dosarul surupăceanu-cristea dde gorje go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al...
TRANSCRIPT
de Gorjde Gorj
Singur împotriva tuturor
Conducerea Complexului Energetic(CE) Turceni
încearcă să scape de uti-lajul vechi şi nefuncţional achiziţionat de la una din firmele deputatului penal Mugurel Surupăceanu de
către fostul director ge-neral Dumitru Cristea.
• Anul V • Numarul 271 (370) • 12-16 mai • 8 pagini • 90 bani (9000 lei) • Apare luni
cmyk
pa
gin
a 4
Minerii şi energeticienii, Minerii şi energeticienii, din nou, în şomaj tehnicdin nou, în şomaj tehnic
Şmenuri judecătoreşti în dosarul Surupăceanu-Cristea
pa
gin
ia 7
Firmele care Firmele care trebuie să trebuie să reabiliteze reabiliteze drumul drumul Rovineri – Rovineri – Bumbeşti Bumbeşti Jiu, aproape Jiu, aproape în falimentîn faliment
pa
gin
a 3
Firma Vegyepszer ZRT Budapesta cea care ar fi trebuit să reabiliteze DN 66, pe segmentul Rovinari
– Bumbeşti Jiu, a cesionat, la finele săptămânii trecute, contractul pentru aceste lucrări către două
firme, Argecom S.A. Piteşti şi TID S.A. Craiova.
2 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro
SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G
GG
de Gorjd
GorjGorj
de Gorjje
GorjGorj
de d
de Gor
Gorjul pe locul 9 la Gorjul pe locul 9 la numarul de şomerinumarul de şomeri
de Gorjde Gorj
Singur împotriva tuturor
ISSN1584-2630 SCANDALDEGORJ.RO
publicaþie editatã de SC ªtefinic SRL Târgu Jiu
Adresa: Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102 Tel: 0253-222010; 0723779723; e-mail:[email protected]
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
TIPARUL EXECUTAT DE PRODCOM TG JIU
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Claudiu [email protected]
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Director
Redactor şef
Redactori
Tehnoredactor
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
ARTEGOvinde parcele de teren conform schiþei,
în vecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la
tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
Numărul şomeri-
lor a scăzut în apri-
lie cu 27.098, rata
şomajului ajun-
gând de la 8,36%
în martie la 8,07%
în această lună, a
anunţat, luni, Agen-
ţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de
Muncă (ANOFM).
Rata şomajului a
scăzut uşor, în luna
aprilie, după ce a
înregistrat creşteri
timp de 20 de luni
consecutiv.
Potrivit datelor
înregistrate de ANO-
FM, în aprilie au fost
înregistraţi 738.187
de şomeri, faţă de
765.285 în luna an-
terioară.
„Rata şomaju-
lui înregistrată în
luna aprilie a fost
de 8,07%, faţă de
8,36% în luna mar-
tie 2010 şi 5,7% în
aceeaşi lună a anu-
lui 2009. Numărul
total al şomerilor
înregistraţi în evi-
denţele agenţiilor
judeţene pentru
ocuparea forţei de
muncă a fost de
738.187 de persoa-
ne, din care 305.670
femei”, precizează
ANOFM.
Judeţul gorj are o
rată a şomajului de
11,25%, situându-se
pe locul 9 la nivel de
ţară.
Mediafax
SC HERMAROB COM SRL, cu sediul în Târgu Jiu, bulevardul Nicolae Titulescu, bloc 12, scara 1,
etaj 7, apartament 30, judeţul Gorj, înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J18/725/2008,
având C.U.Î. 24315367 a pierdut CERTIFICAT CONSTATATOR al punctului de lucru situat în
Târgu Jiu, strada 9 Mai, numărul 122A, judeţul Gorj. Îl declar nul. Telefon: 0769652414
www.scandaldegorj.ro 12 mai 2010 | 3
[email protected] Gorjde G
GG
de Gorjd
GorjGorj
de Gorjje
GorjGorj
de d
de Go
r
După episodul Vegyepszer
Firmele care trebuie să reabiliteze Firmele care trebuie să reabiliteze drumul Rovineri – Bumbeşti Jiu, drumul Rovineri – Bumbeşti Jiu, aproape în falimentaproape în faliment
Societatea maghiară,
cea care câştigase, iniţi-
al, licitaţia, la un preţ de
23 de milioane de euro,
şi trebuia să se ocupe de
executarea lucrărilor de
modernizare, nu a rea-
lizat nici măcar cinci la
sută din investiţie, dar a
încasat un avans de 2,3
milioane de euro, adică
10% din valoarea con-
tractului. După doi ani
de la semnarea acestuia,
când lucrările trebuiau
executate în proporţie de
80%, Compania Naţiona-
lă de Autostrăzi şi Dru-
muri România s-a văzut
în postura de a accepta
cesiunea contractului
altor firme cu toate că
s-au pierdut 2,3 milioa-
ne de euro pentru repa-
raţii inexistente.
Cu toate astea, cele
două firme care au pre-
luat contractul pentru
reabilitarea DN 66, pe
segmentul Rovinari –
Bumbeşti Jiu, nu au nici
ele o imagine prea bună
pe piaţa construcţiilor şi,
mai ales, au făcut deja
cunoştinţă cu procedura
insolvenţei, aşa că sunt
foarte mici şanse le să
scăpăm prea curân de
gropi pe drumul dintre
Rovinari şi Sadu.
Firma argeşeană în pragul falimentului şi sub lupa DNA
Argecom S.A. Piteşti,
controlată de omul de
afaceri Gheorghe Axin-
te, pare să fie una din
preferatele Companiei
Naţionale de Autostrăzi
şi Drumuri Naţionale din
România – contracte în
valoare de 65 de milioa-
ne de euro a avut firma
piteşteană încheiate cu
CNADNR, în 2008. În
acel an firma a iesit pe
locul 6 în topul firmelor
care au făcut afaceri cu
statul şi a înregistrat o
creştere de 30% a ci-
frei de afaceri, până la
aproape 36 de milioane
de euro.
Societatea argeşeană,
percepută ca o apropi-
ată a PDL datorită con-
tractelor de deszăpezire
pe care le-a avut de-a
lungul timpului pentru
autostrada Piteşti-Bu-
cureşti, este acum în
colaps financiar. Firma
primarului din comu-
na Călimăneşti-Argeş,
SC Gyp Star, a efectuat
acţiuni de deszăpezire
printr-un subcontract
cu Argecom, aceasta n-a
plătit serviciile prestate,
287.721 de lei, motiv
pentru care SC Gyp Star
a cerut Tribunalului
Comercial Argeş, încă
din data de 8 martie a.c.,
declararea falimentului
pentru Argecom, proce-
sul urmând să se judece
la finele lunii viitoare.
Aceasta nu este singu-
ra cerere de declararea
falimentului Argecom.
Pe rolul Tribunalului
Comercial Argeş a fost
înregistrată la jumăta-
tea lunii aprilie o nouă
solicitare de deschidere a
procedurii de insolvenţă
de o altă societate, Re-
pod Serv SRL, căreia Ar-
gecom îi datorează bani.
Presa argeşeană a re-
latat recent despre faptul
că DNA a început deja să
investigheze modul cum
i-au fost atribuite Arge-
com contractele multia-
nuale de către CNADNR.
Conform www.ziarulan-
cheta.ro, Argecom a fost
prins şi într-o asociere
cu societatea finanţa-torului PD-L Gheorghe Cuşu, Gecor SRL, şi cu alte două societăţi pen-tru arterele rutiere din lotul Târgu Jiu, în va-loare de 1.000 miliarde lei vechi, care a semnat cu CNADNR un contract similar. Acestora le reve-nea datoria ca în cei trei ani să execute marcaje, lucrări de întreţinere, pază şi deszăpezire. Con-
form surselor interne din
CNADNR, s-a ajuns la
verificări din partea DNA
după ce s-a constatat că
ce este în acte nu cores-
punde cu ceea ce s-a fă-
cut sau, mai bine spus,
nu s-a făcut în teren.
Societatea doljeană, de mână cu insolvenţa
Cealaltă societate, SC
TID SA Oltenia, are şi
ea probleme financiare.
Deja în cazul acesteia
s-a declanşat procedura
de reorganizare, instanţa
desemnând un lichidator
judiciar. Mai multe soci-
etăţi comerciale au soli-
citat Secţiei Comerciale
din cadrul Tribunalului
Dolj, intrarea în faliment
a societăţii doljene. Fir-
ma craioveană a avut şi
ea oarece belele legate de
calitatea lucrărilor efec-
tuate.În urmă cu cinci
ani societatea craioveană
a pus mâna pe o lucrare
de 4 miliarde de lei vechi
pentru refacerea drumu-
rilor în urma unor ca-
lamităţi, deşi intrase în
atentia Curţii de Conturi
Craiova, care arătase că
la lucrarea de întreţinere
a DN 6 Craiova - Drobeta
Turnu-Severin s-a ac-
ceptat decontarea ilega-
la către societatea TID
Oltenia a cantităţii de
4.363 de tone de mixtu-
ra asfaltică prin mărirea
nejustificată a suprafeţei
reparate. Totodată, s-a
procedat la actualizarea
nejustificată a preţului
contractului, desş nu au
existat situaţii excepţio-
nale, temeinic justificate,
ceea ce a dus la înregis-
trarea unui prejudiciu de
11,5 miliarde de lei.
Claudiu [email protected]
Firma Vegyepszer ZRT Buda-pesta cea care ar fi trebuit să
reabiliteze DN 66, pe segmentul Rovinari – Bumbeşti Jiu, a cesi-onat, la finele săptămânii trecu-te, contractul pentru aceste lu-
crări către două firme, Argecom S.A. Piteşti şi TID S.A. Craiova.
4 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro
SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G
GG
de Gorjd
GorjGorj
de Gorjje
GorjGorj
de d
de Gor
Sindicatele şi şefii din
minerit au hotărât in-
trarea din nou în şomaj
tehnic. În perioadele 17-
31 mai și 17-30 iunie,
angajaţii SNLO şi o par-
te din cei ai Complexu-
rilor Energetice Turceni
şi Rovinari vor fi trimişi
din nou acasă, în şomaj
tehnic.
Această măsură a fost
luată în urma negocie-
rilor purtate de sindica-
te și administrație din
cauza cererii scăzute de
cărbune şi a energiei.
SNLO are în depozite
peste 700.000 de tone
de cărbune, care aş-
teaptă cumpărători.
Salariaţii vor fi plă-
tiţi cu 75% din salariul
de bază brut la care se
adaugă sporul de vechi-
me
După ce conducerea
Complexului Energetic
Rovinari a luat decizia
de intrare din nou în şo-
maj tehnic a angajaţilor
pe o perioadă de două
săptămâni, şefii unităţii
energetice de la Tur-
ceni se gândesc şi ei să
aplice aceeaşi măsură.
Directorul economic al
Complexului Energetic
Turceni, Ionel Manţog,
a declarat pentru ra-
dio Omega că şomajul
tehnic nu este benefic,
însă, nu există alterna-
tive.
Cu şomaj tehnic sau
fără, Complexul Energe-
tic Turceni a înregistrat
pierderi de peste 27 de
milioane de lei, pe pri-
mul trimestru al acestui
an şi o scădere cu 22%
a cifrei de afaceri. În
primul trimestru al anu-
lui trecut, Complexul
Energetic Turceni rea-
lizase un profit net de
aproape 19 milioane de
lei şi o cifră de afaceri
de peste 290 de milioa-
ne lei.
De asemenea, pro-
ducţia de electricitate a
societăţii de la Turceni
a scăzut în primele trei
luni ale acestui an cu
8% faţă de producţia
realizată în aceeaşi peri-
oadă a anului trecut.
Conducerea Com-
plexului Energetic(CE)
Rovinari a hotărât in-
trarea în şomaj tehnic a
mai mult de jumătatea
din cei 4.400 de sala-
riaţi. Energeticienii vor
sta acasă două săptă-
mâni în perioada 24
mai-7 iunie, în timp ce
minerii de la SNLO vor
sta o lună. Urmează ca
şi conducerea Comple-
xului Energetic de la
Turceni să se pronunţe
în privinţa perioadei în
care salariaţii unităţii
vor intra şi ei în şomaj
tehnic.
Adrian [email protected]
Minerii şi energeticienii, Minerii şi energeticienii, din nou, în şomaj tehnicdin nou, în şomaj tehnic
www.scandaldegorj.ro 12 mai 2010 | 5
[email protected] Gorjde G
GG
de Gorjd
GorjGorj
de Gorjje
GorjGorj
de d
de Gor
Povestea gunoiului de Povestea gunoiului de la Jupâneşti se întinde la Jupâneşti se întinde în localităţile învecinateîn localităţile învecinate
Unele surse spun că este puţin probabil ca primarul de la Jupâ-neşti, Petre Guşiţă, să fi îngropat gunoiul din comună tocmai pe te-renul său ştiind că este monitorizat îndeaproape de consilierii PDL. De al-tfel, unul dintre aceştia a afirmat public că ştie de existenţa gunoaielor de
mai bine de două luni de
zile şi nimeni din comu-
nă nu şi-ar fi permis să
aducă un utilaj pentru
ca acestea să fie îngro-
pate. Cu toate acestea,
menţionează sursele, în
acea perioadă, Dumitru
Borcan, tatăl consilieru-
lui local democrat liberal
Marinela Borcan, a adus
în comună un utilaj de
la o unitate economică
de la Bărbăteşti pentru a
muta o grămadă de nisip
de la poarta lui Valentin
Chibuşi. Acesta a confir-
mat reporterilor Scandal
de Gorj că s-a trezit la
poartă cu un buldoexca-
vator, adus de ginerele
lui Dumitru Borcan,
pentru a muta nisipul,
care chipurile ocupa par-
tea carosabilă, direct pe
gardul său.
Povestea cu utilajul
nu e deloc întâmplătoa-
re, spun aceleaşi sur-
se, pentru că aşa cum
acesta a putut fi adus
în mijlocul satului Vi-
din tot atât de simplu
putea ajunge şi la locul
unde au fost îngropate
gunoaiele, mai ales că
drumul care trece pe
acolo leagă comunele Ju-
pâneşti şi Bărbăteşti. Şi
pentru că tot veni vorba
de acel drum, la fel de
uşor gunoaiele puteau fi
aduse acolo de la Băr-
băteşti. De menţionat
că Primăria Bărbăteşti
nu are încheiat un con-
tract pentru depozitarea
gunoiului menajer, deşi
din comună acesta este
colectat periodic. Deo-
camdată, nimeni nu a
putut să ne răspundă
unde este depozitat gu-
noiul colectat din comu-
na Bărbăteşti.
Relativ recent, preci-
zează sursele, prin co-
muna Jupâneşti au fost
văzute unele maşini de
colectat gunoiul aparţi-
nând Primăriei Tg-Căr-
buneşti. 13 comune sunt
arondate pentru colec-
tarea deşeurilor la Ser-
viciul Public Tg-Cărbu-
neşti, cu toate acestea,
de la începutul acestui
an nicio maşină din zonă
nu a ajuns la groapa
ecologică de la Tg-Jiu.
Întrebarea e perfect vala-
bilă şi în acest caz: unde
se depozitează gunoiul
strâns din 13 comune
şi din oraşul Tg-Cărbu-
neşti?
Daniel [email protected]
Pe lângă ipoteza că în spatele poveştii urât mirositoare cu gu-
noiul de la Jupâneşti s-ar afla unele interese politice ale unor consilieri PDL din localitate şi ale rudelor acestora, zilele tre-
cute au mai apărut câteva in-formaţii cu privire la implicarea
chiar a unor autorităţi publice locale în aşa zisa poluare.
6 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro
SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G
GG
de Gorjd
GorjGorj
de Gorjje
GorjGorj
de d
de Go
r
Ne propunem să conti-
nuăm tema scandalurilor cu
parfum politicianist, din cel
puţin două motive impor-
tante, mai întâi, pentru că
sunt parte inseparabilă din frământările veacului pe care îl trăim, iar în al doilea rând, pentru că dincolo de aceste scandaluri interminabile,
viaţa însăşi ar fi o succesiune
de platitudini şi desfăşurări
anoste ale vieţii cotidiene. Din
păcate, trebuie să constatăm
că scandalurile cele mai re-zonante, care au, de cele mai multe ori, cele mai concrete consecinţe politice, au loc în mod prioritar în democraţiile consacrate, iar în acest con-text aş putea aminti Aface-
rea “Watergate” din America
tuturor posibilităţilor, atunci
când Nixon, preşedintele
republican reales nu a reuşit
să se salveze de la destituirea
sigură prin Congres decât
dându-şi demisia pe care
mulţi au considerat-o un gest
de onoare. Poate că acelaşi
lucru este valabil şi pentru
aşa numita “afacere Spiegel”
din anii şaizeci de pe vremea
Republicii de la Bonn, când
ministrul apărării de la acea
vreme, Franz Josef Strauss, a fost nevoit să părăsească gu-vernul, spăşit şi ruşinat peste
măsură de mizeria propriilor
afaceri.
Desigur, şi alte exemple
cunoscute reiterează teza
conform căreia democraţiile
afectate au reuşit să iasă din
aceste conflicte mai puter-
nice, iar o astfel de…ipoteză
este dificil de combătut, câtă
vreme scandalurile adevărate,
spre deosebire de cele fabri-
cate şi artificial contrafăcute,
ca şi soluţionarea lor politică
sau juridică, pot fi conside-
rate chiar dovada faptului că controlul democratic funcţio-nează atunci când este cazul, mai ales că afacerile de acest
gen, orice s-ar spune, cred
că nu constituie, de regulă,
aşa cum s-a susţinut dese-
ori, o criză a democraţiei, ci
mai degrabă o confirmare a
funcţionalităţii acesteia, evi-
dent, cu sincopele de rigoare.
Sunt voci care consideră că o
democraţie lipsită de scanda-
luri este cel puţin suspectă,
cel mult anostă, cu excepţia
cazului în care ideologiile ur-
mate, cu totul nerealiste, pre-
văd existenţa unei societăţi
din care fac parte cetăţeni şi
politicieni fără nici un cusur,
nişte îngeraşi neprihăniţi ca
“Albă ca Zăpada” sau “Alice în
Ţara Minunilor”, pentru a da
numai două exemple edifica-
toare .
Greşelile politice sau gafele
recunoscute în mod public,
oferă, în schimb, “democra-
ţiei originale”, şansa ca prin
intermediul buletinului de vot
sau al justiţiei şi al celorlalte
instituţii din statul de drept
să fie făcute unele remedieri
atât de necesare. Dacă privim
lumea în ansamblu, scanda-
lurile politice se ţin lanţ, iar
exemplele sunt prea multe
pentru a le epuiza într-un ar-
ticol sau chair în douăzeci de
materiale publicate succesiv!
Despre ce aş putea să vă vor-
besc, pentru că aş porni de la
scandalul produs de scufun-
darea vasului de supraveghe-
re al organizaţiei mondiale
“Greenpeace” de către agenţii
secreţi francezi, la vremea
respectivă fiind considerat un
atac criminal la care a parti-
cipat şi guvernul Mitterrand.
Ceva mai aproape de noi în
timp, dezvăluirea corupţiei şi
a politicii favoritiste practica-
te de partidele aflate la putere
în Italia, acolo unde scanda-
lurile fac parte din “meniul
zilei”, care a dus la destră-
marea structurii de partide
care reuşise să se impună
după război. Dar, să nu ne
mirăm prea mult, pentru că
favoritisme de tot felul avem
cu duiumul în politica româ-
nească, iar ca să le abordăm
ne-ar trebui prea multe zile şi
chiar prea mulţi ani! Să reme-
morăm caruselul cercetărilor
conduse de procurorul şef
Starr împotriva preşedintelui
Clinton, care au trezit intere-
sul întregii lumi. În decursul
acestora, a fost descoperită
extrem de penibila relaţie
sexuală a preşedintelui Ame-
rican, lucru care a condus la
o procedură de îndepărtare
din funcţie a şefului de la
Casa Albă, procedură care s-a
dovedit în final fără succes.
Nici Elveţia, o democraţie sta-
bilă şi consacrată, nu a fost
scutită de scandaluri răsu-
nătoare, de la afacerea Fichen
şi destituirea lui Kopp şi până
la controversele interne şi
externe cu privire la conturi
secrete din băncile elveţiene.
Se pare că de la dizolvarea
blocului de est comunist,
opinia publică din ţările care
făceau parte din sfera de in-
fluenţă sovietică de odinioară
a fost şi ea zguduită destul de
frecvent de scandaluri politice
şi financiare, iar în compara-
ţie cu vechiul regim al parti-
dului unic, acest lucru pare
a fi semnul unei mai mari
deschideri spre “civilizaţia de-
mocratică” a stilului de viaţă
occidental. În tot cazul, chiar
şi în «semi-democraţia» rusă
au fost înregistrate intervenţii
politice sau juridice împotri-
va abuzului de putere şi al
corupţiei. Se poate ca această
ameliorare a situaţiei să ţină
şi de progresul economic,
care pare să fi ridicat întru-
câtva nivelul de trai foarte
scăzut ale marilor mase de
oameni. Fără aceste progrese,
oamenii de la Kremlin care se
ocupă cu manipularea opiniei
publice, ar fi putut împiedica
destul de uşor consecinţele
revendicate de democraţiile
mai «mature» ale scandaluri-
lor, prin dezvăluiri complete
şi pierderea puterii de către
cei care s-au dovedit vinovaţi
pentru o implicare parţială
sau totală într-o afacere “cu
cântec” de lebădă!
Să reţinem că opinia publi-
că internaţională poate ajuta
la deconspirarea afacerilor
financiare ilicite ale grupuri-
lor oligarhice, indiferent dacă
sunt în România sau în Sta-
tele Unite, iar un exemplu în
acest sens este cazul “Mabe-
tex” sau condamnarea recen-
tă la Tribunalul de la Geneva
a fostului prim-ministru
ucrainean, caz despre care
acum nu se mai aminteşte
nimic. Poate că acesta este
destinul scandalurilor politi-
ce, de a fi îngropate în groapa
“de gunoi” a uitării sau în
memoria ştearsă a umanită-
ţii! În puritana Americă, ştim
prea bine, nu mai poţi băgă
mâna în foc pentru nimeni,
când e vorba de scandaluri
sexuale de felul celor în care
au fost implicaţi Kennedy
sau Clinton,dar, care păreau,
până de curând excepţii de la
regulă, cu toate că nu doar
acolo, dar în multe locuri din
lume, în ultimul timp s-a con-
statat o creştere alarmantă a
cazurilor de manifestări dem-
ne de prima pagină a ziarelor
sau a emisiunilor de ştiri, în
condiţiile în care o epidemie a
păcatului “originar” zguduie
temeliile clasei politice, căile
încurcate ale lumii sportului
şi ale spectacolului de diver-
tisment.
Scandalurile politice sunt
probabil inevitabile într-o
democraţie funcţională, dar
modul în care sunt soluţiona-
te acestea este doar arareori
menit să dea un exemplu
în ceea ce-i priveşte pe cei
afectaţi. Scandalurile sunt
deseori doar evenimente care
trezesc temporar interesul
publicului, iar ele trebuie să
se bazeze pe fapte reale. Cu
trecerea timpului, amploa-
rea scandalului devine în
mod automat relativă, acesta
devenind o parte neînsem-
nată a istoriei, un fapt divers
care trebuie dat uitării. Dacă
sentimentele tulburate de
o afacere politică dubioasă
provoacă la început verdicte
severe şi clare, persoanele
incriminate vor vedea că pe
măsura trecerii timpului, fur-
tuna se va potoli, iar verdictul
va deveni mai îngăduitor şi
mai echilibrat. Richard Nixon,
«incriminatul» din scandalul
Watergate, a fost “privit” cu
îngăduinţă, după ani întregi
de izolare politică, iar apoi
tratat ca un adevărat «elder
statesman», asta după ce a
scris sârguincios o serie de
cărţi şi a călătorit prin toată
lumea. Scandalul iscat de
spionul RDG-ist Guillaume,
care l-a făcut pe cancela-
rul german Willy Brandt să
demisioneze, este astăzi un
episod aproape uitat din viaţa
celebrului politician din SPD.
Să vorbim de scandalurile
politice din “spaţiul miori-
tic” sau să rămânem tot pe
meleaguri străine, pentru a
nu trezi conştiinţele somn-
ambule? Iată, să ne amuzăm
de faptul că Helmut Kohl, a
cărei memorie extraordinară
l-a făcut renumit, se bazea-
ză cu siguranţă pe faptul
că scandalul iscat în jurul
manipulărilor ilegale ale
donaţiilor făcute partidului,
care a umbrit activitatea sa
politică, s-a stins ca un foc
de paie! Unele persoane spun
că istoriile viitorului nu vor
mai aminti de implicarea lui
Kohl în afacerile cu donaţi-
ile ilegale decât cel mult în
notele de subsol, dar, poate
că ele vor considera această
activitate a lui Kohl, chiar o
manevră iscusită a unui om
puternic, în vederea atingerii
unor ţeluri superioare. Cine
mai critică astăzi atitudinea
lui Bismarck în ceea ce privea
fondul secret cu ajutorul
căruia l-a convins pe rege-
le bavarez Ludwig al II-lea,
înglodat în datorii, să îşi dea
acordul pentru înfiinţarea Im-
periului German? Bismarck
a trăit însă în vremuri pre-
democratice, iar democraţiile
de astăzi sunt “parfumate”
cu talk-show-uri neverosimi-
le! Poate că “uriaşul” Kohl ar
trebui să se întrebe, totuşi,
dacă un realist ca Bismarck
s-ar mai fi încăpăţânat în
condiţiile actuale să ţină sub
tăcere numele donatorilor
iliciţi, apelând la cuvântul de
onoare, şi el destul de îndoiel-
nic, prelungind astfel această
dezbatere cu privire la «siste-
mul Kohl», foarte defavorabi-
lă, atât lui, cât şi partidului
pe care l-a condus multă
vreme. Dar, ce să-i faci, aşa
este, scandalurile politice
emit mari pretenţii faţă de
opinia publică democratică.
Mass-media joacă, de cele
mai multe ori, rolul central în
descoperirea acestora, dar, cu
toate acestea, deseori aces-
te afaceri sunt supralicitate
pentru creşterea tirajului sau
a cotelor de audienţă, mai
ales că în scandaluri dupli-
citatea nu este doar o trăsă-
tură a omului politic acuzat.
Pentru cetăţeanul matur
politic, acesta nu este un
motiv pentru care să întoarcă
privirea revoltat de la aseme-
nea scene, iar pentru a afla
ce se petrece de fapt, el tre-
buie, dimpotrivă, să privească
foarte atent la amănuntele
“picante” şi la consecinţele
imprevizibile în timp.
prof. Vasile [email protected]
Scandalurile politice colorează Scandalurile politice colorează tabloul unei vieţi cenuşii!tabloul unei vieţi cenuşii!
www.scandaldegorj.ro 12 mai 2010 | 7
[email protected] Gorjde G
GG
de Gorjd
GorjGorj
de Gorjje
GorjGorj
de d
de Go
r
Afacerea penală dintre
una din firmele controlate
de interpuşi ai lui Mugu-
rel Surupăceanu, Voron
Trans, şi CE Turceni s-a
derulat în 2007 când la
conducerea complexului
se afla Dumitru Cristea,
fost asociat într-o societate
comercială cu Surupăcea-
nu. Aşa zisul utilaj terasi-
er multifuncţional, vândut
CET pentru 837.000 de
lei, este de fapt un mor-
man de fiare vechi din
perioada celui de-al doilea
Război Mondial. Din cei
837 de mii de lei, aproa-
pe 587.000 de lei au fost
transferaţi în contul Tutto
Mobili SRL Tg Jiu, societa-
te controlată tot de Mugu-
rel Surupăceanu. Procuro-
rii DNA au intrat pe fir şi
în noiembrie 2008 fostul
director a fost arestat pen-
tru câteva zile, judecătorul
Ion Duguleanu fiind cel
care a considerat că Du-
mitru Cristea poate fi cer-
cetat în stare de libertate.
În 25 mai, anul trecut,
procurorii DNA i-a trimis
pe Surupăceanu şi Cris-
tea în judecată, instituind
sechestrul asigurator pe
averea fostului director.
Dosarul în acest caz se
judecă de un an de zile
la Înalta Curte de Casa-
ţie şi Justiţie, iar în urmă
cu câteva luni, instanţa a
ridicat sechestrul asigu-
rator de pe bunurile lui
Dumitru Cristea deşi CE
Turceni nu a recuperat
prejudiciul creat în urma
afacerii penale cu Surupă-
ceanu.
Neli [email protected]
Conducerea Complexului Energetic(CE) Turceni încearcă să scape de utilajul vechi şi ne-funcţional achiziţionat de la una
din firmele deputatului penal Mu-gurel Surupăceanu de către fostul director general Dumitru Cristea.Buldotancul pe care CE Turceni a plătit 8 miliarde de lei vechi a
fost scos la licitaţie de câteva ori însă nimani nu a fost interesat
să-l cumpere, nici măcar la preţ de fier vechi. Directorul econo-
mic al CE Turceni, Ionel Manţog a declarat pentru Radio Omega că este convins că nimeni nu o dea
pe utiliaj opt miliarde de lei vechi, însă, important este să scape de
el, pentru că ocupă spaţiul degea-ba în garajul EM Jilţ.
Şmenuri judecătoreşti în Şmenuri judecătoreşti în dosarul Surupăceanu-Cristeadosarul Surupăceanu-Cristea
8 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro
cmyk
SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G
GG
de Gorjd
GorjGorj
de Gorjje
GorjGorj
de d
de Gor
Aşa cum ne-a obiş-
nuit, Sorin Cârţu, aflat
doar în tribună în Giu-
leşti, nu şi pe bancă,
datorită suspendării
primite, Pandurii s-au
bazat doar pe o apărare
solidă, fără a încerca de
prea multe ori poarta lui
Bornescu. Prima repriză
a fost una echilibrată, în
care gazdele n-au ajuns
decât de două ori pericu-
los la poarta lui Mingote,
iar în celălalt careu, în
minutul 22, arbitrul Teo
Crăciunescu a închis
ochii la un henţ clar în
careu al lui Săpunaru la
o acţiune a lui Vranjes.
Repriza secundă a fost
una fără istoric, cu un
asalt conti-
nuu la poarta
lui Mingote
şi o apărare
disperată a
Pandurilor.
Tactica ultra-
defensivă a
lui Cârţu nu
a dat roade-
le scontate
decât până în
minutul 86,
când Săpu-
naru n-a ezi-
tat să pună
capul lângă
gheata lui
Martinovic şi a înscris
din 6 metri după o cen-
trare de pe dreapta a lui
Ilie Iordache. Între timp
Răduţă a ratat trei mari
ocazii, printre acestea
numărându-se şi o bară
în minutul 80, iar Popete
a fost aproape de auto-
gol în minutul 70 după
o ezitare a lui Mingote.
Pandurii puteau da to-
tuşi lovitura de graţie în
minutul 94, dar Nalaţi a
şutat mult peste poartă
din colţul careului de 16
metri risipind una din-
tre ultimele speranţe de
salvare ale gorjenilor.
Pandurii n-au reuşit
să profite de înfrânge-
rile Astrei şi Craiovei şi
rămâne tot la trei puncte
sub linia retrogradării cu
două etape înaintea fina-
lului de campionat, în-
grijorător fiind faptul că
echipa gorjeană riscă să
piardă şi primul loc sub
linie, unul despre care se
spune că ar păstra-o în
Liga I datorită nelicenţi-
erii unui alt club pentru
sezonul viitor.
sportingorj.ro
Abonament la “Specialitatea Abonament la “Specialitatea casei”, înfrângere cu 1-0casei”, înfrângere cu 1-0
În Giuleşti Pandurii a mai ratat un tren, poate ultimul. În condi-ţiile în care şi contracandidate-
le la salvarea de la retrogradare făcuseră paşi greşiţi, Pandurii
era obligată să obţină măcar un punct în faţa Rapidului pentru a mai spera la îndeplinirea obiec-tivului, însă reduta goprjeană a
rezistat doar 86 de minute.