distributie, ansamblul partii motoare

7/25/2019 Distributie, Ansamblul Partii Motoare

1/17

Rolul mecanismului de distributie.

Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura umplereacilindrilor, intr-o anumita ordine cu amestec carburant sau aer proaspat si evacuarea gazelorarse.

Tipurile mecanismului de distributie prin supapeDupa tipul motorului, distributia poate f pentru motoare in patru si doi timpi. Motoarele inpatru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi, in general, nuau supape, ci erestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de oorma speciala (cu deector)-este asa-zisa distributie prin lumini.

nele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie au numaisupape de admisie sau numai de evacuare.

Dupa pozitia supapelor, motoarele in patru timpi pot avea mecanisme de distributiecu!

-supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor"sistemul nu se maioloseste avand multiple dezavanta#e"

-supape in cap unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului "

-mi$t(%over), supapele find montate in bloc si in chiulasa.

&rborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa.De aceea, distributia dinacest punct de vedere este!

-cu arbore cu came in carter-cel mai raspandit(motoarele D '-*,D + M/0,&%1-+2*,D&C3& etc.)"

-cu arbore cu came montat pe chiulasa,supapele find comandate prin culbutori(4ada

+**, 4ada **, 5iat **, Mercedes-6enz, etc.).4a acest sistem, supapele sunt asezateinclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor lor, iar la tipurile la care se olosesc culbutori curole se micsoreaza mult uzura" arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-unlant dublu, cu intinzator "

-cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele(prin traversa sau langheta), sistem simplu dar

care necesita o buna etansare a contactului supapa-ghid pentru a evita patrunderea uleiului in camera de ardere(deci

consum marit, cocsare de segmenti, gomarea supapelor, sau ancrasarea bujiilor).4a 7M3 e$ista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise, cu

acelasi unghi, numit incrucisarea(suprapunerea) supapelor. 8ectele acestui enomen areurmari pozitive ca ! imbunatatirea umplerii camerei de ardere, racirea zonelor calde,atenarea eectului detonatiilor, scaderea cnsumului de combustibil, cresterea puteriimotorului.


2/17

Scheme ale mecanismului de distributie prin supape


3/17


4/17

Elementele componente ale mecanismului de distributie prin supape

Mecanismul de distributie prin supape se compune din ! comanda distributiei , +, 9,arborele cu came 2, tachetul , ti#a impingatoare ', culbutorul 0, supapele si ' (cughidurile lor) si arcurile supapelor .

Functionarea! &rborele cu came 2, antrenat de comanda distributiei , +, 9,transmite miscarea supapei pentru deschiderea ei prin intermediul tachetului , ti#eiimpingatoare ' si culbutorului 0. Dupa trecerea camei supapa se reaseaza pe scaunul ei

datorita arcurilor 0. &stel, miscarea de rotatie a arborelui cu came se transorma inmiscare de translatie a supapei, periodic.

4.1 Arborele cu came

&sigura in timpul rotirii, prin orma si pozitia camelor, unctionarea organelor dedistributie la momentele oportune si pe durata necesara.

8ste conectionat din oteluri aliate prin matritare(D ''-*, D +, M/ 0) sau printurnare din onta aliata(Dacia 9**, :%-+).


5/17

&rborele cu came este de orma cilindrica, prevazut cu usuri de spri#in, came deadmisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei si a ruptorului-distribuitor, une$centric de comanda a pompei de combustibil(M&:). Camele au un unghi de decala# si unprofl, conditionate de numarul cilindrilor, de ordinea de unctionare a lor, de viteza deridicare a supapelor si de tipul lor de deschidere ara socuri. &cestea imprima unghiurile deavans si intarziere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului motor. &tat camele cat si usurile

sunt tratate termic, urmate de rectifcare, pentru marirea duritatii. Camele sunt de obicei innumar de doua pentru fecare cilindru(una pentru supapa de admisie si alta pentruevacuare).

&rborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa, in lagarele de spri#in, suborma unor bucse , din otel cu material de antirictiune in interior. /umarul usurilor(deobicei patru) si deci al lagarelor depinde de lungimea arborelui. ;ocul a$ial este limitat prinansa de f$are +. 4a capatul anterior se asambleaza roata dintata de antrenare careprimeste miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar(D ''-*, D +, M/).

4.2 Tachetii

Comanda deschiderea supapelor, datorita miscarilor a$iale imprimata de proflulcamelor de pe arborele cu came "ei transmit miscarea prin intermediul ti#elor impingatoare si

culbutorilor(la distributia superioara).4a motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, acestialipsesc, comanda supapelor find directa.

8i au o orma cilindrica-uneori cu taler in partea inerioara(&%1), cu locas semisericin partea superioara pentru spri#inirea ti#ei in impingatoare.


6/17

4a capatul de contact cu ti#a impingatoare, au aleza# fletat, unde se gaseste surubulde regla#, pentru #ocul termic impus dintre culbutor si supapa. &nsamblul culbutorilor esteacoperit cu capacul chiulasei, etansat pe chiulasa prin intermediul unei garnituri.

Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe chiulasa(4ada), au o constructiespeciala, surubul de regla# find montat in chiulasa.

&$a culbutorilor, cu suporturile si arcurile distantiere, are rolul de a asigura oscilatiileculbutorilor, ea avand totodata si rolul de rampa centrala de ungere pentru piesele inmiscare aate in chiulasa.

:uporturile, abricate prin turnare din alia# de aluminiu, sunt f$ate la chilasa prinsuruburi.4a suportul nr. 9 sunt prevazute canale prin care uleiul din chiulasa trece spre a$eleculbutorilor. 7rin centrul suporturilor trec a$ele culbutorilor.

4.5 Supapele

&u rol dierit " dupa destinatia lor sunt ! de admisie pentru deschiderea siinchiderea orifciului de intrare a amestecului carburant sau aerului, si de evacuare 'pentru e$pulzarea gazelor arse. Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si

transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se ace datoritaarcurilor supapelor.

7artile componente ale supapei sunt ! talerul , ti#a + cu raza de racordare intre ele,

ateta 9 de asezare a talerului pe scaun(contrascaun) cu un unghi de 2 (mai rar 9*) " ti#a

este prevazuta cu o dega#are pentru piesele de f$are.


7/17

1rdinea de montare a supapelor in chiulasa, corespunzator cilindrilor, se aceincepand de obicei cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi grupate cate doua deacelasi el(cate una pentru doi cilindri alaturati) alternand admisia cu evacuarea, iar ultimafind tot de evacuare pentru cilindrul fnal. 8$ceptie, la motorul D ''-*, care incepe si

sarseste cu supapa de admisie.

4.6 Ghidurile upapelor

7ermit culisarea ti#elor supapelor in timpul deplasarii lor a$iale. :unt sub orma debucse, din onta, pentru inlocuire in caz de uzura. ;ocul dintre ti#a supapei si ghid este de*,*-*,* mm pentru supapele de admisie si *,**0-*,*+ mm pentru cele de evacuare.

4.! Scaunele upapelor

7ot f asezate si rezate direct in chiulasa, sau amovibile, din onta sau otel reractar,presate in locasurile din chiulasa" sunt rezate la 2 grade si rodate cu supapele respectivecu pasta pentru etansare" latimea lor,uneori stelitata este ,+-, mm.

4." Arcurile upapelor

Mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre supape sicame, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei , in timpul deschiderii si inchiderii lor.8le se conectioneaza din otel arc, de orma elicoidala " la unele motoare(D ''-* si D +M/ 0) se monteaza doua arcuri concentrice la fecare supapa, petru marirea sigurantei sireducerea dimensiunilor.


8/17

&rcul se monteaza prin mai multe procedee ! cu disc de spri#in(taler) si semibucseconice +* din otel(D ''-* si D + M/ 0, Dacia 9**) " cu disc de spri#in si panaintrodusa in orifciul din capatul supapei " cu disc sectionat, care se spri#ina pe capatul ti#eisupapei.

Comanda mecanismului de distributie prin supape

7rin comanda distributiei se transmite miscarea de la arborele cotit la arborele cucame " aceasta poate f cu ! roti dintate, cu lant, cu curea dintata.

5.1 Comanda cu roti dintate

8ste ormata din doua roti dintate ! pinionul conducator pe arborele cotit si roatadintata de pe arborele cu came +, care are un numar dublu de dinti la motoarele in 2 timpi,pentru realizarea raportului de transmisie !+ (deci contact direct intre pinionul conducatorsi cel condus(&ro-+2*, :%-+)). nele motoare mai au un pinion intermediar 9, pentrureducerea dimensiunilor.

%entru micsorarea !gomotului, dantura este inclinata, roata condusa putand fi si din textolit. "a motoarele

Diesel (D &'&- si D 1* + ), roata dintata intermediara 3 antrenea!a , pe langa roata arborelui cu came si

pe cea a pompei de injectie /. %e rotile dintate sunt imprimate repere, care trebuie sa coincida pentru asigurareaefectuarii fa!elor de distributie la momentul potrivit.

5.2 Comanda cu lant

8ste ormata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit la arborele cucame transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate f dublu sau triplu pentru micsorareauzurii(Dacia 9**, 4ada +** si 4ada **). &ceasta reduce mult zgomotul si uzura. 4amotoarele cu arborele cu came pe chiulasa (4ada +** si **), este mai lung si ghidat de oroata dintata intinzatoare. nele constructii pot avea intinzator mecanic (4ada) saumecanohidraulic (Dacia 9**). &mbele sisteme sunt plasate intr-un carter etans.

5.3 Comanda cu curea dintata

8ste, in locul lantului, olosita la 5iat + este mai simpla, silentioasa, nu necesita

carter etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu came.


9/17

CA#$T%&'& ($

Intretinerea mecanismului de distributie prin supape

1peratiile principale de intretinere sunt ! verifcarea vizuala a etanseitatii capaculuidistributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitia culbutorilor, asigurarea supapelor,etanseitatii capacului de chiulasa, reglarea #ocului termic dintre culbutor si supapa, iar lanevoie, si verifcarea punerii la punct a distributiei. ltimele doua operatii necesita o atentiedeosebita. %eglarea #ocului termic dintre culbutori si supape se ace la rece sau la caldpentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand motoruleste cald. ;ocul se mareste in timpul e$ploatarii , provocand zgomote anormale, reducetimpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind umplerea cilindrilor cu amestec carburantsau aer si evacuarea gazelor arse. &cest #oc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si


10/17

indicatiile abricii constructoare, la valorile din tabelul de mai #os. 4a motoarele cu supapelaterale, #ocul se regleaza intre tachet si supapa iar la cele cu supape in cap, intre culbutorisi supape, astel !

-se scoate capacul chiulasei , se roteste arborele cotit(cu manivela sau prin antrenarecu un levier de volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana ce pistonul cilindrului este adus la 7M3, la sarsitul compresiei(ambele supape sunt inchise) " aceasta se observa siprin coincidenta marca#elor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capaculdistributiei sau de pe volant si carterul ambreia#ului, sau blocul motor "

-se slabeste apoi piulita de blocare a surubului de regla# de la culbutori si in timp ceaceasta se mentine f$a cu cheia, se procedeaza la reglarea surubului cu surubelnita(cheiespeciala la Dacia 9**) " se controleaza #ocul cu un calibru de interstitii corespunzatordimensional, care va trebui sa alunece cu recare intre capatul culbutorului si cel al supapei,dupa care se f$eaza pozitia surubului, cu piulita. &celeasi operatii se e$ecuta la toatesupapele care nu sunt atacate de culbutori(pistoanele la 7M3) si la alti cilindri. :e roteste

apoi arborele cotit cu 0* si se repeta procedeele de mai sus pana se regleaza toate

supapele, dupa care se ace o verifcare. %eglarea supapelor se poate ace si in ordinea deunctionare a motorului.

7unerea la punct a distributiei se ace de constructorul motorului pentru totdeauna,marcandu-se pinioanele cu semne, astel incat la reparare sa se respecte regla#ele. &ceastaconsta in pozitionarea arborelui cu came ata de arborele cotit si reglarea #ocului dintreculbutori si supape, sau dintre tacheti si supape (la distributia laterala).

7unerea la punct se e$ecuta astel !

- se demonteaza una din rotile de la angrena#ul distributiei sau lantul de distributie "

- se verifca strangerea chiulasei si suporturile culbutorilor "- se regleaza #ocul dintre supape si culbutori la valoarea indicata "- se aduce pistonul cilindrului in pozitia in care supapa de admisie va f la

inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came " acest

moment se determina cu a#utorul unui ceas comparator montat pe chiulasa,palpatorul find in contact cu supapa "- se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul de

distributie sau lantul, astel incat reperele de pe ele sa corespunda pozitieiindicate(cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu came, sau celintermediar si restul rotilor dintate de la angrena#ul distributiei) "

- se regleaza din nou #ocul supapelor.Daca rotile dintate nu mai au repere, punerea la punct se poate ace montand pe

volant un disc gradat la 9* grade si prin antrenarea arborelui cotit si arborelui cu came, seaduce pistonul de la cilindrul in pozitia in care supapa de admisie va f la inceput dedeschidere. :e ace verifcarea unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la ceilalticilindri, corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza angrena#uldistributiei.

Ansamblul partii motoare

Mecanismul motor

ecanismul motor este mecanismul fundamental al motorului care reali!ea!a transformarea energiei termice inlucru mecanic.


11/17

0l este alcatuit din parti fixe, parti mobile si elemente de legatura.

Partile fixeale mecanismului motor sunt

2locul motor$

hiulasa$

2aia de ulei.

Partile mobileale mecanismului motor sunt

%istonul cu segmentii si boltul$

2iela cu cu!inetii si bucsa de bolt (daca exista)$

4rborele cotit si cu!inetii.

Elementele de legaturasunt suruburile,

pre!oanele, saibele, piulitele si garniturile

necesare.

1. Partile fixe ale mecanismului motor

5n figura 1. sunt pre!entate partile fixe alemecanismului motor.

1- chiulasa$

- blocul motor$

3- baia de ulei.

1.1 Chiulasa este o piesa turnata din aliaje de aluminiu sau din fonta. 0ste ase!ata deasupra blocului motor si poateacoperi unul sau mai multi cilindri. "a motoarele racite cu aer de cele mai multe ori chiulasele sunt individuale,adica, fiecare cilindru are o chiulasa separata. hiulasele motoarelor racite cu lichid contin camere de lichid prin

care, in timpul functionarii motorului, circula lichidul de racire. De regula chiulasa contine galeriile de admisie si

evacuare, supapele, scaunele si ghidurile acestora, o parte din circuitul de ungere si orificiul pentru bujie sau

injector. 6recvent sunt denumite galerii de admisie sau de evacuare acele elemente ale tubulaturii de admisie sau deevacare care se montea!a in exteriorul chiulasei si a caror denumire corecta este de 7colector de admisie7 si

7colector de evacuare7. 8nele chiulase contin camera de ardere (mai ales la motoarele cu aprindere prin scanteie -

.4.9.) sau o parte a camerelor de ardere (camerele de turbionare sau antecamerele) la motoarele cu aprindere prin

comprimare - .4..

Fig.1.1


12/17

5n figura este pre!entata o sectiune printr-o chiulasa cu

camera de turbionare

hiulasa motorului racit cu aer are cam aceeasi componenta

numai ca in locul camerelor de lichid de racire sunt aripioare

de racire ca in figura 3

9olicitarile la care sunt supuse

chiulasele sunt

- solicitari termice datorate incal!irii neunuforme, cudiferente pana la o$

- solicitari mecanice datorate presiunii ga!elor si a strangerii

suruburilor de chiulasa$

- vibratii datorate functionarii motorului.

%e chiulasa se montea!a o parte a mecanismului de

distributie (arborele de distributie - denumit si ax cu came, culbutorii, tachetii si altele), colectorul sau colectoarelede admisie si evacuare, sen!ori de temperatura si detonatie.

Deasupra chiulasei este montat un capac numit capac de chiulasa, care este reali!at din tabla ambutisata si etansat pe

contur cu o garnitura.

Fig.1.4

5ntre chiulasa si blocul motor este garnitura de chiulasa care asigura etansarea camerelor de ardere, circuitului de

racire, circuitului de ungere. #arniturile de chiulasa sunt metaloplastice, plastice si metalice. ele mai utili!ate suntcele metaloplastice

(figura /.). #arnitura de chiulasa trebuie inlocuita de

fiecare data cind se demontea!a chiulasa. 4cest lucru este

necesar datoria faptului ca pe suprafata acestei garnituri

este depusa o substanta care polimeri!ea!a la temperaturade 'o (la prima pornire a motorului) si asigura aderenta

la cele doua suprafete suprafata chiulasei si suprafata

blocului motor. Din acest motiv nu este permis nici sa se

lubrifie!e suprafata garniturii cu ulei sau unsoareconsistenta. 5nlocuirea garniturii este necesara si datorita deformarilor care se produc la strangerea acesteia la

montaj. %roducatorii indica pentru fiecare motor care este cuplul de stringere al suruburilor (piulitelor) de chiulasa.

9tringerea chiulasei se face incepand de la centru spre extremitati.

1.2 Blocul motor este format din blocul cilindrilor (!ona unde se gasesc cilindrii) si din carter (!ona unde se gasestearborele cotit). De cele mai multe ori cele doua parti sunt turnate impreuna din fonta sau aliaje de aluminiu. 0xista

si constructii cu blocul cilindrilor separat de carter. 5n acest ca! carterul este preva!ut cu pre!oane lungi care


13/17

traversea!a blocul pentru asamblarea chiulasei. 4cest tip de constructie se intalneste cel mai frecvent la unele

motoarele racite cu aer si la unele motoare Diesel de

mare putere.

2locul motor poate fi reali!at cu

cilindri nedemontabili, sau cu cilindri

demontabili. 5n ca!ul cilindrilor nedemontabili seasigura o rigiditate mai mare constructiei, dar blocul

astfel obtinut este mai scump deoarece trebuie sa se

utili!e!e un material mai scump

(fonta aliata cu crom, molibden) pentru a re!ista la

u!ura in !ona cilindrilor.

%entru o mai buna eficienta se practica frecvent turnarea blocului din materiale mai putin costisitoare si numai

camasile de cilindru se reali!ea!a din materiale mai scumpe. Daca exteriorul cilindrului este spalat de lichidul de

racire atunci acesta (cilindrul) se numeste 7camasa umeda7 (figura1.) iar daca cilindrul este presat in bloc si nu estespalat la exterior de lichidul de racire se

numeste 7camasa uscata7(figura1.*.).

5n functie de modul de dispunere a

cilindrilor exista motoare cu cilindri in linie,

in :, boxer, in 8, in stea (ve!i si articolul7%ropulsia autovehiculelor7 aparut anterior).

1.3 Baia de uleiare rolul de a inchide carterul la partea inferioara si de a fi re!ervorul de ulei al motorului. Tot inbaia de ulei sunt retinute anumite impuritati din ulei, in special cele feromagnetice care sunt atrase de partea

magnetica a dopului de scurgere. 5n interior se gasesc pereti despartitori care impiedica formarea de valuri in

Timpul mersului si asigura ca sorbul de la pompa de ulei sa fie imersat tot timpul. 5n baia de ulei ajunge joja cu care se verific

2aile de ulei se reali!ea!a din tabla de otel ambutisata, aluminiu sau fonta turnate sau din materiale plastice prin injecta


14/17

2. Partile mobile ale mecanismului motor

Dupa cum am amintit mai inainte aceste parti sunt

%istonul cu segmentii si boltul$

2iela cu cu!inetii si bucsa de bolt (daca exista)$

4rborele cotit si cu!inetii.

2.1 Pistonul, in cadrul mecanismului motor, este piesa care executa miscarea de translatie alternativa. 5mpreuna cuel au aceeasi miscare si segmentii, boltul, bucsa boltului (daca exista) si o parte din biela. iscarea de translatie este

impusa de forta de presiune a ga!elor (in timpul motor) si de masele inertiale aflate in miscare de translatie sau

rotatie (in ceilalti timpi).

5n timpul functionarii pistonul este supus la diverse solicitari datorate conditiilor de presiune si temperatura dinmotor. 6ortele care actionea!a asupre lui determina cresterea frecarilor dintre piston si cilindru. Trebuie stiut ca

aceasta cupla de frecare (piston - cilindru) pre!inta carente, uneori mari, de ungere. 5n partea superioara a cursei

pistonului ungerea este aproape compromisa deoarece uleiul de pe peretele cilindrului este ars la fiecare ciclu motor.

Tot in acea !ona cantitatea de ulei este mica iar presiunile sunt cele mai mari. a urmare lucrul mecanic de frecareeste destul de mare si determina u!uri insemnate. 9igur ca se cauta diverse metode de a reduce frecarea si pentru

mentinerea unei pelicule de ulei pe peretele cilindrului. 4stfel s-au reali!at pistoane din materiale din ce in ce mai

bune, plecand de la pistoanele din fonta apoi cele din aluminiu, la cele ceramice sau alte materiale compo!ite. 9i

uleiurile de motor au evoluat spectaculos in ultima vreme. 9-a ajuns de la uleiurile minerale neaditivate (monograde)la uleiuri minerale aditivate, la aditivi care reali!ea!a pelicule persistente pe peretii cilindrului si pana la uleiurile

sintetice actuale cu performante foarte ridicate.

%rincipalele parti componente ale pistonului sunt


15/17

-capul pistonului,

-regiunea portsegment,

-mantaua (sau fusta) pistonului

-bosajele boltului.

2.8 Sementii au rolul sau functia de a reali!a etansareadintre !ona aflata deasupra pistonului si !ona

aflata sub piston. %ractic acestia etansea!a camera de ardere. 5n afara de etansare, segmentii au si rolul deungereacamasii cilindrului cu o anumita cantitate de ulei (rol de reglare a cantitatii de ulei utilizata la ungerea cilindrului )

precum si rolul de a transmite o parte din caldura pistonului catre cilindru. %entru reali!area acestor functii segmentii

trebuie montati in canalele portsegment aflate in piston. Din acest motiv segmentii au forma circulara discontinua

(au o fanta). 6anta permite deschiderea segmentului pentru montaj. Trebuie mentionat ca dupa montaj trebuieasigurat un joc axial (sus - jos) intre segment si canalul portsegment. 5n figura 1* sunt pre!entate cateva tipuri de

segmenti si anumesegmenti de compresie(stanga si sus) care servesc in special la etansare sisegmenti de

ungere(sau segmenti raclori) care colectea!a si trimit spre baia de ulei surplusul de ulei de pe peretii cilindrului.

%rimul segment de compresie (de sus) care se afla in contact cu ga!ele fierbinti se mai numeste 7segment de foc7.

2.12 Biela face legatura dintre piston (prin intermediul boltului) si arborele cotit. 0a este supusa fortei de presiune a

ga!elor si fortelor de inertie. ; parte din biela (partea legata de piston) reali!ea!a numai miscare de translatie iar

restul bielei reali!ea!a miscare de rotatie.

%rincipalele solicitari ale bielei sunt flambajul si compresiunea generate de forta de presiune a ga!elor si intinderea

generata de fortele de inertie.

%artile componente ale bielei sunt

1. piciorul bielei$


16/17

. bucsa bielei (cand boltul este flotant in biela)$

3. corpul bielei$

/. suruburile de biela$

. capul bielei$

*. cu!inetii de biela$

&. piulite$

. capacul bielei$

'. loc pentru marcaj$

1. orificiu pentru expul!area uleiului pe oglinda cilindrului.

2.13 !rborele cotiteste ultimul element al mecanismului biela - manivela care are rolul de a transforma miscarea detranslatie a pistonului in miscare de rotatie. 6orta de presiune a ga!elor este preluata de piston, este transmisa prin

intermediul bielei la arborele cotit si de la acesta, prin intermediul transmisiei (ambreiaj, cutie de vite!e, cutie de

distributie, arbori cardanici, diferentiale, transmisie finala) la rotile

autovehiculului.

%artile componente ale arborelui cotit sunt

1. capatul liber care se foloseste la montarea rotii care antrenea!a mecanismul de distributie, fulia pentru curelelede transmisie (pentru antrenarea alternatorului, pompei de apa, pompa de vid) precum si elementele de etansare

pentru ulei$

. fusurile paliere in jurul carora se invarte arborele cotit$

3. fusurile manetoane de care se prind bielele$

/. bratele arborelui cotit$


17/17

. contragreutati de echilibrare$

*. flansa arborelui cotit pe care se montea!a volantul$

&. volantul.

a si biela, arborele cotit este supus solicitarilor de catre forta de presiune a ga!elor si fortele de inertie. 4cestesolicitari au caracter variabil si transmit arborelui cotit eforturi de torsiune, incovoiere, intindere, compresiune si

forfecare. 9uprafata fusurilor este solicitata la strivire. ; caracteristica a solicitarilor arborelui cotit o constituieoscilatiile de torsiune la care este supus datorita succesiunii desfasurarii ciclurilor motoare la cilindrii motorului.

%ractic arborele cotit este antrenat prin impulsuri. 9pre exemplu la un motor cu patru cilindri in linie putem avea

ordinea de aprindere 1-3-/- (ordinea de aprindere este succesiunea in care se desfasoara ciclurile motoare la

cilindrii aceluiasi motor). 5n aceasta ordine primeste arborele cotit forta de presiune a ga!elor de la pistoane. %entrua amorti!a aceste vibratii de torsiune la unele motoare se montea!a pe capatul liber un amorti!or de vibratii.

distributie, ansamblul partii motoare

Documents