Colecgia: ParubterataEditor: Miicea Peteair

Copetta: Ruxandra Bulatca

@ Editura Limes, 2010

Sfr. Snagov,3ll9400420 Cluj-NapocaTel./fax : 0264 I 5 441 09 ; 07 23 I 19 4022

Email : edituralimes @yahoo. com

www.edituralimes.ro

ISBN: 97 8-973-726-460-2

Volum coordonat de

Mihaela Ursa

Divanul scriito arci

Editufa TIMESCluj-Napoca,2070

spun cu teamd),hrd,,ntd. cu perfuzii stvtzttatd de colegi de tedacgie,

Jarc md pdvesc cu mili.. . ,,Agadar, in afard de ochii iegigr drn orbite

pe care i-at zd{t c1teva clipe cind a mutat lanterna dintr-o mAni

itr-^lta, altceva, altceva concret, iepit din comun' nu pogi sd ne spur

despre e1." ,,Ar nr.lat ft ceva. '.. Din geanta mea nu lipsesc banri pe

,^rlr-i ^u.u^

pregntigi pentru ziua me4 ca si-mi cumpit un pulover

alb de ^ngoti, Pe care mi-l doream de ceva timp, (mi rdzgindtsem

insd gi pl..as.m glong spre Mall ca si citesc), ci toate produsele de

min ai. ambalaie, proviziile mele pentru citeva ztle, pe care le

cumpirasem chiar de la etajul lntAi, din complexul alimentat'" De

efort, simt gura inclegtati gi medicul imr face semn sd nu mai

vorbesc. Remin singuri gi cad intr-un somn adinc. ca prin vis, sirnt

un miros dulce-aminri de flod de toamni. Sunt florile pe cate mi

le-au adus colegri, imi spun tot in vis.

Cupdns

Ldmurire....

Ioana Nicolaie Vdrcta /iteratudi de a7i e ana a asumdii t0ta|e...............................13

Rodica Bnga: A.f b,irbat ;i a.lifeneie, iat,i doud modai lztal diferite de afinla.....22Rnxandra Cesereanu: Sciitoarele au rdbdal prea mu/td ureme acefie cenh.ri de

casthale, a;teptdnda-yi brirbalii sd n intoan'd acatd........................................38

Dora Pavel: Vdd in bdrbat exthsia instntmentul bun doarpentru a nd irupliaifqyc

I pentru a nd ajuta sa procree7....... ..............49

Doina Ioanid'. Dacd n-a;./i;fon poetti, m-a;.fi ocupat doar cu trditul ......................57

Gabnela Melinescu: Connptal de ,,poe{e.feninind" e.rte inaenlia disuiminatorie

a barba1ilor...... .....................64

Nlariana Codrul: O confrantare m mine infimi, ca propria mea uiald, ru propriiledrame;l di/eme............... ....................... .. . .70

t\na A{aria Sandu: Nz crud cd /iteralura te poate fuudla u sti in/i........................17Simona Popescu: Izoci dcfete, bdieli;i a//ifguranli,/ uocile tale deloranceaw

y jouvancelle ......................85

Letila Ilea: Md sint linitafui biologicpenha cd nnt om, ilil peftlru d vntfeneie....L00Elena Pasima: Creatia mea praclicd un gen alternatiu... ....................103

N{agda CArneci: Posl-nodernitatea $ po$-poo-nodernilatea uorfenini4aunanitatea intrea&i............ ..........................106

Angela X,Iarinescu: Po:ibilitatea de a te arunca Si pe line in nng ..... . . ............1,21,

Iolanda Nlalamen: Na le nasti tufragetd, ci deuii, cdnd inti in paniai, fnJiinsal,i de

propiul rcx..... ....................122

Cameta de ctea$e ...,..,...,......,.....125Faja de masi (Ioana Nicolaie) ............................1.27

Adagio @odica Braga) ............. ............................130

Tricephalos (R.uxandta Cesereanu)..... ................135

Agata murind (Dora Pavel). ........140

Poeme de trecere (Doina Ioanid) .......,...............146

Prietenul arhanghelului (Gabriela N,{eiinescu)..... .......................149

Yizita Q:"Laiana Codm,t)....... ........159F'ata din casa vagon (Ana Maria Sandu) ............169

Lucriri in verde (Simona Popescu).

$apte cintece pentru altidati (,eti1ra Ilea)................ .................183

Trait6 des vraies et des fausses id6es @lena Pasima).......................................187O imagine licentioasi in cosmos (Magda CAmeci) ...................190

Flamenco (Angela 1\'{arinescu).... .........................196

Hogii de mircate (Iolanda Malamen) ................198

203202

Ldmudre

oiumul de fagd este rezultatul unei investigagii asupra feluluiin care scditoatele din RomArua i;i gesuoneazd. identttdyle.Este impottant de vd.zat daci, din punctul de vedete al

proiecgiei de sine, sctiitoarele din RomAnia se percep armonios sauantagonic ,si mai ales daci li se pate necesar si problemaizeze relaEta

dintte existenla lot publici gi cea pivatd, dintre cre ttL^ artisticd gi

viaEa domestici - rrlayt, dupd cum se va vedea, cu nesfAtpitecomplica$ gi nuanfe. Relevanla investigagiei este de domeniulevidenEei: ea ar facllita apafitla unui context in care, pe lingi voceacreatozte, sd se audd ,si o altd voce, pentru unele dintre ele socia/d,

pentru altele de o intimitate niciodatd comunicatd in textul artistic, ovoce imptesionant confesivd pi profund personali.

Sctiitoarea, ca gi femeia-artist in general se mai confiuntiinci in Rominia (atit de tradifionald) cu o anumitd. formd. de

ptesiune publici: ^cee

a obltgaliei de a alege. Nu intre ,,suflet" pi

,,trup", cain Giudeyul... cantemfuian, ci intre cteagie gi rolurile at^?^te

prin tradigie femeii. Daci nu igi precizeazd, alegerea lr:angantd pefltruunul sau altul drntre modurile existengiale amintite, femeia care scrieridicd frecvent suspiciuni de impostutd, deopotrivi in tabdratradiionaligtilor gi ir

".e., a creatorilor de culturd. Nu implic aici o

judecati obligatoriu misogini, ci un reflex de gAndire mult maicomun, in vfututea ciruia Lrtbnzid pi atipicitatea tind sd fie suprimatein favoarca genului unic. Ptoblema asumfuii unei ,,camere numai aei", cum ii recomanda Virginia Woolf femeii-scriitot, este inci

vizibili ln mirturiile sctiitoarelor, la diferite niveluri gi sub divetseforme. tn acest fel, scriitoarea intri in cdmpul semantic al Celuilalt.

Alnr pdrn definigie, termen non-fami-liar, strdind gi dfeitd, cind nude-a drepnrl ,,monstruoasi", scriitoarea nu poate fi niciodati

@ropriatd cu adeadrat. in num;ml dublu 5-6 din 2007 al revistei

,,Steaua", Ruxandra Cesereanu deschidea o anchetd printre sctiitoareasupra taportului ,,masculin vs. feminifl in literatura tomind".Rispunsul Autei Christi identifica acolo ,,femininul" cu ,,iubirea de

lupti", metafotzdnd astfel tocmai n tut^ acavd a alegeri femeii care

scie; ,,iubesc acele clipe nirabi/e Si atpre, in care simt cam intre coaste,

metaforic uorbind, se adund un 'ghem' exlrem de puternic, probabil an Persln/ce esle mult mai putemic Si da, nwh mai inyelept decdt pot f eu insrimi: am

boteqal acel personal, din instinct cuhural, Strdinul. El, Stniiinul ucesla drag

purui neinle/es, apare ades in poemele me/e; are o uoce pe care a{ recznoaste-o

din ryci, sule d.e uoci...".Indiferent daci oferim sau flu credit existengial mitului

femeii inzesftate cu o facultate speciald, suplimentatd, aceea de adori gi de a avea puterea si ingrijeasci de altul, nu Putem nega

existenla unei cvasi-universale tradi,tu c^re a (pre)ocupat-o pe fem.iede problemele altuia: ale copilului, ale birbatului, ale pdrinflor etc',

rcparazindu-i preg de o istorie intreagd, aproaiPe exclusiv, mistereleingriiirii de altul (tratate in eticile maternaliste gi in cele feministe sub

specia htt care-taking). Nu este deci de mirare ci propunetea (ftcutdde feminismul tadical) de a relativiza unul dintte puginele talente

recunoscute chiar in interiorul patadigmei patiarhale, cultivat pindla limita geniului, este priviti cu scepticism. Odatd, cu ea, feminismulpare si

^tettteze la insipi valoarea gi valoizarea diferengei, esengiale

pentru supravieguirea femeii in Est. In ciuda acestei tezistenge la

demersul feminist, nu putem ignora fupntl cd, in Rominia de azi.,

discursurjle grupurilor predominant masculine (de obicei congruente

cu sediile puterii, in odce fotmi s-ar manifesta aceasta:. politici,sociali, intelectuali, producitoate de arti sau de bunuri de consum)

construiesc o femeie debili, un fel de birbat imperfect Pe care

adeviranrl birbat igi asumi sd o aduci pe calea cea buni, si o

,,salvezq": de siricie, de prostie, de hula celibatului gi de alte pdcate

6

(reale sau inventate). Femeile cate av pdtruns in cercurile de puterepoliticd, econornici sau sociald sunt - dupd cum obsewd chiarfeminiptii - ptea frecvent decorative, acgionind adesea ca pioni aiunor mentori masculini sau, inci pi mai grav, chiar incuraj6nddezinteresul acestora ,fafd, de regindirea acpunii sociale jupaurgenfele diferengelor de gen. Rominia este adesea, chiar in cercurilesale cele mai elitiste, ,,un mediu mingin", care demonizeazd, ferneiapentru gafa de a se fi ndscut femeie: ,,ftxffiai in occic/ent mi-am datnama c,i faptu/ cd na m-am ndscut feneie na inseamnd, neceJar, cri a; f unhandicapaf ' (1\4arta Peteu).

In cel mai bun caz, femeia poate spera si fie discriminatipozitrv, adicd si beneficieze de ,galanteriile" pe care Simona popescule asazd' sub semnul unei ,Jrustrdn /ibidinoase", insi mult maj tarmerge cu indrizneala pdnd,la a pretinde si fie percepute prin prismaeJictllor viegu qi ale trecerii sale pdn lurne, in lo. sa fie proiectatdapdoric intr-o definigie precis orientatd, in care se impletes c ,gingri;ii,palelisme, mai nou uiveralitdyi mesmeriqante, cru{ni estelici-erotice de mantareligiosa etc.". se parc cd. literatura romini, precwn cultura rcmind,in general, are o predispozigie genetici pentru un sexisrn desubstanfi: in expresia Doinei Jela, carc igi ia drept pildi o scendcelebtr dintr-un nu mai pugin celebru roman de dragoste romdnesc(ultina noapte de dragoste, intdia noapte de rdqboz), lkdrdgostitwl dinromanul rumdnesc iubeste diEreyuind, femeia trece mai inthi priipurganriul

Jilonfei kantiene inainte de afi partenera demnd de comunicari ,o*j/rtd,.Daci in occident feminismul este o eticheti sigurd a

liberalismului intelectual, la noi este ftatat ca un abtibild gipitor, delipiciul cdnia ne fedm cu desnrld oroare. Dintre z.ce'lcriitoarechestionate in ancheta amintitd, cinci se feresc de anatem^militantismului repetdnd explicit forrnularea ,,nu sunt o ferninistd,,,ca preambul al intervengiilor lor despre feminin pi masculin, invterne ce, dintue celelalte, doat una spune cd. ,,poate fi consideratifeministi" (deci mai degabd, cd eticheta nu o diranjeaqd,;i nu cd setegisepte in ea cu necesitate). De aceea, o femeie tare alege inRom6nia de astd,zi si nu facd, o opgiune ferrni intte carierd giacgiunea domestici, si spunem, respectiv intre ,,creagie,, pi ,,naturi,,,

este perceputi in termenii Celuilalt atit de citre cei pentru care

performanga profesionald este un scop in sine, cdt gi de cdtte aceleapefltru care procrearea gi investigia procteativi pure gi simple se

transformi - la fel de exclusivist - in ragiune ultimi a fringei.

,,intkmpldile pdntecelui mew ptireau, pentril mu/1i, td -rt prt in pericol,

rylrunrin,Lnd, bunafanc{ionare a creierz.t/ui m€/4", spwne Sanda Cordog.Unul dintte cligeele de teceptare care apare cel mai frecvent

in relatirile femeilor care ^u

cofltrarr t un tipar falocrattc al gAndfuiisau al cultudi dezviluie cd acceptarea lot a depins de misura in careau devenit chiar ele birbagi virtuali (cligeul igi are contrapunctul inftansformatea bdtbagilot in fcmei in contexte perdante: in vreme ce

o femeie ,,care gdndegte c^ un bdrbat" s-a simpt ^pto^pe

intotdeauna miguliti, un bdrbat ,rcare procedeazd. ca o femeie" a

gtiut ci e cazti. si se simtd lezat de rcmarcd). ,,Oice femeie cu bune

rery,tlun ale ninlii sale a J'ost confundatd, mdcar o datd, cu wn brirbat destept

[...J o, in compara{ie cu un bdrbat dnxlm€, ci in conparalie ru Bdrbatulgeneiccare este ldsat dupd cam se poate obserua at uswrin{d ct't o minte irnbe/Sugatd"

(Sanda Cordog). Puse si mediteze la solugia acestei crize de

percepgie, scriitoarele intervievate nu invocd nicio clipd feminismul,iat volumul de fald' nu-pi ptopune sd justifice sau si interpretezeopgiunea 1or, ci si umple un deficit expozitiv. Simona Popescurecunoa$te ,,neuziA unei so/idaritdyi feminine, na lnpoliua A ceua) a

bdrbalilor, ci pur Si simpkt", Sanda Cotdop avefitzeazd cd" ,,nx/ idicdndbaricade, nu pornind o luptd uom reqolua conflicnk dintre noi, ci inudlind sd ne

asumdm dtJirent,ele", Auta Christi se desolidaizeazd. de feminism pi de

,,diuerse/e incdierdri pentru dreptt'trile femeii", pentru recunoa$terea

,,egalitdlii cu ilustrii'repreT,entan{i ai aSa-{sului fix tare", dar se declard ,,inesenld o luptdtoare, adicd o iubitoare de luptd', Ana Blandianateformuleazi discdminatea nv in termeni de ,,bdrbal Si femeie", ci de

,,uictimd Si cd/du" sau ,,priqonier politic Si temnicer", deci muti atenpadinspre ,,problenele gectfce feneilor" spre ,,problene mai graue, de uia/d Side moarte".

Pornind de la aceste constatdri, am tugat cdteva scriitoare sirispundi la o anchetd, cu 36 de itemi, prin cate am incercat sicircumscriu ptejudecigilercele mai frecvent asociate cu femeia care

B

scrie, problemele tadigionale sau mat pulrn uadigionale ale,,femeiescului" gi ale ,,feminitigii". Accentul este pus .dinadins maiales pe detaliile existenlei ,,miflofe", dar pi pe posibilele predilecgii(tematice, discursive) care l-ar putea detaga pe scriitorul-femeie descriitorul generic (reftatd, si-mi {ie incorectitudinea politici

^expresrei). Diuanwl tciitoarei consttt'ie prima pmte ^

colecgiei, in egald,mdsuri divan psihanalitrc, introspectiv, lejer prietenesc dar gicontemplare, problematizate,,,gludet". in pafte a doua, intrnrlatdCamera de rvealie, am alcdturt, din bucdtile de prozd. sau din poemele(inedite sau deja publicate) pe care scriitoarele le-au considerat dreptcele mai reprezentative (in contextul acestei discu$), un catalog deidentitdgi scriitoricegti feminine. Singura excep,tie o reprezintd poetAngela Matinescu, din creatia cd,reia am ales eu insimi un poem, cuacordul domniei sale, pentru ci rlspunsul sdu - depi eludindintrebirile anchetei - mi s-a pirut prea rmportant pentru a fild.satlao parte.

Ndddjduiesc cd volumul nu va fi citit ca manifest al uneirezervatn sexuale, gi nici c^ un proiect neapdrat feminist.Dimpotrivi, criteriul selectiv a fost reprezentativitatea scriito arelotchestionate, precum gi accesul meu la ele, iar nu alcituirea uneiexpozilii monocromatice. Astfel, .au intrat in colecgie atdt atitudinittadilionaliste, cit pi unele feminist radicale sau cu totulnoncomformiste. Rezultahrl este in misuri si descuraj eze ortceincercdti de generalizare asupra ,,scrisului feminin" sau - incd pi mairiscant - asupra ,,scriitoarei" din RomAnia de astdzi.

Totugi, pe lAngd, finahtatea lui expozitivi evidentd, proiectulde ansamblu care demareazd. cu investigaEta de fa,td. ar fi de naturi siofere o altd, imagSne asupra femeii-artist din Rominia decdt aceeapromovati in revistele pentru femei sau in emisiunile dedicatefemeilor de cdtre aga-numigii formaton de opinie. Pentru oamenii deIitete, volumul de fafd va constitui o piesd necesard in biblioteca dejurnale de scriitor. Pentm publicul larg, fie el feminin sau masculin,el umple un spagiu indeobgte colorat de prejudecngi dinre cele maifixe. Interesul pentru latura,,omeneascd" a creatotului este mai viuca niciodatd. gi Diuanul striitoarei deschide o feteastri generoasd. citre

spaliul unei intimitdgs. foarte bine protejate. De ^cee^,

le sunttecunoscitoare tuturor acestor doamne care s-au supus de bunivoieurmdtorului exercigiu (etoic!) de r.'ulnerablltzarc (prin explicitare)publici. Imaginarul riostru de gen se afli in reconstructie gi suntconvinsi ci mirturiile scriitoarelor vor reugi si deblochezeprejudecd,ti gi chiar si propuni modele. Iati despre ce au acceptat simirtudseasci, in ordinea cronologici a primirii rd.spunsurilor, IoanaNicolaie, Rodica Braga, Ruxandra Cesereanu, Dora Pavel, DoinaIoanid, Gabriela Melinescu, Mariana Codru!, Ana Maria Sandu,Simona Popescu, Letigia Ilea, Elena Pasima, Magda C6rneci, AngelaMar{nescu gi Iolanda Malamen:

l. Ctede,ti ci identitatea de gen se asumi ca un dat natutal, sauca un constnrct cultural? Ne naptem femei gi bdrbagi sau

devenim astfel?2. Ate creaga dvs. sex/ gen sau nu? Daci da, este cel natural,

biologic sau un altul?3. Are stilul dvs. indici de gen sau nu? Dacd. da, care sunt?4. Ca scriitoare, vd simgiy. parte dintr-o hteraturd.f culturi a

birba,tilor?5. CredeEi in conceptul de poezief prozd. masculini/ feminind?6, Din ce moment al existenfei dvs. v-a fost imposibil (daci e

cazul) si mai facegi abstracgie de identitatea dvs. de gen (sausn gAndigi asexuat)?

7. Scriitorul dvs. favorit este birbat sau femeie?8. Consideragi cd. literatura erottcd. face pafie din literatura

,,mare" sau doat din literatuta de consum?9. Cum apreciagt noua literaturd eroticd romineasci?10. De ce agteptim ca iubirea din romane si fie adulterind", iat

femeia sd" fte amantd.,mai. pugin mamd?Ne condtEtoneazd literatura de dragosteemolionali? Dar ptejudecigile de gen?Si-Ftt nevoia sl-..problematdzatl. femtnitateaffemeia in generai sau nu?

propria viagd

feminismul/

tt.

10

12.

1,1,

13. Se spufle ci devii bdrbat dupd ce ai flcut armat^ "si

dupdpnma experien,ti sexuali. Care este ptoba identitard pentrufemeie?

14. C6rt de importantd este comunicarea unor constanteidenutate intre femei din generagii diferite (in cadrul unuinucleu tradigional de tip: bunicd-mami-fricd-nepoati etc.) ?

L5. Suntegi feministi? Cum ingelegeti feminismul?16. Este feminitatea indestructibil legatd de erotism? Dar de

maternitate?17. Y-aEt simgit, ca si creator, limitatd biologic? V-a impiedicat

existenta domestici libertatea de creagie?

18. Avegi un model de scriitor/ scriitoare? Dar un model defemeie? Dacd. da, cine pi pe ce plan?

19. impncarea vie;ii de familie cu creagia este un mit sau oposibilitate rcald?

20. Y-ap, simgit vreodatd discriminatd sexuall Dacd da, in cecontexte pi cu ce consecinge?

21. Y-ag folosit vreodati de seducgie pentru a rezolva o cizd, denaturd sociald" f profesionald?

22. At* fi dorit sI figi bdrbat? Daci da, de ce? Daci nu, de ce?

23. Sunteti ordonati sau dezordonati in viala domestici? Are

^ce st^ de a face cu felul in care scriegr?

24. liney la imagSnea dvs. exterioatd? Yd, deranjeazd, sd vddeclan;:, public virs ta?

25. Ce pdrere avetr despre bdrbagi ca specie? Dar despre femei?Suntem specii diferite?

26. Existi solidaritate feminini? Dacd. da, cum se manifesti?27. in viaga de zi cu zi, dacd, avetl de ales lntre doi specialigti de

competenfe egale, alegegi bdrbatul sau femeia atunci cAndmergegi la medic, la psiholog, la avocat,la profesor?

28. Atl fost vreodati misoginn? Dar mizandrn? In ce contexte?29. Carc sunt preiudecigile de gen la carc aderagi personal (ex.

bdrbagii nu se pricep sd gdteascd/ spele vase etc., femeile nuse pricep sd gofezef sd. facd, politicd etc.)?

30. Este cel mai bun prieten al dvs. de gen feminin saumasculin? Preferagi compania bdrbagilor sau a femeilor?

31. Este femeia tradigionali ma aptoape de esenta feminitdgiidecit femeia moderni?

32. vd faceti singuri menajul? care dintre muncile casnice vieste cea mai nesuferitd? Ve face plicere vreuna?

33. intr-o axiologie personali, prefui,rl mai muit reahzdnle djnsfera publicd sau pe cele din sfera privatd?

34. Cate credegi ci este principala dvs. vocagie? Dar principalavocagie rut^td?

35. Cind vd, prezentati, cum o facegi: scriitoare, poetd, artisti,sogie, profesoari, eventual, altd, profesie? Care dintreposibilele prezentdri vd, reprezinti cel mai bine public? Darprivat?

36. Dacd, n-agi fi fost scriitoare, cu ce v-agi fi ocupat?

Mihaela Ursa

72 13

foana Nicolaie

,rVdrsta literaturii de azi e una a asumdfii totale"

1. Se intdmpla in anul 2000, la Ber1in. Institugia eta unareputate, cu atipti pi cercetitori din toatl lumea... Se socializa maimult decit in alte locuri similare - de pildi, era obligatodu prinzulcomun -, invitagii locuind in aceeagi impozantd, clidire, de pe malulunui lac. Unii veneau singud, dar cei mai mulgi preferau si-i aduci pipe cei aptopiagi. Cuplul despre c^!e o si vorbesc era cu adevdratneconvengional: doi Jimini;ti - birbat gi femeie -, tunpi perie,imbricagi indistinct, spre treizeci gi cinci de ani, cu doi copii - fatd gibdiat - inci prepcolad. Se luptau chipurile din greu cu prejudeclgile.Mai ales cu cele culturale. Ce e biologic sau nu in separarea pe sexeer^

^cea zond celoasi - de pozd, migcatd, - care pe ei nu-i interesa.

Fiindcd tradilia, mo;tenirea cultwrald erau riul cel mare. Deprinderileproaste ale ctvilizattei actuale trebuiau tadtcal schimbate. Magazinelepentru copii, jumitate roz, jumdtate albastru dideau seama demanipularea incd din fagd. Pipugile, brigirelele, crdticioarele, inopoziie cu maginugele, trusele de scule sau roboEii rd,zboinict tineaude p^ftea" intunecati a intregii culturi. Edulcorarea feti;ei giforttftcarea biielelului ardtau haosul din mintea pndngilor. FeniniStiicu pricina hotiriserd sd, facd,lurnini cit mai degtabi. igi imbrdcau,de aceea, copiii la fel; in fustign roz, cu ciotap transparent. in hiinugerogii, cu mirgele. In cimigi cu funde e^legante. In pantalonibleumarin, cu buzunare. In pulovere gi blugi. In costumage negre, deceremonie, din stofi eleganti. $i-i tundeau tot la fel. Nu scurt, nicilung, undeva la iumdtate. $i le cumpdrau acelapi gen de jucirii. $i se

striduiau si le dea de inteles ci nu sunt in nici un fel diferigi... La ceiciEtva anigoti ai micugilor, poate ci reupeau. Construiau, pdn urmare,un viitor asexuat... O lume a intelectului, nu a ,;nizerelof' pulsiunianimale. ir .^r. nu gtiu ciEi dintre noi ar vrea si triiasci.

2. In pedoadele de formare, orice autor citegte nenumd,ratecirgi, le prefed, pe unele, le imitd pe altele, igi descoperi afinitdgi, se

entuziasme^zx, exetse zd, gi, veptat, igi precizeazd vrt drum. Doar inpubettatea mea creatoate, am incercat si scriu impersonal , fdtdadjective sau adverbe limuritoarc, fdrd.,,i"-urile de feminin. Dupiacee , mi-a fost, desigur, imposibil. Poate gi pentru cd miza cirgilormele este autenticitatea. lat personajul meu preferat - despre caregtiu o mulgime de lucruri - este o femeie. $i-n nrptul capului nu l-agschimba in birbat.

3. Dacd, i-at ft trecut vreunui autor prin minte ciudata ideede-a scrie o carte despre maternitate,

^r fi atxt^t

^ltfel decAt ,,Cerul

din burti". Pe schema idilici a madonelor renascentiste sau, poate,pe cea a exptesionismului de la jumitatea secolului trecut. Doldorade clipee gi de lucruri gteu spuse. Ar fi fost un pariu imposibil deciptigat. $i asta nu din pdcina lipsei de inzesttare artistici a autorului,ci pentru cd vdrsta litetaturii de azt e ur:'z-

^ asumdrii totale. Trigeria se

vede de la mate distangd. Aminunnrl - pi nu consideragia generali -face autentici o biogtafie.

4. Firegte. Patriarhatul literaturii romine dd seama decelebdtigile momenhrlui, de i*ii gi ptemiangi, de cronici deintimpinare fin parttzane, de topuri g.a.m.d. Dupi ce-am publicatciteva cdty., mi-a devenit limpede ce e bine gi ce e riu in a fr autoarc.Epti priviti mereu cu o anume condescendengi, egti la cheremulaluzijlot nemigulitoare, reugegti mai greu si convingi. La o ancheti,de pildi, e greu de presupus ci o sd, fti agezati in linia intii. AutoriibfubaEr detin, la noi, un plus de legitimitate. N-am nici o indoiali cigenul acesta de atitudine se va schimba, Aga cum s-a intimplat incivitzatla occidentali. De la care importdm acum zeci de cdrt;., marisuccese ale unor scriitoate.

5. Cred, in sensul in care ln literaturd apar nenumiratelnfuci ale unui anumit tip de experienfi de via,td' Romanuluadigional, cs tta.t^tor omniscient, era chiat neutru. Aga au pututave^ succes prozatoatele de limbn englezl din secolul alnouisprezecelea, ^g^ s-a putut citi gi la noi HortensiaPapadat-Bengescu. O dati cu naragiunea la persoana intii, au apdrutpi particuladtilile sexelor. Cind Silvia Plath scrie despre ea, se

^ccepd in totalitate ca femeie. Nu mai conteazd, ci stilistic aduce cu

14

Salinger, cd e tiioasi pi masculini, ci descrie, in fond, o lumecomund gi ptozatorilor contemporani ei. Ochiul care vede estespeciiltzat intr-un anume fel, selecteazd, anumite lucruri. O femeie,de pildi, poate scoate efecte literare din propriul spaFu casnic, darnu consftuie$te, cu detalii psihologice, o poveste cazond,. Pentru cinu o intereseazi.

6. intr-una din ci4ile mele, ,,Nordul", scriu despre lumeaunei fetige care cre$te intr-o familie numeroasd, cu multe gteutifi, cumulte tristegi. Probabil ci aceasti c tte

^ me

^te finalul acolo unde,

in pubertate, se precizeazd sexul. copiliria este atit de strdlucitoarepi pentru cd" sepanrea inue bniep pi fete nu este inci relevantd.Fiecare triiepte intr-un fel de perli al cdrei luciu nu are o sffilucireclard. Nu e,sti indrigostit, nu suferi, nimic din ce eptr nu simgi cd sesfltimi pi apoi dispare. Vreme de treispre zece ani. imi pdnrsernaidoma fragilor mei. Fusesem un redutabil portar de fotbal, ficusemsumedenie de ndzb6,u, pnteam bine la tir, la probele de atletism iifd,ceam echipei punctaj. Eram mat inaltd,, decAt bdiegii din clasi.CAnd, dupd o vacanld devatd., m-am pomenit,,transfoffiatd',, amfost cuprinsi de panici. Ap fi dat odce sd am iar picioareleslibinoage de dinainte, pieptul meu plat, siguranEa. imi detestamimaginea din oglindi. Ajunsesem intr-un mare impas. Cu adeviratimi piream cea maiwdtd, fatX.

7. Am mulgi scriitori favorii gi majoritatea sunt bdrbagi.ExplicaEia e simpli: pdni deunlzi, femeile, dln cauze greu de inpfuataici, n-au avut glas. Ele gineau de spagiul domestic, statutul lor era de,,pfoprietate" a altcuiva. Treceau de sub tutela tatilui sub cea a

.sofului. Educagia lor era un moft, nu necesitate. Din fericire,ptoblema invdgimintuiui general s-a rezolvat - cel pugin in culturanoastri - in secolul trecut. rat azt sunt foarte multe scriitoare decettd" valoare, Eu am cdteva pe piedestalurile interioare: VirginiaWoolf, Sylvia Plath, Herta Muller, AglajaVeteranyi, Simona popescuetc.

8. Oare literatura penftu copii este ,,mate"? S.F.-ul cumeste? Cirgile de aventuri sau cele poliEiste in ce catego tie intd? Dacd"acceptirn ci in odce gen autotul - gi nu subiectul - instituie valoate

15