dova inscrip'f1i din vecinatatea sacidavei...aha in antichitate sacidava 1. cum urmele de...

16
A. ARICESCU DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI Inca doua doeumente epgrafice intrate in ultimii am m laprdariul Muzeului de arheologie din Constanta au fost descoperite la marginea localita!ii Rasova, ' in apropiere de care, la punetul numit Muzait, se aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veac ul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase blocuri de piatra, ell sau fara inscrjptii, utilizabile in construcp.i, sa fi fost transportate refolosite in locurile din apropiere, linga satele Rasova Dunar eni 3, unde au existat fortificate. loeuite pina in feudalism ". dar, numarul inscrip!iilor provenite de la Sacidava sau din vecinatatea ei a inceput sa capete consisten!a, cele doua pe care Ie yom prezenta mai jos adaugindu-se la alte publicate pina acum: altarul votiv pus de duumviralul Aelius Castus", trei stilpi rniliari, dintre care doi cunoscuti inca de mult $, iar unul, mai de curind descoperit', deosebit de insemnat pentru localizarea Sacidavei 8, doua stele funerare fragmen.tare, lui Valerius One sima 9 a exarchului Proclinus 10. Cele doua inscriptii de care ne ocupam mai jos sint de asemenea funerare. Ele au fast descoperite intimplator nu avem date in legatura cu contextul arheologic din care faceau parte. 1 Pentl'U localizarea Sacidavei, A. Aricescll, Quelques precisions sur Ia em'te de la Scythia Minor, in Dacia, N.S., 14, 1970, p. 297- 301. 2 C. Scorpan, Date rejeritoare la sec. VI $i VII pe teritoriul Dobrogei, in Pontica, 5, 1972, p. 360-362. :J Actuala denumire a satului Mirleanu. Ii Observatii pe teren facute de noi. Vezi 1$ 1 descoperirile de la Raso va publicate de C. Scorpan, Vase pic tate din sec. IX-X in Dobrogea, in Pontice, 1, 1968. p. 367-377. 5 Gh. Poenaru-Bordea, CUeva inscriptU recent descoperite in Dobrogea, in Studii dasice, 5, 1963, p. 294. 6 elL. III, 12512 13755. 7 A. Radulescu, Un miliar de Za Decius la Rasova, in Revista muzeelor, 1969, 4. p. 349-353. S A. Aricescu, op. cit. !I N. Gostar, Monumente epigrafice inedite din lapidariul Muzeului regional dp. arheologie Dobrogea, in Studii clasice, 5, 1963, p. 305- 306, inv. 2065. JO Ibidem, p. 306-309 , inv. 2066. Propuneri de imbunatatire a lecturii la A. Aricescu, Adnotari epigrafice, in SCIV, 24, 1973, 1, p. 111-113.

Upload: others

Post on 21-Jun-2020

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

A. ARICESCU

DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI

Inca doua doeumente epgrafice intrate in ultimii am m laprdariul Muzeului de arheologie din Constanta au fost descoperite la marginea localita!ii Rasova, ' in apropiere de care, la punetul numit Muzait, se aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase blocuri de piatra, ell sau fara inscrjptii, utilizabile in construcp.i, sa fi fost transportate ~i refolosite in locurile din apropiere, linga satele Rasova ~i Dunareni 3, unde au existat a~ezari fortificate. loeuite pina in feudalism ". A~a dar, numarul inscrip!iilor provenite de la Sacidava sau din vecinatatea ei a inceput sa capete consisten!a, cele doua pe care Ie yom prezenta mai jos adaugindu-se la alte ~ase, publicate pina acum: altarul votiv pus de duumviralul Aelius Castus", trei stilpi rniliari, dintre care doi cunoscuti inca de mult $, iar unul, mai de curind descoperit', deosebit de insemnat pentru localizarea Sacidavei 8, ~i doua stele funerare fragmen.tare, ~ lui Valerius One sima 9 ~i a exarchului Proclinus 10. Cele doua inscriptii de care ne ocupam mai jos sint de asemenea funerare . Ele au fast descoperite intimplator ~i nu avem date in legatura cu contextul arheologic din care faceau parte.

1 Pentl'U localizarea Sacidavei, A. Aricescll, Quelques precisions sur Ia em'te de la Scythia Minor, in Dacia, N.S., 14, 1970, p. 297- 301.

2 C. Scorpan, Date archeologi~ rejeritoare la sec. VI $i VII pe teritoriul Dobrogei, in Pontica, 5, 1972, p. 360-362.

:J Actuala denumire a satului Mirleanu. Ii Observatii pe teren facute de noi. Vezi 1$ 1 descoperirile de la Rasova

publicate de C. Scorpan, Vase pic tate din sec. IX-X in Dobrogea, in Pontice, 1, 1968. p. 367-377.

5 Gh. Poenaru-Bordea, CUeva inscriptU recent descoperite in Dobrogea, in Studii dasice, 5, 1963, p. 294.

6 elL. III, 12512 ~i 13755. 7 A. Radulescu, Un miliar de Za Decius la Rasova, in Revista muzeelor, 1969,

4. p. 349-353. S A. Aricescu, op. cit. !I N. Gostar, Monumente epigrafice inedite din lapidariul Muzeului regional

dp. arheologie Dobrogea, in Studii clasice, 5, 1963, p. 305- 306, inv. 2065. JO Ibidem, p. 306-309, inv. 2066. Propuneri de imbunatatire a lecturii la

A. Aricescu, Adnotari epigrafice, in SCIV, 24, 1973, 1, p. 111-113.

Page 2: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

260 ANDREI ARICESC U

F :g. 1. lnscriptia vcteranului M. Valerius. dintr-o cohort5 de gaJi

Page 3: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

DouA INSCRIPTn DIN VECINATATEA SACIDAVEI 2G l

l. Nr. inv . 16812 (fig. 1). Fragment dintr-o stela funerar.:i de calcar. Inaljimea pastrata = 100 cm, lii\imea maxima ~ 44 crn, grosi­mea = 28 C111) inaltimea literelor = 6-7 em. Este conservata p·artea din stinga a n1onumentului, eu cimpul il1scriptie i pastrat pe toata inal­\ imea ~i pe cca. 113 din latime. Marginile de sus ~i de jos ale stelei sint spart.e. IVlarginea di n stinga. singura odginala, prezinta un chenar lat de 13 Cln, de la care trecerea spre cimpul inscriptiei, adinci t cu 5 cm. se face prin tr-o profilatura simpia . lata de 6,5 em. In partea superioadi. se mai observa urmele unei coroane sau a llnei taenia . Scrier ea este ingrijitii, spa\ioasa, fara ligaturi; literele sint dare, cu apices puOn pronun~ate. in r. 1, dupa prima litera, apare 0 frunza de iededi. iar intre cuvinte, chiar neprescurtate, la mijlocul inaltitnii rin­durilor. se observa puncte despartitoare. Din cele opt rincluri ale inscrip­ti ei se pastreaza urmatoarele lHere :

D M ·VA VET·C GAL·

5 LXX·i\1 '! LIB·I EX ·T H .

In r. J, arcul de cer c de linga spartura nu poate pro veni decit de la lite"a C" dupa cum 0 cere contextuL La sfir~itul 1'. 5, se 'observa 0 has tIt verticala $i, se pare, fEu'a a Ii sigura aceasta observatie, ince­putul celei 0blice de la M sau _V. In r . 7, a cilzut in spartura litera T, din care se pastreaza capatul sting al hastei orizontale.

Dqi in\ele,ul textului este clar, in afar;;' de primul $i ultimul rind, care insa nu ne pot ajuta 1a stabilirea dilnensiunilor inscriptiei, nici unul din celelalte nu poate fi intregit eu certitudine inu'-un singur Iel, astfel ca nu avem posibilitatea sa calculam la\imea exacta a cim­pului seris. A$a dar, r . 1 con\inea invocaiia D(is) M(anibus), iar r. 8, formula de incheiere !-I(ic) s(itus) erst). In r . 2, se ana numele defunc­tului; M(al'cus) Val(erius); cognomenul ne ramine necunoscut; no­menul era, de buna seama, scris prescurtat, altfel rindul prelungindu-se prea multo Din 1'. 3-4, aflam ca M. Valerius fuse se veteran al unei cohorte de gali, a1 carei nUlnar de ordine a dizut, din pacate; in spar­tu ra; cuvintul cohortis putea fi $i el seris prescurtat sau inll'eg. In partea care lipse~te din r . 4 se ana formula vixit ann(is), dar nu $tim daea verbul era scris in in treghne sau prescurtat. In r. 5, dupa cifra LXX, ( ax,E,:' I ne arata citi ani a trait Marcus Valerius, in chip firesc, ar fi teebuit sa fie indicata. durata serviciului militar, care a fost de eel pU~ill 25 de ani) dupa cum VOlTI vedea lTIai departe; in ,acest eaz, ar putea Ii propusa intregirea acestui rind prin formula mil(itavit) ann(is) XXV?; se putea insa ca aceasta indicatie sa lipseasdi ~i ca litera M, pe Care 0 presupunen1 la marginea sparturii, sa fi fast prescurtarea

Page 4: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

262 ANDREI ARICESCU

cuvintului mensibus, dupa care ar fi urmat 0 ciira ~i apoi numele celui care a pus monumentul ~i a carui cali tate de libret 0 aflam din inceplltul r. 6 ; de asemenea, este posibil ca litera: din r. 5, de lingii. spar­tUTa, sa reprezinte chiar inceputlll numelui libertului din r. 6, care purta, fara indoiala, praenomenul ~i nomenul fostului stapin. Intre­girea r. 6 este dependenta de modul cum in\elegem r. 5 ; daca acolo este indicatii durata serviciului militar, atunci in eompletarea r. 6 trebuie sa cautiim numele oelui ce a ridieat stela, dar aeeasta ordine a cuvintelor este mai rar intilnita 1l; dadi numele dedicantului se afla la sfiqitul r . 5, atunci r. 6 trebuie intregit eu una din formulele de tipul libeTtus et heres eius l2 de pilda. P entru eompletarea r. 7 tre­b uie sa alegem 0 incheiere ca ex test(amento) fecit sau ex test(amento) f(aciendum) c(uravit).

1'inind eont de considera\iile de mai sus ~i respectind propor\iile eventuale ale rindurilor, propunem doua posibilita\i de intregire a inscriptiei de care ne ocupam, ambele plausibile dar nu eerte :

sau

D(is) [M(anibus)I. M(aTcus) Va[l(e1'ius) . .1, vet(emnus) c[ohort(is) . .1. Gal(lomm), [vixit ann(isl. LXX,m [til(itavit) ann(is) XXV?I . Lib(eTtus) (. ... .]. ex t[est(amento) fecitl. H(ic) [s(itus) erst)].

D(is [M(anibus)J. M(arcus) Va[l(erius) ... . J, vet(e1'anus) c[oh(01·tis) . .. J. Gal(10111m), [vix(it) ann(is)I. LXX. M(arcus) [Val(erius)? . .J, lib( ertus) [et heTes J. ex t[est(amento) f(aciendum) e(uTavit)I. H(ic) [ s(itus) e(st)/.

Orioum, aceste intregiri sau orieare altele ar mai putea fi pro­puse, nu schimba eu nimic ceea. ce este lTIai important pentru noi din textul stelei ·funerare ~i anum", atesta"'"" la SaCiidava a unui veteran dintr-o cohorta de gali, A.cest amanunt ne ajuta ~i la datarea mai exactii a monumentului, care, dupii grafie, aparline, fiira indoiala, primei jumi'itiiti a seoolului al II-lea.

Diplomele militar,e din timpul lui Traian atesta in armata IVloesiei Inferioare urmatoal-ele cohorte de gali : diploma de la Oltina 13, . din

it Dam ca exemplu inscriptia din Tomis, elL, III, 7548, unde numele li­bertilor slnt puse dupa cuvlntul care Ie arata starea sociala..

1'1 Ex. gratia : elL, III, 79Bl (Hbel'ti et hel'edes) Si 14216, 5 (Ubertus et heres). " elL, XVI, 44.

Page 5: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

nOUA [NSCRIPTII DIN \'ECINATATEA SACIDAVEI 203

anul 99 - cohors 1/ Gallorum; diploma de la Flovdiv l4, din acela~i an - cohortes III et VII Gallorum; diploma din anul 105 15 - cohor­leg II et III et IIII Gal!orum; diploma de la Adarnclisi 16, probabil din anu! 112 dar oricum, posterioara celui de al doilea razboi dacic, - cohorles II et III el VII Gallorw7t. Aproape sigur, M. Valerius din inscrip~i a de la Sacidava, a facut parte dintr-una din aeeste patru eohorte de gali atestate de diplome, fara a putea ~ti insa din care anume, ~i a fost eliberat din armata intre anii 99-112. Tinind seama de virsta la care se faeea recrutarea, 16-20 de ani 17, de anii petrecu~i in armata, eel pu\in 25 (numarul minim de stipendii indicat in cele patru diplome), ~i facind un ealcul simplu, ajungem la concluzia ca inscriptia de la Sacidava trebuie sa dateze din anii 125-145, timp in care M. Valerius va Ii decedat in etate de 70 de ani.

Fina acum erau atesta\i pe teritoriul Moesiei InferlOare patru militari din cohortele de gali : M. Antonius Rufus, originar din Abrittus, din cohors II Gallorum, beneficiarul diplomei de la Oltina, AmbirenllS Rauricus, evident Ull celt, din cohors III GaU01·um, beneficiarul diplo­mei din anul 105, Marius Celsus, din cohors VII Gallorum, ClUIlOSCUt datorita unei inscriptii tomitane 18, ~i un veteran din cohors IlIl GaUo­rum, pomenit de 0 inscriptie funerara descoperita in Bulgaria, la Gigen 19. M. Valerius, veteranul de la Sacidava, este deci al cincilea. De~i nu cunoa~teln numaru1 de ordine ·a1 unitatii din care facuse parte, nu putem sa IlU l1e gindim ca dis tallla dintre Muzait ~i Oltina, unde a fost gasita diploma lui M. Antonius Rufus din coho,·s II GalloTlL17t, este destul de mica, cca. 15 km, ~i cil. poate veteranii acestei cohorte, din care ar fi putut proveni ~i M. Valerius, s-or fi a~ezat dupa eli­berare prin locurile inveclnate taberei fostei lor unita\i, care IlU este exclus ea, eel putin in vremea lui Trai an, sa fi fost cantonata in aceasta parte a granitei dunarene, la Sucidava 20 , Ia Altinum 2l sau chiar la Saciclava. Ranl 1ne ca viitorul sa ne-o spun~i.

2. Nr. illv. 4518 (fig. 2). Stela funerara din calea!' sfiirimicios, rupta IX' orizontala in doua iragmente, care IlU se racordeaza 22. 1nal­timea iragmentului superior ~ 43 em, iar a celui inferior ~ 48 em; la\imea maxima ~ 65 cm; grosimea ~ 21 cm; iniil\imea literelor

,'. elL, XVI, 45. ,.", CIL, XVI, 50. IG elL, XVI, 58. 17 G. Forni , n reclutamento delle legioni da Augusto a Diocleziano. Mi-

bno-Romo. ]953. cmfwc " CIL, III, 7548. I!) elL, III , 14417, l. 2(j C. Litzica, ContJ>ibutii la topogra.fia balcanicii in Evul Mediu. In loan

Neculce. Bu.!etinul lV[uzeului municipal Ia$i, 6. 1926-1927, p. 61: d. $i A. Ari­cesclI, Quelques precisions sur la carte de Ia Scythia MinoT, in Dacia, N.S., 14, uno, p. 30l.

~I R. Vulpe. Histoire ancienne de Ia Dobroudja. Bucure!?ti, 1938, p. 162, 164. 165. 303.

1~ Restaul'area stelei (vezi fig. 2), nu a fost Hicuta eli exactitate. In t' 2ali­tate, clistanta dintrc cele c!OU~l fragmente esle mal mica dec'it ne apare in pn?zent.

Page 6: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

26~ ANDREI ARICESCU

}'- ig. 2. Jtl~crjp~ic crc$tina din sccolul al IV _lea.

Page 7: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

DovA INSCRIPTlI DIN VEC INATATEA SACIDAVEI 263

variazii intre 1,8 ~i 5 cm . Stela este alciituita din douii cimpuri, al I'eliefului in partea de sus ~i al inscriptiei in partea inferioara. Cele doua cimpul'i sint incadrate de un chenar simplu, mai bine conservat in partea stinga ~i foarte deterioral in dreapla ~i jos, unde se pare ca era mai ingust. Din stela lipse~te partea superioara, . ell 0 portiune din relic!. Fii~ia de demarca\ie dintre relief ~i cimpul inscrip\iei estp la acela~i nivel eu chenarul, dar ceva mai ingusta . Spartura care separii cele douii fragmen te pastrate din stela a afectat pm'\ial literelc din ". 2 ~i 3 ale inscrip\iei.

Relieful ne infa\i~eaza, intr-o maniera ell totul stingace, 0 scena fllnerara, dil'eia nu i-atn gasit analogii nici pentru ceea ce contine. nici pentru lnodul de I'ealizare. Sint reprezentate cinci personaje, patru in picioare ~i unul ~ezind. Spiirlura din pat'tea de sus a stelei a facut sa disparii capul personajului din stinga scenei ~i jumiitatea superioarii a cel11i din marginea dreapta.. Cele patru personaje in picioare par sa fie angajate intr-o procesiune sau un dans funebru. Nu este exclus sa fie vorba de ni~te orantes . Autorul reliefului, vrind sa realizeze scena in perspectiva, a sehitat lTIai jos eele doua personaje in picioare din mijloc ~i pe cel ~ezind. aHat in dreapta scenei. pentru primul plan, jar pe cele doua din margini, mai sus, sugerind al doilea plan. Datorita aces tor inten~ii ~i nepriceperii sculptorului, personajui din dreapta apare calcind peste capul ~i milnile celui care ~ade. Cele r-atru personaje in picioare s int imbd1cate intr-un fel de cama~i pina la genunehi; celui care ~ade nu i se distinge imbracarnin tea . El este intars spre dreapta. dar cu fa\a di.tre privitorii reliefului, are picioarele un ul peste altul ~i miinile ridicate, pare-se intr-un gest de impreca\ie. Pozi\ia picioarelor celorlalte personaje aratii di. sculptorul a vrul sa Ie repre­zinte in 111i.$care, fapt sugerat ~i de pozitia miinilor celor doua perso­naje din mijloc: ridicate ca 1a n1ersul de parada. AlTIanuntele au fost apr-oape total neglijatc. iar atunci cind s-a incercat schitarea unura din elc. rezultatul a dovedit !?i lTIai evident nepriceperea autorului rellefului. Astfel, s-a incercat redarea unor falduri pe imbracamintea personajului in picioare din dreapta, ochE, nasul ~i gura personajului care ~ade. degetele miinii drepte ale celui de al treilea personaj care merge :!J. in rest, nid un fel de detalii, nici macar 0 linie de delllarca"t ie a cap ului de trup. Relieful, in ansamblu, prin stingiicia realiziirii Iii prin insolitul scenei reprezentate, lasa 0 impresie eel putin bizara.

Inseriptia este ~i ea in nota eu relieful. De!?i aproape fara lacune. datoriUi scrierii neingriji te, a vulgal'ismelor, a fenOlTIenelor de limba tirzie ~i a e'xpl'imarii pl'eten\ioasc. textul prczinta destul e di[jculUi~ L A fost scris pe 12 rinduri. primul aflindu-se pc banda de separate G.

l'eliefului de chnpul inserip1,iei. Litere~e si:lt inegale ca dimensiuni. Au fost incizate eu stingacic ~i intiinilTI numeroase ineonsecvente in forma aceleia~i litere. ciliar in acela~i rind. Astfel. I I apare uneori cu bara orizontalii (r. 1. 3, 5. G. 7. 8). alten,·i fa ra (r. 6, 9. 11); C apare

~:1 Datorita faptului di sculptorul a incel'Cat S;1 indice cele cinci degete prin cinc:i incizii facute pe palmo. deschis:1, mina pare sa aiba ~apte degete!

Page 8: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

266 ANDREI ARICESCU

uneori' simp1u, "3' un semicerc (r. 1, 2, 10, 12), "lteori eu apices prel=gi (r. 4. 7) ; V cste uneori red at ca un unghi simplu (r. 7, 9, 11, 12), alteori Ctl a r-relungire in jos (r. 3, 5, 7) ; G apare 'ca un sem icerc cu 0 linie oblicii scurtii in dreapta jos (r. 3), dar ~i cu 0 forma mai neobi~nuita , intilnita insEt ~i in alte parq ale lUlnii romane 21, (r. 7). Ne re7.11rnam claar la aceste citeva exemple de inconsecvente in scriere, de~i numarul lOi' este mai mare. Unele litere poartii apices, altele nu . Ligaturile sint pu\ine : N+V+M (r. 5), L + T ~i A+V (r. 7) ~i neobi~nuit . T+V (r. 12), unde prima litera este redatii printr-o linie orizontalii care une~te capetele celel de a doua. Prescurt8.rile in tilnite in text sint urmatoa­rele : (;. pentru Caills (r. 7), CL pentru Claudius (r. 7), VIX pentru vir;t (r. 7), EIN N pentru annis (1'. 8). M pentru mensil",s (1'. 8), D pentru diebus (r. 8), OR pentru h01'is (r. 9), Q pentru quae (r. 9), A N pentru annis (r. 9). Dintre acestea, G ~i OR denota epoca tirzie a inscriptiei. Trebuie relnarcat madul in care sint s-crise cifrele din cuprin­sui textului. In r . 8 intilnim dfra LXIII, in care L are hast" orizontala prelungita sub X. iar ultimii doi I sint mai scurti, pe jClmatate decit. primul. Cifra 'lase, intilnitii in r. 8 ~i 9, nu este redata prin litere latine, ci printr-un semn din alfabetul ebraic (ball) , intilnit in epigrafia cre.c;tina ~:;, dar care apare acun1, dupa cite ~tim, pentru prima data pe teritoriul Seitiei IvIici. Acest selnn este mai dar in r. 9, un de pare sa fi e urmat de un [ latin incizat lTIai seurt, ca f?i cei din r. 8, ce€a ce inseamna ca am avea cifra $apte 26. l.n r. 8, apare aSelTIanator lui G grec, care de aselnenea putea n folosit pentru a indica cifra !?apte i!1 inscri;:-­(iilc latine tirzii 27

Vorn ineerca aeum res~ituirea textului aealo unde el a suferit vaUimari sau unde este nedar din cauza friabilitatii ,calcarului in care au fost siipate prea superficial unele litere . La mi.iiocul r. 1, urmele de litere riimase pc piat ra permit intregirea cuvintului CAR/TA TEM. In r. 2, prima litera a putut fi N, N sau T. ered-em di este oreferabila intregirea NVNC In continuarea acestui cllvint, dupa 0 Iniea pauza, se pot observa partea superioara a unui S, cele doua haste oblice deschise ell apices ale unui V, bucla Iniea a unui P, partea de sus a unui E f?i, pare-se, inceputul unui R, deci putem intregi SVPER, cat'e, era. ]::oate, prefixul unui verb de tipul lui sllperagere , Sltperesse, superstaTe etc. 1\1ai degraba insa, eredem ea super are valoare adverbiala. eventual pentru exprimarea superlativului, ~i pu tea Ii insotit de iU111, eun1 mai intilnim intr-o inscriptie de la Sacidava 2~, intregire pe care 0 propunem pentru comr;letarea rindului. in r. 3. dupa E ~i G, urm"'aza partea de .ios a unui R, asemanator CLl cei din r. 1 snu 9. a:~oi a hast~l verti-

:! 'i J. Marcillet- Jaubert, Les insc'riptions d' AZt~va, in PubHcatians des annale.~ de l2 FacuUe des lettres Ai:r -en-Provence, N .S., 65 , 1968, p. 205.

2:; E. Diehl, Inscriptiones Lutinae cnristia.nae veteres, Berlin , 1931. passim: cf. ~i J. Mnrcillet-Jaubaret, op. cit .. p. 209.

2(. Exemple d-e comb.inatii Intre bat! $i litere lati ne , pentru a indica dfre mni mari de sase, la E. Diehl, 01). cit ., passim.

27 R. Cagnat, COUTS d'ltpigTaphie Ialine ", P~lI is , 1914. P. 30. 2;~ N. Gostar, op. cit., p. 306. .

Page 9: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

DouA INSCRIPTlI DIN VECINATATEA SAC IDA VET 267

cali;, dupa care T, caruia i se pastreaza jumatatea din dreapta a hastd orizontale, ~i A, deci avem cudntul EGRITA. Urmeaza SE, 0 hasta verticaia, partea in(erioa!'ii a unui V, apoi L ~i C; sfir~itul rindului e distrus dal' din ceea ce s-a pastrat ~i din litera 111 de la ineeputul r. 4. pulem reconstitui euvintul SEPVLCRVM. La ineeputul r. 5 avem un A fara bara orizontala, dupa care 0 hasta verticala ~i, abia vizibila. bucla unui P sau n, urmata de C ~i ligatura N + V +M, a~a dar. putem eiti r1RCANVM, In aeela~i rind. dupa PO, 0 spartura in piatra a fost amenajata sub forma literei D; nu este exclus ea spartura sa se fi produs tomai datorita saparii literei. In r. 7, dupa un G de forma neobi~nuita, urmeazi'i C. ligaturile L +T ~i A + V , apoi T ~i ter minatia IANVS, deei avem aiei tTianomina eelui raposat (lll'meaza vixit): G pentru C(aius), CL pentru Cl(audius) ~i cog nome nul TAVTIANVS, ndn­tilnit in parlile noastre 29. Litera rotunda de la mijlo{:ul r . 9 este Q. In r. 11, in spartura de la mijloeul lui, trebuie citit H. In r. 12, dupa ligatura T + V, lll'meaza CI, apoi doua litere foarte ~terse care sint S ~i C. Transcrierea textului reconstituit arata astfel

Pro caritate1n. [N] une super [ian>?] egrUa sepulc [ru- ] 1n inecesi. Opseri

5 arcanum, podore sapientia 1neQ.. G(aius) Cl(alldius) Tautianlls vix(it) ann(is) LXIII, m(ensibus) V, d(iebus) (sex), (h)OT(is) (septem); et g(uae) an(nis) XV ot

10 pos morte deco­rasti honore, Eu­tucis coiux.

Se impun citeva consideratii p1'ivind limba folosita in insc1'iptia no as­t1'a, eu numeroase abateri de la latina literara, intilnite insa, in eea mai mare parte, ~i in alte documente epigrafice din aeeste tinuturi:

- inloeuirea diftongului ae cu e30 (egrita - 1', 3 ; - inloeuirea diftongului ae eu e:'" (egTita - r, 3); - caderea lui -m final de la acuzativul singular aldeelinarii

a IlI-a 32 (podore - r. 5, mOTt e - r . 10), dar pastrarea lui la declinarea a II-a sepulcrum. - r. 4, aTcanUrn - r., 5) ;

:!!) Dictionarele inregistreaza mal frecvent forma Tautantts. In RP. Blllgaria. intilnim Tatianlls (V. Re~evlie\·. Spiiflf,-fecllisclle und spatlateinische lnschrifte n aus RlIlgaricn. Bel'lin, 1964, nr. 207).

C\f) H. lVIihaescu, Vimba latina in provinciHe duna1"cne ale I mperil/lui Roman, Bucure~ti, 1960, p. 76-78 : S. StatL Limba Zr.tinrL in inscriptiile din Dacia ~i Scythia Minor. Bucure.<,>ti, 1961, p. 48-5l.

:ll H. Mihaescu, op. cit., p. 71-72 : S. Stati, op. cit .. p. 45-46. :\~ H. MihaesclI, ap. cit., p. 113-114 ; S . Stati, op. cit., p . 62-64.

Page 10: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

268 ANDREI ARICESCU

caderca lui -t final din prepozilia post (1'. 10), inainte de con-soana;

simp!i[icarea lui -ss- la indicativ perfect :JO (ine cesi - r. 4); - eaderea lui n din prefixul con-:v, (coiux - r. 12) ; - asurzirea lui b in p, prin asimilare eli surda s, cafe urmeazi1.

in prefixul ob-3.; (0pseTi - r. 4) ; - diderea lui u Ja indicativ perfect inaintea desinentei _i,:Xi

(opse"i in lac de obseTu i - 1'. 4) ;

- disparitia lui h- ini\ial in cuvintul oris (1'. 9) 37, dar pastrarea lui in hono)'e (1'. 11) ;

- trans.crierea lui y p1'in u 38 ~i a lui ch prin c 3D din nUlnele gre­cesc Eutyehis (Eu!ueis - r . 11-12) ;

- folosirea gre.$ita a prepozitiei pro ell acuzativul, datoriti3. con ­fuziei cazurilor 10 (pTO caritQ.ten~ - r. 1) ;

- apari~ia unor fonne lexico-gramaticale neobi~nuite . Ne refe­rim 1a verbul in.ecesi (1'. 4) , aflat la indicativ perfect. Observam: apari\ia unui -e- epentetic intre consoanele n $i c .. 0 aselllenea epentez3 este ra1' intilniw, ea intilnplindu-se de obicei intre consoanele m,uta cum. liquida Iii, dar posibila..'J2; poate ca in acela~i fel trebuie cumva privita Lonna insolita m.isesse a cuvintului 1ne-nses, cunoscuta dintr-o inscriptie chi-ar de la' Sacidava 1i:1. Eliminind epenteza, forma de indicatlv perfect inees(s)i ar putea proveni de la incedo (a inainta, a intra), de la i11-cesso (a ataca) sau, dad! am citi in cuvint G in lac de C, de la ingero (a pune in, a arunea, a aduna). Dintre aeestea, doar incedo i,;i gaSe 'lte loerulL in. context, dar in acest caz, trebuie sa adlnitem ca la vremea respeotiva era po sibil ea un complement de di rectie, respeotiv sepuL­crum" sa se construiasca fa1's. prepozitie, ceea ce este neobi~nuit. E drept ca lipsa prepozi\iei ar fi putut sa fie suplinitii de prefixul in­eu care este derivat verbul. AUt epenteza lui -e-, cit 'Ii lipsa prepozi\iei inaintea complementului se r:ot explica insa prin faptul ca primele ~ase rinduri ale inscriptiei sint in versuri ~i deci, aCE'ste abateri s~ datoresc nevoilor Inetrice .

:;:'. H. Mihaescu, op. cit., p. 112. " Ibidem, p. 107-108 ; S. Stati, op. cit., p. 64.. 3:; Ex. gratia : E. Diehl , op. cit., nr. 1339. :,r, S. Stati, op. cit., p . 47-48, 39. :!i H. Mihaescu, op. cit., p. 101-102; S. Stati, op. cit., p. 57-78. JS H . Mihaescu, op. cit., p . 73-74; S. Stati, op. cit., p. 48. :!!J H . Mihaescu, op. cit., }J. 109-110. 1,[1 Ibidem, p. 175. t,t S. Stati, op. cit., p. 52. '>:? H. Mihaescu, op. cit., p. 87-88. t,:: N. Gostar, o}J. cit., p. 306.

Page 11: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

nouA JNSCRIPTrI DIN VEC INATA1'EA SAClDAVEI 269

Dacii am traspune textul inscrip\iei int1'-o limba ci t de cit lite­ral'a, el al' arata astfel :

Pro caritate, [NJune super [iam ?J aegrita sepulc[ru -J m incessi. Obsent1

5 G7·canum. pudo1'e1"fl.. sapientia m.ea. C(aius) Cl (audius) Tautianus v ix(it) "nn(is) LXIII, m(ensibus) V,d(iebus) VI, (h)or(i s) VII .. et q(uae) em(nis) XV et

10 post mortem deco ­"avisti honore, Eu ­tychis coniux.

Din partea a doua a in;crip\iei (1' . 7-12), in\elegem ca steJ a funerara a fos t pusii pentru C. Claudius Taut ianus ~i pentru sotia acestuia, Eutychis, care a murit ell 15 ani mai tirziu decit so~ul ei. timp in care I-a cinstit cu c1'edin\ii. Ultima propozi\ie are predicatul la persoana a II-a, fiind 0 adresare directa a celui ce a ridicat monu­mentul, vreo ruda de-a defunc\ilor, catre ceacare abia decedase. Pri­mele ~ase rinduri , scrise in versuri, cuprind cuvintele sotiei , · care abia acum, bolnava, a intrat in mormint linga so\ul ei. In aceastii parte intilnim formule caracteristice inscrip\iilor funerare de epodi cre~tina ".

Pentru a incheia prezentarea inscriptiei, se cuvine sa facem dteva obser"a!ii privind versifica\ia. Primele ~ase rinduri sint realizate prin­tr-o alternanta dc silabe accentuate ~i neaccentuate, constituind patru versuri, aproximativ ega Ie ; primul in cepe cu un iamb, iar celelalte cu trohei, ultimul sIiqindu-se tot In ritm iambic, care ne apare astiel continuu, de la Inceputul pina la sfir~i tul acestei par\i a textului. Intilnim 0 singura eliziune, in versul 3. latii cum arata inceputul inscriptiei, t ranscris in v<?fsuri :

P ro eah·itiL/tem. Nunc! supe,'; iam eg"iltli se!pulcTumi ine/cii.li. Opser'/drca/num po/do,'e slipij enti/li me/e.

Cum e fi1'esc 'pentru aceastii epocii, nu se mai 1'espectii cantita\ile cla­sice. Citind versurile, putem in\elege mai lesne ca este posibil. asa cum am aratat mai sus, ca epenteza lui ··e- intilnitii in verbul inecesi, ca 'Ii lipsa prepozi\iei in fa\a complementului de dit'ec\ie sa se datoreze necp­sita\ilor de versifica\ie.

Stela funerar;; a lui Tauti anus poate Ii datatii in sccolul al IV-lea, atit dupa caracterele paleogl'aIice, avind, din acest punct de vedere 0

I,.f, Cf. E. Diehl, op. cit., passim.

Page 12: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

270 ANDREI ARICESCU

analogie apropiatii in inscrip\ia lui Valerius Onesima, des:operita tot la Sacidava 4', cit ~i dupa continutul ~i elementele de Iimba tirzie ale textului. Tinind cont de prezen\a unor expresii ca P"o caritate, f!rca­nus pudor, sapientia rnea, dee07"are honore, ca ~i de notarea cifrei ~ase Oll caraotere ebraice , sintem inden1nati sa atribuiIn acest monument epigrafiei cre~tine.

• • Este dificil sa facem 0 i!lcheiere comuna pentru cele doua inscrip\ii

prezentate, atit de diferite ca epoca ~i continut, macar ca amindoua au caracter funerar. Important este faptu l ca cele doua stele yin sa intregeasca, prin datele pe care Ie oIera, imaginea din ce in ce mai bogata asupra is.toriei Sacidavei, datorita cercetarilor arheologice intre­prinse aici in ultimii ani laG, a caror continuare poate ca va seoate la lUlnina ~i aIte documente, mai pretioase pentru cunoa~terea vietii tre­ell tc a 8$ezarii.

DEUX INSCRIPTIONS DES A LENTOURS DE SACIDAVA

Encore deux documents epigrophiqllcs deCQllVerts a Rasova, pres de Sacidava, d'ou peut-etre les a-t-on amenes, sont entres les dernieres annees dans Ie patrimoine du Musee d'archeologie de 'Constantza.

1. No. d'inv. 16812 (fig. 1). La partie gauche d 'une stele Cuneraire cal:::aire dont l'inscription est conservee pour toute la hauteur et pour approximativement 1/ 3 de la large-ur. L'ecriture en est claire, spacieuse. sans ligatUl·es. Le sens du texte est clail' rnais on n'en peut faire une reconstitution complete, voila pourquoi on ne peut calculer exactement la largeur de l'inscription . La stele a ete erigee en 1a memoire de Marcus Valerius, veteran d'une cohorte de Gaulois, par son li­berte. A cause de l'etat fragmentaire du monument, on ne peut connaitre Ie cognomen du veteran, ni Ie numero d'ordre de la cohorte dont il avait fait partie. Les diplomes militai res du temps de Trajan attestent dans l'armee de 1a Moesie Inferieure quatre cohortes de Gaulois: cohortes II, Ill, IIII et V II GaHorum. 11 est tres probable que M. Valerius eut fait partie d'une de ces cohortes et qu'il eut ~te libere entre 99-112. depuis que datent les diplOmes militaires respectifs. En ce cas, l'inscription dont nous nous occupons devrai t dater depuis 125-145. M. Valerius est Ie cinquieme militaire d'une cohorte de Gaulois atteste epigraphi­quement sur Ie terl"itoire de Moesia Inferior. Bien que nous ne connaissions pas Ie numero d'ordre de I'unite dont il avait- fait partie, nous ne pouvons ne pas penser au fait que la distance de Rasova a CHina, ou a ete trouve Ie dipI6me de M. Antonius Rufus de Cohors II GalZoTum., n'est que de 15 km et que peut-etre les veterans de cette cohorte, dont aurait pu proveni r M. Valerius, se seraient-ils etabUs, apres avoir accompli leur service militaire, dans les endroits voisins du campement de leur ancienne unite laquelle, i1 se peut tres bien, aUl"ait pu etre canton nee de ce cote de la frontiere d'lnubienne, peut-etre it Sacidava meme.

2. No. d'inv. 4518 (fig. 2). Stele funeraire calcaire, brisee horizontalement en deux fragments qui ne se raccordent pas. De la stele, la partie superieure manque,

1,5 N. Gostar, op. cit. - I,G Sapaturile au fost efectuate de Muzeul de arheologie din Constanta. Asupra

rezultatelor ~apaturilor de pin a acum, vezi C. Scorpan, SdpdturiZe arheologice de la Sacidava (1969-1972), in Pontica, 6, 1973, p. 267 $i urm.

Page 13: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

DQuA INSCRIP'fII DIN VECINATATEA SACIDAVEI 171

ce qui fait que Ie relief n'en est pas entierement conserve, La brisure qui separe Ies fragments conserves a affecte partiellement les lettres des lignes 2 et 3 de 1'in­scription, mais celle-ci est complete.

Le relief nous presente. d'une maniere tres maladroite, une scene funerail'e, Quatre personnages, l'epresentes debout, paraissent etre engages dans une pro­cession Oll dans une danse funebre. Le cinquieme personnage, represente assis, a les mains levees, it ce qu'il parait, dans un geste d'imprecation. L'auteur a essaye de rendre a la scene la perspective mais il n'a reussi qu'en creer une image bizarre. Les details y ont ete presque totalement negliges et alors qu'on a essaye a en esquisser quelques uns, Ie resultat a prouve davantage l'incompe­tence du sculpteur.

L'inscription, bien que presque sans lacunes, presente, a cause des pheno­menes de langue tardive, ecriture non soignee, vulgarismes, exprimation pre­tentieuse, assez de difficultes. Les lettres en sont de dimensions inegales, elles ont ete gravees maladroitement et avec de nombreuses inconsequences dans la forme de la roeme lettre, vOi:'c sur Ia meme Egne. Les ligatures sont peu nombreuses: N.;.. 1T+M 0,3) , L+T et A+ V (1.7 ct, de maniere inhabitueUe, T+V (1.12), ou la premiere leth'e est r epresentee par une trait horizonta-l que unit les bouts de la deuxieme, Les abreviations qUe 1'on recontre dans Ie texte sont Ies suivants: G , pour Caius, CL pour Claudius. VIX pour v ixit (1,7), ANN pour annis, M pour mensibus. D pour die bus (1.8), OR pour horis Q pour quae, AN pour annis (1.9). Il faut remarquer que Ie chiff'l'e six, recontre dam.s es lignes 8 et 9, n'est pas ecrit en lettres latines mais it l'aide d'un caractere de l'alphabet hebrique (bau), rencontre dans l'epigraphie chretienne, qui apparait maintenant pour la premiere fois sur Ie territoire de Scythia Minor.

S'imposent quelques considerations concernant la langue employee pour l'inscription, langue qui presente de nombreuses derogations au latin litteraire:

- Ie remplacement de la diphtongue ae par e egrita - 1.3); - l'ouverture de u non accentue qui passe en 0 podore ____ 1.5); - la disparition de m final de l'accusatif singulier de la troisieme decli-

naison (podore - 1:5. morte - '1.10) ; - la dispozition de - t final de la preposition post avant la c:onsonne (1. 10) ; -la simplification du groupe - ss - a I'indicatif parfait (inecesi - 1. 4) ; - la disparition de n. du prefixe con- (coiux - 1.12); - la transformation de b en p, par voie d'assimilation a s qui s'en suit (dans

Ie prefixe ob = opseri - J. 4) ; - la disparition de u de l 'indicatif parfait devant la des inence ··-i opsc1'i

au lieu de obserui - 1. 4) ; - la disparition de h initial dans Ie m ot horis (1. 9) ; - Ia transcription de y par u et du groupe ch parc c pour Ie nom grec

Eutychis (Tutucis) - 1. 11-12) j

- l'apparition des formes lexicales et grammaticales inhabituelles. On se refere 'au ver!Je ineccsi (1, 4) ou Iron rencontre un -c- epenthetique, Cette forme de l'indic.<!tif parfait provient du verbe incedo.

De 1a seconde partie de l'inscription (lignes 7-12), nous comprenons que la stele funeraire a ete erigee pour C. Claudius Tautianus et pour sa femme, Eutychis laquelle est morte 15 ans plus tard que son epoux, intervalle pendant Iequel, en lui no'stant fideIe, elle a re-ndu honneur a sa m.emoire, La derniere proposition a Ie verbe a la deuxi€-me personne, ceci etant une invocation directe de celui qui a erige le monument, un parent des defunts, invocation adrcsse a celle qui venait de trepasser, Les premieres six tignes, ecri~ en vers, comprcnnent Ies mots rie 1a femme qui. <'1 peine maintenant, rr..clact'e. est entree dans la tombe a cote de son ?poux.

La premiere partie de l'inscription est realisee par une alternance de syUabes accentuees et non accentuees, constituant quatre vers, a-peu-pres egaux, lesquels nOlls apparaissent comme ~tructures selon un rythme iambique contlnu, depuis 1e commencement et jusqu'a Ia fin de cette partie du texte. On y rencontre une seule elision, dans Ie vers 3. Cemme it est bien naturel pour cette epeque, on ne resoecte plus les quantites cIassiques des s:vllabes, A cause des necessites de la ver­sification, on pour,rait expliquer l'epenthese de -e- , recontree dans Ie vprhe

Page 14: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

2i2 ANDREI AnICESCU

inccesi, ains i que l"emploi du c~mplcmel1t de direction sans preposition (sc­pultrU1n - L 3-4), exigc. par Ie me me vcrs.

La stele funeraire de Tautianus peut etre datee au IV-eme Steele, tant seion les caractkres paleo,e:raphiques que d'apres Ie contenu et les elements de langue tardive du texte. Vu la presence des expressions telles que pro ca.1'itate, arcanus pudor, sapientia mea, decoraH honore a insi que la notation du chiHre six en ca­racteres hebraiques, nous sommp.~ enclins a attribuer ce monument a l'epigraphie chretienne.

LISTE DES FIGURES

Fig, 1. Inscription du veteran M, Voledus (rune cohorte de Gaulvis. Fig. q Insc r iption chl'eticnnc clu lV-erne sieele,

ZIl'EI INSCRHRIFTEN AUS DER UMGEBUNG VON SACID!,VA

7.usammenfassung

Das Lapidarium des Archaologisehen Museums von Conslanta hat sieh in den letzten Jahren urn zwei wei tere epigraphische Dolmmenle bereichcrt, die in Rasova, Kreis Constanta, in del" Umgebung von Sacidava ~ebol"gen wurden, woher sie wahrscheinlich gebracht wurden. ,

1. Inventarnummer 16812 (Abb. 1) Del' Hnke Teil einer Gl'abstele aLlS Kalk­stein, deren Inschrift in del' ganzen Hdhe und au( etwa 1/3 del' Breiie erhalten geblieben ist. Die Schrift ist Idar, breit angelegt, ohne Ligaturen, Del' Sinn des

' 'rextes ist kla1'. doch kann diesel' nich t vollsUi.ndig rekonstituiert werden, so daB die Breite del' Inschrift nicht genau berechnet werden kann. Die Stele wurde fUr Marcus Valerius, den Veteran einer Kohorte von Galliern, von seinem Freigelas­senen errichtet. Infolge des fragmentarischen Zustandes des Denkmals konnen wlr das Kognomen des Veterans nicht erfahren, ebensowenig die Nummer del' Kohorte, del' er angeh6rt hatte. Die miliHirischen Urkunden aus del' Zeit des Trajan er­wahnen im Heel' del' Moesia inferiOi' vier Kohorten von Galliern: cohortes II, ll I , IIIl et VII Go.norum. Hoehshvahrscheinlich hat M, Valerius einer diesel' Ko­horten angehort und er dUrfte zwischen den Jahren 99-112 entlasscn worden sein, BUS welcher Zeit die militarischen beireffenden Urkunden stammen. In diesem Falle mU~.te die zur Rede stehende Insehrift aus den Jahren 125- 145 da­tiert sein. M, Valerius ist del' (Unite, epigraphisch aur dem Gebiet del' Moesia inferior bestatigte Militarangehorige aus einer Kohorte von Galliern. Obwohl uns die Nummer del' Einheit nicht bekannt ist, del' er angehorie, drangt sich uns der Gedanke auf, daB die Entl'el'nung zwischen Rasova und Oltina. wo das Diplom des M. Antonius Rufus aus del' cohoTS II Gal lorum gefunden wurde, nul' 15 km

• betrligt. und daB die Veteranen jener Kohorte, zu del' m6glicherweise auch M. Va­lerius gehort hatle, sich vielleieht nach ihrer EnUassung in den in del' Nachbar­schaft des Lagers ihrer gewesenen Einheit gelegenen Ortschaften niedergelassen haben, und es ist nieht ausgeschlossen, daB diese, wenigstens zu Trajans Zeiten, in diesem Teil des Grenzlandes del' Donau, vielleieht sogar in Sucidava selbst lag.

2. Inventarnummer 4518 (Abb, 2). Eine Grabslele aus Kalkstein, horizontal in zwei Stud.e dUl'chgebrochen, die jedoch nicht aufeinanderpassen. Von del' Stele fehit del' Oberteil, so daB das Relief nieht ganz erhalten ist. Del' Eweh, del' die erhalten gebliebenen Fragmente trennt, hat die Buchstaben del' Zeilen 2 und 3 teilweise beeintraehtigt, jedoch ist die Inschrift vollstandig,

Das Relief stellt in sehr · linkischer Form eine Bestaltungsszene dar. Vier aufrecht dargestellte Personen schein en in einer Prozession odeI' in einem Toten­tanz befindlich zu sein , Die fUnfte, sitzend dargestellte Person hat erhobene Hande, anscheinend in einer Geste del' VerwUnschung, Der Autor des Reliefs hat versucht,

Page 15: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

DOt·'\ r:'>iSC~lPTlI DIN VECINATATEA SACIDAVEI 273

die Szene perspektivisch darzustelJen, doch ist ihm nul' ein bizarres Bild gelungen. Die Einzelheiten sind fast vollig vernachIassigt, und dart \\'0 er versucht hat, einige davon anzudellten, gibt das Resultat umsomehl' Zellgnis von del' UnWhigkeit des Bildhauers.

Die In:schrift ist zwar lOckenlos, zeigt jedoch genugend Schwierigkei len in­folge der sorglosen Schrift, del' Vuigarismen. von ALlsdrucken aus del' Spatsprache und del' VerwendLlng von geschraubten AusdrUcken. Die Buchstaben sind un­gleichmi:il3iger Di mensionen. sind sorglos gehauen und haben zahlreiche I nkonse­Quenzen in del' Form des gleichen Buchstabens, selbst auf derselben Zeile. Li­gaturen gibt es wenige: N+V+M (Z.5)L +T und A + V(Z.7) und auOel'gewohnlich, T + V(Z.12), wo del' erste Buchstabe dul'~·'1 eine Horizontallinie wiedergegeben ist, die die Kopfe der zweiten verbindet. Die im Tex t anzutreffenden AbkUrzungen ;:; in c\ f~l.~cndc : G fUr C:'!.:1tS, CL fUr Cl::mdills . VIX fUr -dxit (2.7) , ANN fUr annis, M WI' mensibus, D fUr die bus (2.8) , OR Wr horis, Q [lir quae. AN fUr annis (2 .9). Es ist zu bemerken, daB die in den Zeilen 8 und 9 angetroifene ZifCer sech nicht mit latein ischen Buchslaben wiedergegeben wil'd. sondern mit einem Zeichen aus dem hebraischen Alphabe t (bau) . das in del' christlichen Epigraphi e el'scheint und jetzt zl.lm crsten Mal auf dem Gebiet del' Scythia minor auftaucht.

Folgende Beobachtu ngen betre[fs der verwendeten Sprache der !nschri[t zei~ gen zahlreiche Abweichungen von def lateinischen Litera rsprache:

- e anstelle des Diphtongs ae (egl'ita - Z.3) - Abwandlung des unbetonten 1l in 0 (podoTe - 2.5) - Entfal len dcs S ch lul1 -111. beim Akkusati\" Sin gular del' III. D ekl in.a.t ion (po-

cloro"' - Z.5, mOTte - Z.10). - Entrallen des Schlui3 -t in del' Pdi.positlon post vor Kon~onanten (2. 10) - Vereinfachung des ss im Indikativ Perfekt (inecesi - 2.4) - Entfallen des n im Prafix con (coiux - 2.12) - Umwandlung '·on b in p . dUJ'ch Assimilation mit s darauffolgcndem in

den P,·kifix ob (opseri - 2A) - Entfallen des u. im Tndikativ Perfekt VOl' del' Endung -i (opseri statt

obserui - Z.4) - Entfallen des Anfangs - h im Vvorte horis (2.9) - Ums{'nreibcn des y durch u und dcs ell. durch c in clem griechischen

Namen E utychis (E:utucis - 2.11-12)

- Auf tach en einigel' ungewohnlichel' lexiko-grammatikalischer Formen. Wir beziehen uns au f das Verbum ineces-i. (Z.4). wo wir ein epenthetisches e antreffen. Diese F orm des Indikativ Perfekt kornmt von dem Verbum incedo.

Aus dem zweiten Tei1 del' Inschrift (Z.7-12) geht hervoI'. daB die Grabstele fUr C. Claudius Tautianus und fUr dessen Frau errichtet wurde; letztere, nameos Eulychis. starb 15 Jahre spateI' als ihr Mann, in \\ielcher Zeit sie sein Andenken i~ Tre.ue gcehrt 11 at. D~I" l.etztere Satz hat das Pradi.kat in der 2. Perso? ~md....!;:t ell1e dll·ekte Anrede des.Jent~e!1, der das Denkmal el'l"lchtet hat, wahrsche1l111ch eir. del" Anverwandter cler Vel'sth")rbenen, und del' sich an diejenige wendet, clip. geradf'. ~estorben war. Die ersten sechs Zeilen sind in Versen gehalten und stellen die Worte del' Gattin dar, die jetzt erst nach einer Krankheit sich ihrem Gatten im vraoe zugesellt.

Del' Cr.5tc Te il del' Inschrift ist durch abwechselnd betonte und unbetont.f'. Silben gekennzeichnet, die vier ungefahl' gleiche Verse bilden und ,Tom Anfang bis zum Encle dieses Teils des Textes in elnem forlgesetzten jambischen Rhythmus gehalten sind. Das epenthetische e lm Verb inecesi und die Verwendung des Komplementes del' Richtu ag ohne Praposition (sepulcl'um 2.3-4) wie sie das Verb verJangt hatte, kUnnten dUl'ch Er[ordernis des Versmal3es erkUi.l"t werden.

18 -c.256

Page 16: DovA INSCRIP'f1I DIN VECINATATEA SACIDAVEI...aHa in antichitate Sacidava 1. Cum urmele de locuire din acest castru nu sint mai tirzii de veacul a1 VII-lea 2, este firesc ca numeroase

274 ANDREI ARICESCU

Sowohl nach den pa1i:iographischen Zeichen, als auch nach dem Inhalt und den Elementen cler Spatsprache des Textes kann die Grabstele des Tautianus in das 4.Jh. datiert werden. In Anbetracht des Vorkommens von AusdrUcken wie pro cal'Hate, arcanus PUdOl', sapientia mae, d-ecorare honore, sowohl \Vie auch in­folge del' Verwendung hebraischer Buchstaben flir die Zahl sechs, neigen wir dazll, dieses Monument del' christlichen Epigraphie zuzuschreiben.

Verzeichnis del' Abbildungen

Abb. 1. Inschrift des Veterans M. Valerius, aus einer Kohorte von Galiiern. Ahb. 2. Christliche Inschrift aus dem 4.Jh.