discursul-in-public-ccmf-proiect (2) (1).doc

8/17/2019 discursul-in-public-ccmf-proiect (2) (1).doc

1/37

Discursul in public

Argumentare:

Discursul public poate reprezenta “înotul” disciplinelor sociale, întrucât exersează numeroase abilităţi şi solicităcunoştinţe din mai multe domenii de expertiză, precum: dicţie, comunicare nonverbală, elemente de psiologie a

comunicării, tenici teatrale, managementul timpului, tenici de persuasiune i in!luen are etc"ș ț

#apacitatea noastră de a comunica public, !ie că vorbim despre discursuri sau prezentări, este astazi indispensabilă pentru că de !luen a, puterea i persuasiunea cuvintelor noastre atârnă de multe ori reu itele pro!esionale iț ș ș ș personale pe care ni le dorim"

$us inerea de discursuri publice ar trebui, teoretic, să !ie una dintre cele mai !amiliare activită i, dat !iind că avemț țcu to ii no iuni de bază privind comunicarea" %n timpul unui discurs, trebuie doar să demonstrăm o mult mai mareț țcapacitate de adaptare la interlocutori & ace tia sunt mult mai numero i decât în cazul unei comunicări de zi cu zi,ș șiar de multe ori în !a a noastră se a!lă persoane pe care nu le cunoa tem" De aceea, di!icultatea discursului publicț ș

provine din audien a cople itor de mare i uneori din lipsa cunoa terii acesteia" Desigur, se adaugă aici i emo iileț ș ș ș ș ținerente pe care cu to ii le avem în !a a unui public atât de mare, însă pe care vom încerca să le depă im prinț ț ș

câteva tactici pe care le vom prezenta în acest capitol"'()*+A-A D'$#.+$./.' ).0/'#•De ce e vital să vorbim bine în public

Arta de a vorbi în public este !oarte importantă, pentru că pune la îndemâna tuturor un instrument !oarte puternic: !orţa de a1i convinge pe ceilalţi Arta de a vorbi rămâne însă elementul ceie în devenirea individuală, de vreme ce este demonstrat!aptul că realizarea personală în societate impune aptitudini deosebite de comunicare şi cu precădere aptitudinide a vorbi în public" #iar şi locurile de muncă eminamente tenice au nevoie de oameni care să ştie să comunice,

pentru că nu e su!icient ca un om să aibă idei strălucite, el trebuie să !ie capabil să le !ormuleze pe înţelesul celordin 2ur, pentru a le putea pune în aplicare" )entru comunicatori, arta de a vorbi în public constituie un instrumentimportant în activitatea de zi cu zi3 este o ocazie de a se adresa neintermediat unui public numeros, în !aţa căruiasă îşi prezinte in!ormaţiile necesare atingerii obiectivelor de comunicare ale organizaţiilor pe care le reprezintă" Deaceea ei trebuie să pro!ite de !iecare ocazie de a vorbi în public, pentru a1şi ra!ina aptitudinile, pentru a căpătaexperienţă, pentru a scăpa de emoţii, pentru a putea comunica spontan, pentru a1şi exersa puterea de convingere"%n acest !el îşi vor dezvolta calităţile personale şi vor deveni specialişti din ce în ce mai buni"0ibliogra!ie: A+AD4 A 5*+0' %- ).0/'# 6abriel 74+.64A- & $ecretar general A++)•4xemple 8 $tudii de caz

7+'#A D4 A 5*+0' '- ).0/'# 8 #*-+*/./ 4(*''/*+

•6eneza si structura temerii de comunicare publică

7rica este o reactie speci!ica tuturor !iintelor vii" 'ndi!erent de treapta de evolutie atinsa, atat animalele cat sioamenii incearca aceasta stare de punere in garda" Avand un rol adaptativ, pregatindu1te pentru ata sau !uga, !ricaramane un mi2loc de aparare in scopul adapatarii optime la mediu si la evenimente"

7rica este un a!ect, asadar o emotie primara si apare inca de cand ne nastem"

/a oameni, !rica se dezvolta si sub in!luenta mediului cultural, asadar reactia

nu se va reduce doar la a !ugi din prea2ma dumanului sau a1l in!runta" (ulte

!rici sunt invatate social, iar !rica de a vorbi in public sau glosso!obia este

una dintre ele"

Daca in anticitate oratoria era marea calitate a catorva dintre personalitatile

cetatii, astazi este necesar ca !iecare dintre noi sa stapaneasca, daca nu arta

vorbitului in public, macar tenicile ei" * multime de produse mediaconcureaza pentru a te a2uta sa !ii un bun orator" 7ie ca le vorbesti anga2atilor


2/37

tai, !ie ca le vorbesti alegatorilor tai sau unui am!iteatru de studenti, este !oarte important sa stii sa prezinti

continutul discursului tau"

otusi, s!aturile de genul 9relaxeaza1te, vorbeste cu convingere, !oloseste cat mai mult bod language, nu citi de

pe !oi si nu iti scapa din oci auditoriul” nu a2uta intotdeauna" )entru unele persoane vorbitul in public este o

adevarata incercare si poate deveni o problema" De ce;

#auze:

'n studiul $el!1!ocused attention and public spea" A"3 5A-64/'$' A" /" 3 /A?+4-#4 $"

6" autorii vorbesc despre corelatia dintre anxietatea produse de vorbitul in public siatentia acordata propriei

persoane" Daca suntem mai degraba concentrati aspra noastra, vom !ace erori si ne vom poticni in discurs" 4ste

!oarte important sa ne centram asupra continutului spuselor noastre si asupra auditoriului, convingerea noastra cu

privire la ceea ce spunem !iind o cale de a1i convinge pe cei ce asculta" otusi, ne centram pe propria persoana !ie

pentru ca ne simtim nesiguri cu privire la ceea ce sustinem, !ie la noi insine" Asadar, increderea in sine nu poate

lipsi dintr1un discurs reusit"

.nul dintre programele de intr1a2utorare a celor care se con!runta cu aceasta temere, 5an@uis 7ear Anxiet

Bome $tud #D )rogram, se vorbeste si despre cele mai intalnite cauze psiologice care duc la !rica de a vorbi in

public:

* anumita trauma" -u este nevoie sa ne !i con!runtat cu o prezentare ratata ca sa ne temem de cele ce o succed"

4ste su!icient sa !i trait un eveniment puternic traumatic pentru a experimenata mult mai repede !rica" Daca, de

exemplu, in copilarie ne1a muscat un caine, ni s1a alimentat senzatia de neputinta si lipsa de aparare care a generat

!rica" 'n situatii care indeplinesc aceste premise, !rica se reactiveaza si duce la un bloca2" De aici e!ectele neplacute

ale vorbitului in public"Asocierea cu alte experiente traumatice" 7iecare dintre noi se identi!ica zilnic cu !el si !el de persona2e" Dacatocmai am vazut un !ilm si ne1a impresionat destinul eroului, identi!icandu1ne cu acela, avem sansa saexperimentam niste emotii care, in mod normal, nu sunt ale noastre" Asa putem sa patim si in cazul unui discurs

public, asociind naumite experiente negative ale altora cu ceea ce noi traversam" 4motiile negative se vorampli!ica de la sine, iar rezultatele nu vor !i cele asteptate"

Autopro!etia implinita: Daca dintotdeauna ti1a !ost teama sa vorbesti in public, ciar si cand nu te1ai con!runtat cu

ast!el de situatii, aceasta !rica a !ost alimentat in inconstientul tau, iar micile erori de discurs, intampinate poate

ciar in grupul de prieteni creeaza un precedent" Ast!el creierul va spune 9daca voi rata; 5oi rata"” $i !iind

autopro!etie vei !ace, tot la nivel inconstient, totul ca sa se indeplineasca"

Buges, C Eapud $tepanie /" )aalar in studiul 6ender di!!erences in public spea


3/37

transpirate, ritm cardiac crescut, pierderi de memorie si ciar tulburari de respiratie"” E/as


4/37

un impact mai slab decât o prezentare a cazului unei persoane cunoscute & sau uşor de identi!icat ca membru alcomunităţii căreia i se adresează şi care a su!erit în urma unei ast!el de cure"

•Discursul care convinge

Discursul persuasiv urmăreşte să convingă sau să întărească convingerile auditoriului" %n general, discursurile persuasive apelează la argumente bazate pe !apte, pe 2udecăţi de valoare sau pe decizii personale" Deciziile

personale se bazează, la rândul lor pe anumite elemente: nevoi, soluţii şi aplicabilitate" )entru a susţine luarea uneidecizii, vorbitorul trebuie să vadă dacă există nevoia pentru scimbarea respectivă şi, deci, pentru luarea uneidecizii; Dacă răspunsul e !avorabil, trebuie văzut dacă discursul poate propune o rezolvare" 'ar dacă rezolvarea

propusă există, trebuie veri!icat dacă aceasta este aplicabilă sau va genera alte probleme" )ro!esorul Alan (onroea propus organizarea discursului persuasiv în CLI după scema:

C" Atenţie & captarea atenţiei publicului

H" H" -evoie & enunţarea problemei ce necesită rezolvare

L" L" $atis!acerea nevoii & enunţarea soluţiei la problema respectivă

M" M" 5izualizarea bene!iciilor soluţiei

N" N" Acţiune & solicitarea audienţei să acţioneze & i se va cere o acţiune speci!ică şi concretă"

•Discursul care emo ioneazăț

Discursul emotionant al "celei mai curajoase fete din lume" in fata ONU

In urma cu un an, Malala Yousafzai avea 15 ani si trecea prin momente cumplite. ra impuscata in cap decatre tali!ani, insa tanara a luptat si a reusit sa supravietuiasca acestui cosmar.Dupa ce a !ost externata din spital, tanara (alala a continuat lupta pentru drepturile copiilor si dreptul la educatiela nivel mondial"anara eroina a vorbit in !ata o!icialilor *-. despre talibanii din )a


5/37

De ce; )entru că cel care a spus1o nu a !ăcut1o cum trebuie"

6lumele care merg la sigur şi nu creează probleme sunt cele pe care le !aci pe seama ta" %n nici un caz nu tes!ătuiesc să !aci glume pe seama auditoriului tău"

#ând te !oloseşti de umor, în primul rând trebuie să ţii cont de publicul tău, de genul de discurs şi de stilul tău personal"

-u poţi !olosi aceeaşi glumă de început când !aci o prezentare la un liceu şi când ţii un discurs în !ata membrilor academiei"A

uditoriul, de cele mai multe ori, uită ce i1ai spus dar nu uită cum l1ai !ăcut să se simtă" Auditoriul probabil că vauita şi gluma bună pe care ai spus1o dar nu va uita ideea care era în spatele glumei tale".morul !olosit cu pricepereîntr1un discurs te a2ută să scoţi în evidentă într1un mod mai deosebit şi mai amuzant o idee sau un subiect"

#ând spui o glumă, !ii tu în primul rând vesel şi starea ta va însu!leţi ascultătorii"Ar !i bine ca gluma să !ie scurtă" -u te risca cu glume prea lungi, în care poţi să te pierzi şi tu şi auditoriul tău"$pune gluma încet, rar, cu intonaţie şi nu adăuga detalii !ără rost"

După ce ai spus gluma, lasă puţin timp ca auditoriul să se bucure de ea, să o poată savura, să poată râde, înainte catu să continui"

#ând te !oloseşti de umor în prezentările tale, ţine cont de următoarele două lucruri: & -u explica niciodată o glumă, ciar dacă nici unul dintre ascultătorii tăi nu a înţeles1o" & -u începe să te scuzi, să spui că nu te pricepi să spui bancuri"Dacă încalci aceste două reguli, ai stricat totul" (ai bine renunţă să te mai !oloseşti de umor decât să le încalci"

Alege cu gri2ă glumele"

4xersează1le şi nu te risca să îţi o!ensezi prin umor propriul public" 4vită glumele ce au ca subiect religia, etnia,diverse andicapuri, în!ăţişarea !izică, simpatiile politice, lideri religioşi, sexualitatea şi inteligenţa"+enunţă la orice glumă care ar putea !ace ciar şi o singură persoană din publicul tău să se simtă prost"

•Discursul care îndeamnă la ac iuneț

4xemplu:

Discurs ţinut de -icolae itulescu, în calitate de preşedinte al celei de1a CH1a sesiuni ordinare a Adunării 6eneralea $ocietăţii -aţiunilor 1#

*eneva, / septembrie 01203

Deosebita cinste pe care aţi !ăcut1o ţării mele şi mie personal cemându1mă să prezidez din nou lucrările acesteiînalte Adunări, îndepărtându1vă în !elul acesta cu totul excepţional de la tradiţia con!orm căreia acelaşi preşedintenu poate !i reales, îmi inspiră o recunoştinţă ce nu se poate reda prin cuvinte" (ă voi strădui să vi1o dovedesc,

http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/11-3-5note.htmhttp://mirceachira.ro/wp-content/uploads/2014/09/IMG_5059.jpghttp://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/11-3-5note.htm


6/37

rămânând credincios metodelor !olosite anul trecut, încercând să le îmbunătăţesc cât mai mult, pentru ca împreunăcu dumneavoastră munca ce o depunem să1şi poată atinge scopul esenţial, adevărata ei raţiune de a !i: e!icienţa"

* muncă e!icientă, o muncă ce poate !i apreciată nu după e!orturi, ci după rezultate, este mai mult ca niciodatăindispensabilă în cadrul $ocietăţii -aţiunilor"

* cumplită neîncredere a cuprins lumea, începând cu domeniul !inanciar şi riscând ciar să se extindă asupracelorlalte domenii" %n timp ce de pretutindeni ne parvin ştiri că !lacăra încrederii abia pâlpâie gata să se stingă, ar

însemna că nu ne1am îndeplinit datoria dacă noi toţi cei întruniţi aici n1am dovedi popoarelor, prin acţiuni concretevizibile şi rapide, că !ocul sacru de la 6eneva nu este în pericol să se stingă şi că, dacă nu este încă destul de puternic, ca să încălzească lumea, poate totuşi s1o lumineze şi s1o călăuzească" Pi, într1adevăr, o luminează şi ocălăuzeşte" $ocietatea -aţiunilor pare numai la prima vedere o întrunire de oameni care deliberează în Adunare, în#onsiliu, în di!erite comisii"

%n realitate, ea este un spirit şi o metodă, un !el de a gândi şi un !el de a acţiona, un avânt pornit din inimă care permite înţelegerea reciprocă şi o disciplină spirituală care îngăduie apropierea" $ocietatea -aţiunilor este maiînainte de toate un re!lex pe care nu1l poţi dobândi decât participând cu asiduitate la lucrările de la 6eneva, darcare, odată dobândit, devine parte din tine, o adevărată bogaţie ce te îndeamnă la acţiune oriunde te1ai a!la"

-u avem pretenţia, noi cei de la 6eneva, că deţinem monopolul a tot ceea ce poate !i în!ăptuit pentru a menţine pacea şi a realiza apropierea între popoare" Dar a nu recunoaşte că rezultatele obţinute în domeniul înţelegerii

internaţionale !ără participarea directă a $ocietăţii -aţiunilor sunt rodul spiritului său şi al metodelor sale ar !i onedreptate, iar a uita acest lucru atunci când îl ştii ar !i să dai dovadă de nerecunoştinţă"

Deci, departe de a considera că rezultatele dobândite pe tărâmul cooperării internaţionale !ără participarea directăa $ocietăţii -aţiunilor i1ar sărăci activitatea, dimpotrivă revendic aceste rezultate pentru noi şi le înscriu cuîndrăzneală în bilanţul pro!iturilor morale ale $ocietăţii -aţiunilor"

Dar, dacă $ocietatea -aţiunilor este activă ciar atunci când rămâne nevăzută, cu atât mai mult trebuie să !ieactivă atunci când privirile lumii sunt aţintite asupra ei" Ptiu că dintotdeauna lumea a !ost doritoare de minuni şi căsu!erinţele de acum nu au !ăcut decât să sporească această dorinţă !irească" -e găsim, aşadar, datorită mi2loacelornoastre limitate şi stării de spirit actuale, într1o situaţie serioasă, pe care trebuie s1o analizăm cu toată luciditatea"$ă recunoaştem cinstit că 6eneva nu mai este ţara minunilor, dar să dovedim prin !aptele noastre că nicăieri mai

bine decât aici, nicăieri mai bine decât în sânul $ocietăţii -aţiunilor dorinţa de colaborare şi !ermitate în acţiunenu ar putea da roade mai bune"

$arcina noastră este anevoioasă, este ingrată, dar nu am putea să ne dăm în lături de la îndeplinirea ei" $untem păstrătorii celui mai preţios dintre bunuri3 cea mai mare speranţă a lumii, ultima ei speranţă, poate, se găseşte înmâinile noastre" #ine dintre noi ar îndrăzni pentru satis!acerea unui interes particular, oricât de legitim ar !i el, sădistrugă tezaurul s!ânt ce1i este încredinţat spre păstrare; De aceea, în toate discuţiile pe care le vom avea, în celeimportante, ca şi în cele de mai mică însemnătate, să avem veşnic în !aţă urmările pe care le1ar implica undezacord sau mărturisirea neputinţei noastre"

răim un moment greu: trecerea de la o !ormă de viaţă colectivă la alta este evidentă, multe adevăruri veci au pierit3 noile adevăruri nu sunt însă destul de clare pentru a se trans!orma în !orţe active"

%n aceste condiţii nu putem să rămânem încremeniţi în !ormulele trecutului, dar nici nu putem, în numeleviitorului, să !acem un salt în necunoscut" %n situaţia actuală, să păzim cu străşnicie tot ce a !ost veri!icat prin

practica trecutului şi să pregătim cu gri2ă, cu răbdare, poziţiile viitoare, pe care nu le vom ocupa decât treptat şidupă multă cibzuială"

%ncredere, prudenţă, acţiune, spirit de sacri!iciu, iată cele patru imperative ale momentului" $ă întărim încrederea prin acţiune, s1o temperăm prin prudenţă, să nu renunţăm niciodată la ea pentru că implică sacri!iciul, iată singurulmi2loc de a evita prime2dia şi de a participa în mod conştient la o evoluţie, al cărei sens şi a cărei amploare nu pot!i determinate cu precizie"

Datoria ne ceamă cu eroism, doamnelor şi domnilor, la un eroism !ără strălucire, !ără răsplată imediată, laeroismul care aduce incompreensiune şi critică, la eroismul mut şi neştiut de nimeni al vieţii din tranşee" Da, darnumai că de astă dată suntem în tranşeele păcii, unde popoarele nu se mai ridică unele împotriva celorlalte într1o

bătălie !ratricidă, ci unde pentru prima dată luptă toate împotriva unei soarte potrivnice, pe care numaisolidaritatea lor de nezdruncinat ar putea1o în!rânge"

)utem oare în !aţa acestor lucruri rămâne pesimişti; -iciodată de la criza mondială încoace nu s1a mani!estatsolidaritatea între naţiuni în mod mai vădit" $ă înscriem la pasiv toate pierderile noastre materiale şi să trecem lacontul activ această constatare menită să ne îmbărbăteze: su!erinţa !ăureşte în clipa de !aţă adevărata în!răţire anaţiunilor"


7/37

-u, nu asistăm la prăbuşirea lumii" -e a!lăm doar pe şantierul unde se construieşte o lume nouă" 7iecare aresarcina sa de îndeplinit3 cu toţii strânşi uniţi, oare cum am putea să ne îndoim de izbândă;

#e importanţă are !aptul că nu vom mai !i în ziua în care opera va !i desăvârşită; #e importanţă are !aptul căstrădaniile primilor muncitori vor !i uitate; #e importanţă are !aptul că nu vom !i !ost decât soldaţii necunoscuţice au câştigat victoria păcii; 5om !i !ost aceia care nu au încetat să creadă într1un moment în care ar !i putut să1şi

piardă credinţa" Acesta este singurul merit ce are preţ în ocii celor de la 6eneva, este singurul lor titlu de glorie"

(ulţumindu1vă, domnule preşedinte al #onsiliului, pentru !rumoasele cuvinte prin care aţi avut bunăvoinţa să măsalutaţi ca preşedinte al Adunării, nu1mi mai rămâne decât să rostesc acele cuvinte care 2usti!ică prezenţa mea înacest post: /a lucruQ

-icolae itulescu, Documente diplomatice, pp" LRO1LR

•Discursul care pune pe gânduri

Discurs rostit de către 6eert ?ilders, preşedintele )artidului /ibertăţii din *landa, membru al )arlamentuluiolandez, în !aţa adunării unor !actori politici internaţionali, la otelul “7our $easons” din -eG =or


8/37

%n multe oraşe, ma2oritatea populaţiei sub CS ani este musulmană")arisul este acum încon2urat de un cerc de cartiere musulmane"(oamed, este acum cel mai popular nume în rândul băieţilor, în multe oraşe"%n unele şcoli elementare din Amsterdam nu se mai poate vorbi despre !erme, deoarece asta ar însemna să semenţioneze şi porcul, ceea ce ar !i o insultă pentru musulmani"

(ulte şcoli din 0elgia şi Danemarca servesc elevilor numai “alal !ood” Eadică mâncare acceptată de religiamusulmană, !ără carne de porc sau carne de animal nesacri!icat con!orm ritualurilor musulmaneF"%n Amsterdam, cândva un oraş tolerant, ga1ii Eadică omosexualiiF sunt crunt bătuţi aproape exclusiv de cătremusulmani"7emeile nemusulmane aud regulat strigându1li1se “curvă, curvă”"Antenele de televiziune nu sunt îndreptate spre canalele locale, ci numai spre staţiile din ţările de provenienţămusulmană"

%n 7ranţa, pro!esorii de şcoală sunt îndrumaţi să evite autorii care sunt consideraţi “o!ensivi” musulmanilor,inclusiv 5oltaire şi Diderot3 acelaşi lucru este valabil şi pentru DarGin"

'storia Bolocaustului nu mai poate !i predată în şcoală din cauza sensibilităţii musulmane"

%n Anglia, tribunalele “$aria” !ac acum parte o!icial din sistemul legislativ britanic Etribunalele saria suntinstanţe 2udecătoreşti musulmane, care acţionează şi din moscei & n"t"F(ulte cartiere ale ora elor din 7ranţa sunt astăzi zone de “necirculat” pentru !emeile !ără capul acoperit cu un şal"ș

%n urmă cu o săptămână, un bărbat aproape a murit după ce a !ost bătut de musulmani pe o stradă din 0ruxelles, pentru că a !ost văzut bând, când la ei era +amadanul"4vreii părăsesc 7ranţa în număr record, !ugind de cel mai crunt val de antisemitism de la al doilea +ăzboi(ondial" 7ranceza este o limbă vorbită astăzi curent pe străzile din el Aviv şi -atania, din 'srael "Aş putea continua cu multe povestiri de acest gen, povestiri despre islamizare"

.n total de NM de milioane de musulmani trăiesc astăzi în 4uropa"%ntr1un calcul recent al .niversităţii $an Diego s1a constatat că în doar CH ani de acum inainte, HN T din populaţia4uropei vor !i musulmani"0ernatd /eGis a prezis o ma2oritate musulmană până la s!ârşitul acestui secol"Acestea, desigur, sunt numai ci!re"

Pi ci!rele n1ar !i ameninţătoare dacă imigranţii musulmani ar mani!esta o tendinţă de asimilare"%nsă sunt in!ime semnele în sensul ăsta"

“)eG +esearc #enter ” a raportat că 2umătate din musulmanii !rancezi consideră loialitatea lor !aţă de islam mai puternică dacât loialitatea lor !aţă de 7ranţa E)eG +esearc #enter este o organizaţie americană care o!eră opinii,atitudini şi tendinţe ale opiniei publice din $.A şi din lume & n"t"F

* treime din musulmanii !rancezi nu se opun deloc atacurilor sinucigaşe"'ar #entrul 0ritanic pentru #oeziune $ocială a comunicat că o treime din studenţii musulmani britanici se

pronunţă pentru un “cali!at” mondial"

(usulmanii cer să “li se arate respect”, iar noi le arătăm acest respect: avem sărbători musulmane o!iciale de stat")rocurorul 6eneral creştin1democrat tinde să accepte “saria” dacă există o ma2oritate musulmană"Avem miniştri, membri de cabinet, cu paşapoarte de (aroc şi urcia Ein 0elgia, sunt primari si !unctionarimusulmaniF"#ererile musulmane sunt susţinute de comportări nelegale, mergând de la crime mărunte şi violenţe întâmplătoare,de exemplu contra lucrătorilor pe ambulanţe şi şo!eri de autobuz, până la răzmeriţe pe scară redusă")arisul a văzut asemenea revolte în suburbiile sale"4u îi numesc pe aceşti criminali “colonişti”")entru că asta sunt"


9/37

4i nu vin să se integreze în societăţile noastre3 ei vin să integreze societăţile noastre în Dar1al1'slam & ul lor"Din cauza asta sunt colonişti EDar1al1'slam este o secţiune a islamului mondial & n" t"F(ulte din aceste violenţe de stradă, de care am pomenit, sunt îndreptate exclusiv împotriva nemusulmanilor,!orţând pe mulţi dintre băştinaşi ElocalniciF să părăsească propriul lor cartier, propriul oraş, propria ţară"(ai mult, musulmanii reprezintă astăzi un număr de votanţi care nu poate !i ignorat"

Al doilea lucru pe care trebuie să1l ştiţi este importanţa pro!etului (oamed"#onduita lui este un exemplu pentru toţi musulmanii şi nu poate !i criticată"Acum, dacă (oamed ar !i !ost un om al păcii, cum ar !i, să spunem, 6andi sau (aica ereza, n1ar !i !ost nici o

problemă"Dar (aomed a !ost un şe! de bandă, un asasin, un pedo!il şi a avut mai multe căsătorii în acelaşi timp"radiţia islamică ne povesteşte cum s1a luptat el în bătălii, cum şi1a omorît duşmanii şi ciar cum executa

prizonieri de război"

(oamed însuşi a masacrat tribul iudeu al lui 0anu Uuraza"Dacă ceva este bine pentru 'slam, e bine3 dacă ceva este rău pentru 'slam, este rău"

$ă nu încerce nimeni să vă păcălească cu !aptul că islamul ar !i o religie"

Desigur, are un Dumnezeu, o lume de apoi şi cele RH de !ecioare"Dar, în esenţă, 'slamul este o ideologie politică"4ste un sistem care stabileşte reguli precise pentru societate şi pentru viaţa !iecărei persoane"'slamul vrea să dicteze !iecare aspect al vieţii"'slamul înseamnă “resemnare” sau supunere"'slamul nu este compatibil cu libertatea sau cu democraţia, pentru că se străduieşte să obţină “saria”, in dorin ațde a deveni o religie totalitară"Acum ştiţi de ce ?inston #urcill a numit 'slamul “cea mai retrogradă !orţă din lume” şi de ce a comparat “(einJamp!” cu #oranul"

)ublicul a acceptat sincer povestea palestiniană şi vede 'sraelul ca agresor"Dar eu am trăit în ţara aceea şi am vizitat1o de o mulţime de ori"4u susţin 'sraelul"%ntâi, pentru că este patria evreiască după două mii de ani de exil, incluzând AuscGitz1ul, în al doilea rând pentrucă este o democraţie şi în al treilea rând pentru că 'sraelul este prima noastră linie de apărare"Această micuţă ţară este situată pe linia de luptă contra 2iadului, împiedicând avansarea teritorială a 'slamului"'sraelul în!runtă linia de luptă a 2iadului la !el ca şi Jaşmirul, Josovo, 7ilipinele, $udul ailandei, Dar!ur în$udan sau /ibanul"'sraelul este pur şi simplu în cale"Aşa cum a !ost şi 0erlinul de 5est în timpul +ăzboiului rece"

%n ţara mea, în *landa, OIT din populaţie consideră imigrarea în masă a musulmanilor drept greşeala politicănumărul unu de la al doilea +ăzboi (ondial încoace"

Pi alţi OIT consideră 'slamul ca cel mai mare pericol"/uminile se pot stinge în 4uropa mai repede decât vă puteţi imagina"* 4uropă islamică înseamnă o 4uropă !ără libertate şi democraţie, un deşert economic, un coşmar intelectual şi o

pierdere de putere militară pentru America, deoarece aliaţii săi se vor trans!orma în duşmani, duşmani cu bombeatomice"

#u o 4uropă islamică, America va trebui singură să apere moştenirea +omei, a Atenei şi a 'erusalimului"

Dragi prieteni, libertatea este cel mai preţios cadou"6eneraţia mea niciodată nu a trebuit să lupte pentru această libertate, ea ne1a !ost o!erită pe o tavă de argint, decătre oamenii care au luptat pentru ea cu viaţa lor")e tot cuprinsul 4uropei, cimitirele americane ne amintesc de băieţi tineri care niciodată n1au a2uns acasă şi acăror amintire noi o preţuim"6eneraţia mea nu este proprietara acestei libertăţi3 noi suntem numai păstrătorii, paznicii ei"

-oi putem doar preda această libertate, greu obţinută, copiilor 4uropei, în aceeaşi stare în care ne1a !ost o!erită


10/37

nouă" -oi nu putem a2unge la nici o înţelegere cu mulaii şi imamii Econducători religioşi musulmani & nota meaF"

6eneraţiile viitoare nu ne vor ierta niciodată" -oi nu ne putem risipi libertăţile")ur şi simplu nu avem dreptul să !acem asta"rebuie să !acem tot ce este posibil acum pentru a opri această stupiditate islamică, pentru ca să nu poată distrugelumea aceasta liberă pe care noi o cunoaştem"

5ă mulţumesc,6eert ?ilders, preşedintele )artidului /ibertăţii din *landa, membru al )arlamentului olandez

)+46A'+4A D'$#.+$./.' & #4 5*+04$#•)lani!icarea

$naliza de nevoi a pu!licului.

Asta inseamna sa ne cunoastem audienta" 5arsta medie, sexul, daca este un grup omogen sau eterogen, cu ce scop

au venit sa te asculte, care sunt nevoile lor" De ce; )entru ca niciodata nu sustii un discurs pentru tine ci pentru

public" #eea ce tie ti se pare relevant, util, nou, s1ar putea sa nu !ie si pentru audienta ta" Analiza de nevoi iti

garanteaza un discurs la tinta si iti structureaza ideile pornind de la obiectivele pe care le identi!ici in randul

publicului"

%etarea scopului si a o!iectivelor" Daca ne imaginam un 2oc de darts, scopul este centrul tablei de darts iar

obiectivele sunt sagetile" $copul poate sa !ie asociat cu ideea sau starea de spirit cu care vrei ca publicul tau sa

plece dupa discurs" *biectivele te a2uta sa ii aduci acolo" De ce;Daca tu nu iti setezi obiectivele discursului, ce

asteptari mai poti sa ai de la public ca acesta va receptiona mesa2ul pe care doresti sa il transmiti" )oti doar sa speri

ca arunci cu sagetile la nimereala si ca o parte dintre ele vor lovi tinta"

&ercetarea su!iectului" *ricat de bine ai !i pregatiti pe un anumit subiect, cercetarea prealabila este

esentiala in pregatirea discursului" De ce; 'n primul rand pentru ca niciodata nu poti cunoaste un subiect la

per!ectie" Din multitudinea de in!ormatii existente, cu siguranta o parte dintre acestea ti1au scapat cu vederea" $au

poate le1ai uitat" #ercetarea te a2uta sa descoperi argumente noi, sa iti reimprospatezi setul de cunostinte si iti

dezvaluie perspectivele alternative"

•$crierea 8 #onstruirea

'rainstormin(ul" -u te arunca sa scrii discursul din prima" e vei poticni, vei sterge si rescrie la nes!arsit"

(ai intai treci toate ideile si argumentele pe artie, !ara sa elimini vreuna de la bun inceput" Apoi organizeaza1le

pe teme si subteme, pastreaza ceea ce este esential" De ce; 4ste cea mai e!icienta metoda de a1ti structura

discursul si de a te asigura ca nu ai scapat nicio idee"

%tructurarea discursului. #el mai cunoscut scelet de discurs este: 'ntroducere Espune1le ce o sa le spuiF3

#uprins Espune1le ce ai de spusF si #oncluzii Espune1le ce le1ai spusF" Dar acesta poate sa !ie imbunatatit cu o serie

de alte tenici, precumMmat sau organizarea discursului in !unctie de obiectivele setate"

http://www.bestpublicspeakingtraining.com/Speech.htm#axzz1hFLyZ3ojhttp://www.bestpublicspeakingtraining.com/Speech.htm#axzz1hFLyZ3oj


11/37

%ta!ilirea tonului si a lim!ajului. )rin ton me re!er la nota generala pe care doresti ca discursul tau sa o

lase" Doresti sa !ie un discurs vesel, aios sau dimpotriva serios, tenic; -u iti vei atinge acest obiectiv decat daca

il setezi de la inceput in mod constient si daca !olosesti pentru asta un limba2 adecvat"

•+evizuirea

#A/'0+A+4A /A ).0/'# & #. #'-4 5*+04$#•$naliza i evaluarea audien eiș ț Audienţa este un element !oarte important pentru reuşita discursului" Atunci când îşi elaborează discursul,vorbitorul trebui să cunoască mai multe elemente ce ţin de componenţa audienţei sale"

lemente demo(rafice: #ând ia în considerare audienţa, vorbitorul trebuie să cunoască caracteristicile demogra!ice ale acesteia:vârsta, sexul, con!esiunea, rasa, etnia, apartenenţa organizaţională & la partide politice, *-61uri, etc", precum şi

bac


12/37

Deasemenea introducerea unor pove ti legate de domeniul de interes sau de lucru al publicului sunt tot atâteașocazii de a atrage aten ia i a men ine interesul pentru prezentare" 4xemplele personale sunt de asemenea deț ș țnatură să stârnească curiozitatea" /a !el i datele statistice" Aparent avem o înclina ie înăscută pentru numereș ți semni!ica ia lor" )e unii îi con!uzează ,iar pe al ii îi incită" Ambele variante sunt satis!ăcătoareș ț ț

•#rearea cadrului optim pentru interac iuneț•+ezolvarea situa iilor di!icile Ecu detractoriFț/'5+A+4A & #.( 5*+04$#•+elatia dintre vorbitor si spatiul de prezentare %n alcătuirea discursului său, vorbitorul trebuie să ia în calcul şi alte elemente legate de public, precuminteresul, cunoştinţele şi atitudinea sa !aţă de subiect" .na din sarcinile vorbitorului va !i să evalueze interesulaudienţei pentru subiectul propus şi să îşi pregătească subiectul în consecinţă" %n cazul în care interesul nu este atâtde ridicat, vorbitorul trebui să găsească modalităţi de a atrage atenţia audienţei, printr1o introducere deosebită,materiale a2utătoare, limba2 adecvat, exemple provocatoare" #unoştinţele publicului asupra subiectului suntotărâtoare pentru modul de abordare a discursului" *amenii sunt atraşi de subiecte pe care le cunosc" Dar undiscurs care tratează banal un subiect, !ără să aducă nimic nou, va !i un motiv de plictiseală teribilă pentruaudienţă" Atitudinea audienţei !aţă de un subiect poate să ducă la respingerea discursului" De aceea vorbitorultrebuie să ştie ce părere are în general audienţa !aţă de subiect şi să îşi a2usteze discursul pentru a nu contrazice!lagrant această atitudine dar şi pentru a1şi introduce opiniile personale, în aşa !el încât să obţină rezultatul scontat"5orbitorul trebuie să !ie conştient că şi persoana sa este o variabilă de care se va ţine seama" Audienţa poate să îlcunoască şi să îl placă sau displacă pe un anume vorbitor" #ompetenţa sa pe subiect poate !i recunoscută saudisputată şi acest lucru va in!luenţa în mod evident rezultatele discursului" *cazia cu care va !i ţinut discursul areo mare importanţă" -ecunoaşterea importanţei sau semni!icaţiei unui moment poate atrage eşecul unei intervenţii"$ă ne încipuim că la o întâlnire a comunităţii pentru a1şi cinsti înaintaşii, cineva încearcă să atragă atenţia sa

pentru a obţine capital politic sau susţinere pentru a!acerile sale" Desigur că reacţia publicului va !i ostilă,deoarece va aprecia că importanţa unui eveniment a !ost deturnată pentru binele şi interesele unei anume persoane"Din cele de mai sus reiese că vorbitorul are datoria să îşi evalueze cu atenţie audienţa în !aţa căreia îşi va prezentadiscursul" )rin această evaluare va putea anticipa posibilele reacţii ale acesteia şi modul în care va răspunde la

problemele prezentate" %n urma acestei evaluări îşi va putea adapta mesa2ul discursului în vederea atingerii

obiectivelor sale" Această adaptare a mesa2ului se va !ace în două momente distincte: înainte de elaborareadiscursului şi apoi în timpul prezentării sale, ca urmare a !eed1bac


13/37

ciar s1ar putea spune ca o !acem potrivit unui cod elaborat si secret care nu este scris nicaieri, nu este cunoscut denimeni si este înteles de toti" E$apir, CHRF

6estul este la originea limba2ului, cel din urma !iind miscare corporala careia !intele umane i1au atasatsemni!icatie" EArmstrong et al" CNF

7ata & situata în partea din !ata a capului & este, din punct de vedere nonverbal, partea corpului uman cea maiexpresiva emotional" 7ata de!ineste identitatea, exprima atitudini, opinii si stari de spirit, arata modul de înrudirecu altii, este marca vizuala a !iecarei !iinte umane"

4xtrem de expresiva, !ata umana are trasaturile !oarte mobile si deoarece 9vorbeste pentru ea însasi” cu elocinta sicandoare, vocabularul are doar câteva cuvinte care sa exprime multitudinea si diversitatea gesturilor sale" Din

punct de vedere emotional, !ata este mai puternica decât cuvântul"

4motiile sunt atât de legate de expresia !aciala, încât sunt greu de delimitat de aceasta" %n CSRH, #arles DarGinconcluziona ca multe expresii si semni!icatiile lor sunt universale"

$lvan $" om


14/37

'ntroducerea este o parte !oarte importanta a discursului" Aceasta in!luenteaza credibilitatea voastra in !ata publicului si creaza asteptarile audientei pentru tot restul discursului" 'ntroducerea determina cum interpreteaza sireactioneaza audienta la ceea ce veti spune de1acum incolo"

7unctiile traditionale ale introducerii

C" #aptarea atentiei" Daca prin introducere nu captati atentia publicului, nimeni nu va asculta restul discursului"Dar, aveti gri2a deoarece exista diverse moduri prin care puteti atrage atentia" #eea ce va doriti este sa atragetiatentia asupra voastra si asupra discursului in mod pozitiv"

H" #rearea primei impresii" 'ntroducerea creaza raportul intre vorbitor si audienta" #ercetarile arata ca ne !ormamopinii despre ceilalti in primele secunde" )rima impresie este !oarte importanta asa ca trebuie sa o!erim publiculuio prima impresie !oarte buna" Doriti ca membrii audientei sa aiba o parere buna despre voi si sa le atrageti

bunavointa E“captatio benevolentiae”F"

L" *!erirea motivelor pentru ascultarea discursului" “#u ce ma a2uta pe mine sa ascult discursul;”1 Aceasta esteintrebarea pe care si1o vor pune membrii audientei" 'ntroducerea trebui sa le raspunda la aceasta intrebare si sa leo!ere motive pentru a asculta cu atentie ce aveti de spus"

M" )rezentarea subiectului" )rin intermediul introducerii, publicul trebuie sa a!le despre ceea ce veti vorbi" )uteti!ace asta o!erind o idee generala a discursului sau prezentand intreaga scema pe baza careia ati construit

prezentarea" #u alte cuvinte, este !oarte bine daca spuneti membrilor audientei cum sa proceseze in!ormatia pecare le1o o!eriti pentru ca acestia sa inteleaga cu usurinta discursul vostru"

N" )rezentarea vorbitorului" )ublicul vrea sa stie cine sunteti, de ce sustineti acest discurs si de ce sunteti di!erit deceilalti" 'nsa, aceasta !unctie nu trebuie neaparat sa !ie indeplinita in introducerea discursului, ci poate !i evitatadaca cel care vorbeste inaintea voastra va !ace o scurta prezentare"

#ele S introduceri gresite

C" $cuza" 'n a!ara de cazul in care ati deramat pupitrul, nu incepeti niciodata un discurs prin a va cere scuze" 'nmomentul in care incepeti discursul prin o scuza, publicul se va astepta la tot !elul de lucruri rele" 'n plus, scuzaatrage atentia asupra a ceva pe care publicul poate nu ar !i sesizat inainte"H" #liseul" 'ntroducerea cliseu nu este o introducere total gresita, dar se poate mai bine de atat"L" (omeala" 'n acest tip de introducere promiteti ceva, iar in timpul discursului nu va tineti de cuvant" )ublicul isicreaza niste asteptari !oarte mari, iar dupa ce discursul se va termina, vor !i dezamagiti"M" ocilarul" 4ste cel care isi incepe discursul !olosind tot !elul de termeni tenici si speci!ici, ciar daca nu toatalumea din sala intelege acesti termeni" 4ste bine sa !olositi termeni speci!ici pe parcursul discursului Easigurandu1va ca toata lumea ii intelegeF dar nu din introducere, deoarece veti plictisi audienta"N" Aerianul" 4ste acea peroana care isi incepe discursul vorbind !oarte incet, cu multe pauze si ezitari, de parca nus1ar !i trezit inca" 'ntroducerea trebuie sustinuta cu convingere si !ermitate"O" uristul" 4ste un model de introducere pe care o sustin de obicei cei care sunt turisti intr1un oras" Acestia incep

prin a spune cat de mult le place orasul" Apoi, pentru a !i siguri ca par sinceri, incep sa intre in detalii si incep saspuna cat de mult le place !iecare obiectiv turistic, ast!el depasind durata optima a introducerii"R" 4zitantul" 4ste acel orator care, inainte de a sustine discursul, aran2eaza pupitrul, isi !ace ordine in !oi, isi scoateocelarii, isi toarna un paar de apa, samd, iar introducerea se lasa asteptata" 'n momentul in care vorbitorul isiincepe prezentarea, publicul este de2a plictisit peste masura"S" 'gnorantul" 4ste tipul de introducere care este sustinuta exact asa cum a !ost planuit, ciar daca inainte, in sala,s1au petrecut anumite evenimente care trebuie luate in seama" Daca se intampla ceva deosebit inainte de a

prezenta discursul, acest eveniment trebuie incorporat in introducere" Daca ignorati acest eveniment si va purtatica si cum nu s1a intamplat nimic, va pierdeti credibilitatea in !ata publicului"

#um trebuie sa construim introducerea

4xista atatea modalitati de a construi o introducere, pe cat exista discursuri" 'n ceea ce urmeaza veti descopericateva sugestii privind conceperea unei introduceri"


15/37

'ntroducerea discursului se poate baza pe “elemente a2utatoare” precum:

Y #itate & 4ste intotdeauna o idee buna sa incepeti cu un citat, atata timp cat este relevant pentru subiectuldiscursului"Y 'ntrebati retorice & * intrebare retorica implica publicul pe masura ce acestia raspund mental la intrebare"Y 6lume & Daca stiti sa spuneti un banc, aveti o arma !oarte puternica la dispozitie" Dar aveti gri2a ca acesta saaiba relevanta pentru subiect si sa nu !ie un banc 2ignitor sau o!ensator"

Y )ovesti sau anecdote & *ricui ii place sa auda o povestire, mai ales daca este reala, personala si relevanta" Atuncicand alegeti sa incepeti cu o povestire, puteti incepe cu o !ormula de genul “acum o luna”, “cu un an in urma”, etc"Allen ?einer, presedinte al #ommunication Development Associates, spune ca aceste !ormulari capteaza atentiadeoarece sunt varianta adultilor pentru “a !ost odata ca niciodata”"Y $tatistici & 4xista o parte buna si o parte proasta in utilizarea statisticilor in introducere" )artea proasta este ca

pot !i plictisitoare, insa partea buna este ca, daca aceste statistici sunt alese cu gri2a si aran2ate intr1o !orma“dramatica”, ele pot inlatura plictiseala si atrage atentia asupra discursului"Y 7apte & .n eveniment interesant sau incitant este o modalitate !oarte buna de a incepe un discurs"Y 4venimente istorice & 4venimente care s1au intamplat in trecut si sunt relevante pentru subiectul discursului potconstitui o introducere convingatoare"Y De!initii & 5orbitorul poate incepe cu de!initia unui termen ceie pentru discursul sau"

•%nceieri memorabile

7unctiile inceierii

'nceierea trebuie:$a rezume discursul"'nceierea trebuie sa !ie un rezumat al ideilor principale" Aceasta scurta recapitulare trebuie,de asemenea, sa reaminteasca publicului atitudinea pe care o aveti !ata de ideile exprimate in discurs"

%a inc+eie discursul.'nceierea trebuie sa transmita ideea ca discursul este complet" *amenii au o nevoie psiologica de “!inalitate”"

%a lase o impresie deose!ita.'nceierea este ultima sansa prin care puteti impresiona audienta"

%a implice pu!licul.)rin intermediul inceierii, publicul va sti de ce a ascultat discursul si ce trebuie sa !aca maideparte"

&ateva re(uli simple:

C"7olositi cuvinte ceie"*amenii se asteapta ca o inceiere sa sune intr1un anume !el & ca o inceiere" 4ste bine sa!olositi expresii de genul: “in inceiere”, “in concluzie”, “pentru a rezuma cele spuse”, etc"

H")re(atiti pu!licul ca urmeaza inc+eierea.Audienta va !i si mai multumita daca va sti cand va apropiati deinceiere" )uteti !olosi expresii de genul: “A2ungand la ultimul punct al prezentarii de azi”, “Am sa va mai dau

doua exemple inainte de a inceia”, etc

L"Nu lun(iti inc+eierea.'nceierea trebuie sa aiba N1CIT din durata intregului discurs" 4a poate dura mai putin,dar nu trebuie sa dureze mai mult de atat"

M"Ultimele cuvinte tre!uie sa fie memora!ile..ltimele cuvinte din inceiere sunt !oarte importante" 4le trebuiesa ramana in constiinta auditoriului, sa ii !aca sa rada, sa ii !aca sa gandeasca, sa ii !aca sa se ridice in picioare sisa aplaude" Aceste ultime cuvinte trebuie sa “atinga” publicul"

&e nu tre!uie facut

#ateodata, ce nu spuneti sau !aceti in inceiere este ciar mai important decat ceea ce ce spuneti" 'ata catevagreseli des intalnite:

-u depasiti timpul alocat"Discursul trebuie sa se termine atunci cand se inceie perioada de timp in care trebuia sail sustineti"


16/37

-u scimbati stilul"Daca nu ati inceput discursul intr1o nota umoristica, nu aveti nici un motiv sa o !aceti acum"7iti constanti"

Nu aduceti informatii noi in inc+eiere.'nceierea este momentul in care !aceti un rezumat al celor prezentate pana in acel moment" Daca aduceti idei noi in inceiere, inseamna ca nu v1ati organizat bine discursul" 5a !ace sa pareti dezorganizate, nepregatite, iar publicul se va teme ca veti incepe un nou discurs"

Nu fii fara personalitate, sters-.4ste !oarte important sa dati impresia ca credeti cu adevarat ceea ce spuneti, iar aceasta este indeosebi adevarat pentru inceiere" 7iti otarate" /uati atitudine" 'mpartasiti publicului punctulvostru de vedere"

&ele opt inc+eieri (resite

Inc+eierea ineistenta-Aceasta este o greseala !oarte des intalnita" Atunci cand se termina timpul alocat discursului, multi renunta lainceiere" *rganizati1va timpul in asa !el incat sa aveti timp sa inceiati cum trebuie discursul"

Inc+eierea surpriza-Acest tip de inceiere ia publicul prin surprindere" #ei din audienta asculta linistiti discursul si deodata sunt“loviti” de inceiere si nu1si dau seama ce s1a intamplat" *rice inceiere trebuie sa !ie anuntata"

Inc+eierea clona-Acest tip de inceiere este !oarta !rustranta pentru public" )ublicul este pregatit sa auda inceierea, ideile

principale sunt rezumate, totul se indreapta cu succes spre “marele !inal”" Dar oratorul nu se opreste din vorbit si prezinta o inceiere, dupa care inca una si inca una" Daca publicul va dori un “bis”, va veti da seama" Daca nu,spuneti ce aveti de spus si inceiati discursul" )ublicul va !i !rustrat pentru ca va semana cu o “negociere” avoastra cu voi inseva si nu va mai participa la discurs"

Inc+eierea adeziv-Aceasta inceiere nu are nici o legatura evidenta cu restul discursului" *ratorul stie ca este nevoie de o inceiere si“lipeste” una" -u sariti la inceiere" 7aceti legatura intre inceiere si restul discursului si a2utati publicul sa !acalegatura"

Inc+eierea scuza-*ratorul isi cere scuze la !inal pentru ce crede el ca a !ost prost in timpul discursului" Acest tip de inceiere poatederama un discurs bun" /asati publicul sa decida singur daca ati gresit sau nu"

Inc+eierea +aotica-*ratorul sare de la un punct la altul, incepe sa rezume ideile generale, isi exprima atitudinea, dupa care se intoarceiar la rezumat" )ublicul va !i complet derutat"

Inc+eierea pana de !enzina-*ratorul incepe rezumatul ideilor principale in !orta si cu convingere" Apoi incepe sa ezite, ca si cum nu si1araduce aminte exact ceea ce a spus in cuprinsul discursului si termina discursul !ara nici un !el de putere" Aceastanu va crea o impresie prea buna"

Inc+eierea fara sfarsit-

Aceasta inceiere este mai lunga decat discursul in sine" $i daca va dura prea mult, se va termina dupa ce publiculnu va mai !i in sala"


17/37

&um tre!uie sa inc+eiem

Z /aceti referire la introducere. Daca una din !unctiile inceierii este sa !inalizeze discursul, atunci crearea uneilegaturi cu introducerea este o modalitate !oarte buna" Daca ati pus o intrebare in introducere, acum puteti daraspunsul la acea intrebare" Daca ati spus o poveste, !aceti re!erire la acea poveste" Aceasta este o tenica !oarte

buna de a da un sentimentul unui “ciclu complet”"

1/olositi un citat.'ntotdeauna puteti inceia cu un citat, atata timp cat acest citat are legatura cu discursul" )oate !iun citat care sa inspire sau care sa puna publicul pe ganduri"

Z)uneti o intre!are.* modalitate excelenta de a inceia un discurs este de a pune intrebarea potrivita" )rin aceastaintrebare implicati publicul si audienta se va gandi la intrebare, si implicit la discurs, ciar dupa ce veti cobori de

pe scena"

Z%puneti0le ce sa faca.Acesta tip de a inceia este unul direct" )ublicul va sti exact ce ati vrut de la ei si vor sti cetrebuie sa !aca"

Z&ereti ajutorul.)ur si simplu cereti a2utorul publicului" Daca ati !ost convingatoare si audienta s1a identi!icat cucauza exprimata pe parcursul discursului, va raspunde apelului vostru"

Z&ereti an(ajamentul pu!licului.Aceasta inceiere are legatura cu tipul “spuneti1le ce sa !aca”" Di!erenta este caatunci cand cereti anga2amentul publicului, cerinta voastra este mult mai putin speci!ica" -u le explicati in detaliuce sa !aca, ci doar sa se alature voua"

'nceierea trebuie sa re!lecte motivul principal al discursului vostru" Daca scopul este de a distra publicul, putetiinceia cu o gluma sau cu o poveste care ii va !ace sa rada si dupa ce ati inceiat discursul" Daca scopul discursuluieste de convinge oamenii, veti inceia cu un apel care ii va !ace sa isi scimbe atitudinea initiala sau sa ointareasca, in cazul in care erau sustinatori ai ideii" Daca scopul discursului este de a1i motiva, puteti !olosiinceierea “inspirationala”"

'nceierea cel mai des raspandita este “cemarea la actiune”" Aceasta este !olosita de obicei in discursurile persuasive & prezentarile in domeniul vanzarilor, evenimentele de caritate, discursurile electorale, etc" 'ninceierea discursului, cel care a tinut discursul spune ce doreste sa !aca publicul: #umparati produsulQ 7aceti odonatieQ 5otati1maQ

'nsa orice discurs ar trebui sa se inceie cu “cemarea la actinue”" Aceasta nu trebuie sa !ie !oarte explicita sau saaiba !orma ei traditionala Ecumpara, o!era, voteazaF, dar va cere celor din publicului sa ia o atitudine, sa !aca ceva,sa re!lecteze asupra a ceva, sa raspunda la o intrebare" 4i vor !i implicati in discurs si se vor identi!ica mai usor cumesa2ul vostru"

•“e 6olden #ircle” & cum trebuie să răspunzi la întrebările “ce”, “cum” si “de ce”

De ce; #um; #e; Această idee simplă explică de ce unele organizaţii şi unii lideri pot să inspire în timp ce alţii nu

sunt în stare" 5om de!ini termenii !oarte rapid" 7iecare persoană, !iecare organizaţie de pe planetă ştie ce !ace în

totalitate" .nii ştiu cum !ac, !ie că se numeşte propunere di!erenţiată de valoare sau proces brevetat sau .$)

E.ni@ue $elling )ropositionF" Dar, extrem de puţine persoane şi organizaţii ştiu de ce !ac ceea ce !ac" i prin “deȘ

ce” nu ne re!erim la “a !ace pro!it”" Acesta e un rezultat" %ntotdeauna este un rezultat" )rin “de ce” ne re!erim la:

care este scopul; #are este cauza; %n ce crezi; #are este motivul pentru care există organizaţia; #e te !ace să te

scoli dimineaţa din pat; i de ce ar trebui să1i pese cuiva; 4i bine, în consecinţă, !elul în care gândim, acţionăm şiȘ

comunicăm este din exterior spre interior" 4ste evident" %ncepem cu cele mai clare lucruri şi continuăm cu cele mai

neclare" Dar liderii inspiraţi şi organizaţiile inspirate, indi!erent de mărime şi industrie, gândesc, acţionează şi

comunică din interior înspre exterior"4xemplu: Dacă Apple ar !i ca toţi ceilalţi, un mesa2 de mar


18/37

-uu" #ei mai mulţi dintre noi comunică aşa" %n mare parte, aşa se !ace mar


19/37

[-u am ştiut nimic despre milioanele de oameni care trăiau într1o sărăcie de nedescris şi bolnavi în ţările în cursde dezvoltare[, a spus 0ill 6ates" 4l le1a povestit studenţilor că a !ost uimit să a!le cât de mulţi oameni mureau înţările sărace din cauza unor boli ce ar !i putut !i tratate"

[#unoaşteţi inecităţile globale, aşa cum noi nu am !ăcut1o" 'ar această conştientizare vă permite să aveţi oconştiinţă in!ormată, care vă va cinui dacă veţi abandona acei oameni pe care i1aţi !i putut salva cu atât de puţine!ort[, a spus 6ates"

%teve 2o!s

$teve >obs a !ăcut o legătură remarcabilă între orele de caligra!ie şi viitoarea companie Apple"

[Dacă nu aş !i greşit, nu aş !i !ăcut niciodată cursurile de caligar!ie" 'ar computerele personale nu ar !i avutcaracterele minunate pe care le au acum" Deci trebuie să ai încerede că punctele se vor lega cumva în viitorul tău"rebuie să crezi în ceva: în cura2, destin, viaţă,


20/37

#e este cu adevarat !ermecator la tot acest pasa2 al multumirilor este emotia cu care o !ace" otul este !raged, crud,autentic si nemi2locit" 'ar asta este extrem de seducator si impresionant pentru public"

#ateva momente de e!ect si lucruri care merita mentionate:

• 346 & il compleseste plansul vorbind despre vremurile grele prin care a trecut alaturi de !amilie, iar apoispune cu tipicul 9glass1al!1!ull” american: 90ut 'Wm still standing”" Doar ca, din nou, emotia si vulnerabiliatea

!ac momentul asta unul cu totul special"• 346 & povesteste cum a a2uns sa se indragosteasca de bascet• 741 & multumeste in mod concret si speci!ic oamenilor care l1au spri2init" #e este cu totul aparte in acest

sir de multumiri este !aptul ca in relatie cu !iecare persoana pe care o numeste are o poveste3 o intamplare petrecuta intre el si respectiva persoana, din care extrage ulterior un principiu 8 o idee generala 8 o pilda"#oncretetea, speci!icitatea si trecerea de la o poveste traita la un principiu de viata dau si mai mult !armec sicredibilitate discursului"

:5# $ „!nd last% m& mom'”

Aici are loc cel mai !rumos si vulnerabil moment dintre toate, in care se adreseaza direct mamei sale"

Jevin trece in revista tot ce a !acut ea pentru el si !ratii sai, iar apoi cu vocea tremuranda inceie cu 9=ouWre te

real (5) Emost valuable plaerF” & lucru care ridica toata sala in picioare"

In conclu(ie

Analiza de mai sus este !acuta sa va a2ute sa construiti discursuri de multumire Esau inceiereF mai bune"

)e scurt, ceea ce putem invata de la Jevin ar !i ca:

• emotia nu este mereu distructiva" Atunci cand exprima autenticitate si descidere emotionala, ea poate !iseducatoare"

• povestile zugravesc cel mai clar si puternic o imagine"• cand vreti sa multumiti cuiva, numiti1l si amintiti ceva relevant din ce ati trait impreuna 8 pentru ce vreti

sa1i multumiti"•

pastrati pentru !inal cel mai puternic element Epoveste, marturisire, imagine, etc"F#u toate astea, ceea ce a reusit Jevin Durant nu este usor de reprodus" 7orta discursului sau vine din !aptul casimte tot ceea ce spune" raieste !iecare cuvant si !iecare amintire pe care o rosteste"

'ar pentru simtamant si modestia autentica a unui sportiv care a muncit toata viata sa a2unga aici nu exista retetasau training"

•(esa2e contagioase & E5aloare socială, Declan atori, 4mo ie, )ublicitate, 5aloare practică, )ovesteFș ț

#A+'$(A $' )+4K4-A ).0/'#A

#arisma sau e!ectul carismatic este unul dintre cele mai importante calităţi pe care le poate avea un vorbitor"4ste cel mai greu, dar nu imposibil de !ormat" De multe ori este şi greu de de!init" )ărerile sunt mereu împărţite înceea ce priveşte carisma şi e!ectul carismatic pe care îl are sau nu un vorbitor, cu care se naşte sau nu unvorbitor"

&+arisma reprezint* o com!ina8ie de atitudine, inteli(en8*, cunoa9tere, temperament, cultur*, preferin8e,(:ndire, ener(ie, eperien8*, cu alte cuvinte, ;ntre(ul t*u mod de a fi. &+arisma mai este definit* ca fiind oa!ilitate special* de a influen8a oamenii 9i de a (enera devotament.

.n vorbitor carismatic are abilitatea, utilizându1şi toate calităţile pe care le deţine, să realizeze un impact puternic, memorabil şi de durată asupra celor cărora le vorbeşte" 4l îşi in!luenţează ascultătorii emoţional, !izic,


21/37

intelectual şi comportamental" 'n!luenţează gândurile şi modul de a gândi şi de a privi lucrurile, scimbă perspective şi atitudini"

4xistă un mit care spune că a !i carismatic este un ar cu care te naşti, ar pe care îl au doar anumiţi oameni deexcepţie" Acest lucru nu este adevărat în totalitate" )ot !i calităţi înnăscute, dar pot !i şi dobândite, este adevărat,

puţin mai greu şi în timp, dar se pot do!:ndi.

4!ectul carismatic poate !i învăţat" 4ste vorba despre cum îţi poţi !olosi abilitatea naturală de a !ace o impresie puternică" 'mpactul tău personal este e!ectul tău carismatic"

De obicei, când vorbim de carismă ne ducem cu gândul la o !igură istorică, o celebritate, un star, un lider puternic, politician de marcă, geniu militar, lider spiritual şi religios" -e este comod să spunem “carisma esteceva imposibil de atins şi este rezervată doar anumitor oameni care sunt predestinaţi să !ie admiraţi, să !ie invidiaţisau să inspire teamă”" 'ar unii ciar a2ung să creadă că e!ectul carismatic este ceva imposibil de atins şi ast!el,renunţă să îşi construiască propria carismă"

%ntre carismă şi bine nu putem pune semnul egal" #arisma şi binele nu coincid întotdeauna şi asta o putemvedea studiind liderii carismatici cum ar !i 6andi, -elson (andela sau (aica eresa, sau alţi lideri la !el de

carismatici cum au !ost Bitler, $talin, (ao, care ar !i versiunea negativă a e!ectului carismatic"

#arisma te a2ută să ai impact asupra celorlalţi, să îi in!luenţezi"

1.


22/37

Adică să ştii cine eşti tu, ce reprezinţi, ce e!ect ai tu asupra celorlalţi, care este e!ectul pe care ceilalţi îl au asuprata;

-u poţi avea un e!ect carismatic asupra celorlalţi până când tu nu reuşeşti să te vezi dina!ară, să te analizezi câtmai obiectiv, să îţi analizezi toate trăsăturile, atât cele pozitive cât, mai ales, cele negative" $ă poţi să accepţievaluări pe care ţi le !ac alte persoane !ără să te deran2eze şi să te simţi 2ignit, să !aci !aţă unor observaţii negativeîn ceea ce priveşte persoana ta"

%porirea con9tiin8ei de sine, a ;ncrederii ;n tine te ajut* s* fii capa!il s* vor!e9ti desc+is 9i natural despreemo8iile tale. -u te vei mai trans!orma în victimă şi nici în acuzator şi nu vei mai avea nevoie să porţi “masca”"$unt vorbitori care îşi pun o mască, nu dau voie sau, mai bine zis, încearcă să nu dea voie publicului să vadă

persoana reală din spatele ei, le este !rică de ceea ce ar putea oamenii să vadă la ei" $ă luăm un exemplu simplu:când cineva a!irmă că are totul sub control, dar realitatea şi non1verbalul o trădează, arată că nu este deloc aşa, ea

poartă o mască"

#ând vrei să îţi veri!ici e!ectul carismatic, nu te baza doar pe propriile percepţii despre tine, ci întreabă,investigează, vezi cum eşti perceput de către ascultători, de ceilalţi" Acesta este adevăratul tău e!ect carismatic,nu cel pe care crezi tu că îl ai"

-u există un singur mod, o reţetă, o cale unică de a1ţi dezvolta e!ectul carismatic" .n e!ect carismatic autentic provine din combinarea mai multor elemente de comportament, trăsături, atitudini" )e unele le1am prezentat de2a,iar pe celelalte le voi prezenta în continuare"

3. &=$?IA$A I /=UN BȘ Ț

* modalitate de a1ţi dezvolta carisma este claritatea, !luenţa şi congruenţa ta ca vorbitor" 5orbitorii carismaticiau tot timpul cuvintele la ei, se exprimă cu claritate, sunt pricepuţi în a mânui cuvintele" (ai departe, vei găsi oserie de metode la care po i apela pentru a1 i spori e!ectul carismatic"ț ț

4ste necesar să vorbeşti cu uşurinţă, să poţi explica idei complicate într1un mod simplu, să dai viaţă cuvintelor tale

şi să !ii convingător" $ă vorbeşti atât de clar încât să poţi !i auzit şi înţeles de către toţi"

(odul în care !oloseşti limba2ul verbal şi non1verbal le o!eră ascultătorilor indicii instantaneu despre cât deeducat, de congruent şi competent eşti" A !i congruent înseamnă că ceea ce spui asta !aci, ce vorbeşti asta exprimi"

Aş putea cita aici zeci de studii ce arată legătura directă dintre succes şi exprimarea clară, !luentă şi un vocabularvast"

-u este su!icient să ai un vocabular vast şi bogat, ci trebuie să apelezi la el tot timpul, să îl !oloseşti" (ulţi oameniau un vocabular vast, dar nu !olosesc decât o mică parte din cuvinte" i atunci cu ce !olos;Ș

7. /B?B &UCINA D UM)=UAU?B

%ncearcă să vorbeşti !ără repetiţii şi ezitări" 4vită acele cuvinte de umplutură: 9ăăă, îîî, î, aaa, aa”" Dacăacestea !ac parte din repertoriul tău, înlocuieşte1le cât mai repede" 4ste extrem de important să conştientizezi că!aci asemenea greşeli de exprimare" -u ezita să te înregistrezi când !aci repetiţii pentru o prezentare şi apoianalizează1te şi cere părerea altor persoane care nu se simt obligate să îţi dea un răspuns care să îţi !acă plăcere, cisă îţi dea un răspuns care să te a2ute să îţi îmbunătăţeşti vocabularul şi dicţia"


23/37

6.


24/37

cu momente de tăcere pentru un e!ect maxim" ăcerea este argumentul cel mai greu de respins şi îţi ra!ineazăcarisma"

F.


25/37

nimic paranormal în !aptul că ascultătorii îţi citesc gândurile" \i le citesc deoarece tu, gândind că nu o să !ieinteresaţi de ceea ce urmează să spui, vei transmite di!erite mesa2e voluntar sau involuntar care se vor exprima

prin intermediul limba2ului non1verbal al ţinutei tale, prin microexpresii şi prin vocabularul tău" 4ste bine săgândeşti şi să te porţi ca şi cum ai !i obţinut, ai avea de2a rezultatul pozitiv pe care ţi1l doreşti"

.n vorbitor public, un orator de succes ştie că nu el este important, ci publicul lui"

H. /O&U% i %A$? D )?N Bș Ț & înseamnă, pe lângă prezenţa !izica în !aţa publicului, şi prezenţasu!letului şi a minţii tale la ceea ce se întâmplă în acel moment" Dacă în timp ce vorbeşti ascultătorilor, mintea ta,gândurile tale se a!lă în altă parte, publicul va percepe acest lucru"

7ii precum un radar care interceptează şi citeşte stările, intenţiile, comportamentul şi emoţiile publicului" 4steimportant ca 9radarul” să !ie bine reglat pentru a nu citi şi interpreta eronat diverse comportamente şi date"

Ai cu adevărat o stare de prezenţă atunci când te simţi bine în pielea ta, te simţi con!ortabil cu tine însuţi, eşti pedeplin conştient de ceea ce se întâmplă cu tine şi în 2urul tău"

.n vorbitor a!lat în stare de prezenţă observă întotdeauna detalii despre !elul în care sunt şi se simt ascultătorii"

*bservă dispoziţia sau indispoziţia lor" 4ste curios să a!le ce idei au ascultătorii săi, nu 2udecă şi nu eticetează persoana, este în permanenţă conectat cu sentimentele şi trăirile ascultătorilor săi" $e simte plin de energie, iarsimţurile !uncţionează la maxim"

$tarea de prezenţă te a2ută să observi tot ce te încon2oară, eşti conştient de atmos!eră, percepi anumite tensiuni,aşteptări, întrebări şi ciar gândurile ascultătorilor"

%ţi pierzi starea de prezenţă atunci când te laşi pradă gri2ilor, temerilor inutile, te concentrezi asupra trecutului saua viitorului3 când dai voie ca starea ta să !ie in!luenţată de mediul uneori ostil, de colaboratori şi colegi nesu!eriţi,de activităţi care nu îţi aduc plăcere şi satis!acţie3 când apare un con!lict ma2or între valorile tale şi valorile celorcu care, vrând1nevrând, interacţionezi" #a să îţi îmbunătăţeşti starea de prezenţă, o poţi !ace reconectându1te culumea, sporindu1ţi conştiinţa de sine, energizându1ţi su!letul şi mintea" 7ii plin de viaţă, dă1ţi voie să trăieşti şi să

îţi exprimi sentimentele"

*preşte1te pentru câteva clipe din vârte2ul vieţii şi re!lectează la viaţa ta" #ând eşti în !aţa publicului, ai răbdare,nu porni ca o avalanşă, concentrează1te asupra corpului tău, relaxează1l, respiră adânc şi abdominal"

1. /II $UANAI&J /II O?IIN$=J /II AU


26/37

.neori, din dorinţa de a deveni celebri, oamenii renunţă la autenticitate, încearcă să copieze, să imite pe alţii"Ascultătorii, când au în !aţă un vorbitor care nu este autentic, simt că ceva nu este în regulă, că se pre!ace, 2oacăteatru şi nu inspiră încredere"

Autenticitatea nu se obţine peste noapte" A !i autentic este un proces ce înseamnă, în primul rând, să !ii sincer, săcrezi ceea ce spui şi să spui doar ceea ce crezi" $ă ai nişte principii clare şi să acţionezi con!orm cu acestea" $ăarăţi şi să demonstrezi publicului că se poate baza pe tine şi că eşti de încredere" $ă ai un set de valori care să !ieale tale şi să nu te abaţi de la ele"

-u căuta autenticitatea doar de dragul ei, nu duce lucrurile în cealaltă extremă, a şoca nu însemnă că eşti autenticşi original" Dacă vrei să !ii autentic doar că dă bine, atunci nu mai eşti autentic" Autenticitatea începe cudescoperirea de sine" #u a !i tu însuţi" Decât să te cinui şi să cazi în ridicol mimând autenticitatea, mai bine !ii tuînsuţi, !ii natural"

*riginalitatea mai este descrisă de către omul de rând cu sintagma “ce1i în guşă, şi1n căpuşă”, dar atenţie, a !igrosolan sau ciar bădăran nu înseamnă că eşti original, ci înseamnă că eşti prost1crescut şi incult"

*riginalitatea te a2ută să îţi !ormezi un stil propriu, să devii o marcă, un brand ca şi vorbitor" e a2ută ciar să !ii

mai e!icient"

.n brand care spune totul despre tine, despre !elul tău de a !i" )oţi !i sigur că ascultătorii tăi nu te iartă, teeticetează şi te branduiesc şi în !uncţie de cât eşti de autentic"

11. DA$ $? I &U?$2Ș Ș & !ii detaşat în !aţa publicului, !oloseşte1te de limba2ul corporal pentru a te impune în!aţa lui, !ii expresiv, sugestiv" )entru unii, a !ace toate acestea este un adevărat act de cura2" Dacă ai ceva de spusEşi ar !i bine să aiF, exprimă1ţi punctul de vedere şi susţine1l cu cura2" )ublicul vrea să asculte vorbitori care auopinie, au un punct de vedere propriu şi ştiu ce vor"

Dacă ai o credinţă, un crez, apăr1o cu îndâr2ire, dar !ii respectuos şi acceptă şi alte puncte de vedere" %n timp ceasculţi şi alte păreri care nu corespund cu ale tale, nu !i de!ensiv, !ii detaşat"

4vită să contrazici direct audienţa, mai bine o!eră1i o perspectivă nouă, o altă alternativă sau o interpretaredi!erită" Asta nu înseamnă că nu trebuie să spui lucrurilor pe nume"

13. )UN0 I $%&U=ABAO?II


27/37

Orice mesaj, discurs ;n a c*ror prezentare nu se pune 9i ener(ie vor trece aproape neo!servate.

4/4(4-4 D4 )$'B*/*6'4 A #*(.-'#A+''

•Băr i mentale & cum ne reprezentăm realitateaț

(ai mult decat atat, mind mapping 1ul este modalitatea care ne a2uta sa devenim mai creativi, aminintindu1ne maimulte detalii si rezolvand o problema intr1un mod e!icient"

(ind mapping1ul are la baza o diagrama care conecteaza mai multe in!ormatii in 2urul aceluiasi subiect" 'n centrulacesteia, se regaseste ideea principala, iar bratele diagramei reprezinta subpunctele acesteia" $a luam exemplul

poeziei" )oezia este ideea principala, iar bratele ei pot !i: poetii !aimosi, tipuri de poezii, publicari ale unor poezii"

enica mind maping poate !i !olosita in cazul oricarui tip de gandire sau sarcina, de la a studia un subiect Eolimba strainaF la planuirea carierei noastre sau ciar dezvoltarea unor obiceiuri mai bune in viata noastra"

De ce mind mappin(0ul este o metoda mai !una decat a lua notite>

Y Deoarece este un instrument gra!ic, ceea ce inseamna ca este !ormat din cuvinte, imagini, numere, culori" Acest

lucru determina ca sarcinile noastre sa !ie mai usor de memorat si de recapitulat" #ombinatia de cuvinte este desase ori mai !olositoare in a retine in!ormatiile decat cuvintele singure"

Y (ind mapping & ul creaza asocieri !iresti intre concepte" Acest lucru ne a2uta sa avem noi idei, sa intram mai pro!und in subiect, cat si sa descoperim cu o mai mare usurinta elementul care lipseste"

Y * arta mentala ne poate o!eri o privire de ansamblu asupra unui subiect mai larg ciar daca detinem !oartemulte in!ormatii care ne1ar putea crea con!uzie"

Y 4ste o modalitate intuitiva de a ne organiza gandurile, deoarece mind maping &ul “copiaza” modalitatea in carecreierul proceseaza in!ormatia & trecand de la o idee la alta in loc de a gandi liniar"

cum se reali(ea(a o harta mentala)

C" 'a o !oaie alba de artie si incearca sa incepi din centrul acesteia" De ce; Deoarece ii vei o!eri creierului olibertate mai mare de a se impartasi in toate directiile si de a se exprima in mod natural"

H" 7oloseste o imagine pentru ideea principala" Deoarece o imagine valoreaza cat o mie de cuvinte si te a2uta sa1ti!olosesti imaginatia mai mult decat ar !ace1o un simplu cuvant" * imagine centrala este mult mai interesanta,a2utandu1te sa te concentrezi"

L" 7oloseste culori" De ce; Deoarece acestea iti stimuleaza creierul la !el de mult precum imaginile" #ulorile aducviata artii tale mentale, cat si energia necesara pentru a gandi creativ"

M" #reaza o legatura intre imaginea centrala si ramurile principale ale subiectului tau" Apoi conecteaza !iecareramura principala cu alte ramuri secundare si asa mai departe" Deoarece creierul tau !unctioneaza prin intermediulasocierilor" Daca vei realiza aceasta conexiune, vei intelege si iti vei aminti totul mai usor"

N" 'ncearca sa creezi ramurile curbate, nu drepte" De ce; Deoarece liniile drepte sunt plictisitoare pentru creier"

O" 7oloseste un cuvant ceie la !iecare ramura; Acest lucru va o!eri mai multa putere si !lexibilitate creierului tau"

R" 7oloseste imagini peste tot" +ecurgand la aceasta metoda, creierul tau va avea o privire mult mai ampla, darsimpla in acelasi timp in legatura cu problema pe care o are de rezolvat"

Asadar, mind mapping & ul reprezinta o modalitate creativa de a antrena atat emis!era dreapta, cat si emis!erastanga a creierului nostru pentru a ne indeplini sarcinile atat la slu2ba, cat si in viata personala"

•$isteme perceptuale & cum percep oamenii lumea i la ce argumente reac ioneazăș ț


28/37

•)ozitionari mentale in comunicare & relatia dintre vorbitor si auditoriu

$.D'' D4 #AK•Discursuri si prezentări business#omparatia discursului lui $teve >obs si 0ill 6ates$eattle )ost1'ntelligencer este un site care, printre altele, analizează diverse aspecte din diverse domenii" .nadintre analizele lor, care !ace deliciul pasinaţilor de ', are în vedere discursurile personalit*8ilor din acest

domeniu" %n cazul de !aţă, 0ill 6ates şi $teve >obs" #ei doi se cunosc de mult, au !ost parteneri, s1au certat, s1au 2udecat, s1au împăcat, sunt concurenţi şi din când în când se mai ironizează reciproc, mai mult sau mai puţinsubtil" De obicei mai puţin" Pi amândoi au ţinut discursuri în acest început de an: 0ill 6ates la #4$ HIIS, $teve>obs la (ac?orld 4xpo"

$eattle )ost1'ntelligencer a analizat şi comparat discursurile din acest început de an ale celor doi şi a scos la ivealăo serie de aspecte cel puţin interesante" %teve 2o!s !oloseşte în medie 17.EH cuvinte ;ntr0o fraz*" 'ill ates seexprimă prin !raze ceva mai lungi, cu 1F.37 cuvinte pe fraz*"%n ceea ce priveşte densitatea leical*, discursul lui $teve >obs a primit un indice de 1F.E, în timp ce 0ill 6ates a!ost notat cu 36.53" Densitatea lexicală este un indice prin care se estimează dificultatea la citire a unuidiscurs şi se calculează prin !ormula: numărul de cuvinte di!erite împărţit la numărul total de cuvinte înmulţit cuCII" De unde şi concluzia că discursul lui %teve 2o!s a fost mai simplu, în timp ce al lui 0ill 6ates este maidi!icil de înţeles"Aceeaşi concluzie reiese şi din procentul de cuvinte mai (reu de ;n8eles !olosite" 0ill 6ates !oloseşte ast!el de

cuvinte în procent de 5.3L, în timp ce $teve >obs se limitează la doar 7.1FL"%n !ine, ultimul dar poate cel mai interesant indice pe baza căruia au !ost comparate cele două discursuri este aşa1numitul unnin( /o( Inde" Acesta arată de c:8i ani de educa8ie are nevoie un om pentru a ;n8ele(e unanumit discurs" $e calculează pe baza !ormulei: numărul mediu de cuvinte dintr1o !rază plus procentul de cuvinte!ormate din trei sau mai multe silabe înmulţit cu I"M" )entru a înţelege discursul lui 0ill 6ates, un om ar trebuie săaibă H.7E ani de studiu" De cealaltă parte, discursul lui $teve >obs poate !i înţeles şi de cei care au doar .EH ani destudiu" Pi de dragul !anilor (ac o să mă abţin de la comentariile răutăcioase" Pi nici n1o să compar anii de studiudin America cu cei din +omânia"%n discursul său, cele mai !recvente cuvinte !olosite de $teve >obs au !ost ciar numele produselor $pple: ipod,ip+one, mac!oo, itunes, appletv etc"

http://seattlepi.nwsource.com/http://www.go4it.ro/dosare/CES-2008/2305659/http://www.go4it.ro/dosare/CES-2008/2305659/http://www.go4it.ro/dosare/CES-2008/2305659/http://storage0.dms.go4it.ro/media/2/84/2031/2347950/5/steve-jobs-mare.jpghttp://storage0.dms.go4it.ro/media/2/84/2031/2347950/3/bill-gates-mare.jpghttp://seattlepi.nwsource.com/http://www.go4it.ro/dosare/CES-2008/2305659/


29/37

)e de altă parte, 0ill 6ates şi1a bazat discursul mai mult pe termeni te+nici" #ele mai !recvente cuvinte dindiscursul său au !ost: device, di(ital, connectin(, interface etc"

Acum se pot trage mai multe concluzii, mai mult sau mai puţin răutăcioase şi mai mult sau mai puţin adevărate"Discursurile pot oglindi niveul de cultur* al celor doi" Ar putea, de asemenea, vorbi despretar(etul lor, în cazul

în care cele două discursuri au !ost special gândite pentru un public ţintă"\inând cont de cele mai !recvente cuvinte !olosite, discursul lui $teve >obs este mai mult unul al unui omde maretin(, care pune accentul pe brand" 0ill 6ates pe de altă parte, având un public mai larg, este mai puţininteresat de popularizarea brand1urilor proprii şi mai mult de eplicarea func8iilor 9i principiile pe care care

produsele sale se vor concentra"

•Discursuri politice

7idel #astro&itat4 [#um Jenned nu este un milionar, anal!abet si ignorant, el poate intelege ca nu te poti revolta impotriva

taranilor["&ontet si impact4 Desi nu s1a ridicat la nivelul lui (enon, discursul de debut al presedintelui cubanez, 7idel#astro, a durat patru ore si jumatate, fiind cel mai lun( din timpul vreunei intalniri in fata $dunariienerale. Desi in cadrul primei vizite a lui #astro in $tatele .nite, acesta a !ost un pic mai prietenos, din COI, el


30/37

s1a plasat !oarte !erm de partea sovieticilor" #astro s1a !olosit de discursul sau sa1i insulte pe >on 7" Jenned si+icard -ixon, candidatii la presedintia $.A din momentul respectiv"rus+c+ev &itat4 [Domnule presedinte, fac apel la acel lin(usitor la comanda al imperialismului american""

&ontet si impact4 )remierul rus Niita rus+c+ev a !ost autorul unuia dintre momentele memorabile ale+azboiului +ece, cand, in incercarea de a reduce la tacere un delegat !ilipinez care scanda impotriva

imperialismului sovietic, el si1a inceput discursul cu declaratia de mai sus, dupa ce si0a scos unul dintre pantofiidin picioare si a inceput sa !ata cu el in pupitru. 6estul a ramas exemplar pentru de!inirea retoricii aprinse, darnu ar trebui sa !ie !oarte surprinzator intrucat a venit de la omul care a inventat !raza "te vom in(ropa"" Aceasta fraza era foarte des folosita de premierul rus, care ulterior a auns in fruntea U4SS, cand se adresa

ambasadorilor occidentali. u alte cuvinte, el transmitea ideea ca istoria se afla de partea sovieticilor, indiferent

daca le place sau nu vesticilor.

=asser A+A7A&itat4 [* vece ordine a lumii se prabusese in !ata noastra, ast!el incat imperialismul, colonialismul,neocolonialismul si rasismul, a carui !orma de baza este sionismul, vor pieri["&ontet si impact4 )resedintele *rganizatiei pentru 4liberarea )alestinei a !ost invitat sa se adreseze Adunarii6enerale pentru prima data, la cererea (iscarii de -ealiniere, o coalitie a statelor in curs de dezvoltare, eveniment

care a !ost critic la adresa 'sraelului in cadrul *-."Ast!el, liderul palestinian Yasser $rafat, purtand un toc pentru arme intr0o mana si o ramura cu masline incealalta, a lansat un atac fara precedent la adresa sionismului. .n an mai tarziu, !raza celebra "sionismul estee(al cu rasismul" a !ost votata si relatiile 'sraelului cu *-. s1au racit considerabil de atunci"

&itat4 [Domnule presedinte +eagan, inainte sa va alegeti optiunile, cum ar !i o invazie militara, amintiti0va ca?am!o eista doar in filmeG[&ontet si impact4 )resedintele nicaraguan, Daniel Orte(a, a folosit platforma ONU pentru a ataca politica%tatelor Unite din $merica &entrala, in special !inantarea rebelilor #ontra si sustinerea dictaturii $omoza, care,

potrivit lui *rtega, "a uscat san(ele poporului din Nicara(ua""Discursul !urios a determinat o greva din partea delegatiei $.A" [*amenii din -icaragua pot sa stea si sa1lasculte, dar eu nu[, a spus atunci ambasadorul american 5ernon ?alters"

&itat4 [Acesta nu ar trebui numit #onsiliul de $ecuritate, ci consiliul terorii["&ontet si impact4 'n HII, (uammar 6adda!i era de MI de ani la putere, iar acesta a !ost primul sau discurs in!ata Adunarii 6enerale la *-., care a !acut mare impresie" 'n discursul sau de CII de minute, addafi aenumerat toate teoriile conspiratiei si nemultumirile sale din ultima jumatate de secol si a acuzat $.A degripa porcina, care se raspandise in tarile in curs de dezvoltare, cat si de inscenarea mortii presedinteluiJenned" $po(eul discursului a fost cand fostul lider li!ian a asemanat &onsiliul de %ecuritate cu $l0aeda.

•Discursuri din con!erin e 8 evenimenteț

Discurs 'o(dan Olteanu, vice(uvernator 'N? *on+erin a anual, a !socia iei !nali tilor -inanciar./ancari din omnia% 1 septembrie 2015% /ucure ti ț ț ș ș

! Versiunea preg5tit5 pentru sus inere !ț

Doresc, în primul rând, să mul umesc pentru participare Asocia iei Anali tilor 7inanciar 0ancari, precum iț ț ș șinvita ilor de astăzi"ț

AA70+ este un club al exper ilor, al căror mesa2 este necesar a !i puternic pronun at i atent ascultat" .ltimeleț ț ș

dezbateri publice con!irmă această nevoie" )ână la urmă, !orma în care codul !iscal a !ost adoptat pare să ină contțde unul dintre dezideratele pe care i noi le1am promovat & men inerea ecilibrelor macro Econdi ionat deș ț țlegisla ia salarizării, pensii etc"F, dar nu răspunde altor două întrebări !undamentale: care este viziunea politiciiț

http://en.wikipedia.org/wiki/Nikita_Khrushchevhttp://en.wikipedia.org/wiki/We_will_bury_youhttp://en.wikipedia.org/wiki/We_will_bury_youhttp://en.wikipedia.org/wiki/We_will_bury_youhttp://en.wikipedia.org/wiki/Daniel_ortegahttp://en.wikipedia.org/wiki/Daniel_ortegahttp://en.wikipedia.org/wiki/Nikita_Khrushchevhttp://en.wikipedia.org/wiki/We_will_bury_youhttp://en.wikipedia.org/wiki/Daniel_ortega


31/37

!iscale în +omânia, respectiv care este viziunea politicii bugetare" #eea ce nu mă încura2ează să cred într1ostabilitate legislativă pe termen lung"""

Dar a i ales o temă legată de viitor, a a că voi lăsa i eu prezentul pentru alte discu ii" 5iitorul ine de +omânia, dar ț ș ș ț ți de 4uropa"ș

5oi începe cu 4uropa i poate împotriva curentului, voi lansa câteva considera ii de natură mai curând optimistă"ș ț7ără a ne întoarce la istoria celor NS de ani i a lista variile predic ii negre e uate, vă propun să le numărăm pe celeș ț șale ultimilor R, perioada ulterioară izbucnirii crizei din HIIR1HIIS" #u siguran ă, numărul economi tilor de marcăț șce au prognozat, la un moment sau altul dispari ia 4uro, depă e te numărul membrilor Asocia iei""" $1au în elat,ț ș ș ț șiar 4uropa a găsit resurse în !undamentele sale, cu mult mai pro!unde decât încă !ragilele legături insti utionale alețzonei euro"

(ai mult, .niunea 4uropeană i zona 4uro s1au extins, în această perioadă, iar numărul pove tilor de succesș șmerita notat"

Da, .4 este o zonă de mare complexitate" -oi am ales1o a a, optând pentru un spa iu care să conserve stateleș țna ionale, caracterele na ionale, limbile, tradi iile" $pre deosebire de modelul clasic de succes & melting pot1ulț ț ț

American, 4uropa a optat pentru o !ormulă di!erită & crearea de sinergii din di!eren ele culturale" După #riză,ț.niunea 4uropeană a reac ionat cu !or a i viteza pe care un asemenea mecanism complex le pot avea"ț ț ș

Atunci când vorbeam de optimism, unul dintre exemple este recentul document intitulat “+aportul celor N)re edin i”" .n document bun i util, pentru că în elege corect realită ile i constrângerile prezentului, dar nuș ț ș ț ț șreac ionează la ele propunând stagnarea institu ională, ci găsind !ormule, politic i institu ional !ezabile, prin careț ț ș țconstruc ia europeană să meargă înainte"ț

.niunea 4uropeană este nu numai $olu ia la irul de războaie care au ruinat continentul în secolul trecut" 4a vineț șsă dea răspunsul !ericit la provocarea apărută ulterior, ca urmare a democratizării prosperită ii, a apari iei uneiț țdistribu ii multipolare a !or ei economice în plan global" )e termen mediu, dacă vrem ca europeni să ne păstrămț țrolul ma2or în plan interna ional & economic, politic, cultural, trebuie să intrăm pe terenul numerelor mari & deț

popula ie, de )'0, de exporturi, de !luxuri de capital"ț

)entru a !i $olu ia, construc ia europeană trebuie să !ie dusă înainte & atât pe planul extinderii, cât i pe cel alț ț șapro!undării" (iza continuării construc iei politice este esen ială"ț ț

Din această perspectivă, integrarea economică, !inanciară i monetară reprezintă o dimensiune importantă" Duseșmai departe înspre crearea zonei monetare optime, ele vor trans!orma 4uro dintr1o di!icultate într1un activ esen ialțal .niunii" De aceea, eu nu cred în soliditatea pe termen lung a argumentelor despre bene!iciile rămânerii în a!arazonei 4uro" )entru +omânia sau pentru orice alt stat 4uropean, poate cu excep ia +egatului .nit"ț

*dată ce câteva re!orme vor consolida stabilitatea !inanciară i vor cre te competitivitatea economică, ne putemș șa tepta ca .niunea să nu mai arate răbdarea de astăzi pentru !ree rideri" De aceea, evaluez ca pe termen mediu iș ș

pe măsură ce lucrurile se consolidează, cei care cred că pot bene!icia de pe urma avanta2elor pie elor unice să !iețadu i i la asumarea politicilor comune" i, până la urmă, aici nu vorbim de un gest de putere cât de o reecilibrareș ș Șmorală"

#red ast!el că +omânia trebuie să asume !aptul că viitorul său bun este în zona euro"

(ai mult, văd o discu ie serioasă i !oarte importantă despre necesitatea intrării în zona 4uro cu o economieț șviabilă, ceea ce presupune !undamental bugete ecilibrate i competitivitate, asigurate prin re!orme structurale Ev"ș>" de /arosiere, Didier #aenF" )entru cei care nu doresc sau se tem de asemenea politici, am un mesa2dezamăgitor & rămânerea în a!ara zonei 4uro nu înlătură nevoia de asemenea re!orme, dimpotrivă, le impune înmai mare măsură, pentru a asigura sustenabilitatea în criză a unei ări izolate i lipsite de protec ia credibilită iiț ș ț ț

unei mari !or e economice i politice globale"ț ș

)e de altă parte, neserioasă este abordarea intrării în zona 4uro a unei economii necompetitive" Dincolo deeviden a !aptului că o asemenea evolu ie nu ar !i acceptată de către eurozonă, ea ar !i contrară interesului public"ț ț


32/37

-evoia convergen ei reale este stringentă, urmărirea atingerii unui nivel rezonabil de convergen ă reală & dealt!elț ț prin acela i tip de re!orme ce vor trebui apoi continuate în interiorul eurozonei & alături de păstrarea indicatorilor șde convergen ă nominală rămân obiectivele de politici ale următorilor ani" $ubliniez: obiective nespectaculoase,țdar esen iale, i care nu pot !i înlocuite prin altele mai rapide, mai spectaculoase, mai creative" -u există substitutț ș

pentru cre terea de productivitate"ș

4valuarea unui calendar de asemenea politici, integrarea sa într1un road map i deducerea unui termen realist deș

trecere la 4uro din acestea sunt pa ii rezonabili care urmează" HIC nu a !ost neapărat, la momentul anun ării sale,ș țo intă imposibilă3 noi am numit1o una !oarte ambi ioasă, i i1am lăudat aptitudinile de ancoră pentru politicileț ț ș

publice" HIC a devenit, tot mai mult, o intă ne!ezabilă pe măsură ce anun area ei nu a !ost urmată de elaborareaț țunui plan de ac iune i de punerea sa în practică"ț ș

+elansarea discu iei în această vară, de către )re edintele +omâniei, poate crea premisele unei asemeneaț șconstruc ii institu ionale, prin reluarea activită ii #omitetului inter1institu ional de pregătire a trecerii la 4uro,ț ț ț țimplicarea sta


33/37

e!ectuat de către o ecipă de speciali ti, lideri ai pie ei de capital, practicieni, reprezentan i ai administra ieiș ț ț ț publice, ai autorită ilor de supravegere"ț Acest grup de lucru a !ost creat în luna noiembrie HICL i a produs oșlucrare pe care eu o salut cu căldură" #red că este o !oarte bună bază de discu ie pentru seminarul i masa rotundăț șcare vor avea loc astăzi" #a un comentariu general a mai vrea să salut i !ormarea în +omânia a unui număr ș șremarcabil de actori ai pie ei pentru a produce un studiu consistent i constructiv i un studiu care identi!icăț ș ș

probleme i propune solu ii"ș ț

%i !elicit pe cei care au lucrat în această ecipă, îi !elicit în mod special pe coordonatori i salut încă o dată !aptulșcă acest studiu nu rămâne numai la nivel general de direc ii, el identi!ică S domenii distincte în care ac iuneaț țautorită ilor statului, ac iunea institu iilor însărcinate cu reglementarea i supravegerea pie elor !inanciare dinț ț ț ș ț+omânia ar putea avea un rol important în dezvoltarea 0ursei de 5alori din 0ucure ti i în trans!ormarea acesteiaș șîntr1o institu ie interna ională"ț ț

A mai spune în descidere două lucruri" )rimul este legat de !aptul că din punct de vedere macroeconomic,șnecesitatea dezvoltării bursei este un lucru evident, mai ales în momentul actual, în care bă

discursul-in-public-ccmf-proiect (2) (1).doc

Documents