doctrina si deontologia profesiei de auditor nfinanciar

DOCTRINĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ – SUPORT DE CURS___________________________________________________________________

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Ştiinţe Economice

Departamentul Contabilitate, Audit şi Analiză Economico-Financiară

Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Conf. univ. dr. Daniel Botez

DOCTRINA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA

- Suport de curs -


AUDITORUL FINANCIAR

Auditul financiar reprezintă activitatea de examinare, în

vederea exprimării de către auditorii financiari, a unei opinii

asupra situaţiilor financiare, în conformitate cu standardele de

audit, armonizate cu standardele internaţionale de audit şi

adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România

Auditorul financiar este persoana fizică sau persoana juridică

ce dobândeşte această calitate în conditiile legii si poate

desfasura in exercitarea independent a profesiei urmatoarele

:

a) activitatea de audit financiar;

b) activitatea de audit intern;

c) activităţi de consultanţă financiar-contabilă şi fiscală;

d) activităţi de asigurare a managementului financiar-

contabil;

e) activităţi de pregătire profesională de specialitate în

domeniu;

f) activităţi de expertiză contabilă;

g) activităţi de evaluare;

h) activităţi de reorganizare judiciară şi lichidare.


OBTINEREA CALITATII DE AUDITOR FINANCIAR

PERSOANELE FIZICE

Sa îndeplinească cumulativ condiţiile : (care dau dreptul la

calitatea de STAGIAR)

a) sunt licenţiate ale unei facultăţi cu profil economic şi au o

vechime în activitatea financiar-contabilă de minimum 4 ani sau au

calitatea de expert contabil, respectiv de contabil autorizat cu studii

superioare economice;

b) au promovat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul

financiar-contabil, pentru accesul la stagiu;

c) au satisfăcut pe parcursul stagiului cerinţele Codului privind

conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar.

să fi efectuat un stagiu practic de 3 ani în activitatea de audit

financiar,

stagiul putând începe numai după îndeplinirea cumulativă a

condiţiilor prevăzute mai sus

c) să promoveze examenul de aptitudini profesionale

EXCEPTII

să posede o calificare profesională în audit financiar sau în

profesii asimilate acestuia, atribuită de alt stat în acord cu

reglementările specifice din acel stat;

să fi fost pentru cel puţin 3 ani auditor independent sau

angajatul, asociatul, acţionarul unei societăţi ori grup de

societăţi care are în obiectul de activitate auditul financiar;

să satisfacă cerinţele Codului de etică profesională al

Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC);

să facă dovada că posedă cunoştinţele necesare pentru

desfăşurarea activităţii de audit financiar în România.


PERSOANELE JURIDICE

a) persoanele care efectuează auditul financiar al situaţiilor

financiare în numele societăţilor de audit trebuie să satisfacă

condiţiile prevăzute pentru persoanele fizice;

b) majoritatea drepturilor de vot trebuie deţinută direct sau

indirect de persoane fizice ori societăţi de audit care satisfac

condiţiile prevăzute pentru auditor financiar;

c) majoritatea membrilor consiliului de administraţie al unei

societăţi de audit trebuie să fie persoane fizice sau societăţi de audit

care satisfac condiţiile prevăzute pentru auditori financiari

EXCEPTII

Persoanele juridice care au dobândit calitatea de auditor financiar

într-un stat străin sau care fac parte dintr-un grup de societăţi în

care majoritatea acţionarilor sau/şi a angajaţilor deţine calitatea de

auditor financiar în statul respectiv.


Calitatea de auditor financiar se atribuie pe bază de examen

de aptitudini profesionale, prin care trebuie să se certifice un nivel

corespunzător de cunoştinţe teoretice, precum şi capacitatea de a le

aplica.

Examenul constă în susţinerea de probe scrise la următoarele

discipline:

a) a1) audit financiar;

a2) contabilitate generală: reglementări naţionale, europene şi

internaţionale; aspecte teoretice, metodologice şi practice privind

tratamentele contabile potrivit standardelor de contabilitate

internaţională; evaluarea elementelor bilanţiere; determinarea profitului şi

pierderii;

a3) analiza şi evaluarea critică a situaţiilor financiare;

a4) reguli de consolidare a conturilor;

a5) contabilitatea costurilor şi contabilitatea managerială; relaţia dintre

contabilitate şi management;

a6) audit intern;

a7) standardele privind întocmirea situaţiilor financiare şi a bilanţurilor

consolidate şi metodele de evaluare a elementelor bilanţiere şi de

determinare a profitului şi pierderii;

a8) normele legale şi profesionale privind auditul financiar al situaţiilor

financiare şi al celorlalte documente contabile şi persoanele care

efectuează audit financiar;

b) alte discipline corelate cu auditul financiar:

b1) drept comercial;

b2) drept fiscal;

b3) drept civil;

b4) dreptul muncii şi protecţiei sociale;

b5) sisteme informaţionale şi sisteme informatice;

b6) economia întreprinderii, economie generală şi financiară;

b7) matematică şi statistică;

b8) principii de bază privind managementul financiar al întreprinderii.


EXERCITAREA PROFESIEI DE AUDITOR

Auditorul financiar poate exercita independent profesia de

auditor financiar numai dacă îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii:

este membru persoană activă a Camerei;

îndeplineşte condiţiile stabilite prin Regulamentul de

organizare şi funcţionare a Camerei.

O persoană nu poate exercita independent profesia de auditor

financiar al unei entităţi economice dacă este angajată a

acesteia ori dacă are relaţii cu aceasta sau cu orice persoană

cu care entitatea economică respectivă are relaţii care conduc

la situaţia de incompatibilitate sau conflict de interese.

Profesia de auditor financiar poate fi exercitată numai de

persoanele care îndeplinesc condiţiile de independenţă

prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Camerei.

Persoanele cărora li s-a atribuit calitatea de membru persoană

activă a Camerei nu pot angaja sau desfăşura activităţi care

prejudiciază ori care pot prejudicia integritatea, obiectivitatea,

independenţa sau reputaţia profesională, astfel cum acestea

sunt definite în Codul privind conduita etică şi profesională în

domeniul auditului financiar.

Integritatea, obiectivitatea sau independenţa profesională

nu este afectată dacă auditorul financiar îşi exercită profesia la două

sau mai multe entităţi economice în acelaşi timp, în condiţiile în care

sunt respectate prevederile privind exercitarea.


Camera are ca membri auditori financiari persoane fizice şi

juridice care, din punct de vedere al dreptului de exercitare

a profesiei, pot fi activi sau nonactivi.

Sunt auditori financiari nonactivi membrii care sunt

incompatibili pentru exercitarea activităţii de audit financiar.

Situaţiile de incompatibilitate se stabilesc prin Regulamentul

de organizare şi funcţionare a Camerei.

Nu pot fi auditori financiari activi într-o entitate economică

sau, dacă au fost desemnaţi de adunarea generală a entităţii

economice respective, decad din această calitate:

a) rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ori soţii

administratorilor;

b) persoanele care primesc, sub orice formă, pentru alte funcţii

decât aceea de auditor financiar activ un salariu sau o remuneraţie

de la administratori ori de la entitatea economică auditată;

c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de administrator,

potrivit legii;

d) persoanele care pe durata exercitării profesiei de auditor

financiar activ au atribuţii de control financiar în cadrul Ministerului

Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia

situaţiilor prevăzute expres de lege.


CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Camera Auditorilor Financiari din România este persoană juridică

autonomă, ca organizaţie profesională de utilitate publică fără scop

lucrativ.

Camera, în numele statului, organizează, coordonează şi

autorizează desfăşurarea activităţii de audit financiar în România.

Camera are următoarele atribuţii:

a) elaborează următoarele documente:

a1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei, în

vederea supunerii lui spre aprobare Guvernului. Regulamentul va

cuprinde prevederi referitoare la:

- organele de conducere ale Camerei şi modul de desemnare a

acestora;

- atribuţiile şi răspunderile Camerei;

- regulile de atribuire şi atragere a calităţii de auditor financiar;

- cerinţele privind asigurarea pentru riscul profesional în

exercitarea activităţii de audit financiar;

- abaterile disciplinare, sancţiunile disciplinare şi procedura de

disciplină;

a2) Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul

auditului financiar;

a3) standardele de audit;

a4) programa analitică pentru examenul de aptitudini

profesionale;

a5) Normele privind procedurile de control al calităţii auditului

financiar;

a6) Regulile privind pregătirea continuă a auditorilor financiari;

a7) Normele privind procedurile minimale de audit;

Reglementările prevăzute la lit. a2)-a7) se aprobă prin hotărâri

ale Consiliului Camerei;


b) atribuie calitatea de auditor financiar şi emite autorizaţii pentru

exercitarea acestei profesii;

c) organizează şi urmăreşte programul de pregătire continuă a

auditorilor financiari;

d) controlează calitatea activităţii de audit financiar;

e) promovează actualizarea legislaţiei prin instituţiile abilitate,

precum şi a normelor de audit financiar, în concordanţă cu

reglementările instituţiilor profesionale europene şi internaţionale;

f) elaborează normele interne privind activitatea Camerei;

g) retrage temporar sau definitiv dreptul de exercitare a profesiei

de auditor financiar în condiţiile prevederilor Regulamentului de

organizare şi funcţionare a Camerei;

h) asigură reprezentarea internaţională a profesiei de auditor

financiar din România;

i) emite reguli şi proceduri în limitele şi competenţele stabilite în

regulamentul de organizare şi funcţionare, prin care să se asigure

respectarea dispoziţiilor legii


ORGANELE DE CONDUCERE

Organele de conducere ale Camerei sunt: Conferinţa, Consiliul

şi Biroul permanent al Consiliului Camerei.

Membrii Consiliului Camerei sunt aleşi în cadrul Conferinţei

ordinare, putând îndeplini cel mult două mandate. Consiliul

alege, pentru aceeaşi perioadă, Biroul permanent, precum şi

persoanele care îndeplinesc funcţiile de conducere prevăzute

de regulamentul de organizare şi funcţionare.

Membrii Consiliului Camerei, care în perioada mandatului

devin, potrivit legii, incompatibili cu această calitate, sunt

obligaţi să solicite suspendarea lor din funcţia pe care o deţin

în Consiliu, pe durata incompatibilităţii.


REGISTRUL AUDITORILOR FINANCIARI

Auditorii financiari activi şi nonactivi, persoane fizice şi juridice,

vor fi înscrişi în Registrul auditorilor financiari, care va fi publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va fi actualizat anual cu

modificările intervenite.

In Registrul auditorilor financiari vor fi menţionate cel puţin

următoarele informaţii:

a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, adresa, numărul

de telefon şi numărul carnetului de auditor financiar;

b) pentru persoanele juridice: denumirea societăţii, adresa

sediului social, numărul de telefon şi numărul autorizaţiei de

funcţionare.

Pentru fiecare societate de audit financiar se vor menţiona în plus

următoarele:

a) numele, prenumele, adresa şi numărul de telefon ale

persoanelor fizice care efectuează auditul financiar în numele şi în

contul societăţilor de audit financiar;

b) numele, prenumele, adresa şi numărul de telefon ale

asociaţilor sau ale acţionarilor;

c) numele, prenumele, adresa şi numărul de telefon ale

membrilor consiliului de administraţie.


RASPUNDERI

Încălcarea prevederilor privind exercitarea profesiei de

auditor, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară,

civilă sau penală.

Auditorii financiari persoane juridice răspund, potrivit legii, în

calitatea lor de membri ai Camerei, dacă unul dintre

asociaţi, administratori sau angajaţi, care nu are calitatea de

auditor, va interveni în exercitarea independentă a profesiei

de auditor financiar astfel încât să prejudicieze independenţa

persoanelor fizice care desfăşoară această activitate în

numele persoanei juridice.

Aceste prevederi se aplică şi persoanelor fizice care sunt membre

ale Camerei şi care desfăşoară activitatea de auditor financiar în

numele unor auditori financiari persoane juridice.


SUPRAVEGHEREA ÎN INTERES PUBLIC

A PROFESIEI CONTABILE DIN ROMÂNIA

Auditul statutar

Definiţii

Auditul statutar reprezintă auditul situaţiilor financiareanuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate, aşacum este prevăzut de legislaţia comunitară, transpusă înreglementările naţionale;Auditorul statutar este persoana fizică autorizată, înconformitate cu prevederile prezentei ordonanţe deurgenţă, de către autoritatea competentă, respectivCamera Auditorilor Financiari din România (CAFR), săefectueze audit statutar;

Activitatea de audit statutar se efectuează numai de cătreauditorii statutari sau de firmele de audit care au făcutobiectul autorizării, respectiv aprobării în condiţiileprevăzute de lege.Autoritatea competentă responsabilă pentru autorizareaauditorilor statutari şi a firmelor de audit este CameraAuditorilor Financiari din România.Responsabilitatea finală pentru aprobarea auditorilorstatutari şi a firmelor de audit revine organismului desupraveghere în interes public.


O persoană fizică poate fi autorizată să efectueze auditstatutar după efectuarea stagiului de pregătire practică şipromovarea examenului de competenţă profesională.

Camera poate autoriza ca auditori statutari doarpersoanele fizice care îndeplinesc cumulativ cel puţinurmătoarele condiţii:a) au o bună reputaţie.b) au absolvit o instituţie de învăţământ economicsuperior sau un nivel echivalent, în condiţiile stabilite prinregulamentul emis de Cameră şi aprobat de organismul desupraveghere în interes public;c) au urmat un curs de instruire teoretică;d) au efectuat un stagiu de pregătire practicăe) au promovat examenul de competenţă profesională,organizat sau recunoscut de autoritatea competentăpentru autorizarea auditorilor statutari şi a firmelor deaudit.


Autorizarea firmelor de audit

Camera poate autoriza ca firme de audit doar entităţilecare îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) persoanele fizice care efectuează auditul statutar înnumele firmei de audit trebuie să îndeplinească cel puţincondiţiile prevăzute pentru auditorii statutari şi trebuie săfie autorizate, respectiv aprobate ca auditori statutari înRomânia;b) o majoritate a drepturilor de vot în firma de audittrebuie să fie deţinută de firme de audit care suntautorizate în oricare dintre statele membre sau depersoane fizice care îndeplinesc cel puţin condiţiileprevăzute pentru auditorii statutari.c) o majoritate a membrilor organului administrativ sau deconducere al firmei de audit, dar nu mai mult de 75%,trebuie să fie reprezentată de firme de audit autorizate înoricare dintre statele membre sau de persoane fizice careîndeplinesc cel puţin condiţiile prevăzute pentru auditoriistatutari. În cazul în care un astfel de organ administrativsau de conducere nu are mai mult de 2 membri, unuldintre aceştia trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiilemenţionate.d) firma de audit trebuie să aibă o bună reputaţie.


Principiile supravegherii în interes public

Sistemul naţional de supraveghere în interes public aactivităţii de audit statutar este reprezentat de ansamblulentităţilor cu atribuţii de reglementare în domeniulcontabilităţii şi al auditului statutar precum şi ansamblulrelaţiilor şi procedurilor ce se stabilesc între acestea, învederea realizării supravegherii în interes public aauditorilor statutari şi a firmelor de audit.

Organismul de supraveghere în interes public reprezintăprincipala structură operaţională în cadrul sistemuluinaţional de supraveghere în interes public.

Toţi auditorii statutari şi toate firmele de audit fac obiectulsupravegherii în interes public.

Sistemul de supraveghere în interes public este guvernatde nepracticieni care au cunoştinţe în domenii relevantepentru auditul statutar.

Se permite unui grup minoritar de practicieni să fieimplicat în guvernarea sistemului de supraveghere îninteres public, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.

Persoanele implicate în guvernarea sistemului desupraveghere în interes public sunt selectate printr-oprocedură de numire independentă şi transparentă.


Sistemul de supraveghere în interes public are

responsabilitatea finală pentru supravegherea în interes

public, în principal, a următoarelor activităţi:

a) aprobarea şi înregistrarea auditorilor statutari şi a

firmelor de audit;

b) adoptarea standardelor referitoare la etica profesională,

la sistemul de control intern al calităţii din cadrul firmelor

de audit;

c) formarea profesională continuă;

d) asigurarea calităţii şi efectuarea de revizuiri pentru

asigurarea calităţii; şi

e) asigurarea sistemelor de investigaţie şi disciplină.


Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public aProfesiei Contabile

Consiliul superior este format din 9 membri şi areurmătoarea componenţă:(i) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice,desemnat de ministrul finanţelor publice;(ii) un reprezentant al Ministerului Justiţiei, desemnat deministrul justiţiei;(iii) un reprezentant al Băncii Naţionale a României,desemnat de guvernator;(iv) preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliaresau un reprezentant al acestei instituţii, desemnat depreşedinte;(v) preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilorsau un reprezentant al acestei instituţii, desemnat depreşedinte;(vi) preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemuluide Pensii Private sau un reprezentant al acestei instituţii,desemnat de preşedinte;(vii) preşedintele Camerei sau un reprezentant alCamerei, desemnat de Consiliul Camerei;(viii) preşedintele Corpului sau un reprezentant alCorpului, desemnat de Consiliul superior al Corpului;(ix) un membru al Camerei, auditor al situaţiilor financiareîntocmite de entităţile de interes public, desemnat deConsiliul Camerei.

Cu excepţia reprezentantului Camerei, a reprezentantuluiCorpului, precum şi a auditorului financiar membru alCamerei, toţi membrii Consiliului superior trebuie să fienepracticieni.


DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ

CODUL DE ETICĂ

PARTEA A

Aplicarea generală a Codului

PARTEA B

PROFESIONIŞTII CONTABILI INDEPENDENŢI

PARTEA C

PROFESIONIŞTII CONTABILI ANGAJAŢI


Cabinet profesional

Modalitatea juridică de exeritare a profesiei contabile, sub

forma :

cabinetului individual al unui singur profesionist, al unui

parteneriat sau al unei societăţi comerciale de prestări servicii

profesionale

unei societăţi din cadrul grupului

unei societăţi – filiale, controlată de o societate din cadrul grupului

Servicii profesionale contabile

Toate serviciile care necesită competenţe contabile sau

similare, prestate de un profesionist contabil, respectiv misiuni

contabile, de audit, fiscalitate, consultanţă managerială şi servicii de

management financiar

Caracteristicile esenţiale ale profesiei

O profesie este diferentiata pe baza anumitor caracteristici :

stapanirea unor aptitudini intelectuale dobandite prin pregatire si

invatamant profesional

aderarea de catre membrii sai la un cod comun de valori si

conduita si care include mentinerea unei imagini, subiectiva in

esenta

acceptarea existentei unei indatoriri catre societate ca intreg

Este de datoria organismelor membre sa stabileasca cerintele

etice, pentru ca membrii lor sa asigure cea mai inalta calitate in

executarea misiunilor si sa mentina increderea publicului in profesie


Interesul public

Caracteristică : acceptarea responsabilitatii profesiei fata de

public. Standardele profesiei sunt puternic determinate de interesul

public.

Interesul public – bunastarea colectiva a comunitatii si a

institutiilor deservite de profesionistul contabil.

Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand

presteaza serviciile specifice au impact asupra bunastarii economice

a comunitatii si a tarii lor.

Este in interesul profesiei contabile la nivel mondial de a face

cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionisti, ca ele sunt

executate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu

cerintele etice asociate acestor servicii.

Interesul general al prestaţiilor profesioniştilor decurge din :

o auditorii financiari ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei

situaţiilor

financiare prezentate instituţiilor financiare ca support pentru

împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital

o directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de

management financiar şi

contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiilor

o auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei

unui sistem de

control intern corect

o experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei,

precum şi la apli-

carea corectă a sistemului de impozitare

o consultanţii manageriali au responsabilitatea interesului public

în luarea unor

decizii manageriale corecte


Obiectivele Codului Etic

Obiectivele profesiei contabile sunt sa lucreze la cele mai inalte

standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte nivele de

performanta si sa raspunda cerintelor interesului public, ceea ce

impune satisfacerea a patru cerinte de baza :

Credibilitate

Profesionalism

Calitate a serviciilor

Incredere

Principiile fundamentale

Integritatea

Obiectivitatea

Competenţa profesională şi bunăvoinţa

Confidenţialitate

Comportament profesional

Standarde tehnice


Integritatea

Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer şi corect în

realizarea sarcinilor sale profesionale şi să abordeze onestitate în

mod corect şi veridic.

Obiectivitatea

Profesionistul contabil trebuie să protejeze integritatea serviciilor

profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul

profesional.

Profesionistii sunt expusi unor situatii in care asupra lor pot fi

exercitate presiuni ce le pot diminua obiectivitatea

In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot sau

care par sa afecteze obiectivitatea trebuie sa domine un caracter

rezonabil

Trebuie evitate relatiile care permit ca prejudicierea, partinirea ori

influentele altora sa incalce obiectivitatea

Profesionistii au obligatia de a se asigura ca personalul angajat

pentru servicii profesionale adera la principiul obiectivitatii

Profesionistii nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau

invitatii care sunt pasibile sa aiba o influenta importanta si

nepotrivita asupra gandirii celor cu care negociaza


Competenţa profesională

Dobândirea competenţei profesionale – cere ca initial sa se

aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie

specifica, de practica si examinare in subiecte profesionale

semnificative

Menţinerea competenţei profesionale : cunoasterea şi

înţelegerea evoluţiilor relevante pe plan profesional şi dezvoltare

profesională continuă.

Includerea unui grad de prudenţă în oferirea serviciilor

profesionale

Obligaţie esenţială : formarea profesională continuă (120 de

ore într-o perioadă de trei ani)

Asigurarea omogenităţii comportamentului profesional

Actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor

Dobândirea şi menţinerea cunoştinţelor specifice


Confidenţialitatea

Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea

informaţiilor obţinute în timpul realizării misiunilor şi nu trebuie să

divulge sau să utilizeze aceste informaţii fără autorizare clara si

expresa sau numai daca exista un drept legal sau profesional de a

face acest lucru.

Confidenţialitatea cere ca profesionistul să nu folosească, nici să

pară că foloseşte informaţiile obţinute în avantajul personal sau în

avantajul unei terţe părţi

Cerinţele etice privind confidenţialitatea depind de legislaţia ţării

fiecarui organism membru

Exemple de probleme ce trebuie luate în considerare pentru a

determina măsura în care informaţia poate fi dezvăluită :

Atunci cand dezvaluirea este autorizata de către client

Atunci cand dezvaluirea este ceruta prin lege :

- pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare

- pentru a divulga autoritatilor publice eventualele încălcări

ale legii

Atunci cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a

dezvalui

- pentru a se conforma standardelor tehnice si cerintelor etice

- pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist

in cursul procedurilor judiciare

- pentru a se conforma controlului sau inspecţiei organismului

profesional

- pentru a raspunde unei cereri sau investigatii din partea

organismelor membre sau al unui organism cu atributii de

reglementare

In toate situatiile profesionistii trebuie sa aiba in vedere

necesitatea de a consulta un consilier juridic si/sau organizatia

profesionala.


Profesionalism (Comportament profesional)

Profesionistul contabil trebuie sa actioneze intr-o maniera

conforma cu buna reputatie a profesiei si sa se abtina de la orice

comportament care ar putea discredita profesia.

Profesioniştii nu trebuie să furnizeze informaţii eronate

despre profesie, să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile

pe care le oferă, calificările sau experienţa lor. De asemenea, nu

trebuie să se refere compromitător sau nefundamentat privind

munca altor persoane.

Standardele tehnice şi profesionale

Profesionistul contabil trebuie sa-si indeplineasca sarcinile

profesionale in conformitate cu standardele tehnice si profesionale

relevante.

Ei trebuie sa se conformeze standardelor profesionale si tehnice

promulgate de :

IFAC

IASB

Ministerul Finanţelor Publice

C.E.C.C.A.R. şi Camera Auditorilor din România

Legislaţia relevantă


Prevederi referitoare la profesioniştii contabili independenţi

(partea B)

Circumstanţe care pot genera ameninţări legate de

interesul propriu :

Interes financiar în firma-client sau împreună cu clientul

Dependenţa faţă de onorarii

Relaţie de afaceri strânsă cu clientul

Probabilitatea pierderii unui client

Potenţiala angajare la un client

Onorarii neprecizate

Împrumuturi către sau de la clienţi

Circumstanţe care pot genera ameninţări de

autocontrol :

Descoperirea unei erori semnificative în timpul reevaluării

serviciilor profesionale

Raportarea asupra informaţiilor la elaborarea cărora a participat

Participarea la pregătirea informaţiilor care fac obiectul unei

misiuni de certificare

Poziţia de angajat sau fost recent angajat la client al unui membru

al echipei de certificare

Prestarea unor alte servicii clientului de certificare cu afectarea

directă a subiectului

Circumstanţe care pot genera ameninţări de

favorizare :

Promovarea acţiunilor unei entităţi cotate atunci când entitatea

este client de audit

Apărarea unui client al certificării în cazul litigiilor


Circumstanţe care pot genera ameninţări de familiaritate :

existenţa unei rude grad I sau afin director sau funcţionar al

clientului de certificare

Existenţa unei rude grad I sau afin angajat al clientului care

poate exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra misiunii de

certificare

Existenţa unui fost partener al firmei director sau funcţionar, sau

angajat care poate exercita o influenţă directă şi semnificativă

Acceptarea unor cadouri sau ospitalităţi exagerate

Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de

certificare cu clientul

Circumstanţe care pot genera ameninţări legate de

intimidare :

Ameninţarea înlocuirii sau concedierii

Ameninţarea cu litigiul

Presiune pentru reducerea cantităţii de muncă în scopul reducerii

onorariilor


Măsuri de protecţie care pot reduce sau elimina

ameninţările :

Măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau

reglementări

Măsuri de protecţie în mediul de lucru

Măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie

sau reglementări :

Cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în

profesie

Cerinţe de dezvoltare profesională continuă

Reglementări de guvernare corporativă

Standarde profesionale

Proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau

reglementară

Examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau

informaţiilor unui profesionist către o terţă parte

Măsuri de protecţie în mediul de lucru :

Măsuri la nivelul firmei ;

Poziţia de conducător a firmei subliniind importanţa principiilor

fundamentale

Poziţia de conducător a firmei accentuând acţionarea în sensul

interesului public

Politici şi proceduri pentru controlul calităţii misiunilor de

certificare

Politici de independenţă privind indentificarea ameninţărilor la

adresa conformităţii cu principiile fundamentale, evaluarea

importanţei acestora şi aplicarea măsurilor de protecţie


Pentru misiunile de certificare, politici privind independenţa,

identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea

acestora şi aplicarea măsurilor de protecţie

Politici şi proceduri interne documentate privind respectarea

principiilor fundamentale

Politici şi proceduri care să permită identificarea relaţiilor între

firmă sau membrii echipei şi client

Politici şi proceduri privind monitorizarea şi eventual gestionarea

credibilităţii datelor privind veniturile ce provin de la un singur

client al certificării

Utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu raportare separată

privind serviciile de non-certificare la un client de certificare

Politici şi proceduri privind interzicerea influenţării echipei de

certificare de către alţii

Comunicarea politicilor şi procedurilor firmei către parteneri şi

personal, inclusiv instruire şi educare

Supravegherea sistemului de control a calităţii de către un

membru al conducerii

Mecanisme de promovare a conformităţii cu politicile şi procedurile

Politici şi proceduri care să încurajeze angajaţii să comunice orice

problemă legată de conformitatea cu principiile fundamentale

Măsuri de protecţie specifice misiunii :

Implicarea unui profesionist suplimentar pentru revizuire sau

consiliere

Consultarea unei terţe părţi

Discutarea problemelor de etică cu persoane din conducerea

clientului

Prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor

percepute conducerii clientului

Implicarea altei firme în misiunea de certificare

Rotaţia personalului echipei de certificare


Măsuri de protecţie implementate de client :

Alegerea firmei erste ratificată de persoane din afara conducerii

clientului

Clientul are angajaţi competenţi

Clientul are proceduri de alegere obiectivă în mandatarea

misiunilor de non-certificare

Clientul are o guvernare corporativă care asigură o supraveghere

corespunzătoare şi de comunicare a informaţiilor

Acceptarea unui client

Înainte de acceptarea unui client, profesionistul trebuie să

evalueze toate circumstanţele care ar crea ameninţări la adresa

conformităţii cu principiile fundamentale, incluzând luarea unor

măsuri de protecţie. Dacă acestea nu reduc ameninţările la un nivel

acceptabil, clientul trebuie refuzat

Profesionistul trebuie să procedeze la un examen al competenţei şi

eventual să ia măsuri în sensul cunoaşterii corespunzătoare a

afacerii clientului, cunoaşterea sectorului de activitate al clientului,

eventualele cerinţe specifice de raportare, alocarea personalului

competent şi suficient, utilizarea unor experţi, perioada realistă de

efectuare a misiunii, politici şi proceduri de control a calităţii

În cazul înlocuirii unui coleg, profesionistul trebuie să comunice

cu acesta sub rezerva obţinerii acordului (eventual scris) al

clientului, pentru a evalua motivele profesionale sau de altă natură

pentru a nu accepta misiunea

În cazul furnizării de servicii suplimentare serviciilor deja

executate de către un coleg, profesionistul trebuie să colaboreze cu

acesta în scopul obţinerii informaţiilor relevante


Conflicte de interese

profesionistul concurează direct cu un client

profesionistul este asociat cu un competitor al clientului

prestarea serviciilor către clienţi aflaţi în conflict

Măsuri de luat :

Notificarea clientului cu privire la interesul sau activitatea

conflictuale şi obţinerea consimţământului acestuia

Notificarea tutror părţilor relevante şi obţinerea acordului acestora

de a acţiona

Notificarea clientului în sensul că profesionistul nu acţionează

exclusiv pentru un client

Utilizarea unor echipe distincte de misiune

Proceduri de împiedicare a accesului la informaţii

Proceduri clare de siguranţă şi confidenţialitate

Examinarea periodică a măsurilor de protecţie de către o persoană

neimplicată în misiuni

Opinii suplimentare

Atunci când este solicitat să emită o opinie suplimentară faţă de o

opinie deja exprimată de alt coleg, profesionistul trebuie să

evalueze ameninţările şi să ia măsuri în sensul contactului cu

colegul şi evidenţirea oricărei limitări aferente opiniei şi a altor

informaţii şi documete relevante. În lipsa acestora există

posibilitatea refuzului


Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii

Profesionistul contabil percepe onorariul în mod liber, prin

negociere, cu menţiunea că trebuie să existe corelaţie între natura

serviciului şi mărimea onorariului.

Clientul trebuie să fie pus în cunoştinţă de cauză cu privire la

condiţiile misiunii şi ce servicii presupune onorariul

Profesionistul trebuie să aloce timpul şi personalul necesare

Sunt posibile onorarii contingente, cu excepţia misiunilor de

certificare, dar ameninţările trebuie limitate prin existenţa unui

precontract privind baza de remunerare, politici şi proceduri de

control a calităţii, eventual examinarea de către o terţă parte a

activităţii

Marketingul serviciilor profesionale

În promovarea serviciilor sale profesionistul nu trebuie să

compromită profesioa, să fie onest şi loial, să nu exagereze calitatea

serviciilor oferite, a calificărilor sale, precum nici să facă referiri

compromiţătoare la adresa altora

Publicitate – comunicarea catre public a informatiilor asuora

serviciilor oferite sau asupra calificarilor, in scopul obtinerii de

lucrari

Anunt – comunicarea catre public a unor fapte privind un

profesionist, care nu sunt destinate promovarii acestuia

Oferta – directa sau indirecta – demersurile facute pe langa un

eventual client in scopul de a-I propune servicii profesionale

Publicitatea şi oferta sunt permise exclusiv pentru liber-

profesionişti, fiind interzise toate procedeele publicitare dacă

folosesc comparaţii cu alţi membrisau aduc prejudicii altor membri,

precum şi ofertele care atribuie remize din onorarii sau alte

avantaje sau fac uz de un mandat politic sau de o funcţie

administrativă


Anunturile sunt interzise cu exceptia:

-anunturilor in presa pentru angajare de colaborator

-Inserarea in presa locala a unor avize privind o prima deschidere

de cabinet sau schimbare de adresa

-Inserari in anuare, carti de telefon, cataloage, cu conditia de

limitare la singurele informatii necesare utilizatorului pentru contact

Profesioniştii pot tipări broşuri de prezentare a cabinetului

distribuite studenţilor sau candidaţilor la un postsau clienţilor

Profesioniştii pot folosi emblema Corpului pe documentele de

corespondenţă

Emblema Corpului conţine :

- o carte-registru simbolizând însemnul profesiei

- un caduceu – toiagul de crainic al zeului Hermes împreună cu

doi şerpi încolăciţi, cu valoare de simbol diplomatic

- deviza ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE

Cadouri şi ospitalitate

Primirea unor cadouri sau acceptarea ospitalităţii trebuie

menţinute în limite considerate nesemnificative, fără intenţia de a

influenţa luarea deciziilor

Obiectivitate – toate serviciile

Ameninţările la adresa obiectivităţii depind de natura misiunii şi de

circumstanţele specifice acesteia. Măsurile de protecţie pot include :

- retragerea din echipa misiunii

- proceduri de supraveghere

- stoparea relaţiei care generează ameninţarea

- discutarea problemei cu nivelurile superioare ale firmei

- discutarea problemei cu conducerea clientului


Independenţa

( principiu specific profesionistilor liberali )

Independenţa se manifestă sub două forme :

Independenţa raţionamentului profesional (de spirit), care

presupune obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care

pot compromite raţionamentul; presupune integritate,

obiectivitate, prudenţă

Independenţa comportamentală (în aparenţă), presupune

evitarea circumstanţelor şi faptelor care pot fi atât de

semnificative, încât o terţă persoană, logică şi informată,

deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând toate

măsurile de prevedere necesare, ar putea ajunge la concluzia

că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa au fost compromise.

o Relaţiile economice, financiare sau de altă natură trebuie

evaluate şi din

punctul de vedere al unei terţe persoane, rezonabilă şi informată

o Nu se pot defini situaţiile care pot da naştere la ameninţări

privind indepen-

denţa şi de aceea, un cadru conceptual este mai folositor decât un

set de reguli

o Profesioniştii au obligaţia de a identifica şi evalua

circumstanţele şi relaţiile,

şi să aplice măsuri în vederea eliminării sau reducerii ameninţărilor

o Măsurile de prevedere diferă în funcţie de specificul individual

al misiunii

o Cerinţele cu privire la independenţă pot fi sintetizate astfel :

pentru misiunile de audit, membrii

cabinetelor/societăţilor de audit

trebuie să fie independenţi faţă de clienţii lor


pentru misiunile de servicii conexe şi alte servicii

profesionale pres-

tate clienţilor care nu sunt clienţi de audit, când utilizatorul anume

precizat nu este restrâns contractual la una sau anumite persoane,

membrii cabinetelor/societăţilor de expertiză contabilă trebuie să fie

independenţi faţă de clienţii lor

pentru misiunile de servicii conexe şi alte servicii

profesionale pres-

tate clienţilor care nu sunt clienţi de audit, când utilizatorul anume

precizat este restrâns contractual la una sau anumite persoane,

membrii cabinetelor/societăţilor de expertiză contabilă trebuie să fie

independenţi faţă de client şi să nu aibă nici un interes financiar,

direct sau indirect semnificativ faţă de acesta

o Evaluarea ameninţărilor şi măsurile trebuie să se bazeze pe

dovezile obţinute

înainte de acceptarea misiunii şi în timp ce aceasta este în derulare

o Atunci când se identifică ameninţări, acestea trebuie bine

documentate, res-

pectiv, o descriere a ameninţărilor şi a măsurilor luate

o Nici unei organizaţii profesionale nu i se permite să aplice

standarde mai

stricte decât acelea expuse în secţiunea privind independenţa din

Codul Etic IFAC

o Independenţa este potenţial ameninţată de următoarele cauze

:

Cauze datorate interesului propriu, atunci când s-ar

putea beneficia

de un interes financiar sau dacă interesul propriu al cabinetului ar

intra în conflict cu

clientul

Cauze legate de slăbirea autocontrolului, atunci când

unul dintre


membrii cabinetului a gestionat anterior patrimoniul clientului

Cauze datorate renunţării la propriile convingeri, atunci

când membrii

cabinetului şi-au subordonat raţionamentul profesional aceluia al

clientului

Cauze datorate manifestărilor de familiarism, atunci

când în virtutea

unor relaţii strânse cu clientul, membrii cabinetului devin prea

înţelegători cu interesele acestuia

Cauze datorate unor acţiuni de intimidare, atunci când

se apelează la

ameninţări reale sau percepute

o Măsurile de protejare a independenţei sunt de trei categorii :

măsuri dispuse de profesie, legislaţie sau reglementări

măsuri stabilite prin contractul încheiat cu clientul

măsuri stabilite prin sistemele şi procedurile proprii ale

cabinetelor

o Independenţa este cerută a fi asigurată pe durata misiunii,

care începe cu

primele prestări şi se termină cu emiterea raportului

o Următoarele situaţii ar putea constitui, datorită lipsei efective

sau aparente a

independenţei, o bază rezonabilă pentru a pune la indoaiala

independenţa profesionistului contabil :

relaţii personale şi de familiarisme

angajarea la clienţi

angajarea liber-profesioniştilor ca funcţionari sau administratori ai

clienţilor

colaborarea îndelungată cu personalul de conducere al clienţilor,

cu referire la :

clienţii auditului societăţilor cotate :


- partenerul principal trebuie rotit la o perioadă nu mai

mare de şapte ani

- partenerii rotiţi nu pot fi parteneri principali decât după

minim doi ani

- eventualitatea implicării unui profesionist suplimentar

prestarea de servicii de non-audit clienţilor de audit :

- furnizarea acestor servicii poate constitui o ameninţare

- pot fi furnizate asemenea servicii peste angajamentul de

audit cu condiţia reducerii oricăror ameninţări la un nivel

acceptabil

pregătirea înregistrărilor contabile şi a situaţiilor

financiare

- pot constitui o ameninţare când situaţiile financiare sunt

auditate ulterior

- nu pot fi furnizate servicii de contabilitate clienţilor de

audit entităţi necotate

- nu pot fi furnizate servicii de contabilitate clienţilor entităţi

cotate

- excepţii : situaţiile de urgenţă, cu respectarea unor

condiţii

servicii de evaluare, pot constitui o ameninţare legată

de slăbirea

autocontrolului

prestarea de servicii de impozitare pentru clienţii

auditului,

trebuie evitate

prestarea de servicii de audit intern pentru clienţii

auditului constituie

o ameninţare legată de slăbirea autocontrolului

prestarea de servicii de IT clienţilor de audit poate

constitui o amenin-

ţare legată de slăbirea autocontrolului


detaşarea temporară de personal la clienţii auditului,

poate constitui o

ameninţare legată de slăbirea autocontrolului

prestarea de sericii de expertize contabile şi recuperări

de creanţe pot

constitui o ameninţare legată de slăbirea autocontrolului

prestarea de servicii juridice clienţilor auditului poate

constitui o ame-

ninţare cauzată de slăbirea autocontrolului şi de apărare

recrutarea de personal superior de conducere pentru

client poate

constitui o ameninţare legată de interes personal, familiarism şi

intimidare

servicii de finanţare corporativă şi similare, pot constitui

ameninţări

onorariile şi aprecierea lor, cu privire la :

- mărimea onorariilor

- onorarii restante

- onorarii subestimate

- onorarii condiţionate

daruri şi ospitalitate, ameninţare legată de interes

personal şi

familiarism

litigii actuale sau potenţiale


Competenta profesionala şi responsabilităţile

privind folosirea experţilor şi specialiştilor

Atunci când profesioniştii nu sunt competenţi în prestarea

unor servicii profesionale se vor abţine sau vor apela la consultanţă

şi asistenţă competente.

În cazul în care apelează la un profesionist de altă

specialitate, profesionistul contabil trebuie să se asigure că acel

expert cunoaşte cerinţele de etică. În acest sens este necesară o

supervizare astfel :

Să ceară experţilor să studieze codul de etică

Să ceară o confirmare scrisă a înţelegerii principiilor de etică

Să ofere sfaturi dacă apar conflicte potenţiale

Onorarii si comisioane

Onorariile trebuie sa reflecte valoarea serviciilor prestate,

fiind stabilite in functie de :

Competenta si cunostintele necesare pentru natura serviciului

Nivelul de pregatire si experienta persoanelor care participa la

lucrare

Timpul afectat executarii lucrarii

Gradul de responsabilitate pe care il presupune lucrarea


Reguli de etică pentru profesioniştii salariaţi

(partea C)

Profesioniştii angajaţi pot fi unici responsabili sau responsabili în

comun cu privire la întocmirea şi raportarea informaţiilor financiare

sau de altă natură

Forma legală a relaţiei cu angajatorul nu are efect asupra

responsabilităţilor de etică

Profesionistul contabil trebuie să încurajeze în organizaţie o

cultură bazată pe etică

Potenţiale ameninţări legate de interesul propriu pentru

angajaţi

Interese financiare, împrumuturi sau garanţii

Acorduri de compensare prin stimulente

Utilizarea inadecvată a activelor corporale

Preocupare cu privire la siguranţa muncii

Presiunea comercială din exterior

Potenţiale ameninţări legate de autoexaminare pentru

angajaţi

Decizii de specialitate sau date examinate şi justificate de către

acelaşi profesionist care răspunde de aceste decizii sau de

redactarea datelor

Potenţiale ameninţări legate de familiaritate pentru angajaţi

Profesionistul care influenţează raportarea financiară sau non-

financiară are un afin sau o rudă în poziţia de beneficiar al influenţei

Asocierile de lungă durată cu contacte din domeniul deciziilor de

afaceri

Acceptarea unor cadouri sau tratamente preferenţiale


Potenţiale ameninţări legate de intimidare pentru angajaţi

Ameninţarea concedierii sau înlocuirii profesionistului, rudei sau

afinului

Dominarea cu privire la procesul decizional

Măsuri de protecţie din mediul de lucru

Sistemul de supraveghere corporativă al organizaţiei

Coduri de etică şi conduită ale organizaţiei

Proceduri de recrutare

Controale interne aprofundate

Proceduri disciplinare adecvate

Politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a

performanţei

Politici şi proceduri comunicare tutror angajaţilor

Incurajarea informării nivelurilor superioare asupra tutror

aspectelor de etică

Consultarea unui alt profesionist contabil

Conflicte potenţiale

Pot exista situaţii de conflict între responsabilităţile faţă de

angajator şi obligaţiile profesionale

Exemple de presiuni cu care se poate confrunta angajatul :

- încălcarea legii sau a reglementărilor

- încălcarea standardelor tehnice sau profesionale

- facilitatea strategiilor lipsite de etică şi ilegale de gestionare a

veniturilor

- minciuna sau inducerea în eroare voluntară a auditorilor şi a

reglementatorilor

- emiterea unor rapoarte care prezintă eronat faptele


Măsuri de protecţie :

- obţinerea unei consilieri din interior, dela un profesionist

independent sau de la organismul profesional

- existenţa unei proceduri oficiale de soluţionare a conflictelor

- apelul la consultanţă juridică

Întocmirea şi raportarea informaţiilor

Profesionistul contabil angajat are responsabilitatea întocmirii sau

aprobării situaţiilor financiare în conformitate cu standardele de

raportare aplicabile

Informaţiile trebuie să descrie clar natura reală a tranzacţiilor, să

clasifice şi să înregistreze informaţiile în timp util şi adecvat şi să

prezinte faptele cu acurateţe şi complet

Atunci când există ameninţări acestea trebuie reduse la un nivel

acceptabil, iar emiterea unor informaţii eronate semnificative

trebuie raportată autorităţilor competente, luând în calcul şi

consultanţa juridică şi demisia

doctrina si deontologia profesiei de auditor nfinanciar

Documents