R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

DOSAR NR.11764/300/2007

SENTINŢA CIVILĂ NR.5936

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 20.06.2008

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: AURELIA MIHAELA GROZESCU

GREFIER: CLAUDIA MACOVEI

S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect divorţ privind pe

reclamanta pârâtă P TEODORA şi pe pârâtul reclamant P RADIAN, în

contradictoriu cu Autoritatea Tutelară sector 2 Bucureşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reclamanta pârâtă,

personal şi asistată de avocat P. Constantina Cristina, din Baroul Bucureşti –

împuternicire avocaţială emisă în baza contractului de asistenţă juridică

nr.91222 încheiat la data de 31.10.2007, pârâtul reclamant, personal şi asistat

de avocat M. Maria, din Baroul Bucureşti – împuternicire avocaţială emisă în

baza contractului de asistenţă juridică nr.145642/28.03.2008 şi martorul L.

Ioan, lipsind reprezentantul Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei sectorului

2 Bucureşti.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că

a fost restituit mandatul de aducere a martorei A. Iuliana împreună cu

procesul verbal din care rezultă imposibilitatea executării acestuia deoarece la

adresa indicată nu este cunoscută şi, din lipsa unor date suplimentare de

identitate nu s-au putut face verificări suplimentare.

Av. M. Maria depune la dosar adeverinţă privind veniturile pârâtului

reclamant şi un set de înscrisuri, înmânate şi reclamantei pârâte care declară

că nu solicită acordarea unui nou termen pentru a lua cunoştinţă de

conţinutul lor.

2

Instanţa procedează la audierea martorului L. Ioan, declaraţia sa, luată

sub prestare de jurământ, fiind consemnată şi ataşată la dosar, după care,

nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat, constată cauza în stare

de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Av. P., pentru reclamanta pârâtă, pune concluzii de admitere a cererii

principale aşa cum a fost modificată şi, în parte, a cererii reconvenţionale,

solicitând desfacerea căsătoriei din culpa ambilor soţi, cu pronunţarea unei

hotărâri fără motivare, reluarea de către soţie a numelui purtat anterior

căsătoriei, acela de Gxxxxxxx, încredinţarea minorelor spre creştere şi educare

către mamă, tatăl urmând a fi obligat să contribuie la suportarea cheltuielilor

pentru creşterea şi educarea lor în raport de veniturile pe care le realizează şi

încuviinţarea programului de vizită solicitat de pârâtul reclamant. Arată că

probele administrate în cauză au evidenţiat faptul că această căsnicie nu mai

poate continua iar în ceea ce priveşte cei doi copii, este în interesul lor să fie

încredinţaţi mamei, tatăl putând să le viziteze oricând doreşte nefiind

contestată afecţiunea acestuia pentru fiicele sale.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Av. M. Maria, pentru pârâtul reclamant, pune concluzii de admitere a

cererii reconvenţionale şi, în parte, a cererii principale, solicitând desfacerea

căsătoriei din culpă comună, cu pronunţarea unei hotărâri fără motivare,

reluarea de către soţie a numelui purtat anterior căsătoriei, încredinţarea

minorelor către tată, cu obligarea mamei la plata unei pensii de întreţinere în

favoarea acestora, fără cheltuieli de judecată.

Arată că în interesul minorelor este să fie încredinţate tatălui care a

dovedit o preocupare permanentă pentru creşterea şi educarea lor.

Devotamentul pârâtului reclamant faţă de fiicele sale poate fi apreciat uneori ca

exagerat însă este incontestabil că fetele sunt bine îngrijite. Ataşamentul tatălui

faţă de copii a fost recunoscut şi de reclamanta pârâtă, care a subliniat

legătura puternică dintre acesta şi fiica cea mare a soţilor atunci când a

solicitat ca Maria să fie încredinţată pârâtului reclamant, şi este probat de toate

dovezile administrate în cauză, în aprecierea gradului de implicare a părinţilor

3

în viaţa copiilor neputându-se ignora atitudinea pe care fiecare dintre ei a

avut-o faţă de programul de consiliere psihologică în care a fost nevoie să fie

inclusă Maria şi nici faptul că reclamanta pârâtă, mamă, a cerut iniţial

separarea copiilor, optând pentru a-i fi încredinţată Cosmina, care nu are nici

un fel de probleme.

În replică, av.P., solicită instanţei să aibă în vedere declaraţiile martorei

propuse de pârâtul reclamant, care a arătat că acesta lua copiii de la grădiniţă

mai înainte de ora stabilită şi apoi îi ducea la mama sa pentru că el nu

terminase programul de lucru, urmărind numai să o împiedice pe mamă să îi

ia.

În duplică, av. M. arată că nu se poate susţine că pârâtul reclamant a

încercat în vreun fel să o şicaneze pe soţia sa prin luarea copiilor de la

grădiniţă, iar faptul că uneori îi lua şi îi ducea la mama sa dovedeşte că pentru

el fetele sunt cele mai importante, în timp ce, conform declaraţiile martorilor,

mama a lăsat copiii la grădiniţă şi după terminarea programului.

I N S T A N Ţ A

asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti în

data de 02.11.2007, sub nr.11764/300/2007, precizată ulterior sub aspectul

culpei în destrămarea relaţiilor de familie, reclamanta P TEODORA a chemat în

judecată pe pârâtul P RADIAN, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va

pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei încheiată la data de 14.02.2004 în

Bucureşti, sector 2, reluarea numelui purtat anterior căsătoriei, acela de G,

încredinţarea minorei Cosmina Elena, născută la data de 20.12.2004, către

mamă şi a minorei Maria Niculina, născută la data de 15.12.2002, către tată,

şi stabilirea unui program de vizitare a minorelor, propunând ca dreptul

fiecăruia dintre părinţi de a avea legături personale cu copilul încredinţat

celuilalt să se exercite într-un singur week-end pe lună, de sâmbătă orele 12,00

până duminică orele 18,00. A solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor

de judecată.

4

În motivarea cererii reclamanta arată că între soţi au apărut neînţelegeri

în timpul sarcinii cu cel de-al doilea copil, imediat după căsătorie, din cauza

comportamentului pârâtului care atunci când consumă băuturi alcoolice

manifestă o gelozie excesivă, inventând întâlniri amoroase cu alţi bărbaţi.

Susţine reclamanta că în astfel de împrejurări soţul său devine violent verbal şi

fizic, în mai multe rânduri fiind nevoită să părăsească domiciliul conjugal, şi

arată că la câteva zile după ultimul scandal de proporţii, provocat în data de 12

august 2007, a hotărât să pună capăt acestei căsnicii deoarece pârâtul a

dovedit că nu se poate schimba iar atmosfera tensionată din familie şi-a pus

deja amprenta pe comportamentul copiilor.

Solicitarea de încredinţare spre creştere şi educare a copiilor a fost

argumentată prin aceea că fiica cea mică, Cosmina, locuieşte împreună cu ea,

în timp ce Maria locuieşte împreună cu tatăl său, fiind mai ataşată de acesta.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.38 alin.1, art.40 alin.3, art.42,

art.43 alin.3, art.65, art.86, art.100 alin.3 din Codul familiei.

Cererea introductivă de instanţă a fost ulterior modificată, reclamanta

solicitând încredinţarea ambilor copii, însă, având în vedere dispoziţiile art.132

Cod procedură civilă raportat la art.134 Cod procedură civilă, întrucât

pârâtul reclamant s-a opus primirii cererii modificatoare, instanţa a constatat

tardivitatea formulării acesteia.

Prin acţiune reclamanta nu a solicitat probe în dovedirea motivelor de

divorţ, depunând la dosar certificatul de căsătorie, copia certificatului de

naştere al minorei Cosmina Elena şi, ulterior, adeverinţă privind veniturile

realizate în perioada mai-octombrie 2007.

Cererea a fost timbrată cu suma de 39 lei, conform chitanţei

nr.8193651/01.11.2007 emisă de CEC - Ag. Socului, s-a aplicat timbru

judiciar de 0,65 lei.

Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii întrucât

nu se poate reţine, aşa cum a solicitat reclamanta, culpa sa exclusivă în

destrămarea relaţiilor de familie. Arată că nu este adevărat că ar fi exercitat

5

acte de violenţă asupra soţiei sale, adevăratul motiv al promovării acţiunii de

divorţ constituindu-l dorinţa acesteia de a fi liberă.

Pe calea cererii reconvenţionale, a solicitat desfacerea căsătoriei din culpă

comună, reluarea de către soţie a numelui purtat anterior căsătoriei şi

încredinţarea celor două minore, cu obligarea reclamantei pârâte la plata unei

pensii de întreţinere în favoarea acestora.

În subsidiar a solicitat să i se încuviinţeze exercitarea dreptului de a avea

legături personale cu copiii după următorul program: de două ori pe lună, în

prima şi a treia săptămână, de vineri ora 17,00 până duminică ora 20,00; câte o

săptămână în perioada vacanţelor de Crăciun şi de Paşti şi o lună în perioada

vacanţei de vară.

A arătat pârâtul reclamant că neînţelegerile dintre soţi au apărut din

cauza faptului că soţia sa a început să considere viaţa de familie şi

responsabilităţile de mamă drept o povară şi o piedică în calea realizării

profesionale.

Cu privire la copii, arată că el a fost acela care s-a ocupat în principal de

creşterea şi educarea lor, fetele fiindu-i foarte ataşate şi aflându-se şi în prezent

în grija sa, măsura încredinţării către tată corespunzând interesului lor.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.37 alin.2, art.40, art.42 alin.1,

art.43, art.94 din Codul familiei, art.119, art.607-art.619 Cod procedură

civilă,

Cererea reconvenţională a fost timbrată cu suma de 47 lei, conform

chitanţelor nr.8600912 şi nr.8600946/7.12.2007 emise de CEC - Ag. Mircea

Vodă, s-a aplicat timbru judiciar 0,3 lei.

Pârâtul reclamant a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori

şi interogatoriu pe capătul de cerere privind încredinţarea minorelor, anchetă

socială.

Probele propuse în dovedirea motivelor de divorţ au fost discutate la

termenul din 01.02.2008 - când soţii au solicitat desfacerea căsătoriei din culpă

comună şi pronunţarea unei hotărâri fără motivare - şi în conformitate cu

dispoziţiile art.167, art.189 şi art.190 (interpretat per a contrario) Cod

6

procedură civilă a fost încuviinţată administrarea probelor cu înscrisuri,

interogatoriu şi proba testimonială, în cauză fiind audiaţi martorii I. Elena, M.

Eliza şi, urmare a dispoziţiilor date de instanţa de judecată în temeiul

dispoziţiilor art.129 alin.5 Cod procedură civilă, martorul L. Ioan,

reclamanta pârâtă declarând că renunţă la audierea martorei A. Iuliana.

În cauză s-a dispus şi s-a efectuat ancheta socială la domiciliile actuale

ale soţilor, raportul de anchetă socială fiind depus la dosar în data de

23.11.2007, şi în conformitate cu dispoziţiile art.42 alin.1 din Codul familiei,

art.24 din Legea nr.272/2004 şi art.1441 Cod procedură civilă au fost

ascultate minorele, la întâlnirea cu copiii fiind prezentă doamna Cristescu

Elvira, psihologul delegat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului Sector 2 Bucureşti, instituţie căreia i s-a solicitat şi comunicarea

înscrisurilor aflate în dosarul format ca urmare a solicitării includerii minorelor

în programul de consiliere psihologică

Analizând materialul probator administrat în cauză în raport de

dispoziţiile art.38 alin.1 din Codul familiei, instanţa constată că raporturile

dintre soţi sunt grav vătămate iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă

astfel că urmează să admită acţiunea şi, în temeiul art.37 alin.2 din Codul

familiei, văzând şi dispoziţiile art.617 alin.2 Cod procedură civilă va dispune

desfacerea căsătoriei încheiată la data de 14 februarie 2004 în Bucureşti, sector

2, act de căsătorie nr.168, conform certificatului de căsătorie seria CD

nr.955275 eliberat de Primăria sectorului 2 Bucureşti.

În conformitate cu dispoziţiile art.40 alin.3 din Codul familiei, va

dispune reluarea de către soţie a numelui purtat anterior căsătoriei, acela de

GXXXXXX.

Potrivit dispoziţiilor art.31 alin.2 din Legea nr.272/2004, „exercitarea

drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul

superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului,

în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin

asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa

legală şi administrarea patrimoniului său”, principiul interesului superior al

7

copilului prevalând şi în cazul în care, în caz de neînţelegere între părinţi,

instanţa de judecată este chemată să hotărască asupra modului în care părinţii

îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile (art.2 alin.3 si art.31 alin.3

din actul normativ).

Fiind singurul criteriu după care instanţa se călăuzeşte pentru a decide

cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti, pentru determinarea sa trebuie

să se ţină seama de întregul complex de împrejurări menite să asigure copilului

o dezvoltare fizică, morală şi intelectuală armonioasă, interesând nu numai

posibilităţile materiale ale părinţilor ci şi vârsta copiilor, comportarea părinţilor

înainte de separare, gradul de ataşament şi preocupare pe care l-au manifestat

faţă de copii, precum şi legăturile afective ce s-au stabilit între părinţi şi copii,

precum şi între copii şi alţi membrii ai familiei extinse.

În cauză, în raport de probele administrate, instanţa apreciază că, în

condiţiile actuale, încredinţarea către tată a minorelor corespunde interesului

acestora.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile locative, element care nu poate fi

neglijat în analiza condiţiilor de creştere şi dezvoltare ale copilului minor, se

constată că cele de care beneficiază în domiciliul actual al tatălui, care

constituie fostul domiciliul conjugal şi în care au crescut, sunt mai bune decât

acelea pe care le-ar putea oferi mama la acest moment deoarece în

apartamentul de două camere proprietatea acesteia locuiesc şi sora sa

împreună cu cei doi copii ai acesteia.

Referitor la nivelul de trai al copiilor analizat prin prisma veniturilor

părinţilor, nu se poate reţine că acesta ar fi altul dacă ar locui cu mama decât

cel pe care îl au locuind cu tatăl lor, întrucât amândoi părinţii sunt obligaţi să

contribuie la întreţinerea lor şi să le asigure toate cele necesare, conţinutul

obligaţiei fiind acelaşi indiferent de domiciliul copilului.

Ataşamentul copiilor s-a dezvoltat în egală măsură faţă de părinţii lor,

martorii subliniind faptul că, deşi locuiesc cu tatăl, fetele şi-au exprimat de

multe ori dorinţa de a sta cu mama, aceeaşi fiind poziţia lor şi atunci când au

fost ascultate în prezenţa psihologului delegat de Direcţia de Asistenţă Socială

8

şi Protecţie a Copilului. „Argumentul” acestei opţiuni a fost prezentat de

Cosmina care, la numai 3 ani şi jumătate, a spus că o deranjează faptul că

tatăl său o pupă toată ziua, afirmaţie ce evidenţiază că modul în care acesta îşi

exteriorizează sentimentele este sufocant, riscând să se transforme într-un

abuz emoţional în loc să ajute copiii să depăşească momentul de confuzie şi

profundă tulburare generat de despărţirea părinţilor, constatate de specialişti

nu numai la Maria ci şi la Cosmina.

Pe de altă parte, atât martorii dar şi rapoartele întocmite de specialiştii

din cadrul Centrului de consiliere Caroteni, evidenţiază o implicare minimă şi

nu totdeauna justificată de motive obiective a mamei în viaţa fiicelor sale şi

îndeosebi a Mariei, nefiind interesată să participe nici la programul de

consiliere menit să identifice soluţiile optime pentru rezolvarea problemelor cu

care aceasta se confruntă.

În acest context, instanţa reţine că reclamanta a recunoscut că a părăsit

domiciliul lăsând fetele în grija tatălui, martorii arătând că după separarea în

fapt au existat situaţii în care copiii nu şi-au putut vedea mama pentru că

aceasta nu a răspuns la telefon atunci când, la rugămintea fetelor, soţul său a

sunat-o să îi spună că i le aduce (martorele I. Elena şi C. Steliana), alte situaţii

în care, deşi convenţia soţilor a fost ca fetele să stea cu mama mai mult timp,

aceasta le aducea înapoi mai devreme, martorul L. relatând şi o împrejurare în

care, tatăl nefiind în localitate, mama nu a mers să ia fetele de la grădiniţă,

acestea fiind luate de un vecin la solicitarea pârâtului reclamant care a fost

anunţat telefonic de educatoare că fiicele sale au rămas în instituţie.

Depoziţiile acestor martori se coroborează şi împreună cu răspunsurile

reclamantei pârâte la interogatoriu probează faptul că, în mediul în care trăiesc

în prezent, pârâtul reclamant se poate ocupa de copii sub toate aspectele şi le

poate oferi, cu condiţia de a la asigura un program de viaţă echilibrat prin

respectarea prescripţiilor psihologului, tot ceea ce le este necesar – material

şi sufleteşte - pentru dezvoltarea lor fizică, mentală, spirituală, morală şi

socială, astfel că, în temeiul art.97 şi 100 din Codul familiei, art.31 din Legea

nr.272/2004 va dispune încredinţarea minorelor Maria, născută la data de 15

9

decembrie 2002, şi Cosmina, născută la data de 20 decembrie 2004, spre

creştere şi educare tatălui.

În temeiul art. 86, 94 şi 107 din Codul familiei, văzând şi dispoziţiile

art.44 din Legea nr.272/2004, privitoare la obligaţia de întreţinere a părinţilor

faţă de copiii lor minori, în raport de media veniturilor nete realizate de

reclamanta pârâtă în ultimele 6 luni, de 1.049 lei lunar, va stabili în sarcina

acesteia, obligaţia de plată a unei pensii de întreţinere în cuantum de 170 lei

lunar în favoarea fiecăreia dintre minore, începând cu data formulării cererii

reconvenţionale – 07.12.2007 - până la intervenirea unei cauze legale de

modificare a împrejurărilor avute în vedere de instanţă la pronunţarea

prezentei hotărâri.

În conformitate cu dispoziţiile art.14 din Legea nr.272/2004 şi art.43

din Codul familiei, care consacră dreptul copilului de a menţine relaţii

personale şi contacte directe cu părinţii, va încuviinţa ca exercitarea dreptului

mamei de a avea legături personale cu fiicele sale să se exercite conform

program propus de aceasta, respectiv în primul week-end din fiecare lună, de

sâmbătă, orele 1200 până duminică orele 1800, cu readucerea minorelor în

domiciliu la sfârşitul programului de vizitare.

Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte, aşa cum a fost modificată, cererea de divorţ privind pe

reclamanta pârâtă P TEODORA, domiciliată în Bucureşti, şi pe pârâtul

reclamant P RADIAN, domiciliat în Bucureşti, în contradictoriu cu

AUTORITATEA TUTELARĂ SECTOR 2 BUCUREŞTI, cu sediul în Bucureşti,

str. Chiristigiilor nr.11-13, sector 2.

Admite cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant P

RADIAN.

10

Desface, din culpa ambilor soţi, căsătoria încheiată la data de 14.02.2004

în Bucureşti, sector 2, act de căsătorie nr.168, conform certificatului de

căsătorie seria CD nr.955275 eliberat de Primăria sectorului 2 Bucureşti la

data de 31.02.2007.

Soţia reia numele purtat anterior căsătoriei, acela de GXXXXXXX.

Încredinţează minorele Maria, născută la data de 15 decembrie 2002, şi

Cosmina, născută la data de 20 decembrie 2004, spre creştere şi educare

tatălui.

Obligă mama la plata sumei de 170 lei lunar pensie de întreţinere în

favoarea fiecăreia dintre minore, începând cu data formulării cererii

reconvenţionale – 07.12.2007 - până la intervenirea unei cauze legale de

modificare a împrejurărilor avute în vedere de instanţă la pronunţarea

prezentei hotărâri.

Încuviinţează exercitarea dreptului mamei de a avea legături personale cu

copiii, conform solicitării, în primul week-end din fiecare lună, de sâmbătă,

orele 1200 până duminică orele 1800, cu readucerea minorelor în domiciliu la

sfârşitul programului de vizitare.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20.06.2008.

PREŞEDINTE GREFIER

AURELIA MIHAELA GROZESCU CLAUDIA MACOVEI

Red./dact. A.M.G.

5 ex. – 25.06.2008