Conferinta Migratia Cadrelor Medicale 20-21 Februarie 2012, Bucuresti

Marina Irimie

Secretar pentru Europa de S-E

Federatia Europeana A Sindicatelor din Serviciile Publice

EPSU

Migratia in Europa azi (1)

- Diferenta mare de venit intre noile tari CEE/ statele membre UE existente = 60%, mult mai mare decat in cazul extinderii anterioare a UE

- Migrantii - tineri, intr-o arie larga de activitati. In unele sectoare = dominanti. Germania si Italia - >1/4 angajati in minerit si industrie; Austria, Belgia, Franta si Europa Mediteraneana - constructii.

- Cresterea fortei de lucru straine in tarile mediteraneene countries - Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda si Finlanda.

- Lucratorii straini in cadrul fortei de munca: Luxemburg 45%, Elvetia 22%, Grecia 9.5%, Austria 9.2%, Germania 9%.

Migratia in Europa azi (2)

• 214 milioane migranti in lume (aprox. 3.1% din toata

populatia globului (OIM, 2010) - Europa: a treia

destinatie pentru migratie

• 9.4% dintre migranti locuiesc in UE = 20.2 milioane

sau 4% din populatia totala UE

• Mari variatii nationale: 40% in Luxemburg, 19% in

Irlanda, 14% in Suedia, Spania, 10% in Franta, UK,

7.4% in Italia, Grecia, 0.6% in Romania

• Repartizarea geografica mai variata in ultima decada,

ex. fara modificari in Franta, de 3X mai mult in Italia,

de 7 X mai mult in Spania

• Migratia neta in UE in 2011 a fost 900 000 sau

1.7/1000 (Eurostat, 2011)

Migratia in Europa azi (3)

• Originea persoanelor UE care traiesc in UE in alta

tara decat cea a lor de origine: Poloneza, Romana

• Originea nationalilor din tari non-UE care locuiesc

in UE:

- Turcia 2.4 M, Moroc 1.8 M, Albania 1 M

• Emigratie din tari «din Europa Occidentala»

Spania, Portugalia, Grecia

• Schimbarea echilibrului N-S sau centru/periferia

UE, ex. in 2011 in Germania cel mai mare val de

migratie din ultimii 15 ani, 958 000 sosiri noi

(majoritatea: Pl, Hu si Ro, de asemenea Gr si Sp)

Migratia in Europa – perspective

- OIM estima un deficit de 38 milioane lucratori in UE-15 pana in 2050 daca nu se iau masuri de corectie

- Potentialul de miscare E-V in Europa a fost stabilit la 3-4 milioane in urmatorii 20 de ani

- Majoritatea tarilor de origine au estimat o medie de 2-3% din randul tinerilor; in Romania - 10% in primii 5 ani dupa integrare. A pierdut deja >1/4 din populatia activa

- Principalele arii pentru migratie: sanatate, invatamant si cercetare, constructii, activitati menajere.

- Migratia masiva + scaderea ratei natalitatii -> incetinirea dezvoltarii economice

- Conventia OIM 189 “Munca Decenta pentru Lucratorii din Serviciile Menajere” iunie 2011

Pentru emigrare:

- criza economica – supravietuire

- somaj crescut, saracie, nesiguranta, lipsa de perspective

- scaderea investitiilor in sectorul public

- salarii mici

- perspective limitate pe plan profesional

- instabilitate economica

- conditii rele de munca - > expunerea la riscuri

- diferente mari de venituri in tarile de origine/destinatie

- vecinatatea geografica si legaturi istorice, limba comuna - 20-

30% din migratia bilaterala intre Europa si partenerii ei

FACTORII DETERMINANTI IN MIGRATIE (1)

FACTORII DETERMINANTI AI MIGRATIEI (2)

Pentru imigrare:

- imbatranirea societatilor europene;

- diferentele de venit;

- speranta unui nivel de trai mai bun

- conditii mai bune de munca

- oportunitati mai bune pe plan profesional

- investitii mai bune in economie

- stabilitate politica

- cererea de cadre specializate in tarile de destinatie

MIGRATIA FEMININA

Tot mai multe femei migreaza in cautare de lucru

Global, numarul de femei care migreaza a crescut dramatic in ultimii ani. Acest curent a fost numit “raul puternic si tacut” (ONU 2006)

Femeile devin tot mai mult ‘primul migrant’ din familie

Inainte femeile migrau pentru reintegrarea familiei, in prezent tot mai mult pentru imbunatatirea situatiei economice a familiei precum si pentru cariera

Cererea de servicii sociale in economiile avansate

Migrantii cu inalta calificare

- Migratia lucratorilor calificati din EC catre Occodent s-a intensificat; om tari ca UK, Germania, Franta – masuri pentru facilitarea imigratiei lucratorilor calificati, specialisti in informatica si cadre medicale

- Beneficii – migrantii se intorc cu deprinderi si cunostinte noi si contribuie la cresterea productivitatii cand se intorc in tara. DAR acolo unde diferentele de tecnologie sunt mari, deprinderile asimilate sunt mai putin relevante

- Lucratorii migranti se stabilesc cu familiile in strainatate mai des decat cei fara calificare

ASPECTE POZITIVE

- Pentru migratia celor fara inalta calificare – reduce

saracia si ofera siguranta financiara migrantilor

- Dezvoltarea pe plan profesional si posibilitatea unei

cariere

- Plata mai buna

- Conditii mai bune de munca

- Conditii mai bune de trai

- Satisfactii mai mari pe plan profesional si auto-apreciere

ASPECTE NEGATIVE Brain Drain (Exodul de inteligenta)

Pierderi pentru cei ramasi acasa:

1. Prezenta oamenilor educati genereaza benefici pentru ceilalti cetateni

2. Pierderea veniturilor din taxe/impozite

3. Export de capital uman in care se investesc sume importante pentru educare si instruire (3 miliarde Ro).

4. Mai dificil de furnizat servicii esentiale, cum ar fi serviciile medicale si sociale si de educatie

5. Companiile straine care vor sa investeasca se confrunta cu probleme in ceea ce priveste recrutarea personalului calificat

PROVOCARI Pentru migranti:

1. Soc cultural

2. Dor de casa

3. Penalizari in cazul intreruperii angajarii

4. Discriminare/Marginalizare

5. Risc mai mare de somaj, venituri mici, exploatare mai ales pentru cei fara documente

6. Xenofobia

MIGRATIA CADRELOR MEDICALE

OMS: Raportul Mondial pentru Sanatate (2006) – estima un deficit de peste 4 milioane lucratori in sectorul sanatatii in lume: cel putin 2.360.000 cadre medicale si 1.890.000 personal auxiliar

Criza de cadre medicale a incurajat procesul de recrutare activa

Migratia reprezinta un pericol pentru sistemele de sanatate din tarile exportatoare

Cerere crescuta de cadre medicale in tarile cu venituri mari; imbatranirea populatiei -> nevoie mai mare de ingrijire medicala

PRACTICI de RECRUTARE

Campanii agresive de recrutare

- Agentii private cauta personal medical

- Nu exista organisme care sa reglementeze sau sa

monitorizeze contractele oferite

- Lucratorii migranti angajati cu promisiuni false sau inselati cu

privire la conditiile de lucru, remuneratie, beneficii, etc.

* Conditii nespecificate de munca – program, concedii, etc.

* Sarcini neclare sau nedezirabile (conditii contagioase)

* Clauze ascunse sau neclare cu privire la penalizari (pentru

incetarea contractului inainte de termen)

* Costuri ascunse (taxa de agentie)

MIGRATION CADRELOR MEDICALE (1)

- sistemele de sanatate din unele tari industrializate depind in mare masura de doctorii si asistentii instruitit in strainatate. In Canada, Noua Zeelanda, Marea Britanie si Statele Unite 1/4 din toti doctorii au fost importati din alte tari.

- aprox. 40% din cadrele medicale nascute in alta tara decat cea in care profeseaza sunt localizate in Europa

MIGRATIA CADRELOR MEDICALE (2)

Extinderea UE a afectat fluxul de cadre medicale din noile tari membre. Polonia si Lituania au fost primele in acest proces, urmate foarte rapid de Romania (in prezent nr 1 ca tara exportatoare)

Datele Labour Force Survey pentru tarile europene – cadrele medicale imigrante lucreaza mai multe ore: 13% dintre asistente lucreaza mai mult de 40 h/sapt. Fata de 7% din bastinasi; x2 mai multi doctori si asistenti lucreaza in mod regulat in ture de noapte si duminica fata de bastinasi

.

MIGRATION CADRELOR MEDICALE (3) Romania

OCED studiu cu privire la personalul medical nascut in strainatate - Romania pe locul 18 in 2007, cu 5.182 doctori (10.9%) si 4.440 nurses (4.9%); de atunci, inca 7,000 au plecat si peste 4,000 au negociat plecare la lucru in strainatate (2010)

In 2011, 16, 500 doctori si asistenti/e medicali/e, de 2X mai multi decat in 2010 cand numai 8.100 semnasera asemenea contracte. (T-jobs recruitment website). Intre toti lucratorii profesionisti care cauta de lucru in strainatate cadrele medicale se afla pe locul 2.

Migratia cadrelor medicale apreciata la 20%.

80% dintre tinerii absolventi pregatiti sa plece.

250-300 EUR in Romania, 10x mai mult in Europa occidentala

MIGRATIA CADRELOR MEDICALE (4)

- Tarile de destinate: Italia, Franta, Spania sau Anglia, Austria, Germania

- Numarul doctorilor romania care lucreaza in Franta + 320% in 2007

– 16,000 asistenti/e in Italia; 80% dintr-un spital din Italia sunt Romani/ce

- Acorduri bilaterale intre Romania si Grecia, Spania si Italia cu privire la recunoasterea calificarii

MIGRATIA CADRELOR MEDICALE (5)

Consecinte pentru tarile exportatoare:

In 2003-2004, Romania avea cel mai mic numar de

medici comparativ cu tarile din Europa Centrala.

Situatia s-a inrautatit in continuare.

Romania pe locul 31 din 33 de tari cu 17 doctori la

mia de locuitori (media UE 32). La fel si cu

asistentii/ele

In unele spitale sectiile de chirurgie nu pot functiona

pentru ca nu au anestezisti. (7 runde de

examinari si in continuare 3 posturi de asistent

ramase neocupate).

REMITENTE (1) - in 2007 lucratorii migranti au trimis acasa peste 240

miliarde dolari, contribuind totodata si la cresterea economica a tarilor gazda

- O crestere cu 3% a migratiei intle ar putea spori veniturile la nivel mondial mai mult decat liberalizarea completa a comertui (Banca Mondiala, 2005).

- in 2002, remitentele – a doua sursa de finantare externa pentru tarile in curs de dezvoltare (OIM)

- Impact major asupra dezvoltarii prin efectele asupra consumului si investitiilor

- Folosite pentru ameliorarea conditiilor de trai si a locuintelor si pentru educatia copiillor

- DAR efecte negative asupra inflatiei, a ratelor de schimb valutar si a cresterii preturilor

REMITENTELE (2)

Bulgaria

- Banca Nationala a Bulgariei – remitentele de la migranti

in 2004 reprezentau aprox. 4.2% din PIB-ul Bulgariei, mai mult decat bugetele pentru educatie si sanatate; cifrele oficiale inregistrau numai 45-50% din totalul remitentelor de la migranti.

- Alocarea banilor din remitente pentru achizitiile de case si apartamente a stimulat piata imobiliara impingand in sus preturile. Transferurile efectuare au afectat cererea de proprietati si in primul trimestru al anului 2006, preturile caselor au crescut in medie cu 4.7%.

IMPACTUL SOCIAL AL MIGRATIEI (1) Impact pozitiv

- Asupra dezvoltarii, prin generarea de locuri de munca, remitente, retele diasporei sau reintoarcerea in tara.

- Lucratorii migranti acumuleaza valori si abilitati profesionale, culturale si de comportament pe care le transmit mai departe

- non-migrantii beneficiaza prin remitente - reduc saracia

- in zonele rurale, transferurile de la migranti folosite pentru investitii in agricultura

- Posibil impact de intarire a pozitie femeilor prin independenta fizica si financiara si auto-aprecierea ca intretinatori de familie

- in taile de destinatie – contributii semnificative la dezvoltarea economica, persoanele instruite vin cu idei noi si perspective multiculturale.

- Migrantii accepta posturi pe care localnicii nu le doresc

IMPACTUL SOCIAL AL MIGRATIEI (2) Impact Negativ

- riscuri asociate cu migratia: ilegalitate, exploatare a muncii, traficul

cu fiinte umane, spalarea de bani si posibila alienare si

marginalizare a comunitatilor de migranti.

- poate fi un pericol pentru statul de drept si coeziunea sociala in

tarile de destinatie

- pierderea semnificativa a tinerilor calificati in tarile in curs de

dezvoltare

- depopularea sau exodul masiv al fortei de munca din anumite

profesii si nivele de specializare (ex. asistenti/e, doctori, profesori)

cu posibile efecte adverse severe asupra stocului de capital uman.

- brain drain (exodul de inteligenta): special in sanatate si educatie

- inechitati cu privire la accesul la servicii si calitatea acestora

IMPACTUL SOCIAL AL MIGRATIEI (3)

Impact Negativ

- Cresterea preturilor prin investirea banilor migrantilor in imobile

- Multe cazuri de raniri sau decese in randul lucratorilor migranti

- Femeile migrante se angajeaza adesea in sectoare de munca necalilficata neregulata, servicii menajere, ingrijire copii/batrani, de obicei neprotejate de legislatia muncii

- Migratia nedocumentata – angajtorii ii obliga pe lucratorii migranti la activitati neplatite sau platite prost, incalcand contractele incheiate.

- Multi migranti nu se ma intorc ci isi trag si familiile in strainatate

IMPACTUL SOCIAL AL MIGRATIEI (4)

- Modificari in compozitia familiei (multe gospodarii in zonele rurale mai au numai femei, copii si batrani)

- Separarea familiei

- Abandonul batranilor - ‘batranii orfani’. Unii pleaca dupa copii pentru a-I ajuta la ingrijirea nepotilor

- Femeile ramase la sate poarta povara intreaga a ingrijirii familiei, a casei si a pamantului.

IMPACTUL SOCIAL AL MIGRATIEI (5)

Copiii separati de parintii migranti – de 2 X mai probabil sa aiba probleme emotionale in ciuda situatiei financiare mai bune.

Depresii sau dificultati interpersonale care afecteaza performanta la scoala si pot genera intentii de sinucidere

Tristete si depresie chiar atunci cand parintii au mentinut contactul cu copiii lor

Copiii lipsiti de protectia ingrijirii parintilor (mai ales a mamei) pot fi mai expusi la consumul de droguri, SIDA, sarcina, infractiuni, abuzuri, violenta

IMPACTUL SOCIAL AL MIGRATIEI (6)

- Rata ridicata de abandon scolar – in majoritate pentru a se

alatura familiei emigrante.

- Fetele in roluri stereotipe prea putin pretuite si care le afecteaza respectul de sine

- Baietii implicati in activitati infractionale

Copiii parasiti de parintii emigranti fac mai multe infractiuni juvenile, apoape 60% din cazuri.

Federatia Europeana a

Sindicatelor din Serviciile Publice EPSU

Multumesc !

www.epsu.org