosin este c nu trebuie sterilizate i pot fi folosite în HSB unde becurile Bunsen i microarz toarele perturb fluxul de aer.

Dup folosire, ansele trebuie plasate în dezinfectant i evacuate ca orice material contaminat (vezi Capitolul 3). 11.5. Microarz toare

Microarz toarele cu gaz sau electrice sunt prev zute cu ecrane de sticl borosilicat sau ceramice, ceea ce reduce formarea stropilor i dispersia materialului infec ios în momentul steriliz rii anselor. Microarz toarele modific totu i circuitul aerului i de aceea trebuie plasate în HSB cât mai în spate.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

59

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Echipament Pericole vizate Caracteristici care confer siguran Microarz toare pentru anse Anse de unic folosin

Stropi din ansele de transfer

Arz torul cu gaz sau electric este introdus într-un tub de sticl sau ceramic , deschis la gur Ansele de unic folosin nu impun tratament termic Recipient impermeabil închis cu capac

Recipiente sigure pentru colectarea i transportul materialelor infec ioase în vederea steriliz rii

Aerosoli, împr tiere i scurgere

Robuste e mecanic Autoclavabil

Containere pentru obiecte t ietoare/ în ep toare

R ni prin în epare. Autoclavabil. Robust, rezistent la în epare/t iere

Containere de transport între laboratoare sau institu ii.

Contaminare accidental cu microorganisme.

Robust. Containere primare i secundare impermeabile pentru lichide Con in materiale absorbante pentru re inerea lichidelor v rsate.

Autoclave manuale sau automate

Materiale infec ioase (decontaminare în vederea elimin rii sau reutiliz rii)

Model aprobat Sterilizare eficace prin c ldur

Recipiente cu capac în urubat

Aerosoli i scurgeri Securizare eficace

Dispozitiv de protec ie a instala iei de vid

Contaminarea cu aerosoli sau lichide a sistemului de vacuum al laboratorului

Filtre tip cartu pentru a împiedica trecerea de aerosoli (m rimea particulelor cu dimensiunea de 0,45 m). Recipiente cu dezinfectante adecvate, utilizate drept « capcane de vid ». Dispozitiv de cauciuc (supap ) pentru a închide automat vacuumul când recipientul este plin. Întreg dispozitivul este autoclavabil

11.1. Izolatoare din folie flexibil cu presiune negativ

Izolatorul din folie flexibil cu presiune negativ este un dispozitiv de izolare primar de sine st t tor, care confer protec ie maxim împotriva materialelor biologice periculoase. Poate fi montat pe un suport mobil. Spa iul de lucru este în întregime închis într-un învelis din PVC transparent suspendat de un cadru de o el. În interiorul izolatorului se men ine permanent o presiune inferioar celei atmosferice. Admisia aerului se face printr-un filtru HEPA i evacuarea prin 2 filtre HEPA, evitându-se astfel necesitatea evacu rii aerului în afara cl dirii. Izolatorul poate fi dotat cu incubator, microscop i alte echipamente (centrifugi, cu ti pentru animale, surse de c ldur , etc). Materialele sunt introduse i scoase din izolator prin c i speciale de acces pentru materiale i probe, f r a compromite siguran a microbiologic .

Manipularea în interiorul izolatorului se face prin intermediul unor mâneci cu m nu i prev zute la rândul lor cu m nu i de unic folosin .

Presiunea din interiorul izolatorului este monitorizat cu ajutorul unui manometru.

11. ECHIPAMENTE DE SIGURAN

Acest tip de izolator este folosit pentru lucrul cu microorganisme periculoase (Grupul de Risc 3 sau 4) pe teren, acolo unde nu exist posibilitatea instal rii i utiliz rii unei HSB conven ionale. 11.2. Dispozitive de pipetare

Dispozitivul de pipetare trebuie folosit întotdeauna atunci când se pipeteaz . Este strict interzis pipetarea cu gura.

Importan a dispozitivelor de pipetare nu trebuie subapreciat . Cele mai frecvente pericole asociate cu pipetarea sunt rezultatul aspir rii cu gura. Aspirarea i ingestia de materiale sunt cunoscute a fi cauza a numeroase infec ii de laborator. Germeni patogeni mai pot fi transfera i i prin degete contaminate puse pe cap tul de suc iune al pipetei. Un risc mai pu in cunoscut este inhalarea de aerosoli rezulta i prin aspirare. Un dop de vat nu constituie un filtru microbian eficace la presiune negativ sau pozitiv i anumite particule pot trece prin el. Un dop de vat prea dens poate determina o pipetare violent , urmat de aspirarea dopului, a unor aerosoli i chiar a lichidului. Ingestia de patogeni este evitat prin folosirea dispozitivelor de pipetare.

Aerosoli se mai pot forma i prin picurarea unui lichid din pipet pe suprafa a de lucru, prin aspirare i barbotare sau când se sufl ultima pic tur din pipet . Inhalarea aerosolilor a c ror producere nu poate fi evitat în cursul opera iunilor de pipetare poate fi îns prevenit prin lucrul într-o HSB.

Dispozitivele pentru pipetare trebuie alese cu grij . Tipul utilizat nu trebuie s genereze riscuri suplimentare i trebuie s fie u or de sterilizat i cur at. Conuri de prelevare prev zute cu filtru trebuie folosite ori de câte ori se manipuleaz microorganisme i culturi celulare. Pipetele cu capetele de suc iune ciobite sau rupte nu trebuie folosite deoarece deterioreaz l ca ul dispozitivelor de pipetare i prin aceasta genereaz pericole. 11.3. Omogenizatoare, agitatoare, mixere i aparate de ultrasonare

Mixerele de buc t rie nu sunt etan e i elibereaz aerosoli. Se vor folosi doar cele special concepute pentru uzul în laboratoare, care prin construc ie reduc sau evit eliberarea de aerosoli. Omogenizatoarele închise de tip “stomacher” disponibile în prezent pentru prelucrarea de volume mici sau mari, pot genera i ele aerosoli.

Omogenizatoarele folosite pentru microorganisme din Grupul de Risc 3 vor fi înc rcate i deschise numai în HSB. Aparatele de ultrasonare pot genera, de asemenea, aerosoli. Ele

trebuie manipulate in HSB sau acoperite/ecranate în timpul folosirii. Capacele i exteriorul aparatelor de ultrasonare trebuie decontaminate dup folosire. 11.4. Anse de unic folosin

Avantajul anselor de unic folosin este c nu trebuie sterilizate i pot fi folosite în HSB unde becurile Bunsen i microarz toarele perturb fluxul de aer.

Dup folosire, ansele trebuie plasate în dezinfectant i evacuate ca orice material contaminat (vezi Capitolul 3). 11.5. Microarz toare

Microarz toarele cu gaz sau electrice sunt prev zute cu ecrane de sticl borosilicat sau ceramice, ceea ce reduce formarea stropilor i dispersia materialului infec ios în momentul steriliz rii anselor. Microarz toarele modific totu i circuitul aerului i de aceea trebuie plasate în HSB cât mai în spate.

11. echipamente de siguranţă

60

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

11.6. Îmbr c minte i echipament de protec ie individual Îmbr c mintea i echipamentul de protec ie individual constituie o barier care

reduce riscul de expunere la aerosoli, stropiri i inocul ri accidentale i vor fi alese în func ie de specificul activit ii desf urate. Îmbr c mintea de protec ie trebuie purtat ori de câte ori se lucreaz în laborator. La p r sirea laboratorului, îmbr c mintea de protec ie se îndep rteaz i se spal mâinile.

Tabelul 11 prezint câteva tipuri de echipamente de protec ie individual folosite în laborator i protec ia pe care o confer . Tabel 11. Echipament de protec ie personal Echipament Pericole vizate Caracteristici care confer siguran Halate, costume i salopete de

laborator

Contaminarea hainelor Încheiate la spate. S acopere hainele de strad

or uri de plastic

Contaminarea hainelor Impermeabile pentru lichide

Înc l minte Impact i stropire F r decupare în fa Ochelari de protec ie

Impact i stropire Lentile rezistente la impact (pot fi optic corectoare sau aplicate peste ochelari) Ap r tori laterale

Ochelari de lucru

Impact Lentile rezistente la impact, optic corectoare Ap r tori laterale

Ecrane protectoare pentru fa

Impact i stropire S protejeze întreaga fa S fie u or de îndep rtat în caz de accident

Dispozitive de protec ie respiratorie

Inhalare de aerosoli Modele variate: de unic folosin ; purificatoare de aer ce acoper jum tate sau întreaga fa ; masc sau glug cu purificator de aer asistat mecanic; aparat de respira ie asistat

M nu i Contact direct cu microorganismele T iere

De unic folosin , avizate pentru uz microbiologic, confec ionate din latex, vinil sau nitril Protec ia mâinii Plas metalic

Îmbr c minte de laborator, halate, or uri

Halatele de laborator ar trebui s se încheie pân sus. Modelele de halate cu mânec lung , închise la spate i salopetele confer o protec ie mai bun decât halatele i bluzele obi nuite i sunt de preferat în laboratoarele de microbiologie sau pentru lucrul la HSB.

or urile purtate peste halate ofer o protec ie suplimentar fa de stropirea cu substan e chimice sau materiale biologice, cum ar fi sânge sau culturi în mediu lichid. Trebuie prev zut o sp l torie pentru echipamentul de lucru, situat în laborator sau în vecin tatea acestuia. Ochelari de protec ie, ochelari de lucru i ecrane protectoare pentru fa

Alegerea echipamentului de protejare a ochilor sau a fe ei depinde de activitatea desf urat . Ochelarii de lucru cu sau f r dioptrii vor fi confec iona i cu rame speciale în care

11. ECHIPAMENTE DE SIGURAN

lentilele se monteaz numai dinspre partea anterioar ; lentilele sunt confec ionate din material incasabil fiind curbate sau cu ap r tori laterale. Ochelarii de protec ie ar trebui purta i peste ochelarii de vedere sau peste lentilele de contact, care nu confer protec ie împotriva pericolelor biologice sau chimice. Ecranele pentru fa (vizoare) sunt confec ionate din material plastic incasabil, protejeaz întreaga fa i se fixeaz pe cap cu o band sau bonet . Dispozitive de protec ie respiratorie

Protec ia respiratorie este necesar când se execut proceduri cu mare periculozitate (ex. cur area unei devers ri de material infec ios)

Alegerea tipului de dispozitiv depinde de tipul de pericol. Exist dispozitive la care se pot monta diferite tipuri de filtre : pentru protec ie împotriva diferitelor gaze, vapori, particule sau microorganisme. Este absolut necesar ca filtrul s fie montat la dispozitivul de protec ie respiratorie potrivit.

Pentru a ob ine o protec ie maxim , dispozitivul ar trebui adaptat pentru fa a fiec rei persoane i testat pentru eficacitate. Aparatele de asisten respiratorie cu containere proprii, cu butelie de aer, ofer protec ie total . M tile de tip chirurgical sunt utile numai pentru protec ia pacientului, dar nu ofer protec ie operatorului. Pentru protec ia împotriva agen ilor biologici au fost concepute i dispozitive de unic folosin (ISO 13.340.30). Dispozitivele de protec ie respiratorie nu trebuie purtate în afara spa iului laboratorului. M nu i

Mâinile pot fi contaminate în timpul lucrului în laborator. De asemenea pot fi r nite de obiecte ascu ite. Pentru munca obi nuit de laborator precum i pentru manipularea de agen i infec io i, sânge i fluide biologice, se folosesc m nu i chirurgicale de unic folosin , avizate pentru uz microbiologic, confec ionate din latex, vinil sau nitril. Pot fi folosite i m nu i reutilizabile, dar trebuie acordat aten ie sp l rii, scoaterii, cur rii i dezinfec iei lor corecte.

M nu ile se scot i mâinile se spal bine dup manipularea de material infec ios, dup lucrul la o HSB sau înainte de p r sirea laboratorului. M nu ile de unic folosin utilizate se îndep rteaz odat cu de eurile infec ioase.

Au fost semnalate reac ii alergice de tip dermatit i de hipersensibilitate imediat la personalul din laborator i la al i lucr tori care au purtat m nu i din latex, mai ales din cele cu pudr . De aceea ar trebui s fie disponibile i alte tipuri de m nu i decât cele din latex cu pudr .

M nu ile din plas de o el inoxidabil ar trebui folosite când exist o expunere poten ial la instrumente t ioase, ex. examin ri postmortem. Astfel de m nu i protejeaz împotriva t ierii, dar nu i a în ep rii.

M nu ile nu trebuie purtate în afara spa iului laboratorului. Pentru alte informa ii consulta i indica iile bibliografice 12, 17 i 18.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

61

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

11.6. Îmbr c minte i echipament de protec ie individual Îmbr c mintea i echipamentul de protec ie individual constituie o barier care

reduce riscul de expunere la aerosoli, stropiri i inocul ri accidentale i vor fi alese în func ie de specificul activit ii desf urate. Îmbr c mintea de protec ie trebuie purtat ori de câte ori se lucreaz în laborator. La p r sirea laboratorului, îmbr c mintea de protec ie se îndep rteaz i se spal mâinile.

Tabelul 11 prezint câteva tipuri de echipamente de protec ie individual folosite în laborator i protec ia pe care o confer . Tabel 11. Echipament de protec ie personal Echipament Pericole vizate Caracteristici care confer siguran Halate, costume i salopete de

laborator

Contaminarea hainelor Încheiate la spate. S acopere hainele de strad

or uri de plastic

Contaminarea hainelor Impermeabile pentru lichide

Înc l minte Impact i stropire F r decupare în fa Ochelari de protec ie

Impact i stropire Lentile rezistente la impact (pot fi optic corectoare sau aplicate peste ochelari) Ap r tori laterale

Ochelari de lucru

Impact Lentile rezistente la impact, optic corectoare Ap r tori laterale

Ecrane protectoare pentru fa

Impact i stropire S protejeze întreaga fa S fie u or de îndep rtat în caz de accident

Dispozitive de protec ie respiratorie

Inhalare de aerosoli Modele variate: de unic folosin ; purificatoare de aer ce acoper jum tate sau întreaga fa ; masc sau glug cu purificator de aer asistat mecanic; aparat de respira ie asistat

M nu i Contact direct cu microorganismele T iere

De unic folosin , avizate pentru uz microbiologic, confec ionate din latex, vinil sau nitril Protec ia mâinii Plas metalic

Îmbr c minte de laborator, halate, or uri

Halatele de laborator ar trebui s se încheie pân sus. Modelele de halate cu mânec lung , închise la spate i salopetele confer o protec ie mai bun decât halatele i bluzele obi nuite i sunt de preferat în laboratoarele de microbiologie sau pentru lucrul la HSB.

or urile purtate peste halate ofer o protec ie suplimentar fa de stropirea cu substan e chimice sau materiale biologice, cum ar fi sânge sau culturi în mediu lichid. Trebuie prev zut o sp l torie pentru echipamentul de lucru, situat în laborator sau în vecin tatea acestuia. Ochelari de protec ie, ochelari de lucru i ecrane protectoare pentru fa

Alegerea echipamentului de protejare a ochilor sau a fe ei depinde de activitatea desf urat . Ochelarii de lucru cu sau f r dioptrii vor fi confec iona i cu rame speciale în care

11. ECHIPAMENTE DE SIGURAN

lentilele se monteaz numai dinspre partea anterioar ; lentilele sunt confec ionate din material incasabil fiind curbate sau cu ap r tori laterale. Ochelarii de protec ie ar trebui purta i peste ochelarii de vedere sau peste lentilele de contact, care nu confer protec ie împotriva pericolelor biologice sau chimice. Ecranele pentru fa (vizoare) sunt confec ionate din material plastic incasabil, protejeaz întreaga fa i se fixeaz pe cap cu o band sau bonet . Dispozitive de protec ie respiratorie

Protec ia respiratorie este necesar când se execut proceduri cu mare periculozitate (ex. cur area unei devers ri de material infec ios)

Alegerea tipului de dispozitiv depinde de tipul de pericol. Exist dispozitive la care se pot monta diferite tipuri de filtre : pentru protec ie împotriva diferitelor gaze, vapori, particule sau microorganisme. Este absolut necesar ca filtrul s fie montat la dispozitivul de protec ie respiratorie potrivit.

Pentru a ob ine o protec ie maxim , dispozitivul ar trebui adaptat pentru fa a fiec rei persoane i testat pentru eficacitate. Aparatele de asisten respiratorie cu containere proprii, cu butelie de aer, ofer protec ie total . M tile de tip chirurgical sunt utile numai pentru protec ia pacientului, dar nu ofer protec ie operatorului. Pentru protec ia împotriva agen ilor biologici au fost concepute i dispozitive de unic folosin (ISO 13.340.30). Dispozitivele de protec ie respiratorie nu trebuie purtate în afara spa iului laboratorului. M nu i

Mâinile pot fi contaminate în timpul lucrului în laborator. De asemenea pot fi r nite de obiecte ascu ite. Pentru munca obi nuit de laborator precum i pentru manipularea de agen i infec io i, sânge i fluide biologice, se folosesc m nu i chirurgicale de unic folosin , avizate pentru uz microbiologic, confec ionate din latex, vinil sau nitril. Pot fi folosite i m nu i reutilizabile, dar trebuie acordat aten ie sp l rii, scoaterii, cur rii i dezinfec iei lor corecte.

M nu ile se scot i mâinile se spal bine dup manipularea de material infec ios, dup lucrul la o HSB sau înainte de p r sirea laboratorului. M nu ile de unic folosin utilizate se îndep rteaz odat cu de eurile infec ioase.

Au fost semnalate reac ii alergice de tip dermatit i de hipersensibilitate imediat la personalul din laborator i la al i lucr tori care au purtat m nu i din latex, mai ales din cele cu pudr . De aceea ar trebui s fie disponibile i alte tipuri de m nu i decât cele din latex cu pudr .

M nu ile din plas de o el inoxidabil ar trebui folosite când exist o expunere poten ial la instrumente t ioase, ex. examin ri postmortem. Astfel de m nu i protejeaz împotriva t ierii, dar nu i a în ep rii.

M nu ile nu trebuie purtate în afara spa iului laboratorului. Pentru alte informa ii consulta i indica iile bibliografice 12, 17 i 18.

11. echipamente de siguranţă

12. Tehnici de laborator Eroarea uman , tehnicile defectuoase de laborator i folosirea incorect a echipamentelor sunt cauzele majorit ii accidentelor de laborator i infec iilor ap rute la locul de munc . Acest capitol ofer un compendiu de metode tehnice care sunt indicate pentru a evita sau minimaliza problemele de aceast natur cel mai frecvent raportate. 12.1. Manipularea în siguran a probelor în laborator Recoltarea, transportul si manipularea necorespunz toare a probelor în laborator prezint risc de infec ie pentru personalul implicat. Containerele pentru probe Containerele pentru probe pot fi din sticl sau preferabil din plastic. Ele trebuie s fie rezistente i nu trebuie s permit scurgerea materialului din ele când capacul sau dopul este corect aplicat. Nimic din materialul recoltat nu trebuie s r mân în afara containerului. Containerele trebuie corect etichetate pentru o identificare u oar . Documentele de înso ire nu trebuie înf urate în jurul containerului, ci plasate separat, preferabil într-un înveli impermeabil. Transportul probelor în laborator Pentru evitarea scurgerilor accidentale sau a v rs rii probelor, trebuie utilizate containere secundare, cum sunt cutiile cu stative, astfel încât recipientele cu probe s r mân în picioare atunci când containerele sunt manipulate corect. Containerele secundare pot fi din metal sau plastic, trebuie s fie autoclavabile sau s fie rezistente la ac iunea dezinfectan ilor chimici, iar capacul ar trebui s fie prev zut cu o garnitur . Ele trebuie decontaminate regulat. Primirea probelor Laboratorul care prime te un mare num r de probe trebuie s aib o înc pere separat sau un spa iu special pentru acest scop. Deschiderea pachetelor Personalul care prime te i despacheteaz probele trebuie s fie con tient de poten ialul pericol asupra st rii de s n tate i trebuie instruit s adopte precau iile standard (2), în special când se confrunt cu spargerea sau v rsarea containerelor. Containerele primare cu probe ar trebui deschise într-o HSB. Trebuie s existe dezinfectante la îndemân . 12.2. Utilizarea pipetelor i a dispozitivelor de pipetare 1. Dispozitivul de pipetare trebuie utilizat întotdeauna. Pipetarea cu gura este interzis . 2. Toate pipetele trebuie s aib filtru de vat pentru a reduce contaminarea dispozitivului de

pipetare. 3. Nu trebuie suflat niciodat într-un lichid care con ine agen i infec io i. 4. Materialul infec ios nu trebuie niciodat amestecat prin aspirare i expulzare alternant ,

prin pipet 5. Lichidele nu trebuie niciodat expulzate for at din pipete. 6. Pipetele gradate neterminal sunt preferabile altor tipuri de pipete deoarece nu necesit

expulzarea ultimei pic turi.

63

12. Tehnici de laborator Eroarea uman , tehnicile defectuoase de laborator i folosirea incorect a echipamentelor sunt cauzele majorit ii accidentelor de laborator i infec iilor ap rute la locul de munc . Acest capitol ofer un compendiu de metode tehnice care sunt indicate pentru a evita sau minimaliza problemele de aceast natur cel mai frecvent raportate. 12.1. Manipularea în siguran a probelor în laborator Recoltarea, transportul si manipularea necorespunz toare a probelor în laborator prezint risc de infec ie pentru personalul implicat. Containerele pentru probe Containerele pentru probe pot fi din sticl sau preferabil din plastic. Ele trebuie s fie rezistente i nu trebuie s permit scurgerea materialului din ele când capacul sau dopul este corect aplicat. Nimic din materialul recoltat nu trebuie s r mân în afara containerului. Containerele trebuie corect etichetate pentru o identificare u oar . Documentele de înso ire nu trebuie înf urate în jurul containerului, ci plasate separat, preferabil într-un înveli impermeabil. Transportul probelor în laborator Pentru evitarea scurgerilor accidentale sau a v rs rii probelor, trebuie utilizate containere secundare, cum sunt cutiile cu stative, astfel încât recipientele cu probe s r mân în picioare atunci când containerele sunt manipulate corect. Containerele secundare pot fi din metal sau plastic, trebuie s fie autoclavabile sau s fie rezistente la ac iunea dezinfectan ilor chimici, iar capacul ar trebui s fie prev zut cu o garnitur . Ele trebuie decontaminate regulat. Primirea probelor Laboratorul care prime te un mare num r de probe trebuie s aib o înc pere separat sau un spa iu special pentru acest scop. Deschiderea pachetelor Personalul care prime te i despacheteaz probele trebuie s fie con tient de poten ialul pericol asupra st rii de s n tate i trebuie instruit s adopte precau iile standard (2), în special când se confrunt cu spargerea sau v rsarea containerelor. Containerele primare cu probe ar trebui deschise într-o HSB. Trebuie s existe dezinfectante la îndemân . 12.2. Utilizarea pipetelor i a dispozitivelor de pipetare 1. Dispozitivul de pipetare trebuie utilizat întotdeauna. Pipetarea cu gura este interzis . 2. Toate pipetele trebuie s aib filtru de vat pentru a reduce contaminarea dispozitivului de

pipetare. 3. Nu trebuie suflat niciodat într-un lichid care con ine agen i infec io i. 4. Materialul infec ios nu trebuie niciodat amestecat prin aspirare i expulzare alternant ,

prin pipet 5. Lichidele nu trebuie niciodat expulzate for at din pipete. 6. Pipetele gradate neterminal sunt preferabile altor tipuri de pipete deoarece nu necesit

expulzarea ultimei pic turi.

64

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

7. Pipetele contaminate vor fi imersate complet într-un dezinfectant adecvat, aflat intr-un container incasabil. Ele trebuie l sate în dezinfectant atâta timp cât este necesar înainte de a fi scoase din laborator.

8. Containerul pentru pipete folosite trebuie plasat în interiorul HSB, nu în afara ei. 9. Seringile cu ace hipodermice nu trebuie utilizate pentru pipetare. 10. Trebuie utilizate dispozitive speciale pentru deschiderea flacoanelor prev zute cu capsule

cu septuri de cauciuc care s permit apoi utilizarea pipetelor, evitându-se utilizarea în acest scop a acelor hipodermice i a seringilor.

11. Pentru a evita dispersia pic turilor de material infec ios din pipet , pe suprafa a de lucru va fi a ezat un material absorbant ; dup utilizare acesta va fi evacuat ca material infec ios.

12.3. Evitarea dispersiei materialului infec ios 1. Pentru evitarea pierderii premature a înc rc turii sale, inelul ansei bacteriologice trebuie s

aib un diametru de 2-3 mm i trebuie s fie complet închis. Firul ansei nu trebuie s fie mai lung de 6 cm pentru a reduce vibra ia.

2. Riscul stropirii cu material infec ios cu ocazia steriliz rii ansei la flac ra becului Bunsen poate fi evitat prin utilizarea pentru sterilizare a unui microarz tor electric. Sunt de preferat ansele de unic folosin , care nu au nevoie de sterilizare.

3. Trebuie luate m suri de precau ie atunci când se usuc probele de sput pentru a evita formarea de aerosoli.

4. Probele i culturile a c ror utilizare s-a încheiat i care trebuie autoclavate i / sau evacuate, trebuie plasate în containere impermeabile, ex. saci speciali pentru de euri de laborator. Partea de sus a sacilor trebuie închis etan (ex. cu band adeziv martor de autoclavare) înainte de plasarea lor în containerele pentru de euri infec ioase.

5. Locul de munc trebuie decontaminat cu dezinfectante corespunz toare la sfâr itul fiec rei etape i zile de lucru.

Pentru informa ii suplimentare vezi referin a (12). 12.4. Utilizarea Hotelor de Siguran Biologic 1. Modul de utilizare i limitele de siguran ale HSB trebuie aduse la cuno tin a tuturor

utilizatorilor poten iali (vezi capitolul 10) pe baza standardelor na ionale i a literaturii de specialitate. Protocoale scrise sau ghiduri de operare/de siguran trebuie puse la dispozi ia personalului. Trebuie s fie clar, în mod particular, c HSB nu protejeaz pe cel ce lucreaz în caz de spargere, v rsare sau tehnici gre ite de manipulare.

2. HSB trebuie utilizat numai dac func ioneaz corect. 3. Panoul frontal transparent de sticl nu trebuie deschis în timpul lucrului. 4. Aparatele i volumele de materiale utilizate în HSB trebuie s fie reduse la minimum.

Circula ia aerului în partea din spate a incintei HSB nu trebuie blocat . 5. Becurile Bunsen nu trebuie utilizate în hot . C ldura produs perturb fluxul de aer i

poate avaria filtrele. Microarz toarele electrice sunt permise, dar ansele de unic întrebuin are utilizare sunt de preferat.

6. Întreaga activitate din HSB trebuie s se desf oare în centrul sau în partea posterioar a ariei de lucru, bine vizibil prin panoul frontal de sticl .

7. Traficul în spatele operatorului trebuie s fie minim. 8. Operatorul nu trebuie s perturbe fluxul de aer prin mi c ri repetate de du-te – vino ale bra elor. 9. Grilele frontale de admisie a aerului nu trebuie blocate cu foi, caiete, pipete sau alte materiale deoarece aceste întreruperi ale fluxului de aer pot determina contaminarea materialului i expunerea operatorului.

12. TEHNICI DE LABORATOR

10. Suprafa a HSB trebuie tears cu dezinfectante adecvate dup fiecare etap de lucru i la sfâr itul programului de lucru. 11. Ventilarea HSB trebuie pornit cu minimum 5 minute înainte de începerea lucrului i oprit dup minimum acela i interval de la terminarea lucrului în HSB. 12. Documentele de lucru nu trebuie puse niciodat în interiorul HSB. Pentru alte informa ii vezi capitolul 10. 12.5. Evitarea ingestiei de material infec ios i a contactului cu pielea i ochii 1. Particulele mari i pic turile cu diametrul mai mare de 5 µm, ap rute în timpul manipul rii

materialului microbiologic, trebuie îndep rtate rapid de pe suprafa a de lucru i de pe mâinile operatorului. Trebuie purtate m nu i de unic folosin . Lucr torii din laborator trebuie s evite atingerea gurii, ochilor i a fe ei.

2. Este interzis depozitarea i consumul de alimente i b utur în laborator. 3. Este interzis introducerea în gur a oric ror obiecte (creioane, pixuri, gum de mestecat) 4. Este interzis aplicarea cosmeticelor în laborator; 5. Fa a, ochii i gura trebuie protejate cu un ecran sau prin alte modalit i, în timpul oric rei

opera ii care se poate solda cu împro carea de material infec ios. 12.6. Evitarea inject rii de material infec ios 1. Inocularea accidental ca urmare a r nilor provocate de sticla spart sau ciobit , poate fi

evitat prin cre terea aten iei în timpul procedurilor de lucru. Obiectele din sticl ar trebui înlocuite cu cele din material plastic, ori de câte ori este posibil.

2. Injectarea se poate produce accidental prin în epare cu ace de sering , pipete Pasteur din sticl i cioburi de sticl .

3. Accidentele prin în epare cu acul pot fi reduse prin: a) reducerea utiliz rii seringilor si acelor (exist dispozitive simple pentru deschiderea flacoanelor închise cu capsul i dop de cauciuc, astfel încât pot fi folosite pipete în locul seringilor cu ac) ; b) utilizarea unor dispozitive de siguran împotriva în ep rii atunci când seringile i acele sunt absolut necesare.

4. Acele nu trebuie niciodat reacoperite cu capacul de protec ie. Ele nu se desprind de sering ci se arunc împreun cu seringa într-un container special, rezistent la în epare, prev zut cu capac.

5. Pipetele Pasteur de plastic ar trebui s înlocuiasc pipetele de sticl . 12.7. Separarea serului 1. Aceast opera iune trebuie efectuat numai de personal bine instruit / calificat. 2. Trebuie folosite m nu i i trebuie proteja i ochii i mucoasele. 3. Aerosolii i stropirile pot fi evitate sau reduse la minim numai printr-o bun tehnic de

laborator. Sângele i serul trebuie pipetate cu aten ie. Este interzis pipetarea cu gura. 4. Dupa utilizare, pipetele trebuie imersate complet în dezinfectantul corespunz tor i

men inute cât este necesar, înainte de evacuare sau sp lare i sterilizare pentru reutilizare. 5. Tuburile (vacutainerele) care au con inut probele utilizate, con inând cheaguri de sânge,

etc trebuie introduse (cu dopul pus) într-un container impermeabil în vederea autoclav rii i/sau inciner rii.

6. Trebuie s existe la îndemân dezinfectante adecvate pentru cur area stropilor i lichidelor v rsate (vezi Capitolul 14).

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

65

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

7. Pipetele contaminate vor fi imersate complet într-un dezinfectant adecvat, aflat intr-un container incasabil. Ele trebuie l sate în dezinfectant atâta timp cât este necesar înainte de a fi scoase din laborator.

8. Containerul pentru pipete folosite trebuie plasat în interiorul HSB, nu în afara ei. 9. Seringile cu ace hipodermice nu trebuie utilizate pentru pipetare. 10. Trebuie utilizate dispozitive speciale pentru deschiderea flacoanelor prev zute cu capsule

cu septuri de cauciuc care s permit apoi utilizarea pipetelor, evitându-se utilizarea în acest scop a acelor hipodermice i a seringilor.

11. Pentru a evita dispersia pic turilor de material infec ios din pipet , pe suprafa a de lucru va fi a ezat un material absorbant ; dup utilizare acesta va fi evacuat ca material infec ios.

12.3. Evitarea dispersiei materialului infec ios 1. Pentru evitarea pierderii premature a înc rc turii sale, inelul ansei bacteriologice trebuie s

aib un diametru de 2-3 mm i trebuie s fie complet închis. Firul ansei nu trebuie s fie mai lung de 6 cm pentru a reduce vibra ia.

2. Riscul stropirii cu material infec ios cu ocazia steriliz rii ansei la flac ra becului Bunsen poate fi evitat prin utilizarea pentru sterilizare a unui microarz tor electric. Sunt de preferat ansele de unic folosin , care nu au nevoie de sterilizare.

3. Trebuie luate m suri de precau ie atunci când se usuc probele de sput pentru a evita formarea de aerosoli.

4. Probele i culturile a c ror utilizare s-a încheiat i care trebuie autoclavate i / sau evacuate, trebuie plasate în containere impermeabile, ex. saci speciali pentru de euri de laborator. Partea de sus a sacilor trebuie închis etan (ex. cu band adeziv martor de autoclavare) înainte de plasarea lor în containerele pentru de euri infec ioase.

5. Locul de munc trebuie decontaminat cu dezinfectante corespunz toare la sfâr itul fiec rei etape i zile de lucru.

Pentru informa ii suplimentare vezi referin a (12). 12.4. Utilizarea Hotelor de Siguran Biologic 1. Modul de utilizare i limitele de siguran ale HSB trebuie aduse la cuno tin a tuturor

utilizatorilor poten iali (vezi capitolul 10) pe baza standardelor na ionale i a literaturii de specialitate. Protocoale scrise sau ghiduri de operare/de siguran trebuie puse la dispozi ia personalului. Trebuie s fie clar, în mod particular, c HSB nu protejeaz pe cel ce lucreaz în caz de spargere, v rsare sau tehnici gre ite de manipulare.

2. HSB trebuie utilizat numai dac func ioneaz corect. 3. Panoul frontal transparent de sticl nu trebuie deschis în timpul lucrului. 4. Aparatele i volumele de materiale utilizate în HSB trebuie s fie reduse la minimum.

Circula ia aerului în partea din spate a incintei HSB nu trebuie blocat . 5. Becurile Bunsen nu trebuie utilizate în hot . C ldura produs perturb fluxul de aer i

poate avaria filtrele. Microarz toarele electrice sunt permise, dar ansele de unic întrebuin are utilizare sunt de preferat.

6. Întreaga activitate din HSB trebuie s se desf oare în centrul sau în partea posterioar a ariei de lucru, bine vizibil prin panoul frontal de sticl .

7. Traficul în spatele operatorului trebuie s fie minim. 8. Operatorul nu trebuie s perturbe fluxul de aer prin mi c ri repetate de du-te – vino ale bra elor. 9. Grilele frontale de admisie a aerului nu trebuie blocate cu foi, caiete, pipete sau alte materiale deoarece aceste întreruperi ale fluxului de aer pot determina contaminarea materialului i expunerea operatorului.

12. TEHNICI DE LABORATOR

10. Suprafa a HSB trebuie tears cu dezinfectante adecvate dup fiecare etap de lucru i la sfâr itul programului de lucru. 11. Ventilarea HSB trebuie pornit cu minimum 5 minute înainte de începerea lucrului i oprit dup minimum acela i interval de la terminarea lucrului în HSB. 12. Documentele de lucru nu trebuie puse niciodat în interiorul HSB. Pentru alte informa ii vezi capitolul 10. 12.5. Evitarea ingestiei de material infec ios i a contactului cu pielea i ochii 1. Particulele mari i pic turile cu diametrul mai mare de 5 µm, ap rute în timpul manipul rii

materialului microbiologic, trebuie îndep rtate rapid de pe suprafa a de lucru i de pe mâinile operatorului. Trebuie purtate m nu i de unic folosin . Lucr torii din laborator trebuie s evite atingerea gurii, ochilor i a fe ei.

2. Este interzis depozitarea i consumul de alimente i b utur în laborator. 3. Este interzis introducerea în gur a oric ror obiecte (creioane, pixuri, gum de mestecat) 4. Este interzis aplicarea cosmeticelor în laborator; 5. Fa a, ochii i gura trebuie protejate cu un ecran sau prin alte modalit i, în timpul oric rei

opera ii care se poate solda cu împro carea de material infec ios. 12.6. Evitarea inject rii de material infec ios 1. Inocularea accidental ca urmare a r nilor provocate de sticla spart sau ciobit , poate fi

evitat prin cre terea aten iei în timpul procedurilor de lucru. Obiectele din sticl ar trebui înlocuite cu cele din material plastic, ori de câte ori este posibil.

2. Injectarea se poate produce accidental prin în epare cu ace de sering , pipete Pasteur din sticl i cioburi de sticl .

3. Accidentele prin în epare cu acul pot fi reduse prin: a) reducerea utiliz rii seringilor si acelor (exist dispozitive simple pentru deschiderea flacoanelor închise cu capsul i dop de cauciuc, astfel încât pot fi folosite pipete în locul seringilor cu ac) ; b) utilizarea unor dispozitive de siguran împotriva în ep rii atunci când seringile i acele sunt absolut necesare.

4. Acele nu trebuie niciodat reacoperite cu capacul de protec ie. Ele nu se desprind de sering ci se arunc împreun cu seringa într-un container special, rezistent la în epare, prev zut cu capac.

5. Pipetele Pasteur de plastic ar trebui s înlocuiasc pipetele de sticl . 12.7. Separarea serului 1. Aceast opera iune trebuie efectuat numai de personal bine instruit / calificat. 2. Trebuie folosite m nu i i trebuie proteja i ochii i mucoasele. 3. Aerosolii i stropirile pot fi evitate sau reduse la minim numai printr-o bun tehnic de

laborator. Sângele i serul trebuie pipetate cu aten ie. Este interzis pipetarea cu gura. 4. Dupa utilizare, pipetele trebuie imersate complet în dezinfectantul corespunz tor i

men inute cât este necesar, înainte de evacuare sau sp lare i sterilizare pentru reutilizare. 5. Tuburile (vacutainerele) care au con inut probele utilizate, con inând cheaguri de sânge,

etc trebuie introduse (cu dopul pus) într-un container impermeabil în vederea autoclav rii i/sau inciner rii.

6. Trebuie s existe la îndemân dezinfectante adecvate pentru cur area stropilor i lichidelor v rsate (vezi Capitolul 14).

12. tehnici de laborator

66

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

12.8. Utilizarea centrifugii 1. Performan ele mecanice bune sunt o condi ie primordial pentru utilizarea centrifugilor în

condi ii de siguran microbiologic . 2. Centrifuga trebuie utilizat cu respectarea instruc iunilor produc torului. 3. Centrifuga trebuie plasat astfel încât lucr torii s poat vedea în interiorul cuvei acesteia

pentru a putea fixa corect suporturile pentru cupe i cupele cu probe. 4. Tuburile de centrifug i containerele cu probe care urmeaz a fi centrifugate trebuie s fie

confectiona e din sticl groas sau preferabil din plastic i trebuie verificate pentru absen a de defecte înainte de utilizare.

5. Cupele de centrifug i containerele cu probe trebuie bine astupate/acoperite (de preferat cu capace cu filet).

6. Cupele trebuie înc rcate, echilibrate, închise i deschise într-o HSB. 7. Supor ii pentru cupele de centrifug trebuie grupa i câte doi, dup greutate i echilibra i

corect cu cupele în pozi ie. 8. Trebuie respectat (conform instruc iunilor din manualul de utilizare) spa iul dintre nivelul

lichidului centrifugat i gura cupei. 9. Apa distilat sau alcoolul (propanol 70%) pot fi utilizate pentru echilibrarea cupelor goale.

Solu iile saline (ser fiziologic) sau de hipoclorit nu pot fi utilizate deoarece sunt corozive. 10. Numai tuburile de centrifug sau supor i pentru cupe cu închidere etan (cupe de

siguran ) trebuie utilizate când se lucreaz cu microorganisme din grupele de risc 3 i 4. 11. La folosirea rotoarelor de centrifug angulare trebuie avut grij ca tuburile s nu fie

supraînc rcate pentru a evita scurgerile. 12. Cuva centrifugii trebuie controlat zilnic, pentru a verifica eventuala apariţie de urme de

culoare sau murdărie la nivelul corespunzând rotorului. În caz de murd rie evident , trebuie reevaluate protocoalele de centrifugare.

13. Rotorul centrifugii i supor ii pentru cupe trebuie examinate zilnic pentru a depista eventualele corod ri sau fisuri.

14. Rotorul, suporturile pentru cupe i cuva centrifugii trebuie decontaminate dup fiecare utilizare. 15. Dup utilizarea centrifugii, supor ii pentru cupe trebuie p stra i (cu deschiderea în jos)

pentru scurgerea lichidului de echilibrare. 16. În timpul func ion rii unei centrifugi pot fi ejecta i din aceasta aerosoli infec io i. Aceste

particule circul cu vitez prea mare pentru a putea fi re inute de fluxul de aer al HSB dac centrifuga este plasat într-o hot tradi ional cu deschidere frontal de Clasa I sau de Clasa II. Izolarea centrifugilor în HSB de Clasa III previne dispersarea în afara hotei a aerosolilor produ i. Totu i, o tehnic corect de centrifugare i folosirea cupelor sau supor ilor cu capace etan e asigur o protec ie adecvat împotriva aerosolilor i particulelor infec ioase dispersate.

12.9. Utilizarea omogenizatoarelor, agitatoarelor, mixerelor/blenderelor i aparatelor de ultrasonare 1. Omogenizatoarele obi nuite (mixere de buc t rie) nu pot fi utilizate în laborator deoarece

pot genera scurgeri i aerosoli. Blenderele i dispozitivele de t iere special concepute pentru laborator sunt mai sigure.

2. Cupele si capacele sau sticlele trebuie p strate în bune condi ii, f r defecte. Capacele trebuie s aiba garnitura bun i s poat fi bine înfiletate.

3. Presiunea în vas cre te în timpul opera iilor de omogenizare, amestecare i ultrasonare. Aerosolii con inând material infec ios se pot strecura între capac i vas. Vasele din plastic, în special cele din politetrafluoroetilen (PTFE), sunt recomandate deoarece sticla se poate sparge, eliberând material infec ios i poate r ni operatorul.

12. TEHNICI DE LABORATOR

4. In timpul func ion rii, omogenizatoarele, agitatoarele i aparatele de ultrasonare trebuie acoperite cu un ecran/clopot rezistent, din plastic transparent, ce se dezinfecteaz dup utilizare. Atunci când este posibil, aceste aparate trebuie utilizate sub ecranele lor de plastic, în HSB.

5. La sfâr itul opera iilor, containerele trebuie deschise într-o HSB. 6. Cei ce lucreaz cu aparate de ultrasonare vor utiliza c ti de protec ie. 12.7. Utilizarea mojarelor i a omogenizatoarelor de esuturi 1. Dac se utilizeaz mojare/omogenizatoare din por elan/sticl , mâna cu care se in trebuie

protejat cu m nu i un tampon de vat sau orice alt material absorbant. Mojarele din plastic (PTFE) sunt mai sigure.

2. Mojararea i deschiderea omogenizatoarelor trebuie efectuat în HSB. 12.8. Utilizarea i între inerea frigiderelor i congelatoarelor 1. Frigiderele, congelatoarele i l zile cu ghea carbonic trebuie dezghe ate i cur ate

periodic, iar fiolele, eprubetele etc. care s-au spart în timpul stoc rii trebuie îndep rtate. În timpul cur rii se vor folosi m ti de protectie i m nu i groase de cauciuc. Dup cur are, suprafe ele interioare trebuie dezinfectate.

2. Toate containerele p strate în frigider trebuie inscrip ionate clar cu denumirea stiin ific a materialului con inut, data stoc rii i numele celui care a f cut stocarea. Materialele învechite i neinscrip ionate vor fi autoclavate i indep rtate.

3. Trebuie inut un inventar al tuturor materialelor p strate în congelator. 4. Solu iile inflamabile nu trebuie stocate în frigider, dac acesta nu este rezistent la explozie..

Noti e de avertizare în acest sens trebuie afi ate pe u a frigiderului. 12.9. Deschiderea fiolelor con inând material infec ios liofilizat

Fiolele care con in material infec ios liofilizat trebuie deschise cu precau ie deoarece con inutul poate s fie la o presiune sc zut i deschiderea poate provoca o p trundere brusc de aer în interiorul fiolei, cu dispersia unei p r i din con inut în atmosfera înconjur toare. Fiolele trebuie deschise întotdeauna într-o HSB.

Sunt recomandate urm toarele proceduri pentru deschiderea fiolelor: 1. Intâi se decontamineaz suprafa a exterioar a fiolei. 2. Se pile te gâtul fiolei la nivelul mijlocului dopului de bumbac sau celuloz dac fiola e

prev zut cu un astfel de dop. 3. Fiola se ine în vat îmbibat cu alcool pentru a proteja mâna de r nire, în momentul

deschiderii fiolei. 4. Vârful fiolei (cu eventualul dop) se îndep rteaz cu aten ie i se consider a fi material

contaminat. 5. Daca dopul r mâne în interior se îndep rteaz cu o pens steril . 6. Se adaug lichidul de reconstituire încet pentru a împiedica formarea spumei în fiol . 12.10. P strarea fiolelor con inând material infec ios

Fiolele con inând material infec ios nu trebuie niciodat introduse în azot lichid pentru c cele fisurate sau închise imperfect pot exploda la scoatere. Dac este recomandat p strarea la o temperatur foarte joas , fiolele pot fi stocate numai în faza gazoas , deasupra azotului lichid. În caz contrar, materialul infec ios trebuie p strat în congelatoare sau în ghea carbonic . Personalul de laborator trebuie s - i protejeze ochii i mâinile când scoate fiolele stocate la temperatur joas .

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

67

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

12.8. Utilizarea centrifugii 1. Performan ele mecanice bune sunt o condi ie primordial pentru utilizarea centrifugilor în

condi ii de siguran microbiologic . 2. Centrifuga trebuie utilizat cu respectarea instruc iunilor produc torului. 3. Centrifuga trebuie plasat astfel încât lucr torii s poat vedea în interiorul cuvei acesteia

pentru a putea fixa corect suporturile pentru cupe i cupele cu probe. 4. Tuburile de centrifug i containerele cu probe care urmeaz a fi centrifugate trebuie s fie

confectiona e din sticl groas sau preferabil din plastic i trebuie verificate pentru absen a de defecte înainte de utilizare.

5. Cupele de centrifug i containerele cu probe trebuie bine astupate/acoperite (de preferat cu capace cu filet).

6. Cupele trebuie înc rcate, echilibrate, închise i deschise într-o HSB. 7. Supor ii pentru cupele de centrifug trebuie grupa i câte doi, dup greutate i echilibra i

corect cu cupele în pozi ie. 8. Trebuie respectat (conform instruc iunilor din manualul de utilizare) spa iul dintre nivelul

lichidului centrifugat i gura cupei. 9. Apa distilat sau alcoolul (propanol 70%) pot fi utilizate pentru echilibrarea cupelor goale.

Solu iile saline (ser fiziologic) sau de hipoclorit nu pot fi utilizate deoarece sunt corozive. 10. Numai tuburile de centrifug sau supor i pentru cupe cu închidere etan (cupe de

siguran ) trebuie utilizate când se lucreaz cu microorganisme din grupele de risc 3 i 4. 11. La folosirea rotoarelor de centrifug angulare trebuie avut grij ca tuburile s nu fie

supraînc rcate pentru a evita scurgerile. 12. Cuva centrifugii trebuie controlat zilnic, pentru a verifica eventuala apariţie de urme de

culoare sau murdărie la nivelul corespunzând rotorului. În caz de murd rie evident , trebuie reevaluate protocoalele de centrifugare.

13. Rotorul centrifugii i supor ii pentru cupe trebuie examinate zilnic pentru a depista eventualele corod ri sau fisuri.

14. Rotorul, suporturile pentru cupe i cuva centrifugii trebuie decontaminate dup fiecare utilizare. 15. Dup utilizarea centrifugii, supor ii pentru cupe trebuie p stra i (cu deschiderea în jos)

pentru scurgerea lichidului de echilibrare. 16. În timpul func ion rii unei centrifugi pot fi ejecta i din aceasta aerosoli infec io i. Aceste

particule circul cu vitez prea mare pentru a putea fi re inute de fluxul de aer al HSB dac centrifuga este plasat într-o hot tradi ional cu deschidere frontal de Clasa I sau de Clasa II. Izolarea centrifugilor în HSB de Clasa III previne dispersarea în afara hotei a aerosolilor produ i. Totu i, o tehnic corect de centrifugare i folosirea cupelor sau supor ilor cu capace etan e asigur o protec ie adecvat împotriva aerosolilor i particulelor infec ioase dispersate.

12.9. Utilizarea omogenizatoarelor, agitatoarelor, mixerelor/blenderelor i aparatelor de ultrasonare 1. Omogenizatoarele obi nuite (mixere de buc t rie) nu pot fi utilizate în laborator deoarece

pot genera scurgeri i aerosoli. Blenderele i dispozitivele de t iere special concepute pentru laborator sunt mai sigure.

2. Cupele si capacele sau sticlele trebuie p strate în bune condi ii, f r defecte. Capacele trebuie s aiba garnitura bun i s poat fi bine înfiletate.

3. Presiunea în vas cre te în timpul opera iilor de omogenizare, amestecare i ultrasonare. Aerosolii con inând material infec ios se pot strecura între capac i vas. Vasele din plastic, în special cele din politetrafluoroetilen (PTFE), sunt recomandate deoarece sticla se poate sparge, eliberând material infec ios i poate r ni operatorul.

12. TEHNICI DE LABORATOR

4. In timpul func ion rii, omogenizatoarele, agitatoarele i aparatele de ultrasonare trebuie acoperite cu un ecran/clopot rezistent, din plastic transparent, ce se dezinfecteaz dup utilizare. Atunci când este posibil, aceste aparate trebuie utilizate sub ecranele lor de plastic, în HSB.

5. La sfâr itul opera iilor, containerele trebuie deschise într-o HSB. 6. Cei ce lucreaz cu aparate de ultrasonare vor utiliza c ti de protec ie. 12.7. Utilizarea mojarelor i a omogenizatoarelor de esuturi 1. Dac se utilizeaz mojare/omogenizatoare din por elan/sticl , mâna cu care se in trebuie

protejat cu m nu i un tampon de vat sau orice alt material absorbant. Mojarele din plastic (PTFE) sunt mai sigure.

2. Mojararea i deschiderea omogenizatoarelor trebuie efectuat în HSB. 12.8. Utilizarea i între inerea frigiderelor i congelatoarelor 1. Frigiderele, congelatoarele i l zile cu ghea carbonic trebuie dezghe ate i cur ate

periodic, iar fiolele, eprubetele etc. care s-au spart în timpul stoc rii trebuie îndep rtate. În timpul cur rii se vor folosi m ti de protectie i m nu i groase de cauciuc. Dup cur are, suprafe ele interioare trebuie dezinfectate.

2. Toate containerele p strate în frigider trebuie inscrip ionate clar cu denumirea stiin ific a materialului con inut, data stoc rii i numele celui care a f cut stocarea. Materialele învechite i neinscrip ionate vor fi autoclavate i indep rtate.

3. Trebuie inut un inventar al tuturor materialelor p strate în congelator. 4. Solu iile inflamabile nu trebuie stocate în frigider, dac acesta nu este rezistent la explozie..

Noti e de avertizare în acest sens trebuie afi ate pe u a frigiderului. 12.9. Deschiderea fiolelor con inând material infec ios liofilizat

Fiolele care con in material infec ios liofilizat trebuie deschise cu precau ie deoarece con inutul poate s fie la o presiune sc zut i deschiderea poate provoca o p trundere brusc de aer în interiorul fiolei, cu dispersia unei p r i din con inut în atmosfera înconjur toare. Fiolele trebuie deschise întotdeauna într-o HSB.

Sunt recomandate urm toarele proceduri pentru deschiderea fiolelor: 1. Intâi se decontamineaz suprafa a exterioar a fiolei. 2. Se pile te gâtul fiolei la nivelul mijlocului dopului de bumbac sau celuloz dac fiola e

prev zut cu un astfel de dop. 3. Fiola se ine în vat îmbibat cu alcool pentru a proteja mâna de r nire, în momentul

deschiderii fiolei. 4. Vârful fiolei (cu eventualul dop) se îndep rteaz cu aten ie i se consider a fi material

contaminat. 5. Daca dopul r mâne în interior se îndep rteaz cu o pens steril . 6. Se adaug lichidul de reconstituire încet pentru a împiedica formarea spumei în fiol . 12.10. P strarea fiolelor con inând material infec ios

Fiolele con inând material infec ios nu trebuie niciodat introduse în azot lichid pentru c cele fisurate sau închise imperfect pot exploda la scoatere. Dac este recomandat p strarea la o temperatur foarte joas , fiolele pot fi stocate numai în faza gazoas , deasupra azotului lichid. În caz contrar, materialul infec ios trebuie p strat în congelatoare sau în ghea carbonic . Personalul de laborator trebuie s - i protejeze ochii i mâinile când scoate fiolele stocate la temperatur joas .

12. tehnici de laborator

68

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

6

Suprafa a fiolelor p strate în acest mod trebuie dezinfectat când fiolele sunt scoase de la conservare. 12.11. Precau ii standard privind sângele i alte lichide biologice, esuturi, secre ii sau excre ii.

Precau iile standard (care includ precau iile universale [19]) sunt destinate reducerii riscului transmiterii microorganismelor din surse de infec ie atât cunoscute cât i necunoscute (2). Colectarea, etichetarea i transportul probelor 1. Precau iile universale trebuie respectate întotdeauna: se va lucra de fiecare dat cu

m nu i de protec ie. 2. Sângele trebuie recoltat de la pacien i i animale de c tre personal instruit. 3. Pentru flebotomie, acele clasice i sistemele cu sering trebuie înlocuite cu dispozitive de

unic folosin cu vid care permit recoltarea direct a sângelui în recipiente închise de transport sau de cultur i care fac imposibil reutilizarea acului.

Tuburile trebuie plasate în containere speciale pentru transportul c tre laborator (vezi capitolul 15 pentru cerin ele de transport) i în cadrul laboratorului (vezi sec iunea Transportul probelor în laborator din acest capitol). Formularele de solicitare a presta iilor de laborator trebuie plasate separat în containerul de transport (în plicuri sau pungi impermeabile). 4. Personalul care face recep ia probelor NU trebuie s deschid aceste plicuri . Deschiderea tuburilor cu probe i repartizarea con inutului 1. Tuburile cu probe trebuie deschise într-o HSB . 2. Este obligatoriu s se foloseasc m nu i. De asemenea, este recomandat protec ia

ochilor i a mucoaselor (ochelari de protec ie sau ecrane de protejare a fe ii). 3. Îmbr c mintea de protec ie trebuie completat cu un or de plastic. 4. Dopul trebuie apucat printr-o bucat de hârtie sau tifon pentru a preveni împro carea

(stropirea). Sticl ria i „obiectele t ietoare/în ep toare” (acele, seringile, acele hipodermice, pipetele Pasteur)

Ori de câte ori este posibil, plasticul trebuie s înlocuiasc sticla. Vor fi folosite numai obiectele din sticl special de laborator (borosilicat) i orice articol ciobit sau cr pat trebuie înl turat.

Nu vor fi utilizate pentru pipetare acele de sering (vezi i sec iunea « Evitarea inject rii de material infec ios » din acest capitol). Lamele i frotiurile pentru microscopie

Fixarea i colorarea frotiurilor de sânge, sput , materii fecale pentru microscopie nu omoar obligatoriu toate organismele sau virusurile de pe frotiu. Aceste obiecte trebuie manipulate cu pensa, depozitate corespunz tor i decontaminate i/sau autoclavate înaintea evacu rii. Echipamentul automatizat (aparate de ultrasonare, mixere, vortex-uri) 1. Echipamentul trebuie s fie de tip închis, pentru a preveni dispersia pic turilor mici i a aerosolilor. 2. Reziduurile trebuie colectate în vase închise în vederea autoclav rii i/sau evacu rii 3. Echipamentul trebuie dezinfectat dup fiecare utilizare, urmând instruc iunile produc torului.

12. TEHNICI DE LABORATOR

esuturile 1. Formolul trebuie folosit ca fixator. 2. Sec ionarea probelor congelate trebuie evitat . Dac este necesar, criostatul trebuie s fie ecranat, iar operatorul s poarte un ecran de protec ie facial .

Pentru decontaminare, temperatura instrumentului trebuie s fie ridicat la cel pu in 20 Celsius. Decontaminarea

Pentru decontaminare se recomand te hipocloritul i dezinfectantele în concentra ie mare.

Solu iile de hipoclorit proasp t preparate trebuie s con in clor 1 g/l pentru uz general i 5 g/l pentru decontaminarea sângelui.

Glutaraldehida poate fi folosit pentru decontaminarea suprafe elor (vezi Capitolul 14). 12.12. Precau ii privind materialele ce ar putea con ine prioni

Prionii (desemna i i ca “virusuri lente”) sunt asocia i cu encefalopatiile spongiforme transmisibile (TSE), cum ar fi maladia Creutzfeldt-Jakob (CJD, inclusiv noua variant , sindromul Gerstmann -Straussler – Scheinker), insomnia letal familial i boala Kuru la om, “Boala oii i caprei nebune”, encefalopatia spongiform bovin (BSE) i alte encefalopatii transmisibile la c prioare, elani i nurci. De i CJD se transmite la om, nu este dovedit apari ia bolii în laborator ca urmare a manipul rii acestor agen i infec io i. Totu i sunt necesare precau ii legate de manipularea materialului infec ios sau poten ial infec ios provenind de la oameni i animale.

Selectarea nivelului de biosiguran când se lucreaz cu materiale asociate TSE va depinde de natura agentului i de probele de studiat i trebuie decis cu consultarea autorit ii na ionale. Concentra ia cea mai mare de prioni se g se te în esutul sistemului nervos central. Studii pe animale sugereaz c se pot g si concentra ii ridicate de prioni i în splin , timus, noduli limfatici i pl mâni. Studii recente arat c prionii din mu chii scheletici i ai limbii pot prezenta de asemenea un risc infectios poten ial.

Deoarece inactivarea complet a prionilor este greu de realizat, este important s se pun accent pe folosirea instrumentarului de unic folosin ori de câte ori este posibil i s se foloseasc materiale de unic folosin pentru protec ia suprafe ei de lucru a HSB. Principala precau ie este prevenirea ingestiei de material contaminat sau în eparea pielii celor care lucreaz în laborator.

Deoarece prionii nu sunt omorâ i prin metodele obi nuite de dezinfec ie i sterilizare din laborator, trebuie luate urm toarele precau ii suplimentare : 1. Folosirea de echipamente special destinate, care nu sunt folosite i în alte laboratoare,

este insistent recomandat . 2. Trebuie folosit îmbr c minte de protec ie de unic folosin (halate, or uri), precum i

m nu i ( pentru anatomopatologi m nu i din plas de o el, între dou de cauciuc ). 3. Este insistent recomandat folosirea obiectelor de unic utilizare din plastic ce pot fi tratate

i evacuate ca de euri uscate (vezi mai jos) 4. Dispozitivele de procesare a esuturilor nu se utilizeaz din cauza problemelor pe care le

ridic dezinfec ia lor. În locul lor se utilizeaz borcane i pahare de plastic. 5. Toate manipul rile se fac în HSB. 6. Trebuie avut mult grij pentru evitarea producerii de aerosoli, ingestiei accidentale i

t ierii sau în ep rii pielii.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

69

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

6

Suprafa a fiolelor p strate în acest mod trebuie dezinfectat când fiolele sunt scoase de la conservare. 12.11. Precau ii standard privind sângele i alte lichide biologice, esuturi, secre ii sau excre ii.

Precau iile standard (care includ precau iile universale [19]) sunt destinate reducerii riscului transmiterii microorganismelor din surse de infec ie atât cunoscute cât i necunoscute (2). Colectarea, etichetarea i transportul probelor 1. Precau iile universale trebuie respectate întotdeauna: se va lucra de fiecare dat cu

m nu i de protec ie. 2. Sângele trebuie recoltat de la pacien i i animale de c tre personal instruit. 3. Pentru flebotomie, acele clasice i sistemele cu sering trebuie înlocuite cu dispozitive de

unic folosin cu vid care permit recoltarea direct a sângelui în recipiente închise de transport sau de cultur i care fac imposibil reutilizarea acului.

Tuburile trebuie plasate în containere speciale pentru transportul c tre laborator (vezi capitolul 15 pentru cerin ele de transport) i în cadrul laboratorului (vezi sec iunea Transportul probelor în laborator din acest capitol). Formularele de solicitare a presta iilor de laborator trebuie plasate separat în containerul de transport (în plicuri sau pungi impermeabile). 4. Personalul care face recep ia probelor NU trebuie s deschid aceste plicuri . Deschiderea tuburilor cu probe i repartizarea con inutului 1. Tuburile cu probe trebuie deschise într-o HSB . 2. Este obligatoriu s se foloseasc m nu i. De asemenea, este recomandat protec ia

ochilor i a mucoaselor (ochelari de protec ie sau ecrane de protejare a fe ii). 3. Îmbr c mintea de protec ie trebuie completat cu un or de plastic. 4. Dopul trebuie apucat printr-o bucat de hârtie sau tifon pentru a preveni împro carea

(stropirea). Sticl ria i „obiectele t ietoare/în ep toare” (acele, seringile, acele hipodermice, pipetele Pasteur)

Ori de câte ori este posibil, plasticul trebuie s înlocuiasc sticla. Vor fi folosite numai obiectele din sticl special de laborator (borosilicat) i orice articol ciobit sau cr pat trebuie înl turat.

Nu vor fi utilizate pentru pipetare acele de sering (vezi i sec iunea « Evitarea inject rii de material infec ios » din acest capitol). Lamele i frotiurile pentru microscopie

Fixarea i colorarea frotiurilor de sânge, sput , materii fecale pentru microscopie nu omoar obligatoriu toate organismele sau virusurile de pe frotiu. Aceste obiecte trebuie manipulate cu pensa, depozitate corespunz tor i decontaminate i/sau autoclavate înaintea evacu rii. Echipamentul automatizat (aparate de ultrasonare, mixere, vortex-uri) 1. Echipamentul trebuie s fie de tip închis, pentru a preveni dispersia pic turilor mici i a aerosolilor. 2. Reziduurile trebuie colectate în vase închise în vederea autoclav rii i/sau evacu rii 3. Echipamentul trebuie dezinfectat dup fiecare utilizare, urmând instruc iunile produc torului.

12. TEHNICI DE LABORATOR

esuturile 1. Formolul trebuie folosit ca fixator. 2. Sec ionarea probelor congelate trebuie evitat . Dac este necesar, criostatul trebuie s fie ecranat, iar operatorul s poarte un ecran de protec ie facial .

Pentru decontaminare, temperatura instrumentului trebuie s fie ridicat la cel pu in 20 Celsius. Decontaminarea

Pentru decontaminare se recomand te hipocloritul i dezinfectantele în concentra ie mare.

Solu iile de hipoclorit proasp t preparate trebuie s con in clor 1 g/l pentru uz general i 5 g/l pentru decontaminarea sângelui.

Glutaraldehida poate fi folosit pentru decontaminarea suprafe elor (vezi Capitolul 14). 12.12. Precau ii privind materialele ce ar putea con ine prioni

Prionii (desemna i i ca “virusuri lente”) sunt asocia i cu encefalopatiile spongiforme transmisibile (TSE), cum ar fi maladia Creutzfeldt-Jakob (CJD, inclusiv noua variant , sindromul Gerstmann -Straussler – Scheinker), insomnia letal familial i boala Kuru la om, “Boala oii i caprei nebune”, encefalopatia spongiform bovin (BSE) i alte encefalopatii transmisibile la c prioare, elani i nurci. De i CJD se transmite la om, nu este dovedit apari ia bolii în laborator ca urmare a manipul rii acestor agen i infec io i. Totu i sunt necesare precau ii legate de manipularea materialului infec ios sau poten ial infec ios provenind de la oameni i animale.

Selectarea nivelului de biosiguran când se lucreaz cu materiale asociate TSE va depinde de natura agentului i de probele de studiat i trebuie decis cu consultarea autorit ii na ionale. Concentra ia cea mai mare de prioni se g se te în esutul sistemului nervos central. Studii pe animale sugereaz c se pot g si concentra ii ridicate de prioni i în splin , timus, noduli limfatici i pl mâni. Studii recente arat c prionii din mu chii scheletici i ai limbii pot prezenta de asemenea un risc infectios poten ial.

Deoarece inactivarea complet a prionilor este greu de realizat, este important s se pun accent pe folosirea instrumentarului de unic folosin ori de câte ori este posibil i s se foloseasc materiale de unic folosin pentru protec ia suprafe ei de lucru a HSB. Principala precau ie este prevenirea ingestiei de material contaminat sau în eparea pielii celor care lucreaz în laborator.

Deoarece prionii nu sunt omorâ i prin metodele obi nuite de dezinfec ie i sterilizare din laborator, trebuie luate urm toarele precau ii suplimentare : 1. Folosirea de echipamente special destinate, care nu sunt folosite i în alte laboratoare,

este insistent recomandat . 2. Trebuie folosit îmbr c minte de protec ie de unic folosin (halate, or uri), precum i

m nu i ( pentru anatomopatologi m nu i din plas de o el, între dou de cauciuc ). 3. Este insistent recomandat folosirea obiectelor de unic utilizare din plastic ce pot fi tratate

i evacuate ca de euri uscate (vezi mai jos) 4. Dispozitivele de procesare a esuturilor nu se utilizeaz din cauza problemelor pe care le

ridic dezinfec ia lor. În locul lor se utilizeaz borcane i pahare de plastic. 5. Toate manipul rile se fac în HSB. 6. Trebuie avut mult grij pentru evitarea producerii de aerosoli, ingestiei accidentale i

t ierii sau în ep rii pielii.

12. tehnici de laborator

70

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

7. esuturile fixate cu formol trebuie considerate în continuare infec ioase, chiar dup expunere îndelungat la ac iunea formolului.

8. Probele histologice con inând prioni sunt în mare m sur inactivate dup expunerea la acid formic 96% timp de 1or .

9. De eurile, inclusiv m nu ile, halatele i or urile de unic folosin , trebuie autoclavate folosind un sterilizator cu aburi la 134-137 C pentru un singur ciclu de 18 min sau 6 cicluri succesive a câte 3 min. fiecare, apoi incinerate.

10. Instrumentarul reutilizabil (cum ar fi m nu ile din plas de o el) trebuie colectate pentru decontaminare.

11. Reziduurile lichide infec ioase contaminate cu prioni trebuie tratate cu solu ie de hipoclorit de sodiu con inând clor liber în concentra ie final de 20g/l (2%) timp de 1 or

12. Procedura de vaporizare cu paraformaldehid nu diminueaz titrul prionilor iar ace tia sunt rezisten i la radia iile UV. Cu toate acestea, hota trebuie decontaminat prin metode standard (ex. formaldehid gazoas ) pentru inactivarea altor microorganisme ce pot fi prezente.

13. HSB contaminate cu prioni i celelalte suprafe e pot fi decontaminate cu hipoclorit de sodiu 20g/l (2%) timp de 1 or .

14. Filtrele HEPA trebuie incinerate la minimum 1000 C dup scoatere. Ac iunile recomandate înainte de incinerare : a. pulverizarea cu lac de p r spray a fe ei expuse a filtrului, înainte de a-l scoate ; b. acoperirea filtrului cu un sac de plastic în momentul scoaterii ; c. scoaterea filtrului HEPA din camera de lucru astfel încât restul hotei s nu fie

contaminat. 15. Instrumentarul trebuie inut în solu ie de hipoclorit de sodiu con inând clor liber 20g/l (2%)

timp de 1 or , apoi cl tit bine cu ap înaintea autoclav rii. 16. Instrumentarul ce nu poate fi autoclavat se cur prin sp lare repetat cu solu ie de

hipoclorit de sodiu con inând clor liber 20g/l (2%) timp de > 1 or . Cl tirea instrumentarului este necesar pentru îndep rtarea hipocloritului de sodiu rezidual.

Pentru orice alte informa ii privind manipularea agen ilor neconven ionali vezi

referin ele 12, 26 i 27.

71

13. Planuri pentru interven ii în caz de accidente i m suri de urgen Fiecare laborator care lucreaz cu materiale infec ioase trebuie s instituie m suri de siguran adaptate gradului de periculozitate al organismelor i animalelor manipulate. Existen a unui plan scris pentru m surile de aplicat în caz de accidente în laborator sau în biobaz este o necesitate în orice institu ie care manipuleaz sau g zduie te microorganisme din grupurile de risc 3 sau 4 (laborator de biosiguran securizat - nivelul 3 i laborator înalt securizat - nivelul 4). Autorit ile sanitare locale i/sau na ionale trebuie s se implice în elaborarea planurilor de interven ie în caz de accidente. 13.1. Planul de interven ie în caz de accidente

Planul de interven ie în caz de accidente trebuie s cuprind proceduri opera ionale privind: 1. precau ii pentru prevenirea i limitarea urm rilor dezastrelor naturale, de exemplu: incendii,

inunda ii, cutremure i explozii 2. evaluarea riscului de contaminare biologic 3. conducerea i coordonarea ac iunilor în caz de expunere la accidente i al celor de

decontaminare 4. evacuarea de urgen a popula iei i a animalelor din zona afectat 5. tratamentul medical de urgen al r ni ilor i al persoanelor expuse la infec ii 6. supravegherea medical a persoanelor expuse 7. organizarea adecvat a spitaliz rii persoanelor expuse 8. m surile de investiga ie epidemiologic 9. continuarea opera iunilor dup incident

În alc tuirea acestui plan trebuie incluse urm toarele obiective: 1. identificarea organismelor cu risc crescut 2. localizarea ariilor de risc maxim, de exemplu: laboratoare, spa iile de depozitare, biobazele 3. identificarea personalului i a popula iei la risc 4. nominalizarea personalului cu responsabilit i i a atribu iilor acestuia, de ex: persoana responsabil de biosiguran , personalul de securitate, autoritatea local de s n tate, medici, microbiologi, veterinari, epidemiologi i serviciile de pompieri i poli ie 5. listele cu unit ile medicale ce pot asigura tratamentul i izolarea persoanelor expuse sau infectate 6. transportul persoanelor expuse sau infectate 7. listele cu sursele de seruri imune, vaccinuri, medicamente, echipamente speciale i materiale consumabile 8. aprovizonarea cu echipament de urgen , de ex.: îmbr c minte de protec ie, dezinfectante, truse personale pentru tratarea contamin rilor cu substante chimice i biologice, echipament i materiale pentru decontaminare. 13.2. M suri de urgen pentru laboratoarele de microbiologie R ni prin în epare, t iere i zgâriere Individul afectat trebuie s scoat îmbr c mintea de protec ie, s se spele pe mâini i pe p r ile afectate, s aplice dezinfectantul corespunz tor i s solicite asisten medical dac

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

71

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

7. esuturile fixate cu formol trebuie considerate în continuare infec ioase, chiar dup expunere îndelungat la ac iunea formolului.

8. Probele histologice con inând prioni sunt în mare m sur inactivate dup expunerea la acid formic 96% timp de 1or .

9. De eurile, inclusiv m nu ile, halatele i or urile de unic folosin , trebuie autoclavate folosind un sterilizator cu aburi la 134-137 C pentru un singur ciclu de 18 min sau 6 cicluri succesive a câte 3 min. fiecare, apoi incinerate.

10. Instrumentarul reutilizabil (cum ar fi m nu ile din plas de o el) trebuie colectate pentru decontaminare.

11. Reziduurile lichide infec ioase contaminate cu prioni trebuie tratate cu solu ie de hipoclorit de sodiu con inând clor liber în concentra ie final de 20g/l (2%) timp de 1 or

12. Procedura de vaporizare cu paraformaldehid nu diminueaz titrul prionilor iar ace tia sunt rezisten i la radia iile UV. Cu toate acestea, hota trebuie decontaminat prin metode standard (ex. formaldehid gazoas ) pentru inactivarea altor microorganisme ce pot fi prezente.

13. HSB contaminate cu prioni i celelalte suprafe e pot fi decontaminate cu hipoclorit de sodiu 20g/l (2%) timp de 1 or .

14. Filtrele HEPA trebuie incinerate la minimum 1000 C dup scoatere. Ac iunile recomandate înainte de incinerare : a. pulverizarea cu lac de p r spray a fe ei expuse a filtrului, înainte de a-l scoate ; b. acoperirea filtrului cu un sac de plastic în momentul scoaterii ; c. scoaterea filtrului HEPA din camera de lucru astfel încât restul hotei s nu fie

contaminat. 15. Instrumentarul trebuie inut în solu ie de hipoclorit de sodiu con inând clor liber 20g/l (2%)

timp de 1 or , apoi cl tit bine cu ap înaintea autoclav rii. 16. Instrumentarul ce nu poate fi autoclavat se cur prin sp lare repetat cu solu ie de

hipoclorit de sodiu con inând clor liber 20g/l (2%) timp de > 1 or . Cl tirea instrumentarului este necesar pentru îndep rtarea hipocloritului de sodiu rezidual.

Pentru orice alte informa ii privind manipularea agen ilor neconven ionali vezi

referin ele 12, 26 i 27.

71

13. Planuri pentru interven ii în caz de accidente i m suri de urgen Fiecare laborator care lucreaz cu materiale infec ioase trebuie s instituie m suri de siguran adaptate gradului de periculozitate al organismelor i animalelor manipulate. Existen a unui plan scris pentru m surile de aplicat în caz de accidente în laborator sau în biobaz este o necesitate în orice institu ie care manipuleaz sau g zduie te microorganisme din grupurile de risc 3 sau 4 (laborator de biosiguran securizat - nivelul 3 i laborator înalt securizat - nivelul 4). Autorit ile sanitare locale i/sau na ionale trebuie s se implice în elaborarea planurilor de interven ie în caz de accidente. 13.1. Planul de interven ie în caz de accidente

Planul de interven ie în caz de accidente trebuie s cuprind proceduri opera ionale privind: 1. precau ii pentru prevenirea i limitarea urm rilor dezastrelor naturale, de exemplu: incendii,

inunda ii, cutremure i explozii 2. evaluarea riscului de contaminare biologic 3. conducerea i coordonarea ac iunilor în caz de expunere la accidente i al celor de

decontaminare 4. evacuarea de urgen a popula iei i a animalelor din zona afectat 5. tratamentul medical de urgen al r ni ilor i al persoanelor expuse la infec ii 6. supravegherea medical a persoanelor expuse 7. organizarea adecvat a spitaliz rii persoanelor expuse 8. m surile de investiga ie epidemiologic 9. continuarea opera iunilor dup incident

În alc tuirea acestui plan trebuie incluse urm toarele obiective: 1. identificarea organismelor cu risc crescut 2. localizarea ariilor de risc maxim, de exemplu: laboratoare, spa iile de depozitare, biobazele 3. identificarea personalului i a popula iei la risc 4. nominalizarea personalului cu responsabilit i i a atribu iilor acestuia, de ex: persoana responsabil de biosiguran , personalul de securitate, autoritatea local de s n tate, medici, microbiologi, veterinari, epidemiologi i serviciile de pompieri i poli ie 5. listele cu unit ile medicale ce pot asigura tratamentul i izolarea persoanelor expuse sau infectate 6. transportul persoanelor expuse sau infectate 7. listele cu sursele de seruri imune, vaccinuri, medicamente, echipamente speciale i materiale consumabile 8. aprovizonarea cu echipament de urgen , de ex.: îmbr c minte de protec ie, dezinfectante, truse personale pentru tratarea contamin rilor cu substante chimice i biologice, echipament i materiale pentru decontaminare. 13.2. M suri de urgen pentru laboratoarele de microbiologie R ni prin în epare, t iere i zgâriere Individul afectat trebuie s scoat îmbr c mintea de protec ie, s se spele pe mâini i pe p r ile afectate, s aplice dezinfectantul corespunz tor i s solicite asisten medical dac

72

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

72

este nevoie. Cauza r nii i microorganismele implicate trebuie raportate, i se vor p stra consemn ri medicale complete i conforme cu cele întâmplate. Ingestia accidental de produse poten ial periculoase

Îmbr c mintea de protec ie trebuie s fie înl turat i trebuie solicitat asisten medical . Identificarea produsului ingerat i circumstan ele în care s-a petrecut incidentul trebuie raportate. Se vor p stra consemn ri medicale complete i conforme cu cele întâmplate trebuie. Eliberarea de aerosoli poten ial periculo i (în exteriorul unei HSB)

Toate persoanele trebuie imediat evacuate din aria contaminat i orice persoan expus trebuie supus unui control medical. eful laboratorului i persoana r spunz toare de biosiguran trebuie informa i imediat. Nimeni nu trebuie s intre în camer pentru o perioad de timp corespunz toare (ex. 1 or ), pentru a permite evacuarea aerosolilor i depunerea particulelor mai grele.

Dac laboratorul nu are sistem central de evacuare a aerului, intrarea în laborator trebuie amânat (ex. pentru 24 h).

Trebuie afi ate semnaliz ri care s indice c intrarea este interzis . Dup timpul necesar trebuie efectuat decontaminarea, care va fi supervizat de responsabilul cu biosiguran a. Pentru acest scop trebuie purtat îmbr c minte de protec ie i dispozitiv pentru protec ie respiratorie. Recipiente sparte si substan e infec ioase v rsate

Recipientele contaminate cu substan e infec ioase care s-au spart i substan ele infec ioase r spândite trebuie acoperite cu cârpe sau prosoape de hârtie. Dezinfectantul se toarn peste acestea i se las atât cât este necesar. Cârpele sau prosoapele de hârtie precum i obiectele sparte pot fi apoi îndep rtate; fragmentele de sticl trebuie apucate i îndep rtate cu pense. Suprafa a contaminat trebuie apoi tears cu dezinfectant. Dac a fost utilizat un f ra pentru îndep rtarea obiectelor sparte, acesta trebuie autoclavat sau imersat într-un dezinfectant corespunz tor. Cârpele, prosoapele de hârtie i tampoanele utilizate pentru cur are trebuie aruncate în containerul pentru de euri contaminate. Pentru toate aceste proceduri trebuie folosite m nu i de protec ie. Dac formularele i alte materiale tip rite sau scrise au fost contaminate, informa ia trebuie copiat în alte formulare iar originalele trebuie aruncate în containerul pentru de euri contaminate. Spargerea eprubetelor cu material poten ial infec ios în centrifugi f r cupe sau supor i închi i etan Dac în timpul centrifug rii se sparge eprubeta sau se suspecteaz spargerea acesteia, centrifuga se va opri i se va l sa în repaus, închis (ex. pentru 30 minute) pentru a permite depunerea. Dac se observ spargerea dup terminarea centrifug rii, capacul trebuie închis imediat la loc i l sat astfel (ex. pentru 30 minute). În ambele cazuri trebuie informat persoana responsabil cu biosiguran a. Pentru opera iunile ulterioare trebuie purtate m nu i din cauciuc gros, acoperite dac este necesar cu m nu i de unic folosin . Pentru a îndep rta cioburile de sticl se utilizeaz pense sau pense cu tampon de vat . Toate eprubetele sparte, cioburile de sticl , cupele, supor ii pentru cupe i rotorul centrifugii trebuie introduse într-un dezinfectant necoroziv cunoscut a fi activ împotriva

13. PLANURI PENTRU INTERVEN II ÎN CAZ DE ACCIDENTE I M SURI DE URGEN

73

microorganismului implicat (vezi Capitolul 14). Eprubetele cu dop nesparte se pun în dezinfectant într-un vas separat. Cuva centrifugii trebuie cur at cu acela i tip de dezinfectant, utilizat în dilu ia necesar , apoi tears din nou, sp lat cu ap i uscat . Toate materialele care au fost folosite pentru cur are trebuie tratate ca de euri infec ioase. Spargerea eprubetelor în cupele închise etan

Toate cupele de centrifug care se închid etan trebuie umplute i golite într-o HSB. Dac se suspecteaz o spargere în interiorul suportului pentru cupe închis etans, capacul acesteia trebuie de urubat pu in, iar cupa trebuie autoclavat . Alternativ, se poate face o dezinfec ie chimic a cupei i a suportului. Incendiile i dezastrele naturale

Pompierii i alte institu ii trebuie implicate în elaborarea planurilor de interven ie în caz de urgen . Ace tia trebuie informa i dinainte care înc peri con in materiale poten ial infec ioase. Este recomandabil ca aceste servicii s viziteze laboratorul pentru a cunoa te planul i interiorul acestuia. Dup un dezastru natural, serviciile de urgen local sau na ional trebuie prevenite asupra pericolelor poten iale din cl dirile laboratorului i/sau din împrejurimile acestora. Personalul acestor servicii poate intra în laborator numai înso it de un angajat instruit al laboratorului. Materialele infec ioase trebuie colectate în cutii impermeabile pentru lichide sau în saci gro i de unic folosin . Recuperarea sau eliminarea trebuie decise de personalul responsabil cu biosiguran a, pe baza informa iilor de la locul accidentului. Serviciile de urgen : persoanele de contact

Lâng telefoanele din institu ie trebuie afi ate numerele de telefon i adresele urm toare: 1. Laboratorul sau institu ia (adresa i loca ia s-ar putea s nu fie cunoscut în detaliu de

c tre cel care sun sau serviciul apelat) 2. Directorul institu iei 3. eful laboratorului 4. Responsabilul cu biosiguran a 5. Pompierii 6. Spitalul sau serviciul de ambulan sau personalul medical (numele clinicii,

departamentele, i/sau personalul medical dac este posibil) 7. Poli ia 8. Responsabilul pentru probleme medicale al institu iei (laboratorului) 9. Tehnicianul ef 10. Serviciile de ap , gaz i electricitate Echipament de urgen

Pentru cazurile de urgen trebuie s existe la îndemân urm torul echipament de protec ie: 1. Trusa de prim ajutor care s includ antidoturi universale i speciale 2. Extinctoare, p turi ignifuge

În func ie de circumstan ele locale, se recomand i urm torul echipament de urgen care poate fi adaptat în func ie de particularit ile locale:

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

73

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

72

este nevoie. Cauza r nii i microorganismele implicate trebuie raportate, i se vor p stra consemn ri medicale complete i conforme cu cele întâmplate. Ingestia accidental de produse poten ial periculoase

Îmbr c mintea de protec ie trebuie s fie înl turat i trebuie solicitat asisten medical . Identificarea produsului ingerat i circumstan ele în care s-a petrecut incidentul trebuie raportate. Se vor p stra consemn ri medicale complete i conforme cu cele întâmplate trebuie. Eliberarea de aerosoli poten ial periculo i (în exteriorul unei HSB)

Toate persoanele trebuie imediat evacuate din aria contaminat i orice persoan expus trebuie supus unui control medical. eful laboratorului i persoana r spunz toare de biosiguran trebuie informa i imediat. Nimeni nu trebuie s intre în camer pentru o perioad de timp corespunz toare (ex. 1 or ), pentru a permite evacuarea aerosolilor i depunerea particulelor mai grele.

Dac laboratorul nu are sistem central de evacuare a aerului, intrarea în laborator trebuie amânat (ex. pentru 24 h).

Trebuie afi ate semnaliz ri care s indice c intrarea este interzis . Dup timpul necesar trebuie efectuat decontaminarea, care va fi supervizat de responsabilul cu biosiguran a. Pentru acest scop trebuie purtat îmbr c minte de protec ie i dispozitiv pentru protec ie respiratorie. Recipiente sparte si substan e infec ioase v rsate

Recipientele contaminate cu substan e infec ioase care s-au spart i substan ele infec ioase r spândite trebuie acoperite cu cârpe sau prosoape de hârtie. Dezinfectantul se toarn peste acestea i se las atât cât este necesar. Cârpele sau prosoapele de hârtie precum i obiectele sparte pot fi apoi îndep rtate; fragmentele de sticl trebuie apucate i îndep rtate cu pense. Suprafa a contaminat trebuie apoi tears cu dezinfectant. Dac a fost utilizat un f ra pentru îndep rtarea obiectelor sparte, acesta trebuie autoclavat sau imersat într-un dezinfectant corespunz tor. Cârpele, prosoapele de hârtie i tampoanele utilizate pentru cur are trebuie aruncate în containerul pentru de euri contaminate. Pentru toate aceste proceduri trebuie folosite m nu i de protec ie. Dac formularele i alte materiale tip rite sau scrise au fost contaminate, informa ia trebuie copiat în alte formulare iar originalele trebuie aruncate în containerul pentru de euri contaminate. Spargerea eprubetelor cu material poten ial infec ios în centrifugi f r cupe sau supor i închi i etan Dac în timpul centrifug rii se sparge eprubeta sau se suspecteaz spargerea acesteia, centrifuga se va opri i se va l sa în repaus, închis (ex. pentru 30 minute) pentru a permite depunerea. Dac se observ spargerea dup terminarea centrifug rii, capacul trebuie închis imediat la loc i l sat astfel (ex. pentru 30 minute). În ambele cazuri trebuie informat persoana responsabil cu biosiguran a. Pentru opera iunile ulterioare trebuie purtate m nu i din cauciuc gros, acoperite dac este necesar cu m nu i de unic folosin . Pentru a îndep rta cioburile de sticl se utilizeaz pense sau pense cu tampon de vat . Toate eprubetele sparte, cioburile de sticl , cupele, supor ii pentru cupe i rotorul centrifugii trebuie introduse într-un dezinfectant necoroziv cunoscut a fi activ împotriva

13. PLANURI PENTRU INTERVEN II ÎN CAZ DE ACCIDENTE I M SURI DE URGEN

73

microorganismului implicat (vezi Capitolul 14). Eprubetele cu dop nesparte se pun în dezinfectant într-un vas separat. Cuva centrifugii trebuie cur at cu acela i tip de dezinfectant, utilizat în dilu ia necesar , apoi tears din nou, sp lat cu ap i uscat . Toate materialele care au fost folosite pentru cur are trebuie tratate ca de euri infec ioase. Spargerea eprubetelor în cupele închise etan

Toate cupele de centrifug care se închid etan trebuie umplute i golite într-o HSB. Dac se suspecteaz o spargere în interiorul suportului pentru cupe închis etans, capacul acesteia trebuie de urubat pu in, iar cupa trebuie autoclavat . Alternativ, se poate face o dezinfec ie chimic a cupei i a suportului. Incendiile i dezastrele naturale

Pompierii i alte institu ii trebuie implicate în elaborarea planurilor de interven ie în caz de urgen . Ace tia trebuie informa i dinainte care înc peri con in materiale poten ial infec ioase. Este recomandabil ca aceste servicii s viziteze laboratorul pentru a cunoa te planul i interiorul acestuia. Dup un dezastru natural, serviciile de urgen local sau na ional trebuie prevenite asupra pericolelor poten iale din cl dirile laboratorului i/sau din împrejurimile acestora. Personalul acestor servicii poate intra în laborator numai înso it de un angajat instruit al laboratorului. Materialele infec ioase trebuie colectate în cutii impermeabile pentru lichide sau în saci gro i de unic folosin . Recuperarea sau eliminarea trebuie decise de personalul responsabil cu biosiguran a, pe baza informa iilor de la locul accidentului. Serviciile de urgen : persoanele de contact

Lâng telefoanele din institu ie trebuie afi ate numerele de telefon i adresele urm toare: 1. Laboratorul sau institu ia (adresa i loca ia s-ar putea s nu fie cunoscut în detaliu de

c tre cel care sun sau serviciul apelat) 2. Directorul institu iei 3. eful laboratorului 4. Responsabilul cu biosiguran a 5. Pompierii 6. Spitalul sau serviciul de ambulan sau personalul medical (numele clinicii,

departamentele, i/sau personalul medical dac este posibil) 7. Poli ia 8. Responsabilul pentru probleme medicale al institu iei (laboratorului) 9. Tehnicianul ef 10. Serviciile de ap , gaz i electricitate Echipament de urgen

Pentru cazurile de urgen trebuie s existe la îndemân urm torul echipament de protec ie: 1. Trusa de prim ajutor care s includ antidoturi universale i speciale 2. Extinctoare, p turi ignifuge

În func ie de circumstan ele locale, se recomand i urm torul echipament de urgen care poate fi adaptat în func ie de particularit ile locale:

13. planuri pentru intervenţii în caz de accidente şi măsuri de urgenţă

74

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

74

1. îmbr c minte complet pentru protec ie (salopet , m nu i, echipament de protec ie a capului (glugi), acestea fiind utilizate în cazul incidentelor cu microorganisme din grupurile de risc 3 i 4) 2. masc respiratorie cu filtre specifice chimice i pentru particule 3. aparat de dezinfec ie a camerei, de exemplu: spray i vaporizator cu formaldehid 4. targ 5. unelte, de ex.: ciocan, topor, chei mecanice, urubelni , scar , frânghie 6. echipamente i afi e/pancarte pentru delimitarea zonei de pericol.

Pentru alte informa ii vezi referin ele 12 i 28.

14. Dezinfec ia i sterilizarea Cuno tin ele de baz privind dezinfec ia i sterilizarea sunt extrem de importante pentru siguran a biologic în laborator. Din moment ce obiectele puternic contaminate nu pot fi dezinfectate eficient i nici sterilizate cu u urin , este la fel de important i în elegerea principiilor precur rii, opera ie anterioar dezinfec iei. Din acest punct de vedere, capitolul de fa este dedicat principiilor generale care se aplic tuturor claselor de microorganisme patogene, cu excep ia notabil a prionilor. Cerin ele specifice pentru decontaminare vor depinde de tipul activit ii i de tipul de agent(i) infec ios(i) cu care se lucreaz . Prin urmare, este necesar s fie folosite informa iile generale prezentate aici, pentru a elabora atât proceduri standard cât i m suri specifice adaptate particularit ilor de periculozitate din fiecare laborator.

Timpii de contact pentru dezinfectante sunt specifici pentru fiecare substan , sunt preciza i în prospectele produselor i vor fi utiliza i conform indica iilor produc torilor. 14.1. Defini ii În procesele de decontaminare i sterilizare în condi ii de siguran biologic sunt utiliza i numero i termeni. Dintre ace tia enumer m pe cei mai frecvent utiliza i:

Antimicrobian - un agent care omoar microorganismele sau le suprim cre terea i multiplicarea. Antiseptic – o substan care inhib cre terea i dezvoltarea microorganismelor f r s le omoare neap rat. Antisepticele se aplic uzual pe suprafa a corpului. Biocid – un termen general care se aplic oric rui agent care ucide organismele. Germicid chimic – o substan chimic sau un amestec de substan e chimice utilizat pentru omorârea microorganismelor. Decontaminare – orice proces utilizat pentru îndep rtarea i/sau omorârea microorganismelor. Acela i termen se aplic i pentru îndep rtarea sau neutralizarea substan elor chimice periculoase i a materialelor radioactive. Dezinfectant – o substan chimic sau un amestec de substan e chimice utilizate pentru omorârea microorganismelor, dar nu neap rat i a sporilor acestora. Dezinfectantele sunt de obicei aplicate pe suprafe e sau obiecte inerte. Dezinfec ie – metodele fizice sau chimice utilizate pentru omorârea microorganismelor, dar nu neap rat i a sporilor acestora. Microbicid – o substan chimic sau un amestec de substan e chimice care omoar microorganismele. Acest termen se utilizeaz adesea în loc de “biocid”, “germicid”, sau “antimicrobian”. Sporocid - o substan chimic sau un amestec de substan e chimice care omoar microorganismele i sporii. Sterilizare – proces care omoar i/sau îndep rteaz toate clasele de microorganisme i sporii.

14.2. Precur area i cur area materialelor de laborator

În termeni practici, cur area este îndep rtarea murd riei, materiilor organice si a coloran ilor. Cur area include perierea, aspirarea sau cur area de praf uscat , sp larea sau tergerea umed cu ap i s pun sau detergent.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

75

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

74

1. îmbr c minte complet pentru protec ie (salopet , m nu i, echipament de protec ie a capului (glugi), acestea fiind utilizate în cazul incidentelor cu microorganisme din grupurile de risc 3 i 4) 2. masc respiratorie cu filtre specifice chimice i pentru particule 3. aparat de dezinfec ie a camerei, de exemplu: spray i vaporizator cu formaldehid 4. targ 5. unelte, de ex.: ciocan, topor, chei mecanice, urubelni , scar , frânghie 6. echipamente i afi e/pancarte pentru delimitarea zonei de pericol.

Pentru alte informa ii vezi referin ele 12 i 28.

14. Dezinfec ia i sterilizarea Cuno tin ele de baz privind dezinfec ia i sterilizarea sunt extrem de importante pentru siguran a biologic în laborator. Din moment ce obiectele puternic contaminate nu pot fi dezinfectate eficient i nici sterilizate cu u urin , este la fel de important i în elegerea principiilor precur rii, opera ie anterioar dezinfec iei. Din acest punct de vedere, capitolul de fa este dedicat principiilor generale care se aplic tuturor claselor de microorganisme patogene, cu excep ia notabil a prionilor. Cerin ele specifice pentru decontaminare vor depinde de tipul activit ii i de tipul de agent(i) infec ios(i) cu care se lucreaz . Prin urmare, este necesar s fie folosite informa iile generale prezentate aici, pentru a elabora atât proceduri standard cât i m suri specifice adaptate particularit ilor de periculozitate din fiecare laborator.

Timpii de contact pentru dezinfectante sunt specifici pentru fiecare substan , sunt preciza i în prospectele produselor i vor fi utiliza i conform indica iilor produc torilor. 14.1. Defini ii În procesele de decontaminare i sterilizare în condi ii de siguran biologic sunt utiliza i numero i termeni. Dintre ace tia enumer m pe cei mai frecvent utiliza i:

Antimicrobian - un agent care omoar microorganismele sau le suprim cre terea i multiplicarea. Antiseptic – o substan care inhib cre terea i dezvoltarea microorganismelor f r s le omoare neap rat. Antisepticele se aplic uzual pe suprafa a corpului. Biocid – un termen general care se aplic oric rui agent care ucide organismele. Germicid chimic – o substan chimic sau un amestec de substan e chimice utilizat pentru omorârea microorganismelor. Decontaminare – orice proces utilizat pentru îndep rtarea i/sau omorârea microorganismelor. Acela i termen se aplic i pentru îndep rtarea sau neutralizarea substan elor chimice periculoase i a materialelor radioactive. Dezinfectant – o substan chimic sau un amestec de substan e chimice utilizate pentru omorârea microorganismelor, dar nu neap rat i a sporilor acestora. Dezinfectantele sunt de obicei aplicate pe suprafe e sau obiecte inerte. Dezinfec ie – metodele fizice sau chimice utilizate pentru omorârea microorganismelor, dar nu neap rat i a sporilor acestora. Microbicid – o substan chimic sau un amestec de substan e chimice care omoar microorganismele. Acest termen se utilizeaz adesea în loc de “biocid”, “germicid”, sau “antimicrobian”. Sporocid - o substan chimic sau un amestec de substan e chimice care omoar microorganismele i sporii. Sterilizare – proces care omoar i/sau îndep rteaz toate clasele de microorganisme i sporii.

14.2. Precur area i cur area materialelor de laborator

În termeni practici, cur area este îndep rtarea murd riei, materiilor organice si a coloran ilor. Cur area include perierea, aspirarea sau cur area de praf uscat , sp larea sau tergerea umed cu ap i s pun sau detergent.

76

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Acolo unde riscul de contaminare cu microorganisme patogene este crescut i este necesar decontaminarea, precur area este o manevr de rutin . Aceasta este necesar deoarece petele i murd rirea cu substan e organice pot forma un scut de protec ie pentru microorganisme, i astfel interfer cu ac iunea distrug toare a decontaminan ilor (antiseptice, germicide chimice si dezinfectan i). În aceste cazuri, precur area, este esen ial pentru a asigura o dezinfec ie sau sterilizare corespunz toare. Se tie c multe produse germicide sunt eficiente numai asupra materialelor precur ate. Precur area trebuie efectuat cu precau ii deosebite, pentru a evita expunerea la agen i patogeni.

Dup precur are, pentru cur area i dezinfec ia propriu-zis trebuie s fie aplicate substan e chimice cu ac iune germicid .

Pentru precur are i dezinfec ie este important s se utilizeze substan e germicide chimice compatibile între ele. Adeseori se folosesc în aceste scopuri acelea i substan e.

14.3. Germicidele chimice

Multe tipuri de substan e chimice pot fi utilizate ca dezinfectante i/sau antiseptice. Num rul produselor comercializate este în continu cre tere. Compozi iile acestora trebuie selectate cu grij în func ie de nevoile specifice.

Activitatea germicid a multor substan e chimice este rapid i eficient la temperaturi înalte. În acela i timp îns , temperaturile înalte pot accelera evaporarea i degradarea substan elor folosite. Multe germicide pot fi d un toare oamenilor, animalelor i mediului înconjur tor. De aceea trebuie alese, manipulate, depozitate i evacuate cu foarte mult grij , respectându-se recomand rile produc torului. Pentru siguran a personalului se impune utilizarea de m nu i, halate i ochelari de protec ie, atunci când se prepar solu iile diluate ale acestor germicide.

De regul , germicidele chimice nu sunt recomandate pentru cur area de rutin a podelelor, pere ilor, echipamentelor i mobilierului. Ele pot fi totu i utilizate în cazuri excep ionale, cum ar fi focarele de boli infec ioase. Utilizarea corespunz toare a germicidelor chimice contribuie la siguran a locului de munc , prin reducerea riscului de expunere a personalului i a mediului la agen ii infec io i. Pe cât posibil, num rul germicidelor chimice utilizate va fi limitat din ra iuni economice, de simplificare a aprovizion rii i inventarului i pentru limitarea polu rii mediului. Clasele cele mai utilizate de germicide chimice sunt descrise în cele ce urmeaz , cu prezentarea informa iilor generale în ceea ce prive te utilizarea i siguran a manipul rii. Concentra iile germicide sunt redate în termeni de greutate pe volum (g/v), cu unele excep ii men ionate la locul potrivit. Tabelul 12 rezum dilu iile de lucru recomandate pentru compu ii care degaj clor. Tabel 12. Dilu iile recomandate ale produselor pe baz de clor Condi ii “curate”a) Condi ii “murd rie”b) Concentra ie de clor necesar 0,1% (1g/l) 0,5% (5g/l) Solu ie de hipoclorit de Na (5% Cl) 20 ml/l 100 ml/l Hipoclorit de Ca (70% Cl) 1,4 g/l 7.0 g/l Diclor-izocianurat de Na pudr (60% Cl) 1,7 g/l 8,5 g/l Diclor-izocianurat de Na tablete (1,5 g Cl/tablet ) o tablet /litru 4 tablete/litru Cloramina (25% Cl) c) 20 g/l 20 g/l

a) Dup precur are (îndep rtarea grosului materialului organic (ex. sânge) b) Se toarn peste materialul organic (ex. sânge înainte de îndep rtarea acestuia) c) Vezi textul

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

Clorul (hipoclorit de Na)

Clorul este un oxidant puternic i rapid, cu spectru larg de utilizare. Este comercializat în mod normal, ca în lbitor: o solu ie de hipoclorit de Na (NaOCl), care poate fi diluat cu ap pentru a ob ine solu ii de diferite concentra ii. Solu ia clorinat , în mod special sub forma de în lbitor, este foarte alcalin i poate fi corosiv pentru metal. Ac iunea sa este redus considerabil de unele substan e organice (proteine). P strarea solu iilor stoc sau de lucru se va face în containere închise, deoarece când acestea sunt deschise, mai ales la temperaturi crescute elibereaz Clorul, reducându-se poten ialul lor germicid. Frecven a cu care aceste solu ii de în lbire trebuie reînnoite, depinde de concentra ia lor ini ial , de m rimea i tipul recipientelor în care sunt inute (de ex. cu sau f r capac etan ), frecven a i condi iile utiliz rii, de condi iile de mediu. Ca regul general se recomand ca solu iile de hipoclorit utilizate pentru materiale murd rite cu cantit i importante de substan e organice s fie schimbate la fiecare 24 de ore cu altele proaspete, în timp ce solu iile folosite mai rar pot fi schimbate mai rar (la cel mult o s pt mân ). Un dezinfectant de uz general pentru toate scopurile laboratorului trebuie s aib o concentra ie de 1 g/l clor disponibil. O solu ie mai puternic , con inând 5 g/l clor disponibil este recomandat pentru decontaminarea suprafe elor contaminate, în prezen a de materii organice. Solu ia de hipoclorit de Na, ca în lbitor casnic, con ine 50 g/l clor i trebuie diluat 1:50 sau 1:10 pentru a ob ine concentra ii finale de 1 g/l i, respectiv, de 5 g/l, respectiv. Solu iile industriale de în lbitor au o concentra ie de hipoclorit de Na apropiat de 120 g/l i trebuie diluate corespunz tor pentru a se ob ine concentra iile indicate mai sus. Granulele sau tabletele de hipoclorit de Ca (Ca(ClO)2) con in de obicei, peste 70% Cl disponibil. Solu iile preparate din tablete sau granule con inând 1,4 g/l i 7,0 g/l, trebuie s aib concentra ii de Clor de 1 g/l i respectiv 5 g/l. În lbitorul nu este recomandat ca antiseptic, dar poate fi utilizat pe scar larg ca dezinfectant de uz general i pentru obiectele nemetalice. În condi ii de urgen , în lbitorul poate fi utilizat pentru dezinfectarea apei potabile, într-o concentra ie final de Cl disponibil de 1-2 mg/l. Clorul gazos este foarte toxic. Solu iile clorinate trebuie depozitate i utilizate numai în camere bine aerisite. De asemenea, ele nu trebuie amestecate cu acizi, pentru c elibereaz foarte repede clorul gazos. Multe derivate de clor pot fi v t m toare pentru om i mediul înconjur tor, de aceea trebuie evitat utilizarea abuziv a acestora, în special a hipocloritului de sodiu. Diclorizocianuratul de Na Diclorizocianuratul de Na (NaDCC) sub form de pulbere con ine 60 % clor. Solu iile preparate cu NaDCC pulbere la 1,7 g/l i 8,5 g/l con in 1 g/l sau respectiv 5 g/l clor. Tabletele de NaDCC con in echivalentul a 1,5 g Cl / tablet . Prin dizolvarea unei tablete sau a 4 tablete într-un litru de ap , se vor ob ine concentra iile de lucru: 1 g/l sau 5 g/l. NaDCC sub form de pulbere sau tablete este foarte u or i sigur de depozitat. NaDCC poate fi aplicat ca atare (în stare solid ) pe petele de sânge sau alte lichide contaminate, l sându-l cel pu in 10 minute înainte de a fi îndep rtat. Cloraminele Cloraminele sunt disponibile sub form de pulbere con inând aproximativ 25% clor. Cloraminele elibereaz clor într-o propor ie mai mic decât hipocloritul. Prin urmare pentru o eficien echivalent cu cea a hipocloritului se impun concentra ii ini iale superioare de cloramin . Pe de alt parte îns , solu iile de cloramin nu sunt inactivate de materia organic ,

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

77

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Acolo unde riscul de contaminare cu microorganisme patogene este crescut i este necesar decontaminarea, precur area este o manevr de rutin . Aceasta este necesar deoarece petele i murd rirea cu substan e organice pot forma un scut de protec ie pentru microorganisme, i astfel interfer cu ac iunea distrug toare a decontaminan ilor (antiseptice, germicide chimice si dezinfectan i). În aceste cazuri, precur area, este esen ial pentru a asigura o dezinfec ie sau sterilizare corespunz toare. Se tie c multe produse germicide sunt eficiente numai asupra materialelor precur ate. Precur area trebuie efectuat cu precau ii deosebite, pentru a evita expunerea la agen i patogeni.

Dup precur are, pentru cur area i dezinfec ia propriu-zis trebuie s fie aplicate substan e chimice cu ac iune germicid .

Pentru precur are i dezinfec ie este important s se utilizeze substan e germicide chimice compatibile între ele. Adeseori se folosesc în aceste scopuri acelea i substan e.

14.3. Germicidele chimice

Multe tipuri de substan e chimice pot fi utilizate ca dezinfectante i/sau antiseptice. Num rul produselor comercializate este în continu cre tere. Compozi iile acestora trebuie selectate cu grij în func ie de nevoile specifice.

Activitatea germicid a multor substan e chimice este rapid i eficient la temperaturi înalte. În acela i timp îns , temperaturile înalte pot accelera evaporarea i degradarea substan elor folosite. Multe germicide pot fi d un toare oamenilor, animalelor i mediului înconjur tor. De aceea trebuie alese, manipulate, depozitate i evacuate cu foarte mult grij , respectându-se recomand rile produc torului. Pentru siguran a personalului se impune utilizarea de m nu i, halate i ochelari de protec ie, atunci când se prepar solu iile diluate ale acestor germicide.

De regul , germicidele chimice nu sunt recomandate pentru cur area de rutin a podelelor, pere ilor, echipamentelor i mobilierului. Ele pot fi totu i utilizate în cazuri excep ionale, cum ar fi focarele de boli infec ioase. Utilizarea corespunz toare a germicidelor chimice contribuie la siguran a locului de munc , prin reducerea riscului de expunere a personalului i a mediului la agen ii infec io i. Pe cât posibil, num rul germicidelor chimice utilizate va fi limitat din ra iuni economice, de simplificare a aprovizion rii i inventarului i pentru limitarea polu rii mediului. Clasele cele mai utilizate de germicide chimice sunt descrise în cele ce urmeaz , cu prezentarea informa iilor generale în ceea ce prive te utilizarea i siguran a manipul rii. Concentra iile germicide sunt redate în termeni de greutate pe volum (g/v), cu unele excep ii men ionate la locul potrivit. Tabelul 12 rezum dilu iile de lucru recomandate pentru compu ii care degaj clor. Tabel 12. Dilu iile recomandate ale produselor pe baz de clor Condi ii “curate”a) Condi ii “murd rie”b) Concentra ie de clor necesar 0,1% (1g/l) 0,5% (5g/l) Solu ie de hipoclorit de Na (5% Cl) 20 ml/l 100 ml/l Hipoclorit de Ca (70% Cl) 1,4 g/l 7.0 g/l Diclor-izocianurat de Na pudr (60% Cl) 1,7 g/l 8,5 g/l Diclor-izocianurat de Na tablete (1,5 g Cl/tablet ) o tablet /litru 4 tablete/litru Cloramina (25% Cl) c) 20 g/l 20 g/l

a) Dup precur are (îndep rtarea grosului materialului organic (ex. sânge) b) Se toarn peste materialul organic (ex. sânge înainte de îndep rtarea acestuia) c) Vezi textul

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

Clorul (hipoclorit de Na)

Clorul este un oxidant puternic i rapid, cu spectru larg de utilizare. Este comercializat în mod normal, ca în lbitor: o solu ie de hipoclorit de Na (NaOCl), care poate fi diluat cu ap pentru a ob ine solu ii de diferite concentra ii. Solu ia clorinat , în mod special sub forma de în lbitor, este foarte alcalin i poate fi corosiv pentru metal. Ac iunea sa este redus considerabil de unele substan e organice (proteine). P strarea solu iilor stoc sau de lucru se va face în containere închise, deoarece când acestea sunt deschise, mai ales la temperaturi crescute elibereaz Clorul, reducându-se poten ialul lor germicid. Frecven a cu care aceste solu ii de în lbire trebuie reînnoite, depinde de concentra ia lor ini ial , de m rimea i tipul recipientelor în care sunt inute (de ex. cu sau f r capac etan ), frecven a i condi iile utiliz rii, de condi iile de mediu. Ca regul general se recomand ca solu iile de hipoclorit utilizate pentru materiale murd rite cu cantit i importante de substan e organice s fie schimbate la fiecare 24 de ore cu altele proaspete, în timp ce solu iile folosite mai rar pot fi schimbate mai rar (la cel mult o s pt mân ). Un dezinfectant de uz general pentru toate scopurile laboratorului trebuie s aib o concentra ie de 1 g/l clor disponibil. O solu ie mai puternic , con inând 5 g/l clor disponibil este recomandat pentru decontaminarea suprafe elor contaminate, în prezen a de materii organice. Solu ia de hipoclorit de Na, ca în lbitor casnic, con ine 50 g/l clor i trebuie diluat 1:50 sau 1:10 pentru a ob ine concentra ii finale de 1 g/l i, respectiv, de 5 g/l, respectiv. Solu iile industriale de în lbitor au o concentra ie de hipoclorit de Na apropiat de 120 g/l i trebuie diluate corespunz tor pentru a se ob ine concentra iile indicate mai sus. Granulele sau tabletele de hipoclorit de Ca (Ca(ClO)2) con in de obicei, peste 70% Cl disponibil. Solu iile preparate din tablete sau granule con inând 1,4 g/l i 7,0 g/l, trebuie s aib concentra ii de Clor de 1 g/l i respectiv 5 g/l. În lbitorul nu este recomandat ca antiseptic, dar poate fi utilizat pe scar larg ca dezinfectant de uz general i pentru obiectele nemetalice. În condi ii de urgen , în lbitorul poate fi utilizat pentru dezinfectarea apei potabile, într-o concentra ie final de Cl disponibil de 1-2 mg/l. Clorul gazos este foarte toxic. Solu iile clorinate trebuie depozitate i utilizate numai în camere bine aerisite. De asemenea, ele nu trebuie amestecate cu acizi, pentru c elibereaz foarte repede clorul gazos. Multe derivate de clor pot fi v t m toare pentru om i mediul înconjur tor, de aceea trebuie evitat utilizarea abuziv a acestora, în special a hipocloritului de sodiu. Diclorizocianuratul de Na Diclorizocianuratul de Na (NaDCC) sub form de pulbere con ine 60 % clor. Solu iile preparate cu NaDCC pulbere la 1,7 g/l i 8,5 g/l con in 1 g/l sau respectiv 5 g/l clor. Tabletele de NaDCC con in echivalentul a 1,5 g Cl / tablet . Prin dizolvarea unei tablete sau a 4 tablete într-un litru de ap , se vor ob ine concentra iile de lucru: 1 g/l sau 5 g/l. NaDCC sub form de pulbere sau tablete este foarte u or i sigur de depozitat. NaDCC poate fi aplicat ca atare (în stare solid ) pe petele de sânge sau alte lichide contaminate, l sându-l cel pu in 10 minute înainte de a fi îndep rtat. Cloraminele Cloraminele sunt disponibile sub form de pulbere con inând aproximativ 25% clor. Cloraminele elibereaz clor într-o propor ie mai mic decât hipocloritul. Prin urmare pentru o eficien echivalent cu cea a hipocloritului se impun concentra ii ini iale superioare de cloramin . Pe de alt parte îns , solu iile de cloramin nu sunt inactivate de materia organic ,

14. dezinfecţia şi sterilizarea

78

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

în aceea i m sur ca solu iile de hipoclorit. Se recomand utilizarea concentra iei de 20 g/l pentru ambele situa ii: pe suprafe e curate i suprafe e murdare. Solu iile de cloramin sunt în principiu inodore. Cu toate acestea, obiectele înmuiate în aceste solu ii trebuie cl tite insistent, pentru a fi îndep rtat orice urm de substan adjuvant ad ugat de produc tori pulberii de cloramin T (sodium tosylchloramid ). Dioxidul de clor Dioxidul de clor (ClO2) este un germicid puternic cu ac iune imediat , adesea activ la concentra ii mai joase decât cele de hipoclorit recomandate. Dioxidul de clor este instabil sub forma de gaz i se descompune în clor gazos (Cl2) i oxigen gazos (O2), cu degajare de c ldur . Totu i, dioxidul de clor este solubil în ap i este stabil sub forma de solu ie apoas . El se poate ob ine fie prin amestecarea de acic clorhidric i clorit de sodiu (NaClO2), fie se poate comanda sub forma de solu ie apoas stabilizat , care este activat în momentul folosirii. Dintre biocidele cu efect oxidant, dioxidul de clor, este oxidantul cel mai selectiv. Ozonul i clorul sunt mult mai reactive decât dioxidul de clor i se vor consuma mai rapid în cazul de eurilor care con in substante organice în cantitate mare ; el reac ioneaza selectiv, în special asupra compu ilor sulfurici, aminelor secundare i ter iare i asupra altor compu i organici intens redu i. Ca urmare, folosind dioxid de clor se poate asigura o cantitate mai stabil de clor rezidual cu doze mult mai mici decât dac s-ar fi folosit clor sau ozon. Dac se recurge la un sistem adecvat de generare a sa, dioxidul de clor poate fi folosit cu mai mult eficacitate decât clorul sau ozonul în prezen a unor înc rc turi organice importante, tocmai datorit selectivit ii ac iunii sale. Formaldehida Formaldehida (HCHO) este un gaz care distruge microorganismele i sporii acestora, la temperaturi mai mari de 20ºC. Formaldehida nu este activ fa de prioni, are o vitez de ac iune relativ redus i necesit o umiditate relativ mai mare de 70%. Este vândut , fie sub form de polimer solid ( para-formaldehid ), ca fulgi sau tablete, fie ca formol - o solu ie a gazului în ap de aproximativ 370 g/l (37%), con inând metanol (100 ml/l) ca stabilizator. Ambele forme sunt înc lzite pentru a elibera gazul, care este utilizat pentru decontaminarea i dezinfec ia spa iilor închise, cum ar fi hotele de biosiguran (HSB) i alte incinte sau înc peri (vezi mai jos sec iunea intitulat “Decontaminarea spa iului înconjur tor”). Formaldehida (5% formol în ap ) poate fi utilizat ca dezinfectant lichid. Formaldehida este suspectat a fi cancerigen . Are un miros în ep tor, iar vaporii s i pot irita ochii i mucoasele. De aceea, trebuie depozitat i utilizat în ni e speciale de protec ie chimic (hote chimice) sau înc peri foarte bine aerisite. Înaintea utiliz rii trebuie consultate regulile i normele na ionale de folosire precum i precau iile ce in de siguran a chimic . Glutaraldehida Ca i formaldehida, glutaraldehida (OHC(CH2)3CHO) este de asemenea activ împotriva formelor vegetative ale bacteriilor, sporilor, ciupercilor, precum i a viru ilor ce con in lipide, dar i a celor f r lipide. Este necoroziv i reac ioneaz mai rapid decât formaldehida. Cu toate acestea, sunt necesare câteva ore pentru a distruge sporii bacterieni. În general, este furnizat ca o solu ie cu concentra ie de aprox. 20 g/l (2%). Majoritatea acestor produse trebuie „activate” (alcalinizate) înainte de utilizare, prin ad ugare de bicarbonat, furnizat împreun cu produsul. Solu ia activat poate fi utilizat timp 1- 4 s pt mâni de la preparare, în func ie de activare, condi iile i frecven a utiliz rii. Baghetele de scufundat în

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

solu ie pentru a afla dac mai este activ , furnizate de unii produc tori, dau numai indica ii orientative. Solu iile de glutaraldehid trebuie aruncate, dac devin tulburi. Glutaraldehida este toxic i iritant pentru piele i mucoase; de aceea, contactul cu acestea trebuie evitat. Glutaraldehida se utilizeaz numai sub ni (hot ) sau în spa ii bine aerisite. Nu este recomandat sub form pulverizat sau solu ii pentru decontaminarea suprafe elor din mediu. Înaintea utiliz rii trebuie consultate regulile i normativele na ionale de folosire precum i precau iile ce in de siguran a chimic .

Compu ii fenolici

Compu ii fenolici, un grup larg de agen i au fost printre primele germicide folosite. În ciuda acestui fapt, anumite probleme recente pe care le ridic siguran a utiliz rii lor, recomand restrângerea folosirii. Sunt activi împotriva formelor vegetative ale bacteriilor i asupra virusurilor ce con in lipide. În cazul unei formul ri corespunz toare, compu ii fenolici prezint activitate i împotriva mycobacteriilor. Nu sunt activi împotriva sporilor, iar activitatea asupra virusurilor non-lipidice (neînvelite sau nude) este variabil . Mul i produ i fenolici sunt utiliza i pentru decontaminarea suprafe elor de lucru i a celor ambientale; triclosanul i cloro-xylenolul fac parte din solu iile antiseptice cele mai utilizate. Triclosanul se reg se te frecvent în produsele destinate sp l rii mâinilor. El este activ cu prec dere împotriva bacteriilor vegetative i nu este d un tor pielii i mucoaselor. Cu toate acestea, studiile de laborator au demonstrat c bacteriile care au devenit rezistente la concentra ii mici de triclosan, prezint de asemenea rezisten la unele antibiotice. Importan a acestei descoperiri pentru utilizarea fenolilor în teren nu a fost înc evaluat . Anumiti compusi fenolici sunt sensibili si pot fi inactivati de s rurile din apa dur ; de aceea se recomand ca diluarea lor s se fac cu ap distilat sau ap deionizat .

Compu ii fenolici nu sunt recomanda i pentru suprafe ele care vin în contact cu mâncarea, precum i pentru spa iile destinate copiilor mici (pot fi absorbi i de cauciuc i pot p trunde în piele). Se vor respecta i reglement rile de siguran chimic . Compu ii de amoniu cuaternari Multe tipuri de compu i de amoniu cuaternari sunt utiliza i sub form de amestecuri i deseori în combina ie cu alte substan e germicide, cum ar fi alcoolul. Ace tia prezint o bun activitate împotriva formelor vegetative ale bacteriilor i a virusurilor lipidice. Anumite tipuri (ex. clorura de benzalconiu) sunt folosite ca antiseptice.

Activitatea germicid a anumitor tipuri de compu i de amoniu cuaternari este considerabil redus de c tre substan ele organice, apa cu duritate mare sau de detergen ii anionici. Prin urmare atunci când se inten ioneaz utilizarea acestor produ i pentru dezinfec ie este necesar alegerea cu grij a produselor pentru precur are. Unele bacterii poten ial patogene se pot dezvolta în solu iile de compu i cuaternari de amoniu. Datorit biodegradabilit ii reduse, ace ti compu i se pot acumula în mediul înconjur tor. Alcoolii

Etanolul (C2H5OH) i 2-propanolul (izopropil alcoolul, (CH3)2CHOH) au propriet i dezinfectante similare. Ei sunt activi împotriva formelor vegetative ale bacteriilor, ciupercilor precum i împotriva virusurilor lipidice (învelite), dar nu i împotriva sporilor. Ac iunea lor împotriva virusurilor nude este variabil . Pentru o mai mare eficien alcoolii trebuie utiliza i la o concentra ie de aproximativ 70% (v/v) în solu ie apoas . Concentra iile mai mici sau mai mari

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

79

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

în aceea i m sur ca solu iile de hipoclorit. Se recomand utilizarea concentra iei de 20 g/l pentru ambele situa ii: pe suprafe e curate i suprafe e murdare. Solu iile de cloramin sunt în principiu inodore. Cu toate acestea, obiectele înmuiate în aceste solu ii trebuie cl tite insistent, pentru a fi îndep rtat orice urm de substan adjuvant ad ugat de produc tori pulberii de cloramin T (sodium tosylchloramid ). Dioxidul de clor Dioxidul de clor (ClO2) este un germicid puternic cu ac iune imediat , adesea activ la concentra ii mai joase decât cele de hipoclorit recomandate. Dioxidul de clor este instabil sub forma de gaz i se descompune în clor gazos (Cl2) i oxigen gazos (O2), cu degajare de c ldur . Totu i, dioxidul de clor este solubil în ap i este stabil sub forma de solu ie apoas . El se poate ob ine fie prin amestecarea de acic clorhidric i clorit de sodiu (NaClO2), fie se poate comanda sub forma de solu ie apoas stabilizat , care este activat în momentul folosirii. Dintre biocidele cu efect oxidant, dioxidul de clor, este oxidantul cel mai selectiv. Ozonul i clorul sunt mult mai reactive decât dioxidul de clor i se vor consuma mai rapid în cazul de eurilor care con in substante organice în cantitate mare ; el reac ioneaza selectiv, în special asupra compu ilor sulfurici, aminelor secundare i ter iare i asupra altor compu i organici intens redu i. Ca urmare, folosind dioxid de clor se poate asigura o cantitate mai stabil de clor rezidual cu doze mult mai mici decât dac s-ar fi folosit clor sau ozon. Dac se recurge la un sistem adecvat de generare a sa, dioxidul de clor poate fi folosit cu mai mult eficacitate decât clorul sau ozonul în prezen a unor înc rc turi organice importante, tocmai datorit selectivit ii ac iunii sale. Formaldehida Formaldehida (HCHO) este un gaz care distruge microorganismele i sporii acestora, la temperaturi mai mari de 20ºC. Formaldehida nu este activ fa de prioni, are o vitez de ac iune relativ redus i necesit o umiditate relativ mai mare de 70%. Este vândut , fie sub form de polimer solid ( para-formaldehid ), ca fulgi sau tablete, fie ca formol - o solu ie a gazului în ap de aproximativ 370 g/l (37%), con inând metanol (100 ml/l) ca stabilizator. Ambele forme sunt înc lzite pentru a elibera gazul, care este utilizat pentru decontaminarea i dezinfec ia spa iilor închise, cum ar fi hotele de biosiguran (HSB) i alte incinte sau înc peri (vezi mai jos sec iunea intitulat “Decontaminarea spa iului înconjur tor”). Formaldehida (5% formol în ap ) poate fi utilizat ca dezinfectant lichid. Formaldehida este suspectat a fi cancerigen . Are un miros în ep tor, iar vaporii s i pot irita ochii i mucoasele. De aceea, trebuie depozitat i utilizat în ni e speciale de protec ie chimic (hote chimice) sau înc peri foarte bine aerisite. Înaintea utiliz rii trebuie consultate regulile i normele na ionale de folosire precum i precau iile ce in de siguran a chimic . Glutaraldehida Ca i formaldehida, glutaraldehida (OHC(CH2)3CHO) este de asemenea activ împotriva formelor vegetative ale bacteriilor, sporilor, ciupercilor, precum i a viru ilor ce con in lipide, dar i a celor f r lipide. Este necoroziv i reac ioneaz mai rapid decât formaldehida. Cu toate acestea, sunt necesare câteva ore pentru a distruge sporii bacterieni. În general, este furnizat ca o solu ie cu concentra ie de aprox. 20 g/l (2%). Majoritatea acestor produse trebuie „activate” (alcalinizate) înainte de utilizare, prin ad ugare de bicarbonat, furnizat împreun cu produsul. Solu ia activat poate fi utilizat timp 1- 4 s pt mâni de la preparare, în func ie de activare, condi iile i frecven a utiliz rii. Baghetele de scufundat în

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

solu ie pentru a afla dac mai este activ , furnizate de unii produc tori, dau numai indica ii orientative. Solu iile de glutaraldehid trebuie aruncate, dac devin tulburi. Glutaraldehida este toxic i iritant pentru piele i mucoase; de aceea, contactul cu acestea trebuie evitat. Glutaraldehida se utilizeaz numai sub ni (hot ) sau în spa ii bine aerisite. Nu este recomandat sub form pulverizat sau solu ii pentru decontaminarea suprafe elor din mediu. Înaintea utiliz rii trebuie consultate regulile i normativele na ionale de folosire precum i precau iile ce in de siguran a chimic .

Compu ii fenolici

Compu ii fenolici, un grup larg de agen i au fost printre primele germicide folosite. În ciuda acestui fapt, anumite probleme recente pe care le ridic siguran a utiliz rii lor, recomand restrângerea folosirii. Sunt activi împotriva formelor vegetative ale bacteriilor i asupra virusurilor ce con in lipide. În cazul unei formul ri corespunz toare, compu ii fenolici prezint activitate i împotriva mycobacteriilor. Nu sunt activi împotriva sporilor, iar activitatea asupra virusurilor non-lipidice (neînvelite sau nude) este variabil . Mul i produ i fenolici sunt utiliza i pentru decontaminarea suprafe elor de lucru i a celor ambientale; triclosanul i cloro-xylenolul fac parte din solu iile antiseptice cele mai utilizate. Triclosanul se reg se te frecvent în produsele destinate sp l rii mâinilor. El este activ cu prec dere împotriva bacteriilor vegetative i nu este d un tor pielii i mucoaselor. Cu toate acestea, studiile de laborator au demonstrat c bacteriile care au devenit rezistente la concentra ii mici de triclosan, prezint de asemenea rezisten la unele antibiotice. Importan a acestei descoperiri pentru utilizarea fenolilor în teren nu a fost înc evaluat . Anumiti compusi fenolici sunt sensibili si pot fi inactivati de s rurile din apa dur ; de aceea se recomand ca diluarea lor s se fac cu ap distilat sau ap deionizat .

Compu ii fenolici nu sunt recomanda i pentru suprafe ele care vin în contact cu mâncarea, precum i pentru spa iile destinate copiilor mici (pot fi absorbi i de cauciuc i pot p trunde în piele). Se vor respecta i reglement rile de siguran chimic . Compu ii de amoniu cuaternari Multe tipuri de compu i de amoniu cuaternari sunt utiliza i sub form de amestecuri i deseori în combina ie cu alte substan e germicide, cum ar fi alcoolul. Ace tia prezint o bun activitate împotriva formelor vegetative ale bacteriilor i a virusurilor lipidice. Anumite tipuri (ex. clorura de benzalconiu) sunt folosite ca antiseptice.

Activitatea germicid a anumitor tipuri de compu i de amoniu cuaternari este considerabil redus de c tre substan ele organice, apa cu duritate mare sau de detergen ii anionici. Prin urmare atunci când se inten ioneaz utilizarea acestor produ i pentru dezinfec ie este necesar alegerea cu grij a produselor pentru precur are. Unele bacterii poten ial patogene se pot dezvolta în solu iile de compu i cuaternari de amoniu. Datorit biodegradabilit ii reduse, ace ti compu i se pot acumula în mediul înconjur tor. Alcoolii

Etanolul (C2H5OH) i 2-propanolul (izopropil alcoolul, (CH3)2CHOH) au propriet i dezinfectante similare. Ei sunt activi împotriva formelor vegetative ale bacteriilor, ciupercilor precum i împotriva virusurilor lipidice (învelite), dar nu i împotriva sporilor. Ac iunea lor împotriva virusurilor nude este variabil . Pentru o mai mare eficien alcoolii trebuie utiliza i la o concentra ie de aproximativ 70% (v/v) în solu ie apoas . Concentra iile mai mici sau mai mari

14. dezinfecţia şi sterilizarea

80

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

pot s nu aib aceea i ac iune germicid . Solu iile alcoolice nu las nici un reziduu pe suprafe ele de lucru sau pe obiectele tratate, ceea ce reprezint un avantaj major. Amestecurile cu alte substan e chimice sunt de asemenea mai eficiente decât alcoolul singur, de exemplu: alcool 70% (v/v) cu 100 g/l formaldehid sau alcool con inând 2 g/l clor. O solu ie alcoolic de 70% (v/v) etanol poate fi utilizat pentru piele, suprafe e de lucru ale meselor de laborator i din hotele de biosiguran , precum i pentru imersarea diferitelor instrumente chirurgicale. Deoarece etanolul usuc pielea, adeseori se amestec cu substan e emoliente. Frecarea/sp larea mâinilor cu alcool este recomandat pentru decontaminarea mâinilor u or murdare, în situa iile în care sp latul mâinilor nu este posibil. Oricum trebuie avut în minte c etanolul este ineficient împotriva sporilor i poate s nu distrug toate tipurile de virusuri nude. Alcoolii sunt substan e volatile, u or inflamabile i este bine s nu fie utilizate lâng fl c ri deschise. Solu iile de lucru trebuie s fie depozitate în containere adecvate pentru a împiedica evaporarea alcoolilor. Ace tia pot înt ri cauciucul i dizolv anumite tipuri de lipici. Este foarte important inventarierea i depozitarea adecvat a etanolului în laborator pentru a se evita utilizarea acestuia în alte scopuri decât cele de dezinfectare. Sticlele cu solu ii pe baz de etanol trebuie s fie etichetate vizibil, pentru a evita autoclavarea din gre eal . Iodul i substan ele iodate

Ac iunea acestor dezinfectan i este similar cu cea a clorului, de i sunt în general mai putin inhiba i de substan ele organice. Iodul poate p ta suprafe ele de lucru i es turile i în general nu este recomandat ca dezinfectant. Pe de alt parte, solu iile iodate i tincturile sunt antiseptice bune. În general, antisepticele pe baz de iod nu sunt recomandate pentru ustensilele medicale i stomatologice. Iodul nu trebuie utilizat pe obiectele din aluminiu sau cupru.

Iodul poate fi toxic. Produsele organice pe baz de iod trebuie depozitate la 4 - 10°C pentru a împiedica dezvoltarea în ele a unor bacterii poten ial nocive. Peroxidul de hidrogen i peracizi

Ca i cloramina, peroxidul de hidrogen (H2O2) i peracizii sunt oxidan i puternici i germicide puternice cu spectru larg de ac iune. De asemenea, acestea produse sunt mai pu in d un toare decât cloramina atât pentru oameni cât i pentru mediul înconjur tor. Peroxidul de hidrogen este furnizat fie ca solu ie gata de utilizare în concentra ie 3%, fie ca solu ie apoas de concentra ie 30 %, care trebuie diluat ulterior cu ap distilat , de 5 pân la 10 ori volumul s u. Cu toate acestea solu iile de peroxid de hidrogen cu concentra ie 3-6%, sunt relativ lente i cu ac iune germicid limitat . Produsele disponibile la ora actual con in stabilizatori speciali

ai concentra iei de peroxid de hidrogen , ceea ce duce la accelerarea ac iunii germicide i le face mai putin corozive. Peroxidul poate fi utilizat pentru decontaminarea suprafe elor de lucru, a meselor de laborator i a hotelor de biosiguran . Solu iile în concentra ie mai ridicat pot fi utilizate pentru dezinfectarea instrumentarului medical sau stomatologic sensibil la c ldur . Utilizarea peroxidului de hidrogen vaporizat sau a acidului peracetic (CH3COOOH) pentru decontaminarea instrumentelor (dispozitivelor) medicale / chirurgicale termosensibile necesit un echipament adecuat. Peroxidul de hidrogen i peracizii pot avea ac iune coroziv asupra metalelor cum ar fi aluminiul, cuprul, alama i zincul i pot de asemenea decolora es turile, p rul, pielea i mucoasele. Articolele tratate cu aceste substan e trebuie cl tite riguros cu ap , înainte de a veni în contact cu ochii i mucoasele. Aceste substan e trebuie depozitate în spa ii protejate de c ldur i lumin .

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

14.4. Decontaminarea mediului de lucru (laboratorului)

Decontaminarea laboratorului, a mobilierului i a echipamentului acestuia necesit o combina ie de dezinfectan i lichizi i gazo i. Suprafe ele pot fi decontaminate prin utilizarea unor solu ii de hipoclorit de sodiu con inând 1g/l clor activ. Solu ii mai puternice cu o concentra ie de 5g/l sunt recomandate pentru decontaminarea suprafe elor cu risc crescut. Pentru decontaminarea spa iului de lucru solu ii con inând 3% peroxid de hidrogen pot fi utilizate ca înlocuitori pentru solu iile de în lbitor.

Înc perile i echipamentele pot fi decontaminate prin fumigare cu gaz de formaldehid , generat prin înc lzirea para-formaldehidei sau prin fierberea unei solu ii de formol. Procedeul este foarte periculos i necesit personal special instruit. În aceste situa ii ferestrele i u ile laboratorului trebuie sigilate mai întâi cu band adeziv sau cu produse similare, înainte de eliberarea gazului. Fumigarea trebuie s fie efectuat la o temperatur ambiental de minim de 21°C i la o umiditate relativ de 70% (vezi sec iunea privind decontaminarea hotelor de biosiguran , mai jos). Dup fumigare incinta trebuie s fie foarte bine aerisit i abia apoi va fi permis accesul personalului. Persoanele care trebuie totu i s p trund în aceste spa iii, o pot face numai dac poart aparate de protec ie respiratorie adecvate. Bicarbonatul de amoniu, sub form gazoas , poate fi utilizat pentru neutralizarea formaldehidei.

Este eficace i fumigarea spa iilor foarte mici cu vapori de peroxid de hidrogen, dar pentru aceast metod trebuie s se utilizeze un echipament adecvat. 14.5. Decontaminarea hotelor de biosiguran

Pentru decontaminarea hotelor de biosiguran de clas 1 i clas 2 exist echipament special portabil pentru generarea, circularea i neutralizarea formaldehidei gazoase. În lipsa acestor echipamente specializate, se pot folosi 2 tig i plasate pe 2 plite (re ouri) electrice a ezate în hot , care con in – una para-formaldehid (suficient pentru a ob ine o concentra ie final de 0,8 % para-formaldehid în aerul din hot ), i cealalt bicarbonat de amoniu (cu 10% mai mult decât para-formaldehida). Plitele sunt conectate la curent electric în afara hotei, astfel încât conectarea i deconectarea plitelor s se fac din exterior. Dac umiditatea relativ se situeaz sub 70%, în hot trebuie s fie amplasat i un vas deschis cu ap fierbinte. Panoul frontal se etan eizeaz cu band adeziv solid (de ex. cea folosit pentru conducte). Se lipe te o folie groas de plastic peste deschiderea hotei, fixând-o etan de jur împrejur - inclusiv în jurul firelor electrice care p trund în hot spre cele dou plite - ; în acela i mod se etan eizeaz i racordul hotei la gura de exhaustare, evitându-se astfel orice sc pare a formaldehidei gazoase în atmosfera laboratorului. Se deschide întrerup torul pentru formaldehid , care este apoi închis dup ce s-a evaporat para-formaldehida. Incinta va r mâne închis cel putin 6 ore. Se porne te apoi a doua plit pentru evaporarea bicarbonatului de amoniu. Dup aceea, se deconecteaz a doua plit i se porne te ventilatorul hotei de dou ori câte dou secunde, permi ând astfel circula ia gazului degajat de bicarbonatul de amoniu în întreaga hot . Ulterior, dup cel pu in 30 min, etan rile de la panoul frontal i conducta de exhaustare pot fi îndep rtate, iar hota poate fi din nou folosit , dup o cur are prealabil . 14.6. Sp larea mâinilor /decontaminarea mâinilor Atunci când este posibil, trebuie purtate m nu i adecvate în timpul manipul rii materialelor care prezint risc biologic. Cu toate acestea, purtarea m nu ilor, nu înlocuie te necesitatea sp l rii pe mâini a personalului din laborator. Mâinile trebuie sp late dup manipularea materialelor sau animalelor cu risc biologic i înainte de ie irea din laborator.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

81

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

pot s nu aib aceea i ac iune germicid . Solu iile alcoolice nu las nici un reziduu pe suprafe ele de lucru sau pe obiectele tratate, ceea ce reprezint un avantaj major. Amestecurile cu alte substan e chimice sunt de asemenea mai eficiente decât alcoolul singur, de exemplu: alcool 70% (v/v) cu 100 g/l formaldehid sau alcool con inând 2 g/l clor. O solu ie alcoolic de 70% (v/v) etanol poate fi utilizat pentru piele, suprafe e de lucru ale meselor de laborator i din hotele de biosiguran , precum i pentru imersarea diferitelor instrumente chirurgicale. Deoarece etanolul usuc pielea, adeseori se amestec cu substan e emoliente. Frecarea/sp larea mâinilor cu alcool este recomandat pentru decontaminarea mâinilor u or murdare, în situa iile în care sp latul mâinilor nu este posibil. Oricum trebuie avut în minte c etanolul este ineficient împotriva sporilor i poate s nu distrug toate tipurile de virusuri nude. Alcoolii sunt substan e volatile, u or inflamabile i este bine s nu fie utilizate lâng fl c ri deschise. Solu iile de lucru trebuie s fie depozitate în containere adecvate pentru a împiedica evaporarea alcoolilor. Ace tia pot înt ri cauciucul i dizolv anumite tipuri de lipici. Este foarte important inventarierea i depozitarea adecvat a etanolului în laborator pentru a se evita utilizarea acestuia în alte scopuri decât cele de dezinfectare. Sticlele cu solu ii pe baz de etanol trebuie s fie etichetate vizibil, pentru a evita autoclavarea din gre eal . Iodul i substan ele iodate

Ac iunea acestor dezinfectan i este similar cu cea a clorului, de i sunt în general mai putin inhiba i de substan ele organice. Iodul poate p ta suprafe ele de lucru i es turile i în general nu este recomandat ca dezinfectant. Pe de alt parte, solu iile iodate i tincturile sunt antiseptice bune. În general, antisepticele pe baz de iod nu sunt recomandate pentru ustensilele medicale i stomatologice. Iodul nu trebuie utilizat pe obiectele din aluminiu sau cupru.

Iodul poate fi toxic. Produsele organice pe baz de iod trebuie depozitate la 4 - 10°C pentru a împiedica dezvoltarea în ele a unor bacterii poten ial nocive. Peroxidul de hidrogen i peracizi

Ca i cloramina, peroxidul de hidrogen (H2O2) i peracizii sunt oxidan i puternici i germicide puternice cu spectru larg de ac iune. De asemenea, acestea produse sunt mai pu in d un toare decât cloramina atât pentru oameni cât i pentru mediul înconjur tor. Peroxidul de hidrogen este furnizat fie ca solu ie gata de utilizare în concentra ie 3%, fie ca solu ie apoas de concentra ie 30 %, care trebuie diluat ulterior cu ap distilat , de 5 pân la 10 ori volumul s u. Cu toate acestea solu iile de peroxid de hidrogen cu concentra ie 3-6%, sunt relativ lente i cu ac iune germicid limitat . Produsele disponibile la ora actual con in stabilizatori speciali

ai concentra iei de peroxid de hidrogen , ceea ce duce la accelerarea ac iunii germicide i le face mai putin corozive. Peroxidul poate fi utilizat pentru decontaminarea suprafe elor de lucru, a meselor de laborator i a hotelor de biosiguran . Solu iile în concentra ie mai ridicat pot fi utilizate pentru dezinfectarea instrumentarului medical sau stomatologic sensibil la c ldur . Utilizarea peroxidului de hidrogen vaporizat sau a acidului peracetic (CH3COOOH) pentru decontaminarea instrumentelor (dispozitivelor) medicale / chirurgicale termosensibile necesit un echipament adecuat. Peroxidul de hidrogen i peracizii pot avea ac iune coroziv asupra metalelor cum ar fi aluminiul, cuprul, alama i zincul i pot de asemenea decolora es turile, p rul, pielea i mucoasele. Articolele tratate cu aceste substan e trebuie cl tite riguros cu ap , înainte de a veni în contact cu ochii i mucoasele. Aceste substan e trebuie depozitate în spa ii protejate de c ldur i lumin .

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

14.4. Decontaminarea mediului de lucru (laboratorului)

Decontaminarea laboratorului, a mobilierului i a echipamentului acestuia necesit o combina ie de dezinfectan i lichizi i gazo i. Suprafe ele pot fi decontaminate prin utilizarea unor solu ii de hipoclorit de sodiu con inând 1g/l clor activ. Solu ii mai puternice cu o concentra ie de 5g/l sunt recomandate pentru decontaminarea suprafe elor cu risc crescut. Pentru decontaminarea spa iului de lucru solu ii con inând 3% peroxid de hidrogen pot fi utilizate ca înlocuitori pentru solu iile de în lbitor.

Înc perile i echipamentele pot fi decontaminate prin fumigare cu gaz de formaldehid , generat prin înc lzirea para-formaldehidei sau prin fierberea unei solu ii de formol. Procedeul este foarte periculos i necesit personal special instruit. În aceste situa ii ferestrele i u ile laboratorului trebuie sigilate mai întâi cu band adeziv sau cu produse similare, înainte de eliberarea gazului. Fumigarea trebuie s fie efectuat la o temperatur ambiental de minim de 21°C i la o umiditate relativ de 70% (vezi sec iunea privind decontaminarea hotelor de biosiguran , mai jos). Dup fumigare incinta trebuie s fie foarte bine aerisit i abia apoi va fi permis accesul personalului. Persoanele care trebuie totu i s p trund în aceste spa iii, o pot face numai dac poart aparate de protec ie respiratorie adecvate. Bicarbonatul de amoniu, sub form gazoas , poate fi utilizat pentru neutralizarea formaldehidei.

Este eficace i fumigarea spa iilor foarte mici cu vapori de peroxid de hidrogen, dar pentru aceast metod trebuie s se utilizeze un echipament adecvat. 14.5. Decontaminarea hotelor de biosiguran

Pentru decontaminarea hotelor de biosiguran de clas 1 i clas 2 exist echipament special portabil pentru generarea, circularea i neutralizarea formaldehidei gazoase. În lipsa acestor echipamente specializate, se pot folosi 2 tig i plasate pe 2 plite (re ouri) electrice a ezate în hot , care con in – una para-formaldehid (suficient pentru a ob ine o concentra ie final de 0,8 % para-formaldehid în aerul din hot ), i cealalt bicarbonat de amoniu (cu 10% mai mult decât para-formaldehida). Plitele sunt conectate la curent electric în afara hotei, astfel încât conectarea i deconectarea plitelor s se fac din exterior. Dac umiditatea relativ se situeaz sub 70%, în hot trebuie s fie amplasat i un vas deschis cu ap fierbinte. Panoul frontal se etan eizeaz cu band adeziv solid (de ex. cea folosit pentru conducte). Se lipe te o folie groas de plastic peste deschiderea hotei, fixând-o etan de jur împrejur - inclusiv în jurul firelor electrice care p trund în hot spre cele dou plite - ; în acela i mod se etan eizeaz i racordul hotei la gura de exhaustare, evitându-se astfel orice sc pare a formaldehidei gazoase în atmosfera laboratorului. Se deschide întrerup torul pentru formaldehid , care este apoi închis dup ce s-a evaporat para-formaldehida. Incinta va r mâne închis cel putin 6 ore. Se porne te apoi a doua plit pentru evaporarea bicarbonatului de amoniu. Dup aceea, se deconecteaz a doua plit i se porne te ventilatorul hotei de dou ori câte dou secunde, permi ând astfel circula ia gazului degajat de bicarbonatul de amoniu în întreaga hot . Ulterior, dup cel pu in 30 min, etan rile de la panoul frontal i conducta de exhaustare pot fi îndep rtate, iar hota poate fi din nou folosit , dup o cur are prealabil . 14.6. Sp larea mâinilor /decontaminarea mâinilor Atunci când este posibil, trebuie purtate m nu i adecvate în timpul manipul rii materialelor care prezint risc biologic. Cu toate acestea, purtarea m nu ilor, nu înlocuie te necesitatea sp l rii pe mâini a personalului din laborator. Mâinile trebuie sp late dup manipularea materialelor sau animalelor cu risc biologic i înainte de ie irea din laborator.

14. dezinfecţia şi sterilizarea

82

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

8

În multe situa ii sp larea insistent a mâinilor cu s pun obi nuit i cu ap este suficient pentru a le decontamina, dar se recomand , totu i, utilizarea s punurilor germicide pentru situa ii cu risc biologic crescut. Mâinile trebuie s punite foarte bine, iar sp larea se face printr-o frecare riguroas , care trebuie s dureze minim 10 secunde, urmat de cl tire din abunden cu ap curat i apoi uscate cu erve ele de hârtie sau un prosop curat (se pot folosi usc toarele de mâini cu aer cald când exist la îndemân ). Se recomand instalarea în acest scop de robinete ac ionate cu cotul sau cu piciorul. Unde acestea nu exist , se recomand utilizarea unui prosop de hârtie sau textile pentru închiderea robinetului pentru a evita contaminarea mâinii proasp t sp late.

A a cum s-a men ionat mai sus, atunci când nu este posibil sp larea adecvat a mâinilor, se poate recurge la frecarea lor cu solu ii pe baz de alcool pentru decontaminare. 14.7. Dezinfec ia prin c ldur i sterilizarea Cel mai utilizat agent fizic pentru decontaminare este c ldura. C ldura „uscat ” (care este total non-coroziv ) este utilizat pentru multe materiale din laborator, care pot suporta temperaturi de 160°C sau mai înalte timp de 2-4 ore. Arderea sau incinerarea (vezi mai jos) este de asemenea o form de c ldur uscat . Autoclavarea este preferabil altor metode de sterilizare deoarece genereaz c ldur „umed ”, care este mai eficient decât c ldura „uscat ”. Fierberea nu garanteaz distrugerea tuturor microorganismelor i a agen ilor patogeni, dar poate fi folosit ca un procedeu minim de dezinfec ie, atunci când alte metode (ex. dezinfec ie chimic , sterilizare prin autoclavare) nu pot fi efectuate. Obiectele sterilizate trebuie manipulate i depozitate astfel încât s r mân necontaminate pân la urm toarea utilizare. 14.7.1. Autoclavarea Cea mai eficient i mai sigur metod de sterilizare pentru materialele din laborator este cea cu vapori satura i sub presiune i anume autoclavarea. Pentru majoritatea scopurilor, urm toarele cicluri vor asigura sterilizarea în autoclavele înc rcate corect (este indicat timpul necesar pentru omorârea bacteriilor dup atingerea a diverse temperaturi):

1. 3 minute la 134°C 2. 10 minute la 126°C 3. 15 minute la 121°C 4. 25 minute la 115°C.

Exemple de autoclave:

Autoclave cu evacuare gravita ional a aerului. Figura 10 prezint schema general de construc ie a autoclavelor cu evacuare gravita ional . Vaporii intr în compartimentul de sterilizare sub presiune i deplaseaz aerul, mai greu, printr-o valv , în compartimentul de drenaj, echipat cu filtru HEPA. Autoclave cu pre-vacuum. Aceste instala ii permit îndep rtarea aerului din camer înainte de intrarea vaporilor. Aerul este evacuat printr-o valv echipat cu filtru HEPA. La sfâr itul ciclului aburii sunt evacua i automat. Aceste autoclave pot func iona la 134°C, iar ciclul de sterilizare poate fi redus la 3 minute. Ele nu pot fi utilizate pentru sterilizarea lichidelor din cauza vacuumului, dar sunt ideale pentru obiectele poroase. Autoclave cu surs de înc lzire proprie. Acestea vor fi utilizate numai atunci când nu sunt disponibile autoclave cu evacuare gravita ional sau alte tipuri de autoclav. Acestea sunt înc rcate vertical i sunt înc lzite cu gaz, electricitate

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

83

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

sau alte tipuri de combustibil. Vaporii sunt genera i prin înc lzirea apei de la baza vasului, iar aerul este împins în sus i eliminat prin intermediul unui orificiu de evacuare. Atunci când tot aerul a fost înl turat, se închide valva orificiului de evacuare i se reduce aportul de c ldur . Temperatura i presiunea cresc, apoi, pân când valva de siguran ac ioneaz la un nivel prestabilit anterior. Acesta este momentul din care se consider c începe de fapt sterilizarea. La sfâr itul ciclului, sursa de c ldur se închide i se a teapt sc derea temperaturii pân la 80°C sau chiar mai jos, înainte de deschiderea capacului.

Figura 10. Schema autoclavului gravita ional

Înc rcarea autoclavului Materialele trebuie împachetate si aranjate cu grij în compartimentul de sterilizare sau în co ul autoclavului pentru a permite p trunderea i circula ia aburului printre obiecte precum i eliminarea aerului. Ambalajele – saci autoclavabili, containere, cutii, etc. - trebuie s permit

aburului s p trund pân la con inutul acestora. Precau ii în utilizarea autoclavului Pericolele inerente mânuirii recipientelor sub presiune pot fi minimizate prin respectarea urm toarelor reguli:

1. Responsabilitatea pentru efectuarea acestor opera ii trebuie atribuit numai unor persoane special instruite.

2. Programul de intre inere periodic trebuie s cuprind m suri preventive cum sunt inspec iile periodice ale compartimentului de sterilizare al autoclavului, ale u ilor,

14. dezinfecţia şi sterilizarea

84

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

valvelor, supapelor, robinetelor i instrumentelor de m sur , controlul fiind efectuat de persoane special instruite i autorizate în acest scop.

3. Vaporii trebuie sa fie satura i i s nu con in substan e chimice (de exemplu inhibitori ai coroziunii) care ar putea contamina obiectele ce urmeaz a fi sterilizate.

4. Toate materialele care urmeaz a fi sterilizate, trebuie s fie puse în containere care s permit eliminarea complet a aerului i p trunderea nestânjenit a c ldurii, respectiv a aburului; camera nu trebuie înc rcat la refuz, iar vaporii trebuie s ajung uniform în toate col urile compartimentului de sterilizare.

5. Pentru autoclavele care nu sunt prev zute cu dispozitiv de blocare a u ilor, care s previn deschiderea acestora, cât vreme compartimentul de sterilizare este sub presiune robinetul principal de admisie pentru aburi trebuie închis, iar temperatura trebuie s scad sub 80°C, înainte ca u a (capacul) s fie deschise.

6. Când se autoclaveaz lichide, dup încheierea steriliz rii se va aplica un program de evacuare lent a aburului pentru a evita fierberea lichidelor în momentul deschiderii autoclavului; recipientele vor fi umplute pân la cel mult 75% din volum.

7. Operatorul trebuie s poarte m nu i adecvate i scut transparent de protec ie a fe ei când deschide autoclavul, chiar dac temperatura a sc zut sub 80°C.

8. Pentru monitorizarea performan elor autoclavului, indicatorii biologici sau termocuplurile trebuie amplasate în centrul înc rc turii. Este preferabil monitorizarea permanent cu termocupluri i dispozitive de înregistrare amplasate în zonele cele mai critice ale înc rc turii, pentru a determina ciclurile de operare cele mai potrivite.

9. Daca autoclavul este prev zut cu filtru pe canalul de scurgere al compartimentului de sterilizare al autoclavului, acesta trebuie îndep rtat i cur at zilnic.

10. Trebuie verificat ca supapa de siguran s nu fie blocat de hârtie sau alte materiale în momentul înc rc rii aparatului.

14.8. Incinerarea

Incinerarea este util pentru îndep rtarea cadavrelor de animale, precum i pentru îndep rtarea pieselor anatomice sau altor de euri de laborator, care au fost sau nu decontaminate anterior (vezi sec iunea „Evacuarea materialelor contaminate” în Capitolul 3). Incinerarea materialelor infec ioase poate constitui o alternativ a autoclav rii, numai dac incineratorul este sub controlul laboratorului.

Incinerarea corect necesit un control eficient al temperaturii i o camera de ardere secundar . Multe incineratoare, în special cele cu o singur camer de combustie nu sunt corespunz toare pentru lucrul cu materiale infec ioase, cadavre de animale i materiale plastice. Astfel de materiale ar putea s nu fie complet distruse, iar ceea ce se elimin prin co ul incineratorului ar putea polua atmosfera cu microorganisme, substan e chimice toxice i fum. Exist totu i mai multe configura ii satisf c toare pentru camerele de combustie; ideal ar fi ca în camera principal temperaturile s fie de minim 800°C iar în camera secundar , de minim 1000°C.

Materialele preg tite pentru incinerare, chiar dac au fost decontaminate anterior, vor fi transportate în saci, preferabil de plastic. Operatorii incineratorului trebuie s primeasc instruc iuni clare în ceea ce prive te înc rcarea incineratorului i controlul temperaturii. Nu trebuie uitat c func ionarea corespunz toare a incineratorului depinde foarte mult de amestecul corect de materiale care urmeaz a fi incinerate. Exist preocup ri active referitoare la impactul negativ asupra mediului înconjur tor al incineratoarelor existente sau în curs de montare. În acest sens, se fac eforturi continue pentru a realiza i instala incineratoare mai eficiente din punct de vedere energetic i care s respecte integral normele de protec ie a mediului înconjur tor.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

85

14. DEZINFEC IA I STERILIZAREA

14.9. Îndep rtarea de eurilor Îndep rtarea de eurilor medicale i de laborator face obiectul a diverse reglement ri

regionale, na ionale i interna ionale. Înaintea elabor rii i aplic rii unor programe pentru manipularea, transportul i

evacuarea de eurilor cu risc biologic poten ial este obligatoriu s fie consultate versiunile la zi ale reglement rilor amintite. În general, cenu a de la incineratoare poate fi manipulat ca orice alte resturi menajere, îndep rtarea acesteia fiind efectuat de firmele de salubritate. De eurile decontaminate prin autoclavare pot fie s fie incinerate în afara incintei institu iei, fie s fie evacuate la locurile special amenajate pentru aruncarea gunoaielor (vezi Capitolul 3). Pentru alte informa ii vezi referin ele 13 i 29-39.

14. dezinfecţia şi sterilizarea

15. No iuni introductive privind transportul materialelor infec ioase

Transportul materialelor infec ioase i poten ial infec ioase face obiectul unor reglement ri stricte na ionale i interna ionale. Aceste reglement ri descriu modalit ile corecte de utilizare a materialelor de ambalare precum i alte cerin e legate de transport.

Personalul laboratorului trebuie s expedieze substan ele infec ioase în acord cu reglement rile de transport în vigoare, urm rindu-se prin aceasta :

1. reducerea probabilit ii de deteriorare a ambalajului i producere a unor de scurgeri i astfel 2. reducerea riscului de apari ie a infec iilor 3. îmbun t irea eficien ei sistemului de expediere a coletelor

15.1. Reglement rile interna ionale pentru transport Reglement rile interna ionale privind transportul materialelor infec ioase (pe orice cale) se bazeaza pe modelul reglement rilor ONU - “Regulations on the Transport of Dangerous Goods” (40), elaborat de Comitetul de Exper i ONU pentru Transportul M rfurilor Periculoase (United Nations Committee of Experts on the Transport of Dangerous Goods (UNCETDG)). Pentru a dobândi putere de lege, reglement rile ONU trebuie s fie introduse în reglement rile na ionale i interna ionale de c tre autorit ile competente (de ex. “Technical Instructions for the Safe Transport of Dangerous Goods by Air (41) of the International Civil Aviation Organization (ICAO)” pentru transportul aerian i European Agreement concerning the International Carriage of Dangerous Goods by Road (ADR) (42).

Asocia ia Interna ional de Transport Aerian (IATA) public în fiecare an Ghidul de transport al substantelor infec ioase (Infectious Substances Shipping Guidelines) (43). Ghidul IATA trebuie s respecte Instruc iunile tehnice ale ICAO (Technical Instructions) ca standard minim dar poate impune restric ii suplimentare. Ghidul IATA trebuie urmat ori de câte ori transportul este efectuat de membrii IATA .

De când Reglement rile ONU au devenit un set dinamic de recomand ri, care este amendat bianual, cititorul trebuie s consulte i s aplice cele mai recente reglement ri na ionale i interna ionale.

OMS furnizeaz sugestii i expertiz grupului de exper i ai ONU (UNCETDG). Schimb ri majore ale reglement rilor privind transportul legate de transportul substan elor infec ioase au fost introduse în edi ia a 13-a (2003) a Modelului Reglement rilor ONU. Aceste amendamente pot fi consultate pe larg în documentele OMS (44).

Reglement rile interna ionale nu sunt concepute pentru a se substitui celor na ionale sau locale. Totu i, în situa iile în care nu exist reglement ri pe plan na ional, se vor respecta cele interna ionale.

Este important de men ionat c , în plus, transportul interna ional al substan elor infec ioase se supune de asemenea i este subiect al reglement rilor na ionale privind importul i exportul.

15.2. Sistemul ambalajului triplu Sistemul ambalajului triplu este utilizat pentru transportul substan elor infec ioase sau

poten ial infec ioase (Figura 11). Acest sistem de ambalare const în 3 straturi : container primar, ambalaj secundar i ambalaj extern.

87

15. No iuni introductive privind transportul materialelor infec ioase

Transportul materialelor infec ioase i poten ial infec ioase face obiectul unor reglement ri stricte na ionale i interna ionale. Aceste reglement ri descriu modalit ile corecte de utilizare a materialelor de ambalare precum i alte cerin e legate de transport.

Personalul laboratorului trebuie s expedieze substan ele infec ioase în acord cu reglement rile de transport în vigoare, urm rindu-se prin aceasta :

1. reducerea probabilit ii de deteriorare a ambalajului i producere a unor de scurgeri i astfel 2. reducerea riscului de apari ie a infec iilor 3. îmbun t irea eficien ei sistemului de expediere a coletelor

15.1. Reglement rile interna ionale pentru transport Reglement rile interna ionale privind transportul materialelor infec ioase (pe orice cale) se bazeaza pe modelul reglement rilor ONU - “Regulations on the Transport of Dangerous Goods” (40), elaborat de Comitetul de Exper i ONU pentru Transportul M rfurilor Periculoase (United Nations Committee of Experts on the Transport of Dangerous Goods (UNCETDG)). Pentru a dobândi putere de lege, reglement rile ONU trebuie s fie introduse în reglement rile na ionale i interna ionale de c tre autorit ile competente (de ex. “Technical Instructions for the Safe Transport of Dangerous Goods by Air (41) of the International Civil Aviation Organization (ICAO)” pentru transportul aerian i European Agreement concerning the International Carriage of Dangerous Goods by Road (ADR) (42).

Asocia ia Interna ional de Transport Aerian (IATA) public în fiecare an Ghidul de transport al substantelor infec ioase (Infectious Substances Shipping Guidelines) (43). Ghidul IATA trebuie s respecte Instruc iunile tehnice ale ICAO (Technical Instructions) ca standard minim dar poate impune restric ii suplimentare. Ghidul IATA trebuie urmat ori de câte ori transportul este efectuat de membrii IATA .

De când Reglement rile ONU au devenit un set dinamic de recomand ri, care este amendat bianual, cititorul trebuie s consulte i s aplice cele mai recente reglement ri na ionale i interna ionale.

OMS furnizeaz sugestii i expertiz grupului de exper i ai ONU (UNCETDG). Schimb ri majore ale reglement rilor privind transportul legate de transportul substan elor infec ioase au fost introduse în edi ia a 13-a (2003) a Modelului Reglement rilor ONU. Aceste amendamente pot fi consultate pe larg în documentele OMS (44).

Reglement rile interna ionale nu sunt concepute pentru a se substitui celor na ionale sau locale. Totu i, în situa iile în care nu exist reglement ri pe plan na ional, se vor respecta cele interna ionale.

Este important de men ionat c , în plus, transportul interna ional al substan elor infec ioase se supune de asemenea i este subiect al reglement rilor na ionale privind importul i exportul.

15.2. Sistemul ambalajului triplu Sistemul ambalajului triplu este utilizat pentru transportul substan elor infec ioase sau

poten ial infec ioase (Figura 11). Acest sistem de ambalare const în 3 straturi : container primar, ambalaj secundar i ambalaj extern.

88

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Containerul primar, care con ine proba, trebuie s fie închis etan , impermeabil pentru lichide i etichetat corespunz tor con inutului. El trebuie s fie învelit în suficient material absorbant pentru a absorbi integral lichidele pe care le con ine în caz de spargere sau scurgere.

Ambalajul secundar etan eizat i impermeabil pentru lichide este folosit pentru a proteja containerul(erele) primar(e). Mai multe containere primare pot fi introduse într-un singur ambalaj secundar. Exist diverse reglement ri care stabilesc limite privind volumul i/sau greutatea materialelor infec ioase incluse într-un colet.

Ambalajul extern protejeaz ambalajul secundar de deterior ri fizice în timpul transportului. Formularele cu date despre probe, scrisorile i alte tipuri de informa ii care identific sau descriu proba, expeditorul i destinatarul, precum i orice alte documente solicitate trebuie s fie furnizate în conformitate cu ultimele reglement ri în vigoare.

Modelul de reglement ri (Model Regulations) al Na iunilor Unite descrie 2 tipuri diferite de sisteme cu triplu ambalaj pentru transport. Sistemul obi nuit de ambalaj triplu se folose te pentru transportul a diferite materiale infec ioase; totu i microrgansimele cu risc crescut trebuie transportate conform unor reglement ri mai stricte. Pentru mai multe detalii despre utilizarea diferitelor ambalaje corespunz toare materialelor transportate, se recomand consultarea reglement rilor na ionale i interna ionale pentru prevederile aplicabile. 15.3. Procedura de cur are/tratare în cazul v rs rii materialului infec ios

În cazul v rs rii de material infec ios sau poten ial infec ios trebuie aplicat urm toarea procedur : 1. Se vor purta m nu i, îmbr c minte de protec ie, inclusiv ochelari i scut transparent pentru

protec ia fe ii, dac este cazul. 2. Se va acoperi materialul v rsat cu o cârp sau cu prosoape de hârtie pentru a-l re ine. 3. Se va turna dezinfectantul corespunz tor peste materialul absorbant folosit i peste zona din

imediata vecin tate (în general, solu ie de cloramin 5% ; pentru v rs ri în timpul transportului cu avionul trebuie utilizate dezinfectante pe baz de compu i cuaternari de amoniu).

4. Se va aplica dezinfectantul concentric i centripet, dinspre marginea zonei spre interior. 5. Dup timpul de ac iune corespunz tor (ex. 30 minute), se îndep rteaz materialele

absorbante. Daca exist cioburi de sticl sau alte obiecte ascu ite se va utiliza un f ra sau o bucat de carton rigid pentru strângerea acestora i punerea lor într-un container pentru obiecte ascu ite.

6. Se va cur a i dezinfecta aria contaminat (dac este necesar, se vor repeta etapele 2 - 5). 7. Se vor evacua materialele contaminate într-un container pentru de euri impermeabil,

rezistent la în epare. 8. Dup dezinfectare, se va informa autoritatea competent c locul a fost decontaminat.

15. NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRANSPORTUL MATERIALELOR INFEC IOASE

Ambalarea i etichetarea substan elor infec ioase din categoria A

Ambalarea i etichetarea substan elor infec ioase din categoria B

Figura 11. Exemple de sisteme de triplu ambalaj (prin amabilitatea, IATA, Montreal Canada)

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

89

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Containerul primar, care con ine proba, trebuie s fie închis etan , impermeabil pentru lichide i etichetat corespunz tor con inutului. El trebuie s fie învelit în suficient material absorbant pentru a absorbi integral lichidele pe care le con ine în caz de spargere sau scurgere.

Ambalajul secundar etan eizat i impermeabil pentru lichide este folosit pentru a proteja containerul(erele) primar(e). Mai multe containere primare pot fi introduse într-un singur ambalaj secundar. Exist diverse reglement ri care stabilesc limite privind volumul i/sau greutatea materialelor infec ioase incluse într-un colet.

Ambalajul extern protejeaz ambalajul secundar de deterior ri fizice în timpul transportului. Formularele cu date despre probe, scrisorile i alte tipuri de informa ii care identific sau descriu proba, expeditorul i destinatarul, precum i orice alte documente solicitate trebuie s fie furnizate în conformitate cu ultimele reglement ri în vigoare.

Modelul de reglement ri (Model Regulations) al Na iunilor Unite descrie 2 tipuri diferite de sisteme cu triplu ambalaj pentru transport. Sistemul obi nuit de ambalaj triplu se folose te pentru transportul a diferite materiale infec ioase; totu i microrgansimele cu risc crescut trebuie transportate conform unor reglement ri mai stricte. Pentru mai multe detalii despre utilizarea diferitelor ambalaje corespunz toare materialelor transportate, se recomand consultarea reglement rilor na ionale i interna ionale pentru prevederile aplicabile. 15.3. Procedura de cur are/tratare în cazul v rs rii materialului infec ios

În cazul v rs rii de material infec ios sau poten ial infec ios trebuie aplicat urm toarea procedur : 1. Se vor purta m nu i, îmbr c minte de protec ie, inclusiv ochelari i scut transparent pentru

protec ia fe ii, dac este cazul. 2. Se va acoperi materialul v rsat cu o cârp sau cu prosoape de hârtie pentru a-l re ine. 3. Se va turna dezinfectantul corespunz tor peste materialul absorbant folosit i peste zona din

imediata vecin tate (în general, solu ie de cloramin 5% ; pentru v rs ri în timpul transportului cu avionul trebuie utilizate dezinfectante pe baz de compu i cuaternari de amoniu).

4. Se va aplica dezinfectantul concentric i centripet, dinspre marginea zonei spre interior. 5. Dup timpul de ac iune corespunz tor (ex. 30 minute), se îndep rteaz materialele

absorbante. Daca exist cioburi de sticl sau alte obiecte ascu ite se va utiliza un f ra sau o bucat de carton rigid pentru strângerea acestora i punerea lor într-un container pentru obiecte ascu ite.

6. Se va cur a i dezinfecta aria contaminat (dac este necesar, se vor repeta etapele 2 - 5). 7. Se vor evacua materialele contaminate într-un container pentru de euri impermeabil,

rezistent la în epare. 8. Dup dezinfectare, se va informa autoritatea competent c locul a fost decontaminat.

15. NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRANSPORTUL MATERIALELOR INFEC IOASE

Ambalarea i etichetarea substan elor infec ioase din categoria A

Ambalarea i etichetarea substan elor infec ioase din categoria B

Figura 11. Exemple de sisteme de triplu ambalaj (prin amabilitatea, IATA, Montreal Canada)

15. noţiuni introductive privind transportul materialelor infecţioase

1

16. Biosiguran a i tehnologia ADN recombinant Tehnologia ADN recombinant realizeaz combinarea de material genetic provenit din diferite surse, contribuind astfel la crearea unor organisme modificate genetic (OMG) care s-ar putea s nu fi existat pân acum în natur . La început, cercet torii din domeniul biologiei moleculare au fost îngrijora i de faptul c aceste organisme ar putea avea propriet i imprevizibile i nedorite, constituind un risc biologic dac ar ajune în afara laboratorului. Aceast îngrijorare a constituit obiectul dezbaterilor de la conferin a tiin ific desf urat în 1975 la Asilomar (SUA). Aici s-au dezb tut probleme de siguran i a fost propus primul ghid privitor la tehnologia ADN recombinant. Experien a ob inut prin cercetarea din urm torii 25 de ani a demonstrat c ingineria genetic poate fi condus într-o manier nepericuloas atunci când se evalueaz corect riscul i se aplic m suri de siguran adecvate. Prin intermediul tehnologiei ADN recombinant sau ingineriei genetice s-au clonat, ini ial, segmente de ADN în gazde bacteriene, pentru a supraexprima produ ii genici specifici necesari pentru diverse studii. Moleculele de ADN recombinant au fost de asemenea folosite pentru a crea OMG, precum animale transgenice i “knock-out” i plante transgenice. Tehnologia ADN recombinant are deja un impact enorm asupra biologiei i a medicinei i probabil va c p ta o influen i mai mare odat cu cunoa terea secven ei nucleotidice a

întregului genom uman. Folosind tehnologia ADN recombinant vor putea fi studiate zeci de mii de gene cu func ii înc necunoscute. Terapia genic ar putea deveni o metod curent pentru tratarea anumitor boli i folosind tehnici de inginerie genetic ar putea fi construi i noi vectori de transfer genic. De asemenea, plantele transgenice produse prin tehnologia ADN recombinant ar putea ajunge s joace un rol din ce în ce mai important în agricultura modern . Experien ele implicând construirea sau folosirea OMG nu trebuie f cute decât dup evaluarea bioriscului. Propriet ile patogene sau alte riscuri poten iale asociate acestor organisme pot reprezenta propriet i noi, insuficient caracterizate. Trebuie evaluate propriet ile organismului donor, natura secven elor de ADN care vor fi transferate, propriet ile organismului receptor i ale mediului înconjur tor. Ace ti factori vor trebui s ajute la stabilirea nivelului de biosiguran necesar pentru manipularea cu un minimum de riscuri a OMG rezultate i la identificarea sistemelor de securizare biologic i fizic la care va trebui s se apeleze. 16.1. Criterii de biosiguran pentru sistemele biologice de expresie Sistemele biologice de expresie sunt alc tuite din vectori i celule gazd . Pentru a prezenta eficien i siguran în folosire ele trebuie s satisfac o serie de criterii. Un exemplu de asemenea sistem biologic de expresie este plasmidul pUC18. Frecvent utilizat ca vector de clonare în combina ie cu celule de Escherichia coli K12, plasmidul pUC18 a fost secven ializat în întregime. Toate genele necesare pentru exprimarea în alte bacterii au fost îndep rtate din plasmidul s u precursor, pBR322. E. coli K12 este o tulpin nepatogen care nu poate coloniza intestinul oamenilor s n to i sau al animalelor. Experien ele de inginerie genetic de rutin pot fi desf urate în siguran pe sistemul E. coli K12/pUC18 în condi iile unui nivel de biosiguran 1, cu condi ia ca produ ii de expresie ai lan ului de ADN str in inserat s nu impun niveluri de biosiguran mai înalte.

911

16. Biosiguran a i tehnologia ADN recombinant Tehnologia ADN recombinant realizeaz combinarea de material genetic provenit din diferite surse, contribuind astfel la crearea unor organisme modificate genetic (OMG) care s-ar putea s nu fi existat pân acum în natur . La început, cercet torii din domeniul biologiei moleculare au fost îngrijora i de faptul c aceste organisme ar putea avea propriet i imprevizibile i nedorite, constituind un risc biologic dac ar ajune în afara laboratorului. Aceast îngrijorare a constituit obiectul dezbaterilor de la conferin a tiin ific desf urat în 1975 la Asilomar (SUA). Aici s-au dezb tut probleme de siguran i a fost propus primul ghid privitor la tehnologia ADN recombinant. Experien a ob inut prin cercetarea din urm torii 25 de ani a demonstrat c ingineria genetic poate fi condus într-o manier nepericuloas atunci când se evalueaz corect riscul i se aplic m suri de siguran adecvate. Prin intermediul tehnologiei ADN recombinant sau ingineriei genetice s-au clonat, ini ial, segmente de ADN în gazde bacteriene, pentru a supraexprima produ ii genici specifici necesari pentru diverse studii. Moleculele de ADN recombinant au fost de asemenea folosite pentru a crea OMG, precum animale transgenice i “knock-out” i plante transgenice. Tehnologia ADN recombinant are deja un impact enorm asupra biologiei i a medicinei i probabil va c p ta o influen i mai mare odat cu cunoa terea secven ei nucleotidice a

întregului genom uman. Folosind tehnologia ADN recombinant vor putea fi studiate zeci de mii de gene cu func ii înc necunoscute. Terapia genic ar putea deveni o metod curent pentru tratarea anumitor boli i folosind tehnici de inginerie genetic ar putea fi construi i noi vectori de transfer genic. De asemenea, plantele transgenice produse prin tehnologia ADN recombinant ar putea ajunge s joace un rol din ce în ce mai important în agricultura modern . Experien ele implicând construirea sau folosirea OMG nu trebuie f cute decât dup evaluarea bioriscului. Propriet ile patogene sau alte riscuri poten iale asociate acestor organisme pot reprezenta propriet i noi, insuficient caracterizate. Trebuie evaluate propriet ile organismului donor, natura secven elor de ADN care vor fi transferate, propriet ile organismului receptor i ale mediului înconjur tor. Ace ti factori vor trebui s ajute la stabilirea nivelului de biosiguran necesar pentru manipularea cu un minimum de riscuri a OMG rezultate i la identificarea sistemelor de securizare biologic i fizic la care va trebui s se apeleze. 16.1. Criterii de biosiguran pentru sistemele biologice de expresie Sistemele biologice de expresie sunt alc tuite din vectori i celule gazd . Pentru a prezenta eficien i siguran în folosire ele trebuie s satisfac o serie de criterii. Un exemplu de asemenea sistem biologic de expresie este plasmidul pUC18. Frecvent utilizat ca vector de clonare în combina ie cu celule de Escherichia coli K12, plasmidul pUC18 a fost secven ializat în întregime. Toate genele necesare pentru exprimarea în alte bacterii au fost îndep rtate din plasmidul s u precursor, pBR322. E. coli K12 este o tulpin nepatogen care nu poate coloniza intestinul oamenilor s n to i sau al animalelor. Experien ele de inginerie genetic de rutin pot fi desf urate în siguran pe sistemul E. coli K12/pUC18 în condi iile unui nivel de biosiguran 1, cu condi ia ca produ ii de expresie ai lan ului de ADN str in inserat s nu impun niveluri de biosiguran mai înalte.

92

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

16.2. Criterii de biosiguran pentru vectorii de expresie Niveluri mai înalte de biosiguran pot fi necesare când : 1. expresia secven elor de ADN derivate din organisme patogene poate spori virulen a OMG, 2. insuficienta caracterizare a anumitor secven e de ADN inserate, ca de exemplu cu ocazia prepar rii unor biblioteci de ADN genomic pornind de la microorganisme patogene, 3. produ ii genici sunt poten ial activi farmacologic, 4. produ ii genici codific toxine. 16.3. Vectori virali pentru transfer genic Vectorii virali, cum sunt vectorii de adenovirus, sunt folosi i pentru transferul genelor în alte celule. Acestor vectori le lipsesc anumite gene de replicare viral , fiind capabili de propagare numai în liniile celulare care compenseaz defectul respectiv. Stocurile de asemenea vectori pot fi contaminante cu virusuri capabile de replicare, ap rute prin evenimente rare de recombinare spontan la nivelul liniilor celulare în care au fost propaga i sau printr-o insuficient purificare. Ace ti vectori trebuie manipula i respectând acela i nivel de biosiguran ca i acela aplicat în cazul adenovirusurilor parentale din care deriv . 16.4. Animale transgenice si “knock-out” Animalele care poart material genetic str in (animale transgenice) trebuie manipulate în condi ii de securizare corespunz toare caracteristicilor produ ilor genelor str ine în cauz . Animalele cu dele ii intite pentru anumite gene (animale knock-out) nu comport în general riscuri biologice particulare. Printre exemplele de animale transgenice se includ i animalele care exprim receptori pentru virusuri care în mod normal sunt incapabile s infecteze speciile respective. Dac aceste animale scap din laborator sau din biobaz i transmit transgena popula iei de animale s lbatice se poate genera teoretic un rezervor animal pentru virusul în cauz . Aceasta posibilitate a fost discutat în cazul poliovirusului i este relevant în special în contextul eradic rii poliomielitei. oareci transgenici exprimând receptorul pentru poliovirusul uman, ob inu i în diferite laboratoare, devin sensibili la infec ia cu poliovirus pe diverse c i de inoculare a acestuia, iar boala declan at este clinic i histopatologic similar cu poliomielita uman . Totu i, modelul oarece difer de om prin aceea c poliovirusul administrat oral fie c nu se replic deloc la nivelul tractului digestiv, fie se replic ineficient. Astfel, este pu in probabil ca asemenea oareci transgenici evada i din laborator în popula ia s lbatic s poat conduce la aparitia unui nou rezervor natural de poliovirus. Acest exemplu subliniaz faptul c pentru fiecare linie nou de animal transgenic trebuie studiate în detaliu c ile prin care poate fi infectat animalul respectiv, m rimea inocului necesar producerii infec iei i amploarea elimin rii de virus de c tre animalele infectate. În plus, trebuie luate toate m surile pentru a asigura izolarea acestor oareci transgenici. 16.5. Plante transgenice Plantele transgenice care exprim gene ce confer toleran la ierbicide sau rezisten la insecte d un toare sunt un subiect curent de controvers în multe p r i ale lumii. Discu iile se refer la inocuitatea alimentelor derivate din aceste plante i la consecin ele ecologice pe termen lung ale cultiv rii lor. Plantele transgenice exprimând gene de origine animal sau uman sunt folosite pentru a elabora produ i cu aplica ie medical i nutri ional . Se impune o evaluare atent a riscului pentru stabileirea nivelului corect de biosiguran în cazul producerii acestor plante.

16. BIOSIGURAN A I TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT

3

16.5. Evaluarea riscului pentru OMG Evaluarea riscului pentru lucrul cu OMG trebuie s in cont de caracteristicile organismelor donoare i receptoare, gazd . Exemple privind aceste caracteristici sunt prezentate în continuare.

Riscuri rezultate direct din gena inserat (organismul donor) Analiza este necesar în situa ii în care produsul genei inserate are propriet i biologice i farmacologice cunoscute, care pot fi d un toare, cum ar fi de exemplu:

1. toxine 2. citokine 3. hormoni 4. factori de reglare a expresiei genice 5. factori de virulen sau stimulatori 6. secven e din oncogene 7. rezisten a la antibiotice 8. alergeni.

În analizarea acestor cazuri trebuie s se includ i o evaluare a pragului de exprimare necesar pentru manifestarea activit ii biologice sau farmacologice.

Riscuri associate cu receptorul (gazda)1. Sensibilitatea gazdei 2. Patogenitatea tulpinii gazd incluzând virulen a, infectivitatea i produc ia de toxine 3. Modificarea spectrului de gazde 4. Statusul imun al receptorului 5. Consecin ele expunerii.

Riscuri generate de modificarea unor caractere de patogenitate existente

Multe modific ri nu implic gene ai c ror produ i au o nocivitate intrinsec , dar pot ap rea efecte adverse ca rezultat al modific rii unor caractere existente, patogene sau nepatogene. Modificarea genelor normale poate influen a patogenitatea. În încercarea de a identifica aceste riscuri poten iale trebuie r spuns la urm toarele întreb ri (lista nu este exhaustiv ) :

1. s-a produs o cre tere a infectivit ii sau patogenit ii ? 2. orice muta ie d un toare pentru receptor poate fi anihilat ca urmare a inser iei unei

gene str ine ? 3. gena str in codific un determinant de patogenicitate provenit de la alt organism ? 4. dac ADN str in include un determinant de patogenitate, se poate anticipa c aceast

gen va contribui la patogenitatea OMG ? 5. exist vreun tratament ? 6. va fi afectat sensibilitatea OMG la antibiotice sau la alte forme de tratament ca

urmare a modific rii genetice ? 7. se poate eradica OMG ?

16.6. Alte considera ii Problema utiliz rii de animale sau plante întregi în scopuri experimentale necesit de asemenea o aten ie deosebit . Cercet torii trebuie s se supun regulilor, restric iilor i cerin elor lucrului cu OMG aplicate în ara în care se afl i de institu iile acesteia.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

93

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

16.2. Criterii de biosiguran pentru vectorii de expresie Niveluri mai înalte de biosiguran pot fi necesare când : 1. expresia secven elor de ADN derivate din organisme patogene poate spori virulen a OMG, 2. insuficienta caracterizare a anumitor secven e de ADN inserate, ca de exemplu cu ocazia prepar rii unor biblioteci de ADN genomic pornind de la microorganisme patogene, 3. produ ii genici sunt poten ial activi farmacologic, 4. produ ii genici codific toxine. 16.3. Vectori virali pentru transfer genic Vectorii virali, cum sunt vectorii de adenovirus, sunt folosi i pentru transferul genelor în alte celule. Acestor vectori le lipsesc anumite gene de replicare viral , fiind capabili de propagare numai în liniile celulare care compenseaz defectul respectiv. Stocurile de asemenea vectori pot fi contaminante cu virusuri capabile de replicare, ap rute prin evenimente rare de recombinare spontan la nivelul liniilor celulare în care au fost propaga i sau printr-o insuficient purificare. Ace ti vectori trebuie manipula i respectând acela i nivel de biosiguran ca i acela aplicat în cazul adenovirusurilor parentale din care deriv . 16.4. Animale transgenice si “knock-out” Animalele care poart material genetic str in (animale transgenice) trebuie manipulate în condi ii de securizare corespunz toare caracteristicilor produ ilor genelor str ine în cauz . Animalele cu dele ii intite pentru anumite gene (animale knock-out) nu comport în general riscuri biologice particulare. Printre exemplele de animale transgenice se includ i animalele care exprim receptori pentru virusuri care în mod normal sunt incapabile s infecteze speciile respective. Dac aceste animale scap din laborator sau din biobaz i transmit transgena popula iei de animale s lbatice se poate genera teoretic un rezervor animal pentru virusul în cauz . Aceasta posibilitate a fost discutat în cazul poliovirusului i este relevant în special în contextul eradic rii poliomielitei. oareci transgenici exprimând receptorul pentru poliovirusul uman, ob inu i în diferite laboratoare, devin sensibili la infec ia cu poliovirus pe diverse c i de inoculare a acestuia, iar boala declan at este clinic i histopatologic similar cu poliomielita uman . Totu i, modelul oarece difer de om prin aceea c poliovirusul administrat oral fie c nu se replic deloc la nivelul tractului digestiv, fie se replic ineficient. Astfel, este pu in probabil ca asemenea oareci transgenici evada i din laborator în popula ia s lbatic s poat conduce la aparitia unui nou rezervor natural de poliovirus. Acest exemplu subliniaz faptul c pentru fiecare linie nou de animal transgenic trebuie studiate în detaliu c ile prin care poate fi infectat animalul respectiv, m rimea inocului necesar producerii infec iei i amploarea elimin rii de virus de c tre animalele infectate. În plus, trebuie luate toate m surile pentru a asigura izolarea acestor oareci transgenici. 16.5. Plante transgenice Plantele transgenice care exprim gene ce confer toleran la ierbicide sau rezisten la insecte d un toare sunt un subiect curent de controvers în multe p r i ale lumii. Discu iile se refer la inocuitatea alimentelor derivate din aceste plante i la consecin ele ecologice pe termen lung ale cultiv rii lor. Plantele transgenice exprimând gene de origine animal sau uman sunt folosite pentru a elabora produ i cu aplica ie medical i nutri ional . Se impune o evaluare atent a riscului pentru stabileirea nivelului corect de biosiguran în cazul producerii acestor plante.

16. BIOSIGURAN A I TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT

3

16.5. Evaluarea riscului pentru OMG Evaluarea riscului pentru lucrul cu OMG trebuie s in cont de caracteristicile organismelor donoare i receptoare, gazd . Exemple privind aceste caracteristici sunt prezentate în continuare.

Riscuri rezultate direct din gena inserat (organismul donor) Analiza este necesar în situa ii în care produsul genei inserate are propriet i biologice i farmacologice cunoscute, care pot fi d un toare, cum ar fi de exemplu:

1. toxine 2. citokine 3. hormoni 4. factori de reglare a expresiei genice 5. factori de virulen sau stimulatori 6. secven e din oncogene 7. rezisten a la antibiotice 8. alergeni.

În analizarea acestor cazuri trebuie s se includ i o evaluare a pragului de exprimare necesar pentru manifestarea activit ii biologice sau farmacologice.

Riscuri associate cu receptorul (gazda)1. Sensibilitatea gazdei 2. Patogenitatea tulpinii gazd incluzând virulen a, infectivitatea i produc ia de toxine 3. Modificarea spectrului de gazde 4. Statusul imun al receptorului 5. Consecin ele expunerii.

Riscuri generate de modificarea unor caractere de patogenitate existente

Multe modific ri nu implic gene ai c ror produ i au o nocivitate intrinsec , dar pot ap rea efecte adverse ca rezultat al modific rii unor caractere existente, patogene sau nepatogene. Modificarea genelor normale poate influen a patogenitatea. În încercarea de a identifica aceste riscuri poten iale trebuie r spuns la urm toarele întreb ri (lista nu este exhaustiv ) :

1. s-a produs o cre tere a infectivit ii sau patogenit ii ? 2. orice muta ie d un toare pentru receptor poate fi anihilat ca urmare a inser iei unei

gene str ine ? 3. gena str in codific un determinant de patogenicitate provenit de la alt organism ? 4. dac ADN str in include un determinant de patogenitate, se poate anticipa c aceast

gen va contribui la patogenitatea OMG ? 5. exist vreun tratament ? 6. va fi afectat sensibilitatea OMG la antibiotice sau la alte forme de tratament ca

urmare a modific rii genetice ? 7. se poate eradica OMG ?

16.6. Alte considera ii Problema utiliz rii de animale sau plante întregi în scopuri experimentale necesit de asemenea o aten ie deosebit . Cercet torii trebuie s se supun regulilor, restric iilor i cerin elor lucrului cu OMG aplicate în ara în care se afl i de institu iile acesteia.

16. biosiguranţa şi tehnologia adn recombinant

94

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

4

rile pot avea autorit i na ionale care stabilesc ghiduri de lucru cu OMG i care pot ajuta cercet torii s - i încadreze munca în nivelul de biosecuritate corespunz tor. În unele cazuri clasificarea poate diferi între ri sau rile pot decide s clasifice cerin ele de biosiguran într-un nivel mai sc zut sau mai înalt în func ie de apari ia unor noi informa ii referitoare la un anumit sistem vector/gazd . Evaluarea riscului este un proces dinamic care ine cont de noile performan e i de progresele tiin ei. Evalu rile corecte ale riscurilor vor permite omenirii s se bucure în anii ce vin de roadele tehnologiei ADN recombinant.

17. Substan e chimice periculoase

Personalul din laboratoarele de microbiologie nu este expus numai unor microorganisme patogene, ci i unor substan e chimice periculoase. De aceea este vital cunoa terea exact a efectelor toxice ale acestor substan e chimice, a c ilor de expunere, cât i a pericolului care poate fi asociat cu manipularea i depozitarea acestora (Anexa 5).

Fi ele ce cuprind precau iile recomandate în mânuirea acestor substan e, precum i alte informa ii suplimentare care descriu pericolul pe care îl implic utilizarea unei anumite substan e chimice, disponibile de la produc tori i/sau de la distribuitori, trebuie s fie prezente i u or accesibile în laboratoarele în care aceste substan e sunt utilizate, de exemplu prin

includerea lor în Ghidul de biosiguran sau în Manualul cu procedurile specifice de lucru.

17.1. Defini ii i clasific ri Substan ele chimice periculoase sunt adeseori definite i clasificate în func ie de fi a

reglementar de înso ire pentru transportul bunurilor periculoase sau în func ie de riscurile i gradele de periculozitate pe care acestea le prezint . Ele pot fi împ r ite în func ie de gradul de reactivitate, instabilitate, riscul de incendiu sau riscul pentru s n tate sau în func ie de efectele toxice. 17.2. C i de expunere

Exist mai multe c i de expunere la substan e chimice periculoase : 1. Inhalare 2. Contact direct 3. Ingestie 4. În epare 5. Prin leziuni cutanate

17.3. Depozitarea substan elor chimice

În laborator se va depozita doar o cantitate minim de chimicale, necesar pentru uzul zilnic.

Stocurile de rezerv trebuie p strate în înc peri/cl diri având în mod expres aceast destina ie, dotate cu pardoseal din beton i praguri c tre exterior pentru a re ine devers rile accidentale. Substan ele inflamabile trebuie depozitate separat, în cl diri situate la oarecare distan . Pentru prevenirea aprinderii vaporilor inflamabili i explozivi de la scânteile contactelor electrice, întrerup toarele trebuie plasate în afara înc perii iar corpurile de iluminat vor fi protejate cu globuri etan e.

Substan ele chimice nu se depoziteaz în ordine alfabetic , pentru c astfel substan e chimice incompatibile (vezi lista de mai jos !) pot ajunge în proxima vecin tate, iar unele substan e chimice periculoase pot fi plasate pe rafturi înalte. Toate recipientele mari de sticl i toate recipientele con inând acizi/baze puternice trebuie depozitate la nivelul pardoselii i plasate în t vi (pentru prevenirea împr tierii accidentale). Trebuie asigurate suporturi

protectoare pentru transportul recipientelor mari de sticl i dispozitive de sifonare pentru umplerea unor recipiente mai mici din containere. Sc rile mobile sunt indispensabile acolo unde exist rafturi înalte.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

95

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

4

rile pot avea autorit i na ionale care stabilesc ghiduri de lucru cu OMG i care pot ajuta cercet torii s - i încadreze munca în nivelul de biosecuritate corespunz tor. În unele cazuri clasificarea poate diferi între ri sau rile pot decide s clasifice cerin ele de biosiguran într-un nivel mai sc zut sau mai înalt în func ie de apari ia unor noi informa ii referitoare la un anumit sistem vector/gazd . Evaluarea riscului este un proces dinamic care ine cont de noile performan e i de progresele tiin ei. Evalu rile corecte ale riscurilor vor permite omenirii s se bucure în anii ce vin de roadele tehnologiei ADN recombinant.

17. Substan e chimice periculoase

Personalul din laboratoarele de microbiologie nu este expus numai unor microorganisme patogene, ci i unor substan e chimice periculoase. De aceea este vital cunoa terea exact a efectelor toxice ale acestor substan e chimice, a c ilor de expunere, cât i a pericolului care poate fi asociat cu manipularea i depozitarea acestora (Anexa 5).

Fi ele ce cuprind precau iile recomandate în mânuirea acestor substan e, precum i alte informa ii suplimentare care descriu pericolul pe care îl implic utilizarea unei anumite substan e chimice, disponibile de la produc tori i/sau de la distribuitori, trebuie s fie prezente i u or accesibile în laboratoarele în care aceste substan e sunt utilizate, de exemplu prin

includerea lor în Ghidul de biosiguran sau în Manualul cu procedurile specifice de lucru.

17.1. Defini ii i clasific ri Substan ele chimice periculoase sunt adeseori definite i clasificate în func ie de fi a

reglementar de înso ire pentru transportul bunurilor periculoase sau în func ie de riscurile i gradele de periculozitate pe care acestea le prezint . Ele pot fi împ r ite în func ie de gradul de reactivitate, instabilitate, riscul de incendiu sau riscul pentru s n tate sau în func ie de efectele toxice. 17.2. C i de expunere

Exist mai multe c i de expunere la substan e chimice periculoase : 1. Inhalare 2. Contact direct 3. Ingestie 4. În epare 5. Prin leziuni cutanate

17.3. Depozitarea substan elor chimice

În laborator se va depozita doar o cantitate minim de chimicale, necesar pentru uzul zilnic.

Stocurile de rezerv trebuie p strate în înc peri/cl diri având în mod expres aceast destina ie, dotate cu pardoseal din beton i praguri c tre exterior pentru a re ine devers rile accidentale. Substan ele inflamabile trebuie depozitate separat, în cl diri situate la oarecare distan . Pentru prevenirea aprinderii vaporilor inflamabili i explozivi de la scânteile contactelor electrice, întrerup toarele trebuie plasate în afara înc perii iar corpurile de iluminat vor fi protejate cu globuri etan e.

Substan ele chimice nu se depoziteaz în ordine alfabetic , pentru c astfel substan e chimice incompatibile (vezi lista de mai jos !) pot ajunge în proxima vecin tate, iar unele substan e chimice periculoase pot fi plasate pe rafturi înalte. Toate recipientele mari de sticl i toate recipientele con inând acizi/baze puternice trebuie depozitate la nivelul pardoselii i plasate în t vi (pentru prevenirea împr tierii accidentale). Trebuie asigurate suporturi

protectoare pentru transportul recipientelor mari de sticl i dispozitive de sifonare pentru umplerea unor recipiente mai mici din containere. Sc rile mobile sunt indispensabile acolo unde exist rafturi înalte.

96

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

17.4. Reguli generale privind incompatibilit ile chimice Substan ele figurate mai jos, în coloana din stânga a Tabelului 13, trebuie astfel

depozitate i manipulate încât s nu poat veni în contact accidental cu substan ele enumerate în dreptul lor în coloana din dreapta. Tabelul 13. Reguli generale pentru incompatibilit i chimice

Categoria de substan e Substan e incompatibile - Metale alcaline (sodiu, potasiu, cesiu i litiu)

- Dioxid de carbon, hidrocarburi clorurate, ap

- Halogeni - Amoniac, acetilen , hidrocarburi - Acid acetic, hidrogen sulfurat, anilin , hidrocarburi, acid sulfuric

- Agen i oxidan i (acid cromic, acid azotic, peroxizi, permangana i)

17.5. Efecte toxice ale substan elor chimice

Este binecunoscut faptul c unele substan e chimice au efecte adverse asupra s n t ii celor care le manipuleaz sau inhaleaz vaporii acestora. In afara substan elor reputate ca toxicitate i încadrate ca otr vuri, un numar de substan e chimice sunt cunoscute a avea variate efecte toxice. Aparatul respirator, sângele, ficatul, rinichii i aparatul gastro-intestinal, ca i alte organe i esuturi pot fi afectate în diverse grade. Unele substan e chimice sunt cunoscute pentru efectele carcinogene sau teratogene. Unii vapori de solven i sunt toxici când sunt inhala i. In afar de efectele toxice propriu-zise, expunerea la vaporii toxici poate determina i efecte secundare, ca, de exemplu, lipsa de coordonare, sl biciune i alte simptome similare, care pot duce la producerea de accidente. Expunerea prelungit sau repetat la solven i organici în faz lichid , poate duce la afec iuni ale pielii, datorit degres rii acesteia; au mai fost semnalate reac ii alergice sau efecte corozive. Pentru informa ii detaliate asupra efectelor toxice ale substan elor chimice, se va consulta Anexa 5. 17.6. Substan e chimice explozive

Azidele, adesea utilizate în compozi ia solu iilor antibacteriene, nu trebuie s vin în contact cu plumbul sau cuprul (de ex. în instala iile sanitare de evacuare). Azida de cupru va exploda violent chiar i la un impact de mic intensitate.

Eterii imb trâni i sau usca i sub form de cristale sunt extrem de instabili i poten ial explozivi.

Acidul percloric, dac se usuc pe lemn rie, ceramic sau es turi va exploda i va arde la impact.

Acidul picric i picra ii detoneaz la c ldur i impact. 17.7. V rsarea accidental de substan e chimice

Majoritatea produc torilor de reactivi chimici de laborator public diagrame / postere care descriu modalit ile de ac iune în caz de v rs ri accidentale de substan e chimice. Pe pia sunt disponibile diagrame i truse de interven ie. Postere/afi e adecvate trebuie expuse în locuri vizibile din laborator. De asemenea, vor fi procurate materiale cum sunt:

Truse pentru decontaminare chimic

17. SUBSTANTE CHIMICE PERICULOASE

Îmbr c minte de protec ie (ex: m nu i groase din cauciuc; galo i sau cizme de cauciuc) aparat pentru asisten /protec ie respiratorie Lope i i f ra e Pense pentru culegerea fragmentelor de sticl

terg tor de pardoseal (mop), cârpe i prosoape de hârtie G le i Sod de rufe (carbonat de sodiu, Na2CO3) sau bicarbonat de sodiu ( NaHCO3), pentru neutralizarea acizilor Nisip Detergent neinflamabil

În cazul unei devers ri accidentale a unei substan e chimice periculoase trebuie luate

urm toarele m suri: Notificarea evenimentului c tre responsabilul cu biosiguran a si evacuarea din zon a personalului care nu este necesar. Examinarea i acordarea de îngrijiri medicale persoanelor care ar fi putut fi contaminate. Dac lichidul deversat este inflamabil, se vor stinge toate focurile deschise, se vor închide sursele de gaze din înc perea respectiv i din zonele adiacente i se vor opri echipamentele electrice care pot genera scântei. Evitarea inhal rii de vapori din lichidul deversat. Se va conecta ventila ia de aerisire, dac opera iunea este lipsit de pericole. Se va asigura necesarul de materiale i echipamente (vezi mai sus !) pentru a îndep rta substan a chimic deversat .

În eventualitatea unei devers ri chimice masive, înc perea trebuie evacuat i

ferestrele vor fi deschise dac este posibil. Dac materialul deversat este inflamabil, trebuie stinse toate focurile deschise din înc perea respectiv i din cele adiacente; vor fi oprite toate echipamentele electrice care genereaz scântei. 17.8. Gazele comprimate i lichefiate

Informa ii privind condi iile de p strare a gazelor comprimate i lichefiate sunt prezentate în Tabelul 14.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

97

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

17.4. Reguli generale privind incompatibilit ile chimice Substan ele figurate mai jos, în coloana din stânga a Tabelului 13, trebuie astfel

depozitate i manipulate încât s nu poat veni în contact accidental cu substan ele enumerate în dreptul lor în coloana din dreapta. Tabelul 13. Reguli generale pentru incompatibilit i chimice

Categoria de substan e Substan e incompatibile - Metale alcaline (sodiu, potasiu, cesiu i litiu)

- Dioxid de carbon, hidrocarburi clorurate, ap

- Halogeni - Amoniac, acetilen , hidrocarburi - Acid acetic, hidrogen sulfurat, anilin , hidrocarburi, acid sulfuric

- Agen i oxidan i (acid cromic, acid azotic, peroxizi, permangana i)

17.5. Efecte toxice ale substan elor chimice

Este binecunoscut faptul c unele substan e chimice au efecte adverse asupra s n t ii celor care le manipuleaz sau inhaleaz vaporii acestora. In afara substan elor reputate ca toxicitate i încadrate ca otr vuri, un numar de substan e chimice sunt cunoscute a avea variate efecte toxice. Aparatul respirator, sângele, ficatul, rinichii i aparatul gastro-intestinal, ca i alte organe i esuturi pot fi afectate în diverse grade. Unele substan e chimice sunt cunoscute pentru efectele carcinogene sau teratogene. Unii vapori de solven i sunt toxici când sunt inhala i. In afar de efectele toxice propriu-zise, expunerea la vaporii toxici poate determina i efecte secundare, ca, de exemplu, lipsa de coordonare, sl biciune i alte simptome similare, care pot duce la producerea de accidente. Expunerea prelungit sau repetat la solven i organici în faz lichid , poate duce la afec iuni ale pielii, datorit degres rii acesteia; au mai fost semnalate reac ii alergice sau efecte corozive. Pentru informa ii detaliate asupra efectelor toxice ale substan elor chimice, se va consulta Anexa 5. 17.6. Substan e chimice explozive

Azidele, adesea utilizate în compozi ia solu iilor antibacteriene, nu trebuie s vin în contact cu plumbul sau cuprul (de ex. în instala iile sanitare de evacuare). Azida de cupru va exploda violent chiar i la un impact de mic intensitate.

Eterii imb trâni i sau usca i sub form de cristale sunt extrem de instabili i poten ial explozivi.

Acidul percloric, dac se usuc pe lemn rie, ceramic sau es turi va exploda i va arde la impact.

Acidul picric i picra ii detoneaz la c ldur i impact. 17.7. V rsarea accidental de substan e chimice

Majoritatea produc torilor de reactivi chimici de laborator public diagrame / postere care descriu modalit ile de ac iune în caz de v rs ri accidentale de substan e chimice. Pe pia sunt disponibile diagrame i truse de interven ie. Postere/afi e adecvate trebuie expuse în locuri vizibile din laborator. De asemenea, vor fi procurate materiale cum sunt:

Truse pentru decontaminare chimic

17. SUBSTANTE CHIMICE PERICULOASE

Îmbr c minte de protec ie (ex: m nu i groase din cauciuc; galo i sau cizme de cauciuc) aparat pentru asisten /protec ie respiratorie Lope i i f ra e Pense pentru culegerea fragmentelor de sticl

terg tor de pardoseal (mop), cârpe i prosoape de hârtie G le i Sod de rufe (carbonat de sodiu, Na2CO3) sau bicarbonat de sodiu ( NaHCO3), pentru neutralizarea acizilor Nisip Detergent neinflamabil

În cazul unei devers ri accidentale a unei substan e chimice periculoase trebuie luate

urm toarele m suri: Notificarea evenimentului c tre responsabilul cu biosiguran a si evacuarea din zon a personalului care nu este necesar. Examinarea i acordarea de îngrijiri medicale persoanelor care ar fi putut fi contaminate. Dac lichidul deversat este inflamabil, se vor stinge toate focurile deschise, se vor închide sursele de gaze din înc perea respectiv i din zonele adiacente i se vor opri echipamentele electrice care pot genera scântei. Evitarea inhal rii de vapori din lichidul deversat. Se va conecta ventila ia de aerisire, dac opera iunea este lipsit de pericole. Se va asigura necesarul de materiale i echipamente (vezi mai sus !) pentru a îndep rta substan a chimic deversat .

În eventualitatea unei devers ri chimice masive, înc perea trebuie evacuat i

ferestrele vor fi deschise dac este posibil. Dac materialul deversat este inflamabil, trebuie stinse toate focurile deschise din înc perea respectiv i din cele adiacente; vor fi oprite toate echipamentele electrice care genereaz scântei. 17.8. Gazele comprimate i lichefiate

Informa ii privind condi iile de p strare a gazelor comprimate i lichefiate sunt prezentate în Tabelul 14.

17. substanţe chimice periculoase

98

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Tabelul 14. P strarea gazelor comprimate i lichefiate Container Condi ii de p strare

fixa i în mod solid de perete ( colier / lan ) sau prin intermediul unui suport solid, în a a fel încât s nu poat fi dislocate accidental transporta i cu capacele proprii montate i sprijinite pe inele de cauciuc cilindrii de rezerv trebuie depozita i într-o alt cl dire, la distan de laborator. Acest loc trebuie inut încuiat i semnalizat ca atare printr-un afi .

Cilindrii cu gaze comprimate sau buteliile cu gaze lichefiatea,b

nu trebuie s fie plasa i în vecin tatea surselor de c ldur , a focurilor deschise sau lâng echipamentele electrice care genereaz scântei i trebuie evitat expunerea lor la lumina solar direct .

Cilindrii mici (de unic utilizare) cu gazea,b nu trebuie incinera i

a. Valva principal de presiune înalt trebuie s fie închis când echipamentul nu este utilizat i când în înc pere nu este personal care lucreaz b. Camerele în care sunt folosi i sau p stra i cilindri cu gaze inflamabile trebuie marcate prin afi e de avertizare pe u i. Pentru informa ii suplimentare vezi referin ele bibliografice 1 i 49-51, precum i Anexa 5.

18. Pericole adi ionale în laborator Personalul laboratoarelor se poate confrunta cu pericole generate de diverse forme de energie: foc, electricitate, radia ii sau zgomot. Informa iile de baz despre fiecare sunt prezentate în acest capitol. 18.1. Pericolul de incendiu Strânsa cooperare dintre responsabilul cu biosiguran a i responsabilul local cu prevenirea incendiilor este esen ial . În afar de pericolele chimice, trebuie luate în considerare i efectele unui incendiu sub raportul unei posibile disemin ri de material infec ios. În func ie de aceasta se poate stabili dac este mai bine ca focul s fie stins sau izolat (limitat). Este de dorit colaborarea cu responsabilii locali pentru prevenirea incendiilor, pentru instruirea personalului de laborator cu privire la prevenirea incendiilor, interven ia imediat în caz de incendiu i utilizarea corect a echipamentului de interven ie împotriva incendiilor. Avertiz rile de incendiu, instruc iunile i c ile de evacuare trebuie afi ate la vedere, în fiecare înc pere, pe coridoare i c i de acces. Cele mai frecvente cauze de incendiu în laboratoare sunt:

1. Supraînc rcarea re elei electrice 2. Intre inerea necorespunz toare a re elei/echipamentelor electrice, de ex. izola ia

necorespunz toare i deteriorat a cablurilor 3. Lungimea excesiv a tubulaturii pentru gaze i a cablurilor i prelungitoarelor electrice

aparente 4. Echipamente l sate inutil în func iune 5. Echipamente care nu au fost concepute s func ioneze într-un laborator 6. Focul deschis 7. Conductele pentru gaze deteriorate 8. Stocarea / manipularea necorespunz toare a materialelor inflamabile sau explozivbile 9. P strarea împreun a unor chimicale incompatibile 10. Func ionarea unor echipamente generatoare de scântei în atmosfer de substan e sau

vapori inflamabili 11. Ventilatie insuficient sau inadecvat .

Echipamentul de interven ie împotriva incendiilor trebuie plasat lâng u ile înc perilor i în puncte strategice de pe coridoare i c i de acces. Acest echipament va include furtunuri, g le i cu ap i nisip i un sting tor de incendiu. Extinctoarele trebuie inspectate regulat i între inute corespunz tor; trebuie s nu fie dep it perioada de valabilitate, inscrisa pe extinctor. Utiliz rile diferitelor tipuri de sting toare de incendiu sunt prezentate în Tabelul 15.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

99

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Tabelul 14. P strarea gazelor comprimate i lichefiate Container Condi ii de p strare

fixa i în mod solid de perete ( colier / lan ) sau prin intermediul unui suport solid, în a a fel încât s nu poat fi dislocate accidental transporta i cu capacele proprii montate i sprijinite pe inele de cauciuc cilindrii de rezerv trebuie depozita i într-o alt cl dire, la distan de laborator. Acest loc trebuie inut încuiat i semnalizat ca atare printr-un afi .

Cilindrii cu gaze comprimate sau buteliile cu gaze lichefiatea,b

nu trebuie s fie plasa i în vecin tatea surselor de c ldur , a focurilor deschise sau lâng echipamentele electrice care genereaz scântei i trebuie evitat expunerea lor la lumina solar direct .

Cilindrii mici (de unic utilizare) cu gazea,b nu trebuie incinera i

a. Valva principal de presiune înalt trebuie s fie închis când echipamentul nu este utilizat i când în înc pere nu este personal care lucreaz b. Camerele în care sunt folosi i sau p stra i cilindri cu gaze inflamabile trebuie marcate prin afi e de avertizare pe u i. Pentru informa ii suplimentare vezi referin ele bibliografice 1 i 49-51, precum i Anexa 5.

18. Pericole adi ionale în laborator Personalul laboratoarelor se poate confrunta cu pericole generate de diverse forme de energie: foc, electricitate, radia ii sau zgomot. Informa iile de baz despre fiecare sunt prezentate în acest capitol. 18.1. Pericolul de incendiu Strânsa cooperare dintre responsabilul cu biosiguran a i responsabilul local cu prevenirea incendiilor este esen ial . În afar de pericolele chimice, trebuie luate în considerare i efectele unui incendiu sub raportul unei posibile disemin ri de material infec ios. În func ie de aceasta se poate stabili dac este mai bine ca focul s fie stins sau izolat (limitat). Este de dorit colaborarea cu responsabilii locali pentru prevenirea incendiilor, pentru instruirea personalului de laborator cu privire la prevenirea incendiilor, interven ia imediat în caz de incendiu i utilizarea corect a echipamentului de interven ie împotriva incendiilor. Avertiz rile de incendiu, instruc iunile i c ile de evacuare trebuie afi ate la vedere, în fiecare înc pere, pe coridoare i c i de acces. Cele mai frecvente cauze de incendiu în laboratoare sunt:

1. Supraînc rcarea re elei electrice 2. Intre inerea necorespunz toare a re elei/echipamentelor electrice, de ex. izola ia

necorespunz toare i deteriorat a cablurilor 3. Lungimea excesiv a tubulaturii pentru gaze i a cablurilor i prelungitoarelor electrice

aparente 4. Echipamente l sate inutil în func iune 5. Echipamente care nu au fost concepute s func ioneze într-un laborator 6. Focul deschis 7. Conductele pentru gaze deteriorate 8. Stocarea / manipularea necorespunz toare a materialelor inflamabile sau explozivbile 9. P strarea împreun a unor chimicale incompatibile 10. Func ionarea unor echipamente generatoare de scântei în atmosfer de substan e sau

vapori inflamabili 11. Ventilatie insuficient sau inadecvat .

Echipamentul de interven ie împotriva incendiilor trebuie plasat lâng u ile înc perilor i în puncte strategice de pe coridoare i c i de acces. Acest echipament va include furtunuri, g le i cu ap i nisip i un sting tor de incendiu. Extinctoarele trebuie inspectate regulat i între inute corespunz tor; trebuie s nu fie dep it perioada de valabilitate, inscrisa pe extinctor. Utiliz rile diferitelor tipuri de sting toare de incendiu sunt prezentate în Tabelul 15.

100

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Tabel 15. Tipuri de sting toare de incendiu i utilizarea acestora Tip* Se utilizeaz pentru: Nu se va utiliza pentru: Ap Hârtie, lemn, es turi Incendii electrice, lichide

inflamabile, metale arzânde Dioxid de carbon ( CO2 ) Lichide i gaze inflamabile,

incendii electrice Metale alcaline, hârtie

Pulbere uscat Lichide i gaze inflamabile, metale alcaline, incendii electrice

Echipament reutilizabil, instru-mente (rezidiile sunt foarte greu de înl turat)

Spum Lichide inflamabile Incendii electrice * Stingatoarele cu ap sunt propulsate de dioxidul de carbon; sting toarele cu dioxid de carbon i pulbere trebuie manipulate cu grij deoarece for a jetului poate împr tia materiale arzânde; înc perile trebuie bine ventilate dup utilizarea sting toarelor care utilizeaz / genereaz dioxid de carbon. Pentru informa ii suplimentare consulta i referin a 49. 18.2. Pericole datorate curentului electric ocul electric pune în pericol via a; defec iunile electrice pot cauza incendii. De aceea este esen ial ca toate instala iile i echipamentele electrice s fie inspectate i testate cu regularitate, inclusiv împ mântarea de electricieni califica i. Personalul de laborator nu trebuie sa efectueze nici un fel de repara ie a echipamentului electric. Chiar tensiuni de alimentare joase pot fi uneori periculoase. Trebuie luate întotdeauna precau iuni pentru a asigura între sursa de alimentare i echipament siguran e calibrate corect. Întrerup toarele de circuit i releele de deconectare în caz de absen a împ mânt rii trebuie incluse în circuitele electrice ale laboratoarelor. Nota. Întrerup toarele de circuit nu protejeaz personalul; ele au scopul de a evita supraînc lzirea conductorilor i astfel previn incendiile. Împ mântarea i releele de deconectare în caz de absen a acesteia au scopul de a proteja personalul de ocurile electrice. Toate echipamentele electrice de laborator trebuie s fie prev zute cu împ mântare, preferabil cu techere cu trei borne. Echipamentele care nu prezint împ mântare din construc ie trebuie împ mântate separat. Un echipament f r împ mântare poate deveni periculos prin apari ia accidental a unui contact electric accidental nedetectat. Toate echipamentele electrice trebuie s fie conforme cu standardele i codurile na ionale de siguran electric . 18.3. Zgomotul Zgomotul excesiv are efect insidios în timp. Unele tipuri de echipamente de laborator, cum ar fi anumite tipuri de aparatur cu laser, precum i facilit ile pentru cre terea i între inerea animalelor de laborator pot expune personalul la zgomote excesive. Trebuie monitorizat producerea de zgomote pentru identificarea pericolelor ce ar putea fi reprezentate de acestea. Acolo unde datele concrete o justific , se pot crea bariere fonice în jurul echipamentelor produc toare de zgomot sau între zonele zgomotoase i alte zone ale laboratorului. De asemenea, atunci când nu se poate reduce nivelul zgomotelor i personalul laboratorului este supus constant unor surse sonice nocive se poate recurge la utilizarea unor protec ii pentru urechi i se va instaura un program de monitorizare medical a efectelor zgomotelor asupra celor supu i cronic la efectul lor.

18. PERICOLE ADI IONALE ÎN LABORATOR

18.4. Radia iile ionizante Radioprotec ia are ca obiect protejarea oamenilor împotriva efectelor d un toare ale radia iilor ionizante, care includ : 1. Efecte somatice, cum sunt simptomele clinice care apar la indivizii expu i. Printre efectele

somatice se num r cancere induse de radia ii (leucemii i cancere osoase, de pl mâni i ale pielii), care pot debuta la mul i ani de la iradiere, precum i efecte mai pu in severe – afect ri ale pielii, c derea p rului, tulbur ri hematologice sau gastrointestinale, precum i formarea de cataract .

2. Efecte ereditare, cum sunt simptomele observate la descenden ii indivizilor expu i. Efectele ereditare ale expunerii gonadelor includ alter ri cromosomiale i muta ii genice. Iradierea celulelor germinale din gonade cu doze mari de radia ii pot duce de asemenea la moarte celular , ceea ce conduce la infertilitate în cazul ambelor sexe sau la modific ri ale ciclului menstrual la femei. Expunerea la radia ii a f tului în curs de dezvoltare, cu deosebire în s pt mânile 8-15 de sarcin , pot cre te riscurile de malforma ii congenitale, de retardare mental sau de cancere induse de radia ii care apar mai târziu în via a extrauterin .

18.4.1. Principiile activit ilor de radioprotec ie Pentru a limita efectele nocive ale radia iilor ionizante, utilizarea de radioizotopi va trebui s aibe loc în condi ii controlate i va trebui s se conformeze standardelor na ionale corespunz toare. Protejarea fa de radia ii va trebui s fie condus pe baza urm toarelor patru principii:

1. Reducerea la minimum a timpului de expunere la radia ii ; 2. Cre terea la maximum a distan ei pân la sursa de radia ii ; 3. Ecranarea sursei de radia ii cu un scut radioopac; 4. Substituirea utiliz rii radionuclizilor cu tehnici non-radiometrice.

18.4.2. Activit ile de protec ie cuprind urm toarele :

1. Timpul. Durata de expunere cu ocazia manipul rii materialelor radioactive poate fi redus prin :

Recurgerea la practicarea, în perioada de formare, a unor tehnici non-radiometrice; abia dup st pânirea acestora se vor folosi radionuclizi; Practicarea tehnicilor radiometrice f r grab , în mod ordonat i la momentul oportun; Returnarea în spa iul de depozitare a surselor radioactive, imediat dup lucru; Evacuarea din laborator a rezidiilor radioactive la intervale cât mai frecvente; R mânerea în aria radioactiv numai timpul strict necesar; Supravegherea îndeaproape a utiliz rii timpului i a planific rii corespunz toare a opera iunilor de laborator care presupun manipul ri de substan e radiactive

Cu cât timpul petrecut în câmpul de radia ii este mai redus, cu atât doza de radia ii

primit de o persoan este mai redus , dup cum reiese din ecua ia: Doza = doza per unitatea de timp x timpul

2. Distan a. Doza per unitatea de timp este func ie de inversul p tratului distan ei pân la surs , pentru cele mai multe radia ii i X :

Doza per unitatea de timp = constant x 1 / distan a2 ;

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

101

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Tabel 15. Tipuri de sting toare de incendiu i utilizarea acestora Tip* Se utilizeaz pentru: Nu se va utiliza pentru: Ap Hârtie, lemn, es turi Incendii electrice, lichide

inflamabile, metale arzânde Dioxid de carbon ( CO2 ) Lichide i gaze inflamabile,

incendii electrice Metale alcaline, hârtie

Pulbere uscat Lichide i gaze inflamabile, metale alcaline, incendii electrice

Echipament reutilizabil, instru-mente (rezidiile sunt foarte greu de înl turat)

Spum Lichide inflamabile Incendii electrice * Stingatoarele cu ap sunt propulsate de dioxidul de carbon; sting toarele cu dioxid de carbon i pulbere trebuie manipulate cu grij deoarece for a jetului poate împr tia materiale arzânde; înc perile trebuie bine ventilate dup utilizarea sting toarelor care utilizeaz / genereaz dioxid de carbon. Pentru informa ii suplimentare consulta i referin a 49. 18.2. Pericole datorate curentului electric ocul electric pune în pericol via a; defec iunile electrice pot cauza incendii. De aceea este esen ial ca toate instala iile i echipamentele electrice s fie inspectate i testate cu regularitate, inclusiv împ mântarea de electricieni califica i. Personalul de laborator nu trebuie sa efectueze nici un fel de repara ie a echipamentului electric. Chiar tensiuni de alimentare joase pot fi uneori periculoase. Trebuie luate întotdeauna precau iuni pentru a asigura între sursa de alimentare i echipament siguran e calibrate corect. Întrerup toarele de circuit i releele de deconectare în caz de absen a împ mânt rii trebuie incluse în circuitele electrice ale laboratoarelor. Nota. Întrerup toarele de circuit nu protejeaz personalul; ele au scopul de a evita supraînc lzirea conductorilor i astfel previn incendiile. Împ mântarea i releele de deconectare în caz de absen a acesteia au scopul de a proteja personalul de ocurile electrice. Toate echipamentele electrice de laborator trebuie s fie prev zute cu împ mântare, preferabil cu techere cu trei borne. Echipamentele care nu prezint împ mântare din construc ie trebuie împ mântate separat. Un echipament f r împ mântare poate deveni periculos prin apari ia accidental a unui contact electric accidental nedetectat. Toate echipamentele electrice trebuie s fie conforme cu standardele i codurile na ionale de siguran electric . 18.3. Zgomotul Zgomotul excesiv are efect insidios în timp. Unele tipuri de echipamente de laborator, cum ar fi anumite tipuri de aparatur cu laser, precum i facilit ile pentru cre terea i între inerea animalelor de laborator pot expune personalul la zgomote excesive. Trebuie monitorizat producerea de zgomote pentru identificarea pericolelor ce ar putea fi reprezentate de acestea. Acolo unde datele concrete o justific , se pot crea bariere fonice în jurul echipamentelor produc toare de zgomot sau între zonele zgomotoase i alte zone ale laboratorului. De asemenea, atunci când nu se poate reduce nivelul zgomotelor i personalul laboratorului este supus constant unor surse sonice nocive se poate recurge la utilizarea unor protec ii pentru urechi i se va instaura un program de monitorizare medical a efectelor zgomotelor asupra celor supu i cronic la efectul lor.

18. PERICOLE ADI IONALE ÎN LABORATOR

18.4. Radia iile ionizante Radioprotec ia are ca obiect protejarea oamenilor împotriva efectelor d un toare ale radia iilor ionizante, care includ : 1. Efecte somatice, cum sunt simptomele clinice care apar la indivizii expu i. Printre efectele

somatice se num r cancere induse de radia ii (leucemii i cancere osoase, de pl mâni i ale pielii), care pot debuta la mul i ani de la iradiere, precum i efecte mai pu in severe – afect ri ale pielii, c derea p rului, tulbur ri hematologice sau gastrointestinale, precum i formarea de cataract .

2. Efecte ereditare, cum sunt simptomele observate la descenden ii indivizilor expu i. Efectele ereditare ale expunerii gonadelor includ alter ri cromosomiale i muta ii genice. Iradierea celulelor germinale din gonade cu doze mari de radia ii pot duce de asemenea la moarte celular , ceea ce conduce la infertilitate în cazul ambelor sexe sau la modific ri ale ciclului menstrual la femei. Expunerea la radia ii a f tului în curs de dezvoltare, cu deosebire în s pt mânile 8-15 de sarcin , pot cre te riscurile de malforma ii congenitale, de retardare mental sau de cancere induse de radia ii care apar mai târziu în via a extrauterin .

18.4.1. Principiile activit ilor de radioprotec ie Pentru a limita efectele nocive ale radia iilor ionizante, utilizarea de radioizotopi va trebui s aibe loc în condi ii controlate i va trebui s se conformeze standardelor na ionale corespunz toare. Protejarea fa de radia ii va trebui s fie condus pe baza urm toarelor patru principii:

1. Reducerea la minimum a timpului de expunere la radia ii ; 2. Cre terea la maximum a distan ei pân la sursa de radia ii ; 3. Ecranarea sursei de radia ii cu un scut radioopac; 4. Substituirea utiliz rii radionuclizilor cu tehnici non-radiometrice.

18.4.2. Activit ile de protec ie cuprind urm toarele :

1. Timpul. Durata de expunere cu ocazia manipul rii materialelor radioactive poate fi redus prin :

Recurgerea la practicarea, în perioada de formare, a unor tehnici non-radiometrice; abia dup st pânirea acestora se vor folosi radionuclizi; Practicarea tehnicilor radiometrice f r grab , în mod ordonat i la momentul oportun; Returnarea în spa iul de depozitare a surselor radioactive, imediat dup lucru; Evacuarea din laborator a rezidiilor radioactive la intervale cât mai frecvente; R mânerea în aria radioactiv numai timpul strict necesar; Supravegherea îndeaproape a utiliz rii timpului i a planific rii corespunz toare a opera iunilor de laborator care presupun manipul ri de substan e radiactive

Cu cât timpul petrecut în câmpul de radia ii este mai redus, cu atât doza de radia ii

primit de o persoan este mai redus , dup cum reiese din ecua ia: Doza = doza per unitatea de timp x timpul

2. Distan a. Doza per unitatea de timp este func ie de inversul p tratului distan ei pân la surs , pentru cele mai multe radia ii i X :

Doza per unitatea de timp = constant x 1 / distan a2 ;

18. pericole adiţionale în laborator

102

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Exemplu : Dublarea distan ei pân la surs va duce la o reducere a expunerii la ¼ în acela i interval de timp. Se pot utiliza diferite sisteme sau dispozitive pentru cre terea distan ei de manipulare dintre operator i sursa radioactiv – cle ti, pense, bra e articulate, dispozitive de pipetare, etc.

De notat c o reducere mic a distan ei va duce la o reducere mare a dozei efectiv primite.

3. Bariera. Ecranarea, adic amplasarea între operatori sau alte persoane din laborator i

surs a unor scuturi / bariere care absorb sau atenueaz energia radia iilor va limita expunerea. Alegerea i grosimea materialelor din care sunt confec ionate scuturile depind de abilitatea/capacitatea de penetrare (tipul i energia)radia iilor. Bariere din material acrilic, lân sau metale u oare, în grosime de 1,3-1,5 cm se utilizeaz pentru particulele de energie înalt , în timp ce scuturi de plumb, cu densitate înalt se utilizeaz pentru oprirea radia iilor de energie înalt i X .

4. Substitu ia. Nu se vor utiliza materiale bazate pe radionuclizi, dac sunt disponibile se

poate recurge la alte tehnici în acela i scop. Dac substitu ia nu este posibil , se vor alege radionuclizii cu puterea de penetrare sau energia cea mai sc zut .

18.4.3. Proceduri de siguran în timpul lucrului cu radionuclizi În stabilirea regulilor de lucru cu substan e radioactive trebuie luate în considerare urm toarele patru domenii:

1. Aria de lucru cu radionuclizi

substan ele radioactive se vor utiliza numai în zone special destinate ; nu este permisa prezen a decât a persoanelor strict necesare; se va utiliza echipament de protec ie personal (halate, ochelari de protec ie, m nu i de unic folosin ); se va monitoriza expunerea la radia ii a personalului ;

Laboratoarele în care se manipuleaz radioizotopi vor fi astfel concepute i amenajate încât s permit restrângerea ariilor de lucru efectiv i s simplifice la maximum cur area i decontaminarea. Aria de lucru cu radionuclizi trebuie s fie amplasat într-o înc pere

mic adiacent spa iilor principale ale laboratorului sau într-o arie special destinat în interiorul laboratorului dar separat de alte activit i. Semne de averizare reprezentând sigla interna ional pentru pericolul radioactiv vor fi afi ate la intrarea în aria cu radia ii (Figura 12).

2. Masa de lucru

Se va lucra în t vi în care a fost a ternut hârtie absorbant de unic utilizare ; Se vor limita cantit ile de radionuclizi utilizate ; Se vor monta ecrane (scuturi) de radia ii pe mesele de lucru i în ariile de colectare de de euri radioactive ; Containerele cu de euri radioactive vor fi marcate cu sigla de radia ii, precum i cu identitatea radionuclidului, activitatea lui i data test rii ; Se vor utiliza detectoare/contoare de radia ii pentru monitorizare ariilor de lucru, echipamentelor de protec ie personal i a mâinilor, dup terminarea lucrului ;

18. PERICOLE ADI IONALE ÎN LABORATOR

3. Zona de depozitare a de eurilor radioactive De eurile radioactive vor fi evacuate frecvent din aria de lucru ; Pentru transportul de eurilor se vor utiliza containere cu ecranare corespunz toare.

4. Înregistr rile i interven iile de urgen .

Se vor realiza i p stra consemn ri detaliate privind utilizarea i evacuarea materialelor radioactive ; Se vor analiza înregistr rile dozimetrice pentru materialele care dep esc normele admise. Se vor alc tui planuri de interven ie în caz de urgen i se vor face periodic exerci ii de aplicare ; În cazuri de urgen , se va asigura în primul rând asisten a persoanelor r nite; Ariile contaminate se vor cur a i decontamina cu mult grij ; Se solicit asisten a responsabilului cu biosiguran a ; Se vor consemna i arhiva toate raport rile de incidente;

Figura 12. Simbolul interna ional pentru pericol de radia ii

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

103

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

Exemplu : Dublarea distan ei pân la surs va duce la o reducere a expunerii la ¼ în acela i interval de timp. Se pot utiliza diferite sisteme sau dispozitive pentru cre terea distan ei de manipulare dintre operator i sursa radioactiv – cle ti, pense, bra e articulate, dispozitive de pipetare, etc.

De notat c o reducere mic a distan ei va duce la o reducere mare a dozei efectiv primite.

3. Bariera. Ecranarea, adic amplasarea între operatori sau alte persoane din laborator i

surs a unor scuturi / bariere care absorb sau atenueaz energia radia iilor va limita expunerea. Alegerea i grosimea materialelor din care sunt confec ionate scuturile depind de abilitatea/capacitatea de penetrare (tipul i energia)radia iilor. Bariere din material acrilic, lân sau metale u oare, în grosime de 1,3-1,5 cm se utilizeaz pentru particulele de energie înalt , în timp ce scuturi de plumb, cu densitate înalt se utilizeaz pentru oprirea radia iilor de energie înalt i X .

4. Substitu ia. Nu se vor utiliza materiale bazate pe radionuclizi, dac sunt disponibile se

poate recurge la alte tehnici în acela i scop. Dac substitu ia nu este posibil , se vor alege radionuclizii cu puterea de penetrare sau energia cea mai sc zut .

18.4.3. Proceduri de siguran în timpul lucrului cu radionuclizi În stabilirea regulilor de lucru cu substan e radioactive trebuie luate în considerare urm toarele patru domenii:

1. Aria de lucru cu radionuclizi

substan ele radioactive se vor utiliza numai în zone special destinate ; nu este permisa prezen a decât a persoanelor strict necesare; se va utiliza echipament de protec ie personal (halate, ochelari de protec ie, m nu i de unic folosin ); se va monitoriza expunerea la radia ii a personalului ;

Laboratoarele în care se manipuleaz radioizotopi vor fi astfel concepute i amenajate încât s permit restrângerea ariilor de lucru efectiv i s simplifice la maximum cur area i decontaminarea. Aria de lucru cu radionuclizi trebuie s fie amplasat într-o înc pere

mic adiacent spa iilor principale ale laboratorului sau într-o arie special destinat în interiorul laboratorului dar separat de alte activit i. Semne de averizare reprezentând sigla interna ional pentru pericolul radioactiv vor fi afi ate la intrarea în aria cu radia ii (Figura 12).

2. Masa de lucru

Se va lucra în t vi în care a fost a ternut hârtie absorbant de unic utilizare ; Se vor limita cantit ile de radionuclizi utilizate ; Se vor monta ecrane (scuturi) de radia ii pe mesele de lucru i în ariile de colectare de de euri radioactive ; Containerele cu de euri radioactive vor fi marcate cu sigla de radia ii, precum i cu identitatea radionuclidului, activitatea lui i data test rii ; Se vor utiliza detectoare/contoare de radia ii pentru monitorizare ariilor de lucru, echipamentelor de protec ie personal i a mâinilor, dup terminarea lucrului ;

18. PERICOLE ADI IONALE ÎN LABORATOR

3. Zona de depozitare a de eurilor radioactive De eurile radioactive vor fi evacuate frecvent din aria de lucru ; Pentru transportul de eurilor se vor utiliza containere cu ecranare corespunz toare.

4. Înregistr rile i interven iile de urgen .

Se vor realiza i p stra consemn ri detaliate privind utilizarea i evacuarea materialelor radioactive ; Se vor analiza înregistr rile dozimetrice pentru materialele care dep esc normele admise. Se vor alc tui planuri de interven ie în caz de urgen i se vor face periodic exerci ii de aplicare ; În cazuri de urgen , se va asigura în primul rând asisten a persoanelor r nite; Ariile contaminate se vor cur a i decontamina cu mult grij ; Se solicit asisten a responsabilului cu biosiguran a ; Se vor consemna i arhiva toate raport rile de incidente;

Figura 12. Simbolul interna ional pentru pericol de radia ii

18. pericole adiţionale în laborator

1

19. Responsabilul cu biosiguran a i comitetul de biosiguran

Este esen ial ca fiecare laborator s aib stabilit o politic atotcuprinz toare, un ghid de biosiguran precum i programe de ac iune pentru aplicarea lor. Responsabilitatea pentru acestea revine directorului / efului institu iei sau al laboratorului, care poate delega unele sarcini responsabilului pentru biosiguran sau altui personal specializat.

Siguran a muncii în laborator este totodat responsabilitatea tuturor, de la efi i tehnicieni superiori pân la ultimul angajat al laboratorului; fiecare membru al personalului este responsabil atât pentru propria siguran cât i pentru cea a colegilor de lucru. Fiecare angajat este obligat s - i desf oare activitatea în condi ii de siguran i s raporteze superiorului orice incident, ac iune sau situa ie periculoas . Este de dorit s se efectueze periodic audituri pe linia protec iei muncii prin speciali ti proprii sau din afara institu iei. 19.1. Responsabilul cu biosiguran a Oriunde este posibil trebuie numit un responsabil cu biosiguran a pentru a asigura c politicile i programele sunt aplicate cu consecven în tot laboratorul. Responsabilul cu biosiguran a î i execut atribu iile în numele efului institu iei sau al laboratorului. În unit ile mici, responsabilul cu biosiguran a poate fi un microbiolog sau un membru al personalului tehnic care îndepline te i aceste atribu ii, fiind prev zut c le consacr o anumit parte din timpul s u de lucru. Indiferent de gradul de implicare în munca de biosiguran , persoana desemnat trebuie s aib competen a profesional necesar pentru ini ierea, monitorizarea i aprobarea unor activit i specifice, în concordan cu procedurile generale de biosecurizare i biosiguran . Responsabilul cu biosiguran a trebuie s cunoasc i s aplice legile, reglement rile i ghidurile na ionale i interna ionale relevante; de asemenea trebuie s asiste laboratorul în elaborarea propriilor proceduri opera ionale standard. Persoana desemnat trebuie s aib o preg tire de baz în microbiologie, i cuno tin e de biochimie, biologie i fizic . Sunt de dorit cuno tin e despre practici de laborator, clinice i de biosiguran , inclusiv despre echipamente de securizare i informa ii tehnologice relevante pentru proiectarea, operarea i între inerea facilit ilor. Persoana respectiv trebuie s fie capabil s comunice eficient cu personalul administrativ, tehnic i din serviciile auxiliare. Activit ile responsabilului cu biosiguran a trebuie s includ urm toarele:

Consultan tehnic , privind biosiguran a i biosecuritatea; Efectuarea de audituri interne periodice în domeniul biosiguran ei, având ca obiect metodele, procedurile i protocoalele de lucru, agen ii biologici, materialele i echipamentele; Discutarea înc lc rilor protocoalelor sau procedurilor de biosiguran cu persoanele în cauz ; Verificarea faptului c to i membrii personalului au fost instrui i corespunz tor în probleme de biosiguran ;

1051

19. Responsabilul cu biosiguran a i comitetul de biosiguran

Este esen ial ca fiecare laborator s aib stabilit o politic atotcuprinz toare, un ghid de biosiguran precum i programe de ac iune pentru aplicarea lor. Responsabilitatea pentru acestea revine directorului / efului institu iei sau al laboratorului, care poate delega unele sarcini responsabilului pentru biosiguran sau altui personal specializat.

Siguran a muncii în laborator este totodat responsabilitatea tuturor, de la efi i tehnicieni superiori pân la ultimul angajat al laboratorului; fiecare membru al personalului este responsabil atât pentru propria siguran cât i pentru cea a colegilor de lucru. Fiecare angajat este obligat s - i desf oare activitatea în condi ii de siguran i s raporteze superiorului orice incident, ac iune sau situa ie periculoas . Este de dorit s se efectueze periodic audituri pe linia protec iei muncii prin speciali ti proprii sau din afara institu iei. 19.1. Responsabilul cu biosiguran a Oriunde este posibil trebuie numit un responsabil cu biosiguran a pentru a asigura c politicile i programele sunt aplicate cu consecven în tot laboratorul. Responsabilul cu biosiguran a î i execut atribu iile în numele efului institu iei sau al laboratorului. În unit ile mici, responsabilul cu biosiguran a poate fi un microbiolog sau un membru al personalului tehnic care îndepline te i aceste atribu ii, fiind prev zut c le consacr o anumit parte din timpul s u de lucru. Indiferent de gradul de implicare în munca de biosiguran , persoana desemnat trebuie s aib competen a profesional necesar pentru ini ierea, monitorizarea i aprobarea unor activit i specifice, în concordan cu procedurile generale de biosecurizare i biosiguran . Responsabilul cu biosiguran a trebuie s cunoasc i s aplice legile, reglement rile i ghidurile na ionale i interna ionale relevante; de asemenea trebuie s asiste laboratorul în elaborarea propriilor proceduri opera ionale standard. Persoana desemnat trebuie s aib o preg tire de baz în microbiologie, i cuno tin e de biochimie, biologie i fizic . Sunt de dorit cuno tin e despre practici de laborator, clinice i de biosiguran , inclusiv despre echipamente de securizare i informa ii tehnologice relevante pentru proiectarea, operarea i între inerea facilit ilor. Persoana respectiv trebuie s fie capabil s comunice eficient cu personalul administrativ, tehnic i din serviciile auxiliare. Activit ile responsabilului cu biosiguran a trebuie s includ urm toarele:

Consultan tehnic , privind biosiguran a i biosecuritatea; Efectuarea de audituri interne periodice în domeniul biosiguran ei, având ca obiect metodele, procedurile i protocoalele de lucru, agen ii biologici, materialele i echipamentele; Discutarea înc lc rilor protocoalelor sau procedurilor de biosiguran cu persoanele în cauz ; Verificarea faptului c to i membrii personalului au fost instrui i corespunz tor în probleme de biosiguran ;

106

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN N LABORATOARE

Asigurarea unui program de educa ie continu în domeniul biosiguran ei; Investigarea tuturor incidentelor care implic o posibil diseminare de materiale infectate sau toxice i raportarea celor constatate i a recomand rilor catre eful de laborator i Comitetul de biosiguran ; Conlucrarea cu personalul medical în leg tur cu posibilele infec ii dobândite în laborator; Asigurarea unei decontamin ri corespunz toare, în urma unor scurgeri sau a altor incidente implicând materiale infec ioase; Asigurarea gestion rii corecte a de eurilor; Asigurarea unei decontamin ri corespunz toare a echipamentelor înainte de a fi supuse unor opera ii de repara ii sau între inere periodic ; Men inerea interesului comunit ii privind problemele de s n tate i de mediu; Stabilirea de proceduri adecvate pentru intrarea / ie irea în/din laborator a materialelor infec ioase patogene în conformitate cu reglement rile na ionale; Analizarea aspectelor de biosiguran din toate planurile, protocoalele i procedurile opera ionale din activit ile de cercetare care implic lucrul cu agen i infec io i, înainte de începerea efectiv a acestor activit i; Instituirea unui sistem de interven ie în caz de situa ii de urgen .

19.2. Comitetul de biosiguran

Trebuie înfiin at un comitet de biosiguran pentru a elabora politicile institu ionale în materie de biosiguran i codurile de practici în domeniu. Comitetul de biosiguran trebuie de asemenea s analizeze protocoalele de cercetare care implic utilizarea de agen i infec io i, animale de laborator, ADN recombinant i materiale modificate genetic. Alte func ii ale comitetului pot include evaluarea riscurilor, formularea unor noi politici de biosiguran i arbitrajul în disputele referitoare la probleme de biosiguran . Componen a comitetului de biosiguran trebuie s reflecte diversele arii de activitate i nivelul de competen tiintific ale institu iei. Componen a de baz a unui comitet de siguran ar trebui s includ : 1. Responsabilul (ii) cu biosiguran a; 2. Personal tiin ific; 3. Personal medical; 4. Veterinar (i) (dac se lucreaz cu animale); 5. Reprezentan i ai personalului tehnic; 6. Reprezentan i ai conducerii laboratorului.

Comitetul de biosiguran trebuie s solicite sfatul responsabililor pentru siguran din diferitele departamente (ex. speciali ti în radioprotec ie, securitatea muncii în industrie, prevenirea incendiilor, etc.), iar în unele situa ii se poate solicita asisten a unor exper i independen i din diferite domenii apropiate de activitate, a autorit ilor locale i a organismelor na ionale de reglementare. Participarea unor membri ai comunit ilor locale poate fi de asemenea util , mai ales dac exist chestiuni controversate în dezbatere.

1

20. Reguli de siguran pentru personalul auxiliar

Într-un laborator, desf urarea activit ii în condi ii optime i de siguran depinde, în mare m sur , de personalul auxiliar i, de aceea, este esen ial ca acesta s fie bine instruit asupra regulilor de siguran care trebuie respectate pentru o astfel de activitate. 20.1 Personalul tehnic i de între inere a cl dirii

Personalul tehnic care se ocup cu între inerea i repararea cl dirii, instala iilor i echipamentelor trebuie s aib anumite cuno tin e legate de natura activit ii laboratorului respectiv, s cunoasc normele i procedurile de biosiguran . Testarea echipamentului dup verificare trebuie f cut i/sau supravegheat de responsabilul cu biosiguran a (de exemplu: testarea eficien ei HSB dup instalarea unor filtre noi). Laboratoarele sau institu iile care nu au tehnicieni i servicii de între inere proprii, trebuie s - i asigure colaborarea cu tehnicieni abilita i existen i în localitate pe care s îi pun la curent cu dotarea i condi iile de lucru din laborator. Inginerii i personalul de între inere vor avea acces în laboratoarele cu grad de biosiguran de Nivel 3 sau de Nivel 4 numai cu aprobarea i sub supravegherea responsabilului cu biosiguran a i/sau a efului laboratorului. 20.2. Personalul responsabil cu men inerea cur eniei

În laboratoarele cu grad de biosiguran de Nivel 3 i Nivel 4, cur enia este de preferat s fie f cut de personalul laboratorului. Personalul angajat pentru cur enie va avea acces în laboratoarele de Nivel 3 sau de Nivel 4 numai cu aprobarea i sub supravegherea responsabilului cu biosiguran a i/sau a efului laboratorului.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

107

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN N LABORATOARE

Asigurarea unui program de educa ie continu în domeniul biosiguran ei; Investigarea tuturor incidentelor care implic o posibil diseminare de materiale infectate sau toxice i raportarea celor constatate i a recomand rilor catre eful de laborator i Comitetul de biosiguran ; Conlucrarea cu personalul medical în leg tur cu posibilele infec ii dobândite în laborator; Asigurarea unei decontamin ri corespunz toare, în urma unor scurgeri sau a altor incidente implicând materiale infec ioase; Asigurarea gestion rii corecte a de eurilor; Asigurarea unei decontamin ri corespunz toare a echipamentelor înainte de a fi supuse unor opera ii de repara ii sau între inere periodic ; Men inerea interesului comunit ii privind problemele de s n tate i de mediu; Stabilirea de proceduri adecvate pentru intrarea / ie irea în/din laborator a materialelor infec ioase patogene în conformitate cu reglement rile na ionale; Analizarea aspectelor de biosiguran din toate planurile, protocoalele i procedurile opera ionale din activit ile de cercetare care implic lucrul cu agen i infec io i, înainte de începerea efectiv a acestor activit i; Instituirea unui sistem de interven ie în caz de situa ii de urgen .

19.2. Comitetul de biosiguran

Trebuie înfiin at un comitet de biosiguran pentru a elabora politicile institu ionale în materie de biosiguran i codurile de practici în domeniu. Comitetul de biosiguran trebuie de asemenea s analizeze protocoalele de cercetare care implic utilizarea de agen i infec io i, animale de laborator, ADN recombinant i materiale modificate genetic. Alte func ii ale comitetului pot include evaluarea riscurilor, formularea unor noi politici de biosiguran i arbitrajul în disputele referitoare la probleme de biosiguran . Componen a comitetului de biosiguran trebuie s reflecte diversele arii de activitate i nivelul de competen tiintific ale institu iei. Componen a de baz a unui comitet de siguran ar trebui s includ : 1. Responsabilul (ii) cu biosiguran a; 2. Personal tiin ific; 3. Personal medical; 4. Veterinar (i) (dac se lucreaz cu animale); 5. Reprezentan i ai personalului tehnic; 6. Reprezentan i ai conducerii laboratorului.

Comitetul de biosiguran trebuie s solicite sfatul responsabililor pentru siguran din diferitele departamente (ex. speciali ti în radioprotec ie, securitatea muncii în industrie, prevenirea incendiilor, etc.), iar în unele situa ii se poate solicita asisten a unor exper i independen i din diferite domenii apropiate de activitate, a autorit ilor locale i a organismelor na ionale de reglementare. Participarea unor membri ai comunit ilor locale poate fi de asemenea util , mai ales dac exist chestiuni controversate în dezbatere.

1

20. Reguli de siguran pentru personalul auxiliar

Într-un laborator, desf urarea activit ii în condi ii optime i de siguran depinde, în mare m sur , de personalul auxiliar i, de aceea, este esen ial ca acesta s fie bine instruit asupra regulilor de siguran care trebuie respectate pentru o astfel de activitate. 20.1 Personalul tehnic i de între inere a cl dirii

Personalul tehnic care se ocup cu între inerea i repararea cl dirii, instala iilor i echipamentelor trebuie s aib anumite cuno tin e legate de natura activit ii laboratorului respectiv, s cunoasc normele i procedurile de biosiguran . Testarea echipamentului dup verificare trebuie f cut i/sau supravegheat de responsabilul cu biosiguran a (de exemplu: testarea eficien ei HSB dup instalarea unor filtre noi). Laboratoarele sau institu iile care nu au tehnicieni i servicii de între inere proprii, trebuie s - i asigure colaborarea cu tehnicieni abilita i existen i în localitate pe care s îi pun la curent cu dotarea i condi iile de lucru din laborator. Inginerii i personalul de între inere vor avea acces în laboratoarele cu grad de biosiguran de Nivel 3 sau de Nivel 4 numai cu aprobarea i sub supravegherea responsabilului cu biosiguran a i/sau a efului laboratorului. 20.2. Personalul responsabil cu men inerea cur eniei

În laboratoarele cu grad de biosiguran de Nivel 3 i Nivel 4, cur enia este de preferat s fie f cut de personalul laboratorului. Personalul angajat pentru cur enie va avea acces în laboratoarele de Nivel 3 sau de Nivel 4 numai cu aprobarea i sub supravegherea responsabilului cu biosiguran a i/sau a efului laboratorului.

1

21. Programele de instruire Un program continuu de instruire privind protec ia la locul de munc este esen ial pentru men inerea vigilen ei personalului laboratorului i a personalului auxiliar în domeniul biosiguran ei. efii de laborator, cu ajutorul responsabilului cu biosiguran a i a altor persoane calificate au un rol cheie în instruirea personalului. Eficien a instruirii privind biosiguran a, de fapt întreaga instruire privind protec ia personal i men inerea s n t ii, depinde de implicarea echipei de conducere, de factori motiva ionali, instructajul profesional ini ial adecvat, rela iile de comunicare bune i, în ultim instan , de elurile i obiectivele institu iei. În cele ce urmeaz vor fi prezentate elementele critice ale unui program eficace de instruire privind biosiguran a.

1. Evaluarea necesit ilor Acest proces include definirea sarcinilor identificate, în ordinea importan ei lor

(frecven , grad de risc, complexitate) i anumite detalii privind etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea acestora.

2. Stabilirea obiectivelor instruirii Acestea sunt deprinderi corecte pe care cel instruit va trebui s demonstreze, dup

instruire, c i le-a însu it, în timpul muncii. Obiectivele pot preciza condi iile în care se desf oar anumite activit i sau deprinderi i nivelul cerut de competen .

3. Precizarea con inutului i mijloacelor de desf urare a instruirii. Con inutul este reprezentat de cuno tin ele sau aptitudinile pe care persoanele

instruite trebuie s i le însu easc i care s -i permit atingerea obiectivelor urm rite în materie de comportament. Acele persoane, care- i cunosc cel mai bine profesia i cerin ele acesteia, sunt cele mai în m sur pentru a defini con inutul programului de instruire privind biosiguran a. Alte metode folosite trebuie s se concentreze pe includerea unor exerci ii menite a înlesni rezolvarea problemelor sau pe imaginarea unor mijloace educative menite s duc la corectarea gre elilor constatate la aplicarea unor tehnici. Nu este evident c o anumit metod de înv are (lectur , cursuri televizate, programe pe calculator, cursuri video interactive etc.) este mai bun decât alta. Foarte multe depind de necesit ile specifice ale instructajului, de componen a grupului care este instruit, etc.

4. Stabilirea diferen elor individuale de instruire Instruirea efectiv trebuie s in seama de particularit ile i calit ile persoanelor

instruite. Indivizii i grupurile pot diferi în ceea ce prive te aptitudinile, gradul de instruire, cultur , limba vorbit i nivelul deprinderilor profesionale preexistente instruirii. Modul în care este perceput programul de instruire de c tre participan i, ca un mijloc de a- i îmbun t ii performan ele profesionale sau securitatea personal , va influen a substan ial modalitatea de instruire. Unii înva mai bine prin metoda vizual , al ii prin practica direct , al ii prin studierea unor materiale scrise.

Cursurile trebuie s se adreseze în egal m sur angaja ilor cu probleme speciale, de aceea trebuie adaptate, de exemplu pentru cei cu defecte de auz. In plus, se recomand ca to i cei care concep i desf oar programe de instruire pe probleme de biosiguran , s fie familiariza i cu metodele principiile de pedagogie pentru înv are în cazul adul ilor.

1091

21. Programele de instruire Un program continuu de instruire privind protec ia la locul de munc este esen ial pentru men inerea vigilen ei personalului laboratorului i a personalului auxiliar în domeniul biosiguran ei. efii de laborator, cu ajutorul responsabilului cu biosiguran a i a altor persoane calificate au un rol cheie în instruirea personalului. Eficien a instruirii privind biosiguran a, de fapt întreaga instruire privind protec ia personal i men inerea s n t ii, depinde de implicarea echipei de conducere, de factori motiva ionali, instructajul profesional ini ial adecvat, rela iile de comunicare bune i, în ultim instan , de elurile i obiectivele institu iei. În cele ce urmeaz vor fi prezentate elementele critice ale unui program eficace de instruire privind biosiguran a.

1. Evaluarea necesit ilor Acest proces include definirea sarcinilor identificate, în ordinea importan ei lor

(frecven , grad de risc, complexitate) i anumite detalii privind etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea acestora.

2. Stabilirea obiectivelor instruirii Acestea sunt deprinderi corecte pe care cel instruit va trebui s demonstreze, dup

instruire, c i le-a însu it, în timpul muncii. Obiectivele pot preciza condi iile în care se desf oar anumite activit i sau deprinderi i nivelul cerut de competen .

3. Precizarea con inutului i mijloacelor de desf urare a instruirii. Con inutul este reprezentat de cuno tin ele sau aptitudinile pe care persoanele

instruite trebuie s i le însu easc i care s -i permit atingerea obiectivelor urm rite în materie de comportament. Acele persoane, care- i cunosc cel mai bine profesia i cerin ele acesteia, sunt cele mai în m sur pentru a defini con inutul programului de instruire privind biosiguran a. Alte metode folosite trebuie s se concentreze pe includerea unor exerci ii menite a înlesni rezolvarea problemelor sau pe imaginarea unor mijloace educative menite s duc la corectarea gre elilor constatate la aplicarea unor tehnici. Nu este evident c o anumit metod de înv are (lectur , cursuri televizate, programe pe calculator, cursuri video interactive etc.) este mai bun decât alta. Foarte multe depind de necesit ile specifice ale instructajului, de componen a grupului care este instruit, etc.

4. Stabilirea diferen elor individuale de instruire Instruirea efectiv trebuie s in seama de particularit ile i calit ile persoanelor

instruite. Indivizii i grupurile pot diferi în ceea ce prive te aptitudinile, gradul de instruire, cultur , limba vorbit i nivelul deprinderilor profesionale preexistente instruirii. Modul în care este perceput programul de instruire de c tre participan i, ca un mijloc de a- i îmbun t ii performan ele profesionale sau securitatea personal , va influen a substan ial modalitatea de instruire. Unii înva mai bine prin metoda vizual , al ii prin practica direct , al ii prin studierea unor materiale scrise.

Cursurile trebuie s se adreseze în egal m sur angaja ilor cu probleme speciale, de aceea trebuie adaptate, de exemplu pentru cei cu defecte de auz. In plus, se recomand ca to i cei care concep i desf oar programe de instruire pe probleme de biosiguran , s fie familiariza i cu metodele principiile de pedagogie pentru înv are în cazul adul ilor.

110

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

5. Adaptarea modalit ilor de instruire Modalit ile de instruire: curs, proiec ii, materiale scrise, etc. nu trebuie s vin în

conflict, s genereze reac ii negative sau s nu fie adaptate temei abordate. De exemplu, dac scopul activit ii de instruire este acela de a dezvolta capacitatea de rezolvare a problemelor survenite, atunci ar trebui s fie stimulat mai mult gândirea/judecata/reac ia prompt în cuno tin de cauz , decât memorizarea mecanic . Instruirea ar trebui s stimuleze un comportament practic i/sau un feedback corespunz tor (pozitiv/precis/credibil). În plus, programele de instruire care furnizeaz informa ii pentru practic , în condi ii similare celor de la locul de munc , vor stimula transferul deprinderilor i cuno tin elor dobândite la actualul loc de munc .

6. Evaluarea instruirii Aceasta furnizeaz informa ii care ajut s se aprecieze în ce m sur instruirea a avut

efectul scontat. Evalu rile instruirilor sunt în general de patru feluri: - evaluarea reac iei cursan ilor la tematica i con inutul instructajului - estimarea cuno tin elor asimilate i/sau a noilor performan e ale cursan ilor - estimarea schimb rilor de comportament la locul de munc - evaluarea unor rezultate tangibile ob inute în raport cu obiectivele i elurile organizatorilor

Cea mai complet evaluare a instruirii presupune cumularea celor patru modalit i men ionate.

Cea mai pu in eficient metod de evaluare este s se ia în cosiderare numai reac ia cursan ilor la tematica instructajului, deoarece aceasta poate s nu coincid cu aplicarea la locul munc a informa iilor primite i deci cu eficacitatea real a instructajului. Aceasta nu trebuie s constituie unicul criteriu pentru aprecierea eficien ei.

7. Revizuirea instruirii Evaluarea unei instruirii arat rareori c un program de instruire a avut succes deplin

sau a fost un e ec total, datorit utiliz rii unui num r mare de criterii pentru m surarea rezultatelor. De obicei, datele indic o mai bun în elegere, re inere sau aplicare a unor p r i din curs, comparativ cu altele. Diferen ele sau lipsurile în cuno tin ele sau competen ele care ar fi trebuit s fie însu ite în timpul instruirii, arat necesitatea unei prelungiri a timpului de instruire, a folosirii unor tehnici alternative sau a unor instructori mai eficien i.

OMS furnizeaz o gam variat de materiale pentru instruirea în domeniul siguran ei microbiologice.

1

22. Lista de examinare privind siguran a

Prezenta list -chestionar de examinare este destinat s serveasc la evaluarea preocup rilor unui laborator biomedical dat în domeniul biosiguran ei i al biosecurit ii. Înc perile în care este instalat laboratorul 1. S-au respectat criteriile de calificare i certificare atunci când s-a construit, respectiv când s-a reevaluat localul ? 2. Localul corespunde cerin elor na ionale i locale pentru construc ii, inclusiv cele referitoare la precau iile în caz de dezastre naturale, acolo unde este cazul ? 3. C ile de acces sunt bine semnalate si accesibile ? 4. Localul este curat ? 5. Exista vicii de structur la nivelul pardoselii ? 6. Pardoseala si sc rile sunt netede, uniforme i nealunecoase ? 7. Spa iul de lucru permite realizarea activit ilor în condi ii de siguran ? 8. Spa iile de acces i coridoarele sunt adecvate pentru deplasarea persoanelor i a unor echipamente de mari dimensiuni ? 9. Mesele de lucru, mobilierul si instala iile sunt în stare bun ? 10.Suprafe ele de lucru sunt rezistente la solven i i substan e corozive ? 11. Exista câte o chiuvet pentru sp larea mâinilor în fiecare camer ? 12. Cl dirile sunt construite i între inute astfel încât s previn p trunderea i cuib rirea roz toarelor i insectelor ? 13. P r ile expuse ale conductelor de abur i ap fierbinte sunt izolate sau mascate pentru a asigura protec ia personalului ? 14. Exist un generator electric autonom pentru cazurile de întrerupere a curentului ? 15. Poate fi restric ionat accesul în laborator, acesta fiind permis numai persoanelor autorizate ? 16. A fost f cut o evaluare a riscului pentru a se asigura c echipamentul i facilit ile sunt adecvate pentru desf urarea activit ilor prev zute ? Facilit ile i condi iile de depozitare 1. Locurile de depozitare, rafturile, etc sunt astfel amenajate încât materialele depozitate s nu alunece sau s cad ? 2. Se p streaz cur enia, se evit acumularea de gunoaie, de materiale i obiecte de prisos ce pot reprezenta pericol de accidentare, incendiu sau explozie ? 3. Congelatoarele i spa iile de depozitare se pot încuia ? Instalatii sanitare si dependinte pentru personal. 1. Înc perile i dot rile sunt men inute curate, în ordine i corespunz toare din punct de vedere sanitar ? 2. Exist ap potabil ? 3. WC urile i du urile sunt adecvate, curate, în bun stare ? Exist WC-uri i du uri separate pentru b rba i i femei ? 4. Exista ap rece, cald , s pun i prosoape ? 5. Sunt vestiare pentru b rba i i femei ? 6. Exist spa ii (de ex.dulapuri) individuale pentru hainele de strad ?

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

111

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

5. Adaptarea modalit ilor de instruire Modalit ile de instruire: curs, proiec ii, materiale scrise, etc. nu trebuie s vin în

conflict, s genereze reac ii negative sau s nu fie adaptate temei abordate. De exemplu, dac scopul activit ii de instruire este acela de a dezvolta capacitatea de rezolvare a problemelor survenite, atunci ar trebui s fie stimulat mai mult gândirea/judecata/reac ia prompt în cuno tin de cauz , decât memorizarea mecanic . Instruirea ar trebui s stimuleze un comportament practic i/sau un feedback corespunz tor (pozitiv/precis/credibil). În plus, programele de instruire care furnizeaz informa ii pentru practic , în condi ii similare celor de la locul de munc , vor stimula transferul deprinderilor i cuno tin elor dobândite la actualul loc de munc .

6. Evaluarea instruirii Aceasta furnizeaz informa ii care ajut s se aprecieze în ce m sur instruirea a avut

efectul scontat. Evalu rile instruirilor sunt în general de patru feluri: - evaluarea reac iei cursan ilor la tematica i con inutul instructajului - estimarea cuno tin elor asimilate i/sau a noilor performan e ale cursan ilor - estimarea schimb rilor de comportament la locul de munc - evaluarea unor rezultate tangibile ob inute în raport cu obiectivele i elurile organizatorilor

Cea mai complet evaluare a instruirii presupune cumularea celor patru modalit i men ionate.

Cea mai pu in eficient metod de evaluare este s se ia în cosiderare numai reac ia cursan ilor la tematica instructajului, deoarece aceasta poate s nu coincid cu aplicarea la locul munc a informa iilor primite i deci cu eficacitatea real a instructajului. Aceasta nu trebuie s constituie unicul criteriu pentru aprecierea eficien ei.

7. Revizuirea instruirii Evaluarea unei instruirii arat rareori c un program de instruire a avut succes deplin

sau a fost un e ec total, datorit utiliz rii unui num r mare de criterii pentru m surarea rezultatelor. De obicei, datele indic o mai bun în elegere, re inere sau aplicare a unor p r i din curs, comparativ cu altele. Diferen ele sau lipsurile în cuno tin ele sau competen ele care ar fi trebuit s fie însu ite în timpul instruirii, arat necesitatea unei prelungiri a timpului de instruire, a folosirii unor tehnici alternative sau a unor instructori mai eficien i.

OMS furnizeaz o gam variat de materiale pentru instruirea în domeniul siguran ei microbiologice.

1

22. Lista de examinare privind siguran a

Prezenta list -chestionar de examinare este destinat s serveasc la evaluarea preocup rilor unui laborator biomedical dat în domeniul biosiguran ei i al biosecurit ii. Înc perile în care este instalat laboratorul 1. S-au respectat criteriile de calificare i certificare atunci când s-a construit, respectiv când s-a reevaluat localul ? 2. Localul corespunde cerin elor na ionale i locale pentru construc ii, inclusiv cele referitoare la precau iile în caz de dezastre naturale, acolo unde este cazul ? 3. C ile de acces sunt bine semnalate si accesibile ? 4. Localul este curat ? 5. Exista vicii de structur la nivelul pardoselii ? 6. Pardoseala si sc rile sunt netede, uniforme i nealunecoase ? 7. Spa iul de lucru permite realizarea activit ilor în condi ii de siguran ? 8. Spa iile de acces i coridoarele sunt adecvate pentru deplasarea persoanelor i a unor echipamente de mari dimensiuni ? 9. Mesele de lucru, mobilierul si instala iile sunt în stare bun ? 10.Suprafe ele de lucru sunt rezistente la solven i i substan e corozive ? 11. Exista câte o chiuvet pentru sp larea mâinilor în fiecare camer ? 12. Cl dirile sunt construite i între inute astfel încât s previn p trunderea i cuib rirea roz toarelor i insectelor ? 13. P r ile expuse ale conductelor de abur i ap fierbinte sunt izolate sau mascate pentru a asigura protec ia personalului ? 14. Exist un generator electric autonom pentru cazurile de întrerupere a curentului ? 15. Poate fi restric ionat accesul în laborator, acesta fiind permis numai persoanelor autorizate ? 16. A fost f cut o evaluare a riscului pentru a se asigura c echipamentul i facilit ile sunt adecvate pentru desf urarea activit ilor prev zute ? Facilit ile i condi iile de depozitare 1. Locurile de depozitare, rafturile, etc sunt astfel amenajate încât materialele depozitate s nu alunece sau s cad ? 2. Se p streaz cur enia, se evit acumularea de gunoaie, de materiale i obiecte de prisos ce pot reprezenta pericol de accidentare, incendiu sau explozie ? 3. Congelatoarele i spa iile de depozitare se pot încuia ? Instalatii sanitare si dependinte pentru personal. 1. Înc perile i dot rile sunt men inute curate, în ordine i corespunz toare din punct de vedere sanitar ? 2. Exist ap potabil ? 3. WC urile i du urile sunt adecvate, curate, în bun stare ? Exist WC-uri i du uri separate pentru b rba i i femei ? 4. Exista ap rece, cald , s pun i prosoape ? 5. Sunt vestiare pentru b rba i i femei ? 6. Exist spa ii (de ex.dulapuri) individuale pentru hainele de strad ?

112

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

7. Exista o camer în care se poate mânca, bea cafea etc ? 8. Nivelul zgomotului este acceptabil ? 9. Depozitarea i evacuarea gunoiului menajer se face în mod corespunz tor ? Înc lzire i ventila ie 1. Temperatura la locul de munc este în limitele confortului termic ? 2 .Ferestrele sunt protejate de soare prin jaluzele ? 3. Este asigurat o ventila ie adecvat (ex: minimum 6 schimburi ale aerului /or ), mai ales în camerele cu sistem mecanic de ventila ie ? 4. Sistemul de ventilatie este prev zut cu filtre HEPA ? 5. Ventila ia mecanic perturb fluxul de aer laminar în interiorul sau în jurul hotelor de securitate biologic sau al hotelor de protec ie chimic ? Iluminare 1. Iluminarea este adecvat (ex. 300 – 400 lx.) ? 2. Exist iluminare local la nivelul meselor de lucru ? 3. Este asigurat o iluminare uniform , f r locuri întunecoase sau slab luminate în înc peri sau pe coridoare ? 4. L mpile fluorescente sunt dispuse paralel cu mesele de lucru ? 5. Lumina l mpilor fluorescente este corespunz toare cromatic (compensat ) ? Servicii 1. Este fiecare înc pere a laboratorului prev zut cu suficiente chiuvete, ap , prize de electricitate i guri de gaz pentru a permite desf urarea activit ii în condi ii de securitate ? 2. Exist programe adecvate de între inere curent i inspec ie periodic pentru siguran e, prize, instala ii de iluminat, cabluri, conducte, etc. ? 3. Defec iunile sunt remediate în timp optim ? 4. Exist un serviciu tehnic propriu de repara ii i între inere, cu personal calificat, care s aib cuno tinte referitoare la activitatea specific de laborator ? 5. Accesul personalului de între inere în diferite zone ale laboratorului este controlat i consemnat ? 6. Dac nu exist un serviciu tehnic i de între inere propriu, au fost contactate firme de repara ii i între inere care s se fi familiarizat cu echipamentele i activitatea din laborator ? 7. Exist o unitate pentru între inerea cur eniei ? 8. Accesul personalului pentru cur enie în diferite zone ale laboratorului este controlat i consemnat ? 9. Sunt asigurate serviciile IT în condi ii de securizare ? M suri de biosecuritate 1. A fost f cut o evaluare calitativ a riscurilor pentru care este necesar un sistem de alarm ? 2. S-a f cut o evaluare a riscurilor i au fost stabilite planuri de interven ie conform priorit ilor ? 3. Intreaga cl dire r mâne încuiat în afara programului de lucru ? 4. U ile i ferestrele sunt asigurate împotriva spargerilor ? 5. Accesul în înc perile în care se afl materiale periculoase sau aparatur scump este controlat i consemnat ? 6. În afara programului aceste înc peri sunt încuiate ?

22. LISTA DE EXAMINARE PRIVIND SIGURAN A

3

Prevenirea i combaterea incendiilor 1. Exist un sistem de alarm în caz de incendiu ? 2. Ie irile de incendiu sunt accesibile ? 3. Sistemul de detectare a incendiilor exist , func ioneaz i este testat periodic ? 4. Exist monitorizare din partea echipelor de pompieri ? 5. Ie irile sunt semnalizate luminos în mod adecvat ? 6. Drumul c tre ie ire este marcat atunci când nu este evident ? 7. Toate ie irile sunt, accesibile i descuiate în timpul programului ? 8. Exist ie iri ascunse de elemente de decor, mobil sau aparatur ? 9. Accesul c tre ie iri este asigurat în a a fel încât s nu fie necesar traversarea unor zone periculoase ? 10. Toate ie irile conduc spre spa ii deschise ? 11. Coridoarele, spa iile de trecere i holurile sunt libere i f r obiecte care s împiedice deplasarea personalului i folosirea mijloacelor destinate stingerii incendiilor ? 12. Echipamentul pentru stingerea incendiilor este u or de identificat printr-un cod de culori adecvat ? 13. Sting toarele de incendiu portabile sunt înc rcate cu regularitate, func ioneaz i se afl în permanen în locurile special desemnate ? 14. Înc perile cu risc poten ial de incendiu sunt echipate cu sting toare i/sau echipamente contra incendiilor ? 15. În cazul în care într-o înc pere se folosesc lichide i gaze inflamabile, ventilatia mecanic este suficient pentru a elimina vaporii inainte de atingerea unei concentra ii periculoase ? 16. Personalul este instruit pentru a interveni în caz de incendiu ? Stocarea lichidelor inflamabile 1. Depozitul de lichide inflamabile este separat de cl direa principal ? 2. Depozitul de substan e inflamabile este clar semnalizat ca zon cu risc de incendiu ? 3. Are un sistem de ventila ie propriu, care s fie separat de cl direa principal ? 4. Comutatoarele electrice sunt protejate sau plasate în afara depozitului ? 5. Instala ia de iluminat este asigurat împotriva aprinderii eventualilor vapori prin scânteie ? 6. Lichidele inflamabile sunt p strate în containere adecvate, ventilate, construite din materiale neinflamabile ? 7. Con inutul containerelor este corect men ionat pe etichet ? 8. Sting toarele, p turile ignifuge i alte echipamente contra incendiilor exist i sunt plasate în afara, dar în imediata apropiere a depozitului ? 9. Inscrip iile care interzic fumatul se afl la vedere în afara i în interiorul depozitului de lichide inflamabile ? 10. În laborator sunt stocate numai cantit i minime de substan e inflamabile ? 11. Sunt acestea inute în spa ii special amenajate, destinate substan elor inflamabile ? 12. Aceste spa ii poart inscrip iile « Lichide inflamabile-Pericol de incendiu » ? 13. Personalul este instruit pentru manipularea i folosirea corect a lichidelor inflamabile ? Gazele comprimate i lichefiate 1.Containerele pentru gaz sunt corect etichetate i marcate cu coduri de culoare adecvate ? 2. Cilindrii cu gaz comprimat i valvele acestora pentru presiune înalta i reductorii de presiune sunt inspecta i periodic ? 3.Valvele de reduc ie sunt între inute corespunz tor ? 4. Indicatorul de presiune este conectat când cilindrul se afl în func iune ? 5. Capacul de protec ie este pus în timpul transportului sau când cilindrul nu func ioneaz ?

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

113

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

2

7. Exista o camer în care se poate mânca, bea cafea etc ? 8. Nivelul zgomotului este acceptabil ? 9. Depozitarea i evacuarea gunoiului menajer se face în mod corespunz tor ? Înc lzire i ventila ie 1. Temperatura la locul de munc este în limitele confortului termic ? 2 .Ferestrele sunt protejate de soare prin jaluzele ? 3. Este asigurat o ventila ie adecvat (ex: minimum 6 schimburi ale aerului /or ), mai ales în camerele cu sistem mecanic de ventila ie ? 4. Sistemul de ventilatie este prev zut cu filtre HEPA ? 5. Ventila ia mecanic perturb fluxul de aer laminar în interiorul sau în jurul hotelor de securitate biologic sau al hotelor de protec ie chimic ? Iluminare 1. Iluminarea este adecvat (ex. 300 – 400 lx.) ? 2. Exist iluminare local la nivelul meselor de lucru ? 3. Este asigurat o iluminare uniform , f r locuri întunecoase sau slab luminate în înc peri sau pe coridoare ? 4. L mpile fluorescente sunt dispuse paralel cu mesele de lucru ? 5. Lumina l mpilor fluorescente este corespunz toare cromatic (compensat ) ? Servicii 1. Este fiecare înc pere a laboratorului prev zut cu suficiente chiuvete, ap , prize de electricitate i guri de gaz pentru a permite desf urarea activit ii în condi ii de securitate ? 2. Exist programe adecvate de între inere curent i inspec ie periodic pentru siguran e, prize, instala ii de iluminat, cabluri, conducte, etc. ? 3. Defec iunile sunt remediate în timp optim ? 4. Exist un serviciu tehnic propriu de repara ii i între inere, cu personal calificat, care s aib cuno tinte referitoare la activitatea specific de laborator ? 5. Accesul personalului de între inere în diferite zone ale laboratorului este controlat i consemnat ? 6. Dac nu exist un serviciu tehnic i de între inere propriu, au fost contactate firme de repara ii i între inere care s se fi familiarizat cu echipamentele i activitatea din laborator ? 7. Exist o unitate pentru între inerea cur eniei ? 8. Accesul personalului pentru cur enie în diferite zone ale laboratorului este controlat i consemnat ? 9. Sunt asigurate serviciile IT în condi ii de securizare ? M suri de biosecuritate 1. A fost f cut o evaluare calitativ a riscurilor pentru care este necesar un sistem de alarm ? 2. S-a f cut o evaluare a riscurilor i au fost stabilite planuri de interven ie conform priorit ilor ? 3. Intreaga cl dire r mâne încuiat în afara programului de lucru ? 4. U ile i ferestrele sunt asigurate împotriva spargerilor ? 5. Accesul în înc perile în care se afl materiale periculoase sau aparatur scump este controlat i consemnat ? 6. În afara programului aceste înc peri sunt încuiate ?

22. LISTA DE EXAMINARE PRIVIND SIGURAN A

3

Prevenirea i combaterea incendiilor 1. Exist un sistem de alarm în caz de incendiu ? 2. Ie irile de incendiu sunt accesibile ? 3. Sistemul de detectare a incendiilor exist , func ioneaz i este testat periodic ? 4. Exist monitorizare din partea echipelor de pompieri ? 5. Ie irile sunt semnalizate luminos în mod adecvat ? 6. Drumul c tre ie ire este marcat atunci când nu este evident ? 7. Toate ie irile sunt, accesibile i descuiate în timpul programului ? 8. Exist ie iri ascunse de elemente de decor, mobil sau aparatur ? 9. Accesul c tre ie iri este asigurat în a a fel încât s nu fie necesar traversarea unor zone periculoase ? 10. Toate ie irile conduc spre spa ii deschise ? 11. Coridoarele, spa iile de trecere i holurile sunt libere i f r obiecte care s împiedice deplasarea personalului i folosirea mijloacelor destinate stingerii incendiilor ? 12. Echipamentul pentru stingerea incendiilor este u or de identificat printr-un cod de culori adecvat ? 13. Sting toarele de incendiu portabile sunt înc rcate cu regularitate, func ioneaz i se afl în permanen în locurile special desemnate ? 14. Înc perile cu risc poten ial de incendiu sunt echipate cu sting toare i/sau echipamente contra incendiilor ? 15. În cazul în care într-o înc pere se folosesc lichide i gaze inflamabile, ventilatia mecanic este suficient pentru a elimina vaporii inainte de atingerea unei concentra ii periculoase ? 16. Personalul este instruit pentru a interveni în caz de incendiu ? Stocarea lichidelor inflamabile 1. Depozitul de lichide inflamabile este separat de cl direa principal ? 2. Depozitul de substan e inflamabile este clar semnalizat ca zon cu risc de incendiu ? 3. Are un sistem de ventila ie propriu, care s fie separat de cl direa principal ? 4. Comutatoarele electrice sunt protejate sau plasate în afara depozitului ? 5. Instala ia de iluminat este asigurat împotriva aprinderii eventualilor vapori prin scânteie ? 6. Lichidele inflamabile sunt p strate în containere adecvate, ventilate, construite din materiale neinflamabile ? 7. Con inutul containerelor este corect men ionat pe etichet ? 8. Sting toarele, p turile ignifuge i alte echipamente contra incendiilor exist i sunt plasate în afara, dar în imediata apropiere a depozitului ? 9. Inscrip iile care interzic fumatul se afl la vedere în afara i în interiorul depozitului de lichide inflamabile ? 10. În laborator sunt stocate numai cantit i minime de substan e inflamabile ? 11. Sunt acestea inute în spa ii special amenajate, destinate substan elor inflamabile ? 12. Aceste spa ii poart inscrip iile « Lichide inflamabile-Pericol de incendiu » ? 13. Personalul este instruit pentru manipularea i folosirea corect a lichidelor inflamabile ? Gazele comprimate i lichefiate 1.Containerele pentru gaz sunt corect etichetate i marcate cu coduri de culoare adecvate ? 2. Cilindrii cu gaz comprimat i valvele acestora pentru presiune înalta i reductorii de presiune sunt inspecta i periodic ? 3.Valvele de reduc ie sunt între inute corespunz tor ? 4. Indicatorul de presiune este conectat când cilindrul se afl în func iune ? 5. Capacul de protec ie este pus în timpul transportului sau când cilindrul nu func ioneaz ?

22. lista de examinare privind siguranţa

114

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

4

6. Cilindrii cu gaz comprimat sunt depozita i corespunz tor, astfel încât s nu cad în cazul unor dezastre naturale ? 7.Cilindrii (buteliile) cu gaz lichefiat i rezervoarele de produse petroliere lichide sunt ferite de sursele de c ldur ? 8. Personalul este corect instruit pentru a folosi i transporta corect gazele comprimate i lichefiate ? Pericole de natur electric 1. Toate instala iile electrice noi, înlocuirile, modific rile i repara iile sunt f cute în conformitate cu normele na ionale de siguran ? 2. Instala ia electric are împ mântare ? 3. Sunt protejate toate circuitele din laborator cu siguran e, siguran e de împ mântare i dispozitive de deconectare de la re ea ? 4. Dispozitivele electrice existente sunt avizate pentru a fi folosite în laborator ? 5. Cordoanele electrice ale aparatelor au lungime adecvat (sunt contraindicate cablurile prea lungi), sunt în bun stare i lipsite de uzuri, cr p turi i t ieturi ? 6. Este fiecare priz destinat unui singur aparat ? (nu se recomand folosirea de prize multiple) Echipamentul de protec ie pentru personal 1. Exist echipament de protec ie specific pentru întreg personalul, ex. m nu i, halate, or uri, salopete ? 2. Exist echipament special pentru lucrul cu substan e chimice, radioactive i cancerigene (sor uri de cauciuc, m nu i pentru chimicale); exist m nu i rezistente la c ldur pentru desc rcarea autoclavelor i pupinelelor ? 3. Exist ochelari de protec ie, m ti, scuturi (vizoare) tranparente pentru fa ? 4. Exist dispozitive pentru sp larea ochilor ? 5. Exista du uri pentru situa ii de urgen ? 6. Protec ia împotriva radia iilor se realizeaz conform standardelor na ionale i interna ionale, inclusiv existen a dozimetrelor ? 7. Exist m ti de gaze cur ate, dezinfectate i controlate cu regularitate; sunt ele p strate la îndemân i în condi ii igienice ? 8. Exist filtre corespunz toare tipurilor de m ti (ex: filtre HEPA pentru microorganisme, filtre adecvate pentru gaze sau particule ? 9. M tile de gaze individuale au fost testate pentru etan eitate pe fa a persoanelor respective ? Protec ia i starea de s n tate a personalului 1. Exist un serviciu de medicin profesional pentru personal ? 2. Trusele de prim ajutor sunt plasate în locuri accesibile ? 3. Exist personal calificat pentru a acorda primul ajutor ? 4. Ace tia sunt instrui i pentru a face fa situa iilor de urgen specifice laboratorului (contact cu substan e corozive, ingestie accidental de substan e toxice sau infectante) ? 5. Personalul auxiliar (de ex. personalul care face cur enia i cel administrativ) a fost instruit asupra riscurilor poten iale pe care le prezint laboratorul i materialele pe care le manipuleaz ? 6. Sunt afi ate anun uri vizibile cuprinzând numele persoanelor care pot acorda primul ajutor i telefoanele serviciilor de urgen ? 7. Femeile de vârst fertil sunt informate despre riscurile i conscin ele posibile pe care le implic lucrul cu substan e carcinogene, mutagene, teratogene i cu bacterii ?

22. LISTA DE EXAMINARE PRIVIND SIGURAN A

5

8. . Femeile de vârst fertil care b nuiesc sau sunt sigure c sunt îns rcinate tiu c trebuie s - i informeze efii în scopul eventualei schimb ri a locului de munc pe perioada sarcinii ? 9. Exist un program de imuniz ri adaptat specificului laboratorului ? 10. Se efectueaz teste cutanate i radiologice pentru cei care lucreaz în condi ii de risc TBC sau alte teste specifice pentru alte infec ii ? 11. Exist o eviden a bolilor profesionale i a accidentelor de munc ? 12. Exist semnale, sigle i afi e de avertizare pentru prevenirea i reducerea riscului de accidente ? 13. Personalul este instruit pentru respectarea precau iilor de biosiguran ? 14. Personalul este încurajat s raporteze expunerile poten iale ? Echipamentul de laborator 1. Întregul echipament a fost certificat ca sigur pentru folosire autorizat sub raportul folosirii în condi ii de securitate ? 2. Exist proceduri scrise pentru decontaminarea echipamentului înainte de a fi supus opera iunilor de între inere ? 3. Hotele de siguran biologic i hotele de protec ie chimic sunt între inute i verificate periodic ? 4. Autoclavele i alte aparate care func ioneaz sub presiune sunt verificate periodic ? 5. Rotoarele i port-cuvele centrifugilor sunt verificate periodic ? 6. Filtrele HEPA sunt înlocuite periodic ? 7. Se folosesc pipete în locul acelor de sering ? 8. Sticl ria ciobit sau cr pat este întotdeauna aruncat i nu refolosit ? 9. Exist containere speciale pentru sticl ria spart ? 10. Se foloseste de preferin material plastic în locul sticl riei ori de câte ori este posibil ? 11. Se folosesc containere speciale pentru obiecte în ep toare/ t ietoare folosite ? Materiale infec ioase 1. Primirea probelor se face în condi ii de securitate ? 2. Se p streaz înregistr ri ale probelor recep ionate ? 3. Probele sunt despachetate în hota de siguran biologic cu grija i aten ia cuvenite pentru a evita spargerea i scurgerea/stropirea ? 4. Se folosesc m nu i i alte echipamente de protec ie pentru despachetarea probelor ? 5.Personalul este instruit în ceea ce prive te transportul produselor infec ioase conform legisla iei na ionale i/sau interna ionale ? 6. Este men inut ordinea i cur enia pe mesele de lucru ? 7. Îndep rtarea materialelor infecte se face cel pu in o dat pe zi, iar tratarea i evacuarea lor se face f r riscuri pentru personal i pentru mediul înconjur tor ? 8. Au fost instrui i to i membrii laboratorului asupra procedurilor de urmat în cazul în care se produce spargerea i împr tierea de culturi microbiene i materiale infec ioase ? 9. Eficacitatea steriliz rii este controlat prin utilizarea de indicatori fizici, chimici i biologici ? 10. Exist o procedur scris pentru decontaminarea cu regularitate a centrifugilor ? 11. Cupele sau supor ii pentru cupe ai centrifugilor sunt prev zu i cu capace etan e ? 12. Se folosesc curent i corect dezinfectan ii indica i ? 13. Personalul care lucreaz în laboratoare cu nivel de biosecuritate 3 i 4 este preg tit în mod corespunz tor prin instructaje speciale ? Chimicale i substan e radioactive 1. Chimicalele incompatibile între ele sunt stocate i manipulate separat ?

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

115

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

4

6. Cilindrii cu gaz comprimat sunt depozita i corespunz tor, astfel încât s nu cad în cazul unor dezastre naturale ? 7.Cilindrii (buteliile) cu gaz lichefiat i rezervoarele de produse petroliere lichide sunt ferite de sursele de c ldur ? 8. Personalul este corect instruit pentru a folosi i transporta corect gazele comprimate i lichefiate ? Pericole de natur electric 1. Toate instala iile electrice noi, înlocuirile, modific rile i repara iile sunt f cute în conformitate cu normele na ionale de siguran ? 2. Instala ia electric are împ mântare ? 3. Sunt protejate toate circuitele din laborator cu siguran e, siguran e de împ mântare i dispozitive de deconectare de la re ea ? 4. Dispozitivele electrice existente sunt avizate pentru a fi folosite în laborator ? 5. Cordoanele electrice ale aparatelor au lungime adecvat (sunt contraindicate cablurile prea lungi), sunt în bun stare i lipsite de uzuri, cr p turi i t ieturi ? 6. Este fiecare priz destinat unui singur aparat ? (nu se recomand folosirea de prize multiple) Echipamentul de protec ie pentru personal 1. Exist echipament de protec ie specific pentru întreg personalul, ex. m nu i, halate, or uri, salopete ? 2. Exist echipament special pentru lucrul cu substan e chimice, radioactive i cancerigene (sor uri de cauciuc, m nu i pentru chimicale); exist m nu i rezistente la c ldur pentru desc rcarea autoclavelor i pupinelelor ? 3. Exist ochelari de protec ie, m ti, scuturi (vizoare) tranparente pentru fa ? 4. Exist dispozitive pentru sp larea ochilor ? 5. Exista du uri pentru situa ii de urgen ? 6. Protec ia împotriva radia iilor se realizeaz conform standardelor na ionale i interna ionale, inclusiv existen a dozimetrelor ? 7. Exist m ti de gaze cur ate, dezinfectate i controlate cu regularitate; sunt ele p strate la îndemân i în condi ii igienice ? 8. Exist filtre corespunz toare tipurilor de m ti (ex: filtre HEPA pentru microorganisme, filtre adecvate pentru gaze sau particule ? 9. M tile de gaze individuale au fost testate pentru etan eitate pe fa a persoanelor respective ? Protec ia i starea de s n tate a personalului 1. Exist un serviciu de medicin profesional pentru personal ? 2. Trusele de prim ajutor sunt plasate în locuri accesibile ? 3. Exist personal calificat pentru a acorda primul ajutor ? 4. Ace tia sunt instrui i pentru a face fa situa iilor de urgen specifice laboratorului (contact cu substan e corozive, ingestie accidental de substan e toxice sau infectante) ? 5. Personalul auxiliar (de ex. personalul care face cur enia i cel administrativ) a fost instruit asupra riscurilor poten iale pe care le prezint laboratorul i materialele pe care le manipuleaz ? 6. Sunt afi ate anun uri vizibile cuprinzând numele persoanelor care pot acorda primul ajutor i telefoanele serviciilor de urgen ? 7. Femeile de vârst fertil sunt informate despre riscurile i conscin ele posibile pe care le implic lucrul cu substan e carcinogene, mutagene, teratogene i cu bacterii ?

22. LISTA DE EXAMINARE PRIVIND SIGURAN A

5

8. . Femeile de vârst fertil care b nuiesc sau sunt sigure c sunt îns rcinate tiu c trebuie s - i informeze efii în scopul eventualei schimb ri a locului de munc pe perioada sarcinii ? 9. Exist un program de imuniz ri adaptat specificului laboratorului ? 10. Se efectueaz teste cutanate i radiologice pentru cei care lucreaz în condi ii de risc TBC sau alte teste specifice pentru alte infec ii ? 11. Exist o eviden a bolilor profesionale i a accidentelor de munc ? 12. Exist semnale, sigle i afi e de avertizare pentru prevenirea i reducerea riscului de accidente ? 13. Personalul este instruit pentru respectarea precau iilor de biosiguran ? 14. Personalul este încurajat s raporteze expunerile poten iale ? Echipamentul de laborator 1. Întregul echipament a fost certificat ca sigur pentru folosire autorizat sub raportul folosirii în condi ii de securitate ? 2. Exist proceduri scrise pentru decontaminarea echipamentului înainte de a fi supus opera iunilor de între inere ? 3. Hotele de siguran biologic i hotele de protec ie chimic sunt între inute i verificate periodic ? 4. Autoclavele i alte aparate care func ioneaz sub presiune sunt verificate periodic ? 5. Rotoarele i port-cuvele centrifugilor sunt verificate periodic ? 6. Filtrele HEPA sunt înlocuite periodic ? 7. Se folosesc pipete în locul acelor de sering ? 8. Sticl ria ciobit sau cr pat este întotdeauna aruncat i nu refolosit ? 9. Exist containere speciale pentru sticl ria spart ? 10. Se foloseste de preferin material plastic în locul sticl riei ori de câte ori este posibil ? 11. Se folosesc containere speciale pentru obiecte în ep toare/ t ietoare folosite ? Materiale infec ioase 1. Primirea probelor se face în condi ii de securitate ? 2. Se p streaz înregistr ri ale probelor recep ionate ? 3. Probele sunt despachetate în hota de siguran biologic cu grija i aten ia cuvenite pentru a evita spargerea i scurgerea/stropirea ? 4. Se folosesc m nu i i alte echipamente de protec ie pentru despachetarea probelor ? 5.Personalul este instruit în ceea ce prive te transportul produselor infec ioase conform legisla iei na ionale i/sau interna ionale ? 6. Este men inut ordinea i cur enia pe mesele de lucru ? 7. Îndep rtarea materialelor infecte se face cel pu in o dat pe zi, iar tratarea i evacuarea lor se face f r riscuri pentru personal i pentru mediul înconjur tor ? 8. Au fost instrui i to i membrii laboratorului asupra procedurilor de urmat în cazul în care se produce spargerea i împr tierea de culturi microbiene i materiale infec ioase ? 9. Eficacitatea steriliz rii este controlat prin utilizarea de indicatori fizici, chimici i biologici ? 10. Exist o procedur scris pentru decontaminarea cu regularitate a centrifugilor ? 11. Cupele sau supor ii pentru cupe ai centrifugilor sunt prev zu i cu capace etan e ? 12. Se folosesc curent i corect dezinfectan ii indica i ? 13. Personalul care lucreaz în laboratoare cu nivel de biosecuritate 3 i 4 este preg tit în mod corespunz tor prin instructaje speciale ? Chimicale i substan e radioactive 1. Chimicalele incompatibile între ele sunt stocate i manipulate separat ?

22. lista de examinare privind siguranţa

116

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN N LABORATOARE

6

2. Sunt toate chimicalele etichetate corect cu men ionarea denumirii corecte i avertizare asupra pericolelor legate de manipulare ? 3. Sunt expuse la vedere afi e de avertizare cu privire la riscul de accidentare legat de manipularea unor chimicale ? 4. Exista truse pentru cur area/neutralizarea chimicalelor v rsate ? 5. Personalul este instruit cu privire la m surile ce trebuie luate în cazul scurgerilor sau v rs rii de chimicale periculoase ? 6. Substan ele inflamabile sunt depozitate corect i în siguran în cantit i minime în locuri securizate ? 7. Exist c rucioare/suporturi pentru transportul sticlelor ? 8. Exist un responsabil cu protec ia împotriva radia iilor, sau un manual de referin la îndemâna personalului, spre consultare ? 9. Personalul este instruit corespunz tor pentru lucrul cu substan e radioactive ? 10. Exist eviden e i înregistr ri corecte ale stocurilor i consumurilor de substan e radioactive folosite ? 11. Exist ecrane de protec ie împotriva radia iilor ? 12. Este monitorizat gradul de iradiere al personalului ?

117

Anexa 1 Primul-ajutor

Primul ajutor în caz de expunere accidental la material real / poten ial infec ios const în aplicarea imediat dup eveniment, de c tre o persoan avizat , a tratamentului medical adecvat chiar la locul producerii accidentului.

Primul ajutor se acord respectând metoda aprobat pentru o anumit expunere, urmând ca îngrijirile s fie continuate de c tre un medic de specialitate pentru tratarea consecin elor accidentului.

Echipamentul minim necesar pentru acordarea primului ajutor const în: 1. Trusa de prim-ajutor, 2. Îmbr c minte de protec ie i echipament de siguran pentru persoana care asigur

primul ajutor, 3. Echipament de irigare ocular .

1. Trusa de prim-ajutor Trusa de prim-ajutor va fi confec ionat din materiale care s asigure protec ia

con inutului împotriva prafului i a umidit ii. Trusa va fi p strat la loc vizibil, u or de recunoscut i de accesat. Prin conven ie interna ional , trusa de prim–ajutor este identificat printr-o etichet cu o cruce alb pe fond verde.

Trusa de prim-ajutor trebuie s con in : 1. Instruc iuni generale de utilizare i lista de inventar a acesteia 2. Comprese sterile de diferite dimensiuni în ambalaje individuale 3. Comprese sterile oculare cu bandaje de ata are 4. Comprese triunghiulare 5. Comprese sterile de acoperire a r nilor 6. Ace cu siguran 7. Fe e sterile simple 8. Ghid / manual de acordare a primului-ajutor de calitate, de exemplu, editat de Crucea

Ro ie Interna ional .

2. Echipamentul pentru protec ia celui care acord primul-ajutor 1. Piesa pentru respira ia „gur -la-gur ” 2. M nu i de cauciuc i alte mijloace de protec ie împotriva expunerii la sânge. 3. Trusa de cur enie/neutralizare a dispers rilor de sânge (vezi Capitolul 14).

3. Echipamentul de irigare ocular

Echipamentul de irigare ocular trebuie s fie la îndemân , iar personalul bine instruit pentru utilizarea sa corect .

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

117

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN N LABORATOARE

6

2. Sunt toate chimicalele etichetate corect cu men ionarea denumirii corecte i avertizare asupra pericolelor legate de manipulare ? 3. Sunt expuse la vedere afi e de avertizare cu privire la riscul de accidentare legat de manipularea unor chimicale ? 4. Exista truse pentru cur area/neutralizarea chimicalelor v rsate ? 5. Personalul este instruit cu privire la m surile ce trebuie luate în cazul scurgerilor sau v rs rii de chimicale periculoase ? 6. Substan ele inflamabile sunt depozitate corect i în siguran în cantit i minime în locuri securizate ? 7. Exist c rucioare/suporturi pentru transportul sticlelor ? 8. Exist un responsabil cu protec ia împotriva radia iilor, sau un manual de referin la îndemâna personalului, spre consultare ? 9. Personalul este instruit corespunz tor pentru lucrul cu substan e radioactive ? 10. Exist eviden e i înregistr ri corecte ale stocurilor i consumurilor de substan e radioactive folosite ? 11. Exist ecrane de protec ie împotriva radia iilor ? 12. Este monitorizat gradul de iradiere al personalului ?

117

Anexa 1 Primul-ajutor

Primul ajutor în caz de expunere accidental la material real / poten ial infec ios const în aplicarea imediat dup eveniment, de c tre o persoan avizat , a tratamentului medical adecvat chiar la locul producerii accidentului.

Primul ajutor se acord respectând metoda aprobat pentru o anumit expunere, urmând ca îngrijirile s fie continuate de c tre un medic de specialitate pentru tratarea consecin elor accidentului.

Echipamentul minim necesar pentru acordarea primului ajutor const în: 1. Trusa de prim-ajutor, 2. Îmbr c minte de protec ie i echipament de siguran pentru persoana care asigur

primul ajutor, 3. Echipament de irigare ocular .

1. Trusa de prim-ajutor Trusa de prim-ajutor va fi confec ionat din materiale care s asigure protec ia

con inutului împotriva prafului i a umidit ii. Trusa va fi p strat la loc vizibil, u or de recunoscut i de accesat. Prin conven ie interna ional , trusa de prim–ajutor este identificat printr-o etichet cu o cruce alb pe fond verde.

Trusa de prim-ajutor trebuie s con in : 1. Instruc iuni generale de utilizare i lista de inventar a acesteia 2. Comprese sterile de diferite dimensiuni în ambalaje individuale 3. Comprese sterile oculare cu bandaje de ata are 4. Comprese triunghiulare 5. Comprese sterile de acoperire a r nilor 6. Ace cu siguran 7. Fe e sterile simple 8. Ghid / manual de acordare a primului-ajutor de calitate, de exemplu, editat de Crucea

Ro ie Interna ional .

2. Echipamentul pentru protec ia celui care acord primul-ajutor 1. Piesa pentru respira ia „gur -la-gur ” 2. M nu i de cauciuc i alte mijloace de protec ie împotriva expunerii la sânge. 3. Trusa de cur enie/neutralizare a dispers rilor de sânge (vezi Capitolul 14).

3. Echipamentul de irigare ocular

Echipamentul de irigare ocular trebuie s fie la îndemân , iar personalul bine instruit pentru utilizarea sa corect .

118

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

118

Procedurile de prim ajutor dup expunerea accidental la material infec ios 1. În eparea, t ierea, zgârierea, abraziunea accidental

Consider ca fiind un risc de expunere semnificativ orice leziune cu corpuri ascu ite, t ioase, chiar dac nu sunt urme de sânge vizibile la locul leziunii i tegumentul nu pare a fi fost lezat serios.

Spal imediat abundent zona afectat cu un jet de ap , apoi cu ap i s pun. Dezinfecteaz zona cu un antiseptic activ, eficient, proasp t preparat; aplic un

pansament steril dac este necesar. Raporteaz incidentul efului de laborator i medicului epidemiolog-infec ionist.

2. Contactul accidental cu material infec ios

Categoria include orice contact neprotejat al tegumentului prezentând solu ii de continuitate, a mucoasei bucale, nazale sau a globului ocular cu material poten ial infec ios.

Spal abundent imediat zona tegumentar cu jet de ap i s pun. Folose te doar ap pentru cavitatea bucal i, respectiv, ser fiziologic steril pentru globul ocular.

Raporteaz imediat incidentul efului de laborator i medicului epidemiolog / infec ionist.

3. Ac iuni imediate dup expunerea accidental

Indiferent de poten ialii agen i microbieni patogeni, con inu i de materialul infec ios implicat în expunerea accidental poten ial infectant , se impun câteva m suri imediate:

Se va preleva o prob de sînge de la accidentat pentru test ri de baz (afirmarea / infirmarea unei / unor infec ii preexistente accidentului cu etiologie: HBV +/- HDV, HCV, HIV, Treponema pallidum, etc.).

O contraprob de ser se va p stra în congelator pentru investiga ii suplimentare. Se va preleva (dac este posibil) o prob de sânge de la subiectul de la care provine

materialul biologic poten ial infectios (teste paralele cu accidentatul). Ra iunea pentru care se fac aceste prelev ri este de :

o a stabili caracterul profesional / neprofesional al unei / unor imboln viri ulterioare; o a se adopta o atitudine terapeutic imediat , ra ional i eficient fa de accidentat; o a stabili durata de urm rire/ supraveghere clinic i de laborator a accidentatului (în general, pe durata maxim de incuba ie a agentului/ agen ilor infec io i poten ial / real existen i în materialul infec ios implicat în accident.

În cursul investig rii unei izbucniri epidemice, trebuie stabilite proceduri adecvate, specifice de preven ie i tratament i de urm rire pe durata maxim de incubare

(pentru agentul etiologic incriminat) a personalului implicat în ac iune. În cursul unei izbucniri epidemice suspectate de a fi o febr hemoragic , personalul

implicat în investigarea focarului va fi monitorizat de dou ori pe zi, timp de trei s pt mâni pentru starea general i temperatur .

Dac un detaliu procedural este identificat drept cauza generatoare a accidentului, este necesar a se întreprinde o ac iune corectiv .

119

Anexa 2 Imunizarea personalului

Evaluarea riscurilor pe care le implic lucrul cu diferi i agen i microbieni trebuie s fac obiectul unor discu ii am nun ite cu speciali tii în domeniu.

Disponibilitatea i existen a autoriza iilor de punere pe pia local , avizarea de c tre Ministerul S n t ii i utilitatea unor vaccinuri i/sau medicamente (în special antibiotice) pentru cazurile de expunere accidental trebuie s fie evaluate i luate în considerare atunci când se inten ioneaz a se lucra cu anumi i agen i microbieni.

De asemenea, screening-ul serologic prealabil al personalului expus la un anumit risc infec ios (când este disponibil un vaccin specific) se impune înaintea unei vaccin ri, deoarece poate depista starea de imunitate dobândit (vaccin ri, infec ii anterioare) a unei p r i a personalului pentru care vaccinarea este inutil .

Dac un vaccin / anatoxin este avizat de Ministerul S n t ii i este disponibil, vaccinarea personalului va fi efectuat abia dupa evaluarea riscului unei posibile expuneri accidentale i dup evaluarea clinic a st rii de s n tate a personalului vizat. Va fi luat în considerare i existen a / accesibilitatea la servicii clinice de specialitate pentru managementul cazurilor posibile de expuneri accidentale la agen i microbieni.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

119

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

118

Procedurile de prim ajutor dup expunerea accidental la material infec ios 1. În eparea, t ierea, zgârierea, abraziunea accidental

Consider ca fiind un risc de expunere semnificativ orice leziune cu corpuri ascu ite, t ioase, chiar dac nu sunt urme de sânge vizibile la locul leziunii i tegumentul nu pare a fi fost lezat serios.

Spal imediat abundent zona afectat cu un jet de ap , apoi cu ap i s pun. Dezinfecteaz zona cu un antiseptic activ, eficient, proasp t preparat; aplic un

pansament steril dac este necesar. Raporteaz incidentul efului de laborator i medicului epidemiolog-infec ionist.

2. Contactul accidental cu material infec ios

Categoria include orice contact neprotejat al tegumentului prezentând solu ii de continuitate, a mucoasei bucale, nazale sau a globului ocular cu material poten ial infec ios.

Spal abundent imediat zona tegumentar cu jet de ap i s pun. Folose te doar ap pentru cavitatea bucal i, respectiv, ser fiziologic steril pentru globul ocular.

Raporteaz imediat incidentul efului de laborator i medicului epidemiolog / infec ionist.

3. Ac iuni imediate dup expunerea accidental

Indiferent de poten ialii agen i microbieni patogeni, con inu i de materialul infec ios implicat în expunerea accidental poten ial infectant , se impun câteva m suri imediate:

Se va preleva o prob de sînge de la accidentat pentru test ri de baz (afirmarea / infirmarea unei / unor infec ii preexistente accidentului cu etiologie: HBV +/- HDV, HCV, HIV, Treponema pallidum, etc.).

O contraprob de ser se va p stra în congelator pentru investiga ii suplimentare. Se va preleva (dac este posibil) o prob de sânge de la subiectul de la care provine

materialul biologic poten ial infectios (teste paralele cu accidentatul). Ra iunea pentru care se fac aceste prelev ri este de :

o a stabili caracterul profesional / neprofesional al unei / unor imboln viri ulterioare; o a se adopta o atitudine terapeutic imediat , ra ional i eficient fa de accidentat; o a stabili durata de urm rire/ supraveghere clinic i de laborator a accidentatului (în general, pe durata maxim de incuba ie a agentului/ agen ilor infec io i poten ial / real existen i în materialul infec ios implicat în accident.

În cursul investig rii unei izbucniri epidemice, trebuie stabilite proceduri adecvate, specifice de preven ie i tratament i de urm rire pe durata maxim de incubare

(pentru agentul etiologic incriminat) a personalului implicat în ac iune. În cursul unei izbucniri epidemice suspectate de a fi o febr hemoragic , personalul

implicat în investigarea focarului va fi monitorizat de dou ori pe zi, timp de trei s pt mâni pentru starea general i temperatur .

Dac un detaliu procedural este identificat drept cauza generatoare a accidentului, este necesar a se întreprinde o ac iune corectiv .

119

Anexa 2 Imunizarea personalului

Evaluarea riscurilor pe care le implic lucrul cu diferi i agen i microbieni trebuie s fac obiectul unor discu ii am nun ite cu speciali tii în domeniu.

Disponibilitatea i existen a autoriza iilor de punere pe pia local , avizarea de c tre Ministerul S n t ii i utilitatea unor vaccinuri i/sau medicamente (în special antibiotice) pentru cazurile de expunere accidental trebuie s fie evaluate i luate în considerare atunci când se inten ioneaz a se lucra cu anumi i agen i microbieni.

De asemenea, screening-ul serologic prealabil al personalului expus la un anumit risc infec ios (când este disponibil un vaccin specific) se impune înaintea unei vaccin ri, deoarece poate depista starea de imunitate dobândit (vaccin ri, infec ii anterioare) a unei p r i a personalului pentru care vaccinarea este inutil .

Dac un vaccin / anatoxin este avizat de Ministerul S n t ii i este disponibil, vaccinarea personalului va fi efectuat abia dupa evaluarea riscului unei posibile expuneri accidentale i dup evaluarea clinic a st rii de s n tate a personalului vizat. Va fi luat în considerare i existen a / accesibilitatea la servicii clinice de specialitate pentru managementul cazurilor posibile de expuneri accidentale la agen i microbieni.

121

Anexa 3 Centre colaboratoare ale OMS în domeniul biosiguran ei

Informa ii în privin a cursurilor de instruire i a materialelor informative de profil disponibile pot fi ob inute prin solicitare în scris de la oricare dintre urm toarele:

• Biosafety programme, Department of Communicable Disease Surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva 27, Switzerland

(http://www.who.int/csr/). • WHO Collaborating Centre for Biological Safety, Swedish Institute for Infectious

Disease Control, Nobels Väg 18, S-171 82 Solna, Sweden (http://www.smittskyddsinstitutet.se/English/english.htm). • WHO Collaborating Centre on Biosafety Technology and Consultative Services, Office

of Laboratory Security, Health Canada, 100 Colonnade Road, Loc.: 6201A, Ottawa, Ontario, Canada K1A 0K9 (http://www.hc-sc.gc.ca/pphb-dgspsp/ols-bsl).

• WHO Collaborating Centre for Applied Biosafety Programmes and Training, Office of

Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention, 1600 Clifton Road, Mailstop F05, Atlanta, GA 30333, USA (http://www.cdc.gov/).

• WHO Collaborating Centre for Applied Biosafety Programmes and Research, Division

of Occupational Health and Safety, Office of Research Services, National Institutes of Health, Department of Health and Human Services, 13/3K04 13 South Drive MSC 5760, Bethesda, MD 20892-5760, USA http://www.nih.gov/).

• WHO Collaborating Centre for Biosafety, Victorian Infectious Diseases Reference

Laboratory, 10 Wreckyn St, Nth Melbourne, Victoria 3051, Australia. Postal Address:Locked Bag 815, PO Carlton Sth, Victoria 3053, Australia (http://www.vidrl.org.au/).

121

121

Anexa 3 Centre colaboratoare ale OMS în domeniul biosiguran ei

Informa ii în privin a cursurilor de instruire i a materialelor informative de profil disponibile pot fi ob inute prin solicitare în scris de la oricare dintre urm toarele:

• Biosafety programme, Department of Communicable Disease Surveillance and Response, World Health Organization, 20 Avenue Appia, 1211 Geneva 27, Switzerland

(http://www.who.int/csr/). • WHO Collaborating Centre for Biological Safety, Swedish Institute for Infectious

Disease Control, Nobels Väg 18, S-171 82 Solna, Sweden (http://www.smittskyddsinstitutet.se/English/english.htm). • WHO Collaborating Centre on Biosafety Technology and Consultative Services, Office

of Laboratory Security, Health Canada, 100 Colonnade Road, Loc.: 6201A, Ottawa, Ontario, Canada K1A 0K9 (http://www.hc-sc.gc.ca/pphb-dgspsp/ols-bsl).

• WHO Collaborating Centre for Applied Biosafety Programmes and Training, Office of

Health and Safety, Centers for Disease Control and Prevention, 1600 Clifton Road, Mailstop F05, Atlanta, GA 30333, USA (http://www.cdc.gov/).

• WHO Collaborating Centre for Applied Biosafety Programmes and Research, Division

of Occupational Health and Safety, Office of Research Services, National Institutes of Health, Department of Health and Human Services, 13/3K04 13 South Drive MSC 5760, Bethesda, MD 20892-5760, USA http://www.nih.gov/).

• WHO Collaborating Centre for Biosafety, Victorian Infectious Diseases Reference

Laboratory, 10 Wreckyn St, Nth Melbourne, Victoria 3051, Australia. Postal Address:Locked Bag 815, PO Carlton Sth, Victoria 3053, Australia (http://www.vidrl.org.au/).

123

Anexa 4 Siguran a microbiologic a echipamentelor

În cursul utiliz rii, anumite echipamente pot genera pericole de contaminare microbiologic .

Alte echipamente sunt concepute special pentru a preveni sau reduce riscurile de contaminare microbiologic (vezi Capitolul 11). Echipamente care pot genera pericole de contaminare microbiologic

În Tab. A4-1 sunt cuprinse echipamentele i opera iunile care pot genera pericole de contaminare microbiologic precum i sugestii privind modul în care pot fi eliminate sau reduse aceste riscuri. Tabel A4-1. Echipamente i opera iuni care pot genera pericole Echipament Riscul M suri de eliminare sau reducere a riscului

Ace de sering

Inoculare accidental , aerosoli, stropire

Nu reacoperi i acele i nu reteza i acele Folositi seringi cu sistem tip baionet de blocare a

acului sau seringi de unic utilizare la care acul este parte integrant a seringii pentru a preveni deta area acului de sering .

Folositi tehnici corecte de laborator, ex : - umple i seringa cu aten ie pentru a reduce la minimum cantitatea de bule de aer sau formarea de spum în inocul - evita i folosirea seringilor pentru a amesteca lichide infec ioase; dac totu i le folosi i asigura i-v c vârful acului este imersat în lichid i evita i expulzarea din sering cu for excesiv - înf ura i acul i amboul într-un tampon de vat imbibat în dezinfectantul corespunz tor înainte de a extrage acul din capacul/dopul de cauciuc al unui flacon - elimina i excesul de lichid i bulele de aer inând seringa vertical într-un tampon de vat imbibat în dezinfectant sau într-un flacon

Efectua i toate opera iunile cu material infec ios într-o HSB Imobiliza i animalele în timpul inocul rii. Folosi i ace

boante sau canule pentru inocularea intranazal sau oral . Lucra i într-o HSB.

Autoclava i acele de sering dup utilizare i asigura i-v c evacuarea lor se face corect. Dac acul i seringa nu formeaz un dispozitiv unitar, nu le

dezasambla i înainte de autoclavare Centrifuga Aerosoli, stropire

i spargerea cupelor

Folosi i cupe cu capac sau rotoare cu capac etan . Deschide i cupele sau rotoarele dup ce aerosolii s-au depus (30 min) sau în HSB

123123

Anexa 4 Siguran a microbiologic a echipamentelor

În cursul utiliz rii, anumite echipamente pot genera pericole de contaminare microbiologic .

Alte echipamente sunt concepute special pentru a preveni sau reduce riscurile de contaminare microbiologic (vezi Capitolul 11). Echipamente care pot genera pericole de contaminare microbiologic

În Tab. A4-1 sunt cuprinse echipamentele i opera iunile care pot genera pericole de contaminare microbiologic precum i sugestii privind modul în care pot fi eliminate sau reduse aceste riscuri. Tabel A4-1. Echipamente i opera iuni care pot genera pericole Echipament Riscul M suri de eliminare sau reducere a riscului

Ace de sering

Inoculare accidental , aerosoli, stropire

Nu reacoperi i acele i nu reteza i acele Folositi seringi cu sistem tip baionet de blocare a

acului sau seringi de unic utilizare la care acul este parte integrant a seringii pentru a preveni deta area acului de sering .

Folositi tehnici corecte de laborator, ex : - umple i seringa cu aten ie pentru a reduce la minimum cantitatea de bule de aer sau formarea de spum în inocul - evita i folosirea seringilor pentru a amesteca lichide infec ioase; dac totu i le folosi i asigura i-v c vârful acului este imersat în lichid i evita i expulzarea din sering cu for excesiv - înf ura i acul i amboul într-un tampon de vat imbibat în dezinfectantul corespunz tor înainte de a extrage acul din capacul/dopul de cauciuc al unui flacon - elimina i excesul de lichid i bulele de aer inând seringa vertical într-un tampon de vat imbibat în dezinfectant sau într-un flacon

Efectua i toate opera iunile cu material infec ios într-o HSB Imobiliza i animalele în timpul inocul rii. Folosi i ace

boante sau canule pentru inocularea intranazal sau oral . Lucra i într-o HSB.

Autoclava i acele de sering dup utilizare i asigura i-v c evacuarea lor se face corect. Dac acul i seringa nu formeaz un dispozitiv unitar, nu le

dezasambla i înainte de autoclavare Centrifuga Aerosoli, stropire

i spargerea cupelor

Folosi i cupe cu capac sau rotoare cu capac etan . Deschide i cupele sau rotoarele dup ce aerosolii s-au depus (30 min) sau în HSB

124

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

124

Echipament Riscul M suri de eliminare sau reducere a riscului Ultracentrifuga Aerosoli, stropire

i spargerea cupelor

Instala i un filtru HEPA între centrifug i pompa de vid Înregistra i orele de functionare pentru fiecare rotor i

respecta i un program preventiv de supraveghere a func ion rii (service) pentru a reduce riscul unor defec iuni mecanice.

Umple i i goli i cupele într-o HSB Exicatoare pentru anaerobioz

Explozie, r spân-dire de materiale infec ioase

Asigura i-v de integritatea capsulei din sârm din jurul catalizatorului

Desicatoare Implozie, dispersarea fragmentelor de sticl i materiale infec ioase

A eza i-le într-o cu c rezistent din plas de sârm

Omogeniza-toare, aparate pentru fragmentarea esuturilor

Aerosoli, scurgeri i spargeri ale

containerului

Efectua i opera iunile i deschide i echipamentul în HSB

Folosi i modele special concepute care previn scurgeri pe la garniturile pieselor rotative sau ale capacelor sau folosi i aparate cu incinte etan e

Înainte de a deschide omogenizatorul a tepta i 30 min, pentru a permite aerosolilor s se depun . Refrigerarea condenseaz aerosolii

Dac folosi i un omogenizator manual, înf ura i tubul într-un material absorbant

Sonicatoare i b i cu ultrasunete

Aerosoli, tulbur ri auditive, dermatite

Efectua i opera iunile i deschide i echipamentul în HSB

Asigura i izolarea împotriva ultrasunetelor Utiliza i m nu i pentru a v proteja împotriva

efectelor chimice ale detergen ilor Agitatoare pentru culturi, shakere, mixere

Aerosoli, stropire v rsare

Efectua i operatiunile în HSB sau în ni e speciale Utiliza i pentru culturi recipiente solide, închise etan ,

cu capac în urubat, prev zute cu filtre protectoare dac este necesar, i bine securizate.

Liofilizatoare Aerosoli i contaminare prin contact direct

Utiliza i filtre de aer pentru a proteja dispozitivul de vid Utiliza i o metod eficient de decontaminare, de ex.

chimic Asigura i-v de existen a unor capcane pentru

umezeal i a unui condensator de vapori. Inspecta i atent toate recipientele din sticl pentru vid

pentru a observa eventuale zgârieturi sau cr p turi Utiliza i numai sticl rie special conceput pentru vid

B i de ap Cre terea microorganismelor Formarea de compu i explozivi ai azidei de sodiu cu anumite metale

Asigura i cur area i dezinfec ia periodic Nu utiliza i azida de sodiu pentru a preveni cre terea

microorganismelor

Anexa 4. SIGURAN A MICROBIOLOGIC A ECHIPAMENTELOR

125

Pe lâng riscurile microbiologice, riscurile produse de echipament trebuie anticipate i

prevenite. Tabelul A4-2 prezint câteva cauze ale accidentelor generate de echipamente. Tabel A4-2. Cauze mai frecvente ale accidentelor generate de echipamente Accident Cauza accidentului M suri de reducere sau eliminare

a riscului Concepere sau construc ie gre it Fire electrice in incubatoare Cre terea necontrolat

a temperaturii. Respectarea standardelor

na ionale Electrocut ri Împ mântare

defectuoas

Utilizare improprie Accidente de centrifugare Neechilibrarea cupelor Instruirea i supravegherea

personalului Explozia incubatoarelor pentru anaerobioza

Utilizarea unui gaz necorespunz tor

Instruirea i supravegherea personalului

Adaptare improprie Explozie în recipiente sub vid de uz casnic

Transportul impropriu al azotului lichid

Utilizarea unui echipament corespunz tor

Explozie în frigidere de uz casnic

Chimicale periculoase depozitate in containere nerezistente la aprin-dere i explozii. Ex : eter în recipient cu dop în urubat care permite scurgerea

P strarea solven ilor i extractelor cu punct de aprindere sc zut numai în frigidere i containere rezistente la aprindere i explozii

Între inere incorect Foc în flam-fotometru Incorecta reasamblare a

componentelor cu ocazia repara iilor i opera iunilor de între inere

Instruirea i supravegherea personalului

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

125

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

124

Echipament Riscul M suri de eliminare sau reducere a riscului Ultracentrifuga Aerosoli, stropire

i spargerea cupelor

Instala i un filtru HEPA între centrifug i pompa de vid Înregistra i orele de functionare pentru fiecare rotor i

respecta i un program preventiv de supraveghere a func ion rii (service) pentru a reduce riscul unor defec iuni mecanice.

Umple i i goli i cupele într-o HSB Exicatoare pentru anaerobioz

Explozie, r spân-dire de materiale infec ioase

Asigura i-v de integritatea capsulei din sârm din jurul catalizatorului

Desicatoare Implozie, dispersarea fragmentelor de sticl i materiale infec ioase

A eza i-le într-o cu c rezistent din plas de sârm

Omogeniza-toare, aparate pentru fragmentarea esuturilor

Aerosoli, scurgeri i spargeri ale

containerului

Efectua i opera iunile i deschide i echipamentul în HSB

Folosi i modele special concepute care previn scurgeri pe la garniturile pieselor rotative sau ale capacelor sau folosi i aparate cu incinte etan e

Înainte de a deschide omogenizatorul a tepta i 30 min, pentru a permite aerosolilor s se depun . Refrigerarea condenseaz aerosolii

Dac folosi i un omogenizator manual, înf ura i tubul într-un material absorbant

Sonicatoare i b i cu ultrasunete

Aerosoli, tulbur ri auditive, dermatite

Efectua i opera iunile i deschide i echipamentul în HSB

Asigura i izolarea împotriva ultrasunetelor Utiliza i m nu i pentru a v proteja împotriva

efectelor chimice ale detergen ilor Agitatoare pentru culturi, shakere, mixere

Aerosoli, stropire v rsare

Efectua i operatiunile în HSB sau în ni e speciale Utiliza i pentru culturi recipiente solide, închise etan ,

cu capac în urubat, prev zute cu filtre protectoare dac este necesar, i bine securizate.

Liofilizatoare Aerosoli i contaminare prin contact direct

Utiliza i filtre de aer pentru a proteja dispozitivul de vid Utiliza i o metod eficient de decontaminare, de ex.

chimic Asigura i-v de existen a unor capcane pentru

umezeal i a unui condensator de vapori. Inspecta i atent toate recipientele din sticl pentru vid

pentru a observa eventuale zgârieturi sau cr p turi Utiliza i numai sticl rie special conceput pentru vid

B i de ap Cre terea microorganismelor Formarea de compu i explozivi ai azidei de sodiu cu anumite metale

Asigura i cur area i dezinfec ia periodic Nu utiliza i azida de sodiu pentru a preveni cre terea

microorganismelor

Anexa 4. SIGURAN A MICROBIOLOGIC A ECHIPAMENTELOR

125

Pe lâng riscurile microbiologice, riscurile produse de echipament trebuie anticipate i

prevenite. Tabelul A4-2 prezint câteva cauze ale accidentelor generate de echipamente. Tabel A4-2. Cauze mai frecvente ale accidentelor generate de echipamente Accident Cauza accidentului M suri de reducere sau eliminare

a riscului Concepere sau construc ie gre it Fire electrice in incubatoare Cre terea necontrolat

a temperaturii. Respectarea standardelor

na ionale Electrocut ri Împ mântare

defectuoas

Utilizare improprie Accidente de centrifugare Neechilibrarea cupelor Instruirea i supravegherea

personalului Explozia incubatoarelor pentru anaerobioza

Utilizarea unui gaz necorespunz tor

Instruirea i supravegherea personalului

Adaptare improprie Explozie în recipiente sub vid de uz casnic

Transportul impropriu al azotului lichid

Utilizarea unui echipament corespunz tor

Explozie în frigidere de uz casnic

Chimicale periculoase depozitate in containere nerezistente la aprin-dere i explozii. Ex : eter în recipient cu dop în urubat care permite scurgerea

P strarea solven ilor i extractelor cu punct de aprindere sc zut numai în frigidere i containere rezistente la aprindere i explozii

Între inere incorect Foc în flam-fotometru Incorecta reasamblare a

componentelor cu ocazia repara iilor i opera iunilor de între inere

Instruirea i supravegherea personalului

anexa 4. siguranţa microbiologică a echipamentelor

127

ANEXA 5

Substan ele chimice: pericole i precau ii

Aceast anex cuprinde informa ii de baz cu privire la s n tate i siguran , informa ii i precau ii de protec ie referitoare la o list selectat de substan e chimice folosite în mod

obi nuit în laboratoarele de s n tate public i în cele de cercetare medical . Aceast list nu este exhaustiv , absen a din ea a unei anumite substan e chimice nu implic i faptul c aceasta nu este periculoas . Toate substan ele chimice din laborator trebuie manipulate cu aten ie i de o manier care s minimalizeze riscurile de expunere.

127

127

ANEXA 5

Substan ele chimice: pericole i precau ii

Aceast anex cuprinde informa ii de baz cu privire la s n tate i siguran , informa ii i precau ii de protec ie referitoare la o list selectat de substan e chimice folosite în mod

obi nuit în laboratoarele de s n tate public i în cele de cercetare medical . Aceast list nu este exhaustiv , absen a din ea a unei anumite substan e chimice nu implic i faptul c aceasta nu este periculoas . Toate substan ele chimice din laborator trebuie manipulate cu aten ie i de o manier care s minimalizeze riscurile de expunere.

128

Tabe

l A5-

1. S

ubst

ane c

him

ice: p

erico

le i p

reca

uii

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Aceta

ldehid

a CH

3CHO

Lichid

inc

olor

sau

gaz

cu

miro

s în

eptor

, ar

om

de fr

ucte;

pu

nct to

pire -

121º

C,

punc

t fier

bere

21

ºC.

Iritai

e mo

dera

t a

ochil

or

i tra

ctului

re

spira

tor.

Afec

teaz

SN

C, t

ractu

l re

spira

tor,

rinich

ii. Po

sibil

carci

noge

n.

Extre

m de

infla

mabil

; am

estec

ul va

pori

/ aer

es

te ex

plozib

il ;

punc

t de a

prind

ere -

39ºC

, inter

val

inflam

abil 4

-57%

..

Se v

or e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile,

fum

atul,

conta

ctul

cu

supr

afee

fierb

ini.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e er

metic

, la

distan

de

oxida

ni;

se s

toche

az d

oar

dac

este

stab

ilizat.

Se

va

lucra

în

nia

de

prote

ctie

chim

ic

sau

în sp

aii

bine

venti

late,

cu

mnu

i din

ca

uciuc

, och

elari

de p

rotec

ie i p

rotec

ie re

spira

torie.

În co

ntact

cu a

erul

poate

form

a pe

roxiz

i ex

plozib

ili.

Poate

po

limer

iza s

ub in

fluen

a ac

izilor

, ma

terial

elor

alcali

ne,în

pre

zena

ur

melor

de

metal

e. Ag

ent p

utern

ic re

duc

tor, r

eaci

onea

z vi

olent

cu

oxida

nii,

cu

varia

te su

bstan

e or

ganic

e, cu

ha

logen

ii, ac

idul

sulfu

ric i

amine

.

Aceta

t de

taliu

TI

C 2H 3

O 2

Crist

ale al

be,

delic

vesc

ente

; pu

nct to

pire

110º

C;

foarte

solub

il în

ap.

Extre

m de

toxic

prin

inges

tie, c

u pos

ibil e

fect

cumu

lativ.

Afec

teaz

sis

temul

nervo

s i

card

iovas

cular

. V

tmtor

în ca

z de

conta

ct cu

ochii

sau c

u pie

lea.

Se

p

strea

z

în re

cipien

te bin

e înc

hise.

Se lu

creaz

în

nia

de p

rotec

ie ch

imic

, în

hot

sau

cu

venti

laie

cu

exha

ustar

ea

aeru

lui ;

cu

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie

incluz

ând

filtru

re

spira

tor

pentr

u pu

lberi,

oche

lari

de

prote

cie

chim

ic, m

nui d

in ca

uciuc

sau

plas

tic, p

rotec

ia oc

hilor

.

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Aceti

lena

HCCH

Gaz i

ncolo

r, cu

mi

ros s

lab et

eric

sau d

e ustu

roi ;

se

livre

az în

co

ntaine

re su

b pr

esiun

e, diz

olvat

în ac

eton

; pu

nct to

pire -

81ºC

, su

blime

az la

-84º

C.

Asfix

iant ;

cauz

eaz

de

ger

turi la

conta

ctul

cu pi

elea.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

inter

val in

flama

bil 2,

5-10

0%.

Pentr

u pr

oteci

a pie

lii se

fol

oses

c m

nui

izolat

oare

, oc

helar

i de

prote

cie

i scu

turi

trans

pare

nte p

entru

fa

. Se

vo

r e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile

i fum

atul.

Se

lucre

az c

u ve

ntila

ie loc

al

de e

xhau

stare

, ec

hipam

ente

electr

ice

i sis

teme

de

ilumi

nare

pr

otejat

e co

ntra

explo

ziei.

Agen

t pu

ternic

re

duc

tor ;

reac

ionea

z vi

olent

cu ox

idani

i i

cu fl

orur

ile

i clor

urile

în p

reze

na

lumini

i. Re

acion

eaz

cu

cupr

ul,

argin

tul

i me

rcuru

l sa

u cu

s

rurile

ac

estor

a, for

mând

co

mpu

i sen

sibili

la oc

uri (

peric

ol de

explo

zii).

Aceto

na

CH3C

OCH 3

Lichid

inco

lor

volat

il cu m

iros

dulce

ag ;

punc

t topir

e -95

ºC,

punc

t fier

bere

56

ºC ;

misc

ibil c

u apa

.

Uoa

r iri

taie

a och

ilor,

nasu

lui i

gâtul

ui.

Inhala

rea p

oate

cauz

a am

eeli,

narco

z i

co

m.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

18

ºC,

limite

explo

zibile

2,2-

12,8%

.

Recip

ientel

e ca

re o

con

in se

sto

chea

z

în zo

ne

bine

venti

late,

la dis

tan d

e su

rse

de fo

c. Se

va

evita

inha

larea

va

porilo

r. Se

man

ipulea

z c

u pr

oteci

e re

spira

torie

i oc

ular

.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

(acid

cro

mic

i acid

nitri

c) i c

u clo

rofor

mul

în pr

ezen

a ba

zelor

. Inc

ompa

tibil

cu

ames

tecur

i co

ncen

trate

de a

cid s

ulfur

ic i

nitric

.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

i va

se

mari,

cu îm

pmâ

n-tar

e pe

ntru

a pr

even

i ac

umu-

lrile

i

desc

rc-

rile d

e ele

ctrici

tate

static

. Ac

etonit

ril CH

3CN

Lichid

inco

lor cu

mi

ros a

roma

tic;

punc

t topir

e -46

ºC,

punc

t fier

bere

82

ºC.

Iritar

e a c

ilor

resp

irator

ii, a o

chilo

r i

pielii.

Exp

uner

ea po

ate

deter

mina

conv

ulsii,

pierd

erea

cuno

tinei,

int

oxica

re cu

cian

uri.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

12,8º

C, lim

ite

explo

zibile

3,0-

16%

.

Se v

or e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile,

fuma

tul

i con

tactul

cu

oxid

ani.

Se m

anipu

leaz

nu

mai î

n sp

aii f

r s

urs

de

foc.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n,

sepa

rat

de

oxida

ni.

Se

lucre

az

cu

venti

laie

de

exha

ustar

e. Se

evit

conta

ctul

cu p

ielea

, och

ii i m

ucoa

sele.

Se

folos

ete

protec

ie res

pira-

torie

i mnu

i din

cauc

iuc.

Reac

ionea

z c

u so

luii

apoa

se

acide

i b

azice

, pro

ducâ

nd g

aze

i vap

ori t

oxici

. Rea

cion

eaz

cu

oxida

ni p

utern

ici. A

tac a

numi

te fel

uri

de

plasti

c, ca

uciuc

i

estur

i. De

scom

pune

rea

prin

arde

re p

rodu

ce a

cid c

ianhid

ric

i ox

izi de

azot.

ANEXA 5. SUBSTAN ELE CHIMICE: PERICOLE I PRECAU II ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

129

Tabe

l A5-

1. S

ubst

ane c

him

ice: p

erico

le i p

reca

uii

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Aceta

ldehid

a CH

3CHO

Lichid

inc

olor

sau

gaz

cu

miro

s în

eptor

, ar

om

de fr

ucte;

pu

nct to

pire -

121º

C,

punc

t fier

bere

21

ºC.

Iritai

e mo

dera

t a

ochil

or

i tra

ctului

re

spira

tor.

Afec

teaz

SN

C, t

ractu

l re

spira

tor,

rinich

ii. Po

sibil

carci

noge

n.

Extre

m de

infla

mabil

; am

estec

ul va

pori

/ aer

es

te ex

plozib

il ;

punc

t de a

prind

ere -

39ºC

, inter

val

inflam

abil 4

-57%

..

Se v

or e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile,

fum

atul,

conta

ctul

cu

supr

afee

fierb

ini.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e er

metic

, la

distan

de

oxida

ni;

se s

toche

az d

oar

dac

este

stab

ilizat.

Se

va

lucra

în

nia

de

prote

ctie

chim

ic

sau

în sp

aii

bine

venti

late,

cu

mnu

i din

ca

uciuc

, och

elari

de p

rotec

ie i p

rotec

ie re

spira

torie.

În co

ntact

cu a

erul

poate

form

a pe

roxiz

i ex

plozib

ili.

Poate

po

limer

iza s

ub in

fluen

a ac

izilor

, ma

terial

elor

alcali

ne,în

pre

zena

ur

melor

de

metal

e. Ag

ent p

utern

ic re

duc

tor, r

eaci

onea

z vi

olent

cu

oxida

nii,

cu

varia

te su

bstan

e or

ganic

e, cu

ha

logen

ii, ac

idul

sulfu

ric i

amine

.

Aceta

t de

taliu

TI

C 2H 3

O 2

Crist

ale al

be,

delic

vesc

ente

; pu

nct to

pire

110º

C;

foarte

solub

il în

ap.

Extre

m de

toxic

prin

inges

tie, c

u pos

ibil e

fect

cumu

lativ.

Afec

teaz

sis

temul

nervo

s i

card

iovas

cular

. V

tmtor

în ca

z de

conta

ct cu

ochii

sau c

u pie

lea.

Se

p

strea

z

în re

cipien

te bin

e înc

hise.

Se lu

creaz

în

nia

de p

rotec

ie ch

imic

, în

hot

sau

cu

venti

laie

cu

exha

ustar

ea

aeru

lui ;

cu

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie

incluz

ând

filtru

re

spira

tor

pentr

u pu

lberi,

oche

lari

de

prote

cie

chim

ic, m

nui d

in ca

uciuc

sau

plas

tic, p

rotec

ia oc

hilor

.

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Aceti

lena

HCCH

Gaz i

ncolo

r, cu

mi

ros s

lab et

eric

sau d

e ustu

roi ;

se

livre

az în

co

ntaine

re su

b pr

esiun

e, diz

olvat

în ac

eton

; pu

nct to

pire -

81ºC

, su

blime

az la

-84º

C.

Asfix

iant ;

cauz

eaz

de

ger

turi la

conta

ctul

cu pi

elea.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

inter

val in

flama

bil 2,

5-10

0%.

Pentr

u pr

oteci

a pie

lii se

fol

oses

c m

nui

izolat

oare

, oc

helar

i de

prote

cie

i scu

turi

trans

pare

nte p

entru

fa

. Se

vo

r e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile

i fum

atul.

Se

lucre

az c

u ve

ntila

ie loc

al

de e

xhau

stare

, ec

hipam

ente

electr

ice

i sis

teme

de

ilumi

nare

pr

otejat

e co

ntra

explo

ziei.

Agen

t pu

ternic

re

duc

tor ;

reac

ionea

z vi

olent

cu ox

idani

i i

cu fl

orur

ile

i clor

urile

în p

reze

na

lumini

i. Re

acion

eaz

cu

cupr

ul,

argin

tul

i me

rcuru

l sa

u cu

s

rurile

ac

estor

a, for

mând

co

mpu

i sen

sibili

la oc

uri (

peric

ol de

explo

zii).

Aceto

na

CH3C

OCH 3

Lichid

inco

lor

volat

il cu m

iros

dulce

ag ;

punc

t topir

e -95

ºC,

punc

t fier

bere

56

ºC ;

misc

ibil c

u apa

.

Uoa

r iri

taie

a och

ilor,

nasu

lui i

gâtul

ui.

Inhala

rea p

oate

cauz

a am

eeli,

narco

z i

co

m.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

18

ºC,

limite

explo

zibile

2,2-

12,8%

.

Recip

ientel

e ca

re o

con

in se

sto

chea

z

în zo

ne

bine

venti

late,

la dis

tan d

e su

rse

de fo

c. Se

va

evita

inha

larea

va

porilo

r. Se

man

ipulea

z c

u pr

oteci

e re

spira

torie

i oc

ular

.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

(acid

cro

mic

i acid

nitri

c) i c

u clo

rofor

mul

în pr

ezen

a ba

zelor

. Inc

ompa

tibil

cu

ames

tecur

i co

ncen

trate

de a

cid s

ulfur

ic i

nitric

.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

i va

se

mari,

cu îm

pmâ

n-tar

e pe

ntru

a pr

even

i ac

umu-

lrile

i

desc

rc-

rile d

e ele

ctrici

tate

static

. Ac

etonit

ril CH

3CN

Lichid

inco

lor cu

mi

ros a

roma

tic;

punc

t topir

e -46

ºC,

punc

t fier

bere

82

ºC.

Iritar

e a c

ilor

resp

irator

ii, a o

chilo

r i

pielii.

Exp

uner

ea po

ate

deter

mina

conv

ulsii,

pierd

erea

cuno

tinei,

int

oxica

re cu

cian

uri.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

12,8º

C, lim

ite

explo

zibile

3,0-

16%

.

Se v

or e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile,

fuma

tul

i con

tactul

cu

oxid

ani.

Se m

anipu

leaz

nu

mai î

n sp

aii f

r s

urs

de

foc.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n,

sepa

rat

de

oxida

ni.

Se

lucre

az

cu

venti

laie

de

exha

ustar

e. Se

evit

conta

ctul

cu p

ielea

, och

ii i m

ucoa

sele.

Se

folos

ete

protec

ie res

pira-

torie

i mnu

i din

cauc

iuc.

Reac

ionea

z c

u so

luii

apoa

se

acide

i b

azice

, pro

ducâ

nd g

aze

i vap

ori t

oxici

. Rea

cion

eaz

cu

oxida

ni p

utern

ici. A

tac a

numi

te fel

uri

de

plasti

c, ca

uciuc

i

estur

i. De

scom

pune

rea

prin

arde

re p

rodu

ce a

cid c

ianhid

ric

i ox

izi de

azot.

ANEXA 5. SUBSTAN ELE CHIMICE: PERICOLE I PRECAU II anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

130

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

aceti

c CH

3CO 2

H

Lichid

inco

lor cu

mi

ros î

nep

tor ;

punc

t topir

e 17º

C,

punc

t fier

bere

11

8ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Coro

ziv; p

rodu

ce ar

suri

seve

re; v

apor

ii sun

t irit

ani. E

fectel

e pot

fi tar

dive.

Inflam

abil ;

pu

nct d

e apr

inder

e 40

ºC,

inter

val in

flama

bil 5,

4-16

%.

Se

va

evita

inh

alare

a va

porilo

r. În

cazu

l con

tactul

ui cu

och

ii se

clte

te im

ediat

cu

ap

i se

soli

cit a

sisten

me

dical

. Se

manip

uleaz

cu

mnu

i din

nit

ril i

cu

asigu

rare

a pr

oteci

ei oc

ulare

.

Reac

ionea

z vi

olent

sau

explo

ziv

cu ox

idani

i.

Acid

clorh

idric

(10-

37%

) HC

l

Lichid

inco

lor,

fumeg

ând,

cu

miro

s îne

ptor

; pu

nct fi

erbe

re -

121º

C ;

misc

ibil c

u apa

.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

sistem

ul re

spira

tor i

pie

le ; in

halar

ea re

petat

a v

apor

ilor p

oate

cauz

a br

onit

cron

ic.

Se

va

ev

ita

inh

alare

a va

porilo

r; se

asig

ur p

rotec

ie re

spira

torie.

În c

az d

e co

ntact

cu o

chii,

se c

lte

te im

ediat

cu

ap

i s

e so

licit

asis

ten

medic

al; î

n ca

z de

conta

ct cu

pie

lea,

se s

pal

imed

iat c

u ap

din

ab

unde

n.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic,

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau p

lastic

i pr

oteci

e oc

ular

(och

elari

de lu

cru s

au

oche

lari d

e pro

tecie)

Reac

ionea

za v

iolen

t cu

baz

ele

(solid

e i

solu

ii co

ncen

trate)

, ex

ploziv

în

conta

ct cu

pe

rman

gana

tul de

potas

iu so

lid.

La

conta

ctul

cu

nume

roas

e me

tale

gene

reaz

ga

ze

toxice

sa

u exp

lozive

.

La f

oc e

liber

eaz

em

anai

i de

vapo

ri i

gaze

foa

rte

toxice

.

Acid

cromi

c Cr

O 3

Fulgi

sau p

udr

ro

u-înc

his ut

ilizat

frecv

ent în

solu

ie ap

oas

; pu

nct to

pire 1

97ºC

.

Iritan

t pen

tru o

chi, p

iele

i tra

ctul

respir

ator.

Conta

ctul

prelun

git

sau

repeta

t cu

piel

ea p

oate

cauz

a de

rmati

te,

ulcer

cromi

c i s

ensib

ilizare

a

pielii.

Inhala

rea

poate

ca

uza

reaci

i de

tip a

st-ma

tiform

. Poa

te pro

duce

pe

rforar

e a se

ptului

naza

l. Ca

rcino

gen p

entru

om.

Se de

scom

pune

la

tempe

ratur

i de p

este

250º

C în

oxid

cromi

c i

oxige

n, cu

peric

ol cre

scut

de ap

rinde

re.

Nume

roas

e rea

ciii p

ot ge

nera

peric

ole.

Se

prev

ine

conta

ctul

cu

tegum

entel

e i

ochii

, i

inhala

rea

prafu

lui

fin.

Se

lucre

az în

spai

i cu

venti

laie,

ex

haus

tare

local

sa

u pr

oteci

e res

pirato

rie.

In so

luie

apoa

s e

ste u

n ac

id pu

ternic

ce

re

acion

eaza

cu

ba

zele

i es

te co

roziv

. Ox

idant

puter

nic,

reac

ionea

z

cu

subs

tane

comb

ustib

ile, m

ateria

le or

ganic

e sa

u alt

e ma

terial

e u

or

oxida

bile

(hâr

tie,

lemn,

sulf,

alumi

niu ,

plas

tic,

etc.).

Cor

oziv

pentr

u meta

le.

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

fosfor

ic H 3

PO4

Lichid

inco

lor,

vâsc

os sa

u cris

tale

albe h

igros

copic

e ;

punc

t topir

e 42

ºC,

se de

scom

pune

su

b pun

ctul d

e fie

rber

e la 2

13ºC

; so

lubil î

n ap

.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

ale pi

elii

i och

ilor.

Atac

mult

e meta

le pr

oduc

ând h

idrog

en.

Elibe

reaz

gaze

toxic

e pr

in ex

pune

re la

foc.

In ca

z de

con

tact c

u oc

hii, s

e cl

tete

cu a

p

i se

solic

it

asist

en

me

dical

. Se

luc

reaz

cu m

nui d

in nit

ril i

prote

cie o

cular

.

Acid

nitric

(5

0-70

%)

HNO 3

Lichid

»fum

egân

d » i

ncolo

r sau

ga

lben p

al ;

punc

t topir

e -42

ºC,

punc

t fier

bere

83ºC

-1

21ºC

; misc

ibil c

u ap

a.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

seve

re al

e och

ilor s

au

pielii.

Inha

larea

vapo

rilor

poate

cauz

a ede

m pu

lmon

ar.

Oxida

nt ; c

ontac

tul cu

ma

terial

e com

busti

bile

poate

prod

uce f

oc.

Elibe

reaz

gaze

toxic

e pr

in ex

pune

re la

foc.

Se e

vit in

halar

ea v

apor

iilor ;

se

fol

ose

te pr

oteci

e re

spira

torie.

În c

az d

e co

ntact

cu o

chii s

e sp

al im

ediat

i se

so

licit

asis

ten m

edica

l; în

ca

z de

con

tact c

u pie

lea, s

e sp

al

imed

iat;

se

îndep

rteaz

a îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

lucre

az în

ni

a de

pro

tecie

chim

ic, c

u m

nui

din

PVC,

or

de

pla

stic

i och

elari d

e pro

tecie.

Acid

aceti

c, ac

id cro

mic,

acid

hidro

cianic

, an

ilin,

carb

on,

hidro

gen

sulfu

rat,

baze

, meta

le i

multe

alte

subs

tane.

Acidu

l nit

ric

conc

entra

t es

te im

plica

t în

mai

multe

re

acii

peric

uloas

e de

cât

orica

re

alt

subs

tan ch

imic

.

Acid

oxali

c HO

2CCO

2H

Crist

ale in

color

e ;

solub

il în a

p ;

punc

t topir

e 19

0ºC

; se

desc

ompu

ne.

Vtm

tor da

c vi

ne în

co

ntact

cu pi

elea s

au

este

inger

at. P

ulber

ea

irit tr

actul

resp

irator

i

ochii

. Solu

tia iri

t oc

hii i

po

ate ca

uza a

rsuri a

le pie

lii.

Comb

ustib

il. Pr

oduc

e ga

ze iri

tante

sau t

oxice

pr

in ex

pune

re la

foc.

Se e

vit c

ontac

tul c

u pie

lea

i oc

hii ;

se

manip

uleaz

cu

pr

oteci

a och

ilor

i cu m

nui.

Agen

i ox

idani

; de

as

emen

ea

argin

tul

i me

rcuru

l i

comp

uii

aces

tora.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

131

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

aceti

c CH

3CO 2

H

Lichid

inco

lor cu

mi

ros î

nep

tor ;

punc

t topir

e 17º

C,

punc

t fier

bere

11

8ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Coro

ziv; p

rodu

ce ar

suri

seve

re; v

apor

ii sun

t irit

ani. E

fectel

e pot

fi tar

dive.

Inflam

abil ;

pu

nct d

e apr

inder

e 40

ºC,

inter

val in

flama

bil 5,

4-16

%.

Se

va

evita

inh

alare

a va

porilo

r. În

cazu

l con

tactul

ui cu

och

ii se

clte

te im

ediat

cu

ap

i se

soli

cit a

sisten

me

dical

. Se

manip

uleaz

cu

mnu

i din

nit

ril i

cu

asigu

rare

a pr

oteci

ei oc

ulare

.

Reac

ionea

z vi

olent

sau

explo

ziv

cu ox

idani

i.

Acid

clorh

idric

(10-

37%

) HC

l

Lichid

inco

lor,

fumeg

ând,

cu

miro

s îne

ptor

; pu

nct fi

erbe

re -

121º

C ;

misc

ibil c

u apa

.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

sistem

ul re

spira

tor i

pie

le ; in

halar

ea re

petat

a v

apor

ilor p

oate

cauz

a br

onit

cron

ic.

Se

va

ev

ita

inh

alare

a va

porilo

r; se

asig

ur p

rotec

ie re

spira

torie.

În c

az d

e co

ntact

cu o

chii,

se c

lte

te im

ediat

cu

ap

i s

e so

licit

asis

ten

medic

al; î

n ca

z de

conta

ct cu

pie

lea,

se s

pal

imed

iat c

u ap

din

ab

unde

n.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic,

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau p

lastic

i pr

oteci

e oc

ular

(och

elari

de lu

cru s

au

oche

lari d

e pro

tecie)

Reac

ionea

za v

iolen

t cu

baz

ele

(solid

e i

solu

ii co

ncen

trate)

, ex

ploziv

în

conta

ct cu

pe

rman

gana

tul de

potas

iu so

lid.

La

conta

ctul

cu

nume

roas

e me

tale

gene

reaz

ga

ze

toxice

sa

u exp

lozive

.

La f

oc e

liber

eaz

em

anai

i de

vapo

ri i

gaze

foa

rte

toxice

.

Acid

cromi

c Cr

O 3

Fulgi

sau p

udr

ro

u-înc

his ut

ilizat

frecv

ent în

solu

ie ap

oas

; pu

nct to

pire 1

97ºC

.

Iritan

t pen

tru o

chi, p

iele

i tra

ctul

respir

ator.

Conta

ctul

prelun

git

sau

repeta

t cu

piel

ea p

oate

cauz

a de

rmati

te,

ulcer

cromi

c i s

ensib

ilizare

a

pielii.

Inhala

rea

poate

ca

uza

reaci

i de

tip a

st-ma

tiform

. Poa

te pro

duce

pe

rforar

e a se

ptului

naza

l. Ca

rcino

gen p

entru

om.

Se de

scom

pune

la

tempe

ratur

i de p

este

250º

C în

oxid

cromi

c i

oxige

n, cu

peric

ol cre

scut

de ap

rinde

re.

Nume

roas

e rea

ciii p

ot ge

nera

peric

ole.

Se

prev

ine

conta

ctul

cu

tegum

entel

e i

ochii

, i

inhala

rea

prafu

lui

fin.

Se

lucre

az în

spai

i cu

venti

laie,

ex

haus

tare

local

sa

u pr

oteci

e res

pirato

rie.

In so

luie

apoa

s e

ste u

n ac

id pu

ternic

ce

re

acion

eaza

cu

ba

zele

i es

te co

roziv

. Ox

idant

puter

nic,

reac

ionea

z

cu

subs

tane

comb

ustib

ile, m

ateria

le or

ganic

e sa

u alt

e ma

terial

e u

or

oxida

bile

(hâr

tie,

lemn,

sulf,

alumi

niu ,

plas

tic,

etc.).

Cor

oziv

pentr

u meta

le.

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

fosfor

ic H 3

PO4

Lichid

inco

lor,

vâsc

os sa

u cris

tale

albe h

igros

copic

e ;

punc

t topir

e 42

ºC,

se de

scom

pune

su

b pun

ctul d

e fie

rber

e la 2

13ºC

; so

lubil î

n ap

.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

ale pi

elii

i och

ilor.

Atac

mult

e meta

le pr

oduc

ând h

idrog

en.

Elibe

reaz

gaze

toxic

e pr

in ex

pune

re la

foc.

In ca

z de

con

tact c

u oc

hii, s

e cl

tete

cu a

p

i se

solic

it

asist

en

me

dical

. Se

luc

reaz

cu m

nui d

in nit

ril i

prote

cie o

cular

.

Acid

nitric

(5

0-70

%)

HNO 3

Lichid

»fum

egân

d » i

ncolo

r sau

ga

lben p

al ;

punc

t topir

e -42

ºC,

punc

t fier

bere

83ºC

-1

21ºC

; misc

ibil c

u ap

a.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

seve

re al

e och

ilor s

au

pielii.

Inha

larea

vapo

rilor

poate

cauz

a ede

m pu

lmon

ar.

Oxida

nt ; c

ontac

tul cu

ma

terial

e com

busti

bile

poate

prod

uce f

oc.

Elibe

reaz

gaze

toxic

e pr

in ex

pune

re la

foc.

Se e

vit in

halar

ea v

apor

iilor ;

se

fol

ose

te pr

oteci

e re

spira

torie.

În c

az d

e co

ntact

cu o

chii s

e sp

al im

ediat

i se

so

licit

asis

ten m

edica

l; în

ca

z de

con

tact c

u pie

lea, s

e sp

al

imed

iat;

se

îndep

rteaz

a îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

lucre

az în

ni

a de

pro

tecie

chim

ic, c

u m

nui

din

PVC,

or

de

pla

stic

i och

elari d

e pro

tecie.

Acid

aceti

c, ac

id cro

mic,

acid

hidro

cianic

, an

ilin,

carb

on,

hidro

gen

sulfu

rat,

baze

, meta

le i

multe

alte

subs

tane.

Acidu

l nit

ric

conc

entra

t es

te im

plica

t în

mai

multe

re

acii

peric

uloas

e de

cât

orica

re

alt

subs

tan ch

imic

.

Acid

oxali

c HO

2CCO

2H

Crist

ale in

color

e ;

solub

il în a

p ;

punc

t topir

e 19

0ºC

; se

desc

ompu

ne.

Vtm

tor da

c vi

ne în

co

ntact

cu pi

elea s

au

este

inger

at. P

ulber

ea

irit tr

actul

resp

irator

i

ochii

. Solu

tia iri

t oc

hii i

po

ate ca

uza a

rsuri a

le pie

lii.

Comb

ustib

il. Pr

oduc

e ga

ze iri

tante

sau t

oxice

pr

in ex

pune

re la

foc.

Se e

vit c

ontac

tul c

u pie

lea

i oc

hii ;

se

manip

uleaz

cu

pr

oteci

a och

ilor

i cu m

nui.

Agen

i ox

idani

; de

as

emen

ea

argin

tul

i me

rcuru

l i

comp

uii

aces

tora.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

132

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

percl

oric

HClO

4

Lichid

inco

lor ;

misc

ibil c

u apa

.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

seve

re al

e och

ilor

i pie

lii; de

asem

enea

dac

es

te ing

erat.

Vap

orii s

unt

coro

zivi p

entru

ochi,

pie

le i tr

actul

resp

irator

. Inh

alare

a vap

orilo

r poa

te ca

uza e

dem

pulm

onar

.

Agen

t pute

rnic

oxida

nt.

Nu es

te co

mbus

tibil,

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

va

ev

ita

inhala

rea

vapo

rilor

i or

ice

alt

expu

nere

; se

luc

reaz

cu

îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, inc

luzân

d m

nui

din

nitril,

pr

oteci

a oc

hilor

i

prote

cia

feei.

So

luiile

fie

rbin

i se

ma

nipule

az

în ni

a de

pr

oteci

e ch

imic

sa

u su

b ho

t.

Mater

iale

comb

ustib

ile

i ag

eni

redu

ctor

i ; an

hidrid

a ac

etic

, bis

mut

i alia

jele

aces

tuia,

alcoo

l, me

tal,

hârtie

, lem

n i

alte

mater

iale o

rgan

ice.

Agen

t pu

ternic

ox

idant

; po

ate

forma

pr

odu

i ex

ploziv

i dac

vine

în

conta

ct cu

mai

multe

ma

terial

e an

orga

nice

sau

orga

nice ;

co

ntami

neaz

pa

rdos

elile

de

lemn,

bnc

ile, e

tc.

Poate

ex

ploda

la

percu

ie.

Acid

picric

C 6

H 2

(NO 2

) 3OH

2,4,6,

- trin

itrofen

ol

Crist

ale ga

lbene

, um

ezite

cu ap

sa

u dizo

lvate

în alc

ool ;

punc

t topir

e 12

2ºC,

pu

in so

lubil î

n ap

.

Toxic

prin

inges

tie,

inhala

re sa

u con

tact c

u pie

lea. In

gesti

a poa

te pr

oduc

e cefa

lee, g

rea

. Irit

ant p

entru

ochi.

Explo

ziv câ

nd se

us

usc

.

Se m

enine

tot t

impu

l ume

zit

cu a

p s

au s

e fol

ose

te do

ar

în so

luie

alcoo

lic.

Form

eaz

sru

ri cu

num

eroa

se

metal

e, ca

re

sunt

mult

mai

explo

zive

decâ

t acid

ul în

sine.Î

n co

ntact

cu c

imen

tul p

oate

forma

pic

ratul

de

calci

u, ca

re e

ste u

n ex

ploziv

sen

sibil l

a fre

care

. Poa

te re

acion

a cu a

geni

redu

ctor

i.

Color

eaz

piele

a în

galbe

n.

Acid

sulfu

ric

H 2SO

4

Lichid

vâsc

os,

incolo

r, ino

dor ;

pu

nct to

pire

10ºC

, pu

nct fi

erbe

re

340º

C (cu

de

scom

pune

re).

Solu

ia co

ncen

trat

(15%

) cor

oziv

, ca

uzea

z ar

suri s

ever

e ;

vapo

rii su

nt foa

rte

coro

zivi p

rin in

halar

e ;

solu

iile di

luate

sunt

iritan

te pe

ntru o

chi

i pie

le ; c

auze

az ar

suri

i de

rmati

te.

Poate

eman

a gaz

e tox

ice pr

in ex

pune

rea

la foc

. Nu e

ste

comb

ustib

il. Mu

lte

reac

ii pot

cauz

a foc

sa

u exp

lozie.

Dilu

area

cu

ap ge

nere

az

cldu

r i

poate

apar

e fie

rber

ea. În

totde

auna

se

adau

g ac

idul în

ap

, nici

odat

a nu

se

adau

g ap

în ac

id.

În ca

z de

con

tact c

u oc

hii s

e cl

tete

imed

iat

i se

solic

it

asist

en m

edica

l; î

n ca

zul

conta

ctului

cu

pielea

se

spal

im

ediat

i

se

înltur

îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

man

ipulea

z c

u m

nui

din

nitril,

as

igurâ

ndu-

se

prote

cia

ochil

or

i a fe

ei. N

u tre

buie

s vi

n în

cont

act c

u su

bsta

ne i

nflam

abile

.

Este

un d

esica

nt ox

idativ

pute

rnic

i re

acion

eaz

viol

ent

cu m

uli

reac

tivi

incluz

ând

comp

ui

orga

nici a

i az

otului

, per

mang

anat

de

potas

iu,

alcali

me

talici

i

percl

orai

, mate

riale

comb

ustib

ile,

oxida

ni, a

mine

, baz

e, ap

, exc

es

de

cldu

r

i

major

itatea

me

talelo

r.

Dac

se

ad

aug

ac

id co

ncen

trat

în ap

poa

te ap

area

fie

rber

e loc

aliza

t.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

triclor

ac

etic

CCl 3C

OOH

Crist

ale al

be

higro

scop

ice, c

u mi

ros p

trunz

tor ;

punc

t topir

e 58

ºC,

punc

t fier

bere

19

7,5ºC

; so

lubil î

n ap

, eta

nol, d

ietile

ter.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

seve

re pe

ntru o

chi,

piele,

trac

tul re

spira

tor.

Nu es

te co

mbus

tibil.P

oate

eman

a gaz

e tox

ice

prin

expu

nere

la fo

c.

Se e

vit c

ontac

tul c

u oc

hii

i pie

lea ;

se lu

creaz

cu m

nui

din

cauc

iuc

sau

plasti

c i

oche

lari d

e pr

oteci

e ch

imic

sa

u sc

ut tra

nspa

rent

pentr

u pr

oteci

a fe

ii co

mbina

t cu

pr

oteci

e re

spira

torie.

În

caz

de

conta

ct cu

oc

hii,

se

clte

te im

ediat

i s

e so

licit

as

isten

med

ical.

Reac

ionea

z

violen

t cu

am

estec

uri

de

cupr

u /

dimeti

l su

lfoxid

i

în co

ntact

cu b

aze,

agen

i oxid

ani p

utern

ici

i meta

le pr

ecum

fieru

l, zinc

ul, al

umini

ul.

Se

stoch

eaz

în

spai

i us

cate.

So

luiile

ap

oase

co

ncen

trate

se p

ot de

scom

pune

vio

lent.

Acro

leina

CH

2=CH

CHO

Lichid

inco

lor sa

u ga

lben,

cu m

iros

înep

tor,

deza

grea

bil;

punc

t topir

e -87

ºC,

punc

t fier

bere

53ºC

Lcri

mare

. Irita

ie se

ver

re

spira

torie

; ede

m pu

lmon

ar la

nive

le rid

icate

de ex

pune

re.

Efec

tele p

ot fi t

ardiv

e.

Extre

m de

infla

mabil

; pu

nct d

e apr

inder

e -26

ºC, li

mite

explo

zibile

2,8

-31%

.

Se

va

evita

co

ntactu

l cu

teg

umen

tele

sau

cu o

chii.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic

sau

cu

o bu

n

venti

laie.

Oxida

ni,

acizi

, alc

ali,

amon

iac,

amine

. Poli

meriz

eaz

rapid

dac

pr

oces

ul nu

este

inhib

at, în

mod

ob

inuit

cu

hidro

chino

n.

Poate

for

ma în

timp

per

oxizi

sen

sibili

la oc

uri (p

erico

l de e

xploz

ii).

Amon

iac

(Solu

ii am

oniac

ale)

Lichid

inco

lor cu

mi

ros î

nep

tor ;

Pentr

u for

ma

gazo

as:

punc

t topir

e -78

ºC,

punc

t fier

bere

-33

ºC ;

pentr

u solu

ie 25

%:

punc

t topir

e -58

ºC,

punc

t fier

bere

38ºC

mi

scibi

l cu a

pa.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

tract

resp

irator

i pi

ele

sau î

n caz

ul ing

estie

i; ca

uzea

z ed

em

pulm

onar

în ca

zul

expu

nerii

masiv

e la g

aze

sau v

apor

i.

Sub f

orma

de ga

ze

amon

iacale

; int

erva

l infla

mabil

15-

28%

.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n.

În ca

zul

conta

ctului

cu

ochii

, se

spal

im

ediat

cu

ap

i se

solic

it

asist

en

medic

al.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic,

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau

plas

tic

i och

elari

de pr

oteci

e chim

ic.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

meta

le gr

ele,

cum

ar

fi me

rcuru

l i

sru

rile a

cestu

ia for

mând

pro

dui

explo

zivi.

Anhid

rida

aceti

c

(CH 3

CO) 2

O

Lichid

inco

lor cu

mi

ros pu

ternic

în

eptor

de o

et ;

punc

t topir

e -73

ºC,

punc

t fierb

ere 13

9ºC

Iritai

e sev

er a

ochil

or i

a t

ractu

lui re

spira

tor

supe

rior;

aciun

e co

roziv

. Efec

tele p

ot fi

tardiv

e.

Inflam

abil,

dezv

olt pr

in ex

pune

re la

foc va

pori

sau g

aze i

ritante

sau

toxice

; pun

ct de

apri-

dere

49ºC

, limi

te inf

lamab

ile 2,

7-10,3

%.

Se v

or e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile,

fuma

tul. S

e pr

evine

co

ntrac

tul cu

piele

a sau

ochii

.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

apa

în

fierb

ere,

cu

abur

ii, ox

idan

ii pu

ternic

i, alc

ooli,

amine

, ba

ze

puter

nice

i mult

e alt

e su

bstan

e ch

imice

. At

ac m

ulte

metal

e în

prez

ena a

pei

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

133

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

percl

oric

HClO

4

Lichid

inco

lor ;

misc

ibil c

u apa

.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

seve

re al

e och

ilor

i pie

lii; de

asem

enea

dac

es

te ing

erat.

Vap

orii s

unt

coro

zivi p

entru

ochi,

pie

le i tr

actul

resp

irator

. Inh

alare

a vap

orilo

r poa

te ca

uza e

dem

pulm

onar

.

Agen

t pute

rnic

oxida

nt.

Nu es

te co

mbus

tibil,

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

va

ev

ita

inhala

rea

vapo

rilor

i or

ice

alt

expu

nere

; se

luc

reaz

cu

îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, inc

luzân

d m

nui

din

nitril,

pr

oteci

a oc

hilor

i

prote

cia

feei.

So

luiile

fie

rbin

i se

ma

nipule

az

în ni

a de

pr

oteci

e ch

imic

sa

u su

b ho

t.

Mater

iale

comb

ustib

ile

i ag

eni

redu

ctor

i ; an

hidrid

a ac

etic

, bis

mut

i alia

jele

aces

tuia,

alcoo

l, me

tal,

hârtie

, lem

n i

alte

mater

iale o

rgan

ice.

Agen

t pu

ternic

ox

idant

; po

ate

forma

pr

odu

i ex

ploziv

i dac

vine

în

conta

ct cu

mai

multe

ma

terial

e an

orga

nice

sau

orga

nice ;

co

ntami

neaz

pa

rdos

elile

de

lemn,

bnc

ile, e

tc.

Poate

ex

ploda

la

percu

ie.

Acid

picric

C 6

H 2

(NO 2

) 3OH

2,4,6,

- trin

itrofen

ol

Crist

ale ga

lbene

, um

ezite

cu ap

sa

u dizo

lvate

în alc

ool ;

punc

t topir

e 12

2ºC,

pu

in so

lubil î

n ap

.

Toxic

prin

inges

tie,

inhala

re sa

u con

tact c

u pie

lea. In

gesti

a poa

te pr

oduc

e cefa

lee, g

rea

. Irit

ant p

entru

ochi.

Explo

ziv câ

nd se

us

usc

.

Se m

enine

tot t

impu

l ume

zit

cu a

p s

au s

e fol

ose

te do

ar

în so

luie

alcoo

lic.

Form

eaz

sru

ri cu

num

eroa

se

metal

e, ca

re

sunt

mult

mai

explo

zive

decâ

t acid

ul în

sine.Î

n co

ntact

cu c

imen

tul p

oate

forma

pic

ratul

de

calci

u, ca

re e

ste u

n ex

ploziv

sen

sibil l

a fre

care

. Poa

te re

acion

a cu a

geni

redu

ctor

i.

Color

eaz

piele

a în

galbe

n.

Acid

sulfu

ric

H 2SO

4

Lichid

vâsc

os,

incolo

r, ino

dor ;

pu

nct to

pire

10ºC

, pu

nct fi

erbe

re

340º

C (cu

de

scom

pune

re).

Solu

ia co

ncen

trat

(15%

) cor

oziv

, ca

uzea

z ar

suri s

ever

e ;

vapo

rii su

nt foa

rte

coro

zivi p

rin in

halar

e ;

solu

iile di

luate

sunt

iritan

te pe

ntru o

chi

i pie

le ; c

auze

az ar

suri

i de

rmati

te.

Poate

eman

a gaz

e tox

ice pr

in ex

pune

rea

la foc

. Nu e

ste

comb

ustib

il. Mu

lte

reac

ii pot

cauz

a foc

sa

u exp

lozie.

Dilu

area

cu

ap ge

nere

az

cldu

r i

poate

apar

e fie

rber

ea. În

totde

auna

se

adau

g ac

idul în

ap

, nici

odat

a nu

se

adau

g ap

în ac

id.

În ca

z de

con

tact c

u oc

hii s

e cl

tete

imed

iat

i se

solic

it

asist

en m

edica

l; î

n ca

zul

conta

ctului

cu

pielea

se

spal

im

ediat

i

se

înltur

îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

man

ipulea

z c

u m

nui

din

nitril,

as

igurâ

ndu-

se

prote

cia

ochil

or

i a fe

ei. N

u tre

buie

s vi

n în

cont

act c

u su

bsta

ne i

nflam

abile

.

Este

un d

esica

nt ox

idativ

pute

rnic

i re

acion

eaz

viol

ent

cu m

uli

reac

tivi

incluz

ând

comp

ui

orga

nici a

i az

otului

, per

mang

anat

de

potas

iu,

alcali

me

talici

i

percl

orai

, mate

riale

comb

ustib

ile,

oxida

ni, a

mine

, baz

e, ap

, exc

es

de

cldu

r

i

major

itatea

me

talelo

r.

Dac

se

ad

aug

ac

id co

ncen

trat

în ap

poa

te ap

area

fie

rber

e loc

aliza

t.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Acid

triclor

ac

etic

CCl 3C

OOH

Crist

ale al

be

higro

scop

ice, c

u mi

ros p

trunz

tor ;

punc

t topir

e 58

ºC,

punc

t fier

bere

19

7,5ºC

; so

lubil î

n ap

, eta

nol, d

ietile

ter.

Coro

ziv, c

auze

az ar

suri

seve

re pe

ntru o

chi,

piele,

trac

tul re

spira

tor.

Nu es

te co

mbus

tibil.P

oate

eman

a gaz

e tox

ice

prin

expu

nere

la fo

c.

Se e

vit c

ontac

tul c

u oc

hii

i pie

lea ;

se lu

creaz

cu m

nui

din

cauc

iuc

sau

plasti

c i

oche

lari d

e pr

oteci

e ch

imic

sa

u sc

ut tra

nspa

rent

pentr

u pr

oteci

a fe

ii co

mbina

t cu

pr

oteci

e re

spira

torie.

În

caz

de

conta

ct cu

oc

hii,

se

clte

te im

ediat

i s

e so

licit

as

isten

med

ical.

Reac

ionea

z

violen

t cu

am

estec

uri

de

cupr

u /

dimeti

l su

lfoxid

i

în co

ntact

cu b

aze,

agen

i oxid

ani p

utern

ici

i meta

le pr

ecum

fieru

l, zinc

ul, al

umini

ul.

Se

stoch

eaz

în

spai

i us

cate.

So

luiile

ap

oase

co

ncen

trate

se p

ot de

scom

pune

vio

lent.

Acro

leina

CH

2=CH

CHO

Lichid

inco

lor sa

u ga

lben,

cu m

iros

înep

tor,

deza

grea

bil;

punc

t topir

e -87

ºC,

punc

t fier

bere

53ºC

Lcri

mare

. Irita

ie se

ver

re

spira

torie

; ede

m pu

lmon

ar la

nive

le rid

icate

de ex

pune

re.

Efec

tele p

ot fi t

ardiv

e.

Extre

m de

infla

mabil

; pu

nct d

e apr

inder

e -26

ºC, li

mite

explo

zibile

2,8

-31%

.

Se

va

evita

co

ntactu

l cu

teg

umen

tele

sau

cu o

chii.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic

sau

cu

o bu

n

venti

laie.

Oxida

ni,

acizi

, alc

ali,

amon

iac,

amine

. Poli

meriz

eaz

rapid

dac

pr

oces

ul nu

este

inhib

at, în

mod

ob

inuit

cu

hidro

chino

n.

Poate

for

ma în

timp

per

oxizi

sen

sibili

la oc

uri (p

erico

l de e

xploz

ii).

Amon

iac

(Solu

ii am

oniac

ale)

Lichid

inco

lor cu

mi

ros î

nep

tor ;

Pentr

u for

ma

gazo

as:

punc

t topir

e -78

ºC,

punc

t fier

bere

-33

ºC ;

pentr

u solu

ie 25

%:

punc

t topir

e -58

ºC,

punc

t fier

bere

38ºC

mi

scibi

l cu a

pa.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

tract

resp

irator

i pi

ele

sau î

n caz

ul ing

estie

i; ca

uzea

z ed

em

pulm

onar

în ca

zul

expu

nerii

masiv

e la g

aze

sau v

apor

i.

Sub f

orma

de ga

ze

amon

iacale

; int

erva

l infla

mabil

15-

28%

.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n.

În ca

zul

conta

ctului

cu

ochii

, se

spal

im

ediat

cu

ap

i se

solic

it

asist

en

medic

al.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic,

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau

plas

tic

i och

elari

de pr

oteci

e chim

ic.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

meta

le gr

ele,

cum

ar

fi me

rcuru

l i

sru

rile a

cestu

ia for

mând

pro

dui

explo

zivi.

Anhid

rida

aceti

c

(CH 3

CO) 2

O

Lichid

inco

lor cu

mi

ros pu

ternic

în

eptor

de o

et ;

punc

t topir

e -73

ºC,

punc

t fierb

ere 13

9ºC

Iritai

e sev

er a

ochil

or i

a t

ractu

lui re

spira

tor

supe

rior;

aciun

e co

roziv

. Efec

tele p

ot fi

tardiv

e.

Inflam

abil,

dezv

olt pr

in ex

pune

re la

foc va

pori

sau g

aze i

ritante

sau

toxice

; pun

ct de

apri-

dere

49ºC

, limi

te inf

lamab

ile 2,

7-10,3

%.

Se v

or e

vita

flac

ra d

esch

is,

scân

teile,

fuma

tul. S

e pr

evine

co

ntrac

tul cu

piele

a sau

ochii

.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

apa

în

fierb

ere,

cu

abur

ii, ox

idan

ii pu

ternic

i, alc

ooli,

amine

, ba

ze

puter

nice

i mult

e alt

e su

bstan

e ch

imice

. At

ac m

ulte

metal

e în

prez

ena a

pei

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

134

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Anilin

a C 6

H 5NH

2

Lichid

uleio

s, de

la

incolo

r la ca

feniu,

cu

miro

s de a

mine

ar

omati

ce ;

punc

t topir

e -6º

C,

punc

t fier

bere

18

5ºC.

Cian

oz ca

uzat

de

methe

moglo

binem

ie.

Iritai

e a oc

hilor

i pi

elii.

Poate

fi ab

sorb

it pr

in pie

le; ex

pune

ri rep

etate

sau p

relun

gite p

ot ca

uza

sens

ibiliz

are.

Comb

ustib

il; pu

nct d

e apr

inder

e 70

ºC, in

terva

l exp

loziv

1,2-1

1%.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n,

în sp

aii

sepa

rate

de

oxida

ni.

Se

prev

ine c

ontac

tul c

u pie

lea

sau

cu o

chii.

Se lu

creaz

în

spai

i cu

venti

laie

local

sau

pr

oteci

e re

spira

torie,

mnu

i i î

mbr

cmi

nte d

e pr

oteci

e, sc

uturi

trans

pa-re

nte

pentr

u fa

.

Oxida

ni pu

ternic

i, aciz

i tari.

Argin

t Ag

Metal

alb,

se

înneg

rete

dac

es

te ex

pus l

a ozo

n, hid

roge

n sulf

urat

sau s

ulf ;

punc

t topir

e 96

2ºC,

pu

nct fi

erbe

re

2212

ºC.

Inhala

rea u

nei c

antit

i ma

ri de v

apor

i de a

rgint

me

talic

poate

cauz

a afe

ctare

a plm

ânilo

r cu

edem

pulm

onar

. Poa

te ca

uza c

olora

rea g

ri-alb

struie

a oc

hilor

, na

sului

, gâtu

lui i

pieli

i, în

cond

iiile

expu

nerii

îndelu

ngate

sau r

epeta

te (a

rgiria

).

Nu es

te co

mbus

tibil,

cu ex

cepi

a pulb

erii.

Se l

ucre

az c

u ex

haus

tarea

loc

al a

aer

ului,

cu m

nui

i oc

helar

i de

pr

oteci

e sa

u pr

oteci

a oc

hilor

com

binat

cu

prote

cie

resp

irator

ie pe

ntru

pulbe

ri sau

gaze

toxic

e.

Incom

patib

il cu

ac

etilen

a, co

mpu

ii de

amon

iu, a

cidul

oxali

c i a

cidul

tartric

.

Aura

mina

4,4

-Car

bono

-im

idoil b

is (N

, N-d

imeti

l-be

nzen

amina

)

Fulgi

sau p

udr

ga

lben

; pu

nct to

pire

136º

C ;

insolu

bil în

ap.

Vtm

tor în

caz d

e ing

estie

, inha

lare s

au

conta

ct cu

piele

a. Po

ate

cauz

a irita

ie a o

chilo

r sa

u a pi

elii. P

osibi

l ca

rcino

gen.

Se

evit

con

tactul

cu

pielea

sa

u inh

alare

a pu

lberii.

Se

ma

nipule

az c

u m

nui

din

cauc

iuc

sau

plasti

c i

cu

oche

lari d

e pr

oteci

e ch

imic

. Se

luc

reaz

în

nia

de

prote

cie

chim

ic s

au c

u filt

ru

resp

irator

pentr

u pra

f.

Agen

i pute

rnic

oxida

ni.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Azida

de

sodiu

N 3

Na

Solid

, cris

talin,

inc

olor ;

pu

nct to

pire

300º

C;

solub

il în

ap.

Foar

te tox

ic pr

in ing

estie

, inha

lare s

au

conta

ct cu

piele

a ;

poate

cauz

a arsu

ri. Pr

aful

i solu

ia irit

ochii

i p

ielea

; poa

te fi

abso

rbit

prin

piele.

Se de

scom

pune

ex

ploziv

când

este

înclzi

t pe

ste pu

nctul

de

topir

e. El

ibere

az

gaze

toxic

e cân

d este

înc

lzit

; nu s

e fol

ose

te ap

a pen

tru

sting

erea

focu

lui.

In ca

z de

conta

ct cu

piele

a, se

sp

al

imed

iat.

Se

evit

inh

alare

a pu

lberii.

Se

ma

nipule

az c

u m

nui

din

cauc

iuc

sau

plasti

c i

cu

prote

cie o

cular

.

Reac

ionea

z e

xploz

iv cu

bro

mul,

sulfu

ra d

e ca

rbon

i

cloru

ra d

e cro

m.

Su

b for

ma

solid

re

acion

eaz

cu

me

tale

grele

, inc

luzân

d cu

prul,

plu

mbul

i me

rcuru

l, for

mând

sru

ri me

talice

ale

azide

lor, c

ompu

i exp

lozivi

. La

conta

ctul c

u un

acid

, eli

bere

az

gaze

de

oseb

it de

tox

ice

sau

explo

zive.

Benz

en

C 6H 6

Lichid

inco

lor,

volat

il, cu

miro

s ar

omati

c ca

racte

ristic

; pu

nct to

pire 6

ºC,

punc

t fier

bere

80

ºC.

Inhala

rea v

apor

ilor

afecte

az S

NC ca

uzân

d ve

rtij i

cefal

ee, ia

r la

conc

entra

ii mai

mari

pierd

erea

cuno

tinei

i mo

arte.

Risc

de an

emie

aplas

tic, le

ucem

ie,

leziun

i hep

atice

dup

ex

pune

re pr

elung

it sa

u cro

nic. P

oate

fi abs

orbit

pr

in pie

le.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

11ºC

, inter

val

inflam

abil 1

,3-8%

.

Se s

toche

az r

ecipi

entel

e în

spai

i bin

e ve

ntilat

e, la

distan

de

surse

le de

foc.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic

sau

în ho

te cu

ve

ntila

ie ad

ecva

t;

cu

prote

cie

ocula

r i

mnu

i din

PVC

sau

nitril.

Se

prev

ine

forma

rea

de a

cumu

lri

sau

desc

rcri

electr

ostat

ice, p

rin

împ

mânta

re.

Poate

re

acion

a vio

lent

cu

oxida

nii,

incluz

ând

acidu

l cro

mic,

perm

anga

natul

de

po

tasiu

i ox

igenu

l lich

id.

Benz

idina

1,1

- Bife

nil-

4,4 -d

iamina

Pudr

galbe

n de

schis

; pu

nct to

pire

128º

C,

punc

t fier

bere

40

0ºC

; pu

in so

lubil

în

ap, d

ar fo

arte

solub

il in

acizi

sau

solve

ni or

ganic

i.

Poate

fi ab

sorb

it pr

in pie

le. P

oate

cauz

a ca

ncer

de ve

zicul

bil

iar. S

e evit

orice

tip

de ex

pune

re.

Comb

ustib

il, pr

oduc

e ga

ze to

xice p

rin

expu

nere

la fo

c.

Se

evit

or

i ce

tip

de

ex

pune

re.

Se

lucre

az

cu

prote

cia

och

ilor

i a p

ielii,

în ni

a de

pro

tecie

chim

ic c

u ve

ntila

ie de

exha

ustar

e.

In mu

lte

ri, uti

lizar

ea s

a es

te int

erzis

sau c

ontro

lat pr

in leg

e.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

135

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Anilin

a C 6

H 5NH

2

Lichid

uleio

s, de

la

incolo

r la ca

feniu,

cu

miro

s de a

mine

ar

omati

ce ;

punc

t topir

e -6º

C,

punc

t fier

bere

18

5ºC.

Cian

oz ca

uzat

de

methe

moglo

binem

ie.

Iritai

e a oc

hilor

i pi

elii.

Poate

fi ab

sorb

it pr

in pie

le; ex

pune

ri rep

etate

sau p

relun

gite p

ot ca

uza

sens

ibiliz

are.

Comb

ustib

il; pu

nct d

e apr

inder

e 70

ºC, in

terva

l exp

loziv

1,2-1

1%.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n,

în sp

aii

sepa

rate

de

oxida

ni.

Se

prev

ine c

ontac

tul c

u pie

lea

sau

cu o

chii.

Se lu

creaz

în

spai

i cu

venti

laie

local

sau

pr

oteci

e re

spira

torie,

mnu

i i î

mbr

cmi

nte d

e pr

oteci

e, sc

uturi

trans

pa-re

nte

pentr

u fa

.

Oxida

ni pu

ternic

i, aciz

i tari.

Argin

t Ag

Metal

alb,

se

înneg

rete

dac

es

te ex

pus l

a ozo

n, hid

roge

n sulf

urat

sau s

ulf ;

punc

t topir

e 96

2ºC,

pu

nct fi

erbe

re

2212

ºC.

Inhala

rea u

nei c

antit

i ma

ri de v

apor

i de a

rgint

me

talic

poate

cauz

a afe

ctare

a plm

ânilo

r cu

edem

pulm

onar

. Poa

te ca

uza c

olora

rea g

ri-alb

struie

a oc

hilor

, na

sului

, gâtu

lui i

pieli

i, în

cond

iiile

expu

nerii

îndelu

ngate

sau r

epeta

te (a

rgiria

).

Nu es

te co

mbus

tibil,

cu ex

cepi

a pulb

erii.

Se l

ucre

az c

u ex

haus

tarea

loc

al a

aer

ului,

cu m

nui

i oc

helar

i de

pr

oteci

e sa

u pr

oteci

a oc

hilor

com

binat

cu

prote

cie

resp

irator

ie pe

ntru

pulbe

ri sau

gaze

toxic

e.

Incom

patib

il cu

ac

etilen

a, co

mpu

ii de

amon

iu, a

cidul

oxali

c i a

cidul

tartric

.

Aura

mina

4,4

-Car

bono

-im

idoil b

is (N

, N-d

imeti

l-be

nzen

amina

)

Fulgi

sau p

udr

ga

lben

; pu

nct to

pire

136º

C ;

insolu

bil în

ap.

Vtm

tor în

caz d

e ing

estie

, inha

lare s

au

conta

ct cu

piele

a. Po

ate

cauz

a irita

ie a o

chilo

r sa

u a pi

elii. P

osibi

l ca

rcino

gen.

Se

evit

con

tactul

cu

pielea

sa

u inh

alare

a pu

lberii.

Se

ma

nipule

az c

u m

nui

din

cauc

iuc

sau

plasti

c i

cu

oche

lari d

e pr

oteci

e ch

imic

. Se

luc

reaz

în

nia

de

prote

cie

chim

ic s

au c

u filt

ru

resp

irator

pentr

u pra

f.

Agen

i pute

rnic

oxida

ni.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Azida

de

sodiu

N 3

Na

Solid

, cris

talin,

inc

olor ;

pu

nct to

pire

300º

C;

solub

il în

ap.

Foar

te tox

ic pr

in ing

estie

, inha

lare s

au

conta

ct cu

piele

a ;

poate

cauz

a arsu

ri. Pr

aful

i solu

ia irit

ochii

i p

ielea

; poa

te fi

abso

rbit

prin

piele.

Se de

scom

pune

ex

ploziv

când

este

înclzi

t pe

ste pu

nctul

de

topir

e. El

ibere

az

gaze

toxic

e cân

d este

înc

lzit

; nu s

e fol

ose

te ap

a pen

tru

sting

erea

focu

lui.

In ca

z de

conta

ct cu

piele

a, se

sp

al

imed

iat.

Se

evit

inh

alare

a pu

lberii.

Se

ma

nipule

az c

u m

nui

din

cauc

iuc

sau

plasti

c i

cu

prote

cie o

cular

.

Reac

ionea

z e

xploz

iv cu

bro

mul,

sulfu

ra d

e ca

rbon

i

cloru

ra d

e cro

m.

Su

b for

ma

solid

re

acion

eaz

cu

me

tale

grele

, inc

luzân

d cu

prul,

plu

mbul

i me

rcuru

l, for

mând

sru

ri me

talice

ale

azide

lor, c

ompu

i exp

lozivi

. La

conta

ctul c

u un

acid

, eli

bere

az

gaze

de

oseb

it de

tox

ice

sau

explo

zive.

Benz

en

C 6H 6

Lichid

inco

lor,

volat

il, cu

miro

s ar

omati

c ca

racte

ristic

; pu

nct to

pire 6

ºC,

punc

t fier

bere

80

ºC.

Inhala

rea v

apor

ilor

afecte

az S

NC ca

uzân

d ve

rtij i

cefal

ee, ia

r la

conc

entra

ii mai

mari

pierd

erea

cuno

tinei

i mo

arte.

Risc

de an

emie

aplas

tic, le

ucem

ie,

leziun

i hep

atice

dup

ex

pune

re pr

elung

it sa

u cro

nic. P

oate

fi abs

orbit

pr

in pie

le.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

11ºC

, inter

val

inflam

abil 1

,3-8%

.

Se s

toche

az r

ecipi

entel

e în

spai

i bin

e ve

ntilat

e, la

distan

de

surse

le de

foc.

Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic

sau

în ho

te cu

ve

ntila

ie ad

ecva

t;

cu

prote

cie

ocula

r i

mnu

i din

PVC

sau

nitril.

Se

prev

ine

forma

rea

de a

cumu

lri

sau

desc

rcri

electr

ostat

ice, p

rin

împ

mânta

re.

Poate

re

acion

a vio

lent

cu

oxida

nii,

incluz

ând

acidu

l cro

mic,

perm

anga

natul

de

po

tasiu

i ox

igenu

l lich

id.

Benz

idina

1,1

- Bife

nil-

4,4 -d

iamina

Pudr

galbe

n de

schis

; pu

nct to

pire

128º

C,

punc

t fier

bere

40

0ºC

; pu

in so

lubil

în

ap, d

ar fo

arte

solub

il in

acizi

sau

solve

ni or

ganic

i.

Poate

fi ab

sorb

it pr

in pie

le. P

oate

cauz

a ca

ncer

de ve

zicul

bil

iar. S

e evit

orice

tip

de ex

pune

re.

Comb

ustib

il, pr

oduc

e ga

ze to

xice p

rin

expu

nere

la fo

c.

Se

evit

or

i ce

tip

de

ex

pune

re.

Se

lucre

az

cu

prote

cia

och

ilor

i a p

ielii,

în ni

a de

pro

tecie

chim

ic c

u ve

ntila

ie de

exha

ustar

e.

In mu

lte

ri, uti

lizar

ea s

a es

te int

erzis

sau c

ontro

lat pr

in leg

e.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

136

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Bise

lenit d

e so

diu

NaHS

eO3

Pulbe

re cr

istali

n,

alb, in

color

; So

lubil î

n ap

.

Toxic

pr

in ing

estie

i

inhala

re

de

pulbe

ri ;

posib

il per

icol p

rin e

fecte

cumu

lative

. Te

ratog

en

expe

rimen

tal.

Conta

ctul

prelu

ngit

cu

pielea

ca

uzea

z de

rmati

t.

Se

ma

nipule

az

purtâ

nd

îmbr

cmi

nte de

prote

cie.

Agen

i oxid

ani.

Brom

Br

2

Lichid

fume

gând

, ro

u-ma

roniu

, cu

miro

s îne

ptor

; pu

nct to

pire -

7,2ºC

, pu

nct fi

erbe

re

58,8º

C.

Coro

ziv.

Vapo

rii su

nt co

roziv

i pe

ntru

ochi

i pe

ntru

tractu

l res

pirato

r ;

inhala

rea

poate

ca

uza

edem

pulm

onar

i p

oate

afecta

SN

C.

Conta

ctul

cu

ochii

po

ate

cauz

a tul

bur

ri de

ve

dere

, ro

ea,

dure

re,

arsu

ri se

vere

ale

esutu

rilor.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar

stimu

leaz

co

mbus

tia al

tor

subs

tane.

Multe

re

acii p

ot ca

uza f

oc

sau e

xploz

ie.

Înclzi

rea p

oate

cauz

a cre

terea

pres

iunii c

u ris

c de a

rder

e.

Se u

tilize

az în

sist

em în

chis

i cu

venti

laie.

Se

lucre

az cu

m

nui

i îm

brc

minte

de

prote

cie,

oche

lari

de

prote

cie,

scut

trans

pare

nt pe

ntru

fa

sau

prote

cia

ochil

or c

ombin

at c

u pr

oteci

e re

spira

torie.

Oxida

nt pu

ternic

, re

acion

eaz

vio

lent

cu

mater

ialele

co

mbus

tibile

i

redu

ctoa

re.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

solu

ia ap

oas

de

amon

iac, c

u ox

idani

, me

tale,

comp

ui o

rgan

ici i

fosfo

r.

Atac

une

le fel

uri

de p

lastic

, cau

ciuc

i es

turi.

Clor

Cl

2

Gaz g

alben

-verzu

i, cu

miro

s ine

ptor

, pu

nct to

pire -

101º

C,

punc

t fier

bere

-34

ºC.

Coro

ziv

pentr

u oc

hi,

piele

i trac

tul re

spira

tor.

Inhala

rea

de g

az p

oate

cauz

a pn

eumo

patie

, ed

em p

ulmon

ar c

ondu

-câ

nd

la sin

drom

de

dis

funci

e re

activ

a

cilo

r ae

riene

. Ev

apo-

rare

a ra

pid a

clor

ului

lichid

po

ate

cauz

a de

ger

turi.

Expu

nere

a ma

siv

poate

ca

uza

moar

te. E

fectel

e po

t fi

tardiv

e; se

re

coma

nd

supr

aveg

here

med

ical.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

lucre

az

în co

ndiii

de

sis

tem în

chis

i ven

tilaie;

cu

mnu

i izo

latoa

re

i îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, oc

helar

i de

pr

oteci

e sa

u pr

oteci

e oc

ular

co

mbina

t cu

prote

cie r

espir

atorie

.

Solu

ia ap

oas

es

te un

ac

id pu

ternic

, rea

cion

eaz

viol

ent c

u ba

zele

i mul

i com

pui o

rgan

ici:

aceti

len,

butad

ien,

benz

en

i alt

e fra

ciun

i petr

olier

e, am

oniac

, hid

roge

n, ca

rbur

de

so

diu,

tereb

entin

i

pulbe

ri me

talice

fin

e, ge

nerâ

nd p

erico

l de

foc

i ex

plozie

.

Atac

mult

e me

tale

în pr

ezen

a ap

ei.

Atac

ma

terial

ele

plasti

ce,

cauc

iucul

i es

turile

.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

137

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Bise

lenit d

e so

diu

NaHS

eO3

Pulbe

re cr

istali

n,

alb, in

color

; So

lubil î

n ap

.

Toxic

pr

in ing

estie

i

inhala

re

de

pulbe

ri ;

posib

il per

icol p

rin e

fecte

cumu

lative

. Te

ratog

en

expe

rimen

tal.

Conta

ctul

prelu

ngit

cu

pielea

ca

uzea

z de

rmati

t.

Se

ma

nipule

az

purtâ

nd

îmbr

cmi

nte de

prote

cie.

Agen

i oxid

ani.

Brom

Br

2

Lichid

fume

gând

, ro

u-ma

roniu

, cu

miro

s îne

ptor

; pu

nct to

pire -

7,2ºC

, pu

nct fi

erbe

re

58,8º

C.

Coro

ziv.

Vapo

rii su

nt co

roziv

i pe

ntru

ochi

i pe

ntru

tractu

l res

pirato

r ;

inhala

rea

poate

ca

uza

edem

pulm

onar

i p

oate

afecta

SN

C.

Conta

ctul

cu

ochii

po

ate

cauz

a tul

bur

ri de

ve

dere

, ro

ea,

dure

re,

arsu

ri se

vere

ale

esutu

rilor.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar

stimu

leaz

co

mbus

tia al

tor

subs

tane.

Multe

re

acii p

ot ca

uza f

oc

sau e

xploz

ie.

Înclzi

rea p

oate

cauz

a cre

terea

pres

iunii c

u ris

c de a

rder

e.

Se u

tilize

az în

sist

em în

chis

i cu

venti

laie.

Se

lucre

az cu

m

nui

i îm

brc

minte

de

prote

cie,

oche

lari

de

prote

cie,

scut

trans

pare

nt pe

ntru

fa

sau

prote

cia

ochil

or c

ombin

at c

u pr

oteci

e re

spira

torie.

Oxida

nt pu

ternic

, re

acion

eaz

vio

lent

cu

mater

ialele

co

mbus

tibile

i

redu

ctoa

re.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

solu

ia ap

oas

de

amon

iac, c

u ox

idani

, me

tale,

comp

ui o

rgan

ici i

fosfo

r.

Atac

une

le fel

uri

de p

lastic

, cau

ciuc

i es

turi.

Clor

Cl

2

Gaz g

alben

-verzu

i, cu

miro

s ine

ptor

, pu

nct to

pire -

101º

C,

punc

t fier

bere

-34

ºC.

Coro

ziv

pentr

u oc

hi,

piele

i trac

tul re

spira

tor.

Inhala

rea

de g

az p

oate

cauz

a pn

eumo

patie

, ed

em p

ulmon

ar c

ondu

-câ

nd

la sin

drom

de

dis

funci

e re

activ

a

cilo

r ae

riene

. Ev

apo-

rare

a ra

pid a

clor

ului

lichid

po

ate

cauz

a de

ger

turi.

Expu

nere

a ma

siv

poate

ca

uza

moar

te. E

fectel

e po

t fi

tardiv

e; se

re

coma

nd

supr

aveg

here

med

ical.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

lucre

az

în co

ndiii

de

sis

tem în

chis

i ven

tilaie;

cu

mnu

i izo

latoa

re

i îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, oc

helar

i de

pr

oteci

e sa

u pr

oteci

e oc

ular

co

mbina

t cu

prote

cie r

espir

atorie

.

Solu

ia ap

oas

es

te un

ac

id pu

ternic

, rea

cion

eaz

viol

ent c

u ba

zele

i mul

i com

pui o

rgan

ici:

aceti

len,

butad

ien,

benz

en

i alt

e fra

ciun

i petr

olier

e, am

oniac

, hid

roge

n, ca

rbur

de

so

diu,

tereb

entin

i

pulbe

ri me

talice

fin

e, ge

nerâ

nd p

erico

l de

foc

i ex

plozie

.

Atac

mult

e me

tale

în pr

ezen

a ap

ei.

Atac

ma

terial

ele

plasti

ce,

cauc

iucul

i es

turile

.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Clor

oform

CH

Cl2

Lichid

inco

lor

volat

il cu m

iros

cara

cteris

tic ;

punc

t topir

e -63

ºC,

punc

t fier

bere

61

ºC. ;

puin

solub

il în a

p.

Vtm

tor pr

in inh

alare

, ing

estie

i co

ntact

cu

pielea

; irita

nt pe

ntru

piele.

Poa

te ca

uza

afecta

re he

patic

, ren

al

i a S

NC co

nduc

ând l

a ce

falee

, gre

a, ic

ter

slab,

inape

ten,

confu

zie. E

xpun

erea

pr

elung

it sa

u cro

nic s-

a dov

edit c

arcin

ogen

la

anim

ale ; s

uspe

ct a f

i ca

rcino

gen l

a om.

Se

luc

reaz

în

ni

de

prote

cie

chim

ic

purtâ

nd

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie,

mnu

i din

nitri

l i

prote

cie

ocula

r.

Baze

tari;

unele

meta

le cu

m ar

fi

alumi

niul

sau

magn

eziul

, zin

cul

pulbe

re ; o

xidan

i pute

rnici

.

Dac

se

înclze

te pâ

n

la de

scom

-pu

nere

for

meaz

fos

gen

gaz.

Atac

ma

terial

ele p

lastic

e i c

auciu

cul.

Cian

obro

m Br

omcia

n Br

CN

Crist

ale in

color

e sa

u albe

, cu m

iros

înep

tor ;

punc

t topir

e 52º

C,

punc

t fier

bere

61

ºC.

Afec

teaz

ochii

, piel

ea i

tra

ctul re

spira

tor;

inhala

rea v

apor

ilor p

oate

cauz

a ede

m pu

lmon

ar

gene

rând

conv

ulsii,

pierd

erea

cuno

tinei,

ins

uficie

n re

spira

torie,

mo

arte.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar f

orme

az ga

z inf

lamab

il la î

nclzi

re.

Prin

expu

nere

la fo

c pr

oduc

e ema

naii

gazo

ase i

ritante

sau

toxice

.

Se lu

creaz

în s

istem

înch

is cu

ven

tilaie

; cu

mnu

i i

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie,

oche

lari d

e sig

uran

, cu

scut

trans

pare

nt pe

ntru

prote

cia

feii

sau

prote

cia

ochil

or

comb

inat

cu

prote

cie

resp

irator

ie.

Se d

esco

mpun

e pr

in înc

lzire

i

la co

ntactu

l cu

acizi

i pro

ducâ

nd

acid

cianh

idric,

foa

rte

toxic

i inf

lamab

il,

i ac

id br

omhid

ric,

foarte

cor

oziv.

Rea

cion

eaz

cu

oxida

ni p

utern

ici.

Reac

ionea

z

încet

cu

apa

i um

ezea

la pr

oduc

ând

acid

brom

hidric

i a

cid

cianh

idric.

Atac

mult

e me

tale

în pr

ezen

a ape

i.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

138

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Cian

ura d

e so

diu

NaCN

Pudr

alb

cri

stalin

cu m

iros

de m

igdale

; pu

nct to

pire

563º

C,

punc

t fier

bere

14

96ºC

; foa

rte so

lubil

în

ap.

Extre

m de

toxic

prin

inges

tie, in

halar

e sau

co

ntact

cu pi

elea ;

iritan

t se

ver p

entru

ochi.

Poa

te fi a

bsor

bit pr

in pie

le.

Expu

nere

a rep

etat

poate

afec

ta tiro

ida.

Poate

elibe

ra ga

ze

toxice

prin

expu

nere

la

foc.

Se

va

evita

inh

alare

a de

pu

lberi;

se fo

loses

te pr

oteci

e re

spira

torie.

Se

evit

conta

ctul

cu o

chii

sau

pielea

; în

cazu

l co

ntactu

lui c

u pie

lea s

e sp

al

imed

iat

cu

ap

i se

înd

eprte

az

îmbr

cmi

ntea

conta

mina

t. S

e luc

reaz

cu

oche

lari d

e pr

oteci

e ch

imic

i

mnu

i din

cau

ciuc

sau

plasti

c. Se

p

strea

z

sub

cheie

, în sp

aii v

entila

te.

Elibe

reaz

, în

conta

ct cu

aciz

ii sa

u cu

apa

ce

coni

ne d

ioxid

de

carb

on d

izolva

t, ga

ze d

eose

bit d

e tox

ice d

e ac

id cia

nhidr

ic (H

CN).

Poate

form

a am

estec

uri e

xploz

ive

cu ni

triii.

Se tr

ateaz

stro

pii

de

solu

ie cu

în

lbitor

pu

lbere

(h

ipoclo

rit de

so

diu)

i se

las în

co

ntact

24

ore.

Subs

tana

solid

v

rsat

se

terge

cu

grij

cu o

lave

t

care

se

va

sc

ufund

a ap

oi în

ap

cu

înlbi

tor

pulbe

re; s

e las

24

ore

înaint

e de

a fi

ar

unca

t. În

labora

tor

se

pstr

eaz

la

îndem

ân

antid

otul

cianu

rii.

Citoc

halaz

ina

(A-J)

Pudr

alb

; pu

nctul

de to

pire

varia

z.

Toxic

prin

inges

tie,

inhala

re sa

u abs

orbi

e pr

in pie

le. P

oate

cauz

a ma

lform

aii c

onge

nitale

la

ft.

Se

evit

con

tactul

cu

ochii

, pie

lea

i îm

brc

minte

a. Se

vo

r pur

ta oc

helar

i de

prote

cie

chim

ic

i mnu

i din

cauc

iuc

sau p

lastic

.

Agen

i pute

rnic

oxida

ni.

Cupr

u Cu

Solid

roiat

ic,

lucios

, male

abil,

inodo

r ; pu

dra r

oie

devin

e ver

de du

p

expu

nere

a la a

er i

um

ezea

l;

punc

t topir

e 108

3ºC

punc

t fier

bere

25

67ºC

.

Inhala

rea e

mana

iilor

gazo

ase d

e cup

ru po

ate

cauz

a « fe

bra f

umur

ilor

de m

etal »

.

Comb

ustib

il. Se

luc

reaz

cu

exha

ustar

e loc

al a

aer

ului s

au p

rotec

ie re

spira

torie,

cu

m

nui

i oc

helar

i de p

rotec

ie .

Form

eaz

cu co

mpu

ii ace

tilenic

i, eti

len o

xid a

zid

i per

oxidu

l de

oxige

n, pr

odu

i sen

sibili

la oc

uri.

Reac

ionea

z

cu

oxida

nii

puter

nici,

cum

ar

fi clo

raii,

brom

aii

sau

iodai

i, ge

nerâ

nd

peric

ol de

explo

zie.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

139

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Cian

ura d

e so

diu

NaCN

Pudr

alb

cri

stalin

cu m

iros

de m

igdale

; pu

nct to

pire

563º

C,

punc

t fier

bere

14

96ºC

; foa

rte so

lubil

în

ap.

Extre

m de

toxic

prin

inges

tie, in

halar

e sau

co

ntact

cu pi

elea ;

iritan

t se

ver p

entru

ochi.

Poa

te fi a

bsor

bit pr

in pie

le.

Expu

nere

a rep

etat

poate

afec

ta tiro

ida.

Poate

elibe

ra ga

ze

toxice

prin

expu

nere

la

foc.

Se

va

evita

inh

alare

a de

pu

lberi;

se fo

loses

te pr

oteci

e re

spira

torie.

Se

evit

conta

ctul

cu o

chii

sau

pielea

; în

cazu

l co

ntactu

lui c

u pie

lea s

e sp

al

imed

iat

cu

ap

i se

înd

eprte

az

îmbr

cmi

ntea

conta

mina

t. S

e luc

reaz

cu

oche

lari d

e pr

oteci

e ch

imic

i

mnu

i din

cau

ciuc

sau

plasti

c. Se

p

strea

z

sub

cheie

, în sp

aii v

entila

te.

Elibe

reaz

, în

conta

ct cu

aciz

ii sa

u cu

apa

ce

coni

ne d

ioxid

de

carb

on d

izolva

t, ga

ze d

eose

bit d

e tox

ice d

e ac

id cia

nhidr

ic (H

CN).

Poate

form

a am

estec

uri e

xploz

ive

cu ni

triii.

Se tr

ateaz

stro

pii

de

solu

ie cu

în

lbitor

pu

lbere

(h

ipoclo

rit de

so

diu)

i se

las în

co

ntact

24

ore.

Subs

tana

solid

v

rsat

se

terge

cu

grij

cu o

lave

t

care

se

va

sc

ufund

a ap

oi în

ap

cu

înlbi

tor

pulbe

re; s

e las

24

ore

înaint

e de

a fi

ar

unca

t. În

labora

tor

se

pstr

eaz

la

îndem

ân

antid

otul

cianu

rii.

Citoc

halaz

ina

(A-J)

Pudr

alb

; pu

nctul

de to

pire

varia

z.

Toxic

prin

inges

tie,

inhala

re sa

u abs

orbi

e pr

in pie

le. P

oate

cauz

a ma

lform

aii c

onge

nitale

la

ft.

Se

evit

con

tactul

cu

ochii

, pie

lea

i îm

brc

minte

a. Se

vo

r pur

ta oc

helar

i de

prote

cie

chim

ic

i mnu

i din

cauc

iuc

sau p

lastic

.

Agen

i pute

rnic

oxida

ni.

Cupr

u Cu

Solid

roiat

ic,

lucios

, male

abil,

inodo

r ; pu

dra r

oie

devin

e ver

de du

p

expu

nere

a la a

er i

um

ezea

l;

punc

t topir

e 108

3ºC

punc

t fier

bere

25

67ºC

.

Inhala

rea e

mana

iilor

gazo

ase d

e cup

ru po

ate

cauz

a « fe

bra f

umur

ilor

de m

etal »

.

Comb

ustib

il. Se

luc

reaz

cu

exha

ustar

e loc

al a

aer

ului s

au p

rotec

ie re

spira

torie,

cu

m

nui

i oc

helar

i de p

rotec

ie .

Form

eaz

cu co

mpu

ii ace

tilenic

i, eti

len o

xid a

zid

i per

oxidu

l de

oxige

n, pr

odu

i sen

sibili

la oc

uri.

Reac

ionea

z

cu

oxida

nii

puter

nici,

cum

ar

fi clo

raii,

brom

aii

sau

iodai

i, ge

nerâ

nd

peric

ol de

explo

zie.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Dieti

l eter

C 2

H 5OC

2H5

Lichid

inco

lor,

foarte

volat

il, cu

mi

ros d

ulcea

g ca

racte

ristic

; pu

nct to

pire -

161º

C,

punc

t fier

bere

34

ºC ;

puin

solub

il în a

p.

Iritan

t pen

tru oc

hi i

tractu

l resp

irator

. Poa

te afe

cta S

NC ca

uzân

d so

mnole

n i

pier

dere

a cu

notin

ei. In

halar

ea

repe

tat po

ate ca

uza

depe

nden

.

Foar

te inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

45ºC

, inter

val

inflam

abil 1

,7-48

%.

Se p

strea

za r

ecipi

entel

e în

spai

i bin

e ve

ntilat

e, la

distan

de

surse

le de

foc ;

în

conta

inere

cu

îm

pmâ

ntare

pe

ntru

a pr

even

i ac

umul

rile

i des

crc

rile d

e ele

ctrici

tate

static

. Se

lucre

az în

nia

de

prote

cie

chim

ic,

cu m

nui

din

nitril

pentr

u a

prev

eni

degr

esar

ea pi

elii.

Expu

nere

a la

aer

i lumi

n p

oate

cond

uce

la for

mare

a de

per

oxizi

ex

ploziv

i. Po

ate re

acion

a vio

lent

cu ox

idani

i i h

aloge

nii.

Dime

tilami

na

CH3) 2

NH

Gaz l

ichefi

at inc

olor

i vola

til, cu

mi

ros î

nep

tor ;

punc

t topir

e -93

ºC,

punc

t fier

bere

7ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Iritai

e sev

er a

ochil

or i

sis

temulu

i resp

irator

; inh

alare

a poa

te ca

uza

edem

pulm

onar

. Ev

apor

area

rapid

poate

ca

uza d

eger

turi.

Solu

iile su

nt co

roziv

e pe

ntru p

iele

i och

i.

Foar

te inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

25ºC

, limi

te inf

lamab

ile

2,8-1

4% .

Foar

te inf

lamab

il ca

solu

ie,

punc

t de a

prind

ere -

18ºC

.

Se i

ne la

dist

an d

e su

rsele

de fo

c ; în

cazu

l con

tactul

ui cu

oc

hii s

e sp

al im

ediat

i s

e so

licit

asis

ten m

edica

l. S

e luc

reaz

în n

ia d

e pr

oteci

e ch

imic

, cu

mnu

i din

nitril

i oc

helar

i de p

rotec

ie ch

imic

.

Poate

reac

iona

cu o

xidan

ii i c

u me

rcuru

l.

2,4-D

initro

-fen

il-hid

razin

a C 6

H 3(N

O 2) 2

- NH

NH2

1-Hi

draz

in-2,4

-dini

tro-

benz

en

Pulbe

re cr

istali

n

porto

calie

-ro

iatic

; pu

nct to

pire 2

00ºC

, pu

in so

lubil î

n ap

.

Iritan

t pem

tru pi

ele i

oc

hi. V

tmtor

prin

inges

tie, in

halar

e i

conta

ct cu

piele

a.

Se

pstr

eaz

ume

d pe

ntru

a re

duce

risc

ul de

exp

lozie.

Se

manip

uleaz

cu

filt

ru

resp

irator

pen

tru p

raf,

mnu

i din

ca

uciuc

sa

u pla

stic

i oc

helar

i de p

rotec

ie ch

imic

.

Poate

re

acion

a vio

lent

cu

comp

uii o

xidan

i i re

duc

tori.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

140

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Diox

an

C 4H 8

O 2

Dieti

len

dioxid

Lichid

inco

lor cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 12º

C,

punc

t fier

bere

10

1ºC

.

Iritan

t pen

tru oc

hi i

tractu

l resp

irator

. Poa

te afe

cta S

NC ca

uzân

d ce

falee

; gre

a, tu

se,

dure

re de

gât, d

urer

i ab

domi

nale,

amee

al,

somn

olen

, vom

, pie

rder

ea cu

notin

ei.

Poate

fi ab

sorb

it prin

pie

le. A

fectea

z rin

ichii

i fica

tul. P

roba

bil

carci

noge

n pen

tru om

.

Foar

te inf

lamab

il ;

posib

il ap

rinde

rea l

a dis

tan ; c

a rez

ultat

al cu

rger

ii, ag

itrii,

etc,

pot fi

gene

rate

încrc

ri ele

ctros

tatice

.

Se l

ucre

az c

u ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

. Se

vo

r ev

ita

flac

ra

desc

his,

scân

teile,

fum

atul

sau

conta

ctul

cu

oxida

nii

sau

supr

afee

fierb

ini.

Nu

se

folos

ete

aer

comp

rimat

pentr

u um

plere

, eva

cuar

e sa

u ma

nipula

re ;

se

folos

esc

dispo

zitive

ce

nu

pr

oduc

sc

ântei

. Se

luc

reaz

cu

m

nui

i îm

brc

minte

de

prote

cie,

scut

trans

pare

nt pe

ntru

fa

sau

prote

cia

ochil

or c

ombin

at c

u pr

oteci

e re

spira

torie.

Poate

for

ma p

erox

izi e

xploz

ivi.

Reac

ionea

z v

iguro

s cu

oxid

anii

puter

nici

i aciz

ii tar

i con

centr

ai.

Reac

ionea

za

explo

ziv

cu

unii

catal

izator

i. At

ac m

ulte

felur

i de

plasti

c.

Diox

id de

ca

rbon

(so

lid ;

ghea

ca

rbon

ic,

ghea

us

cat

) CO 2

Solid

, alb

trans

lucen

t la -

79ºC

; Su

blime

az la

gaz

la tem

pera

tura

mediu

lui am

biant.

Risc

de as

fixier

e în s

paii

închis

e sau

pros

t ve

ntilat

e ; co

ntactu

l cu

forma

solid

de g

hea

ca

rbon

ic c

auze

az

dege

rtur

i

Se

man

ipulea

z c

u m

nui

izolat

oare

. Se

de

pozit

eaz

nu

mai

în ca

mere

sau

spa

ii ve

ntilat

e, în

conta

inere

de

schis

e.

Alca

li meta

lici, b

aze p

utern

ice.

Diox

id de

clor

Cl

O 2

Gaz d

e la g

alben

la

rou s

au lic

hid

rou-

mar

oniu

; pu

nct to

pire -

59ºC

, pu

nct fi

erbe

re

10ºC

.

Iritan

t sev

er pe

ntru o

chi,

piele

i trac

tul re

spira

tor;

inhala

rea g

azulu

i poa

te ca

uza e

dem

pulm

onar

. Ef

ectel

e pot

fi tar

dive;

se

reco

mand

su

prav

eghe

re m

edica

l.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e ; po

ate

explo

da câ

nd es

te înc

lzit, l

a exp

uner

ea

la so

are s

au câ

nd es

te ex

pus l

a oc

uri s

au

scân

tei.

Se

lucre

az

în co

ndiii

de

sis

tem în

chis

cu ve

ntila

ie. ; c

u m

nui

izolat

oare

i

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie,

oche

lari

de

prote

cie

sau

prote

cie

ocula

r

comb

inat

cu pr

oteci

e res

pirato

rie.

Oxida

nt pu

ternic

; re

acion

eaz

vio

lent

cu

mater

ialele

co

mbus

tibile

sa

u re

duc

toare

. Re

acion

eaz

viol

ent c

u fos

forul,

hid

roxid

ul de

po

tasiu,

su

lful,

amon

iacul,

me

tanul,

fos

fina

i hid

roge

nul s

ulfur

at.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Etan

ol CH

3CH 2

OH

Lichid

inco

lor,

volat

il, cu

miro

s fin

cara

cteris

tic ;

punc

t topir

e -11

7ºC,

pu

nct fi

erbe

re

79ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Dun

tor da

c es

te îng

hiit.

Iritan

t pen

tru

ochi.

Poa

te afe

cta S

NC.

Foar

te inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

12ºC

, limi

te inf

lamab

ile

3-19

% .

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

bine

închis

e, la

distan

de

surse

le de

foc.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici.

Etan

olami

na

H 2NC

H 2CH

2OH 2-

Amino

-eta

nol

Lichid

vâsc

os,

incolo

r, ne

volat

il, cu

miro

s am

oniac

al ;

punc

t topir

e 10º

C,

punc

t fier

bere

17

1ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

tractu

l resp

irator

i pi

ele.

Poate

cauz

a se

nsibi

lizar

ea pi

elii.

Punc

tul de

aprin

dere

85

ºC.

Se m

anipu

leaz

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sa

u pla

stic

i pr

oteci

e ocu

lar

Reac

ionea

z cu

oxida

nii

puter

nici.

Feno

l C 6

H cOH

Crist

ale in

color

e sa

u roz

pal, c

u mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 41

ºC,

punc

t fier

bere

18

2ºC

; so

lubil î

n ap

.

Subs

tanele

i va

porii

sunt

coro

zivi p

entru

ochi,

pie

le i tr

actul

resp

irator

, ca

uzân

d arsu

ri sev

ere ;

se

abso

arbe

prin

piele.

Tu

lbur

ri ale

SNC,

co

m. A

fectea

z rin

ichii

i fica

tul. S

impto

mele

includ

dure

ri ab

domi

nale,

vrs

turi,

diare

e, irit

aii a

le pie

lii,

dure

ri ocu

lare.

Conta

ctul

prelu

ngit c

u solu

ii dil

uate

poate

cauz

a de

rmati

te.

Punc

t de a

prind

ere

80ºC

; int

erva

l infla

mabil

1,7-

6%.

Se

va

evita

inh

alare

a va

porilo

r, se

fol

ose

te pr

oteci

e re

spira

torie.

Se

evit

co

ntactu

l cu

ochii

i p

ielea

. Se

lucre

az cu

mnu

i din

nitril

i pr

oteci

e oc

ular

. În

cazu

l co

ntactu

lui c

u oc

hii s

e sp

al

imed

iat c

u ap

i s

e so

licit

as

isten

me

dical.

In

cazu

l co

ntactu

lui

cu

pielea

, se

ind

eprte

az

îmbr

cmi

ntea

conta

mina

t i s

e ter

ge zo

na

conta

mina

t cu

gli

cero

l, po

lietile

n gli

col

300

sau

un

ames

tec d

e po

lietile

n gli

col

lichid

(70

%)

i sp

irt me

tilat

(30%

) i a

poi s

e cl

tete

cu

ap.

Reac

ionea

z

cu

oxida

nii

cauz

ând

foc

i pe

ricol

de

explo

zie.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

141

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Diox

an

C 4H 8

O 2

Dieti

len

dioxid

Lichid

inco

lor cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 12º

C,

punc

t fier

bere

10

1ºC

.

Iritan

t pen

tru oc

hi i

tractu

l resp

irator

. Poa

te afe

cta S

NC ca

uzân

d ce

falee

; gre

a, tu

se,

dure

re de

gât, d

urer

i ab

domi

nale,

amee

al,

somn

olen

, vom

, pie

rder

ea cu

notin

ei.

Poate

fi ab

sorb

it prin

pie

le. A

fectea

z rin

ichii

i fica

tul. P

roba

bil

carci

noge

n pen

tru om

.

Foar

te inf

lamab

il ;

posib

il ap

rinde

rea l

a dis

tan ; c

a rez

ultat

al cu

rger

ii, ag

itrii,

etc,

pot fi

gene

rate

încrc

ri ele

ctros

tatice

.

Se l

ucre

az c

u ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

. Se

vo

r ev

ita

flac

ra

desc

his,

scân

teile,

fum

atul

sau

conta

ctul

cu

oxida

nii

sau

supr

afee

fierb

ini.

Nu

se

folos

ete

aer

comp

rimat

pentr

u um

plere

, eva

cuar

e sa

u ma

nipula

re ;

se

folos

esc

dispo

zitive

ce

nu

pr

oduc

sc

ântei

. Se

luc

reaz

cu

m

nui

i îm

brc

minte

de

prote

cie,

scut

trans

pare

nt pe

ntru

fa

sau

prote

cia

ochil

or c

ombin

at c

u pr

oteci

e re

spira

torie.

Poate

for

ma p

erox

izi e

xploz

ivi.

Reac

ionea

z v

iguro

s cu

oxid

anii

puter

nici

i aciz

ii tar

i con

centr

ai.

Reac

ionea

za

explo

ziv

cu

unii

catal

izator

i. At

ac m

ulte

felur

i de

plasti

c.

Diox

id de

ca

rbon

(so

lid ;

ghea

ca

rbon

ic,

ghea

us

cat

) CO 2

Solid

, alb

trans

lucen

t la -

79ºC

; Su

blime

az la

gaz

la tem

pera

tura

mediu

lui am

biant.

Risc

de as

fixier

e în s

paii

închis

e sau

pros

t ve

ntilat

e ; co

ntactu

l cu

forma

solid

de g

hea

ca

rbon

ic c

auze

az

dege

rtur

i

Se

man

ipulea

z c

u m

nui

izolat

oare

. Se

de

pozit

eaz

nu

mai

în ca

mere

sau

spa

ii ve

ntilat

e, în

conta

inere

de

schis

e.

Alca

li meta

lici, b

aze p

utern

ice.

Diox

id de

clor

Cl

O 2

Gaz d

e la g

alben

la

rou s

au lic

hid

rou-

mar

oniu

; pu

nct to

pire -

59ºC

, pu

nct fi

erbe

re

10ºC

.

Iritan

t sev

er pe

ntru o

chi,

piele

i trac

tul re

spira

tor;

inhala

rea g

azulu

i poa

te ca

uza e

dem

pulm

onar

. Ef

ectel

e pot

fi tar

dive;

se

reco

mand

su

prav

eghe

re m

edica

l.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e ; po

ate

explo

da câ

nd es

te înc

lzit, l

a exp

uner

ea

la so

are s

au câ

nd es

te ex

pus l

a oc

uri s

au

scân

tei.

Se

lucre

az

în co

ndiii

de

sis

tem în

chis

cu ve

ntila

ie. ; c

u m

nui

izolat

oare

i

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie,

oche

lari

de

prote

cie

sau

prote

cie

ocula

r

comb

inat

cu pr

oteci

e res

pirato

rie.

Oxida

nt pu

ternic

; re

acion

eaz

vio

lent

cu

mater

ialele

co

mbus

tibile

sa

u re

duc

toare

. Re

acion

eaz

viol

ent c

u fos

forul,

hid

roxid

ul de

po

tasiu,

su

lful,

amon

iacul,

me

tanul,

fos

fina

i hid

roge

nul s

ulfur

at.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Etan

ol CH

3CH 2

OH

Lichid

inco

lor,

volat

il, cu

miro

s fin

cara

cteris

tic ;

punc

t topir

e -11

7ºC,

pu

nct fi

erbe

re

79ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Dun

tor da

c es

te îng

hiit.

Iritan

t pen

tru

ochi.

Poa

te afe

cta S

NC.

Foar

te inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

12ºC

, limi

te inf

lamab

ile

3-19

% .

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

bine

închis

e, la

distan

de

surse

le de

foc.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici.

Etan

olami

na

H 2NC

H 2CH

2OH 2-

Amino

-eta

nol

Lichid

vâsc

os,

incolo

r, ne

volat

il, cu

miro

s am

oniac

al ;

punc

t topir

e 10º

C,

punc

t fier

bere

17

1ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

tractu

l resp

irator

i pi

ele.

Poate

cauz

a se

nsibi

lizar

ea pi

elii.

Punc

tul de

aprin

dere

85

ºC.

Se m

anipu

leaz

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sa

u pla

stic

i pr

oteci

e ocu

lar

Reac

ionea

z cu

oxida

nii

puter

nici.

Feno

l C 6

H cOH

Crist

ale in

color

e sa

u roz

pal, c

u mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 41

ºC,

punc

t fier

bere

18

2ºC

; so

lubil î

n ap

.

Subs

tanele

i va

porii

sunt

coro

zivi p

entru

ochi,

pie

le i tr

actul

resp

irator

, ca

uzân

d arsu

ri sev

ere ;

se

abso

arbe

prin

piele.

Tu

lbur

ri ale

SNC,

co

m. A

fectea

z rin

ichii

i fica

tul. S

impto

mele

includ

dure

ri ab

domi

nale,

vrs

turi,

diare

e, irit

aii a

le pie

lii,

dure

ri ocu

lare.

Conta

ctul

prelu

ngit c

u solu

ii dil

uate

poate

cauz

a de

rmati

te.

Punc

t de a

prind

ere

80ºC

; int

erva

l infla

mabil

1,7-

6%.

Se

va

evita

inh

alare

a va

porilo

r, se

fol

ose

te pr

oteci

e re

spira

torie.

Se

evit

co

ntactu

l cu

ochii

i p

ielea

. Se

lucre

az cu

mnu

i din

nitril

i pr

oteci

e oc

ular

. În

cazu

l co

ntactu

lui c

u oc

hii s

e sp

al

imed

iat c

u ap

i s

e so

licit

as

isten

me

dical.

In

cazu

l co

ntactu

lui

cu

pielea

, se

ind

eprte

az

îmbr

cmi

ntea

conta

mina

t i s

e ter

ge zo

na

conta

mina

t cu

gli

cero

l, po

lietile

n gli

col

300

sau

un

ames

tec d

e po

lietile

n gli

col

lichid

(70

%)

i sp

irt me

tilat

(30%

) i a

poi s

e cl

tete

cu

ap.

Reac

ionea

z

cu

oxida

nii

cauz

ând

foc

i pe

ricol

de

explo

zie.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

142

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Form

aldeh

ida

solu

ie (3

7-41

%

forma

ldehid

cu

11-1

4%

metan

ol)

HCHO

Lichid

inco

lor cu

mi

ros î

nep

tor;

punc

t fier

bere

96

ºC ;

misc

ibil c

u apa

.

Iritan

t pute

rnic

pentr

u oc

hi i p

iele;

iritan

t al

tractu

lui re

spira

tor.

Expu

nere

a pre

lungit

la

vapo

ri poa

te ca

uza

simpto

me de

tip

astm

atifor

m,

conju

nctiv

it, la

ringit

, br

onsit

sau

bron

hopn

eumo

nie.

Conta

ctul c

u piel

ea

poate

cauz

a se

nsibi

lizar

e. Po

sibil r

isc

de af

ectar

e ire

versi

bil a

strii

de s

ntat

e. Po

sibil c

arcin

ogen

.

Punc

tul de

aprin

dere

50

ºC.

Se lu

creaz

pur

tând

haine

de

prote

cie

de t

ipul

orulu

i de

cauc

iuc,

mnu

ilor

din

cauc

iuc sa

u pla

stic,

i och

elari

de p

rotec

ie ch

imic

; în

nia

de p

rotec

ie ch

imic

sau

în

spai

i bine

venti

late.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

i, cu

nitro

metan

ul for

mând

pr

odui

ex

ploziv

i ; cu

ac

idul

clorh

idric

formâ

nd

bis(cl

orme

til)

eter,

un pu

ternic

carci

noge

n.

Solu

ia co

ncen

trat

de

forma

ldehid

de

vine

tulbu

re

dac

este

stoc

at

sub

21ºC

i tr

ebuie

sto

cat

la 21

-25º

C.

Solu

ia dil

uat

(1-

5%)

i so

luia

de

conc

entra

ie me

die

(5-2

5%)

pstr

eaz

mu

lte

dintre

pe

ricole

le for

mei

conc

entra

te.

Gluta

ralde

hida

OHC(

CH2) 3

CHO

Solu

ie inc

olor

sa

u galb

en pa

l, cu

miro

s îne

ptor

; pu

nct to

pire -

14ºC

, pu

nct fi

erbe

re

189º

C ;

misc

ibil c

u apa

.

Iritan

t sev

er pe

ntru o

chi

i trac

tul re

spira

tor

supe

rior ;

expu

nere

a pr

elung

it pr

in inh

alare

sa

u con

tactul

cu pi

elea

pot c

auza

sens

ibiliz

are.

Se

luc

reaz

în

nia

de

prote

cie

chim

ic s

au s

paii

bine

venti

late,

cu m

nui d

in ca

uciuc

sau p

lastic

i pr

oteci

e oc

ular

.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

i. Es

te liv

rat f

recv

ent

sub

forma

de

so

luie

apoa

s î

n dif

erite

co

ncen

traii,

adii-

onat

cu st

abiliz

atori

pentr

u cre

terea

sta

bilit

ii.

Hidr

ogen

su

lfura

t H 2

S

Gaz i

ncolo

r cu

miro

s nep

lcut,

pu

ternic

, de o

u

strica

te;

punc

t topir

e -85

ºC,

punc

t fier

bere

-60

ºC .

Poate

afec

ta SN

C ca

uzân

d cefa

lee,

amee

ala, tu

se, d

urer

e în

gât, g

rea

, disp

nee,

pierd

erea

cuno

tinei

i mo

arte.

Inha

larea

poate

ca

uza e

dem

pulm

onar

. Ro

ea, d

urer

i, arsu

ri pr

ofund

e, se

vere

ale

ochil

or.

Foar

te inf

lamab

il ;

limite

explo

zibile

4,3-

46%

.

Se l

ucre

az c

u ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

. Se

poar

t oc

helar

i de

pr

oteci

e sa

u pr

oteci

e oc

ular

co

mbina

t cu

prote

cie r

espir

atorie

.

Oxida

ni p

utern

ici

i ac

id nit

ric

puter

nic.

Atac

mult

e me

tale

i ma

terial

e plas

tice.

Acuit

atea

olfac

tiv

scad

e ra

pid

i nu

se

poate

pu

ne

baz

pe

ac

easta

pe

ntru

aver

tizar

ea

asup

ra

conti

nurii

prez

enei

gazu

lui.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Hidr

oxidu

l de

potas

iu KO

H

Fulgi

, pulb

ere,

pasti

le sa

u bar

e ;

punc

t topir

e 36

0ºC,

pu

nct fi

erbe

re

1320

ºC;

foarte

solub

il în

ap.

Coro

ziv pe

ntru t

ractu

l re

spira

tor, o

chi

i piel

e; inh

alare

a pra

fului

cauz

eaz

edem

pu

lmon

ar.

In

caz

de c

ontac

t cu

ochii

, se

spal

ime

diat

cu a

p

i se

so

licit

asis

ten m

edica

l ; î

n ca

z de

con

tact c

u pie

lea, s

e sp

al

imed

iat ;

se

inltur

îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

luc

reaz

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau p

lastic

i pr

oteci

e oc

ular

chiar

în ca

zul s

oluiilo

r dil

uate.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

acizi

i, cu

nit

robe

nzen

ul i

cu

muli

ali

deter

geni

. Elib

erea

z o

can

titate

cresc

ut d

e en

ergie

term

ic c

ând

se

ames

tec

cu

apa.

Se

pstr

eaz

în

rec

ipien

te înc

hise

etan

.

Atac

une

le me

tale

(alum

iniu,

zinc,

cosit

or)

în co

ndiii

de

umez

eal.

Hidr

oxidu

l de

sodiu

Na

OH

Fulgi

, pulb

ere,

pasti

le s

au ba

re ;

punc

t topir

e 31

8ºC,

pu

nct fi

erbe

re

1390

ºC;

solub

il în a

p.

Solid

sau s

oluie

conc

entra

t. In

halar

ea

pulbe

rii afe

cteaz

trac

tul

resp

irator

, pân

la ed

em

pulm

onar

. Cor

oziv

prin

inges

tie. S

oluia

dilua

t es

te irit

ant

pentr

u och

i i p

oate

cauz

a lez

iuni

seve

re în

cond

iiile

unui

conta

ct pr

elung

it.

Nu es

te co

mbus

tibil.

Conta

ctul c

u ume

zeala

sa

u apa

poate

gene

ra

sufic

ient

cldu

r

pentr

u a ap

rinde

su

bstan

ele

comb

ustib

ile.

In ca

zul c

ontac

tului

cu o

chii,

se

clte

te im

ediat

i

se

solic

it a

sisten

med

ical;

în

cazu

l con

tactul

ui cu

piel

ea, s

e sp

al i

media

t cu

ap

i

se

indep

rteaz

îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

lucre

az c

u m

nui d

in ca

uciuc

sau

plasti

c i c

u pr

oteci

e oc

ular

chiar

în

cazu

l solu

iilor d

iluate

.

Elibe

reaz

o ca

ntitat

e cre

scut

de

cldu

r

atunc

i câ

nd

este

ames

tecat

cu a

pa. R

eaci

onea

z

vigur

os c

u am

estec

ul clo

rofor

m –

metan

ol i c

u aciz

ii pute

rnici

.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

inchis

e eta

n,

în sp

aii

usca

te.

Hipo

clorit

de

sodiu

, solu

ie (1

0-14

%clo

r) Na

OCl

Solut

ie inc

olor

sa

u galb

en pa

l, cu

miro

s de c

lor ;

misc

ibil c

u apa

.

Coro

ziv pe

ntru o

chi

i pie

le ; c

oroz

iv pr

in ing

estie

, pen

tru tr

actul

re

spira

tor ; i

nhala

rea

poate

cauz

a ede

m pu

lmon

ar. E

xpun

erea

re

petat

poate

cauz

a se

nsibi

lizar

ea pi

elii.

Oxida

nt pu

ternic

. Po

ate el

ibera

gaze

tox

ice pr

in ex

pune

rea

la foc

.

În ca

zul c

ontac

tului

cu oc

hii se

cl

tete

imed

iat c

u ap

i s

e so

licit

asis

ten m

edica

l; în

ca

z de

con

tact c

u pie

lea, s

e sp

al

imed

iat.

Se

evit

inh

alare

a va

poriil

or,

se

folos

ete

prote

cie

resp

irator

ie. S

e ma

nipule

az

în sp

aii

bine

venti

late,

cu

mnu

i din

cauc

iuc sa

u pla

stic

i cu p

rotec

ie pe

ntru o

chi.

Elibe

reaz

gaz

e foa

rte t

oxice

în

conta

ct cu

aciz

ii. Po

ate re

acion

a vig

uros

cu

prod

uii c

ombu

stibil

i i

redu

ctor

i. Po

ate

reac

iona

cu

comp

ui

ai az

otului

for

mând

co

mpu

i N-cl

oro

explo

zivi.

Poate

re

acion

a viol

ent c

u meta

nolul

.

Pe

parcu

rsul

stoc

rii pie

rde

trepta

t clo

rul ;

solu

iile

dilua

te fol

osite

ca

de

zinfec

tant

se

deter

iorea

z r

apid.

Se

p

strea

z

la dis

tan d

e ac

izi, î

n sp

aii î

ntune

coas

e, r

coro

ase,

bine

venti

late.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

143

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Form

aldeh

ida

solu

ie (3

7-41

%

forma

ldehid

cu

11-1

4%

metan

ol)

HCHO

Lichid

inco

lor cu

mi

ros î

nep

tor;

punc

t fier

bere

96

ºC ;

misc

ibil c

u apa

.

Iritan

t pute

rnic

pentr

u oc

hi i p

iele;

iritan

t al

tractu

lui re

spira

tor.

Expu

nere

a pre

lungit

la

vapo

ri poa

te ca

uza

simpto

me de

tip

astm

atifor

m,

conju

nctiv

it, la

ringit

, br

onsit

sau

bron

hopn

eumo

nie.

Conta

ctul c

u piel

ea

poate

cauz

a se

nsibi

lizar

e. Po

sibil r

isc

de af

ectar

e ire

versi

bil a

strii

de s

ntat

e. Po

sibil c

arcin

ogen

.

Punc

tul de

aprin

dere

50

ºC.

Se lu

creaz

pur

tând

haine

de

prote

cie

de t

ipul

orulu

i de

cauc

iuc,

mnu

ilor

din

cauc

iuc sa

u pla

stic,

i och

elari

de p

rotec

ie ch

imic

; în

nia

de p

rotec

ie ch

imic

sau

în

spai

i bine

venti

late.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

i, cu

nitro

metan

ul for

mând

pr

odui

ex

ploziv

i ; cu

ac

idul

clorh

idric

formâ

nd

bis(cl

orme

til)

eter,

un pu

ternic

carci

noge

n.

Solu

ia co

ncen

trat

de

forma

ldehid

de

vine

tulbu

re

dac

este

stoc

at

sub

21ºC

i tr

ebuie

sto

cat

la 21

-25º

C.

Solu

ia dil

uat

(1-

5%)

i so

luia

de

conc

entra

ie me

die

(5-2

5%)

pstr

eaz

mu

lte

dintre

pe

ricole

le for

mei

conc

entra

te.

Gluta

ralde

hida

OHC(

CH2) 3

CHO

Solu

ie inc

olor

sa

u galb

en pa

l, cu

miro

s îne

ptor

; pu

nct to

pire -

14ºC

, pu

nct fi

erbe

re

189º

C ;

misc

ibil c

u apa

.

Iritan

t sev

er pe

ntru o

chi

i trac

tul re

spira

tor

supe

rior ;

expu

nere

a pr

elung

it pr

in inh

alare

sa

u con

tactul

cu pi

elea

pot c

auza

sens

ibiliz

are.

Se

luc

reaz

în

nia

de

prote

cie

chim

ic s

au s

paii

bine

venti

late,

cu m

nui d

in ca

uciuc

sau p

lastic

i pr

oteci

e oc

ular

.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

i. Es

te liv

rat f

recv

ent

sub

forma

de

so

luie

apoa

s î

n dif

erite

co

ncen

traii,

adii-

onat

cu st

abiliz

atori

pentr

u cre

terea

sta

bilit

ii.

Hidr

ogen

su

lfura

t H 2

S

Gaz i

ncolo

r cu

miro

s nep

lcut,

pu

ternic

, de o

u

strica

te;

punc

t topir

e -85

ºC,

punc

t fier

bere

-60

ºC .

Poate

afec

ta SN

C ca

uzân

d cefa

lee,

amee

ala, tu

se, d

urer

e în

gât, g

rea

, disp

nee,

pierd

erea

cuno

tinei

i mo

arte.

Inha

larea

poate

ca

uza e

dem

pulm

onar

. Ro

ea, d

urer

i, arsu

ri pr

ofund

e, se

vere

ale

ochil

or.

Foar

te inf

lamab

il ;

limite

explo

zibile

4,3-

46%

.

Se l

ucre

az c

u ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

. Se

poar

t oc

helar

i de

pr

oteci

e sa

u pr

oteci

e oc

ular

co

mbina

t cu

prote

cie r

espir

atorie

.

Oxida

ni p

utern

ici

i ac

id nit

ric

puter

nic.

Atac

mult

e me

tale

i ma

terial

e plas

tice.

Acuit

atea

olfac

tiv

scad

e ra

pid

i nu

se

poate

pu

ne

baz

pe

ac

easta

pe

ntru

aver

tizar

ea

asup

ra

conti

nurii

prez

enei

gazu

lui.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Hidr

oxidu

l de

potas

iu KO

H

Fulgi

, pulb

ere,

pasti

le sa

u bar

e ;

punc

t topir

e 36

0ºC,

pu

nct fi

erbe

re

1320

ºC;

foarte

solub

il în

ap.

Coro

ziv pe

ntru t

ractu

l re

spira

tor, o

chi

i piel

e; inh

alare

a pra

fului

cauz

eaz

edem

pu

lmon

ar.

In

caz

de c

ontac

t cu

ochii

, se

spal

ime

diat

cu a

p

i se

so

licit

asis

ten m

edica

l ; î

n ca

z de

con

tact c

u pie

lea, s

e sp

al

imed

iat ;

se

inltur

îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

luc

reaz

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau p

lastic

i pr

oteci

e oc

ular

chiar

în ca

zul s

oluiilo

r dil

uate.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

acizi

i, cu

nit

robe

nzen

ul i

cu

muli

ali

deter

geni

. Elib

erea

z o

can

titate

cresc

ut d

e en

ergie

term

ic c

ând

se

ames

tec

cu

apa.

Se

pstr

eaz

în

rec

ipien

te înc

hise

etan

.

Atac

une

le me

tale

(alum

iniu,

zinc,

cosit

or)

în co

ndiii

de

umez

eal.

Hidr

oxidu

l de

sodiu

Na

OH

Fulgi

, pulb

ere,

pasti

le s

au ba

re ;

punc

t topir

e 31

8ºC,

pu

nct fi

erbe

re

1390

ºC;

solub

il în a

p.

Solid

sau s

oluie

conc

entra

t. In

halar

ea

pulbe

rii afe

cteaz

trac

tul

resp

irator

, pân

la ed

em

pulm

onar

. Cor

oziv

prin

inges

tie. S

oluia

dilua

t es

te irit

ant

pentr

u och

i i p

oate

cauz

a lez

iuni

seve

re în

cond

iiile

unui

conta

ct pr

elung

it.

Nu es

te co

mbus

tibil.

Conta

ctul c

u ume

zeala

sa

u apa

poate

gene

ra

sufic

ient

cldu

r

pentr

u a ap

rinde

su

bstan

ele

comb

ustib

ile.

In ca

zul c

ontac

tului

cu o

chii,

se

clte

te im

ediat

i

se

solic

it a

sisten

med

ical;

în

cazu

l con

tactul

ui cu

piel

ea, s

e sp

al i

media

t cu

ap

i

se

indep

rteaz

îm

brc

minte

a co

ntami

nat.

Se

lucre

az c

u m

nui d

in ca

uciuc

sau

plasti

c i c

u pr

oteci

e oc

ular

chiar

în

cazu

l solu

iilor d

iluate

.

Elibe

reaz

o ca

ntitat

e cre

scut

de

cldu

r

atunc

i câ

nd

este

ames

tecat

cu a

pa. R

eaci

onea

z

vigur

os c

u am

estec

ul clo

rofor

m –

metan

ol i c

u aciz

ii pute

rnici

.

Se

stoch

eaz

în

recip

iente

inchis

e eta

n,

în sp

aii

usca

te.

Hipo

clorit

de

sodiu

, solu

ie (1

0-14

%clo

r) Na

OCl

Solut

ie inc

olor

sa

u galb

en pa

l, cu

miro

s de c

lor ;

misc

ibil c

u apa

.

Coro

ziv pe

ntru o

chi

i pie

le ; c

oroz

iv pr

in ing

estie

, pen

tru tr

actul

re

spira

tor ; i

nhala

rea

poate

cauz

a ede

m pu

lmon

ar. E

xpun

erea

re

petat

poate

cauz

a se

nsibi

lizar

ea pi

elii.

Oxida

nt pu

ternic

. Po

ate el

ibera

gaze

tox

ice pr

in ex

pune

rea

la foc

.

În ca

zul c

ontac

tului

cu oc

hii se

cl

tete

imed

iat c

u ap

i s

e so

licit

asis

ten m

edica

l; în

ca

z de

con

tact c

u pie

lea, s

e sp

al

imed

iat.

Se

evit

inh

alare

a va

poriil

or,

se

folos

ete

prote

cie

resp

irator

ie. S

e ma

nipule

az

în sp

aii

bine

venti

late,

cu

mnu

i din

cauc

iuc sa

u pla

stic

i cu p

rotec

ie pe

ntru o

chi.

Elibe

reaz

gaz

e foa

rte t

oxice

în

conta

ct cu

aciz

ii. Po

ate re

acion

a vig

uros

cu

prod

uii c

ombu

stibil

i i

redu

ctor

i. Po

ate

reac

iona

cu

comp

ui

ai az

otului

for

mând

co

mpu

i N-cl

oro

explo

zivi.

Poate

re

acion

a viol

ent c

u meta

nolul

.

Pe

parcu

rsul

stoc

rii pie

rde

trepta

t clo

rul ;

solu

iile

dilua

te fol

osite

ca

de

zinfec

tant

se

deter

iorea

z r

apid.

Se

p

strea

z

la dis

tan d

e ac

izi, î

n sp

aii î

ntune

coas

e, r

coro

ase,

bine

venti

late.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

144

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Iod

I 2

Solid

negr

u alb

strui,

crist

alin,

cu m

iros

cara

cteris

tic ;

punc

t topir

e 114

ºC,

punc

t fier

bere

18

4ºC

; pr

actic

inso

lubil î

n ap

.

Iritan

t al o

chilo

r, al

tractu

lui re

spira

tor i

al

pielii.

Exp

uner

ea

repe

tat po

ate ca

uza

sens

ibiliz

area

pieli

i. Po

ate af

ecta

tiroida

.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar p

oate

stimu

la co

mbus

tia al

tor

subs

tane.

Multe

re

acii p

ot ca

uza f

oc

sau e

xploz

ie. P

rin

expu

nere

la fo

c ema

n

gaze

iritan

te sa

u tox

ice.

Se va

evit

a inh

alare

a va

porilo

r i

se v

a ev

ita c

ontac

tul c

u oc

hii. S

e luc

reaz

cu

mnu

i din

nitril

.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

metal

ele,

incluz

ând

alumi

niul,

potas

iul

i so

diul

i ame

stecu

l etan

ol/fos

for,

aceti

len i

amon

iac.

Mercu

r Hg

(a

rgint

viu

)

Lichid

argin

tiu

greu

;

punc

t topir

e -39

ºC

punc

t fier

bere

35

7ºC;

ins

olubil

în ap

.

Poate

fi ab

sorb

it prin

pie

le. E

xpun

erea

re

petat

poate

afec

ta rin

ichii

i SNC

; poa

te ca

uza v

rstur

i, diar

ee,

cefal

ee, g

rea

, inf

lamar

ea gi

ngiilo

r, c

dere

a din

tilor.

Nu es

te co

mbus

tibil.

Prin

expu

nere

la fo

c em

an ga

ze iri

tante

sau t

oxice

.

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

bine

închis

e. Se

lucre

az î

n ni

a de

pro

tecie

chim

ic s

au

în sp

aii b

ine v

entila

te. S

e vo

r pr

even

i str

opiril

e. Se

poa

rt

mnu

i din

nitril.

Aceti

lena,

acidu

l ful

minic

. Re

acion

eaz

cu

am

oniac

ul,

azide

le i o

xidul

de e

tilen

, pen

tru

a for

ma

prod

ui

explo

zivi.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

bro

mul.

Form

eaz

ama

lgamu

ri cu

mult

e me

tale.

Recip

ientel

e se

sto

chea

z

i se

ma

nipule

az

pe

tvi

de

sigur

an

pentr

u a

prev

eni

strop

irile ;

pic

turile

r

spân

dite

se

abso

rb

într-u

n fla

con

de a

spira

re

cu u

n tub

capil

ar

i co

necta

t cu

o

pomp

de

vid

; su

prafe

ele s

tropit

e se

trate

az c

u pr

af de

zinc

pen

tru a

for

ma un

amalg

am.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Metan

ol CH

3OH

Lichid

inco

lor,

volat

il, cu

miro

s ca

racte

ristic

; pu

nct to

pire -

98ºC

pu

nct fi

erbe

re

65ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Afec

teaz

SNC

, de

termi

nând

pier

dere

a cu

notin

ei ; ir

itant

pentr

u muc

oase

. Ex

pune

rea c

ronic

po

ate le

za re

tina

i ne

rvul o

ptic.

Conta

ctul

prelu

ngit c

u teg

umen

tele

poate

cauz

a der

matita

. Po

ate fi

abso

rbit p

rin

piele.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

16ºC

, inter

valul

inf

lamab

il 7-3

7% .

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

bine

închis

e, la

distan

de

orice

sur

s d

e foc

. Se

evit

inh

alare

a vap

orilo

r i c

ontac

tul

cu p

ielea

. Se

lucre

az în

nia

de

pro

tecie

chim

ic s

au î

n sp

aii

bine

venti

late,

cu

mnu

i din

cauc

iuc sa

u pla

stic

i pro

tecie

ocula

r.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

i. Re

aciile

cu

magn

eziul

sa

u br

omul

pot f

i viol

ente,

iar c

ele

cu o

xidan

i pu

ternic

i, clo

rofor

m sa

u sod

iu po

t fi ex

ploziv

e.

Naftil

amina

(

si )

C 1

0H9N

N-

fenil

-na

ftilam

ina i

N-

fenil-

-na

ftilam

ina

Crist

ale de

la al

b la

roz,

cu m

iros

cara

cteris

tic ;

: pun

ct top

ire

50ºC

, p

unct

fierb

ere

301º

C;

: pun

ct top

ire

113º

C,

pun

ct fie

rber

e 30

5ºC;

pu

tin so

lubil

în

ap, d

ar

hidro

cloru

ra es

te so

lubil

în ap

.

Ambe

le for

me su

nt foa

rte to

xice d

ac su

nt inh

alate,

inge

rate

sau

vin în

conta

ct cu

piele

a. Ca

rcino

gen

pentr

u om,

pr

oduc

ând c

ance

r de

vezic

ul bi

liar

. Ex

perim

ental

, este

mu

tagen

i te

ratog

en.

Se ab

soar

be pr

in pie

le.

Comb

ustib

il

Se

evit

or

i ce

fel

de

ex

pune

re ;

se

manip

uleaz

pu

rtând

îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, în

nia

de

prote

cie

chim

ic s

au s

ub h

ot, s

au c

u ve

ntila

ie de

exha

ustar

e .

Ut

ilizar

ea s

a es

te int

erzis

sa

u co

ntrola

t leg

al în

multe

ri.

Ninh

idrina

C 9

H 6O 4

Subs

tan so

lid

galbe

n-pa

l, ce s

e de

scom

pune

îna

inte d

e top

ire la

12

1ºC.

Livra

t în

recip

iente

de tip

sp

ay 0,

5% so

luie

în bu

tanol

; solu

bil

în ap

.

Vtm

tor pr

in ing

estie

i in

halar

e. Irit

ant p

entru

oc

hi, si

stemu

l resp

irator

i p

iele.

Expu

nere

a re

petat

poate

cauz

a se

nsibi

lizar

ea pi

elii.

Inflam

abil,

comb

ustib

il so

lid; p

unct

de

aprin

dere

39ºC

.

Se e

vit in

halar

ea s

pray

-ului

sa

u va

porilo

r i c

ontac

tul c

u oc

hii.

Se

manip

uleaz

cu

m

nui d

in ca

uciuc

sau

plasti

c i

oche

lari

de

prote

cie

chim

ic.

Co

ntactu

l cu

pielea

de

termi

n

apar

iia

unei

culor

i vio

lete

persi

stente

.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

145

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Metan

ol CH

3OH

Lichid

inco

lor,

volat

il, cu

miro

s ca

racte

ristic

; pu

nct to

pire -

98ºC

pu

nct fi

erbe

re

65ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Afec

teaz

SNC

, de

termi

nând

pier

dere

a cu

notin

ei ; ir

itant

pentr

u muc

oase

. Ex

pune

rea c

ronic

po

ate le

za re

tina

i ne

rvul o

ptic.

Conta

ctul

prelu

ngit c

u teg

umen

tele

poate

cauz

a der

matita

. Po

ate fi

abso

rbit p

rin

piele.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere -

16ºC

, inter

valul

inf

lamab

il 7-3

7% .

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

bine

închis

e, la

distan

de

orice

sur

s d

e foc

. Se

evit

inh

alare

a vap

orilo

r i c

ontac

tul

cu p

ielea

. Se

lucre

az în

nia

de

pro

tecie

chim

ic s

au î

n sp

aii

bine

venti

late,

cu

mnu

i din

cauc

iuc sa

u pla

stic

i pro

tecie

ocula

r.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

i. Re

aciile

cu

magn

eziul

sa

u br

omul

pot f

i viol

ente,

iar c

ele

cu o

xidan

i pu

ternic

i, clo

rofor

m sa

u sod

iu po

t fi ex

ploziv

e.

Naftil

amina

(

si )

C 1

0H9N

N-

fenil

-na

ftilam

ina i

N-

fenil-

-na

ftilam

ina

Crist

ale de

la al

b la

roz,

cu m

iros

cara

cteris

tic ;

: pun

ct top

ire

50ºC

, p

unct

fierb

ere

301º

C;

: pun

ct top

ire

113º

C,

pun

ct fie

rber

e 30

5ºC;

pu

tin so

lubil

în

ap, d

ar

hidro

cloru

ra es

te so

lubil

în ap

.

Ambe

le for

me su

nt foa

rte to

xice d

ac su

nt inh

alate,

inge

rate

sau

vin în

conta

ct cu

piele

a. Ca

rcino

gen

pentr

u om,

pr

oduc

ând c

ance

r de

vezic

ul bi

liar

. Ex

perim

ental

, este

mu

tagen

i te

ratog

en.

Se ab

soar

be pr

in pie

le.

Comb

ustib

il

Se

evit

or

i ce

fel

de

ex

pune

re ;

se

manip

uleaz

pu

rtând

îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, în

nia

de

prote

cie

chim

ic s

au s

ub h

ot, s

au c

u ve

ntila

ie de

exha

ustar

e .

Ut

ilizar

ea s

a es

te int

erzis

sa

u co

ntrola

t leg

al în

multe

ri.

Ninh

idrina

C 9

H 6O 4

Subs

tan so

lid

galbe

n-pa

l, ce s

e de

scom

pune

îna

inte d

e top

ire la

12

1ºC.

Livra

t în

recip

iente

de tip

sp

ay 0,

5% so

luie

în bu

tanol

; solu

bil

în ap

.

Vtm

tor pr

in ing

estie

i in

halar

e. Irit

ant p

entru

oc

hi, si

stemu

l resp

irator

i p

iele.

Expu

nere

a re

petat

poate

cauz

a se

nsibi

lizar

ea pi

elii.

Inflam

abil,

comb

ustib

il so

lid; p

unct

de

aprin

dere

39ºC

.

Se e

vit in

halar

ea s

pray

-ului

sa

u va

porilo

r i c

ontac

tul c

u oc

hii.

Se

manip

uleaz

cu

m

nui d

in ca

uciuc

sau

plasti

c i

oche

lari

de

prote

cie

chim

ic.

Co

ntactu

l cu

pielea

de

termi

n

apar

iia

unei

culor

i vio

lete

persi

stente

.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

146

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Nitra

t de

argin

t Ag

NO3

Crist

ale al

be ;

punc

t topir

e 21

2ºC,

pu

nct fi

erbe

re

444º

C;

solub

il în a

p.

Poate

cauz

a irita

ii se

vere

i ar

suri a

le oc

hilor

i pi

elii. C

oroz

iv pr

in ing

estie

. Poa

te ca

uza c

olora

rea r

ou-

albstr

uie a

pielii

în ca

zul e

xpun

erii

prelu

ngite

sau r

epeta

te (a

rgiria

).

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

va

evita

dis

persi

a pu

lberilo

r. Se

res

pect

stric

t re

gulile

de

igi

en.

Se

manip

uleaz

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau

plas

tic

i sc

ut tra

nspa

rent

pentr

u fa

sau

pr

oteci

a oc

hilor

com

binat

cu

prote

cie

resp

irator

ie. Î

n ca

z de

con

tact c

u oc

hii, s

e sp

al

cu a

p

i se

solic

it a

sisten

me

dical

.

Solu

iile a

monia

cale

pot p

recip

ita

explo

ziv

nitra

tul

de

argin

t în

prez

ena

baze

lor s

au a

gluc

ozei.

Po

ate fo

rma

comp

ui e

xploz

ivi c

u eta

nolul

i

poate

ca

uza

polim

eriza

rea

explo

ziv

a ac

rilonit

rilului

. Po

ate

cauz

a ex

plozie

cu

aprin

dere

dac

este

am

estec

at cu

crb

une,

magn

eziu,

fos

for sa

u sulf

.

Nitro

benz

en

C 6H 5

NO2

Lichid

uleio

s, ga

lben p

al, cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 6ºC

, pu

nct fi

erbe

re

211º

C.

Methe

moglo

binem

ie cu

cia

noz

, leziu

ne

hepa

tic; s

impto

mele

includ

cian

oza b

uzelo

r sa

u a un

ghiilo

r, cia

noza

pie

lii, ve

rtij, g

rea

, v

rstur

i, aste

nie,

pierd

erea

cuno

tinei.

Se

abso

arbe

prin

piele.

Comb

ustib

il ; ris

c de

foc i

explo

zie ;

punc

t de a

prind

ere

88º.

Se l

ucre

az c

u ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

sa

u pr

oteci

e re

spira

torie,

cu

m

nui,

îmbr

cmi

nte

i oc

helar

i de p

rotec

ie.

Prin

comb

ustie

ge

nere

az

eman

aii

gazo

ase

coro

zive,

incluz

ând

oxizi

de

az

ot.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici

i ag

enii

redu

ctor

i, ca

uzân

d pe

ricol

de

foc

i ex

plozie

. At

ac

mater

ialele

pla

stice

. For

meaz

sub

stane

sau

am

estec

uri

explo

zive

(insta

bile

termi

c) cu

mul

i com

pui o

rgan

ici

i ano

rgan

ici.

Oxige

n O 2

Gaz i

ncolo

r co

mprim

at ;

punc

t topir

e -21

8,4ºC

, pu

nct fi

erbe

re -

183º

C .

La co

ncen

traie

foarte

rid

icat,

iritan

t pen

tru

tractu

l resp

irator

.

Nu es

te co

mbus

tibil,

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e. Înc

lzire

a cre

te pr

esiun

ea în

re

cipien

te, cu

risc d

e ex

plozie

.

Se v

or e

vit fl

acra

des

chis

, su

rsele

de s

cânte

i, fum

atul,

conta

ctul

cu

subs

tane

inflam

abile

.

Oxida

nt pu

ternic

, rea

cion

eaz

cu

mater

ialele

co

mbus

tibile

i

redu

ctoa

re,

cauz

ând

peric

ol de

foc

sau e

xploz

ie. R

eaci

onea

z cu

ule

iuri,

grsim

i, hid

roge

n, i

lichid

e, so

lide

i gaz

e infl

amab

ile.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Pento

xid de

fos

for

P 2O 5

Crist

ale sa

u pu

lbere

alb

, hig

rosc

opic

; pu

nct to

pire

340º

C,

punc

t de s

ublim

are

360º

C.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

piele,

trac

tul re

spira

tor,

prod

ucân

d dur

ere î

n gât,

tus

e, se

nzai

e de a

rsur

, dis

pnee

, arsu

ri ale

pielii,

du

rere

, vez

icule,

arsu

ri oc

ulare

. Inha

larea

poate

ca

uza e

dem

pulm

onar

. Ing

estia

poate

cauz

a cra

mpe a

bdom

inale,

se

nzai

e de a

rsur

, dia

ree, d

isfag

ii, v

rstur

i.

Nu es

te co

mbus

tibil,

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e. Mu

lte

reac

ii pot

prov

oca f

oc

sau e

xploz

ie.

Elibe

reaz

gaze

toxic

e pr

in ex

pune

re la

foc.

Se

lucre

az c

u ex

haus

tare

local

a

aeru

lui

pentr

u pr

oteci

e, cu

m

nui

i îm

brc

minte

de

prote

cie,

cu

scut

trans

pare

nt pe

ntru

fa

sau

prote

cia

ochil

or

comb

inat

cu

prote

cie

resp

irator

ie.

Solu

ia ap

oas

es

te un

ac

id pu

ternic

; re

acion

eaz

viol

ent c

u ba

zele

i es

te co

roziv

. Re

acion

eaz

viol

ent

cu a

cidul

percl

oric,

cau

zând

per

icol d

e foc

i e

xploz

ie. R

eaci

onea

z v

iolen

t cu

ap

a for

mând

ac

id fos

foric.

At

ac m

ulte

metal

e în

prez

ena

apei.

Perm

anga

nat

de po

tasiu

KMnO

4

Crist

al pu

puriu

; pu

nct to

pire

240º

C (se

desc

ompu

ne).

Se di

zolv

uor

în

ap.

Coro

ziv da

c es

te îng

hiit s

au da

c pr

aful

este

inhala

t. Deo

sebit

de

iritan

t pen

tru oc

hi i

tractu

l resp

irator

, inh

alare

a pra

fului

poate

ca

uza e

dem

pulm

onar

.

Agen

t oxid

ant p

utern

ic;

poate

aprin

de

mater

ialele

co

mbus

tibile

.

Se

lucre

az

purtâ

nd

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie,

prote

cie

ocula

r

i filt

ru

resp

irator

dac

se

prod

uce

praf.

Reac

ionea

z vi

olent

sau

explo

ziv

dac

este

ame

steca

t cu

o lar

g

varie

tate

de c

ompu

i an

orga

nici

sau

orga

nici

sau

cu p

ulber

i de

me

tale.

Pero

xid de

hid

roge

n H 2

O 2

Lichid

inco

lor ;

punc

t topir

e -39

ºC

(70%

), pu

nct fi

erbe

re

125º

C

(70%

); mi

scibi

l cu a

pa ;

este

furniz

at su

b for

m de

solu

ie co

ncen

trat

în va

riate

conc

entra

ii.

Coro

ziv la

conc

entra

ii ma

ri (60

%),

prec

um i

la

conc

entra

ii sc

zute

(6%

) în c

azul

conta

ctului

pr

elung

it cu c

u piel

ea.

Solu

iile di

luate

sunt

iritan

te pe

ntru o

chi,

tractu

l resp

irator

i pi

ele.

Agen

t oxid

ant ;

conta

ctul c

u mate

riale

comb

ustib

ile po

ate

prov

oca f

oc.

In ca

zul c

ontac

tului

cu p

ielea

, se

spa

l din

abu

nden

cu

ap.

Dac

co

ncen

traia

dep

ete

20%

se

im

pune

pr

oteci

e cu

mnu

i din

nitril

i pr

oteci

e ocu

lar.

Reac

ionea

z v

iguro

s cu

o g

am

varia

t de

su

bstan

e ch

imice

, inc

luzân

d ox

idani

i b

aze.

Atac

ma

jorita

tea m

etalel

or

i s

rurile

ac

estor

a, lic

hidele

infl

amab

ile

i alt

e ma

terial

e co

mbus

tibile

(h

ârtie

, tex

tile),

anilin

e i

nitro

metan

.

Se p

oate

desc

ompu

ne

gene

rând

oxige

n lib

er, d

eterm

inând

cre

terea

pres

iunii

în co

ntaine

r. Se

p

strea

z în

locu

ri înt

unec

oase

i re

ci.

Nu se

folos

esc

recip

iente

sau

echip

amen

te din

me

tal, e

x. br

onz,

cupr

u, fie

r.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

147

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Nitra

t de

argin

t Ag

NO3

Crist

ale al

be ;

punc

t topir

e 21

2ºC,

pu

nct fi

erbe

re

444º

C;

solub

il în a

p.

Poate

cauz

a irita

ii se

vere

i ar

suri a

le oc

hilor

i pi

elii. C

oroz

iv pr

in ing

estie

. Poa

te ca

uza c

olora

rea r

ou-

albstr

uie a

pielii

în ca

zul e

xpun

erii

prelu

ngite

sau r

epeta

te (a

rgiria

).

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

va

evita

dis

persi

a pu

lberilo

r. Se

res

pect

stric

t re

gulile

de

igi

en.

Se

manip

uleaz

cu

mnu

i din

ca

uciuc

sau

plas

tic

i sc

ut tra

nspa

rent

pentr

u fa

sau

pr

oteci

a oc

hilor

com

binat

cu

prote

cie

resp

irator

ie. Î

n ca

z de

con

tact c

u oc

hii, s

e sp

al

cu a

p

i se

solic

it a

sisten

me

dical

.

Solu

iile a

monia

cale

pot p

recip

ita

explo

ziv

nitra

tul

de

argin

t în

prez

ena

baze

lor s

au a

gluc

ozei.

Po

ate fo

rma

comp

ui e

xploz

ivi c

u eta

nolul

i

poate

ca

uza

polim

eriza

rea

explo

ziv

a ac

rilonit

rilului

. Po

ate

cauz

a ex

plozie

cu

aprin

dere

dac

este

am

estec

at cu

crb

une,

magn

eziu,

fos

for sa

u sulf

.

Nitro

benz

en

C 6H 5

NO2

Lichid

uleio

s, ga

lben p

al, cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 6ºC

, pu

nct fi

erbe

re

211º

C.

Methe

moglo

binem

ie cu

cia

noz

, leziu

ne

hepa

tic; s

impto

mele

includ

cian

oza b

uzelo

r sa

u a un

ghiilo

r, cia

noza

pie

lii, ve

rtij, g

rea

, v

rstur

i, aste

nie,

pierd

erea

cuno

tinei.

Se

abso

arbe

prin

piele.

Comb

ustib

il ; ris

c de

foc i

explo

zie ;

punc

t de a

prind

ere

88º.

Se l

ucre

az c

u ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

sa

u pr

oteci

e re

spira

torie,

cu

m

nui,

îmbr

cmi

nte

i oc

helar

i de p

rotec

ie.

Prin

comb

ustie

ge

nere

az

eman

aii

gazo

ase

coro

zive,

incluz

ând

oxizi

de

az

ot.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici

i ag

enii

redu

ctor

i, ca

uzân

d pe

ricol

de

foc

i ex

plozie

. At

ac

mater

ialele

pla

stice

. For

meaz

sub

stane

sau

am

estec

uri

explo

zive

(insta

bile

termi

c) cu

mul

i com

pui o

rgan

ici

i ano

rgan

ici.

Oxige

n O 2

Gaz i

ncolo

r co

mprim

at ;

punc

t topir

e -21

8,4ºC

, pu

nct fi

erbe

re -

183º

C .

La co

ncen

traie

foarte

rid

icat,

iritan

t pen

tru

tractu

l resp

irator

.

Nu es

te co

mbus

tibil,

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e. Înc

lzire

a cre

te pr

esiun

ea în

re

cipien

te, cu

risc d

e ex

plozie

.

Se v

or e

vit fl

acra

des

chis

, su

rsele

de s

cânte

i, fum

atul,

conta

ctul

cu

subs

tane

inflam

abile

.

Oxida

nt pu

ternic

, rea

cion

eaz

cu

mater

ialele

co

mbus

tibile

i

redu

ctoa

re,

cauz

ând

peric

ol de

foc

sau e

xploz

ie. R

eaci

onea

z cu

ule

iuri,

grsim

i, hid

roge

n, i

lichid

e, so

lide

i gaz

e infl

amab

ile.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Pento

xid de

fos

for

P 2O 5

Crist

ale sa

u pu

lbere

alb

, hig

rosc

opic

; pu

nct to

pire

340º

C,

punc

t de s

ublim

are

360º

C.

Coro

ziv pe

ntru o

chi,

piele,

trac

tul re

spira

tor,

prod

ucân

d dur

ere î

n gât,

tus

e, se

nzai

e de a

rsur

, dis

pnee

, arsu

ri ale

pielii,

du

rere

, vez

icule,

arsu

ri oc

ulare

. Inha

larea

poate

ca

uza e

dem

pulm

onar

. Ing

estia

poate

cauz

a cra

mpe a

bdom

inale,

se

nzai

e de a

rsur

, dia

ree, d

isfag

ii, v

rstur

i.

Nu es

te co

mbus

tibil,

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e. Mu

lte

reac

ii pot

prov

oca f

oc

sau e

xploz

ie.

Elibe

reaz

gaze

toxic

e pr

in ex

pune

re la

foc.

Se

lucre

az c

u ex

haus

tare

local

a

aeru

lui

pentr

u pr

oteci

e, cu

m

nui

i îm

brc

minte

de

prote

cie,

cu

scut

trans

pare

nt pe

ntru

fa

sau

prote

cia

ochil

or

comb

inat

cu

prote

cie

resp

irator

ie.

Solu

ia ap

oas

es

te un

ac

id pu

ternic

; re

acion

eaz

viol

ent c

u ba

zele

i es

te co

roziv

. Re

acion

eaz

viol

ent

cu a

cidul

percl

oric,

cau

zând

per

icol d

e foc

i e

xploz

ie. R

eaci

onea

z v

iolen

t cu

ap

a for

mând

ac

id fos

foric.

At

ac m

ulte

metal

e în

prez

ena

apei.

Perm

anga

nat

de po

tasiu

KMnO

4

Crist

al pu

puriu

; pu

nct to

pire

240º

C (se

desc

ompu

ne).

Se di

zolv

uor

în

ap.

Coro

ziv da

c es

te îng

hiit s

au da

c pr

aful

este

inhala

t. Deo

sebit

de

iritan

t pen

tru oc

hi i

tractu

l resp

irator

, inh

alare

a pra

fului

poate

ca

uza e

dem

pulm

onar

.

Agen

t oxid

ant p

utern

ic;

poate

aprin

de

mater

ialele

co

mbus

tibile

.

Se

lucre

az

purtâ

nd

îmbr

cmi

nte

de

prote

cie,

prote

cie

ocula

r

i filt

ru

resp

irator

dac

se

prod

uce

praf.

Reac

ionea

z vi

olent

sau

explo

ziv

dac

este

ame

steca

t cu

o lar

g

varie

tate

de c

ompu

i an

orga

nici

sau

orga

nici

sau

cu p

ulber

i de

me

tale.

Pero

xid de

hid

roge

n H 2

O 2

Lichid

inco

lor ;

punc

t topir

e -39

ºC

(70%

), pu

nct fi

erbe

re

125º

C

(70%

); mi

scibi

l cu a

pa ;

este

furniz

at su

b for

m de

solu

ie co

ncen

trat

în va

riate

conc

entra

ii.

Coro

ziv la

conc

entra

ii ma

ri (60

%),

prec

um i

la

conc

entra

ii sc

zute

(6%

) în c

azul

conta

ctului

pr

elung

it cu c

u piel

ea.

Solu

iile di

luate

sunt

iritan

te pe

ntru o

chi,

tractu

l resp

irator

i pi

ele.

Agen

t oxid

ant ;

conta

ctul c

u mate

riale

comb

ustib

ile po

ate

prov

oca f

oc.

In ca

zul c

ontac

tului

cu p

ielea

, se

spa

l din

abu

nden

cu

ap.

Dac

co

ncen

traia

dep

ete

20%

se

im

pune

pr

oteci

e cu

mnu

i din

nitril

i pr

oteci

e ocu

lar.

Reac

ionea

z v

iguro

s cu

o g

am

varia

t de

su

bstan

e ch

imice

, inc

luzân

d ox

idani

i b

aze.

Atac

ma

jorita

tea m

etalel

or

i s

rurile

ac

estor

a, lic

hidele

infl

amab

ile

i alt

e ma

terial

e co

mbus

tibile

(h

ârtie

, tex

tile),

anilin

e i

nitro

metan

.

Se p

oate

desc

ompu

ne

gene

rând

oxige

n lib

er, d

eterm

inând

cre

terea

pres

iunii

în co

ntaine

r. Se

p

strea

z în

locu

ri înt

unec

oase

i re

ci.

Nu se

folos

esc

recip

iente

sau

echip

amen

te din

me

tal, e

x. br

onz,

cupr

u, fie

r.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

148

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Pirid

ina

C 5H 5

N

Lichid

inco

lor, c

u mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 42

ºC,

punc

t fier

bere

11

5ºC.

Afec

teaz

SNC

de

termi

nând

amee

al,

cefal

ee, g

rea

, disp

nee,

pierd

erea

cuno

tinei.

Po

ate fi

abso

rbit p

rin

piele

cauz

ând r

oea

i

senz

aie d

e arsu

r.

Inges

tia de

termi

n du

reri

abdo

mina

le, di

aree

, v

rstur

i, aste

nie. E

xpu-

nerea

repe

tat af

ectea

z

ficatu

l i ri

nichii

.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

20ºC

, limi

tele

explo

zibile

1,8-

12,4%

. Pr

oduc

e gaz

e irita

nte

sau t

oxice

prin

expu

nere

la fo

c. Va

porii/

ames

tecur

ile

sunt

explo

zibile

.

Se lu

creaz

cu

ven

tilaie

cu

exha

ustar

e loc

al

sau

cu

prote

cie

resp

irator

ie ;

cu

mnu

i i

îmbr

cmi

nte d

e pr

oteci

e.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici

i aciz

ii tar

i.

Prop

an-2

-ol

(CH 3

) 2CHO

H izo

prop

anol

Lichid

inco

lor cu

mi

ros a

lcooli

c ;

punc

t topir

e -8

9ºC,

pu

nct fi

erbe

re

82ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Iritan

t pen

tru oc

hi i

tractu

l resp

irator

. Poa

te afe

cta S

NC ca

uzân

d ce

falee

, ame

eal,

gr

ea, v

rstur

i i

com

.

Foar

te inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

112º

C, in

terva

l inf

lamab

il 2,3

-12,7

% .

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n, l

a dis

tan d

e su

rsele

de fo

c. Se

lucre

az în

ni

a de

pro

tecie

chim

ic, c

u m

nui

din n

itril

i pr

oteci

e oc

ular

.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

, pen

tru a

form

a pe

roxiz

i ins

tabili

în ca

zul

expu

nerii

prelu

ngite

la ae

r i lu

min

.

Solu

ia ap

oas

70

-85%

de

prop

an-2

-ol,

utiliz

at

ca

spra

y de

zinfec

tant,

rmâ

ne u

n pe

ricol

de i

ncen

diu

i nu

tre

buie

utiliz

at î

n ve

cintat

ea

surse

lor de

foc.

Selen

iu Se

Solid

inod

or în

dif

erite

form

e, so

lid

amor

f cafe

niu-

roca

t înch

is pâ

n

la ne

gru a

lbstr

ui,

sau c

ristal

e ro

ii tra

nspa

rente

, sau

cri

stale

gri

metal

izat p

ân la

ne

gru ;

punc

t topir

e 17

0 – 21

7ºC,

pu

nct fi

erbere

685ºC

.

Iritan

t pen

tru pi

ele i

oc

hi. In

halar

ea pr

afului

po

ate ca

uza e

dem

pulm

onar

. Exp

uner

ea

repe

tat po

ate ca

uza

cde

rea u

nghii

lor,

afecta

re ga

stro-

intes

tinal

.

Comb

ustib

il. Pr

oduc

e ga

ze iri

tante

sau t

oxice

pr

in ex

pune

re la

foc.

Se v

a ev

ita d

isper

sia p

ulber

ii. Se

ur

mre

te re

spec

tarea

str

ict a

igien

ei. S

e luc

reaz

cu

ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

, cu

m

nui,

îmbr

cmi

nte

i oc

helar

i de

pr

oteci

e.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

i ac

izii

puter

nici.

Reac

ionea

z

cu a

pa la

50º

C for

mând

hidr

ogen

i

acid

selen

ios

inflam

abile

. Re

acion

eaz

cu

incan

desc

en

dup

o în

clzi

re u

oar

în co

ntact

cu

fos

forul

i me

tale

prec

um

niche

lul, p

otasiu

l, plat

ina, s

odiul

i

zincu

l.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Telur

it de

potas

iu K 2

TeO 3

Crist

ale al

be,

foarte

solub

ile în

ap

.

Toxic

prin

inges

tie sa

u inh

alare

a de p

raf. I

ritant

pentr

u piel

e i o

chi.

Se

ma

nipule

az

purtâ

nd

îmbr

cmi

nte de

prote

cie.

Tetra

cloru

ra

de ca

rbon

CC

l 4

Lichid

inco

lor cu

mi

ros e

teric

cara

cteris

tic ;

punc

t topir

e -23

ºC,

punc

t fier

bere

76

,5ºC.

Poate

fi ab

sorb

it pr

in pie

le ; e

xpun

erea

pr

elung

it po

ate ca

uza

derm

atite.

Irita

nt oc

ular.

Poate

cauz

a lez

iuni

hepa

tice s

au re

nale,

tul

bur

ri ale

SNC

repr

ezen

tate d

e cefa

lee,

grea

, icter

slab

, ina

peten

i co

nfuzie

. Ca

rcino

gen p

entru

an

imale

.

Nu es

te co

mbus

tibil.

Prin

expu

nere

la fo

c pr

oduc

e vap

ori s

au

gaze

iritan

te sa

u tox

ice.

Se e

vit o

ri ce

con

tact.

Se

lucre

az

cu

venti

laie,

cu

ex

haus

tare

local

sa

u pr

oteci

e re

spira

torie

; cu

m

nui

din

nitril

i îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, sc

ut tra

nspa

rent

pentr

u fa

sa

u pr

oteci

a oc

hilor

co

mbina

t cu

pr

oteci

e re

spira

torie.

La c

ontac

tul c

u su

prafe

e fie

rbin

i sa

u fla

cr

, se

de

scom

pune

for

mând

vap

ori

i gaz

e tox

ice

i co

roziv

e (a

cid

clorh

idric,

clo

r, fos

gen)

. Re

acion

eaz

cu

unele

me

tale

cum

ar

fi alu

miniu

, ma

gnez

iu, zi

nc.

Tetra

hidro

furan

C 4

H 8O

Dieti

len ox

id Te

trame

tilen

oxid

Lichid

inco

lor cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e -10

8,5ºC

, pu

nct fi

erbe

re 66

ºC

.

Inhibi

tor pe

ntru S

NC,

cauz

eaz

narco

za.

Iritan

t pen

tru oc

hi, pi

ele

i trac

tul re

spira

tor.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ; po

ate

forma

pero

xizi

explo

zivi ;

punc

t de

aprin

dere

-14º

C. A

pa

poate

s nu

fie ef

icace

în

sting

erea

unui

incen

diu cu

impli

care

a tet

rahid

rofur

anulu

i, dar

po

ate fi

utiliz

at pe

ntru

a rci

recip

ientel

e ex

puse

la fo

c.

Se lu

creaz

cu

venti

latie,

cu

exha

ustar

ea lo

cal

a ae

rului

, sa

u cu

pro

tecie

resp

irator

ie,

mnu

i i

oche

lari

de

prote

cie.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici,

baze

le tar

i i

unele

ha

logen

uri a

le me

talelo

r, ca

uzân

d pe

ricol

de fo

c i e

xploz

ie. A

tac

unele

form

e de

plas

tic, c

auciu

cul

i tes

turile

. Te

trahid

rofur

anul

poate

po

limer

iza

în pr

ezen

a inh

ibitor

ilor c

ation

ici. C

ontac

tul c

u hid

roxid

de

calci

u po

ate c

auza

ex

plozie

.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

149

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Pirid

ina

C 5H 5

N

Lichid

inco

lor, c

u mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e 42

ºC,

punc

t fier

bere

11

5ºC.

Afec

teaz

SNC

de

termi

nând

amee

al,

cefal

ee, g

rea

, disp

nee,

pierd

erea

cuno

tinei.

Po

ate fi

abso

rbit p

rin

piele

cauz

ând r

oea

i

senz

aie d

e arsu

r.

Inges

tia de

termi

n du

reri

abdo

mina

le, di

aree

, v

rstur

i, aste

nie. E

xpu-

nerea

repe

tat af

ectea

z

ficatu

l i ri

nichii

.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

20ºC

, limi

tele

explo

zibile

1,8-

12,4%

. Pr

oduc

e gaz

e irita

nte

sau t

oxice

prin

expu

nere

la fo

c. Va

porii/

ames

tecur

ile

sunt

explo

zibile

.

Se lu

creaz

cu

ven

tilaie

cu

exha

ustar

e loc

al

sau

cu

prote

cie

resp

irator

ie ;

cu

mnu

i i

îmbr

cmi

nte d

e pr

oteci

e.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici

i aciz

ii tar

i.

Prop

an-2

-ol

(CH 3

) 2CHO

H izo

prop

anol

Lichid

inco

lor cu

mi

ros a

lcooli

c ;

punc

t topir

e -8

9ºC,

pu

nct fi

erbe

re

82ºC

; mi

scibi

l cu a

pa.

Iritan

t pen

tru oc

hi i

tractu

l resp

irator

. Poa

te afe

cta S

NC ca

uzân

d ce

falee

, ame

eal,

gr

ea, v

rstur

i i

com

.

Foar

te inf

lamab

il ;

punc

t de a

prind

ere

112º

C, in

terva

l inf

lamab

il 2,3

-12,7

% .

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

închis

e eta

n, l

a dis

tan d

e su

rsele

de fo

c. Se

lucre

az în

ni

a de

pro

tecie

chim

ic, c

u m

nui

din n

itril

i pr

oteci

e oc

ular

.

Poate

re

acion

a vig

uros

cu

ox

idani

, pen

tru a

form

a pe

roxiz

i ins

tabili

în ca

zul

expu

nerii

prelu

ngite

la ae

r i lu

min

.

Solu

ia ap

oas

70

-85%

de

prop

an-2

-ol,

utiliz

at

ca

spra

y de

zinfec

tant,

rmâ

ne u

n pe

ricol

de i

ncen

diu

i nu

tre

buie

utiliz

at î

n ve

cintat

ea

surse

lor de

foc.

Selen

iu Se

Solid

inod

or în

dif

erite

form

e, so

lid

amor

f cafe

niu-

roca

t înch

is pâ

n

la ne

gru a

lbstr

ui,

sau c

ristal

e ro

ii tra

nspa

rente

, sau

cri

stale

gri

metal

izat p

ân la

ne

gru ;

punc

t topir

e 17

0 – 21

7ºC,

pu

nct fi

erbere

685ºC

.

Iritan

t pen

tru pi

ele i

oc

hi. In

halar

ea pr

afului

po

ate ca

uza e

dem

pulm

onar

. Exp

uner

ea

repe

tat po

ate ca

uza

cde

rea u

nghii

lor,

afecta

re ga

stro-

intes

tinal

.

Comb

ustib

il. Pr

oduc

e ga

ze iri

tante

sau t

oxice

pr

in ex

pune

re la

foc.

Se v

a ev

ita d

isper

sia p

ulber

ii. Se

ur

mre

te re

spec

tarea

str

ict a

igien

ei. S

e luc

reaz

cu

ve

ntila

ie cu

ex

haus

tare

local

, cu

m

nui,

îmbr

cmi

nte

i oc

helar

i de

pr

oteci

e.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

i ac

izii

puter

nici.

Reac

ionea

z

cu a

pa la

50º

C for

mând

hidr

ogen

i

acid

selen

ios

inflam

abile

. Re

acion

eaz

cu

incan

desc

en

dup

o în

clzi

re u

oar

în co

ntact

cu

fos

forul

i me

tale

prec

um

niche

lul, p

otasiu

l, plat

ina, s

odiul

i

zincu

l.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Telur

it de

potas

iu K 2

TeO 3

Crist

ale al

be,

foarte

solub

ile în

ap

.

Toxic

prin

inges

tie sa

u inh

alare

a de p

raf. I

ritant

pentr

u piel

e i o

chi.

Se

ma

nipule

az

purtâ

nd

îmbr

cmi

nte de

prote

cie.

Tetra

cloru

ra

de ca

rbon

CC

l 4

Lichid

inco

lor cu

mi

ros e

teric

cara

cteris

tic ;

punc

t topir

e -23

ºC,

punc

t fier

bere

76

,5ºC.

Poate

fi ab

sorb

it pr

in pie

le ; e

xpun

erea

pr

elung

it po

ate ca

uza

derm

atite.

Irita

nt oc

ular.

Poate

cauz

a lez

iuni

hepa

tice s

au re

nale,

tul

bur

ri ale

SNC

repr

ezen

tate d

e cefa

lee,

grea

, icter

slab

, ina

peten

i co

nfuzie

. Ca

rcino

gen p

entru

an

imale

.

Nu es

te co

mbus

tibil.

Prin

expu

nere

la fo

c pr

oduc

e vap

ori s

au

gaze

iritan

te sa

u tox

ice.

Se e

vit o

ri ce

con

tact.

Se

lucre

az

cu

venti

laie,

cu

ex

haus

tare

local

sa

u pr

oteci

e re

spira

torie

; cu

m

nui

din

nitril

i îm

brc

minte

de

pr

oteci

e, sc

ut tra

nspa

rent

pentr

u fa

sa

u pr

oteci

a oc

hilor

co

mbina

t cu

pr

oteci

e re

spira

torie.

La c

ontac

tul c

u su

prafe

e fie

rbin

i sa

u fla

cr

, se

de

scom

pune

for

mând

vap

ori

i gaz

e tox

ice

i co

roziv

e (a

cid

clorh

idric,

clo

r, fos

gen)

. Re

acion

eaz

cu

unele

me

tale

cum

ar

fi alu

miniu

, ma

gnez

iu, zi

nc.

Tetra

hidro

furan

C 4

H 8O

Dieti

len ox

id Te

trame

tilen

oxid

Lichid

inco

lor cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e -10

8,5ºC

, pu

nct fi

erbe

re 66

ºC

.

Inhibi

tor pe

ntru S

NC,

cauz

eaz

narco

za.

Iritan

t pen

tru oc

hi, pi

ele

i trac

tul re

spira

tor.

Deos

ebit d

e inf

lamab

il ; po

ate

forma

pero

xizi

explo

zivi ;

punc

t de

aprin

dere

-14º

C. A

pa

poate

s nu

fie ef

icace

în

sting

erea

unui

incen

diu cu

impli

care

a tet

rahid

rofur

anulu

i, dar

po

ate fi

utiliz

at pe

ntru

a rci

recip

ientel

e ex

puse

la fo

c.

Se lu

creaz

cu

venti

latie,

cu

exha

ustar

ea lo

cal

a ae

rului

, sa

u cu

pro

tecie

resp

irator

ie,

mnu

i i

oche

lari

de

prote

cie.

Reac

ionea

z v

iolen

t cu

oxida

nii

puter

nici,

baze

le tar

i i

unele

ha

logen

uri a

le me

talelo

r, ca

uzân

d pe

ricol

de fo

c i e

xploz

ie. A

tac

unele

form

e de

plas

tic, c

auciu

cul

i tes

turile

. Te

trahid

rofur

anul

poate

po

limer

iza

în pr

ezen

a inh

ibitor

ilor c

ation

ici. C

ontac

tul c

u hid

roxid

de

calci

u po

ate c

auza

ex

plozie

.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

150

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Tetra

oxid

de

osmi

u Os

O 4

Crist

ale ga

lben p

al,

cu m

iros î

nep

tor ;

punc

t topir

e 40º

C,

punc

t fier

bere

13

0ºC

; su

blime

az su

b pu

nctul

de

fierb

ere ;

solub

il în

ap.

Foar

te tox

ic pr

in inh

alare

, inge

stie

i co

ntact

cu pi

elea,

prov

ocân

d arsu

ri i

iritai

e sev

ere.

Sub

forma

de va

pori,

solid

sa

u în s

oluie

este

coro

ziv pe

ntru p

iele

i tra

ctul re

spira

tor.

Inhala

rea p

oate

cauz

a ed

em pu

lmon

ar.

Agen

t oxid

ant p

utern

ic.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

pstr

eaz

co

ntaine

rele

bine

închis

e, în

spai

i bin

e ve

ntilat

e. Fo

rma

solid

sau

so

luiile

se

ma

nipule

az

în ni

a de

pro

tecie

chim

ic s

au

hot,

cu o

chela

ri i m

nui d

e pr

oteci

e. Pr

epar

area

solu

iei:

se a

daug

o fio

l ne

desf

cut

la vo

lumul

prop

us d

e ap

, se

astup

i

se a

git p

utern

ic pâ

n la

spar

gere

a fiol

ei.

Tolue

n C 7

H 8

Metilb

enze

n

Lichid

inco

lor cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e -9

5ºC,

pu

nct fi

erbe

re

111º

C;

nu es

te mi

scibi

l cu

apa.

Inhibi

tor pe

ntru S

NC.

Iritan

t pen

tru oc

hi,

muco

ase

i piel

e. La

om,

expu

nere

a rep

etat

poate

fi tox

ic pe

ntru

funci

a rep

rodu

ctoa

re i

pe

ntru d

ezvo

ltare

.

Foar

te inf

lamab

il; va

porii

pot c

auza

ap

rinde

re ;

punc

t de a

prind

ere

4ºC,

inter

val in

flama

bil

1,4-7

%. S

tinge

rea î

n ca

zul fo

curilo

r mi

ci se

fac

e cu:

subs

tane

chim

ice us

cate,

diox

id de

carb

on, s

pum

, va

pori d

e ap

sau g

az

inert

(nitro

gen)

.

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

bine

inchis

e, la

distan

de

surse

le de

ap

rinde

re ;

Recip

ientel

e s

fie

cu

îm

pmâ

ntare

pen

tru a

pre

veni

acum

ulrile

i d

esc

rcrile

de

electr

icitat

e sta

tic.

Se

va

evita

inha

larea

vap

orilo

ri ; s

e fol

ose

te pr

oteci

e re

spira

torie.

Se

lucre

az î

n ni

a de

pro

tecie

chim

ic s

au

în sp

aii

bine

venti

late.

Se

poar

t m

nui d

in nit

ril.

Poate

re

actio

na

cu

acizi

i tar

i, alc

ali i

oxida

ni.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

151

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Tetra

oxid

de

osmi

u Os

O 4

Crist

ale ga

lben p

al,

cu m

iros î

nep

tor ;

punc

t topir

e 40º

C,

punc

t fier

bere

13

0ºC

; su

blime

az su

b pu

nctul

de

fierb

ere ;

solub

il în

ap.

Foar

te tox

ic pr

in inh

alare

, inge

stie

i co

ntact

cu pi

elea,

prov

ocân

d arsu

ri i

iritai

e sev

ere.

Sub

forma

de va

pori,

solid

sa

u în s

oluie

este

coro

ziv pe

ntru p

iele

i tra

ctul re

spira

tor.

Inhala

rea p

oate

cauz

a ed

em pu

lmon

ar.

Agen

t oxid

ant p

utern

ic.

Nu es

te co

mbus

tibil

dar s

timule

az

comb

ustia

altor

su

bstan

e.

Se

pstr

eaz

co

ntaine

rele

bine

închis

e, în

spai

i bin

e ve

ntilat

e. Fo

rma

solid

sau

so

luiile

se

ma

nipule

az

în ni

a de

pro

tecie

chim

ic s

au

hot,

cu o

chela

ri i m

nui d

e pr

oteci

e. Pr

epar

area

solu

iei:

se a

daug

o fio

l ne

desf

cut

la vo

lumul

prop

us d

e ap

, se

astup

i

se a

git p

utern

ic pâ

n la

spar

gere

a fiol

ei.

Tolue

n C 7

H 8

Metilb

enze

n

Lichid

inco

lor cu

mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e -9

5ºC,

pu

nct fi

erbe

re

111º

C;

nu es

te mi

scibi

l cu

apa.

Inhibi

tor pe

ntru S

NC.

Iritan

t pen

tru oc

hi,

muco

ase

i piel

e. La

om,

expu

nere

a rep

etat

poate

fi tox

ic pe

ntru

funci

a rep

rodu

ctoa

re i

pe

ntru d

ezvo

ltare

.

Foar

te inf

lamab

il; va

porii

pot c

auza

ap

rinde

re ;

punc

t de a

prind

ere

4ºC,

inter

val in

flama

bil

1,4-7

%. S

tinge

rea î

n ca

zul fo

curilo

r mi

ci se

fac

e cu:

subs

tane

chim

ice us

cate,

diox

id de

carb

on, s

pum

, va

pori d

e ap

sau g

az

inert

(nitro

gen)

.

Se

pstr

eaz

în

recip

iente

bine

inchis

e, la

distan

de

surse

le de

ap

rinde

re ;

Recip

ientel

e s

fie

cu

îm

pmâ

ntare

pen

tru a

pre

veni

acum

ulrile

i d

esc

rcrile

de

electr

icitat

e sta

tic.

Se

va

evita

inha

larea

vap

orilo

ri ; s

e fol

ose

te pr

oteci

e re

spira

torie.

Se

lucre

az î

n ni

a de

pro

tecie

chim

ic s

au

în sp

aii

bine

venti

late.

Se

poar

t m

nui d

in nit

ril.

Poate

re

actio

na

cu

acizi

i tar

i, alc

ali i

oxida

ni.

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

o – Toluidina (C6H3-(3CH3)-(4NH2)) 2 3,3 - Dimetil- (1,1 - bifenil) – 4,4 - diamina

Crist

ale in

color

e ;

punc

t topir

e 13

1ºC,

pu

nct fi

erbe

re

200º

C;

puin

solub

il în

ap

.

Vtm

toare

prin

conta

ct cu

piele

a sau

pr

in ing

estie

. Pulb

erea

irit

trac

tul re

spira

tor i

oc

hii. P

roba

bil

carci

noge

n uma

n.

Comb

ustib

il.

Elibe

reaz

gaze

irit

ante

sau t

oxice

prin

expu

nere

la fo

c.

Se

evit

co

ntactu

l ; se

luc

reaz

cu

prote

cie

ocula

r

i cu m

nui.

Agen

i oxid

ani.

Tricl

oreti

len

CHCl

CCl 2

Lichid

inco

lor, c

u mi

ros c

arac

terist

ic ;

punc

t topir

e -7

3ºC,

pu

nct fi

erbe

re

87ºC

.

Iritan

t pen

tru oc

hi, pi

ele;

expu

nere

a pre

lungit

po

ate ca

uza d

erma

tit i

po

ate af

ecta

SNC

cond

ucân

d la p

ierde

rea

memo

riei. P

oate

afecta

fic

atul

i rinic

hii. P

roba

bil

carci

noge

n uma

n.

Comb

ustib

il în c

ondi

ii pa

rticula

re.

Se lu

creaz

cu

venti

laie

sau

cu

exha

ustar

e loc

al ;

cu

mnu

i, oc

helar

i de

sigur

an

sau

alte

mijlo

ace

de p

rotec

ie a

ochil

or

comb

inat

cu

prote

cie r

espir

atorie

.

Se d

esco

mpun

e în

conta

ct cu

su

prafe

e înc

inse

sau

flac

r,

formâ

nd g

aze

toxice

i c

oroz

ive

(fosg

en,

acid

clorh

idric)

. Se

de

scom

pune

în c

ontac

t cu

alcali

pu

ternic

i pr

oduc

ând

diclor

-ac

etilen

a; re

acion

eaz

viol

ent c

u pu

lberi

de

metal

e pr

ecum

alu

miniu

, ba

riu,

magn

eziu

sau

titan;

se d

esco

mpun

e înc

et în

prez

ena

lumini

i i

a um

ezeli

i, for

mând

acid

clorh

idric.

anexa 5. substanţele chimice: pericole şi precauţii

152

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Xilen

(izom

eri

mixti

) C 6

H 4(C

H 3) 2

Dime

til-be

nzen

Lichid

inco

lor cu

mi

ros a

roma

tic ;

punc

t topir

e -9

5ºC

la -1

3ºC,

pu

nct fi

erbe

re 13

6 - 1

45ºC

; ins

olubil

în ap

.

Poate

afec

ta SN

C,

cond

ucân

d la c

efalee

, am

eeal

, aste

nie i

gr

ea. L

ichidu

l i v

apor

ii irit

ochii

, piel

ea,

muco

asele

i tr

actul

re

spira

tor. V

tmtor

i

prin

inges

tie.

Degr

esea

z pi

elea p

rin

conta

ct pr

elung

it. Af

ectar

e neu

rolog

ic

nesp

ecific

. Exp

uner

ea

poate

ampli

fica

pierd

erea

de au

z ca

uzat

de ex

pune

rea l

a zg

omote

. Tes

te pe

an

imale

suge

reaz

tox

icitat

e pen

tru fu

ncia

repr

oduc

tiv um

an i

pe

ntru c

reter

e.

Lichid

infla

mabil

; Pu

nct d

e apr

inder

e 27-

32ºC

.

Se e

vit co

ntactu

l cu

ochii

. Se

manip

uleaz

cu

mnu

i din

nit

ril i p

rotec

ie oc

ular

. Se

sto

chea

z î

n re

cipien

te bin

e înc

hise,

la dis

tan d

e su

rse

de ap

rinde

re.

Po

ate co

nine

etil-

benz

en ca

im

purita

te.

Etilb

enze

nul e

ste

un po

sibil

carci

noge

n uma

n.

151

Anexa 6 Lista agen ilor biologici CONFORM ANEXEI III ( CLASIFICAREA COMUNIT II) din : DIRECTIVA 2000/54/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I CONSILIULUI din data de 18 Septembrie 2000 referitoare la protejarea lucr torilor împotriva riscurilor presupuse de expunerea la agen i biologici la locul de munc

Note introductive

1. În lista de clasificare sunt introdu i doar agen ii care sunt cunoscu i a infecta fiin ele umane.

Acolo unde este cazul, sunt furniza i indicatori ai poten ialului toxic i alergic al acestor agen i. Agen ii patogeni despre care se tie c nu afecteaz omul sunt exclu i. În întocmirea acestei liste nu au fost luate în considerare microorganismele modificate genetic.

2. Lista agen ilor clasifica i are la baza efectul acestor agen i asupra lucr torilor s n to i.

Nu se acord deosebit aten ie efectelor particulare asupra celor a c ror susceptibilitate poate fi afectat dintr-un motiv sau altul, cum ar fi existen a unei boli, tratament, imunitate compromis , sarcin sau al ptare.

Riscurile suplimentare implicate de ace ti lucr tori vor fi luate în considerare în evaluarea riscului cerut de Directiv (52).

În anumite procese industriale, lucr ri de laborator sau lucr ri cu animale care implic expunerea efectiv sau poten ial la agen i biologici din grupele 3 sau 4, m surile tehnice de precau ie trebuie s respecte Articolul 16 al prezentei Directive.

3. Agen ii biologici ce nu au fost inclu i în lista în grupele 2 - 4 nu sunt inclu i implicit în grupa 1.

Pentru agen ii care au mai multe specii cunoscute ca agen i patogeni pentru om, lista va include acele specii care sunt cele mai frecvente cauze ale bolilor, al turi de o referin general la faptul c i alte specii ale aceluia i gen pot afecta s n tatea.

Când în list se men ioneaz un gen întreg, se subîn elege c speciile i tulpinile care sunt non-patogene au fost excluse.

4. Atunci când o tulpin este atenuat sau i-a pierdut genele de virulen , securizarea necesar pentru tulpina parental nu mai trebuie aplicat , subiect al evalu rii corespunz toare a riscului la locul de munc .

Acesta este cazul, de ex., când o astfel de tulpin este utilizat ca un produs sau parte a unui produs în scopuri profilactice sau terapeutice.

5. Terminologia agen ilor clasifica i utilizat pentru a întocmi aceasta list reflect i este în conformitate cu cele mai recente acorduri interna ionale legate de taxonomia si terminologia agen ilor la momentul întocmirii sale.

6. Lista agentilor biologici clasifica i reflect nivelul de cuno tinte la momentul întocmirii sale.

Ea va fi reactualizat imediat ce nu va mai reflecta cel mai recent nivel de cuno tinte.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

153

SUBS

TAN

E CH

IMIC

E PR

OPRI

ETI

FIZI

CE

PERI

COLE

PEN

TRU

SN

TATE

PE

RICO

LE D

E FO

C PR

ECAU

II DE

SIGU

RAN

IN

COMP

ATIB

ILIT

I CHI

MICE

AL

TE P

ERIC

OLE

Xilen

(izom

eri

mixti

) C 6

H 4(C

H 3) 2

Dime

til-be

nzen

Lichid

inco

lor cu

mi

ros a

roma

tic ;

punc

t topir

e -9

5ºC

la -1

3ºC,

pu

nct fi

erbe

re 13

6 - 1

45ºC

; ins

olubil

în ap

.

Poate

afec

ta SN

C,

cond

ucân

d la c

efalee

, am

eeal

, aste

nie i

gr

ea. L

ichidu

l i v

apor

ii irit

ochii

, piel

ea,

muco

asele

i tr

actul

re

spira

tor. V

tmtor

i

prin

inges

tie.

Degr

esea

z pi

elea p

rin

conta

ct pr

elung

it. Af

ectar

e neu

rolog

ic

nesp

ecific

. Exp

uner

ea

poate

ampli

fica

pierd

erea

de au

z ca

uzat

de ex

pune

rea l

a zg

omote

. Tes

te pe

an

imale

suge

reaz

tox

icitat

e pen

tru fu

ncia

repr

oduc

tiv um

an i

pe

ntru c

reter

e.

Lichid

infla

mabil

; Pu

nct d

e apr

inder

e 27-

32ºC

.

Se e

vit co

ntactu

l cu

ochii

. Se

manip

uleaz

cu

mnu

i din

nit

ril i p

rotec

ie oc

ular

. Se

sto

chea

z î

n re

cipien

te bin

e înc

hise,

la dis

tan d

e su

rse

de ap

rinde

re.

Po

ate co

nine

etil-

benz

en ca

im

purita

te.

Etilb

enze

nul e

ste

un po

sibil

carci

noge

n uma

n.

151

Anexa 6 Lista agen ilor biologici CONFORM ANEXEI III ( CLASIFICAREA COMUNIT II) din : DIRECTIVA 2000/54/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I CONSILIULUI din data de 18 Septembrie 2000 referitoare la protejarea lucr torilor împotriva riscurilor presupuse de expunerea la agen i biologici la locul de munc

Note introductive

1. În lista de clasificare sunt introdu i doar agen ii care sunt cunoscu i a infecta fiin ele umane.

Acolo unde este cazul, sunt furniza i indicatori ai poten ialului toxic i alergic al acestor agen i. Agen ii patogeni despre care se tie c nu afecteaz omul sunt exclu i. În întocmirea acestei liste nu au fost luate în considerare microorganismele modificate genetic.

2. Lista agen ilor clasifica i are la baza efectul acestor agen i asupra lucr torilor s n to i.

Nu se acord deosebit aten ie efectelor particulare asupra celor a c ror susceptibilitate poate fi afectat dintr-un motiv sau altul, cum ar fi existen a unei boli, tratament, imunitate compromis , sarcin sau al ptare.

Riscurile suplimentare implicate de ace ti lucr tori vor fi luate în considerare în evaluarea riscului cerut de Directiv (52).

În anumite procese industriale, lucr ri de laborator sau lucr ri cu animale care implic expunerea efectiv sau poten ial la agen i biologici din grupele 3 sau 4, m surile tehnice de precau ie trebuie s respecte Articolul 16 al prezentei Directive.

3. Agen ii biologici ce nu au fost inclu i în lista în grupele 2 - 4 nu sunt inclu i implicit în grupa 1.

Pentru agen ii care au mai multe specii cunoscute ca agen i patogeni pentru om, lista va include acele specii care sunt cele mai frecvente cauze ale bolilor, al turi de o referin general la faptul c i alte specii ale aceluia i gen pot afecta s n tatea.

Când în list se men ioneaz un gen întreg, se subîn elege c speciile i tulpinile care sunt non-patogene au fost excluse.

4. Atunci când o tulpin este atenuat sau i-a pierdut genele de virulen , securizarea necesar pentru tulpina parental nu mai trebuie aplicat , subiect al evalu rii corespunz toare a riscului la locul de munc .

Acesta este cazul, de ex., când o astfel de tulpin este utilizat ca un produs sau parte a unui produs în scopuri profilactice sau terapeutice.

5. Terminologia agen ilor clasifica i utilizat pentru a întocmi aceasta list reflect i este în conformitate cu cele mai recente acorduri interna ionale legate de taxonomia si terminologia agen ilor la momentul întocmirii sale.

6. Lista agentilor biologici clasifica i reflect nivelul de cuno tinte la momentul întocmirii sale.

Ea va fi reactualizat imediat ce nu va mai reflecta cel mai recent nivel de cuno tinte.

154

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

152

7. Statele Membre se vor asigura ca to i viru ii ce au fost deja izola i la oameni i care nu au fost evalua i i inclu i în aceasta Anex vor fi clasifica i cel pu in la grupa 2, cu excep ia cazului în care Statele Membre de in dovada c este improbabil ca ace tia s cauzeze boli în rândul oamenilor.

8. Anumi i agen i biologici clasifica i în grupa 3, care sunt înso i i de dou asteriscuri (**), pot prezenta un risc limitat de infec ie pentru lucr tori, întrucât în mod obi nuit ei nu sunt infec io i pe calea aerului.

Statele Membre vor determina m surile de securizare ce vor fi aplicate unor astfel de agen i, inând cont de natura activit ilor specifice implicate i de cantitatea agen ilor respectivi, determinându-se dac , în condi ii particulare, unele dintre aceste m suri pot fi excluse.

9. Condi iile necesare izol rii conform clasific rii parazi ilor se vor aplica doar în stagiile de via ale parazi ilor în care ace tia pot cauza infec ii oamenilor la locul de munc .

10. Aceasta list ofera de asemenea un indiciu separat pentru cazurile în care agen ii biologici pot cauza reac ii alergice sau toxice, în care se dispune de un vaccin eficient, sau dac se recomand ca lista lucr torilor expu i s fie p strat mai mult de 10 ani.

Ace ti indicatori sunt ilustra i prin urm toarele litere: A: Posibile efecte alergice D: Lista lucr torilor expu i la acest agent biologic trebuie p strat mai mult de 10 ani de la încheierea ultimei expuneri cunoscute T: Producerea de toxine V: Vaccin eficient disponibil

Efectuarea vaccin rii preventive trebuie s respecte codul de practic men ionat în Anexa VII.

BACTERII i organisme similare

NB: Pentru agen ii biologici din list , ‘spp.’ indic i alte forme care sunt agen i patogeni pentru oameni. Agent biologic (Clasificare) Observatii Actinobacillusactinomycetemcomitans 2 Actinomadura madurae 2 Actinomadura pelletieri 2 Actinomycesgerencs eriae 2 Actinomycesis raelii 2 Actinomycespyogenes 2 Actinomyces spp. 2 Arcanobacterium haemolyticum (Corynebacterium haenolyticum) 2 Bacillusanthracis 3 Bacteroidesfragilis 2 Bartonella bacillifonnis 2 Bartonella quintana (Rochalimaea quintana) 2 Bartonella (Rochalinea) spp. 2 Bordetella bronchiseptica 2 Bordetella parapertussis 2 Bordetella pertussis 2 V

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

153

Borrelia burgdorferi 2 Borrelia duttonii 2 Borrelia recurrentis 2 Borrelia spp. 2 Brucella abortus 3 Brucella canis 3 Brucella melitensis 3 Brucella suis 3 Burkholderia mallei (Pseudomonas mallei) 3 Burkholderia pseudomallei (Pseudomonas pseudomallei) 3 Campylobacter fetus 2 Campylobacter jejuni 2 Campylobacter spp. 2 Cardiobacterium hominis 2 Chlamydia pneumoniae 2 Chlamydia trachomatis 2 Chlamydia psittaci (tulpini aviare) 3 Chlamydia psittaci (alte forme) 2 Clostridium botulinum 2 T Clostridium perfringens 2 Clostridium tetani 2 T, V Clostridium spp. 2 Corynebacterium diphtheriae 2 T, V Corynebacterium minutissimum 2 Corynebacterium pseudotuberculosis 2 Corynebacterium spp. 2 Coxiella burnetii 3 Edwardsiella tarda 2 Ehrlichia sennetsu (Rickettsia sennetsu) 2 Ehrlichia spp. 2 Eikenella corrodens 2 Enterobacter aerogenes/cloacae 2 Enterobacter spp. 2 Enterococcus spp. 2 Erysipelothrix rhusiopathiae 2 Escherichia coli (cu exceptia formelor non-patogene) 2 Escherichia coli, formele verocitotoxigene (de ex. O157:H7 sau O103) 3(**) Flavobacterium meningosepticum 2 Fluoribacter bozemanae (Legionella) 2 Francisella tularensis (Tip A) 3 Francisella tularensis (Tipe B) 2 Fusobacterium necrophorum 2 Gardnerella vaginalis 2 Haemophilusducreyi 2 Haemophilusinfluenzae 2 Haemophilus spp. 2 Helicobacter pylori 2 Klebsiella oxytoca 2 Klebsiella pneumoniae 2

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

155

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

152

7. Statele Membre se vor asigura ca to i viru ii ce au fost deja izola i la oameni i care nu au fost evalua i i inclu i în aceasta Anex vor fi clasifica i cel pu in la grupa 2, cu excep ia cazului în care Statele Membre de in dovada c este improbabil ca ace tia s cauzeze boli în rândul oamenilor.

8. Anumi i agen i biologici clasifica i în grupa 3, care sunt înso i i de dou asteriscuri (**), pot prezenta un risc limitat de infec ie pentru lucr tori, întrucât în mod obi nuit ei nu sunt infec io i pe calea aerului.

Statele Membre vor determina m surile de securizare ce vor fi aplicate unor astfel de agen i, inând cont de natura activit ilor specifice implicate i de cantitatea agen ilor respectivi, determinându-se dac , în condi ii particulare, unele dintre aceste m suri pot fi excluse.

9. Condi iile necesare izol rii conform clasific rii parazi ilor se vor aplica doar în stagiile de via ale parazi ilor în care ace tia pot cauza infec ii oamenilor la locul de munc .

10. Aceasta list ofera de asemenea un indiciu separat pentru cazurile în care agen ii biologici pot cauza reac ii alergice sau toxice, în care se dispune de un vaccin eficient, sau dac se recomand ca lista lucr torilor expu i s fie p strat mai mult de 10 ani.

Ace ti indicatori sunt ilustra i prin urm toarele litere: A: Posibile efecte alergice D: Lista lucr torilor expu i la acest agent biologic trebuie p strat mai mult de 10 ani de la încheierea ultimei expuneri cunoscute T: Producerea de toxine V: Vaccin eficient disponibil

Efectuarea vaccin rii preventive trebuie s respecte codul de practic men ionat în Anexa VII.

BACTERII i organisme similare

NB: Pentru agen ii biologici din list , ‘spp.’ indic i alte forme care sunt agen i patogeni pentru oameni. Agent biologic (Clasificare) Observatii Actinobacillusactinomycetemcomitans 2 Actinomadura madurae 2 Actinomadura pelletieri 2 Actinomycesgerencs eriae 2 Actinomycesis raelii 2 Actinomycespyogenes 2 Actinomyces spp. 2 Arcanobacterium haemolyticum (Corynebacterium haenolyticum) 2 Bacillusanthracis 3 Bacteroidesfragilis 2 Bartonella bacillifonnis 2 Bartonella quintana (Rochalimaea quintana) 2 Bartonella (Rochalinea) spp. 2 Bordetella bronchiseptica 2 Bordetella parapertussis 2 Bordetella pertussis 2 V

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

153

Borrelia burgdorferi 2 Borrelia duttonii 2 Borrelia recurrentis 2 Borrelia spp. 2 Brucella abortus 3 Brucella canis 3 Brucella melitensis 3 Brucella suis 3 Burkholderia mallei (Pseudomonas mallei) 3 Burkholderia pseudomallei (Pseudomonas pseudomallei) 3 Campylobacter fetus 2 Campylobacter jejuni 2 Campylobacter spp. 2 Cardiobacterium hominis 2 Chlamydia pneumoniae 2 Chlamydia trachomatis 2 Chlamydia psittaci (tulpini aviare) 3 Chlamydia psittaci (alte forme) 2 Clostridium botulinum 2 T Clostridium perfringens 2 Clostridium tetani 2 T, V Clostridium spp. 2 Corynebacterium diphtheriae 2 T, V Corynebacterium minutissimum 2 Corynebacterium pseudotuberculosis 2 Corynebacterium spp. 2 Coxiella burnetii 3 Edwardsiella tarda 2 Ehrlichia sennetsu (Rickettsia sennetsu) 2 Ehrlichia spp. 2 Eikenella corrodens 2 Enterobacter aerogenes/cloacae 2 Enterobacter spp. 2 Enterococcus spp. 2 Erysipelothrix rhusiopathiae 2 Escherichia coli (cu exceptia formelor non-patogene) 2 Escherichia coli, formele verocitotoxigene (de ex. O157:H7 sau O103) 3(**) Flavobacterium meningosepticum 2 Fluoribacter bozemanae (Legionella) 2 Francisella tularensis (Tip A) 3 Francisella tularensis (Tipe B) 2 Fusobacterium necrophorum 2 Gardnerella vaginalis 2 Haemophilusducreyi 2 Haemophilusinfluenzae 2 Haemophilus spp. 2 Helicobacter pylori 2 Klebsiella oxytoca 2 Klebsiella pneumoniae 2

anexa 6. lista agenţilor biologici

156

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

154

Klebsiella spp. 2 Legionella pneumophila 2 Legionella spp. 2 Leptospira interrogans (toate serovars) 2 Listeria monocytogenes 2 Listeria ivanovii 2 Morganella morganii 2 Mycobacterium africanum 3 V Mycobacterium avium/intracellulare 2 Mycobacterium bovis (exceptând forma BCG) 3 V Mycobacterium chelonae 2 Mycobacterium fortuitum 2 Mycobacterium kansasii 2 Mycobacterium leprae 3 Mycobacterium malmoense 2 Mycobacterium marinum 2 Mycobacterium microti 3(**) Mycobacterium paratuberculosis 2 Mycobacterium scrofulaceum 2 Mycobacterium simiae 2 Mycobacterium szulgai 2 Mycobacterium tuberculosis 3 V Mycobacterium ulcerans 3(**) Mycobacterium xenopi 2 Mycoplasma caviae 2 Mycoplasma hominis 2 Mycoplasma pneumoniae 2 Neisseria gonorrhoeae 2 Neisseria meningitidis 2 V Nocardia asteroides 2 Nocardia brasiliensis 2 Nocardia farcinica 2 Nocardia nova 2 Nocardia otitidiscaviarum 2 Pasteurella multocida 2 Pasteurella spp. 2 Peptostreptococcus anaerobius 2 Plesiomonas shigelloides 2 Porphyromonas spp. 2 Prevotella spp. 2 Proteusmirabilis 2 Proteuspenneri 2 Proteusvulgaris 2 Providencia alcalifaciens 2 Providencia rettgeri 2 Providencia spp. 2 Pseudomonas aeruginosa 2 Rhodococcusequi 2 Rickettsia akari 3(**) Rickettsia canada 3(**)

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

155

Rickettsia conorii 3 Rickettsia montana 3(**) Rickettsia typhi (Rickettsia mooseri) 3 Rickettsia prowazekii 3 Rickettsia rickettsii 3 Rickettsia tsutsugamushi 3 Rickettsia spp. 2 Salmonella arizonae 2 Salmonella enteritidis 2 Salmonella typhimurium 2 Salmonella paratyphi A, B, C 2 V Salmonella typhi 3(**) V Salmonella (alte serovars) 2 Serpulina spp. 2 Shigella boydii 2 Shigella dysenteriae (Tip 1) 3 (**) T Shigella dysenteriae, altele decât Tip 1 2 Shigella flexneri 2 Shigella sonnei 2 Staphylococcusaureus 2 Streptobacillusmoniliformis 2 Streptococcuspneumoniae 2 Streptococcuspyogenes 2 Streptococcus suis 2 Streptococcus spp. 2 Treponema carateum 2 Treponema pallidum 2 Treponema pertenue 2 Treponema spp. 2 Vibrio cholerae (inclusiv El Tor) 2 Vibrio parahaemolyticus 2 Vibrio spp. 2 Yersinia enterocolitica 2 Yersinia pestis 3 V Yersinia pseudotuberculosis 2 Yersinia spp. 2 (**) Vezi paragraful 8 al notelor introductive.

VIRUSURI (*) Agent biologic Clasificare Observatii Adenoviridae 2 Arenaviridae Complexul de virusi LCM-Lassa (virusii lumii vechi): Virusul Lassa 4 Limfocitic (forme) 3 Virusul coriomeningitei limfocitice (alte forme) 2 Virusul Mopeia 2 Alti virusi ai complexului LCM-Lassa 2 Complexul de virusi Tacaribe-Virus (virusii lumii noi):

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

157

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

154

Klebsiella spp. 2 Legionella pneumophila 2 Legionella spp. 2 Leptospira interrogans (toate serovars) 2 Listeria monocytogenes 2 Listeria ivanovii 2 Morganella morganii 2 Mycobacterium africanum 3 V Mycobacterium avium/intracellulare 2 Mycobacterium bovis (exceptând forma BCG) 3 V Mycobacterium chelonae 2 Mycobacterium fortuitum 2 Mycobacterium kansasii 2 Mycobacterium leprae 3 Mycobacterium malmoense 2 Mycobacterium marinum 2 Mycobacterium microti 3(**) Mycobacterium paratuberculosis 2 Mycobacterium scrofulaceum 2 Mycobacterium simiae 2 Mycobacterium szulgai 2 Mycobacterium tuberculosis 3 V Mycobacterium ulcerans 3(**) Mycobacterium xenopi 2 Mycoplasma caviae 2 Mycoplasma hominis 2 Mycoplasma pneumoniae 2 Neisseria gonorrhoeae 2 Neisseria meningitidis 2 V Nocardia asteroides 2 Nocardia brasiliensis 2 Nocardia farcinica 2 Nocardia nova 2 Nocardia otitidiscaviarum 2 Pasteurella multocida 2 Pasteurella spp. 2 Peptostreptococcus anaerobius 2 Plesiomonas shigelloides 2 Porphyromonas spp. 2 Prevotella spp. 2 Proteusmirabilis 2 Proteuspenneri 2 Proteusvulgaris 2 Providencia alcalifaciens 2 Providencia rettgeri 2 Providencia spp. 2 Pseudomonas aeruginosa 2 Rhodococcusequi 2 Rickettsia akari 3(**) Rickettsia canada 3(**)

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

155

Rickettsia conorii 3 Rickettsia montana 3(**) Rickettsia typhi (Rickettsia mooseri) 3 Rickettsia prowazekii 3 Rickettsia rickettsii 3 Rickettsia tsutsugamushi 3 Rickettsia spp. 2 Salmonella arizonae 2 Salmonella enteritidis 2 Salmonella typhimurium 2 Salmonella paratyphi A, B, C 2 V Salmonella typhi 3(**) V Salmonella (alte serovars) 2 Serpulina spp. 2 Shigella boydii 2 Shigella dysenteriae (Tip 1) 3 (**) T Shigella dysenteriae, altele decât Tip 1 2 Shigella flexneri 2 Shigella sonnei 2 Staphylococcusaureus 2 Streptobacillusmoniliformis 2 Streptococcuspneumoniae 2 Streptococcuspyogenes 2 Streptococcus suis 2 Streptococcus spp. 2 Treponema carateum 2 Treponema pallidum 2 Treponema pertenue 2 Treponema spp. 2 Vibrio cholerae (inclusiv El Tor) 2 Vibrio parahaemolyticus 2 Vibrio spp. 2 Yersinia enterocolitica 2 Yersinia pestis 3 V Yersinia pseudotuberculosis 2 Yersinia spp. 2 (**) Vezi paragraful 8 al notelor introductive.

VIRUSURI (*) Agent biologic Clasificare Observatii Adenoviridae 2 Arenaviridae Complexul de virusi LCM-Lassa (virusii lumii vechi): Virusul Lassa 4 Limfocitic (forme) 3 Virusul coriomeningitei limfocitice (alte forme) 2 Virusul Mopeia 2 Alti virusi ai complexului LCM-Lassa 2 Complexul de virusi Tacaribe-Virus (virusii lumii noi):

anexa 6. lista agenţilor biologici

158

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

156

Virusul Guanarito 4 Virusul Junin 4 Virusul Sabia 4 Virusul Machupo 4 Virusul Flexal 3 Alti virusi ai complexului Tacaribe 2 Astroviridae 2 Bunyaviridae Belgrade (cunoscut si ca Dobrava) 3 Bhanja 2 Virusul Bunyamwera 2 Germiston 2 Virusul Oropouche 3 Sin Nombre (fostul Muerto Canyon) 3 Virusul encefalitei Californiene 2 Hantavirusi: Hantaan (febra hemoragica coreeana) 3 Virusul Seoul 3 Virusul Puumala 2 Virusul Prospect Hill 2 Alti hantavirusi 2 Nairovirusi: Febra hemoragica Crimean-Congo 4 Virusul Hazara 2 Flebovirusi: Febra Rift Valley 3 V Febra mustei-de-nisip 2 Virusul Toscana 2 Alti bunyaviridae patogeni 2 Caliciviridae Virusul Hepatitei E 3(**) Virusul Norwalk 2 Alti Caliciviridae 2 Coronaviridae 2 Filoviridae Virusul Ebola 4 Virusul Marburg 4 Flaviviridae Encefalita Australiana (Encefalita Murray Valley) 3 Virusul encefalitei capusei Central-Europene 3 (**) V Absettarov 3 Hanzalova 3 Hypr 3 Kumlinge 3 Virusul Dengue tip 1-4 3 Virusul Hepatitei C 3(**) D Virusul Hepatitei G 3(**) D Virusul encefalitei japoneze B 3 V Kyasanur Forest 3 V

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

157

Louping ill 3(**) Omsk (a) 3 V Powassan 3 Rocio 3 Encefalita ruseasca primavara-vara (TBE) (a) 3 V Encefalita St Louis 3 Virusul Wesselsbron 3(**) Virusul febrei West Nile 3 Febra galbena 3 V Alti flavivirusi patogeni 2 Hepadnaviridae Virusul Hepatitei B 3(**) V, D Virusul Hepatitei D (Delta) (b) 3(**) V, D Herpesviridae Citomegalovirus 2 Virusul Epstein-Barr 2 Herpesvirus simiae (Virusul B) 3 Virusul Herpes simplex tipurile 1 si 2 2 Herpesvirus varicella-zoster 2 Virusul B-limfotropic uman (HBLV-HHV6) 2 Virusul herpes uman 7 2 Virusul herpes uman 8 2 D Orthomyxoviridae Virusurile gripale tip A, B i C 2 V(c) Orthomyxoviridae capu ei: Dhori i Thogoto 2 Papovaviridae Virusurile BK i JC 2 D(d) Papillomavirusuri umane 2 D(d) Paramyxoviridae Virusul pojarului 2 V Virusul oreionului 2 V Virusul bolii Newcastle 2 Virusurile paragripale tipurile 1 - 4 2 Virusul respirator synci ial 2 Parvoviridae Parvovirusul uman (B 19) 2 Picornaviridae Virusul conjuctivitei hemoragice acute (AHC) 2 Virusul Coxsackie 2 Echo virusuri 2 Virusul Hepatitei A (enterovirusul uman tip 72) 2 V Poliovirusuri 2 V Rinovirusuri 2 Poxviridae Virusul Buffalopox (e) 2 Virusul variola taurinelor 2 Virusul Elephantpox (f) 2 Virusul Milkers' node 2 Molluscum contagiosum virus 2

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

159

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

156

Virusul Guanarito 4 Virusul Junin 4 Virusul Sabia 4 Virusul Machupo 4 Virusul Flexal 3 Alti virusi ai complexului Tacaribe 2 Astroviridae 2 Bunyaviridae Belgrade (cunoscut si ca Dobrava) 3 Bhanja 2 Virusul Bunyamwera 2 Germiston 2 Virusul Oropouche 3 Sin Nombre (fostul Muerto Canyon) 3 Virusul encefalitei Californiene 2 Hantavirusi: Hantaan (febra hemoragica coreeana) 3 Virusul Seoul 3 Virusul Puumala 2 Virusul Prospect Hill 2 Alti hantavirusi 2 Nairovirusi: Febra hemoragica Crimean-Congo 4 Virusul Hazara 2 Flebovirusi: Febra Rift Valley 3 V Febra mustei-de-nisip 2 Virusul Toscana 2 Alti bunyaviridae patogeni 2 Caliciviridae Virusul Hepatitei E 3(**) Virusul Norwalk 2 Alti Caliciviridae 2 Coronaviridae 2 Filoviridae Virusul Ebola 4 Virusul Marburg 4 Flaviviridae Encefalita Australiana (Encefalita Murray Valley) 3 Virusul encefalitei capusei Central-Europene 3 (**) V Absettarov 3 Hanzalova 3 Hypr 3 Kumlinge 3 Virusul Dengue tip 1-4 3 Virusul Hepatitei C 3(**) D Virusul Hepatitei G 3(**) D Virusul encefalitei japoneze B 3 V Kyasanur Forest 3 V

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

157

Louping ill 3(**) Omsk (a) 3 V Powassan 3 Rocio 3 Encefalita ruseasca primavara-vara (TBE) (a) 3 V Encefalita St Louis 3 Virusul Wesselsbron 3(**) Virusul febrei West Nile 3 Febra galbena 3 V Alti flavivirusi patogeni 2 Hepadnaviridae Virusul Hepatitei B 3(**) V, D Virusul Hepatitei D (Delta) (b) 3(**) V, D Herpesviridae Citomegalovirus 2 Virusul Epstein-Barr 2 Herpesvirus simiae (Virusul B) 3 Virusul Herpes simplex tipurile 1 si 2 2 Herpesvirus varicella-zoster 2 Virusul B-limfotropic uman (HBLV-HHV6) 2 Virusul herpes uman 7 2 Virusul herpes uman 8 2 D Orthomyxoviridae Virusurile gripale tip A, B i C 2 V(c) Orthomyxoviridae capu ei: Dhori i Thogoto 2 Papovaviridae Virusurile BK i JC 2 D(d) Papillomavirusuri umane 2 D(d) Paramyxoviridae Virusul pojarului 2 V Virusul oreionului 2 V Virusul bolii Newcastle 2 Virusurile paragripale tipurile 1 - 4 2 Virusul respirator synci ial 2 Parvoviridae Parvovirusul uman (B 19) 2 Picornaviridae Virusul conjuctivitei hemoragice acute (AHC) 2 Virusul Coxsackie 2 Echo virusuri 2 Virusul Hepatitei A (enterovirusul uman tip 72) 2 V Poliovirusuri 2 V Rinovirusuri 2 Poxviridae Virusul Buffalopox (e) 2 Virusul variola taurinelor 2 Virusul Elephantpox (f) 2 Virusul Milkers' node 2 Molluscum contagiosum virus 2

anexa 6. lista agenţilor biologici

160

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

158

Virusul Monkeypox 3 V Virusul Orf 2 Virusul Rabbitpox (g) 2 Virusul variolei 2 Virusul Variola (major i minor) 4 V Virusul Whitepox (‘Variola virus’) 4 V Virusul Yatapox (Tana & Yaba) 2 Reoviridae Coltivirus 2 Rotavirusi umani 2 Orbivirusi 2 Reuvirusi 2 Retroviridae Virusurile imunodeficien ei umane 3(**) D Virusurile limfotropice ale celulelor T umane (HTLV), tipurile 1 i 2 3(**) D SIV (h) 3(**) Rhabdoviridae Virusul rabiei 3(**) V Virusul stomatitei veziculare 2 Togaviridae Alfavirusuri Encefalomielita cabalin estic 3 V Virusul Bebaru 2 Virusul Chikungunya 3(**) Virusul luncii 3(**) Virusul Mayaro 3 Virusul Mucambo 3(**) Virusul Ndumu 3 Virusul O'nyong-nyong 2 Virusul Ross River 2 Virusul Semliki Forest 2 Virusul Sindbis 2 Virusul Tonate 3(**) Encefalomielita cabalin venezuelean 3 V Encefalomielita cabalina vestic 3 V Alte alfavirusuri cunoscute 2 Rubivirus (rubeola) 2 V Toroviridae 2 Virusuri neclasificate Virusul pojarului cabalin 4 Virusi hepatitici înc neidentifica i 3(**) D Agen i neconven ionali asocia i cu encefalopatiile spongiforme transmisibile (TSEs) Boala Creutzfeldt-Jakob 3(**) D(d) Variant Creutzfeldt-Jakob disease 3(**) D(d) Encefalopatia spongiforma bovin (BSE) i alte encefalopatii spongiforme animale (i) 3(**) D(d) Sindromul Gerstmann-Sträussler-Scheinker 3(**) D(d) Kuru 3(**) D(d)

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

159

(*) Vezi paragraful 7 al notelor introductive. (**)Vezi paragraful 8 al notelor introductive. (a) Encefalita c pu ei. (b) Virusul hepatitei D reprezint un agent patogenic pentru lucr tori doar în prezen a unei infec ii simultane sau secundare cauzat de virusul hepatitei B. Vaccinarea contra virusului hepatitei B va proteja deci lucr torii care nu sunt afecta i de virusul hepatitei B împotriva virusului hepatitei D (Delta). (c) Doar pentru tipurile A i B. (d) Recomandat pentru lucr rile care implic contactul direct cu ace ti agen i . (e) Sunt identificate dou virusuri: unul de tip buffalopox iar cel lalt o variant a virusului Vaccinia. (f) Variant a virusului cowpox. (g) Varianta a Vaccinia. (h) În prezent, la fiin e umane nu exist probe ale bolilor provocate de retroviru i de origine simian . Ca m sur de precau ie, pentru ei se recomand izolare de gradul al treilea. (i) La fiin ele umane nu exist probe ale infec iilor cauzate de agen i responsabili pentru alte encefalopatii spongiforme transmisibile animale. Cu toate acestea, ca m sur de precau ie pentru lucr rile de laborator se recomand m suri de izolare pentru agen ii inclu i în grupa de risc 3 (**), cu excep ia lucr rilor de laborator care implic un agent scrapie pentru care nivelul de izolare 2 este suficient.

PARAZI I Acanthamoeba castellani 2 Ancylostoma duodenale 2 Angiostrongylus cantonensis 2 Angiostrongylus costaricensis 2 Ascaris lumbricoides 2 A Ascaris suum 2 A Babesia divergens 2 Babesia microti 2 Balantidium coli 2 Brugia malayi 2 Brugia pahangi 2 Capillaria philippinensis 2 Capillaria spp. 2 Clonorchis sinensis 2 Clonorchis viverrini 2 Cryptosporidium parvum 2 Cryptosporidium spp. 2 Cyclospora cayetanensis 2 Dipetalonema streptocerca 2 Diphyllobothrium latum 2 Dracunculus medinensis 2 Echinococcus granulosus 3(**) Echinococcus multilocularis 3(**) Echinococcus vogeli 3(**) Entamoeba histolytica 2 Fasciola gigantica 2 Fasciola hepatica 2

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

161

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

158

Virusul Monkeypox 3 V Virusul Orf 2 Virusul Rabbitpox (g) 2 Virusul variolei 2 Virusul Variola (major i minor) 4 V Virusul Whitepox (‘Variola virus’) 4 V Virusul Yatapox (Tana & Yaba) 2 Reoviridae Coltivirus 2 Rotavirusi umani 2 Orbivirusi 2 Reuvirusi 2 Retroviridae Virusurile imunodeficien ei umane 3(**) D Virusurile limfotropice ale celulelor T umane (HTLV), tipurile 1 i 2 3(**) D SIV (h) 3(**) Rhabdoviridae Virusul rabiei 3(**) V Virusul stomatitei veziculare 2 Togaviridae Alfavirusuri Encefalomielita cabalin estic 3 V Virusul Bebaru 2 Virusul Chikungunya 3(**) Virusul luncii 3(**) Virusul Mayaro 3 Virusul Mucambo 3(**) Virusul Ndumu 3 Virusul O'nyong-nyong 2 Virusul Ross River 2 Virusul Semliki Forest 2 Virusul Sindbis 2 Virusul Tonate 3(**) Encefalomielita cabalin venezuelean 3 V Encefalomielita cabalina vestic 3 V Alte alfavirusuri cunoscute 2 Rubivirus (rubeola) 2 V Toroviridae 2 Virusuri neclasificate Virusul pojarului cabalin 4 Virusi hepatitici înc neidentifica i 3(**) D Agen i neconven ionali asocia i cu encefalopatiile spongiforme transmisibile (TSEs) Boala Creutzfeldt-Jakob 3(**) D(d) Variant Creutzfeldt-Jakob disease 3(**) D(d) Encefalopatia spongiforma bovin (BSE) i alte encefalopatii spongiforme animale (i) 3(**) D(d) Sindromul Gerstmann-Sträussler-Scheinker 3(**) D(d) Kuru 3(**) D(d)

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

159

(*) Vezi paragraful 7 al notelor introductive. (**)Vezi paragraful 8 al notelor introductive. (a) Encefalita c pu ei. (b) Virusul hepatitei D reprezint un agent patogenic pentru lucr tori doar în prezen a unei infec ii simultane sau secundare cauzat de virusul hepatitei B. Vaccinarea contra virusului hepatitei B va proteja deci lucr torii care nu sunt afecta i de virusul hepatitei B împotriva virusului hepatitei D (Delta). (c) Doar pentru tipurile A i B. (d) Recomandat pentru lucr rile care implic contactul direct cu ace ti agen i . (e) Sunt identificate dou virusuri: unul de tip buffalopox iar cel lalt o variant a virusului Vaccinia. (f) Variant a virusului cowpox. (g) Varianta a Vaccinia. (h) În prezent, la fiin e umane nu exist probe ale bolilor provocate de retroviru i de origine simian . Ca m sur de precau ie, pentru ei se recomand izolare de gradul al treilea. (i) La fiin ele umane nu exist probe ale infec iilor cauzate de agen i responsabili pentru alte encefalopatii spongiforme transmisibile animale. Cu toate acestea, ca m sur de precau ie pentru lucr rile de laborator se recomand m suri de izolare pentru agen ii inclu i în grupa de risc 3 (**), cu excep ia lucr rilor de laborator care implic un agent scrapie pentru care nivelul de izolare 2 este suficient.

PARAZI I Acanthamoeba castellani 2 Ancylostoma duodenale 2 Angiostrongylus cantonensis 2 Angiostrongylus costaricensis 2 Ascaris lumbricoides 2 A Ascaris suum 2 A Babesia divergens 2 Babesia microti 2 Balantidium coli 2 Brugia malayi 2 Brugia pahangi 2 Capillaria philippinensis 2 Capillaria spp. 2 Clonorchis sinensis 2 Clonorchis viverrini 2 Cryptosporidium parvum 2 Cryptosporidium spp. 2 Cyclospora cayetanensis 2 Dipetalonema streptocerca 2 Diphyllobothrium latum 2 Dracunculus medinensis 2 Echinococcus granulosus 3(**) Echinococcus multilocularis 3(**) Echinococcus vogeli 3(**) Entamoeba histolytica 2 Fasciola gigantica 2 Fasciola hepatica 2

anexa 6. lista agenţilor biologici

162

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

160

Fasciolopsis buski 2 Giardia lamblia (Giardia intestinalis) 2 Hymenolepis diminuta 2 Hymenolepis nana 2 Leishmania brasiliensis 3(**) Leishmania donovani 3(**) Leishmania ethiopica 2 Leishmania mexicana 2 Leishmania peruviana 2 Leishmania tropica 2 Leishmania major 2 Leishmania spp. 2 Loa loa 2 Mansonella ozzardi 2 Mansonella perstans 2 Naegleria fowleri 3 Necator americanus 2 Onchocerca volvulus 2 Opisthorchis felineus 2 Opisthorchis spp. 2 Paragonimuswes termani 2 Plasmodium falciparum 3(**) Plasmodium spp. (human and simian) 2 Sarcocystis suihominis 2 Schistosoma haematobium 2 Schistosoma intercalatum 2 Schistosoma japonicum 2 Schistosoma mansoni 2 Schistosoma mekongi 2 Strongyloides stercoralis 2 Strongyloides spp. 2 Taenia saginata 2 Taenia solium 3(**) Toxocara canis 2 Toxoplasma gondii 2 Trichinella spiralis 2 Trichuris trichiura 2 Trypanosoma brucei brucei 2 Trypanosoma brucei gambiense 2 Trypanosoma brucei rhodesiense 3(**) Trypanosoma cruzi 3 Wuchereria bancrofti 2 (**) Vezi paragraful 8 al notelor introductive.

FUNGI Aspergillus fumigatus 2 A Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis ) 3 Candida albicans 2 A Candida tropicalis 2 Cladophialophora bantiana (fosta: Xylohypha bantiana,

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

161

Cladosporium bantianum sau trichoides) 3 Coccidioides imitis 3 A Cryptococcus neoformans var. Neofonnans (Filobas idiella neofonnans var. neofonnans) 2 A Cryptococcus neoformans var. gattii (Filobasidiella bacillispora) 2 A Emmonsia parva var. parva 2 Emmonsia parva var. crescens 2 Epidermophyton floccosum 2 A Fonsecaea compacta 2 Fonsecaea pedrosoi 2 Histoplasma capsulatum var. capsulatum (Ajellomyces capsulatus) 3 Histoplasma capsulatum duboisii 3 Madurella grisea 2 Madurella mycetomatis 2 Microsporum spp. 2 A Neotestudina rosatii 2 Paracoccidioides brasiliensis 3 Penicillium marneffei 2 A Scedosporium apiospermum (Pseudallescheria boydii) 2 Scedosporium prolificans (inflatum) 2 Sporothrix schenckii 2 Trichophyton rubrum 2 Trichophyton spp. 2

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

163

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN PENTRU LABORATOARE

160

Fasciolopsis buski 2 Giardia lamblia (Giardia intestinalis) 2 Hymenolepis diminuta 2 Hymenolepis nana 2 Leishmania brasiliensis 3(**) Leishmania donovani 3(**) Leishmania ethiopica 2 Leishmania mexicana 2 Leishmania peruviana 2 Leishmania tropica 2 Leishmania major 2 Leishmania spp. 2 Loa loa 2 Mansonella ozzardi 2 Mansonella perstans 2 Naegleria fowleri 3 Necator americanus 2 Onchocerca volvulus 2 Opisthorchis felineus 2 Opisthorchis spp. 2 Paragonimuswes termani 2 Plasmodium falciparum 3(**) Plasmodium spp. (human and simian) 2 Sarcocystis suihominis 2 Schistosoma haematobium 2 Schistosoma intercalatum 2 Schistosoma japonicum 2 Schistosoma mansoni 2 Schistosoma mekongi 2 Strongyloides stercoralis 2 Strongyloides spp. 2 Taenia saginata 2 Taenia solium 3(**) Toxocara canis 2 Toxoplasma gondii 2 Trichinella spiralis 2 Trichuris trichiura 2 Trypanosoma brucei brucei 2 Trypanosoma brucei gambiense 2 Trypanosoma brucei rhodesiense 3(**) Trypanosoma cruzi 3 Wuchereria bancrofti 2 (**) Vezi paragraful 8 al notelor introductive.

FUNGI Aspergillus fumigatus 2 A Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis ) 3 Candida albicans 2 A Candida tropicalis 2 Cladophialophora bantiana (fosta: Xylohypha bantiana,

Anexa 6. LISTA AGEN ILOR BIOLOGICI

161

Cladosporium bantianum sau trichoides) 3 Coccidioides imitis 3 A Cryptococcus neoformans var. Neofonnans (Filobas idiella neofonnans var. neofonnans) 2 A Cryptococcus neoformans var. gattii (Filobasidiella bacillispora) 2 A Emmonsia parva var. parva 2 Emmonsia parva var. crescens 2 Epidermophyton floccosum 2 A Fonsecaea compacta 2 Fonsecaea pedrosoi 2 Histoplasma capsulatum var. capsulatum (Ajellomyces capsulatus) 3 Histoplasma capsulatum duboisii 3 Madurella grisea 2 Madurella mycetomatis 2 Microsporum spp. 2 A Neotestudina rosatii 2 Paracoccidioides brasiliensis 3 Penicillium marneffei 2 A Scedosporium apiospermum (Pseudallescheria boydii) 2 Scedosporium prolificans (inflatum) 2 Sporothrix schenckii 2 Trichophyton rubrum 2 Trichophyton spp. 2

anexa 6. lista agenţilor biologici

1641

Bibliografie 1. Safety in health-care laboratories. Geneva, World Health Organization, 1997,

(http://whqlibdoc.who.int/hq/1997/WHO_LAB_97.1.pdf). 2. Garner JS, Hospital Infection Control Practices Advisory Committee. Guideline for isolation

precautions in hospitals. American Journal of Infection Control, 1996, 24:24–52, (http://www.cdc.gov/ncidod/hip/isolat/isolat.htm).

3. Hunt GJ, Tabachnick WJ. Handling small arbovirus vectors safely during biosafety level 3 containment: Culicoides variipennis sonorensis (Diptera: Ceratopogonidae) and exotic bluetongue viruses. Journal of Medical Entomology, 1996, 33:271–277.

4. National Research Council. Occupational health and safety in the care and use of research animals. Washington, DC, National Academy Press, 1997.

5. Richmond JY, Quimby F. Considerations for working safely with infectious disease agents in research animals. In: Zak O, Sande MA, eds. Handbook of animal models of infection. London, Academic Press, 1999:69–74.

6. Biosafety in microbiological and biomedical laboratories, 4th ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human Services/Centers for Disease Control and Prevention/National Institutes of Health, 1999.

7. Class II (laminar flow) biohazard cabinetry. Ann Arbor, MI, National Sanitation Foundation,2002 (NSF/ANSI 49–2002).

8. Richmond JY, McKinney RW. Primary containment for biohazards: selection, installationand use of biological safety cabinets, 2nd ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human Services/Centers for Disease Control and Prevention/National Institutes of Health, 2000.

9. Microbiological safety cabinets. Recommendations for information to be exchanged between purchaser, vendor and installer and recommendations for installation. London, British Standards Institution, 1992 (Standard BS 5726–2:1992).

10. Microbiological safety cabinets. Recommendations for selection, use and maintenance. London, British Standards Institution, 1992 (Standard BS 5726–4:1992).

11. Biological containment cabinets (Class I and II): installation and field testing. Toronto, Canadian Standards Association, 1995 (Standard Z316.3–95 (R2000)).

12. Collins CH, Kennedy DA. Laboratory acquired infections: history, incidence, causes and prevention,

4th ed. Oxford, Butterworth-Heinemann, 1999. 13. Health Canada. Laboratory biosafety manual, 2nd ed. Ottawa, Minister of Supply and

Services Canada, 1996. 14. Biological safety cabinets – biological safety cabinets (Class I) for personnel and

environment protection. Sydney, Standards Australia International, 1994 (Standard AS 2252.1–1994).

15. Biological safety cabinets – laminar flow biological safety cabinets (Class II) for personnel, environment and product protection. Sydney, Standards Australia International, 1994 (Standard AS 2252.2–1994).

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

16. Standards Australia/Standards New Zealand. Biological safety cabinets – installation and use. Sydney, Standards Australia International, 2000 (Standard AS/NZS 2647:2000).

17. Advisory Committee on Dangerous Pathogens. Guidance on the use, testing and maintenance

of laboratory and animal flexible film isolators. London, Health and Safety Executive, 1990. 18. Standards Australia/Standards New Zealand. Safety in laboratories – microbiological

aspects and containment facilities. Sydney, Standards Australia International, 2002 (Standard AS/NZS 2243.3:2002).

19. Centers for Disease Control and Prevention. Recommendations for prevention of HIV transmission in health-care settings. Morbidity and Mortality Weekly Report, 1987, 36 (Suppl. 2):1S–18S.

20. Bosque PJ et al. Prions in skeletal muscle. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 2002, 99:3812–3817.

21. Bartz JC, Kincaid AE, Bessen RA. Rapid prion neuroinvasion following tongue infection. Journal of Virology, 2003, 77:583–591.

22. Thomzig A et al. Widespread PrPSc accumulation in muscles of hamsters orally infected with scrapie. EMBO Reports, 2003, 4:530–533.

23. Glatzel M et al. Extraneural pathologic prion protein in sporadic Creutzfeld-Jakob disease. New England Journal of Medicine, 2003, 349:1812–1820.

24. Brown P, Wolff A, Gajdusek DC. A simple and effective method for inactivating virus infectivity in formalin-fixed tissue samples from patients with Creutzfield-Jakob disease. Neurology, 1990, 40:887–890.

25. Taylor DM et al. The effect of formic acid on BSE and scrapie infectivity in fixed and unfixed brain-tissue. Veterinary Microbiology, 1997, 58:167–174.

26. Safar J et al. Prions. In: Richmond JY, McKinney RW, eds. Biosafety in microbiological and biomedical laboratories, 4th ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human Services, 1999:134–143.

27. Bellinger-Kawahara C et al. Purified scrapie prions resist inactivation by UV irradiation. Journal of Virology, 1987, 61:159–166. 28. Health Services Advisory Committee. Safe working and the prevention of infection in

clinical laboratories. London, HSE Books, 1991. 29. Russell AD, Hugo WB, Ayliffe GAJ. Disinfection, preservation and sterilization, 3rd ed.

Oxford, Blackwell Scientific, 1999. 30. Ascenzi JM. Handbook of disinfectants and antiseptics. New York, NY, Marcel Dekker,

1996. 31. Block SS. Disinfection, sterilization & preservation, 5th ed. Philadelphia, PA, Lippincott

Williams & Wilkins, 2001. 32. Rutala WA. APIC guideline for selection and use of disinfectants. 1994, 1995, and 1996

APIC Guidelines Committee. Association for Professionals in Infection Control and Epidemiology, INC. American Journal of Infection Control, 1996, 24:313–342.

33. Sattar SA, Springthorpe VS, Rochon M. A product based on accelerated and stabilized hydrogen peroxide: evidence for broad-spectrum germicidal activity. Canadian Journal of

Infection Control, 1998, 13:123–130. 34. Schneider PM. Emerging low temperature sterilization technologies. In: Rutala WA, eds.

Disinfection & sterilization in health care. Champlain, NY, Polyscience, 1997:79–92.

1651

Bibliografie 1. Safety in health-care laboratories. Geneva, World Health Organization, 1997,

(http://whqlibdoc.who.int/hq/1997/WHO_LAB_97.1.pdf). 2. Garner JS, Hospital Infection Control Practices Advisory Committee. Guideline for isolation

precautions in hospitals. American Journal of Infection Control, 1996, 24:24–52, (http://www.cdc.gov/ncidod/hip/isolat/isolat.htm).

3. Hunt GJ, Tabachnick WJ. Handling small arbovirus vectors safely during biosafety level 3 containment: Culicoides variipennis sonorensis (Diptera: Ceratopogonidae) and exotic bluetongue viruses. Journal of Medical Entomology, 1996, 33:271–277.

4. National Research Council. Occupational health and safety in the care and use of research animals. Washington, DC, National Academy Press, 1997.

5. Richmond JY, Quimby F. Considerations for working safely with infectious disease agents in research animals. In: Zak O, Sande MA, eds. Handbook of animal models of infection. London, Academic Press, 1999:69–74.

6. Biosafety in microbiological and biomedical laboratories, 4th ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human Services/Centers for Disease Control and Prevention/National Institutes of Health, 1999.

7. Class II (laminar flow) biohazard cabinetry. Ann Arbor, MI, National Sanitation Foundation,2002 (NSF/ANSI 49–2002).

8. Richmond JY, McKinney RW. Primary containment for biohazards: selection, installationand use of biological safety cabinets, 2nd ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human Services/Centers for Disease Control and Prevention/National Institutes of Health, 2000.

9. Microbiological safety cabinets. Recommendations for information to be exchanged between purchaser, vendor and installer and recommendations for installation. London, British Standards Institution, 1992 (Standard BS 5726–2:1992).

10. Microbiological safety cabinets. Recommendations for selection, use and maintenance. London, British Standards Institution, 1992 (Standard BS 5726–4:1992).

11. Biological containment cabinets (Class I and II): installation and field testing. Toronto, Canadian Standards Association, 1995 (Standard Z316.3–95 (R2000)).

12. Collins CH, Kennedy DA. Laboratory acquired infections: history, incidence, causes and prevention,

4th ed. Oxford, Butterworth-Heinemann, 1999. 13. Health Canada. Laboratory biosafety manual, 2nd ed. Ottawa, Minister of Supply and

Services Canada, 1996. 14. Biological safety cabinets – biological safety cabinets (Class I) for personnel and

environment protection. Sydney, Standards Australia International, 1994 (Standard AS 2252.1–1994).

15. Biological safety cabinets – laminar flow biological safety cabinets (Class II) for personnel, environment and product protection. Sydney, Standards Australia International, 1994 (Standard AS 2252.2–1994).

GHID NA IONAL DE BIOSIGURAN LABORATOARE

16. Standards Australia/Standards New Zealand. Biological safety cabinets – installation and use. Sydney, Standards Australia International, 2000 (Standard AS/NZS 2647:2000).

17. Advisory Committee on Dangerous Pathogens. Guidance on the use, testing and maintenance

of laboratory and animal flexible film isolators. London, Health and Safety Executive, 1990. 18. Standards Australia/Standards New Zealand. Safety in laboratories – microbiological

aspects and containment facilities. Sydney, Standards Australia International, 2002 (Standard AS/NZS 2243.3:2002).

19. Centers for Disease Control and Prevention. Recommendations for prevention of HIV transmission in health-care settings. Morbidity and Mortality Weekly Report, 1987, 36 (Suppl. 2):1S–18S.

20. Bosque PJ et al. Prions in skeletal muscle. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 2002, 99:3812–3817.

21. Bartz JC, Kincaid AE, Bessen RA. Rapid prion neuroinvasion following tongue infection. Journal of Virology, 2003, 77:583–591.

22. Thomzig A et al. Widespread PrPSc accumulation in muscles of hamsters orally infected with scrapie. EMBO Reports, 2003, 4:530–533.

23. Glatzel M et al. Extraneural pathologic prion protein in sporadic Creutzfeld-Jakob disease. New England Journal of Medicine, 2003, 349:1812–1820.

24. Brown P, Wolff A, Gajdusek DC. A simple and effective method for inactivating virus infectivity in formalin-fixed tissue samples from patients with Creutzfield-Jakob disease. Neurology, 1990, 40:887–890.

25. Taylor DM et al. The effect of formic acid on BSE and scrapie infectivity in fixed and unfixed brain-tissue. Veterinary Microbiology, 1997, 58:167–174.

26. Safar J et al. Prions. In: Richmond JY, McKinney RW, eds. Biosafety in microbiological and biomedical laboratories, 4th ed. Washington, DC, United States Department of Health and Human Services, 1999:134–143.

27. Bellinger-Kawahara C et al. Purified scrapie prions resist inactivation by UV irradiation. Journal of Virology, 1987, 61:159–166. 28. Health Services Advisory Committee. Safe working and the prevention of infection in

clinical laboratories. London, HSE Books, 1991. 29. Russell AD, Hugo WB, Ayliffe GAJ. Disinfection, preservation and sterilization, 3rd ed.

Oxford, Blackwell Scientific, 1999. 30. Ascenzi JM. Handbook of disinfectants and antiseptics. New York, NY, Marcel Dekker,

1996. 31. Block SS. Disinfection, sterilization & preservation, 5th ed. Philadelphia, PA, Lippincott

Williams & Wilkins, 2001. 32. Rutala WA. APIC guideline for selection and use of disinfectants. 1994, 1995, and 1996

APIC Guidelines Committee. Association for Professionals in Infection Control and Epidemiology, INC. American Journal of Infection Control, 1996, 24:313–342.

33. Sattar SA, Springthorpe VS, Rochon M. A product based on accelerated and stabilized hydrogen peroxide: evidence for broad-spectrum germicidal activity. Canadian Journal of

Infection Control, 1998, 13:123–130. 34. Schneider PM. Emerging low temperature sterilization technologies. In: Rutala WA, eds.

Disinfection & sterilization in health care. Champlain, NY, Polyscience, 1997:79–92.

ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoare

166

BIBLIOGRAFIE

35. Springthorpe VS. New chemical germicides. In: Rutala WA, eds. Disinfection & sterilization in health care. Champlain, NY, Polyscience, 1997:273–280.

36. Steelman VM. Activity of sterilization processes and disinfectants against prions. In: Rutala WA, eds. Disinfection & sterilization in health care. Champlain, NY, Polyscience, 1997:255–271.

37. Taylor DM. Transmissible degenerative encephalopathies: inactivation of the unconventional causal agents. In: Russell AD, Hugo WB, Ayliffe GAJ, eds. Disinfection, preservation and sterilization, 3rd ed. Oxford, Blackwell Scientific, 1999:222–236.

38. Infection control guidelines for hand washing, cleaning, disinfection and sterilization in health care, 2nd ed. Ottawa, Laboratory Centre for Disease Control, Health Canada, 1998.

39. Springthorpe VS, Sattar SA. Chemical disinfection of virus-contaminated surfaces. CRC Critical Reviews in Environmental Control, 1990, 20:169–229.

40. Recommendations on the transport of dangerous goods, 13th revised edition, New York and Geneva, United Nations, 2003, (http://www.unece.org/trans/danger/publi/unrec/rev13/ 13files_e.html).

41. Technical instructions for the safe transport of dangerous goods by air, 2003–2004 Edition. Montreal, International Civil Aviation Organization, 2002.

42. Economic Commission for Europe Inland Transport Committee. Restructured ADR applicable as from 1 January 2003. New York and Geneva, United Nations, 2002, (http://www.unece.org/trans/danger/publi/adr/adr2003/ContentsE.html).

43. Infectious substances shipping guidelines. Montreal, International Air Transport Association,2003, (http://www.iata.org/ads/issg.htm).

44. Transport of Infectious Substances. Geneva, World Health Organization, 2004, (http://www.who.int/csr/resources/publications/WHO_CDS_CSR_LYO_2004_9/en/).

45. Berg P et al. Asilomar conference on recombinant DNA molecules. Science, 1975, 188:991–994.

46. European Council. Council Directive 98/81/EC of 26 October 1998 amending Directive90/219/EEC on the contained use of genetically modified microorganisms. Official Journal, 1998, L330:13–31.

47. O’Malley BW Jr et al. Limitations of adenovirus-mediated interleukin-2 gene therapy for oral cancer. Laryngoscope, 1999, 109:389–395.

48. World Health Organization. Maintenance and distribution of transgenic mice susceptible to human viruses: memorandum from a WHO meeting. Bulletin of the World Health Organization, 1993, 71:497–502.

49. Furr AK. CRC handbook of laboratory safety, 5th ed. Boca Raton, FL, CRC Press, 2000. 50. Lenga RE. The Sigma-Aldrich Library of Chemical Safety Data, 2nd ed. Milwaukee, WI,

Aldrich Chemical Company, 1988. 51. Lewis RJ. Sax’s dangerous properties of industrial materials, 10th ed. Toronto, John Wiley

and Sons, 1999. 52. DIRECTIVE 2000/54/EC of The European Parliament and of The Council of 18 September 2000 on the protection of workers from risks related to exposure to biological agents at work (seventh individual directive within the meaning of Article 16(1) of Directive 89/391/EEC)

bibliografie