discursul marelui Șef de trib seattle

3
Discursul marelui șef de trib Seattle “Marele Şef din Washington ne trimite vorbă că dorește să ne cumpere pămîntul. Marele Şef ne trimite de asemenea vorbe de prietenie şi bune intenţii. Considerăm aceasta o dovadă de politețe din partea sa, pentru că ştim că nu are mare nevoie de prietenia noastră în schimb. Dar vom lua în considerare oferta sa. Pentru că ştim că dacă n-o facem, omul alb va veni cu arme şi ne va lua pămîntul oricum. Cum poţi cumpăra sau vinde cerul, căldura pămîntului? Această idee este ciudată pentru noi. Din moment ce nu deţii prospeţimea aerului sau a apei, cum le poţi cumpăra? Fiecare parte din acest pămînt este sacră pentru poporul meu. Fiecare ac de pin, fiecare mal nisipos, fiecare ceaţă în pădurea întunecată, fiecare poieniţă, fiecare insectă bîzîitoare este sfînta în memoria şi experienţa oamenilor mei. Seva care curge prin copaci poartă cu ea memoriile omului roşu. Morţii omului alb îşi uită pământul unde s-au născut cînd se ridică la ceruri. Morţii noştri nu uită niciodată acest pămînt minunat, pentru că el este mama omului roşu. Noi sîntem parte din el, şi el este parte din noi. Florile parfumate sînt surorile noastre, căprioară, calul, marele vultur, toţi sînt fraţii noştrii. Crestele muntoase, roua pășunilor, căldura trupului poneiului şi omul, toate fac parte din aceeaşi familie. De aceea, cînd Marele Şef din Washington ne trimite vorbă că dorește să ne cumpere pămîntul, el cere foarte mult de la noi. Marele Şef ne promite că ne va rezerva un loc numai pentru noi, unde putem trăi confortabil. El va fi tatăl nostru, iar noi, copiii lui. De aceea vom lua în considerare oferta sa de a ne cumpăra pămîntul. Dar nu va fi uşor. Pentru că acest pămînt este sacru pentru noi. Omul roşu s-a retras mereu dinaintea omului alb, aşa cum ceaţa muntelui fuge de razele soarelui de dimineaţă. Dar cenuşa părinţilor noştri este sacră. Mormintele lor ne oferă sanctuar şi astfel dealurile acestea, copacii, tot acest pămînt ne este consacrat nouă. Ştim că omul alb nu ne înţelege obiceiurile. O bucată de pămînt este pentru el la fel ca oricare alta, pentru că el este un străin care vine noaptea şi ia cu forţa de la pămînt orice îşi doreşte. Pămîntul nu este fratele, ci duşmanul său, şi atunci când l-a supus, pleacă să cucerească mai departe. El uită oasele tatălui său rămas în urmă şi nu-i mai pasă de ele. El răpește pămîntul de la copiii săi şi nu-i pasă. Mormintele părinților săi şi drepturile prin naştere ale copiilor săi sînt uitate. El îşi tratează mama, pământul, şi pe fratele său, cerul, ca pe nişte lucruri care pot fi cumpărate, exploatate, vîndute ca nişte obiecte. Pofta sa nelimitată va devora pămîntul şi va lăsa în urma doar un deșert. Nu ştiu. Felurile noastre de a fi sînt diferite de felurile voastre. Vederea oraşelor voastre răneşte ochii omului roşu. Dar poate e pentru că omul roşu este

Upload: hoher

Post on 23-Nov-2015

7 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Discursul Marelui Șef de Trib Seattle

TRANSCRIPT

Discursul marelui ef de tribSeattle

Marele ef din Washington ne trimite vorb c dorete s ne cumpere pmntul. Marele ef ne trimite de asemenea vorbe de prietenie i bune intenii. Considerm aceasta o dovad de politee din partea sa, pentru c tim c nu are mare nevoie de prietenia noastr n schimb. Dar vom lua n considerare oferta sa. Pentru c tim c dac n-o facem, omul alb va veni cu arme i ne va lua pmntul oricum.

Cum poi cumpra sau vinde cerul, cldura pmntului? Aceast idee este ciudat pentru noi. Din moment ce nu deii prospeimea aerului sau a apei, cum le poi cumpra?Fiecare parte din acest pmnt este sacr pentru poporul meu. Fiecare ac de pin, fiecare mal nisipos, fiecare cea n pdurea ntunecat, fiecare poieni, fiecare insect bzitoare este sfnta n memoria i experiena oamenilor mei. Seva care curge prin copaci poart cu ea memoriile omului rou.Morii omului alb i uit pmntul unde s-au nscut cnd se ridic la ceruri. Morii notri nu uit niciodat acest pmnt minunat, pentru c el este mama omului rou. Noi sntem parte din el, i el este parte din noi. Florile parfumate snt surorile noastre, cprioar, calul, marele vultur, toi snt fraii notrii. Crestele muntoase, roua punilor, cldura trupului poneiului i omul, toate fac parte din aceeai familie.De aceea, cnd Marele ef din Washington ne trimite vorb c dorete s ne cumpere pmntul, el cere foarte mult de la noi. Marele ef ne promite c ne va rezerva un loc numai pentru noi, unde putem tri confortabil. El va fi tatl nostru, iar noi, copiii lui. De aceea vom lua n considerare oferta sa de a ne cumpra pmntul. Dar nu va fi uor. Pentru c acest pmnt este sacru pentru noi.

Omul rou s-a retras mereu dinaintea omului alb, aa cum ceaa muntelui fuge de razele soarelui de diminea. Dar cenua prinilor notri este sacr. Mormintele lor ne ofer sanctuar i astfel dealurile acestea, copacii, tot acest pmnt ne este consacrat nou. tim c omul alb nu ne nelege obiceiurile. O bucat de pmnt este pentru el la fel ca oricare alta, pentru c el este un strin care vine noaptea i ia cu fora de la pmnt orice i dorete. Pmntul nu este fratele, ci dumanul su, i atunci cnd l-a supus, pleac s cucereasc mai departe. El uit oasele tatlui su rmas n urm i nu-i mai pas de ele. El rpete pmntul de la copiii si i nu-i pas. Mormintele prinilor si i drepturile prin natere ale copiilor si snt uitate. El i trateaz mama, pmntul, i pe fratele su, cerul, ca pe nite lucruri care pot fi cumprate, exploatate, vndute ca nite obiecte. Pofta sa nelimitat va devora pmntul i va lsa n urma doar un deert.Nu tiu. Felurile noastre de a fi snt diferite de felurile voastre. Vederea oraelor voastre rnete ochii omului rou. Dar poate e pentru c omul rou este un slbatic i nu nelege.Nu exist nici un loc linitit n oraele omului alb. Nici un loc unde poi asculta oapta frunzelor primvara sau graba timid a aripilor insectelor. Dar poate e aa pentru c eu snt un slbatic i nu neleg. Zgomotele din oraele voastre par fcute doar ca s insulte urechile. Ce rmne n via dac un om nu poate ascult cntecul privighetorii sau orcitul broatelor n jurul iazului, noaptea? Eu snt om rou i nu neleg. Indienii prefera sunetul adierii care mngie faa lacului i mirosul vntului nsui, curat de ploaia de var sau parfumat de pdurea de pini.Aerul este preios pentru omul rou, pentru c toate fiinele mpart aceeai respiraie, animalul, copacul, omul, toate respir din acelai aer. Omul alb nu pare s observe aerul pe care-l respir. Ca un muribund care zace de multe zile, el este imun la duhoare. Dar dac v vindem pmntul, trebuie s inei minte c aerul este preios pentru noi, c aerul i mparte spiritul cu orice form de via pe care o susine. Vntul care i-a dat bunicului nostru prima sa respiraie i-a primit-o de asemeni pe ultima. i tot el trebuie s dea copiilor notrii spiritul vieii. Dac v vindem pmntul, trebuie s-l pstrai i s-l protejai ca pe un loc unde pn i omul alb s poat merge s guste aerul parfumat de florile cmpului.

Prin urmare, o s lum n considerare oferta voastr de a ne cumpra pmntul. Dac vom decide s acceptm, o s pun o condiie. Omul alb trebuie s trateze animalele acestui pmnt ca pe fraii lui.Eu snt un slbatic i nu neleg nici un alt mod de a tri. Am vzut mii de bizoni putrezind n preerie, abandonai de omul alb care i-a mpucat dintr-un tren n micare. Eu snt un slbatic i nu neleg cum poate calul-de-fier-fumegnd s fie mai important dect bizonul pe care noi l omorm doar ca s supravieuim i-i cerem iertare pentru asta.Ce este omul fr animale? Dac toate animalele ar pieri, omul ar pieri i el de o mare singurtate a spiritului. Pentru c orice se ntmpl animalelor urmeaz curnd s i se ntmple i omului. Toate lucrurile snt legate ntre ele.Deci, v vom lua n considerare oferta de a ne cumpra pmntul. Dac acceptm, va fi pentru a ne asigura rezervaiile pe care ni le-ai promis. Acolo, poate, vom putea s ne trim zilele care ne rmn aa cum dorim. Cnd ultimul om rou va fi disprut de pe acest pmnt i amintirea lui va fi doar umbra unui nor alunecnd prin preerie, aceste rmuri i pduri vor pstra nc spiritul oamenilor mei. Pentru c ei iubesc acest pmnt aa cum un nou nscut iubete btile inimii mamei sale. Deci, dac v vindem pmntul, iubii-l aa cum l-am iubit i noi. ngrijii-l aa cum l-am ngrijit i noi. Pstrai n minte amintirea pmntului aa cum l-ai primit. i cu toat puterea voastr, cu toat mintea i toat inima, pstrai-l pentru copiii votri i iubii-l, aa cum Dumnezeu ne iubete pe toi!Atta lucru tim i noi: pmntul nu aparine omului, ci omul aparine pmntului i toate lucrurile snt interconectate aa cum sngele unete o familie. Toate lucrurile snt legate ntre ele. Orice soart are pmntul, aceeai soart o vor avea i fiii pmntului. Omul nu a esut pnza vieii, el e doar un fir n ea. Orice-i face el acestei pnze, i face lui nsui.

Dar vom evalua oferta voastr de a merge n rezervaia pe care ai stabilit-o pentru oamenii mei. Vom tri separat i n pace. Conteaz prea puin unde ne vom petrece restul zilelor. Copiii notrii i-au vzut prinii umilii i nfrni. Rzboinicii notri au cunoscut ruinea i dup ce au fost nvini i consum zilele n inerie i-i otrvesc trupurile cu mncruri dulci i buturi tari. Conteaz prea puin unde vom muri. Triburile snt fcute din oameni, nimic mai mult. Oamenii vin i pleac, la fel ca valurile mrii.Nici mcar omul alb care vorbete cu Dumnezeu ca i cu un prieten nu poate fi scutit de destinul comun al tuturor. Poate sntem totui frai, n cele din urm, vom vedea. Atta lucru tim i noi, i poate c omul alb l va descoperi i el ntr-o zi: Dumnezeul nostru este acelai. Poate credei c-l deinei aa cum vrei s ne deinei pmntul dar nu putei. El este Dumnezeul oricrui om, i compasiunea Sa este aceeai, i pentru omul rou, i pentru cel alb. Acest pmnt este preios pentru El, iar a rni pmntul nseamn a-i dispreui Creatorul. i oamenii albi vor trece, poate mai repede dect alte triburi. Continuai s v contaminai aternutul, i v vei sufoca n propriile dejecii.Dar n pieirea voastr, voi vei strluci, aprini de puterea Dumnezeului care v-a adus n aceste inuturi, i din anumite raiuni speciale v-a dat putere asupra lor i asupra omului rou. Destinul vostru este un mister pentru noi, pentru c noi nu nelegem. Cnd bizonii au fost toi mcelrii, caii toi mblnzii, colurile secrete ale pdurii ngreunate cu mirosul multor oameni i vederea dealurilor nverzite, obturat de fire vorbitoare, unde este desiul? Unde este vulturul? i ce nseamn s spui la revedere poneiului liber i vntorii? Sfritul vieii i nceputul supravieuirii.

Acest discurs a fost inut de Marele ef De Trib al Ligii Duwamish, cunoscut nou ca eful Seattle, n anul 1854, cu un an naintea marelui consiliu care avea s ncheie tratatul ntre triburile indiene i guvernul Statelor Unite. Guvernul a propus stabilirea rezervaiilor. Cu toate c unele triburi s-au opus, tratatul a fost semnat. n urmtoarele trei luni a nceput rzboiul.Acest discurs legendar, care a suferit probabil multe editri ulterioare este considerat cel mai important discurs inut de un om pentru susinerea naturii.