dizenteria bact. curs asist. med,

4
CURS BOLI INFECTIOASE- ANUL III Asist. Med. DIZENTERIA BACTERIANĂ 1.Definiţie : boală infecţioasă acută specific umană, determinată de infecţia intestinală cu bacterii din genul Shigella, caracterizată clinic prin febră, dureri abdominale, tenesme şi scaune diareice caracteristice. 2.Etiologie: bacterii din genul Shigella – bacili Gram negativi, imobili, cu habitat intestinal. Rezistenţa în mediul extern: foarte mare, mai ales la temperaturi scăzute, întuneric şi umiditate. La temperatura camerei rezistă 2-17 zile (rufărie, obiecte de metal); în toalete murdare peste 17 zile; în praf 9-12 zile; în lapte şi pe alimente mai multe zile. Bacilii dizenterici sunt sensibili la căldură (distruse la 55 0 C în 1 oră) şi la dezinfectante (clorinare). 3.Epidemiologie. Sursa de infecţie – OMUL – bolnav sau purtător (aparent sănătos sau convalescent) de bacili dizenterici – excretă germeni prin materiile fecale. Calea de transmitere Este fecal orală, prin alimente, apă contaminată, vectori biologici activi ( muşte, gândaci), mâini sau obiecte contaminate. Receptivitatea la boală este generală, dar boala este mai frecventă la copii şi adulţi. Imunitatea după boală este slabă, specifică de tip. Recăderile şi reîmbolnăvirile sunt frecvente. Boala este mai frecventă în sezonul cald – condiţii favorizante: consum mare de fructe şi legume, căldură, aglomeraţii umane, ploi abundente. 4.Patogenie. Doza infectantă (necesară) pentru a produce boala este mică (10-100 germeni).

Upload: andreiasmoleac

Post on 17-Nov-2015

217 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Dizenteria Bact. Curs Asist. Med,

TRANSCRIPT

CURS BOLI INFECTIOASE- ANUL VI

CURS BOLI INFECTIOASE- ANUL III Asist. Med.DIZENTERIA BACTERIAN 1.Definiie: boal infecioas acut specific uman, determinat de infecia intestinal cu bacterii din genul Shigella, caracterizat clinic prin febr, dureri abdominale, tenesme i scaune diareice caracteristice.

2.Etiologie: bacterii din genul Shigella bacili Gram negativi, imobili, cu habitat intestinal.

Rezistena n mediul extern: foarte mare, mai ales la temperaturi sczute, ntuneric i umiditate. La temperatura camerei rezist 2-17 zile (rufrie, obiecte de metal); n toalete murdare peste 17 zile; n praf 9-12 zile; n lapte i pe alimente mai multe zile.

Bacilii dizenterici sunt sensibili la cldur (distruse la 550C n 1 or) i la dezinfectante (clorinare).

3.Epidemiologie.

Sursa de infecie OMUL bolnav sau purttor (aparent sntos sau convalescent) de bacili dizenterici excret germeni prin materiile fecale.

Calea de transmitere Este fecal oral, prin alimente, ap contaminat, vectori biologici activi ( mute, gndaci), mini sau obiecte contaminate.

Receptivitatea la boal este general, dar boala este mai frecvent la copii i aduli.

Imunitatea dup boal este slab, specific de tip. Recderile i rembolnvirile sunt frecvente.

Boala este mai frecvent n sezonul cald condiii favorizante: consum mare de fructe i legume, cldur, aglomeraii umane, ploi abundente.4.Patogenie.Doza infectant (necesar) pentru a produce boala este mic (10-100 germeni).

Dup ptrunderea pe cale oral n tubul digestiv, bacilii dizenterici se localizeaz n intestinul gros, penetreaz epiteliul i se multiplic la acest nivel (mecanism invaziv). La acest nivel se realizeaz o inflamaie a mucoasei, cu apariia de zone de necroz i ulceraii, acoperite cu mucus i false membrane fibrinoase.Sediul maximal al localizrilor este n sigmoid i n rect.5.Tablou clinic.Incubaia este scurt, de 2-4 zile.

Debutul este brusc, cu: colici abdominale, febr, frisoane, tenesme rectale i cteva scaune diareice necaracteristice.

Perioada de stare se caracterizeaz prin:

-febr (38-390C), stare general alterat, cefalee;

-colici abdominale, tenesme rectale;

-scaune diareice dizenteriforme: cantitate redus, afetide, alctuite din mucoziti, puroi i snge; sunt numeroase (20-100/24 ore);

-diferite grade de deshidratare;

-obiectiv: abdomen escavat, sensibil la palpare pe cadrul colic, mai accentuat n fosa iliac stng, unde se poate palpa colonul descendent inflamat (,,coarda colic sigmoidian).

Forme clinice

-Forme uoare, cu aspect de enterocolit banal sau de dispepsie acut.

-Forme atipice, care simuleaz o toxiinfecie alimentar.

-Forme medii ca cea descris.

-Forme severe (toxice) toxemie sever, tulburri neuropsihice ( delir, agitaie, convulsii) i circulatorii, deshidratare marcat.

6.Investigaii de laborator.

Leucograma evideniaz leucocitoz sau leucopenie, cu neutrofilie.

Valorile VSH i fibrinogen seric sunt crescute, CRP prezent.

n formele severe, cu deshidratare mare i toxemie, poate apare retenie azotat (uree i creatinin serice crescute) i tulburri hidro-electrolitice.

Coprocultura.: stabilete etiologia bolii prin evidenierea prezenei bacililor dizenterici.

Coprocitograma evideniaz prezena de polimorfonucleare neutrofile 75-90% n materiile fecale.

7.Tratamenta)Igieno-dietetic ca in toxiinfecia alimentar.

b)Etiologic - este obligatoriu.

Se pot utiliza urmtoarele antibiotice: Acid nalidixic (2g./ zi ) 4-5 zile, fluorochinolone (Ciprofloxacin 1 g./zi, Norfloxacin 800 mg./zi 4-5 zile numai la adult), aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze (Unasyn, Ampicilin Plus, Augmentin), cefalosporine de generaia III.

c)Patogenic reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic: oral (soluii de rehidratare oral) sau parenteral ( soluii NaCl 0.9%, Ringer, glucoz 5-10%, electrolii).

n formele hipertoxice, cu oc endotoxinic, se administreaz corticosteroizi (HHC) timp de 1-2 zile.

d)Simptomatic: antidiareice ( Smecta, Hidrasec), antitermice (Algocalmin, Paracetamol), la nevoie antiemetice i spasmolitice (Papaverin, Scobutil), fermeni digestivi.

10.Profilaxie.-Respectarea regulilor de igien alimentar, comunal i personal;

-Izolarea i tratarea cazurilor de boal;

-Tratamentul antibacterian al purttorilor cronici de bacili dizenteric;

-Vaccinarea antidizenteric n situaii speciale: inundaii, cutremure, rzboaie; eficiena este limitat.