1

Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate, în anul 2013

DISTRIBUŢIA APEI În anul 2013 volumul de apă distribuită a fost de aproximativ 1.485.791 mii m3, cu 192.563 mii m3 mai mult decât în anul 2012.

Principalele destinaţii ale apei distribuite în anul 2013 au fost: populaţie (41,0%), agricultură şi piscicultură (25,9%), industrie şi construcţii (24,8%).

Figura 1. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori

mii m3

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

Populaţie Agricultură şi piscicultură Industrie şi construcţii Alţi consumatori

2012

2013

Cele mai mari cantităţi de apă au fost distribuite în bazinele hidrografice Argeş-Vedea: 22,7% şi Ialomiţa-Buzău: 22,4%.

2

Tabelul 1. Volumul de apă distribuită pe bazine hidrografice, pe categorii de consumatori, în anul 2013

mii m3

din care la:

Bazinul hidrografic Total volum

apă distribuită Populaţie Industrie şi construcţii

Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.485.790,7 608.726,1 368.146,5 385.125,0 123.793,1 BANAT 79.897,2 37.798,5 35.575,7 4.762,1 1.760,9 JIU 78.520,2 27.801,5 28.884,2 15.573,4 6.261,1 OLT 95.151,9 63.585,0 14.612,2 4.267,5 12.687,2 ARGEŞ - VEDEA 337.021,1 129.694,0 154.388,5 3.234,0 49.704,6 IALOMIŢA - BUZĂU 333.031,8 46.672,8 42.649,9 233.618,2 10.090,9 DOBROGEA 105.334,5 29.842,5 3.762,1 66.018,6 5.711,3 MUREŞ 149.209,6 116.218,2 18.401,5 3.820,9 10.769,0 CRIŞURI 32.366,7 14.364,4 4.123,6 12.043,5 1.835,2 SOMEŞ - TISA 62.480,4 44.250,6 10.573,2 1.048,3 6.608,3 SIRET 84.295,5 45.350,1 16.094,3 17.099,1 5.752,0 PRUT - BÂRLAD 128.481,8 53.148,5 39.081,3 23.639,4 12.612,6

Distribuţia apei către consumatori s-a făcut în principal de către unităţile specializate în captarea şi distribuţia apei (65,7%).

Tabelul 2. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, după activitatea unităţilor distribuitoare, în anul 2013

mii m3

din care la:

Activitatea economică Total volum

apă distribuită Populaţie Industrie şi construcţii

Agricultură şi piscicultură

Alţi consumatori

T O T A L 1.485.790,7 608.726,1 368.146,5 385.125,0 123.793,1

Agricultură şi piscicultură 382.818,5 97,0 17,0 382.698,7 5,8

Industrie şi construcţii 125.363,3 20.135,7 95.879,6 83,1 9.264,9

Captarea şi distribuţia apei 975.435,7 587.475,0 272.249,9 1.413,2 114.297,6

Alte activităţi 2.173,2 1.018,4 - 930,0 224,8

3

POPULAŢIA DESERVITĂ DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ În anul 2013 populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.347.231 persoane, reprezentând 61,9 % din populaţia României, cu 243.676 persoane mai mult decât în anul 2012. În mediul urban s-au înregistrat 9.894.050 persoane deservite de sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 82,9% din populaţia urbană a României, iar în mediul rural 2.453.181 persoane, reprezentând 26,7% din populaţia rurală a României.

Figura 2. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe medii,

în anul 2013

număr locuitori

12.347.2319.894.050

2.453.1810

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

Populaţia deservită desistemul public de alimentare

cu apă -Total

Populaţia deservită desistemul public de alimentare

cu apă - mediul urban

Populaţia deservită desistemul public de alimentare

cu apă - mediul rural

GENERAREA APELOR UZATE În anul 2013 a fost generat un volum total de ape uzate de aproximativ 2 007 mil. m3, din

care: 1.000 mil. m3 au provenit din activităţi economice şi 1.007 mil. m3 din activităţi menajere.

Figura 3. Structura apelor uzate generate, în anul 2013

Industria minieră2,9%

Industria metalurgică

5,0%

Industria alimentară

1,2%

Industria chimică şi petrochimică

3,9%

Producerea şi distribuţia

energiei electrice25,8%

Alte activităţi economice

11,0%

Ape uzate menajere

50,2%

4

O pondere însemnată la generarea apelor uzate industriale au avut următoarele activităţi economice: producerea şi distribuţia energiei electrice (52,5%), industria metalurgică (10,2%), industria chimică şi petrochimică (7,9%). Cel mai mare volum de ape uzate provine de la operatorii economici şi gospodăriile populaţiei din bazinul hidrografic Jiu (31,1%), aproximativ 624 mil. m3, din care 564 mil. m3 din activităţi economice şi 60 mil. m3 din activităţile menajere.

Apele uzate generate conţin poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor) şi metale grele (arsen, cadmiu, mercur, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Tabelul 3. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate generate, în anul 2013

tone/zi

Activităţi economice CBO5 CCO-Cr Materii în

suspensie Azot (NT)

Fosfor (PT)

Total poluanţi 339,7 873,0 690,4 84,1 10,7

Prezenţi în apele uzate industriale 100,7 302,0 370,5 20,1 2,2

Agricultură, silvicultura, pescuit 5,5 8,1 3,1 0,6 0,2

Industrie extractivă 1,4 8,5 18,1 0,1 *)

Industrie alimentară 23,7 54,4 16,6 3,9 0,7

Industrie metalurgică 4,3 19,2 136,9 0,2 *)

Industrie textilă 2,4 6,3 2,3 0,8 *)

Industria mijloacelor de transport 0,5 1,3 1,1 0,1 *)

Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 2,5 8,9 2,5 0,1 *)

Industria chimică şi petrochimică 21,6 93,0 51,2 3,1 0,1

Producerea şi distribuţia energiei electrice 5,5 23,4 63,9 *) *)

Construcţii 0,2 0,5 1,1 *) *)

Alte activităţi economice 33,1 78,4 73,7 11,2 1,2

Prezenţi în apele uzate menajere 239,0 571,0 319,9 64,0 8,5 *) sub 0,5 tone/zi

Încărcarea cu substanţe organice exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr este mai evidentă la apele uzate provenite din activităţile menajere 70,4%, respectiv 65,4%.

În ceea ce priveşte încărcarea cu nutrienţi, valorile cele mai ridicate se găsesc tot în apele uzate menajere: azot (76,1%) şi fosfor (79,4%).

Tabelul 4. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate generate, în anul 2013

tone/an

Ape uzate generate Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 4,4 56,2 25,5 10,4 9,9 166,3

Prezenţi în apele uzate industriale 1,2 45,6 13,0 5,7 5,8 107,5

Prezenţi in apele uzate menajere 3,2 10,6 12,5 4,7 4,1 58,8

Apele uzate generate cu cea mai mare încărcare în metale grele provin din industria

extractivă: cupru (74,5 %), zinc (36,1 %), industria chimică şi petrochimică: crom (9,2%), nichel (9,4%).

5

LOCUITORII CU LOCUINŢELE CONECTATE LA CANALIZARE În anul 2013, un număr de 9.342.026 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 46,8% din populaţia României. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2013, a fost de 8.883.583 persoane, reprezentând 44,5% din populaţia ţării.

Figura 4. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare număr locuitori

8.200.000

8.400.000

8.600.000

8.800.000

9.000.000

9.200.000

9.400.000

9.600.000

Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare Locuitorii cu locuinţele conectate la staţii deepurare

2012 2013

În mediul urban s-au înregistrat 8.914.391 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 82,9% din populaţia urbană a României, iar în mediul rural un număr de 427.635 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 4,7% din populaţia rurală a României.

Figura 5. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe medii, în anul 2013

număr locuitori

8.914.391 8.506.204

427.635 377.3790

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

Locuitorii cu locuinţeleconectate la canalizare

din mediul urban

Locuitorii cu locuinţeleconectate la staţii deepurare din mediul

urban

Locuitorii cu locuinţeleconectate la canalizare

din mediul rural

Locuitorii cu locuinţeleconectate la staţii de

epurare din mediul rural

6

Tabelul 5. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe bazine hidrografice, în anul 2013

persoane din care:

Bazin hidrografic

Populaţia conectată

la canalizare

fără staţie de epurare

cu staţie de epurare

Total 9.342.026 458.443 8.883.583

BANAT 607.353 54.243 553.110 JIU 427.477 36.049 391.428 OLT 1.010.523 103.699 906.824 ARGEŞ - VEDEA 2.292.307 75.177 2.217.130 IALOMIŢA - BUZĂU 641.046 34.862 606.184 DOBROGEA 541.811 93.407 448.404 MUREŞ 932.216 27.521 904.695 CRIŞURI 412.157 12.801 399.356 SOMEŞ - TISA 837.932 5.493 832.439 SIRET 1.196.766 9.835 1.186.931 PRUT - BÂRLAD 442.438 5.356 437.082

Tabelul 6. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2013

persoane

din care: Regiune administrativă

Populaţia conectată

la canalizare

fără staţie de epurare

cu staţie de epurare

Total 9.342.026 458.443 8.883.583

NORD-EST 1.063.524 10.657 1.052.867 SUD-EST 1.256.892 99.411 1.157.481 SUD-MUNTENIA 954.649 32.101 922.548 SUD-VEST OLTENIA 794.269 56.689 737.580 VEST 964.096 55.256 908.840 NORD-VEST 1.173.939 19.674 1.154.265 CENTRU 1.294.426 111.114 1.183.312 BUCUREŞTI-ILFOV 1.840.231 73.541 1.766.690

7

EPURAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE

Din volumul total de ape uzate generate şi colectate în sistemele de canalizare au fost evacuaţi în receptorii naturali aproximativ 1 976 mil. m3, din care 763 mil. m3 fără epurare.

Apele uzate epurate, în volum de circa 1 213 mil. m3, au fost evacuate prin: staţiile de epurare urbane 926 mil. m3, prin staţiile de epurare industriale 269 mil. m3 şi prin staţiile de epurare independente 18 mil. m3.

Figura 6 Distribuţia apelor uzate evacuate în receptorii naturali, în anul 2013

Efluent staţie de epurare

industrială13,6%

Efluent staţie de epurare

independentă0,9%

Evacuări fără epurare 38,6%

Efluent staţie de epurare urbană

46,9%

Cele mai mari volume de ape uzate deversate (cu sau fără epurare) s-au înregistrat în

bazinele hidrografice: Jiu (624 mil. m3) şi Argeş-Vedea (419 mil. m3), iar cele mai scăzute în bazinele hidrografice: Crişuri (39 mil. m3) şi Banat (70 mil. m3).

Figura 7 Repartiţia volumelor de ape uzate evacuate pe bazine hidrografice, în anul 2013

OLT 7,2%

ARGEŞ - VEDEA 21,2%

IALOMIŢA - BUZĂU 4,3%

DOBROGEA4,0%

MUREŞ6,8%

CRIŞURI2,0%

SOMEŞ - TISA5,7%

SIRET 4,6%

PRUT - BÂRLAD9,0%

BANAT3,6%

JIU 31,6%

8

Calitatea apelor uzate evacuate în receptorii naturali depinde de cantităţile de poluanţi

existente în acestea: poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor), metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).

Tabelul 7. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate în receptorii naturali, pe bazine hidrografice, în anul 2013

tone/zi

Bazinul hidrografic CBO5 CCO-Cr Materii în suspensie

Azot (NT)

Fosfor (PT)

Total poluanţi 143,8 407,0 412,9 53,9 6,1

BANAT 3,4 9,5 3,6 1,7 0,2 JIU 12,7 47,2 80,6 0,4 0,3 OLT 12,3 40,4 52,8 4,3 0,4 ARGEŞ - VEDEA 54,0 149,9 86,9 23,5 2,9 IALOMIŢA - BUZĂU 11,5 25,7 11,2 4,5 0,4 DOBROGEA 7,0 15,2 10,2 1,8 0,3 MUREŞ 10,2 17,4 15,9 3,7 0,2 CRIŞURI 2,8 7,3 7,2 0,9 0,1 SOMEŞ - TISA 7,3 24,5 9,6 3,9 0,5 SIRET 5,5 17,4 7,3 2,4 0,2 PRUT - BÂRLAD 17,1 52,5 127,6 6,8 0,6

Încărcarea cu substanţe organice exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr este mai mare în apele uzate evacuate în bazinul hidrografic Argeş-Vedea 37,6%, respectiv 36,8% şi în regiunea Bucureşti-Ilfov 34,7%, respectiv 34,4%. Cele mai scazute valori se întâlnesc în bazinul Crişuri 1,9%, respectiv 1,8% şi în regiunea Vest 6,5%, respectiv 4,3%.

Tabelul 8. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate în receptorii naturali, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2013

tone/zi

Regiunea de dezvoltare CBO5 CCO-Cr Materii în suspensie

Azot (NT)

Fosfor (PT)

Total poluanţi 143,8 407,0 412,9 53,9 6,1

NORD-EST 9,6 27,9 15,4 6,4 0,6 SUD-EST 23,9 65,1 131,8 6,5 0,7 SUD-MUNTENIA 11,6 27,4 13,3 3,3 0,4 SUD-VEST OLTENIA 18,6 67,4 119,0 1,2 0,4 VEST 9,3 17,5 10,0 2,6 0,3 NORD-VEST 9,9 31,6 16,3 4,6 0,6 CENTRU 11,0 30,2 24,6 6,5 0,4 BUCUREŞTI-ILFOV 49,9 139,9 82,5 22,8 2,7

În ceea ce priveşte încărcarea cu nutrienţi, valorile cele mai ridicate se găsesc în apele uzate evacuate în bazinul hidrografic Argeş-Vedea: azot 43,6%, fosfor 47,5% şi în regiunea Bucureşti-Ilfov: azot 42,3%, fosfor 44,3%. Cele mai scăzute valori pentru azot se întâlnesc în bazinul Jiu 0,7%, iar pentru fosfor în bazinul Crişuri 1,6%. În regiunea Sud-Vest Oltenia se înregistrează cele mai mici valori pentru azot 2,2%, iar în regiunea Vest pentru fosfor 4,9%.

9

Tabelul 9. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate în receptorii naturali, pe bazine hidrografice, în anul 2013

tone/an

Bazinul hidrografic Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 2,2 46,7 12,1 6,3 4,1 111,6

BANAT *) 1,1 0,5 0,5 0,2 2,1 JIU *) *) *) 0,1 0,2 0,5 OLT 0,3 0,5 2,1 0,5 0,2 2,3 ARGEŞ - VEDEA 0,1 3,9 2,1 1,7 1 27,2 IALOMIŢA - BUZĂU 0,2 1,2 1,2 0,5 0,1 7,7 DOBROGEA 0,1 0,2 0,7 0,5 0,7 5,1 MUREŞ 0,4 36,7 0,2 … 0,6 21,1 CRIŞURI *) 0,5 … 0,2 … 1,7 SOMEŞ - TISA 1,1 1,5 4,4 1,4 0,6 29,8 SIRET *) 0,1 *) *) *) 0,1 PRUT - BÂRLAD *) 1 0,9 0,9 0,5 14

*) sub 05 tone/an … lipsă date

Tabelul 10. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate în receptorii

naturali, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2013

tone/an Regiunea de dezvoltare Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc

Total poluanţi 2,2 46,7 12,1 6,3 4,1 111,6

NORD-EST *) 0,6 0,4 0,5 0,1 4,7SUD-EST 0,1 0,7 1,4 1 1,1 17,9SUD-MUNTENIA 0,2 1,3 1,1 0,7 0,3 6,3SUD-VEST OLTENIA 0,3 0,1 1,7 0,5 0,4 0,8VEST … 1,1 0,5 0,5 0,3 2,5NORD-VEST 1,1 2 4,4 1,6 0,6 31,8CENTRU 0,4 37,1 0,7 0,1 0,5 22,4BUCUREŞTI-ILFOV 0,1 3,8 1,9 1,4 0,8 25,2

*) sub 05 tone/an … lipsă date

Cantităţile cele mai mari de metale grele se găsesc în apele uzate evacuate în bazinele hidrografice: Mureş - cupru 78,6%, Someş-Tisa - crom 36,4%, zinc 26,7% şi în regiunile: Centru - cupru 79,4%, Nord-Vest – crom 36,4%, zinc 28,5%.

10

PRECIZĂRI METODOLOGICE 1. Sursa datelor Publicaţia conţine rezultatele următoarelor cercetări statistice:

Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, în anul 2013;

Distribuţia apei, în anul 2013; Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, în anul 2013, realizată de Institutul

Naţional de Statistică împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române”.

2. Definiţii

Apele uzate reprezintă apele provenite din activităţile economice, casnice sau sociale, conţinând substanţe poluante sau reziduuri, care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale.

Apele uzate menajere reprezintă apele uzate rezultate din gospodăriile populaţiei, provenite de la gătit, spălat, grupuri sanitare etc.

Apele uzate orăşeneşti sunt apele uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.

Apele uzate industriale sunt apele uzate care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale.

Bazin hidrografic reprezintă unitatea fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.

Consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (200C) şi timpul standard (5 zile).

Consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) CCO-Cr reprezintă concentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie.

Efluentul defineşte apele uzate evacuate de către o staţie de epurare în receptor. Materiile în suspensie includ substanţele insolubile care se pot separa prin filtrare,

centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de maxim 2 mm). Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a

unor substanţe sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube.

Poluant înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare. Receptor natural reprezintă apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuate

apele uzate. Sistemul de canalizare a apelor uzate reprezintă sistemul de canale şi conducte care

adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună. Staţia de epurare reprezintă o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate

pentru diminuarea cantităţilor de poluanţi din apele uzate. Staţia de epurare urbană/industrială este staţia de epurare a apelor uzate

orăşeneşti/industriale. Staţia de epurare independentă este o ministaţie de epurare a apelor uzate provenite de

la grupuri de locuinţe, unităţi sociale, comerciale, hoteluri, spitale, unităţi militare care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc.