doc put forat

5/7/2018 Doc Put Forat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/doc-put-forat 1/11

1

407470 Loc. POIENI 194 Jud Cluj Tel 0720 546 006RO 14865100 Fax. 0264 595767J 12 / 1673 / 02 www.gepaco.ro RO31 BTRL 0130 1202 9141 80XX www.puturi.go.ro B.Transilvania CLUJ-NAPOCA [email protected]

PROIECT DE EXECUłIE

Foraj pentru alimentare cu apă

StaŃia de distribuŃie carburanŃi Crasna, jud VasluiAdâncimea 100 m

BENEFICIAR: S.C. PETROM S.A.

EXECUTANT: S.C. GEPACO S.R.L.

DIRECTOR GENERAL

Petru Costea

Întocmit

Ing. hidrogeolog expertMircea Novac



SC GEPACO SRL PROIECT DE EXECUłIE Foraj de alimentare cu apă StaŃia de distribuŃie carburanŃi, motel, restaurant, parking,„Varsand” , jud. Arad

2

CUPRINSCAP. 1 CONDIłII DE AMPLASAMENT1.1. Date morfologice, administrative1.2. Date geologice1.3. Date hidrogeologice

Pag 1

CAP. 2 REALIZAREA EORAJULUIPag 2

CAP. 3 PROCEDURA PENTRU TESTAREA HIDROGEOLOGICĂ Pag 4CAP.4 SURSE DE POLUANłI ŞI PROTECłIA FACTORILOR DEMEDIU ÎN TIMPUL REALIZĂRII FORAJULUI Pag 8

CAP.4 STABILIREA PERIMETRELOR DE PROTECłIE SANITARĂ

ŞI DE PROTECŞIE HIDROGEOLOGICĂ

Pag 9

ANEXE LA TEXT:Deviz lucrări execuŃie foraj

- deviz lucrări pregătitoare

- deviz lucrări foraj - deviz lucrări de punere în producŃie - materiale nenormate - recapitulaŃie deviz lucrări

ANEXE GRAFICE :- Plan topografic de ansamblu cu amplasarea forajului proiectat (Sc 1 : 25 000)

- SchiŃa cu fazele de execuŃie ale forajului proiectat (Sc grafica)

Copie certificat de atestare




3

OBIECTUL PROIECTULUI :

ExecuŃia unui foraj hidrogeologic pentru identificarea şi captareaformaŃiunilor acvifere din treapta de adîncime 0 – 100 m, în zona localităŃii Varşand, jud Arad, în vederea alimentării cu apă a staŃiei de carburanŃi, înconformitate cu “Studiul hidrogeologic preliminar pentru alimentare cu apăa staŃiei de distribuŃie carburanŃi Varşand”, expertizat de I.N.H.G.A.

CAP. 1 CONDIłII DE AMPLASAMENT

1.1 Date morfologice, administrative LocaŃia forajului se află în incinta StaŃiei de distribuŃie carburanŃi situată în nordul

localităŃii Varşand, pozitionat pe DN 79 A inainte de intrarea in localitateaVarsand, repsectiv pe lunca de pe malul stang al Crisului Alb, la cca 2 km degranita cu Ungaria

1.2 Date geologiceDin punct de vedere geologic zona se caracterizează prin existenŃa unui

fundament rigid, acoperit de o suită de depozite terŃiare de cuvertură, în facies demolasă, care reprezintă formaŃiunile propriuzise ale Platformei Moldoveneşti.

Partea superioară a cuverturii sedimentare este constituită din depozite pliocene(MeoŃian), formate din argile, argile nisipoase, marne, nisipuri şi tufuri vulcanice. În lungul văii Bârladului sunt dezvoltate depozite de terasă de vârstă

cuaternară (holocen), formate din argile, piertişuri, nisipuri.Forajul va deschide orizonturile pliocene, acătuite din nisipuri fine şi medii.

1.2 Date hidrogeologice Din punct de vedere hidrogeologic amplasamentul studiat se gaseste in

Campia Crisurilor, respectiv n bazinul hidrografic la Crisului Alb,imediat aval deconfluenta canalului artificial Morilor cu Crisul Alb.

Pentru estimarea potenŃialului acvifer din zona staŃiei de carburanŃi s-auavut în vedere date din captări existente, constituite din fîntîni, izvoare de pantăşi foraje hidrogeologice, executate pentru alimentarea cu apă a diverse utilităŃi.

Acviferele sub presiune au în general debite la gura burlanului de 5-7l/s, cu nivele piezometrice de +0,5 +1,0m.

Pentru alimentarea cu apă a staŃiei de distribuŃie carburanŃi Varşand, prinstudiul hidrogeologic, se recomandă captarea prin foraj a acviferelor de

adîncime, din intervalul 30-110m, estimîndu-se un debit de cca 7,0 l/s.




4

CAP. 2 REALIZAREA FORAJULUI

Forajul se va executa în regim hidraulic cu circulaŃie indirectă pînă laadîncimea de 100m. Tipuri de lucrări şi materiale :

1)Lucrări pregătitoare :

1.1. - transport instalaŃie de foraj şi anexe;- amenajare careu sondă;- montare şi demontare instalaŃie de foraj;

1.2. - săpare şi acoperire batale pentru fluidul de foraj;- preparare fluid de foraj;

1.3. - montare şi demontare motocompresor MC 10 şi generator de curentelectric

2)Lucrări de foraj şi de punere în producŃie :

FAZA I – săparea găurii de sondăI.1. săparea găurii de sondă cu diametrul 311mm pe intervalul 0-100mI.2. - efectuarea carotajului geofizic electric şi radioactiv pentru stabilirea

intervalelor cu nisipuri acvifere;- întocmirea programului de tubare şi achiziŃionare burlane;

FAZA II – echiparea forajului şi punerea în producŃieII.1. - subŃierea fluidului de foraj prin înlocuire parŃială cu apă;

- introducerea coloanei filtrante (PVC diam 200mm x 14,9mm),prevăzută cu fante de 1mm pe intervalele indicate de carotajul geofizic;

II.2. - înlocuirea fluidului de foraj cu apă;- introducerea pompei aer-lift (Ńeava de aer de 1 Ńol la 65m, Ńeava de

apă de 3 Ńoli la 98m);- spălarea forajului cu soluŃie de tripolifosfat de sodiu cu concentraŃie

de 2% (soluŃia se va prepara din 50 Kg de tripolifosfat dizolvat în2500 litri de apă, se va introduce în coloana filtrantă şi se va lăsa înpauză de reacŃie 2 ore după care se va extrage prin pompare aer-lift);

- introducerea pietrşului mărgăritar, sort 3-7mm.II.3. - pompare aer-lift pentru decolmatarea şi deznisiparea acviferelor;

- extragerea pompei aer-lift;II.4. - controlul podului de pietriş mărgăritar şi introducerea dopului de

argilă şi de ciment pe intervalul 0-20m.

FAZA III – testarea hidrogeologică




5

III.1. introducerea electropompei submersibile de testare şi efectuareatestelor hidrodinamice – eficacitate şi performanŃă – în vederea determinării

parametrilor acviferi, extragerea pompei de testare (procedura pentru testareahidrogeologică este prezentată în Cap 3).III.2. prelucrarea datelor, calculul parametrilor hidrogeologici şi întocmirea

documentaŃiei tehnice a forajului.DocumentaŃia tehnică va cuprinde date privind execuŃia, rezultatele

carotajului geofizic cu intervalele acvifere, rezultatele operaŃiilor de punere înproducŃie, datele testelor de eficacitate şi performanŃă cu calculul parametrilor hidrogeologici – nivelhidrostatic, debite, nivele dinamice, denivelări, debite specifice, denivelărispecifice, tansmisivitate, coeficient de filtrare, debit maxim admis în filtre, debit

maxim de exploatare, înălŃimea coloanei de apă, eficienŃa hidraulică aforajului.Aceste date se vor centraliza în fişa tip – Fişa tehnică a forajelor hidrogeologice – care va fi depusă la Apele Române pentru obŃinerea AutorizaŃieide Gospodărire a Apei.

De asemenea pe baza acestor date se va putea stabili tipul pompeisubmersibile adecvate şi adâcimea optimă de lansare.

3) Materialele nenormate şi transportul acestora :3.1. burlane PVC 200mm x 14,9mm – 105m;

3.2. bentonită – 1 t;3.3. ciment – 0,2 t;3.4. tripolifosfat de sodiu pentru spalarea coloanei filtrante – 50Kg;3.5. pieriş mărgăritar, sort 3-7mm – 2m3

Pentru asigurarea eficinŃei forajului, urmărirea şi coordonarea lucrărilor seva face de către personal specializat, de la faza de amplasare pînă la punerea înproducŃie şi testările hidrogeologice, care vor sta la baza documentaŃiei tehnicefinale.

SchiŃa cu detaliile constructive şi devizul estimativ cu valorile lucrărilor calculate pe cantităŃi, operaŃii şi timpi de lucru sunt prezentate în anexele la text.




6

CAP 3. PROCEDURA PENTRU TESTAREA HIDROGEOLOGICĂ

1. SCOPProcedura are ca scop prezentarea modului de lucru pentru determinarea

parametrilor hidrogeologici ai acviferelor în vederea stabilirii condiŃiilor optimede exploatare a sondelor de apă

2. DOMENIUProcedura se aplică în cazul forajelor de alimentare cu apă potabilă sau

industrială şi a forajelor de apă geotermală

3. DEFINIłII ŞI PRESCURTĂRIDEFINIłII3.1.1. Nivel piezometric (hidrostatic) – poziŃia suprafeŃei apei faŃă de nivelul

solului sau faŃă de nivelul mării, în regim static; poate fi pozitivă cînd este situatădeasupra solului sau negativă cînd este situată sub nivelul solului – se exprimă

în (metri) sau în unităŃi de presiune coloană de apă (atmosfere sau bari)3.1.2. Nivel dinamic - poziŃia suprafeŃei apei faŃă de nivelul solului , în regim

de pompaj; poate fi pozitivă cînd este situată deasupra solului sau negativă cîndeste situată sub nivelul solului – se exprimă în (metri) sau în unităŃi de presiune

coloană de apă (atmosfere sau bari)3.1.3. ÎnălŃime coloană de apă – înălŃimea coloanei de apă măsurată de labaza complexului acvifer pînă la nivelul hidrostatic – se exprimă în (metri)

3.1.4. Denivelare – intervalul de coborîre a nivelului apei faŃă de nivelulhidrostatic în timpul pompării cu un anumit debit – se exprimă în (metri)

3.1.5. Treaptă (palier) de debit – un debit de pompare menŃinut constant într-o anumită perioadă de timp – se exprimă în (litri/sec), (metri cubi/sec),(galoane imperiale/min)3.1.6. Debit specific – raportul dintre debitul de pompare şi denivelare – seexprimă în (litri/sec/metru)

3.1.7. Denivelare specifică – raportul dintre denivelare şi debitul de pompare – se exprimă în (metri/l/s, metri/metri cubi/sec sau metri/galoaneimperiale/min)3.1.8. Transmisivitate – debitul de apă pe care îl poate ceda acviferul print-osuprafaŃă egală cu 1 m x grosimea totală într-o perioadă de 24 ore – seexprimă în (metri cubi/metru/zi). Acest parametru este un indicator alpotenŃialului acvifer.3.1.9. Coeficient de conductivitate hidraulică – viteza de curgere a apeiprin colector în regim natural – se exprimă în (metri/zi). Acest parametru este

un indicator al potenŃialului acvifer.




7

3.1.10. Raza de influienŃă – distanŃa faŃă de forajul de producŃie pînă la carese simte efectul pompării, respectiv distanŃa pe care se deformează suprafaŃa

piezometrică – se exprimă în ( metri)3.1.11. Eficacitatea sau eficienŃa hidraulică a forajului – parametru careindică influienŃa constructivă a forajului asupra manifestării acviferului laacesul apei în interiorul coloanei filtrante, la nivelul filtrelor producîndu-sepierderi de presiune – se exprimă în (procente); dacă pierderile de sarcină sîntreduse eficacitatea este mare.3.1.12. FuncŃie caracteristică a forajului – este o funcŃie integralăexponenŃială folosită pentru curba standard (teoretică) în metoda THEIS –pompări experimentale în regim nepermanent(tranzitoriu)

3.2 PRESCURTĂRI3.2.1. Nivel piezometric (hidrostatic) – NH3.2.2. Nivel dinamic – Nd3.2.3. ÎnălŃime coloană de apă – H3.2.4. Denivelare – s 3.2.5. Treaptă (palier) de debit – Q3.2.6. Debit specific – q3.2.7. Denivelare specifică – s/Q

3.2.8. Transmisivitate – T3.2.9. Coeficient de filtrare – K3.2.10. Raza de influienŃă – R3.2.11. Eficacitatea sau eficienŃa hidraulică a forajului – E3.2.12. Grosimea acviferului – M

3.1.13. FuncŃie caracteristică a forajului – W(u)

4. PROCEDURA4.1. Testul de eficacitate. Constă în pomparea experimentală cu debite

constante în cadrul a trei perioade determinate de timp, a cîte 3-4 ore.

Palierele de debit se aleg astfel : Q1; Q2 = 2Q1; Q3 = 3Q1. Debitul iniŃialQ1 reprezintă în general a treia parte din debitul maxim obŃinut la pomparea aer-lift de la operaŃiile de punere în producŃie.

Se introduce electropompa submersibilă cu Ńeavă de refulare metalică sauflexibilă, cu cablurile electric şi de siguranŃă pozate pe aceasta.

Se asigură cuplarea la reŃeaua electrică şi deversarea apei pompate, cuposibilitatea măsurării presiunii dinamice cu manometru şi a debitului înrecipiente gradate.

Măsurătorile de nivel se fac cu dispozitiv, cu posibilităŃi de afişaj electronic

şi atenŃionare acustică. Înainte de începerea pompărilor se măsoară nivelul hidrostatic




8

În cadrul fiecărei trepte de debit se fac măsurători de nivel dinamic astfel :- primele 20 minute din 5 în 5 minute

- următoarele 40 minute din 10 în 10 minute- următoarele 3 ore din 30 în 30 de minuteValorile nivelelor măsurate la intervalele de timp stabilite se consemnează

în fişa de măsurători, faza de pompare.După treapta de pompare cu durată de 4 ore se opreşte pompa şi se facmăsurători de revenire a nivelului timp de 4 ore, la aceleaşi intervale detimp ca şi la pompare, rezultatele trecîndu-se în fişa de măsurători, faza derevenire.

4.2. Calculul parametrilor Cu datele din faza de pompare de la sfîrşitul fiecărui palier de debit se

calculează denivelarea(s), debitul specific(q) şi denivelările specifice(s/Q’ şis/Q”), rezultatele trecîndu-se într-un tabel de tipul :

Q s q s/Q’ s/Q” (l/sec) (m3/sec) (gI/min) (m) (l/sec/m) (m/m3/sec) (m/gI/min)

Q1 Q1’ Q1” s1 Q1/s1 s1/Q1’ s1/Q1”Q2 Q2’ Q2” s2 Q2/s2 s2/Q2’ s2/Q2”Q3 Q3’ Q3” s3 Q3/s3 s3/Q3’ s3/Q3”

Pentru forajele corect puse în producŃie valorile q sunt descrescătoare iar

valorile s/Q crescătoreCu datele testului de eficacitate trecute în tabel se întocmesc diagramelede indicaŃie – Q = f(s) liniară; s = f(Q) polinomială; q = f(s) – şi diagramele devariaŃie a denivelării specifice – s/Q’ = f(Q’); s/Q” = f(Q”). Graficele trebuie săconŃină curbele de tendinŃă şi ecuaŃiile acestora.

Calculul parametrilor din datele pompării are la bază ecuaŃias = QW(u) / 4 T din care s/Q = A = W(u) / 4 T

Valoarea A rezultă din graficul de variaŃie a denivelării specifice funcŃie dedebit fiind intersecŃia curbei de tendinŃă cu ordonata.

Valoarea W(u) este întabelată şi pentru foraje singulare ordinul de mărimeeste de aproximativ 20

Valoarea transmisivităŃii va fi T = W(u) / 4 AValoarea coeficientului de conductivitate hidraulică K = T / M

Datele din faza de revenire – timpi de revenire (t’), timpul total de pompareşi revenire (t+t’), denivelarea (s) se trec într-un tabel de tipul :

t’ (t+ t’) / t’ s(sec) (sec) (m)




9

Se întocmeşte graficul s = f [(t+ t ’) / t’)] pe suport semilogaritmic şi se aplicămetoda “ciclului logaritmic”.

Calculul parametrilor din datele revenirii are la bază ecuaŃias = [0.183* Q*log(t+ t’) / t’] / TValoarea transmisivităŃii va fi T = [0.183* Q*log(t+ t’) / t’] / s, unde s este

diferenŃa denivelării pe un ciclu logaritmic.Valoarea coeficientului de filtrare K = T / M

Valorile parametrilor transmisivitate(T) şi coeficient de filtrare(K) calculaŃidin datele pompării şi revenirii trebuie să aibă acelaşi ordin de mărime.

După determinarea paramtrilor hidrogeologici T şi K se calculază parametriide exploatare ai forajului :

Debit maxim admisibil în filtre Q max adm = dL 65 (K)1/3 unde “d” estediametrul filtrelor iar “L” lungimea acestora

Debitul maxim de exploatare Q max ex se calculează cu ajutorul ecuaŃieicurbei de tendinŃă din diagramea de indicaŃie Q = f(s), punîndu-se condiŃia cadenivelarea să nu depăşescă nivelul filtrului superior

Raza de influienŃă R = 2s (KH)1/2 EficienŃa hidraulică a forajului se calculează cu ajutorul graficului de variaŃie

a denivelării specifice funcŃie de debit s/Q” = f(Q” ) şi a ecuaŃiei smax = AQ + BQ2 E = 100 – (BQ2 / smax)*100 unde (BQ2/smax )*100 reprezintă pierderile de

sarcină.

CAP. 4 SURSE DE POLUANłI ŞI PROTECłIA FACTORILOR DE MEDIU ÎNTIMPUL REALIZĂRII FORAJULUI

ProtecŃia solului şi a apei din acviferul freatic InfiltraŃii . Tehnologia de foraj utilizată, regim hidraulic cu circulaŃie indirectă

nu utilizează şi nu generează substanŃe nocive care ar putea afecta prin infiltraŃii

solul sau aviferul freatic.Fluidul de foraj utilizat este un amestec de argilă (bentonită) şi apă, avîndrolul de răcire a sapei şi de antrenare a detritusului din gaura de sondă, formatdin fragmente de roci – marne, argile, nisipuri. La suprafaŃa terenului acesta estecirculat prin habe sau

batale cu pereŃii izolaŃi care după finalizare vor fi astupate cu pămîntulexcavat. Fluidul de foraj şi detritusul sînt vidanjate şi transportate la rampaecologică, acest material împiedicînd autoapriderea rezidurilor menajere.

Depozitarea deşeurilor. Specificul activităŃii de forare pentru apă nu ridicăproblema deşeurilor industriale, ca rezultat al funcŃionării instalaŃiei de foraj.




10

În aceste condiŃii, deşeurile provenite din perimetrul sondei sînt preponderentde tip menajer. Acestea se colectează şi se depozitează temporar în pubele,

amplasate în incinta perimetrului, de unde se transportă la rampa de rezidurimenajere.Transformatori electrici. La execuŃia propriuzisă a forajului nu se utilizează

energie electrică de la reŃea. Alimentarea cu energie electrică în zonă se face dela reŃeaua de medie tensiune, prin grija primăriei , pe baza unui contract cu unităŃispecializate care asigură şi răspund pentru modul de funcŃionare altransformatoarelor, pentru calitatea uleiului şi pentru eventualele scurgeri.

Evacuarea apelor uzate. Prin activitatea de foraj pentru alimentări cu apa nurezultă şi nu se evacuează ape uzate industrial.

ProtecŃia atmosfereiActivitatea de foraj pentru alimentări cu apa nu este generatoare de noxe care

să polueze atmosfera sau de zgomot care să depăşească limitele impuse deSTAS 10009-88.

ProtecŃia aşezărilor umane şi a cadrului naturalExecuŃia forajului durează o perioadă scurtă (cca 30 zile), cu regim de lucru

numai în timpul zilei, în acest fel urmărindu-se generarea unui disconfort cît mairedus pentru zonele locuite din vecinătate.

Activitatea fiind temporară şi desfăşurată pe o suprafaŃă restrînsă, nu se puneproblema afectării cadrului natural.

CAP. 5 STABILIREA PERIMETRELOR DE PROTECłIE SANITARĂ ŞI DEPROTECłIE HIDROGEOLOGICĂ

În anexa la HG 930/2005 - “NORME SPECIALE din 11 august 2005 privindcaracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică” sestipulează următoarele :

Art. 14

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiŃiile de izolare a stratului captat faŃă de suprafaŃa terenului şi faŃă de stratele acvifere superioarevulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecŃie sanitară cu regimsever, care va fi circulară, cu centrul pe poziŃia forajului şi raza de 10 m; în

acest caz zona de protecŃie sanitară cu regim de restricŃie coincide cu zona




11

de protecŃie sanitară cu regim sever, iar perimetrul de protecŃiehidrogeologică, situat în zona de alimentare a acviferului, se instituie

simultan pentru toate captările care exploatează aceeaşi structură acviferăregională. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale sedeclară zone protejate prinordin al conducătorului autorităŃii publice centrale din domeniul apelor,stabilindu-se totodată şi măsurile de protecŃie necesare.

În practică, în cazul aviferelor de adîncime pentru care nu secunoaşte zonade alimentare, deschise cu foraje singulare, perimetrul de protecŃiehidrogeologică se stabileşte pentru evitarea fenomenului de interferenŃă carepoate apare în timpul exploatării simultane a unor surse care deschid acelaşi

complex acvifer. Limita perimetrului de protecŃie hidrogeologică se va afla la odistanŃa egală cu dublul razei de influienŃă corespunzătoare debitului deexploatare.

Pentru a se putea trasa pe hărŃi topografice, în practică se instituieperimetre de formă pătrată, în care se înscriu cercurile cu raza de 10m (în cazulprotecŃiei sanitare) sau cu raza de 2R (în cazul protecŃiei hidrogeologice).

Astfel pentru forajul care face obiectul prezentului proiect

- perimetrul de protecŃie sanitară va avea forma pătrată, cu latura de20m; forajul se va afla la intersecŃia diagonalelor - perimetrul de protecŃie hidrogeologică va avea forma pătrată, cu

latura de 2Rinfl; forajul se va afla la intersecŃia diagonalelor. Raza deinfluienŃă se va calcula în urma testării hidrogeologice cu formula Rinfl = 2s(KH)1/2

Ing hidrogeolog expertMircea NOVAC

doc put forat

Documents