D E C I Z I A

Nr.19 din 26.03.2008

referitoare la încălcarea art. 5 alin. (1) lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, de către Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari

prin stabilirea şi publicarea tarifelor de referinţă pentru lucrările de protetică dentară

În baza: 1. Dispoziţiilor Decretului nr. 830/04.09.2007 pentru numirea preşedintelui

Consiliului Concurenţei; 2. Dispoziţiilor Decretelor nr. 57/17.02.2004, nr. 1089/06.09.2006, nr. 1088 si nr.

1087/06.09.2006 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei; 3. Dispoziţiilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, publicată în Monitorul Oficial

nr. 742 – Partea I, din 16.08.2005; 4. Dispoziţiilor Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului

Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 288/01.04.2004, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Dispoziţiilor Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, privind practicile anticoncurenţiale, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430/13.05.2004;

6. Prevederilor Instrucţiunilor cu privire la definirea pieţei relevante, în scopul stabilirii părţii substanţiale de piaţă, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 288/01.04.2004;

7. Prevederilor Regulamentului privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430/13.05.2004;

8. Prevederilor Instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 56 din Legea concurenţei nr. 21/1996, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 439/17.05.2004;

9. Raportului de investigaţie prezentat Consiliului Concurenţei de către raportor, precum şi a celorlalte acte şi lucrări din dosarul cauzei;

10. Faptului că au fost îndeplinite procedura de transmitere a Raportului de investigaţie părţilor implicate pentru luare la cunoştinţă şi formulare de observaţii şi procedura de citare pentru audierea părţilor în Plenul Consiliului Concurenţei la data de 05.03.2008;

11. Faptului că, în cadrul şedinţei de audiere desfăşurate în data de 05.03.2008, a fost întrunită condiţia de cvorum de minimum 5 membri pentru ca Plenul Consiliului Concurenţei să poată delibera şi decide în mod valabil;

12. Declaraţiilor făcute în timpul audierii din data de 05.03.2008, de către reprezentanţii legali ai părţilor implicate prezenţi la audiere;

13. Faptului că, în cadrul şedinţei de deliberare desfăşurate la data de 17.03.2008, a fost întrunită condiţia de cvorum de minimum 5 membri pentru ca Plenul Consiliului Concurenţei să poată delibera şi decide în mod valabil.

2

Având în vedere: I. Sumar executiv 1. La data de 11 iulie 2005, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 159, s-a declanşat o investigaţie din oficiu având ca obiect eventuala încălcare a prevederilor Legii Concurenţei nr. 21/1996, republicată (în continuare lege), de către Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari (în continuare ANTD) prin fixarea şi publicarea tarifelor de referinţă pentru lucrările de protetică dentară; 2. În cadrul investigaţiei efectuate, s-a constatat că membrii Consiliului Director al ANTD au dezbătut, în cadrul şedinţelor din datele de 19.07.2004, 04.10.2004, 18.10.2004 şi 01.11.2004, redactarea unei liste de preţuri etalon aplicabile produselor realizate de către tehnicienii dentari. Tot în cadrul acestor şedinţe, Consiliul Director al ANTD a decis publicarea Tarifelor de referinţă pentru protetică dentară, în numerele 13/2004, 14/2005 şi 15/2005 ale revistei Tehnica Dentară. 3. Stabilirea şi publicarea unor tarife de referinţă pentru protetica dentară are ca obiect denaturarea concurenţei care trebuie să se manifeste între laboratoarele de tehnică dentară/ tehnicienii dentari ce operează pe piaţa serviciilor de protetică dentară din România, constituind o încălcare a art. 5 alin. (1) din lege. 4. În cadrul investigaţiei s-a constatat şi existenţa unor prevederi cu caracter anticoncurenţial ale Actului Constitutiv şi Statutului ANTD, potrivit cărora unul dintre obiectivele acestei asociatii este promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurenţei neloiale şi a competitivităţii neprofesionale1. În conformitate cu dispoziţiile art.49 din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, prevederile mai sus-menţionate sunt nule de drept. II. Părţile implicate 5. Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari2 a luat naştere în octombrie 2002, prin fuziunea Asociaţiei Colegiul Tehnicienilor Dentari cu Liberă Practică din România cu Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari din România – Arsdentis, în scopul realizării obiectivelor comune şi a unei reprezentări unitare pe plan intern şi internaţional. ANTD a fost constituită conform prevederilor O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, ca persoană juridică română, de drept privat, fără scop patrimonial, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legea română în vigoare şi cu documentele sale constitutive (Actul Constitutiv şi Statutul). ANTD este o organizaţie profesională, autonomă, neguvernamentală, apolitică, nelucrativă, cu patrimoniu distinct, sediu şi organe de conducere şi control proprii. 6. Fiind o asociaţie profesională, ANTD reuneşte o parte din tehnicienii dentari din România, obiectivele promovate de aceasta fiind specifice acestei profesii. Astfel,

1 Art. 6 lit. k) din Actul Constitutiv şi din Statutul Asociaţiei Naţionale a Tehnicienilor Dentari 2 Sediu: Bdul M. Kogălniceanu nr. 49, Sc. B, Ap. 58, Sector 5, Bucureşti Cod înregistrare fiscală: 15027454

3conform Actului său constitutiv, ANTD a fost înfiinţată, printre altele, în scopul de a promova drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; de a reprezenta pe plan naţional, în mod coerent şi unitar interesele profesiei de tehnician dentar; de a susţine interesele profesionale şi economice ale tehnicienilor dentari; de a contribui la promovarea competenţei profesionale în domeniu. 7. Obiectivele ANTD presupun inter alia: iniţierea, susţinerea şi contribuirea la elaborarea de norme şi regulamente care să organizeze şi să reglementeze în mod ferm şi concret condiţiile şi modul de exercitare ale profesiei de tehnician dentar; promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurenţei neloiale şi a competitivităţii neprofesionale; promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurenţei neloiale şi a competitivităţii neprofesionale; editarea de publicaţii şi lucrări de larg interes pentru tehnicienii dentari, inclusiv periodice (reviste, buletine, cataloage etc.), de informare şi dezbatere asupra problemelor profesionale specifice acestui domeniu, precum şi sprijinirea presei de specialitate. 8. Conform Actului constitutiv şi Statutului ANTD poate avea următoarele categorii de membri: tehnicieni dentari; alte persoane juridice (societăţi comerciale de stat sau private, instituţii, organizaţii, etc, care au activitate în domeniul de interes al ANTD); alte persoane fizice (elevi, studenţi etc.); membri de onoare. 9. Organele de conducere, administrare şi control ale ANTD sunt Adunarea Generală, Consiliul Director, Preşedintele, vicepreşedinţii, Secretarul Asociaţiei şi Comisia de cenzori. 10. Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei, organ de conducere şi decizie al ANTD, se întruneşte anual sau, în mod excepţional, pentru dezbaterea unor probleme importante şi urgente. Adunarea Generală se poate convoca şi în şedinţă extraordinară, adoptând decizii în scopul stabilirii strategiei şi programului de activitate generală ANTD, aprobării Codului de etică al membrilor asociaţiei, aprobării bilanţului contabil anual şi al raportului Consiliului Director, numirii membrilor Consiliului Director, modificării Statutului în privinţa obiectivelor, a patrimoniului, precum şi a modificării Statutului în conformitate cu legea în vigoare, prin emiterea de decizii, etc. 11. Consiliul Director, organ de administrare şi conducere a activităţii curente, numit de Adunarea Generală, este alcătuit din 13 membri, dintre care un preşedinte, doi vicepresedinţi, un secretar şi alţi membri. El se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. 12. Consiliul Director are, inter alia, următoarele atribuţii: asigură aducerea la îndeplinire a scopurilor Asociaţiei astfel cum sunt prevăzute în statut şi aplică strategia şi politica Asociaţiei astfel cum sunt stabilite de Adunarea Generală; hotărăşte angajarea patrimoniului Asociaţiei şi răspunde în faţa Adunării Generale; îndeplineşte atribuţiile stabilite de Adunarea Generală; examinează propunerile membrilor asociaţiei şi asigură rezolvarea lor, sau după caz le supune aprobării şi soluţionării Adunării Generale; organizează şi îndrumă activitatea publicaţiilor Asociaţiei, a bibliotecilor, centrelor de studii documentare, consultanţă şi expertiză şi a altor organe create în scopul realizării obiectivelor Asociaţiei.

4

13. Preşedintele asigură, printre altele, conducerea operativă a Asociaţiei între şedinţele Consiliului Director. El reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii. În absenţa Preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt aduse la îndeplinire de către unul din vicepreşedinţi. III. Piaţa relevantă III.1 Descrierea sectorului şi a legislaţiei specifice 14. Pentru perioada analizată3, actele normative în vigoare cu trimitere expresă la profesia de tehnician dentar erau: Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România şi OUG nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor şi laboratoarelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical. 15. Profesiunea de tehnician dentar, sub aspectul instituirii şi exercitării sale, era reglementată de dispoziţiile legii nr. 307/2004, prin care, în conformitate cu prevederile art. 67, tehnicienii dentari erau asimilaţi categoriei de asistenţi medicali. Conform acestei legi, asistenţii medicali trebuiau să facă dovada posesiei titlurilor oficiale corespunzătoare standardelor educaţionale cerute prin lege, iar pentru exercitarea acestei profesii era nevoie de o autorizaţie şi de înscrierea în Registrul unic naţional al asistenţilor medicali şi moaşelor, precum şi de autorizaţia de liberă practică eliberată de Ministerul Sănătăţii, pe baza avizului Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România. 16. În acest sens dispoziţiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 598/2001 prevăd în mod expres faptul că “serviciile conexe actului medical pot fi furnizate de persoanele autorizate de Ministerul Sănătăţii, altele decât medicii, să exercite în mod independent una dintre următoarele profesii prevăzute în nomenclatorul de funcţii al Ministerului Sănătăţii: tehnician dentar, biolog, biochimist, fizician, fiziochinetoterapeut, psiholog, logoped, sociolog, profesor C.F.M., optician – optometrist, tehnician de proteze auditive, technician de aparatură medicală. 17. Ca atare profesia de tehnician dentar, aşa cum este definită atât în legea sus menţionată, cât şi în Legea nr. 96/16 aprilie 2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România, constituie o profesie liberală conexă actului medical. 18. În perioada analizată, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor (în continuare denumit Ordin) din România era organizat şi funcţiona ca organizaţie profesională a asistenţilor medicali şi a moaşelor, neguvernamentală, de interes public, apolitică, non profit, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de asistent medical şi, respectiv, a profesiei de moaşă cu drept de liberă practică.

3 19.07.2004 (data primului proces verbal al şedinţei Consiliului Director ANTD în care se discuta despre publicarea unei liste a tarifelor de referinţă pentru lucrările de protetică dentară) – 30.04.2005 (perioada acoperită de ultimul număr al revistei Tehnica dentară în care apare ultima listă a tarifelor de referinţă)

5

19. Acest organism se bucura de atribuţii şi competenţe specifice unei asociaţii profesionale din domeniul profesiilor libere, dispunând inclusiv de jurisdicţie profesională. 20. Astfel, Ordinul colabora cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea normelor specifice şi a reglementărilor privind profesia de asistent medical şi de moaşă, asigurând aplicarea lor. 21. De asemenea, Ordinul deţinea un rol important în elaborarea standardelor şi criteriilor profesionale – competenţă partajată cu Ministerul Sănătăţii – asigurând şi respectarea lor. În consecinţă, Ordinul era asociaţia profesională tipică unei profesiuni liberale căreia i s-au încredinţat prin lege, anumite atribuţiuni specifice, având jurisdicţie profesională şi asupra profesiunii de tehnician dentar. 22. ANTD ca asociaţie profesională a tehnicienilor dentari, atât în perioada analizată cât şi după apariţia, în anul 2007, a legii privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, nu are atribuţii specifice de reglementare a acestui sector sau de jurisdicţie profesională. III. 2 Piaţa relevantă a produsului 23. Conform prevederilor Instrucţiunilor cu privire la definirea pieţei relevante, în scopul stabilirii părţii substanţiale de piaţă4, o piaţă relevantă cuprinde un produs sau un grup de produse şi aria geografică pe care acestea se produc şi/sau se comercializează. Piaţa relevantă are deci două componente: piaţa produsului şi piaţa geografică. 24. Piaţa relevantă a produsului include toate produsele şi/sau serviciile care sunt considerate de către consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită caracteristicilor, preţului şi utilizării date acestora. 25. Categoria profesională a tehnicienilor dentari execută lucrări de protetică dentară (coroane, punţi, proteze parţiale sau totale, etc) pe baza unor comenzi (fişe de laborator) emise de medicul stomatolog în funcţie de necesităţile clinice şi posibilităţile financiare ale pacientului, lucrări pe care le furnizează în diferite faze de execuţie medicului stomatolog curant. 26. Un cabinet stomatologic poate avea relaţii de colaborare cu unul sau mai multe cabinete de tehnică dentară, după cum un laborator de tehnică dentară poate colabora cu unul sau mai multe cabinete de tehnică stomatologică. Responsabilul echipei stomatologice este medicul stomatolog, aflat în relaţie directă şi continuă cu beneficiarul actului medical, pacientul. 27. Activitatea de tehnică dentară, bazată pe studii de durată medie, este încadrată legal de Ministerul Sănătăţii ca activitate conexă actului medical, subsidiară ca responsabilitate coordonării personalului cu pregătire de lungă durată, medicul stomatolog.

4 Publicate în Monitorul Oficial al României , Partea I, nr. 288/1 aprilie 2004

628. Având în vedere aceste aspecte, se defineşte piaţa produsului ca fiind piaţa lucrărilor de protetică dentară. III.3 Piaţa relevantă geografică 29. Piaţa relevantă geografică cuprinde aria în care sunt localizaţi agenţii economici implicaţi în comercializarea produselor şi/sau serviciilor incluse în piaţa relevantă a produsului, în condiţii similare de concurenţă şi care poate fi delimitată de ariile geografice învecinate. În mod similar, noţiunea de piaţă geografică se referă şi la servicii. 30. Având în vedere că ANTD era, pentru perioada analizată, unica asociaţie profesională de profil, se defineşte piaţa geografică ca fiind teritoriul României. 31. Fiind în prezenţa unei înţelegeri având ca obiect fixarea preţului, în speţă nu este necesară o analiză, mai detaliată a pieţei relevante. IV. Acte şi fapte constatate IV.1. Modul de deschidere a investigaţiei 32. Prin adresa RG 4045/10.06.2005, Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România a semnalat Consiliului Concurenţei faptul că Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari, a publicat tarifele de referinţă pentru lucrările de protetică dentară în revista de specialitate “Tehnica dentară”. Adresa anexa de asemenea copiile a două articole din revista Tehnica Dentară (numerele 14 şi 15/2005), intitulate „Tarife de referinţă 2005”. În fapt, articolele enumerau o listă de servicii de protetică dentară şi, corelativ acestora, tarifele recomandate. 33. De asemenea, în urma analizei Actului Constitutiv, cât şi a Statutului ANTD, s-a constatat existenţa unei prevederi ce fixa ca obiectiv al acestei asociaţii „(...) promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurenţei neloiale şi a competitivităţii neprofesionale”. 34. S-a considerat că aceste elemente conţin suficiente indicii asupra unei posibile practici anticoncurenţiale astfel încât, pe data de 11.07.2005, a fost emis Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 159/11.07.2005 privind declanşarea din oficiu a investigaţiei având ca obiect posibila încălcare a art. 5 din Legea Concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, de către Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari, prin fixarea şi publicarea tarifelor de referinţă pentru protetica dentară. IV.2. Fapte constatate 35. În urma suspiciunilor referitoare la posibila existenţă a unei înţelegeri de fixare a preţurilor/tarifelor pentru lucrările de protetică dentară, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 168/25.07.2005, s-a dispus efectuarea unei inspecţii inopinate la sediul ANTD. În cadrul inspecţiei efectuate în data de 25.07.2005 au fost ridicate documente de la sediul asociaţiei, inclusiv procesele verbale ale Consiliului

7

Director al ANTD din 21.06.2004; 19.07.2004; 04.10.2004; 18.10.2004; 01.11.2004; 07.03.2005. 36. Din analiza proceselor verbale ale întâlnirilor Consiliului Director, în perioada 19.07.2004 – 01.11.2004, a rezultat preocuparea constantă pentru publicarea unor preţuri şi tarife recomandate, în vederea alinierii comportamentului de agenţi economici al tehnicienilor dentari, precum şi în vederea evitării unei eventuale presiuni concurenţiale „neloiale”. 37. În data de 19.07.2004 s-a întrunit Consiliul Director al ANTD5. Unul din punctele dezbătute l-a constituit prezentarea articolelor ce urmau să apară în numărul 10 al revistei Tehnica Dentară. 38. Referitor la articolele ce ar trebui publicate în această revistă, după cum consemnează în acelaşi proces verbal, vicepreşedintele ANTD la acel moment, dl. Marius Hermeneanu, a propus: a) Realizarea unui calcul de preţ profesionist, ceea ce presupune activitatea sincronizată a unui softist cu a unui contabil şi a unei persoane din laboratorul dentar, responsabilă cu respectarea normelor de consum; (...); d)Actualizarea listei de preţuri preferenţiale şi informarea pacienţilor asupra preţurilor de laborator; (...); f) Apariţia în numărul 11 al revistei Tehnica Dentară a unui calcul de preţ profesionist şi metodologic de calcul însoţită de exemplu.” 39. În numărul 11/2004 al revistei Tehnica Dentară a fost publicat, sub semnătura dlui [...], vicepreşedinte ANTD la acel moment, articolul „Preţul corect”. Articolul prezenta un exemplu de calcul al preţului de producţie, menţionându-se şi faptul că „preţul de vânzare va trebui să se situeze cu cel puţin 130% faţă de preţul de producţie”. 40. În cadrul şedinţei Consiliului Director al ANTD din data de 04.10.20046, dl. [....] a făcut precizări legate de inexistenţa instrumentelor de reglare a preţurilor şi de necesitatea înfiinţării lor. 41. De asemenea, s-a propus „ca ANTD să lanseze preţuri de referinţă, bazate pe metode de calcul profesioniste şi pe o documentaţie fundamentată, sub nivelul cărora să nu se coboare de către ceilalţi tehnicieni dentari”, iar “dna [.....] subliniază importanţa apariţiei preţului de referinţă în mass media şi a informării pacienţilor despre nivelul preţurilor practicate de diferite laboratoare de tehnică dentară.” 42. Analizând în perspectivă evoluţia posibilă a preţurilor, dna. [....] a arătat că „premisele în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la lucrările dentare sunt pesimiste, deoarece tehnicienii dentari buni se privatizează şi implicit scad preţurile lucrărilor”. 43. În cadrul şedintei Consiliului Director al ANTD din data de 18.10.2004, d-l [...] a comunicat că lucrează la o calculaţie de preţ referitor la lucrările dentare, calculaţie ce urma să fie prezentată într-o următoare şedinţă.

5 Au semnat procesul verbal, în calitate de membri ai Consiliului Director, domnii Fera Liviu, Hermeneanu Marius, Coleaşe Gabriel, Bălan Sorin şi doamna Silvia Frusina. 6 Au semnat procesul verbal, în calitate de membri ai Consiliului Director, domnii Bălan Sorin, Fera Liviu, Hermeneanu Marius, Olteanu Laurenţiu, Drăguş Andi, Coleaşe Gabriel, Şerb Ion şi doamnele Apostol Mariana, Silvia Frusina şi Nicoleta Creţu.

8

44. În data de 01.11.20047 a avut loc o nouă şedinţă a Consiliului Director al ANTD pentru a dezbate asupra următoarelor probleme: Situaţia financiară; Revista Tehnica Dentară nr. 13; Probleme de legislaţie. 45. În cadrul discuţiilor, d-l [...] a prezentat o analiză a costurilor cu care se confruntă tehnicienii dentari, precum şi o listă de preţuri etalon pentru tehnicienii dentari, listă ce urma să fie publicată într-un număr al revistei Tehnica Dentară. 46. Practic, rezultatul şedinţei din 01.11.2004 a Consiliului Director a fost publicarea în numărul 13/2004 al revistei Tehnica Dentară a articolului „Preţ orientativ al lucrărilor protetice executate în laboratorul de tehnică dentară – 2005” precum şi publicarea, în numerele 14 şi 15/2005 ale revistei, a articolului „Tarife de referinţă pentru protetica dentară - 2005”. 47. Din discuţiile consemnate în procesele verbale menţionate, se evidenţiază preocuparea constantă pentru preţurile practicate în domeniu şi, mai mult, pentru elaborarea unei liste a preţurilor de referinţă. În plus, această preocupare viza şi asigurarea unei ample difuzări a acestor liste, în vederea realizării unei coordonări eficiente a politicii de preţuri a tehnicienilor dentari. 48. De asemenea, în ceea ce priveşte concurenţa prin preţ aceasta este calificată drept „neloială”, iar o eventuală scădere a preţurilor este apreciată ca fiind „pesimistă”; „Dl. vicepreşedinte [...] informează colegii despre situaţia tehnicienilor dentari cu laboratoare dentare în contracte de comodat, care au fost evacuaţi din spaţiile deţinute deoarece aceste contracte au expirat şi consideră că problema trebuie abordată şi din alt punct de vedere, respectiv al concurenţei neloiale pe care aceştia o fac proprietarilor de laboratoare prin practicarea unor preţuri mai mici de laborator”8. 49. Aşadar, în perioada 19.07.2004 – 01.11.2004, tema politicii unitare a preţurilor a fost abordată în mod repetat în cadrul discuţiilor purtate la întâlnirile Consiliului Director ANTD. Aceste discuţii au vizat mecanismele de constituire a preţului şi necesitatea contracarării factorilor care ar putea conduce la scăderea acestuia, precum şi eliminarea concurenţei prin preţ, calificată drept „neloială”. În acest sens, în perioada mai sus-mentionată, în şedinţele Consiliului Director ANTD a fost reiterată necesitatea realizării unor preţuri etalon şi, prin difuzarea acestora, coordonarea comportamentului concurenţial al tehnicienilor dentari. 50. În fapt, după precizarea expresă a dlui. [...] în şedinţa din data de 04.10.2004, preţurile de referinţă trebuiau să îndeplinească rolul unor preţuri minime: „sub nivelul cărora să nu se coboare de către ceilalţi tehnicieni dentari”. 51. Mai mult, s-a urmărit o mediatizare adecvată, care să acopere practic un segment substanţial al pieţei, semnificativă în acest sens fiind propunerea dnei. [...] din data de 01.11.2004, de difuzare „într-un cotidian de mare tiraj” a tarifelor de referinţă, în vederea implementării eficiente a acestora.

7 Au semnat procesul verbal, în calitate de membri ai Consiliului Director, domnii Bălan Sorin, Fera Liviu, Hermeneanu Marius, Coleaşe Gabriel, Şerb Ion, Crivăţu Dan şi doamna Apostol Mariana. 8 Proces verbal din 07.03.2005

9

52. Din coroborarea discuţiilor având ca obiect politica de preţuri a tehnicienilor dentari, discuţii consemnate în procesele verbale menţionate, rezultă intenţia membrilor Consiliului Director de a coordona comportamentul tehnicienilor dentari pe piaţa lucrărilor de protetică dentară în ceea ce priveşte concurenţa prin preţ. 53. Astfel, chiar dacă în revista „Tehnica dentară” au apărut liste de preţuri calificate drept „preţuri de referinţă”, aceste preţuri nu se refereau la preţuri istorice de protetică dentară, ci, în lumina discuţiilor susmenţionate, aveau drept obiect preţuri minime („sub care să nu se coboare”). În sprijinul acestei interpretări, trebuie avut în vedere şi obiectivul fixat în Actul Constitutiv şi Statutul ANTD, care, la art. 6 lit. k), dispune: „Obiectivele asociaţiei sunt următoarele:[...] k) promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurenţei neloiale şi a competitivităţii neprofesionale”. 54. Astfel, se constată că întâlnirile membrilor Consiliului Director al ANTD au constituit o platformă propice pentru discuţii asupra preţurilor, majoritatea acestora fixându-şi ca obiectiv preîntâmpinarea apariţiei unui trend descendent. V. Motivaţiile membrilor Consiliului Director ANTD 55. Dna. [...]9 consideră că articolul publicat a avut ca scop conştientizarea tehnicienilor cu privire la modul cum se calculează preţul unui produs, elementele care trebuie incluse în preţ. Preţurile publicate au constituit o exemplificare a tuturor costurilor. Preţurile au fost calculate aleator „criteriile au fost după unii să scadă preţurile faţă de alte laboratoare ca să migreze cabinetele spre ei”. 56. Scopul în care au fost publicate articolele referitoare la preţuri a fost unul strict informativ, având în vedere că oferta către medici şi pacienţi este foarte largă iar legea cererii şi a ofertei funcţionează destul de corect în acest domeniu. Nemulţumirea doamnei [...] legată de publicarea acestor preţuri constă în faptul că „nu am încredere în persoana dlui. [...] care am înţeles că este cel care le-a adus spre a fi publicate. Pe mine personal consider că acest domn nu mă reprezintă din punct de vedere profesional....nu are competenţa necesară pentru a da publicităţii astfel de articole....cum şi-a permis şi de ce a fost acceptat să se semneze în numele C.S. în condiţiile în care eu personal nu am fost consultată în această problemă. Dacă tot au fost publicate, consider că ar fi fost necesare nişte comentarii mai ample referitoare la conţinutul lor, pentru a nu lăsa loc la interpretări” - dna [...]10. 57. Dl. [...]11 consideră că prin publicarea articolelor referitoare la preţ nu s-a avut în vedere fixarea unor tarife minimale pentru tehnicienii dentari, membri ai ANTD, aceste tarife stabilindu-se exclusiv în urma unor negocieri între tehnicieni şi medicii dentişti. În opinia sa, scopul acestor articole era acela de a „comunica informaţii tehnicienilor dentari – manageri de laborator – despre comportamentul ca operatori întro economie de piaţă, de a le da o idee despre cum trebuie să procedeze pentru a determina preţul de producţie al protezei pe care o execută, plecând de la preţul de producţie să definească preţul de vânzare şi mai departe să-şi contureze limitele de progres (beneficiu) dacă există”.

9 Adresa nr. DS 536/07.06.2007 10 Adresa nr. RG 2827/04.06.2007 11 Adresa nr. RG 2970/11.06.2007

10

58. Potrivit dlui. [...]12. „ideea acelor articole din revista Tehnica Dentară era de a informa colegii cam cum se formează preţul lucrărilor protetice dentare, urmând ca de forma şi conţinutul articolelor să se ocupe colegii din colectivul de redacţie. În orice caz nu se avea în vedere stabilirea unui preţ minim sau a unei înţelegeri de acest fel”. 59. Dl. [...]13 susţine că: „personal NU am fost de acord cu apariţia lor în revista Tehnica Dentară deoarece preţurile în cauză nu aveau nici un suport real de calcul”. 60. Potrivit dlui. [...]14, articolele respective nu au avut scopul de a stabili preţuri pentru membrii asociaţiei ci doar pentru a sublinia raportul calitate preţ al lucrărilor protetice. Articolele au fost publicate „în urma unor studii efectuate de specialişti în domeniu şi prin publicarea respectivelor articole nu s-a urmărit decât comunicarea unor informaţii despre funcţionarea unei pieţe în scopul de a-i ajuta pe tehnicienii dentari în dezvoltarea afacerii, stabilirea preţurilor urmând a fi făcută în urma negocierilor cu medicul dentist, beneficiarul acestor produse unicat”. 61. La rândul său, dl. [...]15 arată că „în şedinţa din 18.10.2004 s-a discutat despre elaborarea unui Proiect al preţurilor de cost al lucrărilor dentare; în şedinţa din 01.11.2004 s-a discutat despre modul de formare al preţului (cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, alte costuri, profit, etc).Toate acestea au fost discutate şi aprobate....”. 62. Dna [...] declară că nu a fost prezentă la nici una din şedinţele Consiliului Director la care s-au discutat articolele şi nici nu i-a fost comunicată intenţia de publicare a acestui articol16. 63. Potrivit dnei. [...]17, articolele respective au fost publicate în scopul orientării tehnicienilor dentari în calcularea preţurilor lucrărilor protetice, şi nu de stabilire a unor limite superioare sau inferioare a preţurilor. „Articolele publicate au avut intenţia de publicare şi au apărut în urma unor discuţii de calculaţie de preţ. Nu trebuia să apară numai acel tabel cu preţuri ci a mai existat şi o explicaţie la aceste articole pe care dl [...], în acea perioadă preşedintele ANTD, nu a mai avut spaţiu de publicare. Ca urmare, s-a putut interpreta acea listă ca şi preţuri impuse. Cred că nu poate face nimeni aşa ceva deoarece în tehnica dentară nu există doi dinţi la fel sau două situaţii identice”. 64. Dna. [...] a precizat că nu a participat la şedinţele în care s-a discutat despre preţurile publicate în revistă şi nu crede că o asociaţie poate să impună un anumit preţ către un laborator18. VI. Poziţia terţilor cu privire la cazul analizat 65. Având în vedere că medicii dentişti sunt cei care comandă diverse lucrări de protetică dentară, aceştia sunt direct interesaţi de existenţa unui mediu concurenţial normal pe piaţa serviciilor de protetică dentară.

12 Adresa nr. RG 3010/13.06.2007 13 Adresa nr. RG 2732/29.05.2007 14 Adresa nr.RG 2849/05.06.2007 15 Adresa nr. RG 3212/21.06.2007 16 Adresa nr. DS 689/19.07.2007 17 Adresa nr. RG 3772/18.07.2007 18 Adresa nr. RG 2941/08.06.2007

11

Astfel, prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. GM 1387/27.07.2005, Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (în continuare AMSPPR) semnala „efectele perturbatoare ale liberei concurenţe” pe care publicarea acestor tarife le avea asupra acestei pieţe. În adresa menţionată, AMSPPR realiza o distincţie clară între perioada anterioară anului 2005 când „stabilirea preţurilor sau tarifelor pentru lucrările de tehnică dentară s-a realizat prin negocierea directă între medicul stomatolog privat şi tehnicianul dentar titular al laboratorului (...)” şi perioada incriminată19 când „ANTD şi-a arogat dreptul de pseudo-organism de reglementare a tarifelor pentru protetica dentară, stabilite anterior în mod liber, publicând în mod repetat în revista «Tehnica Dentară» tarife de referinţă pentru protetica dentară şi încălcând în acest mod principiile clasice ale economiei de piaţă şi legislaţia care protejează libera concurenţă”. 66. De asemenea, AMSPPR menţionează că sesizările primite de la membrii săi acoperă un teritoriu de 35 de judeţe şi se datorează „(...) solicitărilor multor laboratoare de tehnică dentară (...) de majorare bruscă şi nejustificată a tarifelor, având ca unică şi principală motivaţie «Tarifele de referinţă pentru protetica dentară» anunţate şi publicate de ANTD.” (...) „ANTD influenţează în mod negativ stabilirea prin negociere individuală între medicul stomatolog şi tehnicianul dentar a tarifelor încercând să creeze atât un control naţional cât şi o uniformizare naţională a acestora”. VII. Analiza aspectelor investigate VII. 1 Profesiile liberale 67. Profesiile liberale20 sunt profesii care necesită o pregătire specială în domeniul ştiinţelor şi artelor liberale, spre exemplu avocaţi, notari, ingineri, arhitecţi, contabili şi medici. Caracteristic acestui sector este un nivel mai ridicat al reglementărilor, sub forma actelor normative legiferate de organele de stat şi/sau sub forma autoreglementărilor realizate de către asociaţii profesionale special abilitate în acest sens. 68. Această autoreglementare se bucură uneori de forţă juridică, dacă guvernele deleagă asociaţiilor profesionale sau unor organisme reglementatoare profesionale oficiale asemenea puteri, exercitând astfel o influenţă considerabilă asupra intereselor comunităţii în care acţionează. 69. Serviciile profesionale sunt în mod curent organizate în asociaţii, care se bucură de recunoaşterea oficială şi beneficiază de o relaţie strânsă cu guvernul. Aceste asociaţii intervin frecvent în menţinerea şi/sau implementarea regulilor şi în elaborarea de noi regulamente care urmează a fi sprijinite de organismele reglementatoare ale autorităţii. 70. Majoritatea categoriilor de profesiuni liberale funcţionează cu respectarea unui cod de etică. În general, codurile de etică includ obligaţii de loialitate, competenţă profesională, confidenţialitate. În plus, acestea interzic conflictul de interese.

19 Ianuarie 2005 – iunie 2005 20 Profesia liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, care ţine de cultura spiritului (arhitectură, filisofie, drept, medicină) sau/şi care depinde de un “ordin”, de un organism profesional neconvenţional, cu un mod special de remunerare.

12

71. Gradul sporit de reglementare al exercitării acestor profesiuni şi, implicit, restricţiile concurenţiale decurgând din acestea, este generat de particularităţile manifestării forţelor pieţei din acest domeniu. În general, se consemnează dificultatea forţelor pieţii în producerea unei siguranţe acceptabile sau în asigurarea calităţii corespunzătoare. De altfel, literatura de specialitate economică menţionează pentru acest domeniu mai multe aspecte ale eşecului pieţei, principala formă de manifestare a acestui eşec fiind “asimetria de informaţii” dintre client şi furnizorul de servicii. Asimetria de informaţii este un rezultat firesc pentru pieţele relevante ale serviciilor profesionale: pe de o parte necesitatea ca practicianul să posede un nivel ridicat de cunoştinţe tehnice, iar, de cealaltă latură a pieţei, consumatorii nu dispun de aceste cunoştinţe, fiindu-le deci dificil să evalueze calitatea serviciilor pe care le achiziţionează. În literatura de specialitate, serviciile profesionale sunt bunuri investite cu credibilitate “credence goods”21 de către consumatori: calitatea acestora nu poate fi uşor evaluată, fie conform unor observaţii anterioare sau, în anumite pieţe, prin consum sau utilizare. 72. Serviciile şi produsele realizate de tehnicienii dentari nu sunt furnizate direct publicului, ele fiind livrate prin intermediul medicului dentist. Totuşi, o eventuală creştere a preţurilor se va repercuta imediat asupra consumatorului final, prin aşa-zisele efecte provocate, medicul dentist transferând consumatorilor integral creşterea. 73. Deci, piaţa specifică serviciilor de protetică dentară respectă o structură simplă: pe de-o parte, medicul dentist, furnizând nu numai serviciile de îngrijire medicală, dar acţionând şi ca expert care determină tipul de tratament necesar, tipul de proteză adecvat clientului, iar pe de altă parte tehnicianul dentar executând lucrările de protetică dentară după prescripţia medicului dentist şi negociind direct cu medicul tarifele pentru executarea acestora. 74. Destinatarul final al acestora, pacientul, nu este familiarizat cu aceste lucrări şi nici în măsură să evalueze bunul de care are nevoie – proteza. Chiar şi ex post, consumatorul poate evalua cu dificultate valoarea serviciului cerut în prealabil. Serviciile de îngrijire dentară, inclusiv serviciile de protetică dentară sunt incluse deci în categoria bunurilor investite cu credibilitate “credence goods”. 75. Totuşi, în cazul serviciilor de protetică dentară această asimetrie a pieţei este în mare parte corectată de medicul dentist care dispune de expertiza necesară evaluării calităţii lucrărilor executate de tehnicienii dentari şi, în funcţie de segmentul de piaţă căruia i se adresează, să opereze selecţia necesară: un medic dentist care are ca principali clienţi consumatori de lux, va apela la un practician de tehnică dentară foarte bun şi care utilizează materiale scumpe, de calitate, etc. Aşadar, medicul dentist este în măsură să măsoare ex ante competenţa, experienţa şi nivelul de profesionalism al practicianului. VII. 2. Incidenţa art. 5 alin.(1) din lege VII. 2.1 Interdicţia prevăzută de art.5 alin.(1) din lege

21 Winand Emons – Credence goods and fraudulent experts, RAND Journal of Economics Vol. 28, No. 1, Spring 1997, pp. 107–119.

1376. Conform art.5 alin.(1) din lege „sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţi economici sau asociaţii de agenţi economici, orice decizii de asociere sau practici concertate între aceştia, care au ca obiect sau ca efect restrângerea, impiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc: a) fixarea concertată, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale (…)”. VII. 2.2 Exceptarea conform art.5 alin.(2) din lege 77. Sunt exceptate de la interdicţia prevăzută de art.5 alin.(1) din lege înţelegerile, deciziile asociaţiilor de agenţi economici sau practicile concertate care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art.5 alin. (2) din lege, condiţii care duc la concluzia că efectele pozitive ale unor asemenea înţelegeri prevalează asupra celor negative rezultate din restrângerea concurenţei. 78. Consecinţele juridice ale încălcării art.5 alin.(1) din lege 79. În conformitate cu art. 51 lit.a) din lege, încălcarea art. 5 alin. (1) din lege se sancţionează cu amendă în sumă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată de către agenţii economici implicaţi în anul anterior sancţionării. 80. De asemenea, în baza art. 49 din lege, sunt nule de drept, fie ele exprese sau tacite, orice angajamente, convenţii sau clauze contractuale care se raportează la o practică anticoncurenţială prohibită prin art.5 din lege. 81. Conform art. 61 din lege, independent de sancţiunile aplicate în baza Legii concurenţei, persoanele fizice şi/sau juridice care au fost prejudiciate prin practica anticoncurenţială contrară art. 5 alin.(1) din lege, au dreptul la acţiune în faţa instanţelor judecătoreşti pentru repararea prejudiciului cauzat prin acea practică anticoncurenţială. VII. 2.3. Aplicabilitatea art.5 alin.(1) din lege în speţă 82. Pentru a se putea constata incidenţa art.5 alin.(1) din lege asupra unei practici, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor elemente constitutive:

• existenţa unor agenţi economici sau a unei asociaţii de agenţi economici; • existenţa unei înţelegeri, decizii a unei asociaţii de agenţi economici sau practici

concertate; • înţelegerea să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea sau

denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia. 83. Consiliul Director al ANTD a întreprins măsuri concrete (discutând despre politica de preţuri a tehnicienilor dentari aşa cum consemnează procesele verbale ale şedinţelor Consiliului Director şi publicând lista tarifelor de referinţă în revista Tehnica Dentară) referitoare la stabilirea unor tarife de referinţă pentru lucrările de protetică dentară. Tarifele recomandate, chiar dacă au fost calificate de ANTD ca fiind de referinţă, au avut ca obiect coordonarea, în cadrul pieţei relevante, a comportamentului economic al tehnicienilor dentari.

14

84. Îndeplinirea primei condiţii: existenţa unor agenţi economici sau a unei asociaţii de agenţi economici 85. Agenţii economici ce operează pe o anumită piaţă aparţin deseori unei asociaţii profesionale, reprezentantă a industriei respective. Referirea la asociaţii de agenţi economici din art. 5 alin.(1) din lege este destinată în mod clar extinderii ariei de aplicabilitate a interdicţiei legale la concertarea ilegală ce are loc în cadrul asociaţiilor profesionale. 86. Conceptul de agent economic desemnează orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de statutul său juridic şi de modul în care aceasta este finanţată22. Orice activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă determinată reprezintă o activitate economică. 87. Tehnicienii dentari furnizează servicii într-un mod durabil (pe o perioadă lungă de timp) şi contra unei remuneraţii, exercitând astfel o activitate economică şi, în consecinţă, constituie agenţi economici în sensul art. 5 (1) din lege. Natura complexă şi tehnică a activităţii lor şi circumstanţa conform căreia profesiunea lor este reglementată23 nu sunt de natură să modifice această concluzie24. 88. Prin asociaţii de agenţi economici se înţeleg toate asociaţiile profesionale, indiferent de piaţa pe care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv asociaţiile din care fac parte profesiile liberale. La nivel comunitar, Comisia Europeană s-a pronunţat încă din anul 1993 cu privire la profesiile liberale din statele membre25. În prezent politica şi practica Comisiei Europene a tranşat în favoarea aplicării depline a legislaţiei concurenţiale comunitare profesiilor liberale26. 89. În cazul de faţă, ANTD este o asociaţie profesională menită a reprezenta în mod coerent şi unitar interesele profesiei de tehnician dentar. Membrii săi sunt în principal, conform statutului, tehnicienii dentari, dar pot fi şi alte persoane fizice sau juridice care se angajează să respecte principiile prevăzute de Actele Constitutive ale Asociaţiei. 90. Este evident că tehnicienii dentari membri, înscrişi fie chiar ca şi persoane fizice în ANTD, nu pot fi disociaţi de apartenenţa lor la profesia de tehnician dentar. Ei fac parte din această asociaţie tocmai în virtutea profesiei exercitate. Printre scopurile ANTD, conform statutului, se numără şi susţinerea intereselor profesionale şi economice ale tehnicienilor dentari. Mai mult decât atât, unul dintre obiectivele Asociaţiei este promovarea şi suţinerea de tarife minimale.

22 Conceptul de “agenţi economici” a fost construit de către Curtea Europeană de Justiţie, denumită în continuare CEJ. În cazul Polypropylene, CEJ a statuat că “subiectul regulilor de concurenţă sunt agenţii economici, un concept care nu este identic cu chestiunea personalităţii juridice utilizată în scopul legii comerciale sau fiscale. Se poate referi la orice entitate angajată în activităţi comerciale.”

23 În prezent, exercitarea profesiei de tehnician dentar este reglementată prin Legea nr. 96 din 16 aprilie 2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi infiintarea, organizarea şi functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania24 În acest sens, a se vedea decizia Wouters, C-309/99, Rec p I-1577, pct 47 si 49(din 19 februarie 2002); decizia Commission/Italy, C-35/96, pct 36. 25 Cazul CNSD, 1993. 26 În cazul Asociaţia arhitecţilor din Belgia, (Case COMP 38.549), Comisia a sancţionat această asociaţie cu o amendă de 100 000 Euro pentru fixarea tarifelor, prin decizia din 24 iunie 2004, considerând că tarifele recomandate restrâng concurenţa, deoarece facilitează coordonarea preţurilor.

15

91. Toate aceste elemente conduc la concluzia clară că membrii ANTD se comportă în cadrul Asociaţiei în concordanţă cu interesele lor economice, ca veritabili prestatori de activităţi economice. 92. Pe cale de consecinţă, prin prisma prevederilor legale şi a jurisprudenţei în domeniu, ANTD reprezintă o asociaţie de agenţi economici. 93. De altfel, din jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie rezultă că o organizaţie profesională trebuie considerată ca fiind o asociaţie de agenţi economici în sensul articolului 81 din Tratatul CE atunci când adoptă reguli care constituie expresia voinţei reprezentanţilor membrilor unei profesii care vizează să obţină un comportament determinat de la membrii profesiei respective în cadrul activităţii lor economice27. 94. Decizia de a publica o listă cu tarifele de referinţă pentru protetica dentară şi apoi, punerea ei în aplicare, prin publicarea efectivă în trei numere ale revistei acesteia, constituie expresia voinţei ANTD ce vizează obţinerea unui comportament determinat – şi anume exercitarea unei politici a preţurilor de către tehnicienii dentari care să nu coboare sub preţurile publicate în revistă. 95. Îndeplinirea celei de-a doua condiţii: existenţa unei înţegeri, decizii a unei asociaţii de agenţi economici sau practici concertate 96. Asociaţiile profesionale şi alte asociaţii îndeplinesc funcţii care sunt legitime şi care promovează competitivitatea industriei din care fac parte. Cu toate acestea, în cadrul asociaţiilor, în special profesionale, membrii lor pot fi tentaţi ca, la întâlnirile organizate de către asociaţie, să îşi coordoneze acţiunile şi să adopte un comportament comun. 97. La nivel comunitar, conceptul de decizie a unei asociaţii de agenţi economici a fost interpretat în sens larg. Astfel, rezoluţiile adoptate la o întâlnire a adunării asociaţiei sau recomandările unei asociaţii pot constitui decizii ale asociaţiei de agenţi economici atunci când ele denotă hotărârea asociaţiei respective de a coordona comportamentul membrilor săi28.

98. O asociaţie care face recomandări membrilor săi poate intra sub incidenţa art. 81 par.(1) din Tratatul privind înfiinţarea CEE29, denumit în continuare Tratat (art. 81 par.1 are corespondent în legislaţia românească art. 5 alin. 1 din lege). 99. Chiar dacă recomandarea nu are un efect obligatoriu, va fi interzisă dacă în realitate scopul acesteia a fost de a determina sau dacă a fost în măsură să aibă ca efect determinarea comportamentului membrilor săi. 100. Un act calificat drept recomandare poate fi considerat ca încălcând prevederile art. 5 din lege, oricare ar fi statutul juridic al acestui act, dacă constituie expresia fidelă a voinţei asociaţiei de agenţi economici de a coordona comportamentul membrilor săi pe piaţă în conformitate cu recomandarea respectivă.

27 Decizia Wouters, punctul 64. 28 Cazul 96/82, IAZ International Belgium NV v. Commission (1983) ECR 3369, (1984) 3CMLR 276; Raportul CE privind Concurenţa în Serviciile Liberale 29 Tratatul de la Roma privind înfiinţarea Comunităţii Economice Europene, încheiat în 1957, cu modificările şi completările ulterioare

16

101. În cazul de faţă, suntem în prezenţa unei decizii a asociaţiei profesionale a tehnicienilor dentari, ANTD, prin care Consiliul Director a hotărât stabilirea şi publicarea preţurilor de referinţă pentru lucrările de protetică dentară. 102. Îndeplinirea celei de-a treia condiţii: înţelegerea, decizia asociaţiei de agenţi economici sau practica concertată să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia 103. Pentru a se aplica art. 5 alin.(1) din lege în cauză, decizia asociaţiei de agenţi economici trebuie să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei. Este evident faptul că “obiect sau efect” trebuie citite şi interpretate separat. Acestea reprezintă cerinţe alternative, şi nu cumulative; deci, o înţelegere sau decizie a unei asociaţii de agenţi economici poate intra sub incidenţa interdicţiei legale dacă are ca obiect sau dacă are ca efect restricţionarea concurenţei. 104. La nivel comunitar, s-a stabilit că, în situaţia în care este clar din termenii deciziei în cauză că aceasta are ca obiect împiedicarea, denaturarea sau distorsionarea concurenţei, nu este necesar să i se examineze şi efectele. Astfel, un cartel care are ca obiect restrângerea concurenţei nu poate fi apărat pe motiv că nu a avut acest efect, pentru că nu a funcţionat sau pentru că unul sau altul dintre membrii săi nu a intenţionat să îl pună în practică. 105. Anumite prevederi ale unei înţelegeri constituie restricţii grave prin aceea că au ca obiect restricţionarea concurenţei: de exemplu, restricţiile orizontale conţinând prevederi de fixare a preţului sau de împărţire a pieţelor sau înţelegerile verticale care conţin prevederi de impunere a preţului de revânzare distribuitorilor. 106. Preţurile recomandate nu constituie a priori o încălcare a articolului 5 (1) din lege. Totuşi, în cazul analizat, decizia luată în cadrul asociaţiei profesionale, de a publica o listă de referinţă a preţurilor precum şi instrucţiuni cu privire la metoda de calcul a preţurilor pentru lucrările de protetică dentară, a avut ca obiect restrângerea concurenţei. 107. În acest sens, trebuie de asemenea avută în vedere jurisprudenţa antitrust constantă comunitară conform căreia fixarea unor preţuri, chiar şi orientative, afectează jocul liber al concurenţei prin faptul că permite participanţilor să prevadă cu un grad rezonabil de certitudine care va fi politica de preţuri aplicată de concurenţi30. În plus, în Decizia sa din 11 iulie 1989, cazul SC BELASCO/Commission (246/86, Rec. 1989, p. 2117), Curtea Europeană de Justiţie a statuat că, deşi preţurile fixate nu au fost respectate în practică, deciziile de fixare a acestora au avut drept obiect restrângerea concurenţei. 108. Chiar dacă un ordin profesional poate, în anumite circumstanţe, să se pronunţe în mod legitim a posteriori asupra nivelului tarifelor, acesta nu are dreptul să armonizeze a priori aceste tarife.

30 Decizia CEJ din 17 octombrie 1972, Vereeniging van Cementhandelaren / Commission, 8/72, Rec. 1972, p. 977, punctul 21.

17

109. Difuzarea de către o organizaţie profesională a tarifelor recomandate este de natură a incita agenţii economici în cauză să îşi alinieze tarifele, fără a ţine însă seama de costurile lor reale. 110. O asemenea practică descurajează agenţii economici ale căror costuri sunt mai scăzute şi, în cele din urmă, procură un avantaj artificial agenţilor economici care stăpânesc mai puţin costurile de producţie. 111. Un asemenea risc nu este în schimb inerent difuzării de indicaţii care facilitează agenţilor economici calculul propriilor lor structuri de costuri, astfel încât să li se permită acestora să stabilească în mod autonom preţurile de vânzare. 112. În speţă, este evident că ANTD nu a difuzat membrilor săi informaţii care să le permită acestora să îşi determine tarifele în funcţie de propriile lor costuri, ci că a difuzat o listă a tarifelor minime. 113. Având în vedere că rubricile care prezentau lista preţurilor de referinţă nu aveau atribuite vreun autor şi că revista aparţinea Asociaţiei, iar organul responsabil de activitatea publicaţiilor ANTD era Consiliul Director, se poate concluziona că această listă avea drept autor colectiv Consiliul Director. Or deciziile Consiliului Director al ANTD implică răspunderea juridică a asociaţiei. 114. În speţă, ANTD reprezintă o asociaţie de agenţi economici în sensul art. 5 din lege, iar decizia de publicare a unei liste de tarife a fost adoptată de către Consiliul Director, conform atribuţiilor prevăzute prin Actul Constitutiv şi Statutul ANTD, publicarea efectuându-se în revista asociaţiei, Tehnica Dentară, de către Consiliul Director ANTD care a acţionat conform atribuţiilor sale31, angajând răspunderea Asociaţiei. În consecinţă, publicarea tarifelor a reprezentat expresia oficială a voinţei asociaţiei. 115. Mai mult, decizia a vizat unul din obiectivele32 Asociaţiei şi anume: „Obiectivele asociaţiei sunt următoarele:[...] k) promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurenţei neloiale şi a competitivităţii neprofesionale”. 116. Din discuţiile consemnate în procesele verbale anterior menţionate, se deduce intenţia de a coordona comportamentul membrlor ANTD în ceea ce priveşte politica lor de preţuri. 117. Astfel, este suficientă examinarea procesului verbal al şedinţei Consiliului Director ANTD din data de 04.10.2004, pentru a demonstra rolul fixat acestor preţuri de referinţă şi anume, acela de preţuri minime. 118. De altfel, contextul în care este ridicată această problemă face referire, în mod explicit la „preţuri de dumping”, prezentate ca posibile ameninţări ce ar putea afecta această piaţă. În acest context, „Domnul Marius Hermeneanu propune ca ANTD să lanseze preţuri de referinţă, bazate pe metode de calcul profesioniste şi pe o

31 Conform art. 23 lit. j din Statutul ANTD, Consiliul Director “…organizează şi îndrumă activitatea publicaţiilor Asociatiei (…)” 32 Conform dispoziţiilor art. 6 lit. k) din Actul Constitutiv şi Statutului ANTD

18

documentaţie fundamentată, sub nivelul cărora să nu se coboare de către ceilalţi tehnicieni dentari”.33

119. Procesele verbale menţionate nu consemnează nicio obiecţiune a unui membru al Consiliului Director, în ceea ce priveşte întocmirea unei liste cu preţuri de referinţă şi a difuzării acesteia. VIII. Deciziile de coordonare a comportamentului agenţilor economici privind politica de preţuri 120. Concurenţa asupra preţului este cea mai vizibilă şi mai importantă formă de concurenţă. Efectul imediat al unei concurenţe efective constă în menţinerea preţurilor la cel mai mic nivel posibil şi încurajarea comerţului cu bunuri şi servicii, făcând astfel posibilă alocarea optimă a resurselor agenţilor economici şi oferind consumatorilor beneficiul de a alege dintr-o gamă largă de bunuri şi servicii. 121. Prevederile de fixare a preţului şi de împărţire a pieţei restricţionează în mod evident concurenţa şi intră în mod automat sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art. 81 par.(1) din Tratat, respectiv art. 5 alin. (1) din lege. 122. În cazul Dyestuffs34, CEJ a precizat că: “rolul concurenţei prin preţ este de a menţine preţurile la cel mai scăzut nivel posibil. Deşi fiecare producător este liber să îşi modifice preţurile, luând în considerare în acest sens comportamentul prezent sau viitor al concurenţilor săi, este contrar regulilor de concurenţă conţinute în Tratat ca un producător să coopereze cu concurenţii săi, în orice mod, în scopul de a determina un curs de acţiune comun, coordonat referitor la creşterile de preţuri şi de a asigura succesul prin eliminarea a priori a tuturor factorilor de incertitudine cu privire la comportamentul fiecăruia referitor la elementele esenţiale de acţiune, cum ar fi valoarea, subiectul materiei, data şi locul creşterilor.” 123. În speţă, decizia luată de către Consiliul Director al ANTD de publicare a unor tarife de referinţă afectează concurenţa de pe piaţa serviciilor de protetică dentară deoarece permite actorilor de pe această piaţă să anticipeze cu un grad ridicat de siguranţă care va fi strategia de preţuri a concurenţilor lor. 124. Prin urmare, decizia are ca obiect o restricţionare evidentă a concurenţei prin preţ care ar trebui să se manifeste între membrii asociaţiei, motiv pentru care Consiliul Concurenţei, similar abordării comunitare, nu este obligat să ia în considerare efectul pe care această practică l-a avut pe piaţă. 125. În concluzie, fiind o decizie de fixare a preţurilor, decizia Consiliului Director al ANTD cade în mod automat sub incidenţa interdicţiei prevăzute de art.5 alin.(1) lit.a) din lege. IX. Condiţia afectării semnificative a concurenţei

33 Procesul verbal al şedinţei Consiliului Director ANTD din data de 04.10.2004 34 Cazurile C-48, 49, 51 - 7/69, ICI v. Commission (Dyestuffs) (1972)

19

126. În legislaţia românească, ca de altfel şi în legislaţia comunitară, nu s-a precizat în mod expres că afectarea concurenţei trebuie să fie semnificativă. În ceea ce priveşte jurisprudenţa comunitară, CEJ a statuat35 că „o înţelegere este capabilă să afecteze comerţul dintre statele membre dacă, pe baza tuturor factorilor obiectivi, de drept şi de fapt, este posibil a se prevedea, cu un grad suficient de probabilitate, că poate influenţa, direct sau indirect, acum sau în viitor, tipul de comerţ dintre statele membre într-o asemenea măsură, încât ar putea să împiedice atingerea obiectivului creării unei singure pieţe între Statele Membre”. 127. În ceea ce priveşte afectarea semnificativă a concurenţei, art.8 alin.(1) din lege stabileşte regula conform căreia interdicţia prevăzută la art.5 alin.(1) nu se aplică în cazul înţelegerilor considerate a avea un impact minor asupra concurenţei. Astfel, o înţelegere potenţial anticoncurenţială nu intră sub incidenţă interdicţiei prevăzute de art.5 alin.(1) în cazul în care agenţii economici participanţi nu depăşesc o anumită cotă de piaţă (5% în cazul agenţilor economici concurenţi şi 10% în cazul agenţilor economici care nu sunt concurenţi) şi nu realizează o cifră de afaceri care să depăşească un anumit plafon (40 de miliarde de lei)36. Motivaţia este aceea că înţelegerea în cauză, deşi potenţial anticoncurenţială, are un impact minor asupra concurenţei, datorat cotelor de piaţă şi cifrelor de afaceri mici realizate de către agenţii economici implicaţi. 128. Cu toate acestea, art.8 alin.(2) din lege prevede că înţelegerile sau deciziile asociaţiilor de agenţi economici, aflate sub pragul de minimis legal, cad sub incidenţa interdicţiei prevăzute la art.5 alin.(1) din lege atunci când acestea privesc preţuri sau tarife, tocmai în considerarea caracterului foarte grav al unor asemenea încălcări. Deci, în situaţia practicilor care au ca obiect fixarea preţurilor sau a tarifelor, chiar dacă agenţii economici participanţi ar îndeplini condiţiile de aplicare a excepţiei, ei nu vor beneficia de excepţia de la aplicarea legii datorită faptului că practica respectivă este prezumată a afecta semnificativ concurenţa. X. Posibilitatea obţinerii unei exceptări de la interdicţia legală 129. La nivel comunitar, ca şi în România, înţelegerile, deciziile şi practicile concertate pot fi exceptate de la aplicarea art. 81(1) din Tratat, similar art. 5 (1) din legea românească a concurenţei, conform prevederilor art. 81(3), similar art. 5(3) din legea românească. 130. Aceste exceptări pot fi incidente doar în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiţii care conduc la concluzia că aspectele pozitive ale înţelegerii prevalează asupra celor negative. Cu toate acestea, CEJ a statuat că anumite aspecte ale unor înţelegeri constituie restricţionări atât de serioase ale concurenţei încât obiectul acestor înţelegeri determină prin el însuşi restrângerea concurenţei: de exemplu, înţelegerile orizontale referitoare la fixarea preţurilor şi împărţirea pieţelor. Drept urmare, punctul de vedere al Comisiei Europene este acela că “înţelegerile de fixare a preţului intră în categoria încălcărilor manifeste ale art. 81 (1) pentru care este întotdeauna imposibil să se acorde

35 Cazul 56/65 Societe La Technique Miniere Ulm vs. Maschinenbau (1966) şi Cazul 5/69, Volk vs. Vervaecke (1969) 364.000.000 RON. Acest plafon se actualizează periodic prin ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei

20

o exceptare în baza art. 81 par.(3) datorită lipsei totale a beneficiilor pentru consumatori”37. 131. Acest punct de vedere este însuşit pe plan naţional de către Consiliul Concurenţei, dovada în acest sens fiind reprezentată de jurisprudenţa acestuia în domeniu38. 132. Având în vedere aceste aspecte, decizia Consiliului Director ANTD privind publicarea unei liste cu tarifele de referinţă nu poate beneficia de exceptare de la interdicţia stabilită de lege la art.5 alin.(1). 133. Tarifele recomandate şi intervalele de referinţă pot acţiona ca un factor de facilitare a coordonării comportamentului agenţilor economici de pe o anumită piaţă. În favoarea acestor practici s-au invocat argumente grevate pe componenta „benefică” a acestora, mai precis, funcţia lor de a acţiona ca un „ghid” al preţurilor, indicând o sumă rezonabilă ca remunerare a anumitor servicii, prevenind astfel inducerea în eroare a consumatorilor. 134. Practica constantă comunitară a accentuat însă alternative mai puţin distorsionante ale concurenţei, ce pot furniza consumatorilor un “ghid” al preţurilor. De exemplu, monitorizarea activă realizată de către asociaţii ale consumatorilor asupra preţurilor şi tarifelor, precum şi colectarea şi publicarea de studii bazate pe preţuri istorice, studii realizate însă de organizaţii independente. 135. În orice caz, exercitarea profesiunii de tehnician dentar nu necesită publicarea unor tarife de referinţă. Dacă s-a sugerat de către ANTD că acestea pot fi utile, în sensul că ar putea juca rolul unor linii directoare sau repere pentru clienţi, există alte modalităţi prin care pot fi diseminate informaţii despre preţ – modalităţi care nu ridică îngrijorări concurenţiale. 136. În cazul de faţă, nu poate fi realizată o cuantificare precisă a pierderilor cauzate consumatorilor finali prin publicarea tarifelor de referinţă. 137. Totuşi, aşa cum rezultă şi din adresa Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR)39, au existat „sesizări concrete primite de la membrii AMSPPR din teritoriu şi constatând influenţa negativă pe care aceste „Tarife de referinţă pentru protetica dentară” o produc asupra preţurilor reglate anterior în mod corect prin cerere şi ofertă.” Din aceeaşi adresă rezultă că medicii dentişti au resimţit efectele publicării tarifelor de referinţă, acuzând o creştere a tarifelor la lucrările de protetică dentară. 138. Chiar dacă efectele comportamentului ANTD nu sunt cuantificabile, trebuie precizat că publicarea listei tarifelor de referinţă la lucrările de protetică dentară a fost practic prefaţată şi anunţată de articolul „Preţul corect” în revista „Tehnica Dentară” nr. 11-12/iulie-octombrie 2004. Acesta indică, grosso modo, modul de determinare a costurilor lucrărilor de protetică dentară. În mod special, subliniem atenţia acordată preţului de vânzare şi indicaţia că „(...) preţul de vânzare va trebui să se situeze cu cel puţin 130% faţă de preţul de producţie”.

37 Cel de-al X-lea Raport al Comisiei Europene privind politica de concurenta 38 Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. 313/2004, Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. 270/2004 39 Înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. GM 1387/27.07.2005

21

XI. Concluzii 139. Prin decizia Consiliului Director ANTD de a publica preţurile de referinţă la lucrările de protetică dentară şi instrucţiuni cu privire la metoda de calcul a preţurilor, precum şi prin punerea în practică a acesteia, prin publicare în revista de specialitate, s-a produs o denaturare a mediului concurenţial de pe piaţa lucrărilor de protetică dentară. 140. Având în vedere că rubricile care prezentau lista preţurilor de referinţă nu aveau atribuite vreun autor şi că revista aparţinea Asociaţiei, iar organul responsabil de activitatea publicaţiilor ANTD era Consiliul Director, lista apare ca având drept autor colectiv Consiliul Director. Or deciziile Consiliului Director al ANTD implică răspunderea juridică a asociaţiei. 141. ANTD reprezintă o asociaţie de agenţi economici în sensul articolului 5 din lege, iar decizia de publicare a unei liste de tarife recomandate a fost adoptată de către Consiliul Director, publicarea efectuându-se în revista asociaţiei, Tehnica Dentară, de către Consiliul Director ANTD care a acţionat conform atribuţiilor sale40, angajând răspunderea Asociaţiei. În consecinţă, aceasta a reprezentat expresia oficială a voinţei asociaţiei. 142. În situaţia în care este clar din termenii deciziei în cauză că aceasta are ca obiect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, nu este necesar, pentru a intra sub incidenţa art. 5 alin. (1) din lege, să i se examineze şi efectele, decât eventual pentru a se stabili existenţa unor circumstanţe agravante sau atenuante, după caz. Înţelegerile orizontale conţinând prevederi de fixare a preţului constituie restricţii grave, prin aceea că au ca obiect restricţionarea evidentă a concurenţei. Pe baza aceluiaşi raţionament, decizia Consiliului Director ANTD, conţinând prevederi de fixare a preţurilor de referinţă, instrucţiuni privind metoda de calcul a preţurilor, precum şi publicarea acestora in revista de specialitate, are ca obiect restricţionarea concurenţei prin preţ dintre tehnicienii dentari, încălcând prevederile art. 5 alin.(1) lit.a) din lege. 143. Fiind o înţelegere de fixare a preţului, Decizia Consiliului Director ANTD nu poate beneficia de o exceptare de la interdicţia prevăzută de art. 5 alin.(1) lit.a) din lege, în temeiul art.5 alin.(2) din lege. 144. De asemenea, prevederile art.8 alin.(1) din lege nu sunt aplicabile în speţă, fiind în prezenţa unei decizii ce are ca obiect fixarea preţului. XII. Individualizarea sancţiunilor 145. Conform dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din lege, încălcarea art. 5 din lege se sancţionează cu amendă în sumă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată de contravenient în anul anterior sancţionării.

40 Conform art. 23 lit. j din Statutul ANTD, Consiliul Director “…organizează şi îndrumă activitatea publicaţiilor Asociaţiei (…)”

22146. Ca principiu, aplicarea sancţiunilor se realizează proporţional cu faptele anticoncurenţiale comise, cu perioada de încălcare a legii şi cu agentul economic care, în concret a săvârşit încălcarea. Sancţiunea se individualizează atât din punct de vedere obiectiv (gravitatea faptei), cât şi din punct de vedere subiectiv (al autorului faptei). 147. Având în vedere numărul foarte mare al membrilor afiliaţi ANTD la stabilirea amenzii s-au luat în calcul veniturile asociaţiei. 148. Nivelul de bază al amenzii ce va fi aplicată pentru încălcarea legii săvârşită de către ANTD, se determină în funcţie de gravitatea şi durata faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei, criterii prevăzute la art. 52 din lege. 149. Gravitatea faptei Având în vedere că înţelegerea este una pe orizontală de tip cartel, având ca obiect fixarea preţurilor de referinţă, fapta respectivă se încadrează în categoria faptelor de gravitate mare. 150. Durata faptei Din analiza proceselor verbale din perioada 19.07.2004 – 01.11.2004 a reieşit preocuparea constantă a Consiliului Director pentru discutarea şi publicarea unor preţuri şi tarife recomandate. Rezultatul şedinţei din 01.11.2004 a Consiliului Director a fost publicarea în numărul 13/2004 al revistei Tehnica Dentară a articolului „Preţ orientativ al lucrărilor protetice executate în laboratorul de tehnică dentară – 2005” precum şi publicarea, în numerele 14/ian-febr. 2005 şi 15/martie-apr. 2005 ale revistei, a articolului „Tarife de referinţă pentru protetica dentară - 2005”. În consecinţă, fapta se înscrie în categoria încălcărilor de scurtă durată (mai mică de un an). 151. La individualizarea sancţiunilor nu s-au luat în considerare circumstanţe atenuante sau agravante În temeiul prevederilor art. 20 alin.(1) si alin.(4) şi ale art. 55 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI

DECIDE

Art. 1. Se constată încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, de către Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari prin adoptarea, în şedinţele Consiliului Director din perioada iulie-noiembrie 2004, de rezoluţii cu privire la stabilirea şi publicarea unor preţuri etalon, având ca obiect restricţionarea concurenţei prin preţ dintre tehnicienii dentari.

Art. 2. În temeiul art. 51 lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, se sancţionează Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari, pentru încălcarea prevederilor art. 5 alin.(1) lit. a) din lege, cu amendă în cuantum de 19.993 (nouăsprezecemiinouăsutenouăzecişitrei) lei, ceea ce reprezintă 4% din veniturile realizate în anul anterior aplicării sancţiunii.

23Art. 3. Suma prevăzută la art. 2 se va achita, în termen de maxim 30 de zile de la comunicare, prin ordin de plată tip trezorerie, cu menţiunea “amenzi aplicate de către Consiliul Concurenţei conform Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată”. O copie a ordinului de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei. Art. 4. În temeiul art. 49 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, se constată nulitatea prevederilor art. 6 lit. k) din Actul Constitutiv şi din Statutul Asociaţiei Naţionale a Tehnicienilor Dentari, potrivit cărora unul dintre obiectivele acestei asociatii este, promovarea şi susţinerea de tarife minimale în vederea evitării concurenţei neloiale şi a competitivităţii neprofesionale. În cel mai scurt timp, ANTD va transmite Consiliului Concurenţei Actul Constitutiv şi Statutul asociaţiei, modificate în sensul eliminării dispoziţiilor anticoncurenţiale menţionate anterior. Art.5. Prezenta decizie poate fi atacată, conform art. 55 alin. (5) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare. Art.6. În conformitate cu art. 57 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, prezenta decizie va fi publicată pe pagina de Internet a Consiliului Concurenţei. Art.7. Prezenta decizie intră în vigoare la data comunicării sale de către Secretariatul General al Consiliului Concurenţei. Art.8. Secretariatul General va transmite această Decizie la: Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari Bdul M. Kogălniceanu nr. 49, Sc. B, Ap. 58, Sector 5, Bucureşti Gheorghe Oprescu Preşedinte