dorilo~;;-;-';;g~i-;--;'i':;;;;1; :1 ~ampulujeu ae ijisiune€¦ · rintilor si...

1
I I I te, ce splendoare l par cat de ne- inchipuit de mare va fi splendoa- rea eerului nou, cand Atotputer- nicul Ziditor Divin, prin Eternul . Sau Fiu, va chema in existenta slava noilor Iucrari, cand rascum- pararea va fi absolut desavarsita! "Atunci nimeni, zice proorocul, nu-si va mai aduce aminte de lu- crurile trecute, si nimanui nu-i VOl' mai veni in minte." lsa. 65: 17.. "Lucruri pe cari ochiul nu le-a va- zut, zice sf. Pavel, urechea nu le-a auzit, si la inima omului nu s'au suit, asa sunt lucrurile pe cari Dumnezeu le-a pregatit pentru cei ee-L iubesc." 1 Cor. 2 :9. "Astfel, noi dupa f'agaduinta Lui, asteptam ceruri noui si un pamant nou, in care va locui dreptatea." 2 Petru 3:13. ,I Pamantul de acum Dupa infatii,larile prezente, pa- mantul e plin de mizerie si neoran- duiri, in robia stricaciunii, acope- rit cu roadele neascultarii de Dum- nezeu, si totusi e asa de atractiv ca multi ar prefera sa ramaie pe el, asa cum este, pentru totdeauna. Pamantul a f'ost facut locuinta pa- rintilor si strabunilor nostri de veacuri, locuinta omului fa~ut du- pa chipul, si asemanarea lui Dum- nezeu, si a fost f'acut in splen- doare: Acoperit cu iarba verde, cu diferite flori frumoase si mirosi- toare si legume. lmpodobit cu pomi umbrosi si roditori, -custanci, munti si vai roditoare, cu rauri si izvoare de apa izvorind din stanci, serpuind prin paduri, gra- dini si livezi. Imbracat cu splen- doarea anotimpurilor: Primavara cu zimbetul si puterea ei de viea- ta; vara cu razele argintii pline de vindecari ; toamna cu culorile ei aurii. si iarna cu vestmantul ei alb si curat. Cu toate acestea, din pricina nelegiuirilor, s'a· invechit ca un vestrnant, s'a facut moale, 10 io"r, ';;-dorilo~;;-;-';;g~i-;'i --;"':;;;;1 ; :1 ~ampulUJeu ae se zguduie de greutatea armamen- ~ D Rad T telor distrugatoare, e gaurit de e u afilca morminte, robit de mizerii si in- tunecat de necredinta, stare'a lui prezenta dovedeste ca are lipsa urgenta de renovare. Pamantul eel nou Pamantul eel nou adus in exis- tenta prin renasterea divina va avea o-slava deosebita. Nu va mai fi supus blestemului, necazul i,li durerea nu vor mai :Eicunoscute, sarpele nu se va mai ascunde prin- tre florils lui, nici fiara salbateca nu va mai sta la panda. Nu va mai fi plin de oseminte, nici nu va mai fi udat cu lacrami, sudori si sange: Campia lui nu va mai fi arsa de arsita, nici nu va mai pro- duce spini i,lipalamida ; atmosfera deasupra lui nu va mai aduce ur- gii si moarte. Drumurile lui nu VOl' mai fi calcate de procesiuni funebre, nici VOl' mai fi blocate de oameni inarmati, Ci dela un capat la celalalt, sidela 0 margine pana la cealalta va fi acoperit cu binecuvantarile Paradisului res- taurat." Nu VOl' mai munci de gea- ba, zice proorocul, si nu VOl' avea copii sa-i vada pierind, caci' vor alcatui 0 samanta binecuvantata de Domnul, si copiii vor fi impreu- na cu ei." "Asa, vino, Doamne Isuse !" L. Talpesh. • Credinta este dinamita cea pu- ternica care misca cerul ca sa se desfaca in toata puterea lui sa sara in ajutorul celui ce crede. Crezi tu? Daca crezi, raspunsul este al tau. Cerul nu poate tine nimic dela cel ce crede. Credinta este biruinta==A. L. Meisinger.' • Crestinatatea nu face nici doua parale daca ea nu-ti indreapta ca- racterul. "Luminatorul" Cu Evanghelia intre Muntii Apuseni Cuvantul Evangheliei este ca samanta care, daca este samanata, aduce rodul asteptat, ori ca lu- mina care, daca este aprinsa, lu- mineaza. Predicarea Evangheliei este implinirea celei mai mari po- runci data de lsus, a carei insem- natats fiind cunoscuta de marele apostol Pavel, a zis: "Nu ma ru- sinez de Evanghelia lui Isus Chris- tos ca este puterea lui Dumnezeu spre mantuire a tot celui ce crede," Rom. 1:16. Iar atunci cand a fost legat pentru Evanghelie, el a zis : "Desi sunt eu legat, Cuvantul lui Dumnezeu nu se leaga." Oamenii ne pot lega in lanturi, ne pot pune in inchisoare, ne pot confisca ave- rile, dar nu ne pot lua credinta castigata prin Evanghelie, credin- ta pe care unii si-au pecetluit-o cu insusi sangele lor. Evanghelia trebuie dusa peste tari si mari, peste munti si vai, pana la marginile pamantului, In primavara anului 1914, fratele Ni- colae Teodorescu, originar din Vi- dra, dupace a petrecut mai multi ani in Dobrogea, dorind sa rnai viziteze comuna lui natala unde ii,li petrecuse copilaria, m'a rugat sa-I insotesc si cu un drum, sa le ducem si vestea Evangheliei. Am luat trenul dela Arad pana, la Hal- maj si de acolo pe jos pana la Halmagel unde am aflat un tren mic ce cara lemne, ne-am urcat 'in el si ne-arn dus pana la poalele Muntelui Gaina, De aici am luat-o peste munte pe jos. Cu toate ca timpul era intre Past! i,liRusalii, zapada peste care am trecut era mare. Cateodata cand se rupea zjipada supt noi, ne cufundam Februarie 1948 IJisiune pana 'n brau. Ce greu e a cala- tor1 pe un intins cu zapada fara drumuri! Gandul nostru se ducea la tara spre care calatorim unde campiile sunt totdeauna verzi, un- de nu sunt furtuni, dar vantul pe acolo bate lin si nu sunt dureri si chin. Dupa 0 ~alatorie obositoare, am ajuns pe varful Muntelui Gai- na. Starn putin, sa ne rasuflam, .iar fr. Teodorescu imi arata lociil unde, dupacum spune 0 legenda, era "Targul de Fete." De acolo ne ducem ceva mai inainte si ajun- gem in comuna Vidra de Sus. Fratele Teodorescu intreaba de adresa rudelor lui intre care era i,li Alexandrescu, un nepot al ·lui, care era primarul comunei. "Bine ati venit!" "Bine v'am gasit !" Era o mare bucurie la 0 intalnire dupa atatia ani. Teodorescu plecase ca tanar in pribegie i,liacum se in- torsese batran ! In schimb 'insa vieata lui suf'leteasca era inoita si regenerata (nascuta din nou) prin Evanghelia ce i-am vestit-o pe plaiurile Dobrogei. Casa lui Avram lancu Vrand sa ne folosim de ocaziu- ne, ne-am dus sa vizitam Gaga un- de se nascuse si crescuse Avram lancu, marele ~rou national. Ea servea ca un fel de muzeu. La in- trare era un registru in care vizi- tatorii Isi scriau numele. Pe pereti erau atarnate niste stergare bro- date si niste oale de pamant. Mai era si un bucium lung de vreo doi metri, cu care, poate Iancu adu- nase Motii 1.'1 razboiu, contra Un- . gurilor, in revolutia lui Cosuth 'in 1848. Pe langa bucium, lancu avea si un fluer, care era pus in muzeul din Arad. Dupa zece zile petrecute in Vi- 11

Upload: others

Post on 03-Aug-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: dorilo~;;-;-';;g~i-;--;'i':;;;;1; :1 ~ampulUJeu ae IJisiune€¦ · rintilor si strabunilor nostri de veacuri, locuinta omului fa~ut du-pa chipul,si asemanarea lui Dum-nezeu,

I II

te, ce splendoare l par cat de ne-inchipuit de mare va fi splendoa-rea eerului nou, cand Atotputer-nicul Ziditor Divin, prin Eternul .Sau Fiu, va chema in existentaslava noilor Iucrari, cand rascum-pararea va fi absolut desavarsita!"Atunci nimeni, zice proorocul,nu-si va mai aduce aminte de lu-crurile trecute, si nimanui nu-iVOl' mai veni in minte." lsa. 65: 17.."Lucruri pe cari ochiul nu le-a va-zut, zice sf. Pavel, urechea nu le-aauzit, si la inima omului nu s'ausuit, asa sunt lucrurile pe cariDumnezeu le-a pregatit pentru ceiee-L iubesc." 1 Cor. 2 :9. "Astfel,noi dupa f'agaduinta Lui, asteptamceruri noui si un pamant nou, incare va locui dreptatea." 2 Petru3:13.

, I

Pamantul de acumDupa infatii,larile prezente, pa-

mantul e plin de mizerie si neoran-duiri, in robia stricaciunii, acope-rit cu roadele neascultarii de Dum-nezeu, si totusi e asa de atractivca multi ar prefera sa ramaie peel, asa cum este, pentru totdeauna.Pamantul a f'ost facut locuinta pa-rintilor si strabunilor nostri deveacuri, locuinta omului fa~ut du-pa chipul, si asemanarea lui Dum-nezeu, si a fost f'acut in splen-doare: Acoperit cu iarba verde, cudiferite flori frumoase si mirosi-toare si legume. lmpodobit cupomi umbrosi si roditori, -cu stanci,munti si vai roditoare, cu raurisi izvoare de apa izvorind dinstanci, serpuind prin paduri, gra-dini si livezi. Imbracat cu splen-doarea anotimpurilor: Primavaracu zimbetul si puterea ei de viea-ta; vara cu razele argintii pline devindecari ; toamna cu culorile eiaurii. si iarna cu vestmantul eialb si curat. Cu toate acestea, dinpricina nelegiuirilor, s'a· invechitca un vestrnant, s'a facut moale,10

io"r, ';;-dorilo~;;-;-';;g~i-;'i--;"':;;;;1 ; :1 ~ampulUJeu aese zguduie de greutatea armamen- ~ D Rad Ttelor distrugatoare, e gaurit de e u afilcamorminte, robit de mizerii si in-tunecat de necredinta, stare'a luiprezenta dovedeste ca are lipsaurgenta de renovare.

Pamantul eel nouPamantul eel nou adus in exis-

tenta prin renasterea divina vaavea o-slava deosebita. Nu va maifi supus blestemului, necazul i,lidurerea nu vor mai :Eicunoscute,sarpele nu se va mai ascunde prin-tre florils lui, nici fiara salbatecanu va mai sta la panda. Nu vamai fi plin de oseminte, nici nu vamai fi udat cu lacrami, sudori sisange: Campia lui nu va mai fiarsa de arsita, nici nu va mai pro-duce spini i,lipalamida ; atmosferadeasupra lui nu va mai aduce ur-gii si moarte. Drumurile lui nuVOl' mai fi calcate de procesiunifunebre, nici VOl' mai fi blocatede oameni inarmati, Ci dela uncapat la celalalt, sidela 0 marginepana la cealalta va fi acoperit cubinecuvantarile Paradisului res-taurat." Nu VOl' mai munci de gea-ba, zice proorocul, si nu VOl' aveacopii sa-i vada pierind, caci' voralcatui 0 samanta binecuvantatade Domnul, si copiii vor fi impreu-na cu ei." "Asa, vino, DoamneIsuse !"

L. Talpesh.

• Credinta este dinamita cea pu-ternica care misca cerul ca sa sedesfaca in toata puterea lui sasara in ajutorul celui ce crede.Crezi tu? Daca crezi, raspunsuleste al tau. Cerul nu poate tinenimic dela cel ce crede. Credintaeste biruinta==A. L. Meisinger.'

• Crestinatatea nu face nici douaparale daca ea nu-ti indreapta ca-racterul.

"Luminatorul"

Cu Evanghelia intre MuntiiApuseni

Cuvantul Evangheliei este casamanta care, daca este samanata,aduce rodul asteptat, ori ca lu-mina care, daca este aprinsa, lu-mineaza. Predicarea Evanghelieieste implinirea celei mai mari po-runci data de lsus, a carei insem-natats fiind cunoscuta de mareleapostol Pavel, a zis: "Nu ma ru-sinez de Evanghelia lui Isus Chris-tos ca este puterea lui Dumnezeuspre mantuire a tot celui ce crede,"Rom. 1:16. Iar atunci cand a fostlegat pentru Evanghelie, el a zis :"Desi sunt eu legat, Cuvantul luiDumnezeu nu se leaga." Oameniine pot lega in lanturi, ne pot punein inchisoare, ne pot confisca ave-rile, dar nu ne pot lua credintacastigata prin Evanghelie, credin-ta pe care unii si-au pecetluit-o cuinsusi sangele lor.Evanghelia trebuie dusa peste

tari si mari, peste munti si vai,pana la marginile pamantului, Inprimavara anului 1914, fratele Ni-colae Teodorescu, originar din Vi-dra, dupace a petrecut mai multiani in Dobrogea, dorind sa rnaiviziteze comuna lui natala undeii,li petrecuse copilaria, m'a rugatsa-I insotesc si cu un drum, sa leducem si vestea Evangheliei. Amluat trenul dela Arad pana, la Hal-maj si de acolo pe jos pana laHalmagel unde am aflat un trenmic ce cara lemne, ne-am urcat 'inel si ne-arn dus pana la poaleleMuntelui Gaina, De aici am luat-opeste munte pe jos. Cu toate catimpul era intre Past! i,li Rusalii,zapada peste care am trecut eramare. Cateodata cand se rupeazjipada supt noi, ne cufundamFebruarie 1948

IJisiune

pana 'n brau. Ce greu e a cala-tor1 pe un intins cu zapada faradrumuri! Gandul nostru se duceala tara spre care calatorim undecampiile sunt totdeauna verzi, un-de nu sunt furtuni, dar vantul peacolo bate lin si nu sunt dureri sichin. Dupa 0 ~alatorie obositoare,am ajuns pe varful Muntelui Gai-na. Starn putin, sa ne rasuflam,. iar fr. Teodorescu imi arata lociilunde, dupacum spune 0 legenda,era "Targul de Fete." De acolone ducem ceva mai inainte si ajun-gem in comuna Vidra de Sus.Fratele Teodorescu intreaba deadresa rudelor lui intre care erai,li Alexandrescu, un nepot al ·lui,care era primarul comunei. "Bineati venit!" "Bine v'am gasit !" Erao mare bucurie la 0 intalnire dupaatatia ani. Teodorescu plecase catanar in pribegie i,li acum se in-torsese batran ! In schimb 'insavieata lui suf'leteasca era inoitasi regenerata (nascuta din nou)prin Evanghelia ce i-am vestit-ope plaiurile Dobrogei.

Casa lui Avram lancuVrand sa ne folosim de ocaziu-

ne, ne-am dus sa vizitam Gaga un-de se nascuse si crescuse Avramlancu, marele ~rou national. Easervea ca un fel de muzeu. La in-trare era un registru in care vizi-tatorii Isi scriau numele. Pe peretierau atarnate niste stergare bro-date si niste oale de pamant. Maiera si un bucium lung de vreo doimetri, cu care, poate Iancu adu-nase Motii 1.'1 razboiu, contra Un- .gurilor, in revolutia lui Cosuth 'in1848. Pe langa bucium, lancu aveasi un fluer, care era pus in muzeuldin Arad.Dupa zece zile petrecute in Vi-

11