AL MARGH1LOMAN

DISCORSURI PHITIGEVolunnul I

(1885-1895)

PUBLICATE DE COMITETUli CERCULUI DE SEW

Ah PARTIDMI CONSERVATOR

1916

INTRO DUCERE

Dupa o activitate politica de mai bine de 30 de ani, d,Alexandru Marghiloman a Ingaduit unit' tank conservator sa adune

sa deä la lumina primul volum de Discursuri Politice", cuprin-zand pe acele care ad- fost pronuntate In epoca dela 1885 1895.

Culegerea §i strangerea la un loc a discursurilor unui ompolitic care a avut I are un rol insemnat in viata politicá-a tariitprezinta un deosebit interes, dintr'un indoit punct de vedere.

In primul rand o astfel de culegere alcatue§te cea maipretioasa documentare asupra Inlantuirei faptelor politice §i asupraprincipalelor curente de idei care au framantat gandirea politic&a acelei epoci ;

In al doilea rand ea prezinta §i un viu interes de actualitatecaci pune la indemana publicului mar, in forma cea mai practicaun admirabil mijloz. de educatiune politica.

Oricat ar fi de adevarat cA politica reprezinta actiunea nuse poate tägadul aceasta mai ales in tarile cu regint repre-zentativ cA un om politic In adevarata acceptiune a cuvantuluitrebue sa fie §i un mare educator §i in acela§ timp un invatatoral poporului sau.

Politica este o artä, ea totu§i nu-§i ja materialul sail dinsimpla inspiratie ca poezia bunaora ci i§1 cauta o orientareIn §tiintele morale §1 sociale, precum arta constructiunii arhitet-tura I§i gase§te un reazam in datele precise ale geometriei.

Dar daca politica din punctul de yedere pnstructiv, adicaal practicei legislative §i administrative' trebue, sä formeze preocu-parea numai a acelora care au pregatirea ethica §1 §ffintificanecesara, nu trebue sA uitäin a din punctul de vedere consultativadica in latura electoralä ea formeaza o preocupare ob§teasca.

In fie-ce moment al vietii de Stat, marele public estethemat In adevär, sa se pronunte asupra diferitelor chéstiuni care

sunt Ja ordinea zilei. De unde ii poate veni indrumarea In hold-rarile ce trebue sa ea ?

Poate un om politic sa priveasca cu indiferenta gradul dedezvoltare a spiritului public, directiunea catre care e Indreptat,curentele de idei care I stapanesci

Partidele politice §i conducatorii lor au datoria deci sadezvolte o intensa activitate doctrinara daca vor ca trecerea ideilorlor In ordinea faptelor sa se desavargeasca Cu succes.

Cand este vorba de ideile conservatoare, lucrul devine oratat mai necesar, Partidele Thaintate dugmanoase in totdeaunatradiieigi erarchiei stabilita de timpuri, subordoneaza intereselorde prezent, solutionarea oricarei probleme care e la ordinea zilei.Nu tot astfel este cu doctrina conservatoare. Respectuoasa de 'Eraditie §i de continuitatea ei, doctrina conservatoare are In vedere:cu deosebire interesete marl de Stat gi de Neam a caror asigurare,adeseaori cere sacrificarea In parte a intereselor de clasa giindividuate,

Este lesne de Intdes _prin urmare, de ce pentru intelegereasi pentru propagarea ideilor conservatoare este nevoe. de o mimare pregatire intelectuala gi sufleteasca gi de o mai mare puterede jertfa.

De ad gi caracterul superior al doctrinei conservatoare, dargi partea de inegalitate ,de conditiuni, In lupta ce sustinepotriva doctrinei adverse.

Privit, din acest punct de vedere,-volumul de discursuri atD-lui Al. Marghiloman vine sa aduca o insemnata sontributiunela opera de educatiurie politica, atat prin abundenta gi claritateaideilor ce contine, cat gi prin desavargita unitate de gandire-manifestatá neIntrerupt in tot girul celor 30 de_ ani trezutirnsugire ce se Intalnegte atat de rar la oamenii politici din generatiacareia apartine D-sa.

D-1 Marghiloman a fost ales pentru prima -oara in sesiuntadela 1884.

In urma tratativelor urmate atunci intre D-1 Carp gi I. Bei,Vann, acesta a admis ca un mimar de conservatori partizaniD-lui Carp sa poata intra In Parlament, prezentändu -se la alegeifara contra candidati din partea guvernului.

Din acest moment intreaga activitate a D:lui Ivl trgh:loma-x.

V

se confunda cu aceia a grupului politic numit junimista dupahumele societatii literare dela Iasi ,Junimea" din care facuserLparte fruntasii politici D-nii Carp, T. Maiorescu, T. Rosetti

Negruzzi, Pogor, etc. pana In ziva and procla mat sef al intreguluipartid conservator scoaia _Junimista" afirma In persoana D-sale tri-umful si in directiune politica dupa ce cu mult inainte invinsese

persoana D-lui Maiorescu ca directiune literara i ulturala.In paginile ce unneaza- ne propunem sa facem o expunere

succintä A principalelor idei norme care earacterizeaza sistemulde gandire politicä, economica si socialä a acestei directiunicarda D. Marghiloman i-a adus o Insemnata contributiune deadivitate §i prestigiu i vom incerca Cu garantiile de obiectivitatecd le ofera posibilitatea de control a contimporanilor, sa fixamliwifele Inraurirei acestuf sistem asupra dezvoltarei generale agpirituliii public la hoi.

*

Se Intemeiase la Iasi Inca Inainte de 1866 un fe! de Societatefora statute" cum se exprima d..Maiorescu numita Junimea"oi carel membri lubitori de literatura i stiinta îi propuseserasa" cunoasca literatura romana de Oa itunci §i pe temeiul eiprin discutiuni critice sa fixeze si sa raspandeasca si in publiculcititor uncle norme de progres al literaturei i culturei, pe careei le credeau mal potrivite cu aspiratiunile firesti ale poporuluiromanesc.

In 1866 Junimea" îi da i un organ de publicitate careeste cunoscuta _revista Convorbiri Literarea.

Nu este locul ad sa ne ocupam de activitatea shinimei Indomeniul literal si cultural si nici macar sa cercetam rolul insemnatpe caree l'a avut ageasta societate si Convort rile Literare" indezvoltarea spiritului publicmdela ,noi. Ne vom marginl numai sarelevAm- miele principii care au calauzit in mod statornic peJunimisti", priucipii care privind normele de progres al oricAre¡activitAti in general, caracterizeaza si activitatea politica a juni-

1. A considerà respectarea adevArului strict §i riguros§tiintific, In forma cea mai impersonal posibilA:adicA chiar atuncl

VI

cand el se Intoarce In potriva noastra ca o conditie Ma decare nu este Cu putintA o dezvoltare realA §i normalA in nici ungen de activitate. Primal semn de viata al inteligentei unuipop?r zis d. Maiorescul) este cAutarea sincerA a adevarului".Prin urmare once dezvoltare socialA Intemeiatä pe-neadevar,care ar fi consideratiunile ce se dau, de obiceiu patriotice.....-clemocratice.... etc., de catre cei interesati, ea trebue stAnjenitAprin mijlocul celei mai aspre critici.

Fail cultura zice d. Maiorescu pdate frica tral unpopo(cusperanta cA la momentul firesc al dezvoltarei sale, va apare

§i aceasta forma binefAcAtoare a vietei omene§ti, dar cu o culturafal§A nu poate 01 un popor §1 daca stArue§te In ea atunci dAun exemplu mai mult pentru vechea lege a Istoriei cA In luptaIntre civilizatia adevArata §.i_intre o natiune rezistenta, se nimice§tenatiunea, dar niciodatä_ adevArul").

2. In brAuririle fire§ti pe care natiunile mai Inaintate in'cultura, §i civilizatie le exercitA asupra celor mai Inapoiate, claseleculte ale acestora au Indatorirea de a introduce §i a asimila aceleforme de cultura §i civilizatie care suht susceptibile a- se adaptagradului de dezvoltare organica §i natfurii proprii a poporuluice-1 reprezinta.

Dad va asemAnati Cu Franta de acum 3000 de ani ziceD. Maiorescu de ce 1i luati formele de cultura ai anilor -dinurmA" ?

Nu e cu putintA ca un popor O. se bucure de formele dirrgala a unei culturi mai inane §i sa urmeze totodata Inlauntruapucaturilor barbariei.

fiinda a clA inapoi e cu neputintA, notra nu ne ramAnepentru exislenta noastrA nationala alta alternativa decAt de acere dela clasele noastre culte atAta con§tiinta cata trebue sa-o alba §1 atata §tiinta cAta o pot aveAl.

Calauziti de aceste principii §i obicinuiti cei mai smulttdintre junimi§ti cu modul de judecata Istorica, adicA mai multengleze§te evolutiv decAt fra-ntuze§te revolutionar" activitatea lofurmh sA se alktureze fire§te, acelor formatiuni politice care erA

T. Maiorescu, Critice 1892 vol. It pg. 9.2.T. Maiorescu, Critice vol. 1 pg. 279.Pag. 349.

V/I

sä le ofere prin oaménii care le alcatuiau, cele mai multe garanride realizm §i de rezistentä impotriva ideologiei.

Si care era starea de lucruri in aceasta privinta in 1871and junimi§tii au primit indemnul lui Costaforu pe atunciministru in guvernul lui L. Catargiu s de a infra in viatapublica?

Partide politice la acea epocä, cu programe §1 organiza/iuniunitar e nu existau si era firesc sä fie a§a. Ne aflam cätre sfar§itulunei epoci bogate in fapte mari, a epocei eroice de internee'a statului Roman. Principala sarcirld a oamenilor politici la1871, era de a fixa cele infäptuite panä atunci §i de a ledesävar§1 prin dobändirea neatarnärei. Toatä actiunea politica aacestei epoci se desfa§ura in jurul catorva personalitäti obsor-bante, intre cari tYebuiau sä aleagä junimi§tii : M, CogalniceanuLascar Catargiu, Ion BrAtianu §i C. A. Rosetti.

Dintre ace§tia M. Cogalniceanu cu toatA puternica §i variatalui personalitate, apärea politiceste ca un om consumat. El fuses^omul insemnat din epoca Unirei §i al marilor acte ale domnieilui Caza.

Ion Brätianu §i C. A. Rosetti, crescuti amandoi la §coalafrancezA, patrun§i de cugetarea rationalised a'secolului al 18-lea,reflectau la noi ideile politice ale epocei des amées quaranteufoarte departe de nevoile reale si actuate ale tärii. 1)

R'ämänea Lascar Catargiu omul pamantului lui' cum i sezicea, expresiunea organicä a tärii la gradul de dezvoltare lacare se gasea atunci, cu psichologia lui concentratä, sobra §icumpanitä. El era reprezentantul programului simplu §1 condensatal celor 5 puncte ale divanurilor ad-hoc din la§i §i Bucure§ti la7 §i la 9 Octombrie 1857 : respectarea capitulatiunilor, Unirea,din astia hereditar'd didteo familie suveranA a Europei, neutralitateagarantata de puteri §i sistemul constitutional ; program in diiec-tiunea ciruia incepuse regenerarea noasträ.

Si Lascar Catargiu era chiar la guverfi pentru a intrupaultimul punct al programului de mai sus : dinastia straind, eat

1) T. Maiorescu. Disc. Parl. Vol. I pag. 47.Constitutia dela Islaz prevedea : Alegerea pe 5 ani §1 responsabi-

litatea domnitorului, elelectivitatea dregAtoriiloretc.

de puternic clAttnat prin evenimentele indeobste cunoscute din 1871.Ad prin urmare i in persoana lui Lascar Catargiu, erA

fie nodul unde junimistii" aveau sl lege firul activitätii lorviitoare. Deaceia apelul lui Costaforu nu rAmAne färä ecotr.Junimistii intrA in viata politica, cei maf multi dintre ei se alegin karIament, cAtiva intrA In mod sporadic chiar si In minister,si cu totii dan un concurs statornic lui Lascar Catargi In toatAepoca dela 1871 1875 fnlesnindu-i izbAnda in sarcina ce-siluase de a inlgtuna criza dinasticA.

Programul divanurilor ad-hoc este acum pe deplin statornicit,urmeazA fireste complectArile exterioare de strAlucire : rAzboiul

regalitatea, dupA care junimistii proclamä o Era Nouaa careaveA SA arunce asupra generatiei lor sarcina de a organizit StatalRaman, dupA ce generatia anterioarA prin ultimul act al guvernuluiLascar Catargiu se achitase de sarcina ce-i incumbase aceia dea desdvArsi crearea lui.

* *Intränd acum in cercetarea sistemului de cugetare politicä,

economicA si socialA preconizat de junimisti" la Inceputul acesteia doua mare epoca din viata RomAniei contemporane, pentrustabilirea reformelor cari aveau sA aducA organizarea internaa statului RomAn, se cuvine inainte de aceasta i pentru a fixft

11 P. P. Carp : edinta Camerel din 4 Dec. 1884D-lor, Noi considerim organizarea acestui Stat, ca misiune a generatiunil

noastre. precum crearea lui a fost misiunea generatiunii dela 48, si doresc dintot sufletul si avem i noi soarta generatiunii dela 48.

Porniti la Word o seami de tineri, in vremi in care Romania eraimpArtiti in doul, in vremi in care tara et-A ingenuchiatä in afari si Incitusatiiniuntru care a fost idealul lor ? SA o van uniti, si o van' neatirnatä in afarisi o vadi liberi iniuntru. Lucruri pentru cari in alte täri au luptat Cu siroaiede singe generatiuni intregi, in decurs de mai multe secole, D-voastri ati avutrara fericire si le vedeti realizate inteun veac de om i azi ajunsi la sfirsittilcarierei D-voastri si vi ziceti : idealul tineretil a fost realizat. Tot astfel D-lortrebue si no' si ne dim seama care trebue si fie idealul nostru. SA ne dimseama fiecare cu puterea lui, ce trebue sA facem pentru a organizi aceasti

dorim ca i noi ajunsi la adinci bätrinete, si vedem visurile tineretilnoastre realizate, cum le-ati realizat D-voastre pe ale D-voasträ. In aceastäprivinti D-v tineri aveti datoria imperioasi si &ill in afara de ideile earlne-au deosebit pAnA azi, de ideile cari au fost pe drapelul D-v., idei practicesi rationale pentru organizarea acestui stat. Dad nu veti face aceasta, are sivA actin generatiunile viitoare cum ci ati mostenit un mare partid l cA rat'transformat trite° numeroasi clienteli.

1) P. Gradisteanu, N. Ionescu, N. Fleva, Dirnancea, etc.

IX

limitele de demarcatiune sa ne dam seama de elementele doc-trinare cari inspirau aptivitatea celorlalte partide politice adicasa cunoastem principalele curente de idei in mijlocul Mora aveasa se afirme sistemul junimist.

Fara indoiala nivelul cultural al celor rnai multi dintreoamenii politici ai acelei epoci, chiar cand erau cu talent, eraprea scazut pentru a se putea vorbl de sisteme doctrinare, astfelcum poate numai astäzi ne-ar fi ingaduit sä cerem vietei noastrepolitice. Pentru marea' majoritate a cazurilor _liberal" §i con-servator" acata Inca numai o simpla adversitate de cuvinte, faraconsequentä si'n continutul lor notional.

Totusi putinele personalitafi mai insemnate venisera incontact direct sau indirect cu cultura apuseanä si fiecare potrivittemperamentului sail isi daduse o orientare politica.

Cari erau deci aceste orientäri ?Partidul liberal sub puternica inraurire a lui C. A. Rosetti

pa pe la 1881 1884 si de aci incolo sub exclusiva siabsorbanta inraurire a lui I. C. Brätianu nu esise Inca din fägasulvechei ideologii dela 1848 care la reprezentantii de a doua manaa acestui partida) degenerase inteo sarbada frazeologie.

Cuvanhil libertate" era la apogeul actualitätii.Dar notiunea de libertate" considerata nu in cadrul

abstractiunilor filozofice, ci in aplicatiunile sale concrete contine-realitati diferite pe cari trebue sa le dezasociem in doua domenii :acela al libertätii politice si al libertätii economice.

Si care era punctul de vedere al partidului liberal cu privirela interesele economice ale tarii ? Aceste interese n'au existat inactualitatea preocuparilor de atunci, ale partidului liberal. Sifaptul este invederat prin aceia, a atunci, and P. Mavrogheni,ministrul de finante al guvernului Lascar Catargiu din 1871-75a intreprins marea reforma financiara, introducand unele mono-poluri fiscale, cari in mare parte formeaza si astazi bazabudgetului nostru, partidul liberal confundandu-le cu monopolurilesociale, a dus impotriva lorel partid din stangao inversunatacampanie.

Mult mai tarziu prin activitatea lui E. Carada, si cand

X

personalitatea politica a D-lui Costinescu incepe sa se afirmepartidul liberal intra pe calea preocuparilor pur financiare prinIntemeerea insemnatelor institutiuni de credit, carora daca lerecunoa§tem meritul de a fi contribuit intr'o larga masura laprosperitatea economiei generale a tarii, nu putem sa nu neinsu§im §1 imptitarea unanimä ce li s'a adus de a fi cladite peo baza stramta de consideratiuni de partid.

Dealtfel precum am observat mai sus, frunta§ii partiduluiliberal dela noi reflectau exact revendiarile secolului al 18-leape temeiul.,formulei de libertate, egalitate §i fraternitate". Daraceasta era formula 'de lupia a burgheziei franceze care fire§tenu avea de fäcut deca't numai revendicari politice impotrivaa ristocrati e i.

Revendicarile economice n'au t§it la iveala deck °data cule quatiierne état" care avea sä constate acum, cu mare deceptiea libertatea" se intorsese impotriva ei, lar egalitatea In drepturinu-i folose§te la nimic Bra. egalitate In conditiunia.

Revolutia din Franta din 1848 fncepuse tot pe baze liberal-burgheze. Se poste spune fail nici-o indoiala ca aceasta mi§caren'a avut in principiu nimic socialist sau macar social §1 a a fosto mi§care ese,ntialmente politica, provocata exclusiv de rezistentelepe care monarhia din Lillie le opunea reformei electorate §i parla-mentare.

Dar cum se fritampla de obiceiu o revolutie nu se face cleatde popor, §i cum poporul deastädata nu mai era »le troisiéme"ci le quatriénze &at'', democratia liberala s'a vazut deplasata Inpropria ei mi§care.

Aceste framantari frisa erau abia zorii conflictului de maitarziu, §i daca el a izvorat prin surprinderefn Franta, cu catmai mutt trebue sa fi fost strain de psichologia lui Rosetti, Bra-tianu §i fittregul partid liberal dela noi?

Astfel lucrul devine lesne de fnteles, de ce §i dupa razboipartidul liberal continua a ramane tot pe terenul luptelor consti-tutionale, de§i D-1 Carp le reaminteau ca

Pe täramul pe care am luptat pana acum nu mai poatesta nici stiinga nict dreapta. Caci taramul de 1ibertate,politicaeste ca§tigat §i in aceasta privinta nu mai e nimic de facut

xt

,ca luptele constitutionale contenesc de a da roade atunci candnu introduc pe scena politica un element nou".

Partidul Conservator la randul sau, mult mai putin popularcleat cel liberal, nu se deosebea de acesta prip vre-o idee sadsistem, cat mai ale prin unele norme de conduiti §i practicapolitica, care invederau, in primul rand, §i mat ca deosebireomai mare rezerva in dorinta de a guverna.

Conservatorii participasera §i ei la toate actele insemnatecare pusesera temelia Romaniei contemporane, Unirea, DomnulStrain, Independenta etc. Constitutia insa§i esise dintr'un compromisal ambelor partide. Pe calea revendicarilor mai inaintate insa, departidul liberal In ordinea politica, ei au opus o puternica rezistentadovedind prin aceasta o vie intuitie a goleciunei acestor forme,fara Irish' a le putea suplinl conceptia unor organizatiuni care satinda a ridica fondul la inaltimea formelor ce se introdusesera.

Cu drept cuvant deci d. Maiorescu pune urmatoarea incheerecaracteristica, la articolul publicat In ziarul Timpul" in chiarziva proclamärei regatului, §i scris din insarcinarea intreguluipartid conservator : .0 intrebare ramane acum de dezlegat --ziced. Maiorescu care mai este deosebirea de principii intre partidulnumit liberal astazi la guvern §i partidul nurnit conservator astaziin opozitie ?"

Aceasta deosebire de principii trebuia sa se afirme pe terenul,organizärii sociale §i economice a tarii Si aceasta drganizare trebuianeaparat sa fie opera unei noui generatiuni. In randurile partiduluiconservator, aceasta noul. generatiune a fost reprezentata deJu nim i§ti ".

Junimi§tii" in majoritate isi complecteaza educatiunea §1instructiunea lor superioara In Germania. Acei cari cunosc mai deaproape ideile cari au caläuzit activitatea D-lui Carp nu pot sanu stabileasca o oarecare legatura intre aceste jdei §i nitre in-semnata conversiune in Write care a avut loe In Germania Catreinceputul celei de a doua jumatati a secolului al 19-lea, careiai-a urmat o completa si brusca schimbare in orientarea vieteinationale a poporului German.

%if

Intre Gerniania de pe la 1898 si Germania dela 1870 esteo metamorfoza care depaseste ct mult spatiul unei singuregeneratiuni.

Germania de dupä 1870 a considerat ea un punct de onoarepentru dansa a se arata tot atät de pozitivd" §i practicd", pecat fusese altadata visatoare i contemplativa". i astfel patrialui Kant, a lui Hegel si a lui Leibnitz, tara clasica a speculatiunilornietafizice se indreapta catre o era de realizm.

Afirrnarea .strälucita a acestor noi tendinte s'a produs inConsresul dela Eisenach din 1872, unde profesori economisti,jurisconsulti, functionari superiori din intreaga Germanie s'auadunat Pentru a declara vechii formule metafizice a libertdiii,egalitátil ,51 fraternitätii".

Ei proclama statul ca fiind .marele instiltut moral de educatieal umanitätii", cerandu-i sa fie insufletit de un mare ideal" careeste acela de a face sa participe la bunurile civilizatiei o frac-tiune cat mai numeroasa a natiunii",

Cu acestea insa se puneau temelWe unei noi doctrine aceiaa Socialismului de Stat, al drui prim rezultat a fost in ordinea,politica instituirea in Germania a Monarhiei Sociale.

D-I Carp si in genere intregul curent junimist n'a pututramane in afara de inraurile acestei atmosfere care umplea vaz-duhul din ce in ce mai mult. In discursul rostit de D-I tarp laproiectul de lege al tocmelilor agricole din 1882 se gaseste opagina in care D-sa expune notiunea libertdiii, Teoria D-lui Carpeste, precum vom vedeä Intocmai conceptia scoalei germaneasupra libertatii si este la polul apus al conceptiunii nationaliste.

,Ce este libertatea se intreabA D-1 Carp ? Este ea oare facultatea absolutide a face ce voim ? Eu cred ci nu ;i in practici teoria libertAtii nu poate gisl'aplicarea sa dealt atunci, cAnd mArginiti pe cel tare, cind impiedecati de a seservl de o absoluta libertate Trebue sA ne probatl &A nu am luat apArarea telulslab in contra celui tare, trebue sä ne probati ci nu lAsati pe cel slab dezarmatfati cu cel tare, si numai atuncea ne vi convinge ca ati formulat un principiuce se sprijinA pe temeiuri de o Matti moralitate politic&

A invoci insi o libertate care vine numai in favoarea telui tare si a credeci suntem apäritorii unui mare principiu este o stranie iluzie. tin ci nu suntetisingurele victime ale unor asemenea iluziuni, ea se produce in multe pArtl alevietei popoarelor. Luati de exemplu teoria liberului schimb. i ea îi di aerul

unui principiu liberal. Care sunt frisk' Wile ce ii invoaci ? Prile acelea care at,monopolul industriel. Lor le plac libertatea, pentruci libertatea este numai 12$armi in mana lor in contra celor slabi

Si and v puneti fati cu noi pozitiune atat de superioari, andne ziceti ci D-v. cu dreptut comun su,nteti aparatoril libertätii f cA noisugrumAm. Ar fi trebuit sa ne aratati cum aparati pe cel slab in...aontra celnitare. Aceasta n'ati filcuro. Din contra ma fac eit forte sa probez c5 ceranddreptul comun cereti libertatea absgluti pentrtp cel tare si asemenea pentru-slab, incat teoria Dv. se poate caracteriza cu putinelc ctivinte : .tireptul comun,japtul

Am facut aceasta lunga citatie care cuprinde intreg gandulD-lui Carp pentru a invedera cat mai precis ceeace era nou iisspiritul junimist, fata de- atmosfera care domnea atunci la ambelepartide.

iatä cum profesorul Ch. Andler dela Sorbona lamure§tedeosebirea de conceptiune a liberafii dintre vechea §coala a ratio-nalismului fraircez §i noua §coala germanä.

.Pentru sentimentul francez este surprfnator cA oamenil se gandescsd creeze libertatea. Nu suntem liberi dela naturi ? Se pot concepe oamenicari sA aibe asup:a libertatii o actiune, alta deck accia de a-i pune piediciPentru a creià libertatea, e suficient : laissez faire... ne spun econornistii. SIjuristii francezi ai codului civil Tnteleg 'deasemenea cA libertatea nu este alt-ceva cleat puterea de a face totul inlanntrul unor limite definite de lege.

attstitie consti in a te tine inlauntrul acestor limite.Functitmea Statului se reduce a gisi o buni delimitare dintre cele,

oprite si cele ingiduite. Dar in Auntrul zonei neinterzise faptele orisicul stintincontrolabile.

In °chit filozofiei germane, aceasta este o libertate mediocri l negativd.Ea nu exista cleat pentru aceia ce posedA. Ea este formala i zadarnici pentritceilalti. Adevirata libertate in privirea filosofilor germani constA in puteraasupra Iticrurilor si nu existA libertate acolo unde nu este o proprietate reala

lata toata diferenta dintre cele doua §coa/c, §i ceeace ada-ceau nou prin urmare junimi§tii TIT spiritul public dela noi dupa1880.

Dar prih aceasta ei puneau intreaga chestiune sociala, i defapt cele cloud forme concrete In care chestiunea socialä se infä-tiraza la noi : chestiftnea agrani chestiunea meseriafilor

1 Ch. Andler: Les 0.-igincs -du Slc;alism d'Elat tn Al emagne.

XIV

figurat in toate programele partidului conservator, fnclusiv acelavenirei la guvern in 1910 si se poate spune cä mäsurile preco-nizate, au fost in mare parte realizatetunele chiar de catre partidulliberal.

Se pune Insa, acum Intrebarea, junimistii cu astfel de direc-tive In ordinea preocuparilor economice si sociale, erau In cadruiunei actiuni ce se putea numl conservatoare ? Erau junimistiiconservatori prin spiritul §i doctrina lor ? Noi credem ca da.

Nofiunile politice, sunt supuse si ele principiului evolutiunii.Continutul lor trebue continuti verificat §i" pus In concordanta ct;rezultate ultime ale stiintelor motale si sociale, despre care dinnefericire nu se poatespune ca au ajuns la gradul ultrin al dez-voltArei lor. In once caz, cata vreme In domeniul acestor §tiintea dominat conceptiunea imuabilitAtii, a fixitatii unei ordine natu-role a fenomenelor, desigur rolul unui adevarat conservator nuputea fi altul deck de a contempla aceasta ordine naturala si ase sill sa descopere ceeace Montesque a numit raporturile nece-sore" dintre fenomene, pentru a le observa cat mai atent si a nule aduce nici o turburare cursuldi ion regulat si armonios.

Cand insa s'a ajuns la conceptia dinamicei sociale", andprincipiul et,olutiunii a patruns In domeniul stiintelor morale,atunci sub imperiul lui, a fi conservator nu Insemneazd a Impie-dich miscarea sau a o lasa sa izbucneasca In convulsiuni ci pecat este cu putinta a-i regulh i a-i canaliza cursul ei ash incatmomentele de criza care apar la cofiturile istoriei sA poata trecefara co m otiuni.

Deaceea D-1 Carp crede ca Conservatorii daca vor sa In-semneze ceva trebue sa fie cei d'intaiu a se pune in capulluturorreformelor folositoare, si daca vor sa aiba pentru dansii nu -numaitalent si stiinta ci si Inraurire politicä, ei trebue sa dovedeascaca nici un progres serios nu le e strain si cA nici o nevoe atarii nu-i lasa nepasatori".

De altfel ;Interventtonizmul fiind mai mult o chestiune demetoda dent propriu zis o doctrinä, tinzand a armoniza uneleprincipii extreme, este foarte greu delimith contururile. Totuldepinde de masura in care omul chemat a legiferà stie sä tieseama de consideratiunile specific-etnice si politice pentru aadmite principiul interventionizmului inteo sfer'ä de actiune mai

XV

larga sau mai stramta. Si omul politic conservator prin aceastase deosibeste de acei Ce päsesc in domeniul radicalizmului social :CA este respectos de necesitätile istorice, ca nu schimba Ira-ditia decht Child ea este in conflict acut Cu justitia rationala, §1

a atund camd vede o oarecare compatibilitate chiar p..tcara, intreceeace exista si ceeace trebue sa fie, el.vede in existenta lucru-tilor traditianale o ratiune suficientä peutru a le pastra.

Si in aceasta privinta nu se poate spune a junimistii prinideile si acrivitatea lor nu s'a mentinut inlauntrul limitelor decare vorbim .mai sus.

Dealtmintreli In cea de a treia epoca a Romaniei contem-pcirane epoca de dupa 1907, in care chestiunea agrara si aceiameseriasilor a fäcut exclusiva preocupare a vietei noastre politice,tendintele radicalizmului social si-au facut un loc destul de FirgIn luptele noastre politice, dand astfel prilej fostilor junimisti saproeminenteze caracterul lar specific conservator.

Partidul liberal intr41evar, in lunga sa guvernare de panala 1880 s'A zbätut in cea mai sterila si sarbada frazeologie, care acontinuat si sub noua directiune a D-lui D. Sturdza.

Dar intre timp izvoraste la noi o miscare social-democrata.Este o datorie ia o amintim ad, caci mint s'a dovedit in urmaa fi fost ,.o pilantä exotica in ogorul tarii romanesti", nu maiputin, ca once miscare de idei, ea a contribuit un moment ainAlta cugetele, a le desprinde de preocuparile politicianizmuluisterp si sä le indrebte catre cercetärile de ordin doctsinar.

D-nii 1. Nadejde, V. Mortun, J. Radovici si in fruntea ionD-1 C. Dobrogeanu-Gherea, au- popularizat pentru prima oarala noi, prin. revista ,Contemporanul" si in ziarul oLumea Noua"sinteza istorica a materializmului economic cuprins in lucrarilelui Marx si Engels. Dar precum alta data liberalizmul lui Rosettisi I. Bratianu nu gasise in structura societati-i noastre o clasaburghezA puternica pentru a sustine si revendich ideile liberale,astfel incat aceste idei au putut crea numai forme al carorcontinut urma sa. se cladeascä ulterior, tot astfel ideile social-democrate dezvoltate in aceasta epoca n'au gasit o clasa mun-Ritoreasca care sa se incalzeasca in sustinerea si revendicarealor. Si era firesc sä fie ash inteo tara cu o populatie rurala depeste 8.00 o care in toate timpurile si in toate tarile s'a dovedita fi cea mai conservatoare.

XVI

Miscarea social-democrata era deci condamnata prin aceastadefectuozitate congenitalä, sä se dizolve, sau sa rämanä un simpluexercitiu de polemicä doctrinara fära con4equentä in ordineapracticä si cum era de asteptat ea s'a dizolvat in mijlocul indi-ferentei generale. Promotorii ei, sub impulsiunea D-lui t. 1: C. Bra-tianu care aparuse de curand In viata poli tica, s'au indreptat catrepartidul liberal condus de d. D. Sturdza. Unii dintre fostii socia-Iisticei mai rau inspirati si-au zis Cu aceasta ocazie cA estede datoria lor sa intre îi partidul liberal pentru a activa procesul dealcatuire a burgheziei si a capitalizmului, care avea sä facA deactualitate intr'un stadiu de dezvoltare ulterior al soscietatii ro-manesti, vechile lor idei social-democrate, pe cari declaraunu le-au parasit altii printre cari d. C. Stere (cari des1 nu fuseseprintre fostii socialiti, intrase impreunä cu ei in partidul liberal)plecand delá constatarea socialistului german 'Ed. Bernstein 2)ca. In Wile agricole procesul de concentare al intreprizelor si deproletarizare al tnaselor, este inlocuit printr'un proces invers decontinua si treptata divizare al intreprizilor (prin pulverizareaproprietatii) au cautat sä arate ca 1n aceste tad progresul ideilordemocratice trebue sä se facä pe o alta cale decat pe aceia pecare se face in tarile industriale. Si aceastä cale sä fieaceia care Ocoleste capitalizmul. Mai mult inca, care cauta sa-1Inabuse in chiar inceputurile lui, prin preconizarea, desfiintareiindustriilo-r mari i pästrarea numai a industriilor caznice carideriva din agricultura. Inteun cuvant aceastI cale consista inaplicarea, in raporturile vietei agrare in masura in care aceastaeste posibil a metodelor socialiste tintind la decapitarea tutulorcelorlalte clase sociale i inecarea lor in masa mare si inerta apäturii täranesti.

Tranzitia ideibor in partidul liberal se fate lent sub crescándainraurire a D-lui Ster i cand in 1907 izbucnesc violentelerascoale taranesti din cauze unele mai apropiate altele maidepärtate pe cari istoria le va cerceta cu deamanuntul, --parti-dul liberal ajuns sub conducerea D-lui 1. I. C. Bratianu, infrape calea radicalizmului social, bineinteles nu fara a läsa sa'

D. I. Nklejde intr'un articol publicat In Noua Revistà Românä.2) Ed. Bernstein: Socialism THorique et socialism pratique. Paris 1903

P. V. Stoctk p_ 643 urm.

kvit

supravetuiasca din vechile tendinte economice ale partiduluiliberal, curioasa forma de monopolizare a vietii economice cunos-s. cuta sub numele de cointeresare".

Impotriva acestui dublu curent, lipsit cu totul de afinitate§i cohesiune Intre cele doua directiuni care-1 alcatuesc, conser-vatorii opun §1 intr'o directie §i Intr'alta o Inver§unata rezis-tenta, prin activitatea frunta§ilor generatiei lor : D-nii Al. Marghi-loman, N. Filipescu §i C. C. Arion care In mod permanentau fost pe planul Intai al vietei noastre politice dela 1884 Incoace,§1 carora dela 1910 li se adauga, afirmanau-se printeo Insemnat5§1 fecunda activitate legislativd §i d. D. Nenitescu.

Curioasa a fost la noi directiunea dezvoltarii ideilor demo-cratice I

Dupä ce In prima fva partidul liberal I§i incordase toateputerile sale de activitate in crearea unor forme, cdrora era sale dea viata, treptata dezvoltare organica a societätii romane§ti,acum and pe langa rezultatelt bune ale acestei dezvoltaripe care le recunosc §i conservatorii se ivesc, §i multe Tele,partiduI liberal parase§te brusc terenul vechilor preocupar §1

pastrand nurnai pe acelea din latura vietei de partid (cum suntmonopolurile cointeresate) preiinde a devenl un partid exclusivtaränesc.

* *

Ajun§i la acest punct al expunerilor noastre, se cuvine acirmIn Insa§i cadrul lor, sa privim mai de aproape ideile §i activitateapolitica a D-lui Al. Marghiloman, care dupa o viata politica de30 de ani de o desavar§ita consequenta atat In ordinea ideilorcat §i In aceia a faptelor ajunge In 1914 la §efia partiduluiconservator.

D-1 Al. Marghiloman este parta§ la opera Insemnata deorganizare economica §i sociala a tarii, Intreprinsa de mareleguvern conservator prezidat de Lascar Catargiu dela 1891-1895§i la aceasta opera el aduce contributiunea departamet4ului justitieial carui titular era, prin Insemnata lege a inamovibilitatii Inmagistratura.

Cine 1§i da seama cA unul din semnele care deosibe§testarea de civilizatie, dc aceea de primitivitate este de a face ca

avutul si raporturile civile ale oamenilor sa nu game de fluctuatiilepolitice, acela intelege ce adanca si Insemnata schimbare s'aprodus in moravurile noastre si In Intreaga noastra viata sociala§i civilä, prin adoptarea legii de inamovibilitate care a RH-matuhul din punctele esentiale ale programului Erel Rol".

In aceia§i calitate, D. Marghiloman a procedat la stralucitäcodificare a competentei judecatoriilor de pace, precum §i laremanierea Codului de comert §i administratiunea falimentelor.

Ca ministru al lucrdrilor publice a inceput lucrdrile pentruconstruirea podului de peste Dunare §i a adus in guverneledintre 1888-1891 printr'o conventiune din cele mai favorabile odreapta regulare a chestiunei spinoase a drumurilor de fer dinMoldova, put-land mai intaiu sequestru pe liniile CompanieiLembergCernautiIni.

In 1900 a avut, ca ministru al afacerilor straine, aplana.reaconflictului Cu Bulgaria.

Ca rninistru de interne in guvernul din 1911, a dus inpoiriva partidului liberal Cu prilejul chestiunei tramvaelormarea lupta de principii in contra tendintelor de concentrare avietei economice a tarii in monopoluri de partid, iar in guvernulde colaborare din 1913 a fost titular la ministertkl de finante,in care calitate a realizat un insemnat imprumut in conditiunirecunoscute ca foarte favorabile.

In ordinea ideilor d-1 Marghiloman a foSt sustinatorul cal-duros §i intotdeauna de o Tara claritate a sistemului junimist"de cugetare politica, economica si sociala ce am expus In paginileprecedenteaducand bine tnteles trasaturile caracteristice ale tem-peramentului sau bogat si a personalitatii sale bine definite, careinsemneaza o etapa de evolutie mai departe, in dezvoltarea siprecizarea ideilor si intereselor conservatoare la noi.

Dar pentru a ne da seama mai bine de ceeace aduce noupsichologia politica a D-lui Marghiloman, pentru a ne da seamamai bine zis, de unele corective aduse de D-sasistemului junimist,se cuvine sa am,intim cateva trasaturi caracteristice ale epoceicare s'a inchegat psichologia politiA a generatiei careia apartineD-sa si unele Imprejurari de fapt din tara care au provocat lab-sa la toti contimporanii sat conservatori o dreapta §i jus-tificata reactiune.

XIX

Curentul de idei de care am vorbit mai sus, ca a cuprinGermania dupa 1876, §i care a culminat in congresul dela Eisenachtinut in prezenta principelui de Bismark, nu a intarziat, subpresiunea ac'elora§i necegitati sä patrunda §i in Franta, adaptan-du-se bine inteles conditiunilor etnice §i politice specifice acesteitäri §i poporului francez. Si primele mar;ifestäri ale acestui curent,care se infati§eaza ca o dizidenta fata de vechile tendinte liberaleinca puternic leprelentate in Franta, nu numai in marele institutede cultura: Sorbona College de France, Institutul etc. ci ininsa§i viata politica, coincid cu epoca and oarnenii din generatiaD-lor Al. Marghiloman §i C. Arion i§i faceau studiile lor incapitala Frantei.

Astfel profesorul Cauwès inaugureaza cursul sau de EconomieNation.ala la facultatea de drept din 'Paris in 1879, profesand uneletendinte foarte apropiate de acelea ale economistului german List.

In 1883, apare prima editie a principiilor lui Charles Gideiar patru ani mai tarziu 1887 cu concursul profesorilor germani,Brentano, Schmoller, Wagner §i Bticher, dizidenta capata §i unorgan de publicitate care este Revue d'Economie Politique"care apare §i astazi in acelea§i tendinte.

Pentru oamenii politici ai Frantei din aceasta epoca ca §ipentru reprezentantii §tiintei, se punea atunci chestiunea de agasi o cale mijlocie intre tendintele exclusiv individualiste ale§coalei vechi §i tendintele din ce in ce mai amenintätoare ale

lata prima sursä de unde s'au inspirat oamenii politici romanidin generatia D-lor Marghiloman §i Arion, a§a in cat devinelesne de explicat de ce aceasta noua generatie de conservatori nuraspunde printr'un non posumus la necesitatile ce se simteau daa aduce. o modificare in organizatia economica §i socialä de panaatunci, de ce prin urmare din chiar primul moment al intrarii lorIn viata politica ei au luat loc alaturi de d-nii Carp, Maiorescu§i ceilalti junimi§ti.

Si in aceasta privinta sunt caracteristice insa§i cuvinteleD-lui Marghilomdn : Noi privim procesul de indreptare al dis-proportiei intre proprietatea mare §i proprietatea mica ca unproces de evolutie §i atunci WA' zdruncinäri, opera se facelin, a§ezat, cum trebue sa fie once transformare sociala in care

XX

clipa de azi, trebue sa se foloseasca de Invatamantul clipei de ea".Ad Insa intervine o insemnata atenuare pe care d. Marghi-

loman o aduce sistemului D-lui Carp, atenuare pe care iriu§i d.Carp o adopta in imprejurari §i din cauza ce vom preciza indata.

Acesta atenuare se refera la rolul ce se da Statulul Inactivarea procesului de evolutie care trebue sa schimbe bazeleorganizatiei noastre economice §i sociale.

Noua generatie de conservatori nu mai crede in elicacitateainterventiunii statumi pentru infaptuirea operei de Solidaritatesociala.

In once caz, oridecateori aceasta interventie poate fi evitata§i Inlocuita cu succes prin actiunea directa .asociationista §i cor-porativa ei prefera acest din urina sistem.

Este la mijloc §i ûn principiu de pedagogie sociala caretinte§te la pregatirea treptata a paturilor populare de a jungesa-§i cucereasca ele insa§i bunurile de care au nevoe, fArá ca saastepte aceasta dela actiunea Statului care prin continua ei exercitarecondamna aceste paturi la o vecinica minoritate.

In aceasta reactrune pe care o relevam ad trebue ,sa ned'ain seama ca ea nu prive§te MAO opera de solidaritate socialdpe care conservatorii §i in special D. Marghiloman o afirma maitare ca oricand, ci prive§te numai mijlocul prin care urmeazase realizeze aceasta solidaritate §i care are o adanca insemnatatenu numai pentru ordinea economica, ci §i pcntru ordinea moralädin tara, de a nu fi un mijloc violent.

Astfel D. Marghiloman propune ca organ principal deactiune pentru transformarea proprietätii dela noi,, Casa centralaa bancilor populare npentruca ea sindicheaza 3000 de bandtarane§ti care are marele merit de a asocid toata activitateattIrdweascii, cooperatiunea el, la opera aceasta de transformare aproprietatiia

,Numai asociatiunea la opera pe care o intreprindema intregii taranimi, numai aceasta asociatiune poate dornoll poftele,poate temperh toate amagirile care au incéput §i care nu se pottoate realizà, pentruca nu este in Romania atat painallt decal estetrebuinta.

Actiunea de Stat singura este ins uficienta mai multdecat atat, ea este primejdioasa".

XXI

i aceasta moderare in utilizarea actiunii Strtului pe care opreconizeaza D. Marghiloman, are o serie de cauze, unele deordin general, altele particulare §i specifice tarii §i epocii noastre,pe" care vom incera sa le schistam ad.

In primul rand trebue sa relevant o cauza mai generalacare face ca la popoarele latine, interventia Statului sa nu aibaaceia§i eficacitate §i mai ales aceia§i autoritate pe care o are lapoporul german, inzestrat Cu psichologie mai maleabila.

Intr'un articol publicat de profesorul Gide intr'o publicatiunejubiliara a profesorului Schmoller 1) se_gasesc unele observatiuniinteresante pe care le citam ad : Francezului chiar and esteradical zice Gide nu-i place Statul afara de cazul andStatul este el. Cauzele acestei atitudini sunt numeroase. StatulIn Germania este reprezintat de o casa ilustra ale cärei destinese confunda cu acelea ale tarii, §1 care a dus-o la un grad deprosperitate politia §i economica cu totul neprevazut. Statul inFranta, de un secol incoace n'a putut sa se incarneze cleat inguverne schimbatoare §i care n'au Intrunit niciodata unanimitateanatiunii. Statul prusian a fa5ut Germania, statul francez celpulin statul actual, n'a facut Franta. Mai mult Inca, francezulsarac sau bogat este totdeauna neincrezator in guvern, oricare arfi el: acesta este un fapt. El detesta sa fie cOntrolat, supraveghiat.chestionat".

si daca acestea se pot spune despre Statul Francez cu catmai mult cuvânt sunt justificate rezervele conservatorilor romaniand Statul rorrlân abià daca atinge vechimea unei singuregeneratiuni.

0 a doua cauza care explica aceasta rezerva este tranzitiabrusca pe care io parcurge partidul liberal dela tendintele extremliberate §i individualiste de alta data, la tendintele extreme aleradicalizmului social de astazi, prin. admiterea mijlocului celuimai violent ce poate exista in mecanizmul prefacerilor sociale :exproprierea, enuntata §i preconizata cu timiditate in 1907, Cuhotarare in 1914.

Cand insa concormitent Cu aceasta 'for-rnula se aduce §irevendicarea colegiulul unic, rezistenta conservatoril or este cu

1) Die Entwichlung der deutchen Wolkswirtschaftstehre in neunzehntenJohdumder.

XXII

atat mai imperioasa, §i D. Marghiloman a aratat/ Cu o adancapatrundere tot Mill ce poate rezultà din corelatia din aceste douamasuri

Intelepciunea care este imprejurul D-v. bunul sirnt al acesteitari, va impune astazi sa nu va atingeti de proprietate, decátinteun mod provizoriu §i sa ingraditi din non Cu garantii intio-labilitatea ei in viitor. Este evident a straja in viitor a acesteiinviolabilitati ar ramane colegiul electoral actual.

Sunt Probabil insa Intre D-v persoane, pe care aceasta strajäii jeneaza, ei atunci va inping la coiegiul unic tocmai pentru casa cadd mai lecne garantía aceasta.

Evident, i-am deprins odata pe oameni cu principiul expro-prietiunii : sa darn celor numero§i puteri suficiente, pentru ca pedeasupra capului injelepciznii sa se mai poata face §i altaexpropiere.

Dacià schimbakn termenii problemei §i punem in locexpiropierea fonciera, impozitul progresiv, in loc de colegiul unic,sufragiul universal, atunci avem iun caz identic In Franta, care su-gereaza economistului Gide un rationament foarte apropiat de acelaal D-lui Marghiloman.

Burghezul francez este convins spune Gide ca dacao data are impruclenta sä arate, ceace are In fundul pungii, vapierde totul. Poate n'are dreptate, dar cum guvernul in Frantaeste majoritatea 0§itä gin sufragiul universal, §i ca aceasta majo-ritate tinde din ce in ce sa se degreveze ea insg§i de onceimpozit, se intelege u§or de ce francezul n'are aceia§i increderein moderatiunea impozitului .progresiv ca aceia care trAesc Subregimul sufragiului restrans".

0 a-treia cauza, a fost grija pentru creditul statului carein imprejurarile care au urmat imediat desf4urarii programuluiradical al liberalilor au Invederat in ce masurd aceasta guija et4justificata ; cuvintele rostite de d, Marghtloman in aceasta pri-vinta sunt profetice. ,Astazi and a§a de multe sunt nevoilelucrarilor publice §i ale armate,i este nevoe ca creditul Statuluisa ramanä intact, §i ca opera de impamantenire sä se faca färaca creditul lui sa fie direct angajata.

In fine o ultima cauza care justifica moderatiunea conser-vatorilor de a angajà autoritatea Statului, cauza- caro este poate cea

mai iritantä fiindca vine In atingere Cu viata §i interesele departid este preconizarea vechilor tendinte economice §i financiareale partidului liberal, cunoscute sub numele de monopoluri coin-teresate. Un monopol de Stat poate fi admis atunci and esteverba sa creeze Statului sursele financiare de care are nevoe.Acestea stint monopolurile fiscale care and sunt oportune §inecesare le admite toata lumea. Un monopol de Stat poate fidiscutat atunci arid reprezinta revendicarile partidelor Inaintatecare cred ca profiturile §i divi-dendele marilor antreprenori suntun furt In dauna poporului §i ca prin urmare se cuvine ca acesteprofituri §i div.kdende sa revina poporului prin intermediul repre-zentantului sau legal care este Statul.

Dar cea de a treia categorie de monopoluri aceia care seInfäti§eaza cu un caracter mai mult politic §i plutotratic ; mono-poluri, care nu tintesc sá vina nici In ajutorul Statului nici Inacela al paturilor populares existenta §i dezvoltarei lor trebue sa fiecat mai marginita. D-1 Marghiloman a deschis lupta, Impreunacu Intregul partid conservator el a fost repus, la primul atac,principiul Insa a ramas pe stindardul partidulul i el este sim-bolul care raliaza pe toti conservatorii.

Ramane acum sa ne dam seama de o ultima IntrebareDaca conservatorii Inlatura intervenía stattilui sau cel putin cero infranare a acestei interventiuni care este mijlocul ce-1 propunpentru realizarea solidaritatii sociale ? Acest mijloc este acela alasociatiunii corporative §1 cooperative pe care d-nii MarghilomanNenitescu §i ceilali conservatori l'au expus de nenamarate oriIn discursurile lor. In aceasta privinta ei se gasesc Inteo desa-var§ita unitate de gandire cu reprezentantul cel mai autorizat al§coalei solidariste, profesorul Gide : Este evident a solidaritatease poate realiza zice Gide §i prin alte mijloace decal prininterventia Statului, Incepand cu nenumaratele moduri de asociatie.Asogiatia cooperativa, sub diversele sale forme este Impreunacu asociatiunea sindicala §i Cu mutualitatea, solutiunea precortizatacel mai des de solidari§ti Si sol1daricti1 printre care ne numdrdm$1 noi cred cd aceste formé, pentrucd ele sunt libere sunt supe-rioare acliunil statulul, care este cu necesitate éorectivd ceeacenu lnsemneazd cd ea sd nu fie indispensabild pretutindeniunde indivizii sunt capabill de a realizd prin et tnsd$1 solida-ritatea liberd".

XXIV

lath directiunea chtre care d. Marghiloman IndreaptA orlen-thrile politice, economice si sociale ale partidului conservator.Precum s'a spus adesea ori, viata socialA este, inteadevAr, preacomplexl pentru a se puteh tinfi la o complecta individualizaresau la o desAvArsitA socializare a sa. Ea se scurge inteo albiemijlocie de sintezA al ambelor tendinte, inteo eternh alternare dedominatiune.

REFORMA MAGISTRATUREI. - INAMOVIBILITATEA

SEDINTA CAMEREI DEPU DELA 30 NOEMBRIE 1885013 TeeMUN

Adresa Camerel Deputa 'for din 1885 LcUal spuns la Mesagiul Tronului,enumärk printre diversele legi ittilt51li tunea Parlamentului, si legeaasupra modifickilor de Introdus in i a magistraturci spre a o pune laadapostul (Nickel inrauriri vätämätoare unei bune impartiri a dreptätei si sprea da astfel o deplina incredere justitiabililor'. In Comisiunea de redactare aAdresei Camerei, d-nli T. Maiorescu si D. Laurian, din minoritate, nemultumiticu aceastä declaratie %raga, au propus ca pasagiul respectiv sä fie redactat astfel :

Intre aceste legi, cel dint& loc meritä sä'l ocupe, in starea noastri deastäzi, reforma organizarei judecätoresti. Inca prin mesaglul din anul trecut,Majestatea Voasträ ne-ati chemat a conlucrà Impreunä cu guvernul la aceastäreformi, pentru a da magistraturel mal multi sigurantä sl justitiabili-lor Incredere si inlesnire. Am aflat Cu multumire ca ministerul de justitie aelaborat proectul cuvenit si asteptäm Cu cel mai viu interes neintdrziata luiprezentare'.

Majoritatea Comisiunei, Insa, a respins aceastä redactiune, gasind cä ce-rerea de a se da precadere reformei judecatoresti constituià un blam pentrttguvern care acordà prioritatea altor proecte de legi.

Dupl ce unul din autorli amendamentului, d. Titu Maiorescu, dezvolta,in discutía generalä, a Adresei Camerei, argumentele- cari militau in favoareaamendamentului, lua cuvantul d. Al. Margbiloman la discutía pe paragrafe sirosti urmätoarea cuvantare

Domnilor Deputati,

Momentul In care cer cuvintul %/A spune pentru ce iauaceastä libertate. Inainte de a mi inscri asupra Airesei citreTron, mi'am adus aminte de preceptul pbetului latin, §i 'mi am-cumpänit sarcina ce'mi puteau ridici umerii. Numnia fost greu si

recunosc ca In discutiunea generalä numai celor al caror numeeste mai de mult legat de istoria parlamentara a Wei lor, le eradat sa judece oamenii, sa cerceteze faptele, sa formuleze pro-grame. Intro cestiune, Insä, mai restransa care ne tine tuturorala adancul inimei, am crezut de datoria mea de a'mi exprimasentimentul.

Am avut un moment de mare nedomirire dupa cuvantaread-lui Maioresca : unde a trecut puternica coasa a d-lui Maiorescu,nu ramane mult de spicuit. D. Ministru al justitiei mi-a deschisu§cioara pe care ma voi strecura, nu pentru a face act de opo-zitiune, ci pentru a reclamà in numele. tinerilor....

Voci: Cine sunt acei tined ?D. Alex. Marehilornan: Daca nu mi-ati fi luat cu pripa

vorba din gurg, vä spunearn tocmai cd este in numele acelorfinen i 'call impreuna cu mine §i-au frecat coatele pe bancile §coa-lei, cari Impreunä cu mine au intrat in viata publica, dupa ceImpreuna am avut lungi §i interesante consfatuiri ca membriiautorizati ai partidului liberal.

In numele lor, d-nii mei, viu sä reclam indeplinirea uneipromisiuni formale.

Nu ma prang de cauzele neindeplinirei ei, nu acuz pe ni-meni ; cred insä ca a venit ceasul de a o reaminti cu staruintä.

SA ne intoarcem cu un an .f4i jumatate Inapoi. Era electorallse .deschisese. Ne gaseam cu totii intro casa arnica. La intru-nirile noastre lua parte un membru influent al majoritätei Camereicare Meuse revizuirea, leader, §i astazi ; un profesor elocinte alcarui talent 'i facust, in fostul Parlament, un loc destul de in-semnat pentru ca avantul public sal desemneze ca rezervat pentruun portofoliu ; mai era in fine un tanar deputat al carui cuvanttragea o autoritate particulara din pozitiunea lui In capul unuiziar eminamente p_rieten al guvernului.

Cand zic eminamente guvernamental, reflexiimea aceastanu implica o critica din partea mea. Opiniunile sale §i le poatesustine oricine cu cinste, In opozitiune sau in sprijinul ministe-rului, numai din convictiune s'o faca.

Aceste trei persoarie se gasesc In adunarea de azi, aproapeIn aceia§i situatiune din trecut. aproape cu aceia§i autoritate.

lata programul magulitor ce ne desfä§urau ! S'a inchis

3

evolutiunilor, ne ziceau ele. Statul roman a ajuns In scurttimp, acolo unde nu sperau a'l impinge visurile cele mai pa-triotice. Suntem Regat, suntem independenti, suntem respectatiin afara. Acuma a venit timpul sa intarim ceea ce am obtinut.Acest edificiu frumos consolidam, sal impodobim pe dinauntru.D. Bratianu, om de prevedere si de vedere înaltä, simte nevoiareorganizatiunei, simte nevoia infusiunei de sange nou, simtetevoia de a pune altoae tinere pe vechiul arbore al partiduluiliberal. Pe tinerime compteaza d-sa pentru aceasta operäu.

Si a§a mai departe ni se arata cum ca nu la lupta de par-tide eram Chemati, ci la treaba. Primele masuri ce formal intrauIn vederile acestea, eran: reforma administratiei, reforma justitiei.

Mi-aduc aminte cum, atunci ca acuma, precizam ca nu neinsu0m dreptul de a critica politica exterioara, ca unii carineavand, nici experienta, nici posibilitate de a ne pune pe datain curent, preferam a da Incredere celor ce facuserä ceva,miilt Inca, pentru tara lor. Nu ne insu0am deasemenea dreptulde a avea o politica financiara, caci nu este destul a cal in cartipentru a sti ce este un buget. Voiam insa ca in tot ce este or-ganizatiune internä, sa "avem liberul nostru examen.

Dui:4 ce ni s'a acordat intrebuintarea libera a bunei-vointesi a cuno0intelor noastre, nu am strigat ura ! caci eram pu-tini dar am- plecat la lup!'á in numele d-lui Bratianu i cuindreptarea administratiei si a justitiei inscrisa pe drapelul nostru.

Am zis lupta, mòi mult ca imagine, i adevarul mä impingesa constat cA multora din noi s'a intins acea punte de aur pecare adineaorea a recunoscut'o d. C. C. Arion.

Intram in parlament. Nu toti fire0e ; sunt dirttre camaraziino0ri cari au ramas afara in profesorat sau in presa cari vorcontinua sa propovaduiasca ideile sanatoase ce nu eran atuncicomune, dupa cum arataiu. Nu sunt orbit pana in punctul de azice câ primii pa0 ai tineretului au fost plini de dibacie. Aceastae o lege naturala : nici .omul nu incepe a vorbi pana nu gun-guneste, nici pasarea nu sboara pang .nu se love0e de cracilearborelui care 'i in cuibul. Cate °data chiar, cu incercarile ei,cade jos de pe craca, si o sfa0e pisica. Dacä e vre unul dinnoi care l'a furat pisica, sa nu ridice mana in sus : nu 'i cerenimeni numele.

4

Imi aduc aminte termenii In care d. Nacu saluta venireanoastra, in diseursul d-sale: Felicit Ora ca a introdus tineretulpe taramul politic. Tara nu mai cere sacrificii de acelea carele-au fäcut batranii. Se cere numai mina si corectitudinepolitica".

Vorbele astea au rämas Intipärite in fiecare din noi. Nucerem azi alt decal munca si corectitudine politica.

Nu se poate plange nimeni de ardoarea la lucru in trecut ;au fost legi asupra carom ne am desbinat poate, dar nu esteuna care sa fi trecut fail ca noi tinerii a nu-i fi .dat atentiuneacea mai de aproape.

Dar a7i, dui:4 un an trecut, vazand drumul ce am fäcut sicalea ce mai ramâne de parcurs, ne aducem aminte de punctulde plecare si nu putem fail tristeta sa constatam ca putitt dinidealul nostru s'a realizat.

Cari sunt legile organice, generale la care sä fi conlucrat ?Cate sunt legile din acea programa la care am pus mana ? Nuvorbesc de art. 291. Am calificat'o la timpul ei si d. ministrual justitiei a pretuit'o mai ieri destul de aspru, pentru ca sa nurevin asupra ei ; dar numai lega organica nu a fost. Nu vorbescde legea filoxerica.;_ o nenorocire ne-a impus o lege dé expedient.Sc poate numi lege generalä, legea impozitului funciar ? Apa-reni,a de lege generalä are ; cand insä o mäsura legislativa esteatat de discutatä In Parlament; and ea ramâne asa de profundcriticata in massa natiunei, este greu de a 'i da insusirile uneimasuri organice, adica a card lipsa sa fie simtita de toata lumea.A ramas legea sanitarä si pe aceasta o voiu notà. Asa de multam urmat program] nostru, a intr'o materie arida, afara dincompetinta noastra, nu ne-am dat in läturi si daca concursulnostru nu a adus multa lumina fondului; nu a fost Insa inutilformei. Ne-am silit cel putin ca eticheta sa fie destul de limpede,ca sa nu. dea loc la interpretatiuni arbitrare sau controversabile.

Ad se inchide bilantul legislativ.Intreb din nou : ce s'a Indeplinit din programul nostril ?

Am facut ceva pentru adminisfratie, se poate; pentru justitie,nimic. Am mai fi räbdatori, d-nii mei, daca indicii grave nu s'arfi al-Mat cari par a amana In' indefinit indreptarea justitiei si asoartei magistratilor. D. Tacu s'a urcat la tribuna si In aplauzele

5

inajoritAtei a afirmat CA nu suntem copti pentru reforma magis--traturei. S) rezervAm, a exclamat d-lui, Jimpul pentru medita-tiunile serioase".

D. ministru a venit eri §i a zis ca nu este momentul safacem aceasta reforma §i in mai multe rAnduri ne-a aratat cAaceasta lege are sa rämäna mai la oparte, CAnd se pune inainte,fie lipsa baneascA, fie dificultatea solutiunei de ales, fie altemijloace dilatorii, cAnd in fine propositiunea singura de a inscrieurgent reforma judiciara In AdresA desbinA adanc 'pe membriicomisiunei, suntem in drept de a ne nelini§ti.

In vederea acestor semne caracteristice, ne sculAm unanimipentru a cere, cum am inceput, realizarea unei promisiuniformale.

Am cfreptul sA afirm unanimitatea acestei revendicatiuni,cAnd vAd pe prietenul a carui parasire in discutiunile din anultrecul amicitia noastra alarmata o calificase de desertiune delaprincipii cAnd il vad, zic, alAturi de minoritatea comisiunei asupraacestui punct. Am numit pe d. Disescu. Suntem azi o apA pentrua formulA plAngerea noastrA.

De ce luptam pentru organizarea noasträ judecAtoreasca,cand se poate zice cA sunt alte proecte mai urgente Nu numaipentru cA s'a fagAduit, dar pentru c luAnd act de declaratiuneaCoroanei, noi in§ine am inscris In raspunsul nostru reforma indomeniul administratiunei, reforma in domeniul judecAtoresc,roforma in cler, reforma In domeniul invätamAntului.

Poate cA clasificatiunea aceasta n'o fi avut in gandul Camereiimportanta ce clArn noi, insA pentru noi a lost simbolul unuiadevarat crez politic. Si ne indreptAm atunci cAtre solii cu daream tratat §i le strigain ; rugati Cu noi pe mini§trii, rugati Cunoi pe majoritate, sA tina cuvantul ce ne-au dat".

Nu cerem nimic exorbitant : ne multumim cu fagAduialaplatonicA ce ar ree§1 din inscrierea reformei judecAtore§ti incadrul anului acesta.

O voce: Cu fagaduiala ce o sa fad ?D. Al. Marghiloman: Eu mA multumesc §i cu fIgAduialA.

SA mi se dea numai §1 alt zAlog nu-mi trebuie. Suntem gata sAexecntam programul. Cerem munca, dar nu numai munca sterila

frAmAntArilor de partid, nu discutiuned neroditoare a legilorpersonale §i a imputatiunilor reciproce.

6

Se va vedei atunci a nu este opozitiune sistematicA §i c§tim a impune tAcere preferintelor noastre in vederea scopului,ob§tesc de atins.

Ne-am agAtat de reforma magistraturei §i am fäcut din eaun obiect de crezAmAnt politic, numai pentru a credeam cArAspunde unei necesitAti bine simtite 0 reale.

Pentru cA socotim a magistratura este Intr'o stare rea.CAnd zic aceasta, nu mä baz.ez pe experienta mea personall. Nu rMA sprijinesc pe ce s'a zis mai nou, pe ce s'a scris mai de curAndIn aceastA privint5.

S'a auzit glasul justitiabililor ; bine sau rAu, pAsul.lor 1-adat d. Maiorescu,

SA auzim Irisa §i doleantele judeatorilor. Nu §titt daa antautoritatea deplin5, dar nu este de mult de and am pAräsitrAndurile magistraturei 0 am pAstrat cu fo§tii mei colegi sausuperiori legAturi de amicitie cu care mA onorez. SimtimAntul lor11 traduc ad.

In ce stare este magistratura noastrA ? Cestiune spinoasA§i arzAtoare7

D. Tacu, in numele majoritAtei, a afirmat cA starea este ne-lini§titoare. D. ministru al justitiei se tanguia §1 anul trecut, cadeputat, §i anul acesta, ca ministru, cA dacA dupä 1865 s'a ac-centuat un mers ascendent, el insd nu s'a mentinut ; regresul chiars'a accentuat in anii din urrn5, astfel a stint temen i serioase canivelul .§tiintific sA nu descreasc5.

Citez fidel, domnii mei ; cAci aceastA diagnozA se ingreu-iazA and ministrul confirmA azi cA suntem intr'o stare destul de.satisfäcAtoare pentru a admite o reformA radicalA.

Voiti sA ne uram mai sus? Mesagiul Coroanei dela 1866-continea : Nestabilitatea In magistraturA, care in loc sA disparä,am gAsit'o ajunsA la culme, un personal judecAtoresc In mare-parte rAu ales sau neindestuntor, trista stare a inchisorilor, §1

indrAznim a o zice, un spirit de a face din justitie un instru-ment politic, toate a cestea au contribuit de am gAsit lucrArile-judecAtorilor intr'o situatiune putin satisfAcAtoarea.

Putine lucruri ar fi de scos, poate numai In ceiace pri-ve§te la personalul neindestulAtor pentru ca sA credem a a-cest tablou este fAcut de ieri sau de astAzi.

7

Credeti oare cä este rumai pärerea oamenilor politici? Au-ziti ce scrie unul din fruntasii Inaltei Curti de Casatiune, intr'un.opuscul mic ca format, dar mare sub raportul cugetärei §i aleruditiunei ;

Suntem condusi a conchide cä justitia la noi este rea". lar..putin mai jos : Trebue sa convenim cd plängerile contra jus-,titiei nu sunt numai niste strigäte de partide, niste fraze vagi.a unor oameni frondori, ele par in unele cazuri a fi expresiu-.nea sentimentului de di:opiate al publicului froasat."

Ei bine, d-lor, cand dela 68 incoace avem glasuri puterniceare spun acestea ; când insusi cenzorul, dela malta curte, prin

mâiiiile ca'ruia trec toate judedtile, nu se sfieste a o constata;,cand in sanul Parlamentului s'a putut invedera trista pornire aspiritului care vede solutiunea procesului, nu in ocrotirea jude-cätorului, ci in .influenta avocatului ; când de pe aceste nus'a putut riposta deck cA tot asa era si sub guvernele trecute ;eu, d lor, care nu am a spala trecutul, nici a justifick préientul,pot zice Cu durere: existä' o boalä care bantuiejustitia, caré mi-mead garantia familiel, proprietätei, moralitätei publice, §i tutu-sor va cer, Cu o orä inainte s'o lecuim.

Ce ne impiedicä, vä intreb, ca dela constatare sä 'facem-numai un pas la lecuire !

Pare izyoarele raului nu .se cunosc? De ce atunci nu !e-sleim ? Ce, pentru cä nu putem indrepta, totul dintr'un condei,irebuie sA stam locului ?

Ascultati, d-lor, si plangerile magistraturei. N'am procuräsA vorbesc in numele ei, dar spun adevárul.

Magistratilor nostri nu le dam traiul material, §i nici mäcar,in schimb, putina sigurantä si stabilifate sau cel putin onorurile.ce li se cuvin.

Traiul material ? Ni se raspunde pururea : nu avem parale.Suntein intr'o stare financiará care nu ne permite sä gäsim

fonduri pentru niärirea apuntamentelor! Intrebatu-s'4 insä dacäin acest Parlament cei mai multi n'ar vota C1.1 .amândouà mai-nele, ori-ce mijloc s'ar propune pentru a se gäsIbanii necesari ?Nu stiu dad nu chiar proprietarii mari n'ar primi bucuros a seface o sporire de iinposit special, ckci ei au interes ca cei,cei de jos, cei care suferA mai adânc de -neajunsurile justitiei.sA bine-cuvänteze o reformä. (Misdri).

8

Cum cA starea materiala a judecatorului, este deplorabillzomparati-i numai traiul cu acela al celorlalti functionari detreapta lui. Luati tanarul magistrat din provincie infundat inteurrorA§el. SA 'I presupunem sArac, ceea ce este majoritatea cazurilor

presupunem fArA protectori, ceea ce se intampla inca; vedetibine cl nu sunt din cei cari cred cA farA protector nu ajungi lanimici in tara noastra ; dar, §i protectorul este ca aurul : dactnu ne face fericiti, grozav insa ne ajutA sa fim fericiti !

Mai impovarati pe magistratul meu Cu o familie saracä ca.el, §i gänditi-va ce este atunci traiul lui. Prins intre pasiunilelocale, avand sentimentul, poate eronat, dar plausibil, a este ixdiscretittnea p.uternicului zilei, existenta lui devine o lunga corn--promisiune intre datorie §i nevoe !

Dar and Inca, din nenorocire, trece pe dinaintea lui turproces politic, sau in care se simte coada stapanirei, sau candcompare Inaintea lui ávocatul influent, atunci pentru el a fostfacut versul lui La Fontaine, Un soufle, une ombre, un rien,-tout lui donnait la fièvre".

Pe acela nimeni sa nu-1 condamne, cAci nu sunt multi:care ar putea face mai bine ;

Mergeti mai departe : Un capitan in armata are tocmaileafa unui judecator, dar militarul are o uniforma de paradauna de casfi, magistratul nu. Militarul are un servitor dat destat, poate tral pe putin, are intrAri reduse pretutindeni, se bu-.curl de reducen i la cAlAtorii.

Nimic de soiul acesta pentru judecator, de§1 §i el are da-toria sA'§i Vita rangul cu decenta ! Dar in saimb ii cerem carte,capacitate, staruintA !

Are el oare, ca compensatie, onoruri, satisfactiuni exterioarecare sl-1 insufleteascA ? I-a vedeti

Cine trebue sa fie inteun judet capii autoritatei civilePrefectul §i prezidentul tribunalului. Puneti'i in paralela; Pre-fectului are 'emolumente bune ; prefectului planton la poartarsergent la u§e ; pe prefect il primesc slu§ba§ii la garA, la prefectse concentra aparatul autoritatei.

Cine Insa vede trecand pe prezidentul tribunalului, greu isfpoate inchipul ca sub ochi 'i-a trecut majestatea dreptatei.de ar trebul sa dam cui-va precadere, prezidentullii ar trebtil

9

dam, caci Mire prefect §i Dumnezeu este inspectorul, secretarulministrului, ministrul, consiliul de mini§tri : intre prezident §iDumnezeu de multe ori nu este 'decal con§tiinta lui. (Aplauze).Caci de multe ori adtele lui sunt neapelabile, necasabile.

Prin urmare, nu dam magistratului cu ce sa traiasca :printeo justä compensatiune refuzam §i cu ce sa se fäleascä

Ii acordärn oare cel putin siguranta carierei, certitudinea.unui viitor ?

Numai vorba de inamovibilitate sperie pe unii oprindu'l.de a vedea roadele ce ea a dat la Curtea de Casatiune!

Nu este inamovibilitatea care a pus aceasta. 'nalta Curte lanivelul de §tiinta la care o admiram? Nu este aceastä Curte care,ca un mare§alat promis, sustine §i Incurajeaza pe magistratii.curtilor de Apel ?

Nu vorbesc de aceste instante chiar. Prin traditiune, prinrespectul catre opiniune, mini§trii au stabilit urit fel de inamovi-bilitate de fapt. Recunosc voios ca actualul ministru. a respectatpAnA azi traditiunea ; am credinta 0' o va respecta §i In viitor,4e §i ori-cine poate face rezerve pentru cazurile cari indirectprovoaca retragerea magistratilor.

Dar sä ne coboram cu o treapta, sä ajungem acolo undejustitia inträ in contact .mai direct cu populatiunea, adica la tri-bunate §1 la judecatoriile de ocoale. Vom vedea pe data in cehal ne allam I D. ministru Nacu se mandrea ca de 15 ani Incoaceproportia intre titrati §i cei netitrati este atare ca cei din urmanu mai figureazä deck in numar infim in randurile magistraturei..Aceasta nu e fructul vre-unei indreptari, d-le ministru, aceastaeste pur §1 simplu mersul iimpului...

Voci: A§a este.D. AI. Marghiloman: Ca probä este ca un prefect de po-

:title liberal, mangaia visul de a pune licentiati In toate comisa-Tiatele de politie §i a un ministru rezerva titratilor posturile de:suprefecti §i de pomojnici.

Avem deci pletorä de titrati, trebue numai sä §tim a-i.atrage in ramura judecAtoreasca §i a-i mentine. In aceasta priintäpermiteti-mi o amintire personala ; La anul 1881, and am intratin magistratura la tribunalul de llfov, eream §eapte doctori delaJacullatea din Paris ; ei bine azi Cali din ei au ramas? Din cei

10

de atunci nici unul, si pentru ce aceasta ? Pentru cA nu ne-arrtfAcut datoria ? Nu I Dar pentru ca ne-am format repede convin-gerea cA magistratura nu este Meg la noi o carierä. Anul acestachiar au venit din sträinatate trei finen i a cAror reputgiuneprecedase in ará 'nainte de a fi pus piciorul pc solul patrieilor. Unul a intrat In administratie, pe care o felicit de buniacquisitiune ce a fAcut, cel.de al doilea s'a consacrat profeso-ratului, adicA mai mult sau mai putin baroului ; cel de al trei-lea nici a a voit sA batä la use ftinctiunilor judiciare De ce ?pentru cA magistratura nu este o carierä, si nu este o carierapentru a nu prezintA stabilitate §i garantii de viitor...

D. Dr. Ranzniceanu: Ba, pentru c sunt lefurile mici.D. Al. Marglziloman : D-ta muncesti de geaba, d-le doc-

tor? Tinerii ar intra §i ar rAmane In magistraturd azi chiar, cu.apuntamentele mici cari II se da, dar s'ar bucura de mai multacAdere §1 onoruri, si dacl ar aveh putinA stabilitate. §i garantiide inaintare. Sä permitA d. ministru al justitiei citez unexemplu, si va vedea cum lipsa nnei legi asupra pozitiunii ma-gistratilor poate duce la cele mai deplorabile rezultate.

D. ministru a Mart la tribunalul din Ilfov o Inaintare, sio inairrtare meritatä, iar pentru a Implinl 'golul, a operat cateva_permutäri.

LA moment patru magistrati §i-au dat demisiunile. Eisä spunA d. ministru cAtä stäruinta a trebuit sä pund pèntru casa pareze la aceastä dislocare.. Tolusi doi din cei retrasi au rA-mas pe dinafarä i, din nefericire, eran din lemnul din care sefac judecätorii cei buni. lemn C.E! ntr se taie In toate desisurile,.

SA fi fost o lege, faptul nu era sä se intample. Stint celd'intaiu care proclam ca, In lipsa ei, ministrul are singur dreptulde a pretul mAsurile ce ja In interesul serviciului ; dar cand acestemäsuri nu au de bazä mecanismul unei legi cunoscute tuturora,fiecare are dreptul de a se crede lent. Paceti legea, d-le ministru,.si atunci, atat cel inaintat se va bucura de o autoritate necon-testatA, cat si cei rAma§i pe loe vor amane In bunele sentimentede diferentA personalA, atat de necesarA In constituirea unuitribunal I

Ingràditi magistratura at legi. D-ta, d-le ministru, esti MIom onest ; promite si vei tine, cAci .vei respecta' pe judeatori..

11

Dar succesorul d-tale ? Cine-1 cunoa§te ? Cine poate garantä cA-va avea aceia§i moderatiune ? Nu ajunge aprehensiunea aceastaviitortilui pentru ca focul sfänt al functiunei sa nu se aprindain sänul tinerilor magistrati ?

Am aratat cauzele stärei de längezire. DacA nu le putemstarpl pe toate, cel putin uncle sa le smulgem.

Cred, d-lor deputati, ca daca nu in tot, cel putin in träsurigenerale, am dreptul sa spun a am vorbit in numele magistraturei.

Mä magulesc a nu se vor,interpreta cu malitie cuvintelemele, cum. au fost travestite ale d-lui Maiorescu. Nu atacam jus-titia ; doctoru. 1 care constata boila §i nu o tainue§te, nu este uninamic. El este adeväratul prieten.

Daca acuna, d-nii mei, privim §i la starea in care se aflAlocalurile noastre judecatore§ti, veti conveni Cu mine cä totul.conspirä pentru a tine aparatul justitiei la treapta de jos.

Uitati-va pe fereasträ, veti vedeä un palat. Mai multe detot felul lui, in toate suburbiele : Acolo este o §coalä. Uitati-va.acuma in stanga, spre Dealul Spirei.. Pe 'altime, §1 mai departela Cotroceni, veti zäri constructiuni mari, curate, bine aerisite,inconjurate de gradini bine tinute : -acolo sunt cazarmi.

Colea, pe calea Victoriei, sau in strada Academiei, edificiimoderne, marete, cu un portar galonat la intrare, cu mobilierdecent, daca nu chiar somptuos inauntru : Acolo sunt ministere.

Dar nu N/A indemn pe nimeni sa urcati scara noroioasa ayalatului de justilie! Lesne veti recunoa§te cA, in promiscuitateade judecatori §i päräti, de arestati §i condamnati, de avocati §isamsari, este imposibil ca hermina justitiei sa treaca Bra a'§imânji albeata. (Aplauze prelungite).

lacd adeväratele rädacini ale räului pe cari nu eu, le-amconstatat, ci altii, al caror ecou släbit m'am fAcut azi I

Aci sa le cautati, d-le ministru, -dar nu in influenta perni-.cioasá a ban:mini.

Ati uitat cA baroul a fost acela care a.dat pe Bozianu, Cos-laforu, 13;erescd, Brailoiu, '(aplauze) pe toti fäurarii. legilor noas-tre §i ai vietei noastre interne.

Ati uitat ca insu§i coloboratorii d-voasträ de eri sau cel deastd-zi sunt membrii baroului,. §i n'am decat sä ma uit pe acesteband pentru a numara avocatii, ilustratiuni ale tärei lor,

12

Avem avocati §1 avocAtei, dupl cum avem medici §i

dicastri, chirurgi §i sarlatani. (Aplauze).Avem pe aceia care 'si onoreazA profesia lor si pe aceia

care incearcA s'o pAteze; oare magistratura noastrA este atAt deslabl Meat acestia din urmA, amesteaturA de samsari si de omde afaceri veros, sA aibA 1nrAurire asupra ei ? Cei-l'alti au poateinfluenta asupra mersului justitiei, dar o au pentru cA tocmai esdin rAndurile magistraturei, i influenta lor este salutarA, pentrua pe langA stiintA au adAogat experienta.

De alt-mintrelea, pentru ce nu faceti o lege asupra barou-lui ? Veniti cu dAnsa i vom fi unanimi pentru a fi severi si a-supra conditiunilor de admisibilitate, i asupra conditiunilor dementinere Inteinsul. Baroul este IncA o carierA liberA mAnoasA ;-toti tinerii se Inbulzesc la usa lui, avem dreptul acolo sA cule-gem, dar sl si alegem. Reforma acestui auxiliar al justitiei facetocmai parte din reorganizatiunea generala ce-o concepem.(Aplauze).

SA nu ne plängem, d-le ministru, cA magistratii nostri deastAzi, sunt mi slabi deat cei din trecut, cAci nu'mi e pe de-plin probatA slAbiciunea studiilor afirmatA de d-voastrà. Eu vAdzilnic cA In toate ranaurile de administratiune rAsar tined cari fac,onoare scoalelor ce 'i-au- format. Prin urmare, nu stiu dacA esteo depresiune sau nu In rândurile magistraturei. In once caz dacAar fi, sd nu ne mirAm de dAnsa. SA felicitAm pe generosii Mire-pizi cari mai consimt a risipl capitalul lor de mulled si de stiintA.In schimbul sentimentului ca fac putin bine si al asteptAriivor recoltA multA stimA. (Aplauze). Cäci deocamdatA atAta le-oferim.

Acestea sunt, d-Ion, punctele- principale cari m'au silit sayin ad, nu sA ridic, ci din contrA sA cauf sa InA depArtez de-orice imputatiune.

Am tresArit and am vAzut respins de comisiune un amen-dament care cerea o realizare urgenta a bineliti ce ne doreau.Prietenii no§tri In comisiunea europeana dela 1857.

Conventiunea din 1858 ne arata calea. Legea de organiza-tiune din 1868 punea germenele inamovibilitatii, §i noi azi, infata räului necunoscut, ne Incrucipm bratele §i nu ne simtimcapabili sa operam amelioratiunea ceprevedea deja regulamentulorganic !

13

Si nu credeti ci In inamovibilitate vedem indreptarea ge-nerala. Stim ci i in urma vor putea mijlocl influente personale,Inräuriri de amicitie sau interese, dar atunci opiniunea publicava putea desemna pe magistratul abatut, dar nu va putea mur-murft in contra unei intregi §i respectabile institutiuni.

Aiunci vor mijlocl §i ridicarea nivelului moral §i medita-tiunile serioase cerute de d. Tacu. Dar asta nu poate fi de catopera viitorului §1 a ideilor. Ideile sunt ca oamenii, ajuta-le dacavrei si te ajute.

Al acestei lungi cuvantari, care este scurtul inteles, cumintrebi odata d. Cogalniceanu ?

Acest scurt inteles trebue si '1 trag pentru ca si ini desfatIn ¡deja ca tineretul in numele cäruia m'am sculat, mi va urmipmnàîn conclusiune. Fiecare din noi are si voteze cum 'i Im-pune con§tiinta.

Eu unul, D-nii mei, daca §i in urma acestei rugaciuni fer7binti, onor. majoritate ar respinge amendamentul care cere pre-ferinta §i intaitate pentru legea judecatoreascä, eu, care n'aminteres, nici de aproape nici de departe, eu unul a§ fi silit sivotez in contra Adresei.

Stiu ci votul meu nu va turbura chietudinea d-vo-asträ, dar,d-nii mei, aceasta este singura proba ce azi pot da de adeväratrespect §i devotarnent pentru Coroanä.

Cand Mesajul dIn anul trecitt prive§te reforma magistraturei.ca un ce de capetenie ; and noi, Camera, am luat act de acestsentiment exprimat, and in fine anul acesta chiar Coroana nereaminte§te legile din anul trecut rimase numai proiectate, euunul nu mi cred in drept a mi deslega singur ; sa mi deslegecuvantul inalt care ne-a a§ternut un- program ce cu toti imaccepfat.

Acesta va fi votul meu §1 naclajduesc a'mi fi facut astfelclatoria! (Aplauze).

ADMISIBIL1TATEA

IN FUNCT1UNILE ADMINISTRATIVE

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 18 IANUARIE 18813

In sedinta Camerei dela 18 Ianuarie 1886, discutändu-se proectul delege relativ la admisibilitatea si intrarea in functiunile administrative, d. Al.Marghilomanpropune la .aliniatul III al -art. 21 *) care enumerà persoanele indrept a fi numite prefecti de judete sau de politie, urmitorul amendament:

,Militarii demisionati sau in retragere, dela gradul de- major inclusiv insus, si cad au- fäcut scoala militará románä sau scoalele streine echivalente'.

Intru sustinerea acestui amendament, d. AI. Marghiloman a enuntat.urmItoarele:

Donznilor Deputali,

In numele unui grup de deputati cari au subscris presentuiamendarnent, am onoare a'l sustine, rugIndu-vA sA-mi permitetia'l da mal Intaiu cetire..latA cuprinderea amendamentului:

Militarii demisionati sau in retragere, dela gradul de majorinclusiv in sus, i cari au fAcut §coala militará románA sau §coa-lele streine echivalente".

Eu socotesc, D-lor, cA militarul in activitate, fie In serviciu,fie In disponibilitate, §i prin urmare pentru moment In neactivi-tate, rAmAne tot militar, cAci poate fi chemat dela un momentla altul in serviciul militar; §1 prin urmare nu trebue a fi chematIn functiunile administrative.

4) Alineat III al art. 21 din proect: Militarli cari au fäcut o §coalà mili-.tarä dela gradul de cäpitan inclusiv in sus'.

15

Un maior devenit prefect, el, in calitate de prefect, are demulte ori preferintä inaintea unui colonel comandant de regiment,sau a untii general comaudant de brigada. latä o nepotrivire.Apqi cand acest prefect ar fi chemat in armata, cum zisei, i artrebui sa faca parte chiar In regimentul acelui colonel sau Inbrigada acelui general, el, ca maior, care, cand era prefect, dedeaL.ordine colonelului, i chiar generalului, acum reintrat in armata,.ar fi ceva anormal sa primeasca el .ordine dela aceia carora maiinainte el le dadea.

D. pwedinte. al consiliului, I. C. Batianu: i pana astaziau fost militari prefecti si nu s'a intamplat cazul cum zici D-ta.

D. Al. Mar&Ionian: Rau data a fost si data nu s'aintamplat cazul, repetindu-se lucrul, se poate intampla.

De aceea socotesc eu cä e o conditiune buna de a nu seadmite in functiunile administrative inalte, de tat ofiterii cariau renuntat la cariera militara, demisionand sau punandu-se inretragere ; caci data prin aceasta lege voiti sä creati o carieraadministrativa, cercul ei administrativ si nu q cufundaticu cariera militara.

la% D-lor, pentru ce eu cied ca din punctul de vedere aldisciplinei este bine ca militarul sa renunte definitiv la cariera

si numai atunci sa-i fie deschisa u§a la cariera admi-nistrativa...

Permiteti-mi D lor, sa justific cea clantaiu deosebire careeste intre amendamentul nostru i Mire textul legei. Textul zice :Care va fi fäcut o scoala militara." Noi am socotit ca aceaslaredactiune nu exprima In de ajuns intentiunea, ideea legiuitorului,pentru 0' nu se spune de ce scoala este vorba ; scoale militaresunt multe ; sunt o multime de scoale din cari se forMeaza gra-dele militare superioare si inferioare ; ei bine, nu este-suficientaori care din aceste scoale pentru a forma un om pentruserviciu inalt administrativ ; prin urmare, zic sa se numeascascoala militara; aceea care éste Cu 6- clase, sau data va ii dinstrainätate sa fie ecuivalenta cu aceea. (Intreruperi.)

Eu inteleg cA noi fixam scoala militara ca 6 clase, in caredoutt clase sunt cursul inferior si patru cursul superior, pe caredad o termina un elev, face In urma o scoall de aplicatiune,

poate sa jasa ofiter de geniu, de stat-major, etc.

16

Toate cele-l-alte scoale sunt scoale inferioare din cari esgrade inferioare ; pe acestea le excludem, pentru cä aci nu sepredau, ca in scoalele militare cu ease clase, studii suficiente,

Pentru ca sa fie lucrul si mai explicit, voiu recurge la unmilitar ca sa ne explice ce nume poarta scoala aceea cu 6 clase?D. ministru al lucrkilor publice ar putea sA ne lumineze.

D-le ministru al lucrarilor publice va rog sa ne spunetiscoala militara care a format pe toti ofiterii nostri pana azicum se numeste ?

D. ministru al lucrarilor publice, general Rada Mihaiu:coala militara !

D. Al. Marghilonzatz : Asa am zis si eu ; celelalte scoaleinferioare au alte calificatiuni, i numiri diferite.

D. general D. Leca : SA aveti in vedere si scoalele dinstrainatate.

D. Al. Marghiloman : Mai adaog : sau scoale din straina-tate echivalente, si echivalenta se va constata negresit de gu-vern sau prin o deciziune ministeriala sau printr'un regulamentde administratiune publica.

D. minlstru al lucrdrilor publtce, general Rada Mihaiu:Negresit cA scoale echivalente vor fi acele cari au cel putin pro-gramul scoalei militare.

D. Al. Marghiloman : Asa. Aceste sunt, D-lor, cele douapuncte prin care precizam noi mai bine textul legii ; iar pe dealta parte excludem un mare element din acei militari cari nusunt apti pentru functiunile administrative.

Acei militari cari vor fi esiti din scoala militara propriuzisa vor fi foarte buni functionari administrativi, fiindca milita-rul a contractat obiceiuri de strictete si de punctualitate in in- -deplinirea datoriilor lui, i aceasta nu poate sa aduca deck o-influentä foarte buna in administratiunea ; va pune ordinesi disciplina in administratiune, asa hick toatä lumea va fi fe-ricita ca sa aiba un asemenea prefect.

TAXELE DE TIMBRU SI DE INREGISTRARE

EDINTA CAMEREI DEPUTAT1LOR DELA 31 IANUARIE 1886

In §edinta Camerei dela 29 lanuarie 1886 s'a dat citire unui proect demodificare a unor articole din legea timbrului §i a inregistrArel in vigoare laacea datà. La discutia pe articole d. Al. Margliiloman a pronuntat urnátoarele.cuväntäri

La art. 35 *)

Domnilor Deputafi,

Nu ma preocup de criticele vii pe cari le-a suscitat redac-tiunea celor trei articole ce au sa fie intercalate dupä art. 46."Voin reveni la -timp §i daca onor. mei colegí cari le combat nuvor fi suficienti ca sä va edifice, atunci cu ingacluirea D-voastrevoiu venl §i eu in ajutor. Am luat l'usa acum cuväntul ca sa vä-semnalez o 'acuna care exista In legislatiunea noastra, 0 care

*) Art. 35. Dupä art. 46 din legea timbrulul se vor intercala art. 36,37 §i 38 din aceastä lege :

,Art. 36. bate cererile de restituid de taxe se vor adresi tribunalului-civil in resortul afilia s'a efectuat plata. La cerere se va alitura once actepe cari se intemeiazä. Tribunalul, farà a cherna pe pärti, va statua in camera4e consiliu, printeun jurnal motivat, dad cererea este sau nu admisä tata cudispozitiunile legei. in materie de restituire. Aceastä cerere nu este supusä lanici o taxä speciall

,Art. 37. Partea nemultumitä pe dispozitiunile tribunalului va puteà faceapel in termen de o luna.

Acest termen va curge pentru partea reclamantä, dela data jurnalulut ;pentru fisc, de la notificarea ce se va face administratiunei superloare, dupicererea pärtci interesate.

Apelul nu este scutit de taxe."2

18

devine Cu atat mai simtitoare cu cat am admis taxa asupra suc-cesiunilor In linie directa in general. Nu se zice nicaeri unde sevor percepe aceste taxe, §1 Intelegeti lesne cA pentru un succesorIn linie directa, faptul e simtitor, caci poate ca aceasta succe-siune sA se intinda In diferitele judete ale tärei i prin urmares'ar putea crede ca ar fi mai multe case, cari sa-i perceapa taxa..Inspirat din legislatia franceza, v'a§ ruga sd admiteti ca taxa s'Ase plateasca la domiciliul succesiunei. In acest sens am onoare apropune urmatorul amendament:

Taxele de mutatiune §i de inregistrare se vor achità pentruintreaga mo§tenire la sediul tribunalului succesiunei."

La art. 42*)Vad o autonomie futre textul proiectului de lege §i futre

textul corelativ la legea timbrului. Proiectul de lege zice ca Intermen de 15 zile de la deschiderea succesiunei mo§tenitorul di-rect va fi dator sa declare averea defunctului.

Art. 53 din legea timbrului d'a' un termen de 6 luni ori-carui alt mo§tenitor pentru ca sa faca aceia§ declaratiune. Pentruce aceasta diferenta de tratatament ?

Luam pe mo§tenitorul In linie directa pe fiu in majoritateacazurilor, §i tocmai lui fi cerem, in momentul In care aflictiunea11 desparte de interesele bäne§ti, ii cerem zic sA §tie pe de rost§i avutul, §i datoriile, §i obligatiunile pärintelui _sau. lar mo§te-nitorolui colateral legataruliii, celor in fine pe cari moartea de-functului nu i-a sdrancinat, le dam 6 sau 8. luni de rasgandire.

Nu este a Impinge pe cel d'Intai sa facä. ori o declaratiuneaproximativa, ori o declaratiune nesincerä? Nu. este astfel a tindecursa bunei credinte, a Impinge la compromise cu adevärul ?

Motivul unei diferente de tratament imi scapa, §i nu yací.pentru ce paseim pe cel care tocmai ar trebui 'sa aib'ä(I.ntreruperi).

D. V. Lascar: D-lor, art. 53 din legea actuala a timbrului

-11 Art. 42. In termen de 15 zile dela deschiderea guccesiunei, ino§te-nitoril in linie directä sunt datori si declare in scris, perceptorului comunel incare s'a deschls succesiunea, averea rämasä, valoarea ci §i partea ce I se cuvine,

,Taxa de inregistrare se va raspunde in termenul stipulat de art. 53.,Perceptorul va inaintä acea declarallune casierului general, a se aveh

in vedere la plata taxei.-

19

se ocupa de termenul in care, mo§tenitorii cari urmeaza a fipu§i in posesiune de justitie, trebue sa efectueze plata. Ace§ti-mo§tenitori au terrnenul de 6 luni ca sa faca plata taxei timbrului.

Dovada despre aceasta sunt ultimele cuvinte ale art. 53care zic : se va efectua plata.

Succesorii in linie directa nu au nevoie sa fie pu§i in po-sesinne de justitie, de oarece au posesiunea de drept. Ace§tiadin urma sunt obligati sa faca numai o declaratiune a valoareisuccesiunei.

D. Al. Marghlloman: Eroare.D. V. Lascar: Fiscul §fie daca se deschide o succesiune ;

el are mijloace de a controla i de a urmari pe succesori pentruplata taxei. Cemd insä este vorba de m4enitorii in linie directa,pe ace§tia nu-i prive§te art. 53, fiinda mqtenitorii in linie di-recta pânä acum nu erau supu§i la nici o taxa.

Prin art. 43 am regulamentat tertnenul in care trebue sase faca declaratiunea, i termenul in care trebue sa se facA plata.-este tot cel prevazut de art. 59, adica 6 luni.

D. Al. Marghilonzan; Nu poate fiul in termenul de 15 zile-sa facä aceastä declaratiune.

D. V. Lascar: D. Marghiloman zice ca nu poate in 15 zilesa faca o asemenea declaratiune. Noi am crezut ca poate. Gasitiiermenul acesta prea scurt ?

Voci: Da.D. N. Voinov: Dupa lege are 3 luni pentru a face inven-

tariu §i 40 de zile pentru a delibera asupra accep4irei sau re-pudierei succesiunei.

D. V. Lascar: Acest termen de 15 ziie 11 dam de la expi-rarea termenelor preväzute in codul civil pentru acceptare saurepudiere.

Voci: Foarte bine.D. Al. Marghiloman: Recunosc, cu placere, D-lor deputati,

.ca am ajuns la rnomentul de calm necesar din obosealapoate in cire puiem sa n ocupam piiin, cu sange 'rece, §ide redactiunea legei.

Redactiunea legitor, nu principiile din ele, te Wax maiAes la judecata, JudecAtorul nu pate judeca decat cu textullegei, §i ce zicem .acl, fara a-1 trece in lege, zboara.ca oncezuvinte pentru el.

20

Discutiunea a semnalat multe §i adanci gre§eli §i de drept,§i de gramatica lasam pe cele de principii, §i ate incain graba votarei au trecut neindreptate I Legea s'a fäcut fat/nici o.referire la textul In vigoare ; nici a s'au confruntat dife-ritele parti ale acestei intregi legislatiuni fiscale. Ad chiar, nirgasim oare o autonomie mare intre doul ipoteze absolut iden-tice §i carora se aplica dispozitiuni cu totul diferite ? Cum o s/se concilieze in practica, ad in drept este imposibilä detentat consiliatiunea cum o sa se Impace art. 42 din proectcu art. 53 din actuala lege ? D. raportor impinge confusiunea §imai departe. Nu se ocupa in momentul de fata nimeni de ter-menul- in care se va pall taxa ; aceea este altceva. Ne ocupärmnumai de termenul In care sa se faca declaratiunea de estima-tiune dupa care are sa se perceapa in mina taxa. La acest ter-men de declaratie se raporta art. 53 al legei §i greu ma va facesa pricep raportul ca fiului sa-i ajung./ 15 zile and oricärui altii trebue 6 luni sau 8 luni.

Un om in viatä nu-§i poate face inventarul averei sale In15 zile. Cum dar un mo§tenitor sä alba aceasta putere. Si catäsa o aiba aci vine peste el amenda dela art. 62 al legei.

D. V. Lascar: Binevoiti a citi cuvintele finale.D. Al. Marghiloman: Am citit tot articolul acesta §i tocmaf

pentru ca-i cunosc coprinderea, de aceea mä §i ridic in contralui §i va intreb de ce ati admis un termen nou §i scurt anderà a§a de simplu sa va referiti la textul in vigoare punändu-Inumai in concordantä cu noua situatiune creiatä prin art. 30 alproiectului. (Cite§te art. 53 din .lege).

Regret de a repeti acelea§i demonstratiuni, dar dispozitiu-nea ce se propune este nelogica, este §C^profund nedreaptä.

Wati gandit ce insemneaza sa prescriti ca In 15 zile deladeschaerea succesiunel mo§tenitorul direct sa alba a'§i face de-claratiunea ?

Nu numai a 'I aruncati in colisiune cu fiscul, dupä' cumam aratat mai sus, dar in cea mai mare parte de cazuri '1 pu-neti in absoluta imposibilitate de a satisface legea.

Dacii cum-va mo§tenitorul nu este in tara, ci calatore§te,pentru afaceri sau de placere in Franta, Germania, Indii sauAustralia, mai poate mo§tenitorul sä fie in regula in cele 15 ziledela deschiderea succesiunei.

21

Voci: A§a este.D. Al. Marghiloman: lata prin urmare ca redactiunea aces-

tui articol este cu totul nepriceputä. Ganditi cel putin ca a fostpus in concordat* Cu codul civil ? Codul civil da termen de3 luni pentru facerea inventarului §i peste acest termen 'i maiacorda Inca 40 de zile pentru a deliberà adica pentru ca sa de-,clare daca prime§te sau nu succesiunea.

Legea suspenda toate drepturile tertilor, adica ale societa-tei ; numai fiscul nu inglduie ! Socotesc dar ca cel putin in acesttermen .de 3 luni §i 40 zile, sä nu fie izbit nici mo§tenitorul di-rect sa '§i faca declaratiunea varoarei mo§tenirei.

Voci: A§a Oeste.D. ministru de finance, C. Naca: O primim §i noi, bine-

voiti a va formula amendamentul.D. Al. Marghiloman: Acesta este minimul concesiunei, caci

eu cer tratament egal pentru bate soiurile de mo§teniri §i anumecoprinderea §i mo§tenitorului direct in facultatea art. 35 din legeatimbrului.

La art. 43 *),

D. Al. Marghiloman: D-lor, nu de eri m'am ocupat cu a-ceasta lege, §i anume paragraful acesta 43 1-am citit §i recitit, §1Inca de multe ori. Am crezut mai intai ca' este lacuna de inte-ligentk din partea mea, §1 m'am adresat la alti colegi co a madomereasca. In nedomerire insa am ramas cu dânìi,§i ajuns'amca Ziarele ilustrate la pagina finala, sa promit o prima celui carear ajunge sa deslege enigma acestui text.

Trebuie sä '1 citesc, D-lor, cáci prea este frumos!Aceigi pedeapsa se va aplica ori-cärei persoane, care pen-

tru asigurarea intereselor sale, va face vr'un act de posesiune,sau de dispozitiune, sau once alt act asupra mo§tenirii cuvenitacuiva, §i care nu se a§teptase Inca fail a ingriji mai intai ca

*) Art. 43. La art. 55 se adaogä urmitorul aliniat:,Aceiasi pedeapsä se va -aplicà persoane care, pentru asigurarea

intereselor sale, va face vr'un act de posesiune, sau de dispozitiune, sau ori-cealt act asupra mostenirei cuvenitä cuiva, si care nu se acceptase lncâ, Ma aingriji mal InUit .ca mostenitorul sà satisfaci cerintele legei timbrului sau Urisä fi satisficut 1sui acestor cerinte.

22

mo§tenitorii sa satisfaca cerintele legei timbrului sau fara sa fisatisfacut Insu§i acestor cerinte".

Logogriph numarul unu B. La ce situatiuni se poate referi]Profita .un vecin de lipsa saù nepasarea mo§tenitorilor §i spre a-.slgurarea intereselor sale., cum zice proiectul ja o bucata din

sau din loc.Acesta voiti sa fie cel care are sa pläteasca taxa pentru

mo§tenitor ? Dar aceasta este o usurpatiune, un fapt delictuos ;.sunt legi civile §i penale pentru el. Nu cum. va figcul are sal deaun fel de consfintire primindul plata hrapirei ?

Alta ipoteza. Un on' are un drept real sau o ipotea-tr'un imobil mo§tenit, sau numai un titlu executoriu In contraunei mo§teniri. Ce fel ? ca sa poatä realiza ipoteca, ca sa poata.exercita dreptul sat', ca sä poata executà s6rainta, i se va ceresA pläteasca taxa de mo§tenire sau sa sileasa pe mo§tenitor sareguleze situatiunea lui ?

Aceasta este ipoteza vizata de proiect ? Dar are cineva'dieptur, cel putin la inceput, sa sileasa pe mo§tenitor sa ac-cepte? Legea civila nu sta oare Inpotriva ? Dar, mai mult, cre-ditorul acela nu a platit taxa and a dat banii, nu a platit taxaand a luat ipoteca, nu a plätit timbra and s'a adresat

Gäsiti oare ca creditul mobiliar stä .prea mutt bine In taraca sa 2 mai punem §i aceista povarä ? Ce este de villa ipote-,carul pentru cA atunci and ipoteca lui este compromisäpare a nu face multe parale de oare-ce mo§tenitorul se leapädäde mo§tenire ce este de villa ca sa vie el sa indeplineascasarcinile eredelui ; veti cere poate taxa, §i pentru restul mo§-tenirei ca care nu are amestec ! par actul care '1 lac eu nu esteact de mo§tenitor, este actul de creditor ipotecar asupra itno-bilului.

Poate o fi altä ipoteza 'ini-am zis. Dar nu mai ramâneai cel ce chemam un negotiorum gestor. Dar .negotiorum ges-torum este acea persoanä care vazänd cA mo§tenitorii nu sunt laJata locului fac acte de buni cetateni luánd administratitukaceia In mana. Dar ace§tia sunt desinteresati cauta din contra safie ocrotiti.

Nefiind dar nici creditorele ipotecar, nici uzurpatorul, ..nicigirantul pe cine voim anume sa atingetn ?

23

Nu §tiu sä rgspund, §i a§tept act pe amicul nostru D. ra-portor, §i ping ce ne va scoate din nedumeiire 'i a§ propune-cu asentimentul general al Camerei si §teargl o dispozitiune delege a cärei deslegare nu intrg in mintea noastrg.

Acestea sunt concluziunile mele pang la mai ample expli-catiuni.

Lo art. 50 *).

D. Al. 114.1rg hilonzart: b-lor deputati, am cerut cuvintul casA reinoesc o ruggciune pe care am adresat'o Ind din timpulpredecesorului D-lui Nacu, regretatul George Leca ; este ca Instarea de legislatiune In care ne afläm, atät judecgtorilor cat §iImpricinatilor, le este foarte greu a se scobori in labirintul legi-lor cari sunt publicate spre a aflä cutare dispozitiune legalA, i

de aceia rog pe D. ministru sA binevoTascl a se Ingriji de a pu-blici o colectiune oficialg a legislatiunei timbrului in care siintre toate diferitele dispozitiuni rätacite disiminate prin texte spe-ciale §i cari sunt votate dela 1881 Incoace.

D. ministru de final*, C. Nacu: Inteo lung dela promulrgarea legei de fatg, veti aveg editiunea oficialg complectä. (A-plauze).

Ad. 50. Aceastä lege se vi pane tn aplicare la 1 Aprilie 1886.Once dispozitiuni anterioare contrarii legei de fatl sunt i ratan abrogate,

PERSONALITATEA MORALA *I JURÍDICA

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 17 FEBRUARIE 188G

Cu prilejul depunerii unui proect de lege pentru recunoasterea de per-soanä moralA §i juridicá a spitalului Xenocrat din Bucurqii, inclogandu-se ovie discutie asupra a insult principiului personalltätii juridice, d. Al. Marghi-loman rosteste urmätoarea cuväntare

Domnilor Deputati,

'Mi pare bine ci prietenul nostru, D. lonescu, de§1 a anuntatci va conchide inteun sens deosebit de D. Dissescu, totugi afost silit sä conchidi ca Dumnealui. Plecind din acela§i punct,puterea fogicei, aplicatiunea principiilor '1-au Carat la o conclu-siune identici, poate chiar §i mai agravati.

D-lor, eu sunt de pirere cd, ori in formi de aminare, orisub formi de respingere, Camera trebue sA inliture aceasti lege.Astfel procedind Camera nu va fi decAt in aparenti defavorabiliproiectului, dar in fond nu va fi atins Cu uprinti o chestiuneJoarte gravä.

Materia in care aceasti lege are si faci un precedent, este,D-nii me!, de o important:A extremi. Ea agiti, Cu drept cuvant,spiritele. Nu trebue deci sä' o abordim cu u§urinti, in pripi, firisi ne fi preparat la cercetarea ei.

In momentul de fatä, ori-cari ar fi presumtiunile noastre,fac apel la buna credinti §i a D-lui ministru de finance, cif §ia colegilor nqtri, si spuni daci suntem pregititi §i daci n'arnfi adu§i sA legiferim numai improvizind §i cu suvenirile clasicece fiecare putem aveä.

25

Stiti, D-lor, cà [Ana azi nu avem un text care sA spuracine creeazA persoanele civile morale si cum se creeaz1 ? StiticA chiar in ceeace priveste comuna, nu avem In codul nostrucivil un singur fext, care, ca codul Napoleon, sa* dea comuneifiintA juridicA. 'Mi aduc aminte ca la elaboratiunea unei legi co-munale de cAtre comisiunea ce numiseti anut trecut, cänd si D.prim-ministru §1 D. Fleva si eu ne preocupam A dAm definitiu-nea comunei, definitiune ce nu gAsim in nici o lege rcrmanAaveam ochii pe punctul de a repeti cA comund erA persoanä ju-ridicA.

D. V. Lascar: Bine c'ä nu s'a propus sl se-declare si Statuta e persoanA civilä.

D. Al. Marghiloman: Numai in legea comercialA este urrtext care recunoaste societAtilor comerciale anonime, constituiteconditiunile codului de comerciu, calitatea de persoane morale-,

D. pre,Fedinte: Are dreptate D. Chiriaii. (Ilaritate. Aplauze),D. Al. Marghiloman: Are dreptate sA fie nelinistit, zic eu.

Aceasta nu demonstrA decAt cA suntem inteo stare de legisla-tiune foarte incurcatä, care cere deslegare chibzuitä.

D. lonescu Take v'a zis, cu drept cuvAnt, cl este un drept-consuetudinar. Tocmai de aceea cer sä nu ignorAm si sA läsAmchestiunèa pentru un moment, in starea in care se aflà. VA dauun exemplu de importanta ei : ExistA in RomAnia o societate-israelitA, Comunitatea, care cu scopul si sub aparenta bineface-rilor se Imparte In mai multe ramificatiuni. Sectiunea dinteinsafie Bihur Kulim, fie &val-Tovair, fie oricare alta denumitA In-tr'un chip mai mull sau mai putin sAlbatic la urechie', au imo-bile urbane, au cu osebire pretentiuiiea de a fi persoane juridice.Cercetati prin archivele tribuhalelor la cAte procese a dataceastä pretentiune.

Prin urmare este o materie foarte complicatA care nu sepoate transA printr'un text improvizat. Mine, poimAine va venIlegea care o va sregularizA. De ce voiti ca atunci Parlamentul sAfie oarecum influentat de precedentul acesta ? Precedentul ar fibun pentru sistemul care remite puterii legislative dreptul de aerige o persoanä moralA. Dar dacA s'ar demonstrA cA e mai bine'ca guvernul sA aibA aceastä facultate ?

Numai in treadt reamintesc obiectiunea foarte serioasA fä-

26

.cuta de D. Disescu ea, votand legea, lasam banuiala el toatepersoanele juridice morale, azi de toti recunoscute ca atari, dar.cari nu au la origina lor un act legislativ, sunt coritestabile.se vor contesta, sa fiti siguri.

Nu vi Inselati asupra duhului din care porneste opozitiuneamea la legea de rata. Sunt aditnc convins ca, ospiciul Xenocratare deplinä garantie In irt. 811 din codul civil, pentru a primlsi pästra once donatiuni s'ar face. Art. 811 sung ca : Dona-tiunile si testamentele facute In favoarea ospicielor de sáracidintr'o comund pot avea efect sub simpla Ingaduire a guvernului.Daca prin urmare, cineva doreste sa facä o donatiune, fie doc-torul Kiriazi, fie alta persoanä, astazi n'are decät s'o faca: Inspecial, spitalul Xenocrat, prin administratorul säu se va adresala ministerul de interne, care se va grabi sa'i dea autorizatiuneade a priml liberalitatea. In cazul de fatä a erige spitalul In per-oana juridica prin o anume lege, si WA mai ample conditiuni,am ajunge la. consecinta urmatoare :

Vd bine cä azi doctorul Kiriazi i predecesorul ski a luatmasuri ca girarea donatiunei sa nu, fie o administratiune ilu-sorie ; sa nu se poata marica banii ; sa. se" dea socotelile ; samearga institutiunea la tinta ei. Aceasta insa nu se gaseste Inniciun text de lege. Ei, D-lor, daca maine, poimaine, sau pesteun yen', cei cari ar fi In capul acestei institutiuni desvoltata,imbogatitä, devenitä puternica, ar vol sa consacre tot produsulei unei institutiuni strain& sau care ar merge contra menirei date.de fundatori, sat: chiar contra sigurantei publice, cum 'i-ati maiklärama personalitatea ?

Principalul argument a fost mereu ca trebue datä o garantie4:loctorului Kiriazi, care voeste sa-si lase tot avutul spitalului.Dar daca nu '1 lasa? Daca survin motive cari fac imposibilllealizatiunea lifieralitatii ? Daca asigurat prin dezbaterile din Ca-mera se convinge Insusi binefacatorul de utilitatea unei legi pentrusiguranta viitortilui ?

Eu, D-lor, deoarece Camera nu poate sa dea hotärarea saIn doui peri, V'asi ruga sa respingeti legea ca mutilA i. 0, re-fuzati, astazi a Ilia o dispozitiune, care ag fi un precedent, sauar da un curent oarecare opiniunei publice In chestiunea atat, de

27

importantd a recunoa§terii in genere a persoanelor civile. Fitisiguri, a Wand aceasta nu izbiti inteo societate de binefacerei nu privati pe nenorociti dela ajutorul pe care'l oferl eleimo-

sina publicd. (Aplauze).

MONOPOLUL CHEBRITURILOR SI AL CARTILOR

DE JOC

*EDINTA CAMEREIDEPUTAT1LOR DELA 19 FEBRUARIE 1886

In sedinta Adunare! Deputa(ilor de la 19 Februarie 1886, s'a depus pro-ectul de lege instituind monopolul chibriturilor si al cartilor de joc. La dis-tutia pe articole d Al. Marghiloman a fäcut urmatoarele observatiuni :

La art. 6 *).D. Al. Marghiloman: Am un amendament.,D. vice-pre,Fedinte: Puteti numai sal cititi, del s'a cerut

lnchiderea discutiunei.D. Al. Marghiloman: Amendamentul meu are alt obiect de

cât acela care s'a discutat.D. vice-pregdinte: Ori cum, s'a cerut inchiderea discutiunei.D. Al. Marghiloman: Se cere 1nchiderea discutiunei asupra

punctului care s'a discutat, dar amendamentul meu are altcevade obiect.

Este vorba de modul cum se autoriza regia a-§i face apro-vizionarea.

*) Art. 6 Aprovizionarea materillor prime necesarii fabricatiunei,Impachetarei chibritttrilor i cal-tibor de joc, in azul prevazut de art. 7, se vaputea face de guvern prin licItatiune publica, conform legei de comptabilitate,sau prin L'una invoialä, dupti cum se va gasi mai avantajos pentru Stat,-cat se va puteù mai mult din tara.

Importatiunea de chibrituri si carti de joc, trebuincloase pana se vaileschide un numär indestulätor de fabrici pentru a satisface intreaga consu-matiune din tara, se va puta face de guvern prin licitatiune publica conformlegii de Comptabilitate sau prin !mina invoialfi cand licitatiunea nu ar fi datrezultate satisfacitoare.

29

Proectul de lege zice inteun mod absolut, ca regia are sarecurga sau la licitatiunea publica, conform legei de comptabi-litate, sau la invoiala de buna voie. Eu socotesc ca/ ad este ogre§ala, sau o prea mare latitudine, §i in numele a catorva co-legi arri onoarba sa propun un corectiv, care socotesc ca estebun, atat pentrtr regie insa§i, cat §i pentru finantele Wei : §i

,daca onor. Camera ar ingadul sa dezvolt amendamentul, eu suntgata. 'ail amendamentul :

Propunem urmätoarea modificatiune :Importatiunea se va putea face de guvern prin

tiune publica, conform legei de comptabilitate, sau prin bunainvoiala in cazul and licitatiunea. n'ar fi dat rezultate satisfä-catoare.

Se pune la vot inchiderea discutiunei §i se respinge.

(Discutia continand, d. Marghiloman adauga.):

Dacl fabricele din tara vor fi in putinta de a procura gu-vernului chibrituri in cantitatea cerutä, ce are sa faca guvernulatu nci ?

Avem art. 9 care regulamenteaza tocmai aceasta chestiunede a se §tl ce are sa faca atunci guvernul, la cine sa se adreseze

pe ce cale trebue sa se adreseze.Vedeti, din aceste puncturi de vedere se vorbe§te ad despre

legea de comptabilitate a Statului ; caci prin aceasta lege se re-gulamenteazä licitatiunea §i celelalte formalitati, cad jata ce sezice in art. 6.

Aprovizionarea chibriturilor necesare se va face pe o calede licitatiune, conform legei de comptabilitate".

Prin urmare nu este gre§alä daca In aceasta lege se vor-be§te de un text de lege prin care se regulamenteaza modulcum are sa procedeze guvernul In anume cazuri.

Neaparat, nu am luat cuvantul sä vorbesc despre un lucrudespre care nu mai este nimic de zis, mai cu seama, and s'avorbit in mod indestulätor despre aceste chestiuni in discutiuneagenerala. Dar pentru ca acum, cu ocaziunea acestul articol, atiavut buna vointa sa lasati sa urmeze discutiunea, de aceea 'miveti permite §1 mie, D-lor deputati, sa zic dotta, trei cuvinte a-supra acestui articol.

30

S'a fAcut observatiune cl prIn legea de fatA se dA dreptuiguvernului ca s5 contracteze prin bunA tocmealá Cu fabricantiidin Ora precuin i dreptul sA tinA licitatiune.

Mie mi se pare cl este bine a se da aceastA latitudine,dacA s'ar fi lAsat ca guvernul sA contracteze in mod ex-

clusiv numai prin buna tocmealA cu fabricantii, atunci poateaceasta ar fi putut aduce oarecare descredit regiei, prin diferitelecritice ce s'ar fi fAcut, cu bunA sau cu rea intentiune, cAci nutrebue sA pierdem din vedere cl dacA guvernul ar contracta as-tAzi cu unul sau cu doui fabricanti, maine au sA vinA alti fabri-canti cari vor zice cl ei ar fi lAsat mai eftin : dar cl s'au fAcutfavori cutAruia sau cutgruia. De aceea mi se pare cA este binesa se punA un criterium, si criterium cel mai bun este licitatiuneapublicA.

IndatA ce guvernul e liber de a nu apron licitatiunea, i-amlAsat mána liberA de a se adresh la tocmeala privatA.

Ca mAsurA dar de protectiune pentru financele noastre, cat§i ca mAsurA de premunire pentru regie contra gre§elilor, ce eainsA§i ar putea sA le facA, vA rog sA admiteti amendamentul care-cere sA fie obligator pentru Stat a face cel putin o licitatatiune,si nefiind aceastä indestulAtoare, numai atunci sA aibA facul-tatea sA recurgA la invoiala privatg.

D. pre,sedinte al consiliului, I. C. Brat/anti: Noi primirn-

ORGANIZAREA JUSTITIEI IN DOBROGEA

*EDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR DELA 6 l 7 MART1E1-886

In §edinta dela 6 Martie 1886, Adunarea deputatilor luAnd in desbatere-un proect de lege asupra organizarel justitiei in Dobrogea, d. Al. Marghiloman.a lacut, la discutía pe articole urmatoarele observatiuni

La art. 3 1

Domnilor Deputati,

Inainte de a vA spune critica pe care o comportA o partedin acest articol 3, sA-mi dati voie sA ridic In sAnul D-vbastreo protestatiune asupra tnodului cum se constitue comitetul de,delegati, §1 cum In genere delibereazA. Sunt multi dintre noicari, InsArcinati fiind de a reprezentà pArerea sectiunilor tor, aufost adeseori obiectul unei adevArate pretentiuni din parteacolegilor lor. Nu §tiu a cui este vina ; Insä este un caz personal pe.care am onoare a'l supune D-voastre, §i care cAnd tnA plAng, nu miplAng cA s'au trecut cu vederea drepturile D1ui Marghilotnan,colegul D-voastre, ci 51 s'au jignit drepturile unei sectiunitregi, pe care D. Marghiloman a fost InsArcinat sA o reprezinte.

Am avut onoare sl fiu delegatul sectiuhei a cincea fri legea

*1 Art. 3. Procedura inaintea acestor judecatorii Ara fi cea urmatoare.Reclamantill se va adresa in scrls sau verbal catre primarul comuuei cu

cerere de a. chema inainea judedtoriel pe aeela 'ctr care are prigonire, al-Maudobiectul prigonirei.

32

asupra Foc§anilor ; n'am fost chemat, sau cel putin, in convocareace am primit pentru a ne intruni nu mi s'a aratat nici ziva,nici locul unde avem a ne intruni not delegatii. Legea a trecut,am lasat-o sa tread, §i aceasta cu atat mai mult a onor. pre-§edinte al comitetului de delegati m'a asigurat cA a avut bunavointa sa ma caute. Aceasta nu o pun la indoiala ; Irma CuMonitorul pot. proba a eram ad §i la ridicarea §edintei.

Cazul se reinnoe§te cu legea de fata. Eu am voit §i deastadata, tot pentru luminarea mea, sa asist la desbaterile comi-tetului de delegati. Dar ce se intampla ? Gäsesc lucrarea tèrminatä,un proces-verbal inform, nu avea data ; era 5 randuri puse subsemnatura pre§edintelui, ca delegatii au primit proiectul de lege§i au numit raportor pe D. Vulturescu. Alegerea a fost bunä ; deeram in comisiune, a§ fi votat §i eu pentru agerul nostru raportor,Insa avand un stoc de observatiuni de facut, nu am putut safac ceeace trebuia, §i astfel astgzi sunt nevoit, pentru cestiunifoarte neinsemnate de redactiune, sa cer atentiunea D-voastreindependent de chestiunea de principiu.

Eu %fad in discutiunea aceasta un ce foarte desaprobabil,aceea a trebue sa ne ocupam in §edintä publica a redacta untext de lege, lticru care cere multa reflexiune ; §1 de aceea rogpe D-nii deputati sa ia act de protestatiunile mele, ca cel putin.pentru viitor sa se dea o garantie acelor cari au onoare O. repre-zinte sectiunile lor cd vor aye& timpul necesar in comiteturdelegatilor sa discute §i sa exprime opiniunile sectiunei sale.

Trec acum, D-lor la art. 3. Proiectul acesta care intocine§te-procedura ce trebuie urmati inaintea judecatoriilor comunale areo eroare de fraza care contine inteansa un precedent anienintator.

Ad se zice : Reclamantul se va adresa in scris sau verbalcatre primarul comunei cu cerere de a cherat inaintea judeatoriei.pe acela cu care are piigonire, aratand §i obiectul prigonirei."

Aceasta procedura verbala este foarte periculoasa. Daca vaveti da seama de economia legei, yeti vedea ca judecatoriacomunala poate sa fie compusa de un primar. Ei bine, ar fifoarte periculos ca sa lasati ca §i chemarea pärtilor §i plangerilelor sa se faca in mod verbal, oral ramanand el singurul §i

ultimul judecator de a aprecia daci toate formalitatile s'au ?tide-plinit ; prin aceasta procedura mi se pare ca este a läsa pe justi--

33

tiabili la discretiunea primarului §i cazul atunci este cu atat maiamenitätor cu cat veti vedea cà acest judeator comunal arefacultatea de a judea §i afaceri corectionale foarte mad, pe anddreptul acesta nu-1 dati primarilor din Romania.

Apoi, binevoiti de comparati pe primarii din Romania cucei din Dobrogea i yeti vedea cd diferenta e foarte mare, de§1chiar cei dela noi nu ne inspiri multi incredere, dar totu§i, din

in zi Ii gisim mai multi pe calea pe care voim a'i avea.Daci dar legiuitorul roman n'a crezut a este bine sä dea

primarilor din tara, cari sunt sub controlul imediat al persoanelorCu autoritate, si le dea dreptul si judece in asemenea cazurisinguri §1 dupi vointa lor, atunci de ce voiti ca primarii dinDobrogea, cari sunt mult mai inferiori pe langä ai no§tri, si aiblaceasta facultate ? Judeatoriile comunale din Romania suntjudecätorii absolut de aceasti treapti ca aceste pe cari infiintamin Dobrogea. Ce se zice prin art. 21 din legea actuali ? Se zicecA atunci and cineva porne§te Ora contra cuiva trebue sä facaplangerea, petitiunea in scris, §i and acela care reclama nu §tiecarte, trebue sa se adreseze la primar, care sal dea pe cinevaca. scrie in prezenta luÌ §i si consemneze inteun proces-Verbal plangerea aceea. Prin urmare, chiar and cineva are oplangere scrisä, dar scrisä de mana altuia, el este obligat sameargi la primar insotit de scriitor §i sA citeasa acea plangerein fata primarului, pare intreaba pe reclamant daca este adevi-rath plangerea.

De ce Insä pentru Dobrogea nu prevedeti bate acesfedispozitiuni cari sunt in legea actuald dela noi ? Eu cred a nufaceti bine §i de aceea va rog sa v inspirati dela textul legeiactuate §i sa introduceti in acest articol acelea§i dispozitiuniIn treruperi).

Nu am auzit intreruperea D-lui raportor, dar rugà sabine-voiasa a'mi spune daci are sa-mi faca vre-o intampinarela aceste observatiuni ale mete ?..

D. Gr. Vultures= Nu ; binevoiti a continua.D. AL Marghiloman: Prin urmare, parerea mea ar fi

prin acest articol, si se precizeze ca in ceeace prive§te procidurade urmat pentru ace§ti judeatori comunali din bobrogea, va ficonforma cu prescriptiunile art. 23, 24 §P 25 din legea judea-

3

34

toriilor cotnunale de aici din tara, sau daca nu, atunci mai binesa lasam dupä obiceiul cet vechiu, ca nici o reclamatiune saucerere in judecata sa nu se poata face decat prin petitiuniscrise §i subscrise de reclamant, fie prin propria mänä, fíe prinpunere de deget. Eu nu cred ca In comunele din Dobrogeanu se giseasca cate unul sau doi oameni cari sa §tie sä scrie§i si faca o plangere celui care ar avea sa reclame.

De aceea vä rog, D-lor, sä bine-voiti a priml aceastä pro-punere §i a o Incorpora in aceasta lege, pentruca petitiunea estetemeiul cel adevärat nu numai al reclamantului, dar §i chiar bazahotärarei ce sä dä de judecätor, §i mai Cu seama pentrucä prinart. 4 se zice cä Curtea de apel va avea sa judece conform legeijudeatoriilor de ocoale.

Aceste sunt observatiunile pe cari aveam sä le fac cuocaziunea acestui articol.

La art. 5 *)D. Al. Marghiloman: D-lor sunt douà indreptari de redac-

time, cari cauta a se face : 1ntai cuvantul primaria trebue into-cult prin cuvintele : judecatoriile comunale; al doilea, acolo undese vorbesc de dreptul de apel trebue sä se spue la ce instantase poate fice ; caci dupä art. 169 §i 171 din procedura_ penalä,toate apelurile pentru contraventii politiene§ti se duc la tribuna-lele de prima instantä. Mi se pare 0' In spiritul nostru este caaceste apeluri sa meargä la judecätoriile comunale; prin urmare,trebue sä se faca mentiune ad de autoritatea unde au sä seadreseze.

D. Ministru al justitiei Eug. Statescu: Amandoua obser-vatiunile D-voastra sunt foarte juste §i rog pe D. raportor sA leaiba in vedere.

D. Al. Marghiloman: Acum mai am o observatiune care ede fond §1 asupra cArtia mai cu deosebire atrag atentiunea D-Iordelegati. Comparand judecatoriile comunale pe cari le infiintatiIn Dobrogea, cu acelea din Romania mare, nu vad motivelepentru cari In Dobrogea se Intinde a§a de mult compe-tinta lor.

*) Art 5. PrimAria mai este In drept a judecA cu drept de apel toatecontraventiunile politienesti, conform art. 385, 389 §i 393 din codul penal i 164din procednra penala, precum §i toste cazuriie prevazute de legea politief rurale.

35

Sunt ad i o serie de contraventiuni, precum acelea cari le prevedearticolele 385, 389 §i 393 din codul penal. Aceste contraventiunipot sa dea loc la o pedeapsä de amenda dela 15-25 de lei §iJa inchisoare de 5 zile §i despagubire 25 de lei4 chiar la con-fiscare. Aceste trei serii de contraventiuni, in Romania mare suntlasate judecatoriilor de ocol. Cred ca ar fi bine ca §i in Do-brogea tot judecatoriile de ocoale sä aiba dreptul a se pronunaasupra lor. Cu atät mai mult ca in art. 164 din procedura pe-nala se gase§te agectivul acestui lucru stranitr, ca atunci andse petrece contraventiunea intr'o comuna sa fi nevoit a alergala alta comuna unde se afla judecatorie de ocol spre a te juded.

Art. 164 zice ca, ori de cate ori o contraventiune constitueun flagrant delict, sau and toate pärtile, precum §i martorii con-traventiunilor se afla la fata locului, atunci judecatoria comunala ecompetinte de a judeca once contraventiune ; prin urmare e binesa punem in armonie legea din Romania ca cea din Dobrogea§i sa zicem

Judecatoriile comunale mai sunt in drept a judeca Cu dreptde apel la judecätoria de ocol toate contraventiunile, etc.' Lä-sand in principiu ca toate cele trei serii de contraventiuni, carisunt In rezumat tot acelea din art. 164, sa amara in cadruljudecatoriilor comunale, cum este §i astäzi In legea pentru Ro-mania mare. Aceasta e observatiunea pe care am onoare a oface §i cred ca tocmai spiritul de unificare, Al va face §i pcD-voastra sa primiti modificarea ce propun.

D. Ministru al justitiei, Eag. Stdtescu : Contraventiunileprevazute la art. 385, 389 §i 393, se judeca de juclecatoriile co-munale §i in Romania mare. In cele dota ipoteze intr'adins aminovat §1 n'am mai fäcut aceasta distinctiune, fiindcä mi se parea nu mai are ratiunea de a fi, pentru o consideratiune puter-nica, de a nu mai pune pe parti in necesitatea sa mearga la ju-decAtorul de ocol pentru o contraventiune care in definitiv intrain enumerarea acestui articol. Am intins competinta acestor ju-decatorii §i pentru cazul cand nu e flagrant delict, sau and nusunt martorii in localitate, cad prin aceasta e o inlesnire carese face.

Cat pentru singura parte, care s'a adlogat la acest articol,e contraventiile la politia rurala ; cred a §i aceasta este o inc-

36

vatiune care raspunde la o necesitate practica simtita in Do-brogea. Am crezut de cuviinta sä din dreptul judecatoriitor deocoale de a judecà si aceste contraventiuni, pentru ca ele suntmai la fata locului, si mai la indemana sa faca dreptate celuinapastuit.

Ne mai Itiand nimeni cuvantul, se pune la vot art. 5 cumodificarea de redactiune propusä de D. Marghiloman si seprimeste.

D. Al. Marghiloman : Eu cred, d-le ministru, ca si la acestarticol ar fi locul a se pune o inovatiune, a careia resfrangeream doni-o §i pentru Romania mare ; este o inovatiune ceruta depractica §i cu atat mai mult simtita, cu cat legea asupra actelorautentice trebue sa o ceara. Ar fi bine ca unul din copisti saaiba titlui de grefier ; cu alte cuvinte, s'ar institul pe langa ju-decatorul de ocol o greta; si fiinda dam judecatoriilor de ocolo competinta in privinta actelor autentice, ar fi bine ca la aceleacte sa concure si grefierul.

La art. 13 "),D. Al. Marghilonzan. D-lor deputati, dati-mi voe sa

serrinalez §i ad o lacuna.In acest 6rticol se vorbeste de caderea judeatoriilor de o-

coale, nu se vorbeste insa nimic despre toate lucrurile cari aufost date in atributiunea judecatoriilor comunale, si despre cinejudeca acestea in comunele urbane ?

D. Gr. Valturescu: Se prevede in art. 14.D. Al. Marghilonzan: MA iertati, acolo e vorba de altceva.Eu am onoare a propune urmätorul amendament care nu

este de cat in glasuire concordata cu art. 51 § II, al legei jude-catoriilor de ocoale din tara :

$e intelege ca in comunele- urbane nu exista judecatoriicomunale, judecatorii de ocoale respectivi insusesc i competintadata prin lege judecatoriilor comunale".

D. Gr. Valitirescu: Mi se pare a la art. 21 se preveteindestul aceasta.

*) Art. 13. Judecatorii de ocoale sunt competinti a judeca toate cererilein materie personalä si moblliarä, de once naturä ar fi ele, ca prima si ultimiinstantä, de la 15 lei pinta la trei sute lei (inclusiv) capital si interese, san 50lei venit anual, lar cu drept de apel Oita la 1.500 lei inclusiv.

b. Al. Marghiloman : Nici acolo nu se prevede.D. ministril al iustifiel, Eug. Statescu: D. Marghiloman

.exprimä o ide& justa, dent eu cred cà amendamentul pe careIl propune D-sa este de prisos, de oarece In comunele urbaneunde se infinteaza un judecator de ocol, el functioneazd i cajudecator comunal.

Este evident ca toate atributiunile judecatoriei comunale seexerciteaza de acel. judecator.

Daca voiti D-voastra s'A repetati aceasta ad, eu nu maopui ; dar se intelege dela sine.

D. Al, Marghiloman: Dati-mi voe sä va spun cA intam-pinarea pe care o face D. ministru este greOta ; nu gasesccäeri in acest proect de lege un articol In care sa se zica cA inorne judecatorii de ocoale vor avea §i atributiunea judeatoriilorcomunale.

In legea de fata se vorbe§te de atributiunile judecatoriilorde apel ; frisa nu se vorbe§te nicaeri de judecatoriile de ocoalefunctionand ca judecatorii comunale ; de aceea, eu cred cA ar fibine ca pentru lämurirea legei sä se faca o redactiune maicomplectä.

La art. 15 1.

37

49-Ad. 15. Judecatoril de ocoale vor judeca farA apel panA la valoarea de300 lei, lar cu apel pana la once valoare

1° Contestatiunile intre hotelieri, hangii sau carciumarl Cu calAtorii,oaspetii sau mustirii lor pentru cheltueli 1 socoteli de °s'Atarle, sau pentrupretentiuni de pierderea sau disparitiunea total& ori partiala a obiectelor aduseIn hoteluri, hanuri sau carciuml

2°. Contestatiunile dintre calAtori, comisionen sau expeditori, cu carAusiisau IntreprinzAtoril de transporturi pentru intarzierea, stricAciunea sau pierdereaobiectelor transportate i pentru. plata pretului transportului

3°. Cererile pentru vätamarea, adusa de catre oameni sau dobitoace, ta-rinelor, holdelor, fructelor i recoltelor ;

40. Cererile pentru usurpare sau stricAciune de locuri, garduri, santuri §ialte Ingrädiri;

5°. Cererile pentru reparatiunile locurllor sau clAdirilor inchiriate, impuseprin contract sau de catre lege In sarcina locatarului (chiriasului);

6°. Contestatiunile dintre stapani si servitori, meseriasi si calfe sao uce-niel, comercianti f bäeti de prävälie, patroni l lucrAtori cu ziva, cu luna soucu anul, pentru plata. simbriei orl salariului ion, ori executarea contractului

7°. Cereri pentru desp5gubiri civile provenite din difamatiuni, injurii,loviri sau furturi de competir* judecatoriilor de ocoale.

38

D. Al. Marghiloman: 5i ad gäsesc o lacuma comparandlegea numai Cu cea veche.

Art. 15 este alcatuit din impreunarea art. 52 §i 53 din le-gea judecatoriilor de ocoale, Cu o mica deosebire numai In pri-vinta limitelor apelului, despre care eu nu vorbesc. Ad insa s'aomis paragraful al 2-lea de la art. 53:

Cererile pentru curatirea §anturilor, canalurilor de iriga-tiune,- iazurilor, garleror, zagazurilor (iezeturilor) cand drepturile-de propFietate sau de servitute nu sunt contestate"

Acesta este amendamentul ce am onoare a-1 propune.Amendamentul D-lui Marghiloman se prime0e.

La art. 19 *)

D. Al. Marghiloman: D-lor deputati, eu am onoare sa:prbpun supresiunea acestui art. 19, §Liata motivele mele : pan&acum noi nu avem legislatiunea noastrk nici In codicele de pro-cedura, nici legile speciale, o denominatiune a conditiunilorin carl trebue sa se exerciteze actiunea posesorie, astfel Mat,pana astazi suntem cat-multi de principii traditionale 0 de ve-chea legislatiune francea, care a trecut prin traditiune la noir

aceste principii se cunosc de toti, a§a hick 'Ana acum nu s'adat lor la nici o controversä.

Nu §tiu de ce am venl astazi sa introducem ni§te dispo-zitiuni speciale §i necomplecle, sa inovam. Dad comparam legeaRomaniei maricu aceasta lege pe care o dam Dobrogei, vedemca In legea Romaniei mari nu gasim corespondentul art. 19.

Eu nu m'a§i opune sa facem aceasta inovatiune, daca ea-ar fi complecta ; insa fac apel la suvenirile clasice §i ale D-luiraporlor §i ale D-Iui ministru de justitie, ca. sa vada ca astfekcum este data definitiunea actiunei posesorie In art. 19, ea este-incomplecta §i, 'Ana la un punct oarecare, §i inexacta. Incom -

plecta, pentru ca se trec Cu vederea unele din conditiunile ac-tiunei posesorie ; §titi toti cA actiunea posesorie, pentru ca sa

*) Art. 19. Statuand asupra posesiunei, judele va mentine sau va rein-tegrà in exercitiul dreptului de proprietate sau de servitute pe aceia din WOcare va ti stApánit lucrul, sau va fi exercitat dreptul mal mult limp pacinicpe fatà, in cursul anului care a precedat intentarea actiunei, sau faptul turbu-'Orel adesiunei pe care se intemeiazi actiunea.

fie agitata trebue sa insu§easca conditiunile de a fi continua, dea fi pe fata, de a nu fi precarie §i in fine de a fi anuale, adica

fi durat cel putin un an. Ad nu se vorbqte nimic despreprecarietate, i apoi redactiunea lasa sä se intelega cä judecä-torul de pace are sa faca un fel de cumpana Intre diferitelestadii ale posesiunei, ca sa vada cine a posedat mai mult.

Eu cred, D-lor, cA ar trebul, ori sa facem .0 lege bine de-fmitä §i complecta, ori daca nu, atunci sa suprimam art. 19,-care nu raspunde la nici o cerintä practia.

lata consideratitinile pentru cari va rog sa binevoiti a su-prima art. 19.

Comitetul delegatilor §I Ministrul justiliel recunoscand justilia observa-tiunilor d-lui Marghiloman dar vrAnd totu§i mentinerea articolului in discutiune4. Marghiloman renunla la propunerea d-sale arläogOnd :

Domnilor Deputati,

Nu este chestiune care sa dea loc la mai multe controverse,-§i care sa se prezinte mai des inaintea tribunalelor cleat actiu-nea posesorie. Trebue sä va dati bine seama ca ad nu-este vorba numai de D6brogea, ci de un precedent legislativcare se creeazä §i poate avea inrauririre asupra hotarárilor cari.s'ar clà ulterioramente. Notati bine a atat D. raportor, cat §iD. Sendrea, cu autoritatea D-sale de profesor, precum §i D. mi-nistru de justitie au Matt cu totii concesiune, daca nu totalä celputin In parte acestui articol, §i prin urmare, rbg, sä primiti ase (la 9 noua redactiune art. 19' care sa satisfaca toate cerintele,atat- din punctul de vedere al duratei cat i din punctul de ve-dere al donditiunilor.

D. Vice-pregdinte: Binevoiti a depune amendamentulD-voastre spre a se puteà pronunta comitetul delezatilor.

D. Gr. Vulturescu: D-lor, comitetul delegatilor prime0e ase modifica art. 19 in sensul amendamentului D-lui Al. Mar-ghiloman.

Se putte la vot art. 19 astfel amendat §i se prime§te.

39

40

La art. 29 ":).

D. Al. Marghiloman: Apr6ape In spiritul ideilor dezvol-tate de D. ministru de justitie §i In apropiere cu articolul pe-care 'I discutam, am onoare a propune un amendament In sensulcá oricine va putea sa fie reprezintat, fnaintea judecatoriilor deocoale prin ruda sa pana la gradul al patrulea chiar daca acearuda nu ar fi titratä, sau chiar daca avocat fiind, n'ar fi obtinuto autorizatiune speciala pentru a plea In Dobrogea. (Intreruperi)..De oarece In dreptul comun pe care II avem In Romania marese da facultatea de a fi reprezintat cineva prin o ruda pana laal treilea grad nefiind avocat, pentru Thbrogea cred ca paten'.intinde aceasta facultate pana la al patrulea

1 Art. 29. La judecätoriile de ocoale nu sunt admi§i de cAt advocatii carFau obttnut autorizarea d'a pie& in Dobrogea. Pärtile, insà, se pot infAti§àprin vre-o rudi sau prieten care nu face prefesiunea de avocat.

SUBVENTIUNI *COLARE

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 28 MART1E 1886

Cu prilejul discutinnei bugetului Ministerului Cultelor si InstructiuneiPublice pe exercitiul 1886-1887, d. Al. MarghiIonian intervine, ca sá mentinäsubventiunea de 15.000 lei, acordata in trecut Scoalei Normal p pentru inväta-tura poporului iornan.

In acest scop d-sa rosteste unatoarele

Domnilor Deputati,

In numele al unui numär insemnat de colegi, am onoaresä rog pe aceastk onor. Camerd sä binevoiascä ca §i Cameriletrecute sA inscrie in budget o alocatiune de 15.000 lei ca sub-ventiune la §coala normalà pentru invätätura poporului romandin Bucure§ti.

Amendamentul acesta räspunde unui scrupul constitutional,tjnei cerinte a Invätämantului public §i unui sentiment de drep-tate pentru o institutiune care a contribuit mult la Imprä§tiereaculturei in tarä.

Ca scrupul constituticnal, societatea Invätämantului popo-rului roman beneficiazd Inca dela 1881 de o lege votatä de a-ceastä Camera" §i adoptatä in unanimitate de Senat in care prinart. 2 se zice:

Pentru ajutorul societätei §i intretinerea acestei §coli, Sta-tul Ii asigurä o subventiune anualä de 15.000 lei, care se va in-scrie regulat in budgetul ministerului cultelor §i instructiunei pu-blice".

Intreb acum, dad pe cale de supresiune a unei alocatiuni

42

budgetare, Camera are dreptul, sau, dacä, avAnd acest drept, estecuviincios ca sA suprime singurA o lege votatA de ambele Cor-puri legiuitoare ? Stiu ca este un precedent, §tiu ca noi singurisuntem primii fAptuitori ; cA, in ceiace priveste consiliul de ad-ministratie al drumului de fer, Camera a uzat de acelasi proce-diment, care 'mi-a§1 permite sA'l calific, de usor revolutionar.

InsA, cela-ce poate face o adunare, adicA un ce eminamentemobil, supus aventurilor, lesne de indArjat, nu trebuie sA o faclun ministru. Dela el trebuie sA vie respectul traditiunei, si caatare n'ar trebul sA am nevoie decAt .de o amintire D-lui minis-tru ca sa recunoascA cA ar fi corect ca mai intAi sA vinA cu crlege care sA suprime institutiunea aceasta si apoi sA punem bud-getul in concordantA cu aceAstA lege.

SA mergem mai departe si sA analizAm dacA, independentde acest punct constitutional, nu sunt m9tive puternice pentraca sa continuAm binefacerea noastrA acestei SocietAti.

D-lor, -nu am dent sa vA reamintesc considerantele cu cariregretatul Conta, fost ministru al instructiunei publice, dela 1881,.

sd vedem dacA aceltasi motive nu subzistA si azi in intregi-mea lor.

latA ce zice ministrul de atunci in expunerea sa ;Personalul didactic societatea si'l recruteaza dintre prole-

sorii publici recunoscuti si programele aplicate in scoale suntprogramele oficiale ale scoalelor Statului.

Rezultatele satisfAcAtoare ce au produs si progresele reali-zate de aceastA scoalA au fost totdeauna apreciate atAt de mi-nister at si de toate delegatiunile insArcinate a o inspectA. E-levii pregAtiti in scoalA, intrebuintati ca invätätori sAtesti, seachitA in mod satisfäcAtor de indatoririle misiunei lor.

Aceste considerante indeamnA pe guvern sA recunoascA,printr'o anume lege scoalei in chestiune caracterul i drepturilede scoalA publicA, si spre a 'i se garantA un mers sigur si regu-lat, sl se asigure societAtei pentru intretinerea ei o subventiunefixA de 15.000 lei pe an.

Cu chipul acesta bunele dispozitiuni ale societAtei i sa-crificiile ce face cu sustinerea scoalelor, vAzAndu-se pus sub Maltagarantie a legei, vor tinde sA se mAreascA spre a da roade dince in ce mai satisfAcAtoarek

43

Vin acum si intreb : in starea de decadenta n'am zis eu-vorba, a zis-o eri D. ministru al instructiunei, In care are re-gretul de a constata ca se afla mare parte din scoalele noastre ;In starea de desorganizatiune In care tot D. ministru, in expu-nerea de motive a budgetului, se tangueste ca a gasit scoalelenormale, este oare bine, oportun, sa distrugem unul din factoriiRducatiunei publice ? Apoi, din punctul de vedere al simtamän-tului de_ dreptate, examinatu-s'a dacä aceasta institutiune a de-meritat i dad a. arätat indaratnicie la indreptare, daca de in-dreptare ar fi nevoie, in punctul ca noi sal luam mijloacele desubzistentä ?

Eu n'am voit sä judec numai dupa cei interesati ; am cau-tat sä mä luminez si am ad i mai multe rapoarte publice, emi-namente favorabile acestei institutiuni i mult asi dori... (D. mi-nistru al instructiunii publice Int-rerupe). Nu voiam sa o fac, darD. ministru voieste sa aducem In discutiune acele rapoarte sialtele cari...

D. ministru cultelor ,51 instructiunii publice, Dim. Sturdza:Nu le aduceti, Incheiati.

D. Al. Marghiloman: Inchei, cu toatä dorinta ce ai avea.sa ripostez inainte la niste atacuri nemeritate, cari s'au adus in-.stitutiunii, i cari putea redita ad. Eu n'ain auzit numai un do-pot : edificarea mea mi-am facut-o din insäsi actele ministerului.

D. ministru cultelor i instrucfiunii pubhce, Dim. Sturdza :Am ad dosarul

D. Al. Marghiloman : i eu am pe al meu, D-le ministru,§i din el am scos convingerea cA coala a ramas pe tärämul celbun, pe calea progresului. (Intreruperi). D. ministru mä desminte ?

D. ministru cultelor ci instructiunii publice, Dim. Sturd-ga : Da.

D. Al. Marghiloman: Cred si eu. De oare-ce ati cerut co-misiunei budgetare aceastä supresiune, trebuie sa va arätati con-vinsi ca era intemeiatä.

Credeti bine, D-le ministru, creaza onor. Camera, ca nu suntpentru a face act de opozitiune, pentru a desminti afirma-

tiunile ori-cui : ceiace caut mai presus de tot este de a luminape Insusi D. Sturdza, dacä ar fi cu putinta.

D. Chita: Asa este.

44

D. Al. Marghiloman: De a Infrange preventiunile D-sale.D. pre§edinte al consiliului, I. C. Brdtianu: Am al-Mat sub-

scriiptorilor amendamentului ca nu 'i sunt ostil.D. Al. Marghiloman: Bine ! Sä'mi vie o umbra de promi-

siune dela banca ministeriala §i renunt la tot ceia ce era sa mai zic,D. pre,5.edinte al consiliului, I. C. Ballianu: Spune tot ce-

ai pe mima.D. Al. Marghiloman: Ar fi de prisos acuma, caci ceiace

aveam pe mima era ca cu ajutorul actelor oficiale sa späl so-cietatea de pare, cred eu nedrepte, ce-i s'a adus, §"i sa legitimezastfel cererea ce fac Camerei. De vreme ce Ina D. ministrurecunoa§te pana la oarecare punct temeinicia lor 'i multumesc§i renunt.

D. ministru cultelor ,si instructiunii publice, Dim. Sturdza.;:Cer cuvantul. (Intreruperi).

D. Al. Marghiloman: D-le prim-ministru, fac apel la D-tapersonal. Ai fost totdeauna ¡ojal In discutiunile noastre §i perso-nal am avut totdeauna sä ma felicit de ocrotirea ce 'mi ai dat Inaceasta Adunare. Eu nu sunt din -cei, cari fac discutiuni inutile :--n'am parapon pe nimeni, nici in mania n'am pe nimeni, dacäD-ta la§i sä caza ideia suprimarei alocatiunei nu mai Incape dis-cutiune mai departe...

D. pregdinte al consiliului, I. C. Brdtianu: Eu am tot-deauna placere sa le ascult...

D. Al. Marghiloman: i eu am prea des ocaziunea de avorbl In public pentru a cedà unei mi§cari de vanitate.

Rog dar pe Camera sa admita amendamentul iscalit de a-proape 60 deputati.

(Amendamentul e admis).

CHESTIUNEA CAVALINA IN ROMANIA

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 14 APR1LIE 1886

Cu prilejul une interpeläri a d-lui St. Sendrea cu pi-Wire /a hergheliaStatului dela Nucet, d. Al. Marghiloman, urmänd unei invitatiuni a Camereiroste§te urmitoarele:

Donznilor Deputati,

S'ar puteà Mehl& discutiunea, fiinda aceasta e o chestiunecare se poate relua si cu alta ocaziune ; insa deoarece a venitin, dezbatere, poate ca ar fi mai bine sa o limpezim acum, Cuatät mai mult ca dacA azi nu se poate lua nici o rezolutiune,totusi este bine sa se puna cateva jaloane.

D. Sendrea a schitat cu oare care iyrism misiunea caluluiinthin Stat : intrebarea D-sale nu e mai putin gravg pentruaceasta.

Chestiunea cavaling la noi de mult timp se agitä si credca, daca niciodatä n'a fost examinata cu destula stäruinta, aceastaa fost din lipsd de mijloace si oricum si din cauza unor ideipreconcepute.

D-lo;, herglielia dela Nucet nu insemneaza nimic. Dacä oconsiderati ca o pepiniera pentru renzontä, ea este insuficienta ;nici cu 500 nici. cu 1.000 de iepe nu se poate asigura recrutareacailor necesari. Daca o considerati ca o pepiniera de reproduc-tori, adica ca o herghelie alma in care sa nu patrunda nielmuma si tatal manzului deck dupa un examen bun despre sa-nätatea si antecedentele lor, atunci ce insemneaza ca herghelia

46

sä fie la ministerul de razboiu ? Dupl cum Este un alt ministercare se ocupa Cu imbunätatirea raselor bovine, ovirie, etc., totasemenea §i rasa cavalina trebue sa fie data aceluia§i minister.Am nutnit, D-lor, ministerul agriculturii.

Calul nu este oare eminamente un derivat al industrieiagricole ?

Fara sa fie in secretul Zeilor, §tiu ca ministerul agriculturiistudiaza chestiunea.

Am avut pQrsonal ocaziunea sa vad lucrar fäcute asupraet, astfel a la cazul de fata, §i ministru competent §i colegiiD-sale cata sa fie edificati asupra criticelor fundate ce tidiedsistemul actual.

Sistemul de astäzi pacatue§te §1 ca administratiune, §1 camenire, §i ca mijloc de imbunatätire.

Vedeti putin ce transformatiune s'a operat in vederile chiarale tarilor occidentale! -

Este o veritate absoluta : Statul nu w. poate face cunoscatorde cai. Ceeace un particular poate sä faca cu multä truda, chel-tuialä §i examinare deaproape, Statul nu o poate face. Estevorba ca Statul sa se dezintereseze de aceastä chestiune ? Nu !In Franta unde cre§terea cailor a ajuris in cea mai malla dez-voltare, Statul ilia nu s'a dezinteresat ci §i-a conservat admi-nistratia hergheliilor care are un budget insemnat §1 un personalCu traditiuni vechi ; Cu toate acestea in Franta Statul a renuntatde a face el insu§i reproducätori.

D. Ion Sturdza, intrerupe.D-le Sturdza, daca veti avea putina räbdare veti vedea....D. Ion Sturdza: Cunosc §1 eu materia....D. Al. Marghiloman: D-lor, nu tagaduesc ca toata lumea

are §1 cuno§tinta §1 opiniunea ei despre aceastä materie ; (ilari-tate) acum insa eu am cuvantul, §i daca nu Ara supun fructulunei experinte personale, care ar fi unica, pare-se ea datinele ceam cules au aerul a vä interesa. (Aprobäri).

Ziceam deci, D-lor, ea' in Franta chiar administratiunea arenuntat la hergirelii pentru facere de reproductori. Mai au oa§a numita jumenterie la Pompadour §i nu o mai spore§te. Statul,mai bine avizat, urmeaza a da un procedeu singurul care ar fipriincios la noi. Pe fiecare an el cumpara de la industria privata

47

franceza, fie dela industria din alte täri, precum Anglia sau chiaeGermania, reproducatori ; conferuiati, adica cai incercati prinalergäri publice, prin serviclurile lor ; mai mult nu se ja cleatcai ale caror acte a starei civile sunt In regull ; caci, D-lor,pentru caii mai ales ai tärilor occidentale filiatiunea lor se poateconstata mult mai regulat 0 in chip mai autentic deck filiatiu-nea multor romani. (Ilaritate).

Gratie acestor acte, se cunonte gradul de puritate al sari-gelui, starea de curatenie a familiei din care se trage, astfel canu se consacra reproductiunei deck animale garantate.

Ace§ti armasari astfel ale§i sunt in urma incrucipti Cuiepele indigene §i dau o generatiune imbunatätita pentru serviciu.

Ace§ti reproductori ale§i 0 platiti de administratiune cupreturi de 10 la 50 de mii unul, sunt adunati in depozite cen-trale unde ierneazä : a§a este la Pin, Galos, Tarbes, etc., andvine epoca batäei epelor, ei sunt impartiti pe regiuni, dupä po-pulatiunea tipica §i dupä cerintele locale. In sud se tripit ar-mäsari u§ori de rasa araba, sau anglo-araba, lar in nord setrimit cai mai grei. Dad am admite §i noi acest sistem, ca re-zultat am avea pe fiecare an disponibild o alocatiune de 100.000/ei ; defalcandu-se dintr'ansa cheltuelile, ne-ar ramane cu ce sacumparäm anual dela 7-10 armasari ca conditiunile poate maiumile deck Franta, dar in o rice caz tot atat de sigure.

Chiar de azi incepand, in timp de 4 ani -- timpul mini-mum ce ar trebul Nucetului ca sa dea un reproductor amdispune de un efectiv de 28 la 40 de armasari des elita.

Un inceput care ar permite a dotarn repede cel putin cuunu sau doi reproductori fiecare district, nu ar fi un mint se-rios al regenerarei rasei cailor ?

Intretinerea pe vara nu. ar fi grea Cu sistemul francez, dacal'am aplica, ceeace se face in Austria. Am vazut experienta lafata locului.

Acolo unde este un post de cavalerie se trimite §i arma-sarii, ace§tia sutil dati in ingrijirea escadronului local, ande auingrijire din partea oamenilor de meserie, soldati de cavalerie§i supraveghere de veterinar.

Ace§ti armäsari se da epelor locale pentru o foarte. micaremuneratie, atat de mica ink ceeace se ja pentru acest lucru-este numai pentru intretinere. Si Inca nu se dä armäsarul la

48

once iapa, ci numai la acele, cari in urma unei verificari sumaredin partea veterinarului sunt constatate a nu au nici un viciuereditar, de acele cari se transmit descendentei.

Acesta este sistemul de care uzeazd Franta, Austria, Prusia§i Rusia pentru remontarea reproductorilor 0 cheltuelile privi-toare la acest capitol sunt colosale in budget ; in Prusia pentruun singur armasar s'a plätit pana la 300.000 lei din partea ad-ministratiei. Vedeti ca dacä intr'un stat ca Prusia eminamentepractic §i economic se face sacrificii atat de insemnate, este cacliestiunea are o aplicatiune practica insemnatä.

Nu am, D-lor, sa propun nici motiune, nici proiect de lege.Voiu trage numai concluziunea premizelor de mai sus.

Ceeace trebue se facem este mai intai sa. dezlipim delaministerul de razboi o administratiune ce nu are niinic de vazutCu dansul.

Apoi sä desfiintam lierglielia dela Nucet lichidand epele §imánzii. Cei 14, 15 manzi ce ies pe an sunt ei toti destoinicipenlru reproductiuni? Mai intai, dupd probabilitati, vorni avanumai jumatate masculi ; din ei se vor mai pierde Ina 2, 3pana la varsta de 4 ani, and se pot consacra reproductiunei.La cat revine atunci fiecare din ei? Ciiiar §i astfel avem oarearmäsari buni? Dar ei nu sunt incercati ; nici o mina serioasä,nici un trenagiu aspru n'a venit sä demonstre a au constitu-tiune robusta, oase bune, piept sat-Mos. Eu. until niciodatä n'a§priml servicile unui asemenea cal ; c aci, in lipsa de calitäti per-sonale demonstrate nu-mi poate prezentà garantia extractiuneidin o familie cunoscuta.

Sa renuntäm cat mai repede la aceste elemente gre§ite.Avem o rasa indigena care, cu to ate maltratarile ce i-au

venit dela oameni §i circumstante nu a degenerat de tot. Rasanoastra a conservat trei mari calitati: sobrietate, induranta lamuna, copitä sanatoasä.

Cu curent de sange nou §i ales am ajunge repede s'oreinviem.

Ce-i trebue ? Un regenerator care sä-i dea stofa, talie §i

care sa-i imbunatateasca formele.Cu reproductori straini recunosc a in tara am putel

gäsi putini, foarte putini, ale§i cu bagare de seamä, luatidin rase cari sa aiba afinitate de origina cu a rasei noastre, §i

49

nu %/Ad nimic mai bun deat calul englez, am ajunge sA operAmace astA minune.

CumpArati armAsari, pAstrati pe cei ce avem, transformatipretul prins din vAnzarea epelcr reformate toate in primul capi--tal de cumpArAtoare, §i Nucetul poate deveni depozitul central.al reproductorilor.

CAnd ar ven i primAvara, epoca importgrei pe regiuni, ativedeA judetele, ati vedeà comunele intreandu-se pentru aconstrui grajdurile §i localurile cuvenite pentru a aveA serviciilereproductorului.

Linde serviciile administratiunei s'ar face 0 mai vAdite, arfi Cu .educaliunea oamenilor, 0 Cu difuziunea ingrijirilor ce sedatoresc vitelor de serviciu.

Vedeti dar cA, clad sunt pentru supresiunea radicalA ahergheliei, sunt pentru conservatiunea absolutA a interventiuneiStatului" in imbunAtAtirea rasei cailor.

Cred cA, numai pe aceastA cale, vom ajunge repede, aciIn aceastA chestiune timpul este de aur ; cand vom fi ajun§i sA ri-diam nivelul cailor la noi, astfel Mat calul pentru care dai500 de lei sA-i vaIoreze in adevAr, ca In strAinAtate, atunci i

D. ministru de rAzboi va pateA consimp sA sporeascA pretuIcumpArAtoarei 0 s'A-1 considere ca o prima de incurajare pentrucresatori. (Aplauze).

4

CONSTRUCTIUNILE SCOLARE

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 8 APRILIE 1885

In §edinta Camerei clela 7 Aprilie 1886 s'a dat citire unui proect de lege,prin care se acordA guvernului un credit de 19.107.891 lei pentru constructiunicolare.

LuAndu-se in dezbatere proectul, D. Al. Marghiloman roste§te la discutiaart. 1. urmAtoarea cuvAntare

Onor Camera,

Nu vorbesc contra articolului in sensul ca sunt contra legei,insä nu pot sä o votez in conditiunile cum e redactatä si Cu ose-bire cum a fost motivatä de D. raportor. Cel putin expunereaoralà care a facut'o, pare-mi-se ca procede dela o eroare toteda legei ce raporteazä. Poate sa fie presumptiune din parte-midar sunt in buna compinie, caci adresandu-ma la mai multe soimitäti financiare in aceasta Camera, fiecare 'mi-a dal cate o ex -

plicatiune deosebitä si intelegeti foarte bine 0 intr'un asemeneahaus este imposibil sä votam. Chiar and principiul ar fi buntotusi trebue sä vedem daca cu votul nostru nu depäsim vede-rile noastre Si cine stie ? Poate si intentiunea propunatorului legei.

D. raportor ne spune ca se anuleaza legile din 1882, 1884-,i 1885, in capitolele cel putin cari privesc instructiunea publicasi se inlocuesc cu cea de fatä, astfel ca. noi azi am vota numaidiferenta de circa 4.000.000.

Eroare profunda, D-le raportor ! Sau daca atare este inten-tiunea guvernului, legea D-voastra spune Cu totul contrariu.

51

D. raporfor: Nimeni n'a zis CA s'a inlAturat ; s'a distribuitnumai altfel. (Sgomot).

D. Al. Marghiloman SA proceddm, D-lor, cu calm ; aceastanu e chestiune de opoziliune, nici de contrazicere, ci e chestiune.de legitimatie de cifre §i se poate foarte bine ca In aceastA legesa se fi in§elat de bunA seamA in calcule. Nu este oare, daca-nu de datoria noastrA, dar cel putin de dreptul nostru de a leIndrepta ?

Avem trei legi cari privesc constructiunile §colare. Legeadin 5 lunie 1882 care acordA 5.600.000; legea din 5 Iunie 1884.zare dA 7.029.000; Infine cea din 4 Aprilie 1885 care alocA2.401.000. Le yeti gAsi In monitoarele No. 55. 49 §i 7 din aniirespectivi. Total in cifre rotunde 15.000.000. BineInteles aceasta.cifra este anu-me acordatA ministerului instructiunei publice, delsuszisele legi autorizau, emiterea de rentA pentru o cifra mu-lt maimai mare de impartit Intre diferite ministere.

Acestea stint cele trei legi cari sunt avizate de articolul I21 proiectului ; cAci ce zice art. I:

Se anuleazA suma de 4.575.515 lei din creditele acordateprin legile din, etc.".

Care este concluziunea fireascA ? Legile acestea rAtnan inpicioare pentru tot prisosul WA la 15.000.000.

Deci, a priori, D. raportor este gre§it i ne induce in eroare.Voiti o demonstratie i mai pipAità ? DacA legea de fata

Inlocue§te pe cele din trecut, cum de nu gisim trecute in enu-meratiunea dela art. 2 unele capitole anume dotate prin legile_acestea anterioare ?

Astfel In legea dela 1884 yeti gAsi o alocatiune de 500.000 leipentru §coalele rurale care nu e prevAzuta ad. Astfel mai sunt§i alte alocatiuni pentru edificii bisericqti cari nu se mai re-gäsesc ad. §i din can unele sunt deja fAcute. Prin urmare nu eInlocuire, este justa pozitiune a legei de fatA cu cele trei cari aupreces'o, astfel cA azi ni se cere sA votAm nu diferenta de4.000.000, ci 19.000.000 noui, din care se vor scade cele 4.500.000ce singure anularn.

Aceasta este deductiunea /a care simplul rationament Im-pinge. Pentru a admite versiunea raportorului ar &Old un ea-%Ant mai autorizat, -cum ar fi acela al ministrului ca sA ne de-

5:1

monstreze ce vrea legea. Inteleg o reforma a Intregei materii ;¡riteleg ca atunci and practica a demonstrat cà ceeace se alo-locase pentru liceele Matei Basarab sau Sf. Saya in Bucure§tircel din Bärlad, Boto§ani §1 Braila, ad a fost neindestulator,ad a intrecut necesitatile reale, Inteleg zic, sä mijloceasca o altarepartitiune.

Daca numai aceasta este cererea guvernului, este o cliestiunede redactiune. Dacä nu este aceasta cererea guvernului, atuncieste chestiune de reflexiune. Caci a se defalca din crediteletrecute de 4.000.00d i jumätate §i a se adäogt 19.000.000 noui,.este a ajunge la totalul de circa 30.0001101 numai pentru con-structiuni §colare.

Voci: Nu este a§a.D. Al. Marghiloman: Dati-mi voe, D-lor. Eroarea, dacg

este eroare, cere indreptare, §i Indreptarea nu se poate face pecale tumultoasa, este vorba de cifre, §i ca ata ke trebue sä neluminam. Q-voasträ ati vazut ca din cele ce. v'a spus D. raportor,§i din cele ce va sgun eu, calculul nu se potrive§te, prin urmaretrebue sa vinA guvernul sa ne spuna In mod ciar cata rentfrvoe§te sa emitä 0 ce ramäne din bate aceste legi, cad esternare diferenta Intre cele 15.000.000 deja votate, cele 4.500.000.deja cheltuite §i cele 19.000.000 ce se cere astazi.

Acest examen aprofundpt nu vi-1 cer din spirit de opozi-tiune. Priviti pe D. raportor i laborioasele calcule ce face latribuna. Nu vi se pare oare D-lui este tare sdruncinat inconvictiunea ce avea mai adineaori.

Nu este tot a§a de demonstrat ca §i. D. Cantili se in§elàIn afirmatiunea ce fäcea eri yorbind cu Inchiderea discutiunei ?

Avem din fericire inaintea noastra un ministru care este Inacela§ timp i ministru de finante. Cu competinta ce-i dä dati-nele mai certe ce posedä, cu ajutotul ce-i poate furniil D. §efal comptabilitatei ce se afla lariga D-sa, vom stl poate in fine.care este adevärata suma ce votam.

Nu este vorba de cateva sute de mii, ci de calevaNedomerire nu trebue sa Incapa. Am n convictiunea cä sunt

in adevar §i ca atare era de datoria mea sa intervin §i sä atrag-cercetarea D-voastra pe adevaratul ei taram.

AUTENTIFICAREA ACTELOR

SED1NTA CANIERE1 DEPUTATILOR DELA 12, 13 §i 14 MAIU

1886

In sedin(a Adunara Deputatilor dela 12 Mala 1886 s'a dat citire unui,Proect ae lege pentru autentificarea actelor". Discutia acestui proect de legea ocupat t1.ei sedinte in cursul cirora d. Al. Margbiloman a luat cuvintul laurmätoarele articole

La art. 3*)

Dointilor Deputati,

Am cerut cuvántu1 numai ca sA cer dela D-voastre com-plectarea redactiunei art. 3 b §i o explicatiune la § b al acestuiarticol.

Complectarea ar fi urmAtoarea ca sA ge zicA §i la art. 3pentru judecAtoriile de ocol, ceeace se zice pentru judecAtoriilecomunale la art. 4, adicA sa se enumere ca prima categorie, data

. Art. 3. Judecitoriiie de ocoa/e nu pot legalizà sau investi cu forma 'au-tenticá decit actele urmätoare, si numal cand pärtile, sau una din ele cel putin,îi are domiciliul sau resedinta in coprinsul acelet judecitorii :

Contractele constatind obligatiuni personale sau conventiuni asuprabunurilor mobiliare pini la valoare de 5.000 lei inclusiv

Once alte acte de asemenea naturi a dror valoare s'a determinat depärti, sau al ciror obiect intri in competinta ziselor judecalorli pentru a fi ju-decate in prima sau ultima instantä

C) Procurele pentru a reprezentà si stà in justitie, encare ar fi valoareasi natura litigiului, cand partAa care di procura locueste in coprinsul acelui ocol

d) Tocmelile sau contractele incheiate in tirguri i bilciuri, indep endentde once conditlune de domiciliu sau resedinti a pärtilor contractante.

54

de competinta lor toate actele ce le sunt diferite prin o lege

Prin aceste cuvinte cred a se räspunde §1 la preocupatiu-nile D-lui Voinov, cand zicea ca : actele dotale ale sätenilor,rämänând numai de caderea tribunalelor de judete, vor deveniimposibil de fäcut, deoarece prin legea judecatoriilor, prin art.62, pare-mi-se, foile dotale ale satenilor, !Ana la 1.500 lei, suntdate judecatoriilor de pace ca §i adoptiunile sau regularile suc-cesiunilor satene§ti. Transportänd in art. 3 formula cu care In-cepe enumeratia art 4, nu numai coprindem ctul cel mai fre-cuent §i mai favorabil, pe care 'I citai, dar §i vre-o atributiune-de competinte din oricare lege specialä care ne poate scapa dinvedere.

Am deci onoarea sa propun ca amendament urmatoarearedactiune

Art. 3, lit. a. Toate actele a cäror autentificare la acte di-ferite prin vre-o lege specialä.

Trec acum la observarea § b din acest art. 3.Legea zice caci (cite§te litera b).Nu inteleg catu-§i de putin textul cu toate ca §tiu ce difi-

.cultati practice a voit sa deslege ; formula in once caz este con-fuza, §i daca noi, cei exercitati cu ale dreptului suntem In ne-domirire, ce are sa fie de simplii muritori ?

lñ adevar ce insemneaza cuvintele : Once alte acte de a-semenea naturit, a cdrora motive s'a aVterminat de parfi?mai intaiu ; ce sunt actele de asemenea natura? Sunt de obliga-tiuni personale ? Apoi acele sunt deja coprinse in litera a, desub acest articol.

Este vorba de acte mixte de tranzactiuni, de invoieli, deInchirieri, de §tie Dumnezeu, cate acte se mai pot face in viatapractica? Apoi, atunci din lectura articolului n'ar pare sä iasä,ca oricare ar fi valoarea lor, numai valoarea sä fie declarata, elecad in competinta judecatoriilor de ocol ?

Deci trebue sa proceada legea ori pe calea de enumera-tiune, sau sa gasim o formula mai complecta, caci altfel toateactele ar intra In caderea judecatoriilor de ocoale, afara de ac-tele ce sunt exceptate ; §i nu sunt exceptate prin aceasta lege'.decat testamentele §i vanzärile de imobile.

55

Prin urmare once alte acte, indatä ce partile declara valoarealor, cat pentru autentificarea lui, infra in caderile judecatoruluide ocoi.

Asta este intentiunea legiuitorului ? Dad da, eu semnez Cudoua maini §i nu ma opun sa dam acei4 incredere judecatorilorde ocoale ca §i tribunalelor ; recunosc cd toate judecatoriile deocol nu sunt inca la nivelul tribunalelor, dar sper ca Cu defuzi-unea luminei, cu ridicarea nivelului moral vom putea ajunge ada aceia§1 incredere magistratilor de oricare treaptä ar fi.

Dar asta nu este cred eu intentiunea proiectului, deci, orisa ,tergem aliniatul b, ori dupä explicatiunile ce ar clà spre la-murire fie raportorul, fie D. ministru al justitiei, sa gasim o re-dactiune mai putin enigMatica. .

D. Al. Marghiloman : Adevarul este, D-Ion, a este cevaanormal in termenii intrebuintati de enumeratiunea articolului 1comparativ cu cele continute la articolul in discutiune. In prin-cipiu autenticitatea actelor se da de tribunale, dar in fapt legeareglementeaza ca ea se da de un singur judecator care primqte§i cite§te partilor actul. Tot asemenea s'a fzis ca autenticitateaactelor facute de tarani se da de judecatoriile comunale, iar infapt, nu se face deck de primar, asistat de notar.

Astfel, acolo uncle se vorbe§te de judecator, intelegem tri-bunalul, §i unde se vorbe§te de judecatoria de ocoale, intelegenta este vorba de primari. N'am luat cuvantul ca sä combat a-ceasta dispozitiune, de este ceva foarte serios in obiectiunile'acute de D. Locusteanu, a atunci and mo§nenii ar vol sa in-cheie pentru dan§ii un contract, datori sunt sä se ducä la tribu_nal ; acestea sunt defectuozitati cad rees din ne§tiinta de carte.§i din starea de indiviziune in care se gasesc unii din locuitoriicomunelor rurale ce nu pot dispare dintr'o trasura de condei.

Punctul asupra caruia doream sä atrag atentiunea D-voastreeste : intai, ca partea finalä literei a trebuie §tearsa, caci ar da4oc la o gre§ita aplicatiune ; i al doilea sa dispara din litera 1rcuvântul alte".

Vorba alte din acest paragraf, in legaturä ca paragraful a,.ar 'Area sa indice ca indata ce conventiunea num'ai e intre dolsäteni, ti intre uu satean §i unul care nu e Otean, legalizareanu se mai poate face de judecätoria comunalä : Propunand a-ceasta corectiune nu refuz a priml orice alt adaos.

56

Patti acum inteun mod legal, .tiranii nu putea* sä con--tracteze 'Atli ce nu veneau la tribunal ; acumli se di oare-cariinlesniri ; e insä numai o indrumare spre o stare si mai buni.Cand vom avea o stare de culturà mai desvoltati, vom vedea,ce e de ficut. Cu aceste explicatinni, cred CA se poate vota ar-ticolul.

Se cere Inchiderea discutiunei, care punindu-se la votse primeste.

La discutia art. 4 si 5 4", d. N. Voinov ceränd suprimarea articolului 5inlocuirea lui Cu un aliniat final la art. 4, in cuprinderea urmätoare :

Judecatoriile comunale si de ocoale sunt competinte a autentifica foilede dot5, donatitinile l testamentele ce vor fi fiicute de locuitorii säteni'.

D. Al. Marghiloman combate in urmiitorii termeni propunerea d-lui Voinov

Domnilor Deputati,

Voi anta doul motive peremtorii cari se opun la admi-terea opiniunei D-lui Voinov. In ceiace priveste actele pentrutransmiterea proprietätilor imobiliare, D. Voinov spune ca si sedea säteanului inlesnire de a o face aiurea cleat la tribunal.

Dior, toti stim a nu este cleat un singur ioc unde se tinegistrele de transcriptiune, este tribunalul, i stiti bine cä once,act care nu este trenscris nu poate fi opozabil unei a treia per-soand si nu se poate tine in alte pirti acest registru cleat latribunalul de judet, fi-ind-cä altfel nu ar mai fi posibil cuiva aluà informatiuni despre sarcinile, despre starea civili a unui imobil.

*) Art. 4. -- Judeatoriile comunale sunt asemenea competinte a lega-liza sau autentifica actele urmätoare, dacA p5rtile sau una din ele 'si are domi-ciliul sau resedinta in acea comunA.

Toate actele locuitorilor säteni a cArot legalizare le este diferitä prinlegi speciale, precum de exemplu : legea tocmelilor agricole, tegea crediteloragricole, c 1.;

Once alte acte constatAnd obligatiuni personale sau conventii asuprabunurilor mobiliare p5nd la valoarea de 300 lei inclusiv

e) Procurele pentru a se in NOVI i stà in judecatA inaintea orichor in-stan(e judecAtoresti, and partea care da procura 'si are domiciliol sau resedintain acea comunA.

d) Tocmelile sau contractele incheiate In tArguri sau b5lciuri, dacA va-loarea lucrultri nu trece peste 300 lei, independent de once conditiune de do-micIliii sau resedint5.

Art. 5. Se excepteaz5 din competinta judecatorillor comunale si deocoale, testamentele si actele translative de proprietate imobiliarä sau constitu-tive de drepturi reale asupra imobilelor, earl räm5n exclusiv de competinta tri-bunalelor de judet, chiar c5nd valoArea obiectului ar !Tara in competinta ace-Jor judecAtorii.

57

In ceiace prive§te a doua plAngere a D-lui Voinov, adicAa nu se InlesneVe satenilor mijloacele de a putea testa, ea nu-md atinge. AdevArul este cl testamentul 'in sine este un ce rail§i totdeauna legiuitorul l'a privit cu ochii dubio§i... Toate legis-latiunile au inmultit dificultAtile de forme inprejurul testamen-telor numai ca sA aducA, cAt In putere ar sta, moVenirea la cur-sul ei fircsc.

SA nu credeti cA daca moare cine-va fail testament se in-tAmplA dui:4 el jaf §i peire. Legiuitorul, cu multA amanuntime aregulat devolutiunea averei lui.

In genere testamentul intoarce bunurile dela destinatiuneafireascA In profitul afectiunilor ilegitime sau a acaparkilor intri-gantilor.

LAsati deci ca testamentul sA'l facA omul care §tie carteacela va putea sA facA testament olograf Marte valabil, WA in-tervenirea nici unei autoritAti.

Cat pentru cel care nu §tie carte, lAsati ca vointa lui sA nuse poatä lua deck de tribunal : yeti garanta mai ,bine proprialui libertate.

Prix' urmare vA rog sA meritineti art. 5, astfel cum esteredacta t.

La art. 8 D. Gr. Vulturescu, propunind urmätorul amendament :Pirtile pot sä-si redacteze singure actul ce cer a se legalizà sau a se-

,investl Cu autenticitate legalä. Când insä ele vor recurge la luminile altel per-soane pentru confectionarea actului, acest act va trebui and se va prezinta

la legalizare sau autentificare, sä poarte pe WO semniturile pärtilor i sem-nätura persoanei care ra redactat.

D. Al. Marghiloman IL combate in urmatorii termeni :

D-lor Deputa(i,

Nu voi uza de acel subterfugiu la care se recu-ge cateo-

) Art. 8. Cfind pArtile vor s investeascä cu forma autentica un act allor, pentru care legea cere aceastä forma' sub pedeapsä de nulitate, ele trebuesi se prezinte in persoani d'inaintea functionarului public competinte, in pre-toriul tribunalului, judecitoriei de ocol sau a primäriei, si si aliture actul ce-vorsi legalizeze in indoit exemplar, pe linga o cerere de autentificare subscriRide parti. Unul din cele doui exemplare poate sä fíe pe hirtie. liberA si se vaprezinti de subscris de pirti.

Presedintele, judecitorul de ocol sau primarul, primind petitiunea, vizeaziamindoui exemplarele actului pentru neschimbare, pune pe pirti sä subscrie-In prezenta sa exemplarul nesubscris i ordonä inregistrarea .cererei.

58

ca luand cuvintul contra inchiderei discutiunei, °) sA vor-besc in fond, §i vA voi spune numai in rezumat ca chestiuneaeste foarte gravA, nu pentru acei cari exercitä profesiunea deavocat, ci in privinta persoanelor cari au trebuintA de redactareaunui act.

De aceea a§i rugà pe onor CatnerA sA binevoiascA a in-gAdul ca cineva sA poatA combate acest amendament : caci dis-cutiunea nu s'a fAcut in sedinta de astAzi in contra acestei-suri foarte grave. Sunt obiectiuni peremptorie de opus, plecanddin punctul 'de vedere al greutatilor si impiedicArilor ce s'araduce partilor prin acest amendament.

Se pune la vot inchiderea discutiunei §i nu se prime§te.D. vice-pre,sedinte: D. Marghiloman are cuvantul.D. Al. Marghiloman: D-lor, am luat cuvantul, nu din spirit

de pasiune ci imboldit numai de o preocupatiune a utilitAtei ge-nerale. Cred cA amendamentul d-lui Vulturescu este cu desdvar-sire gre§it §i prejudiciabil tocmai acelora pe cari voeste sA-i ajute

De unde am plecat §i unde ajungem ? S'a propus un pro-iect de lege pentru complectarea art. 1171 din codul civil, adic'Apentru lAmurirea unei chestiuni grele de legislatiune, aceea de ase §ti care este oficerul competinle, cand codul civil zice :actul autentic este acela care se face de un oficer public, com-,,petinte pentru a instrumenta inteun loc oarecare".

In tot arsenalul nostru de legi, nu gäseam nicAeri 'Amu-lindu-se care este acelas oficer, competinte de a da o autenti-ficare, §i de ad rAtAcirea ca sa se stie, daca primarul, dicA co-misarul de politie pot autentifica, sau dad tribunalul singur estein drept de a o face.

De unde era vorba numai de a se deslega aceastA chestiunede forma §i de competinta, vAd cA, pe cale de amendamente §iin mod incidental, ne preocupAm de chestiunea de validitate aobligatiunilor §i de stabilire a responsabilitAtilor civile

In specie, nu este vorba de competinta; ci de a se luainasuri ca un act care se face sA fie valabil ! Nutati bine cA textul.anodin al amendamentului nu corespunde de loc cu explicatiu-iiile propunAtorului, care din el vrea sa facA leaganul unei res-vonsabilitAti bAne§ti.

4' Camera ceruse inchiderea discutiunei.

59.LIO TEe

Vrea sä zicA reface- q rul civiI acä voiti aceasta, venitipe calea principalä, iar i u eigGI-R e! Cereti, pe calea prin-cipalà, cercetarea amAnu fkolzE-0:6s unei responsabilitätei, amateriei culpei civile, a intreg iditAti a obligatiunilor, §i vomstudiä ImpreunA ; dar a§a prin surprindere nu ! Amendamentul.d-lui Vulturescu are aerul sA fie un ce bun, dar in realitate nu,ocroteVe interesul serios al nimAnui, cAci nu are nici chiarsanctiune.

Nu l'am sub ochi. 'L retin numai din auzite. Cum incepe ?lncepe prin a recunoa§te pärtilor dreptul de aji face singureactele lor. Mare concesiune! Pare cA nu este drept comunsub semnAtura privatd pot sA fac erice act voesc, intrucAt legeanu cere altA solemnitate, iar la forma autenticA pot presenta orice-conditinne licitA ce vol sA contractez ?

Liberalitatea D-sa:e de legiuitor ar puteA a§teptA o maibunä ocasiune pentru a se manifestA.

Dar cum continua'? CAnd uil advocat a fAcut actul, el trebue-sä semneze actul, adicA sä se prezinte cu pArtile la tribunal, cael sä participe la confectiunea lui.

De unde, dupA D-sa, o rAspundere civilä, nu una' moralAcAci räspunderea morel o are ()Hand.

AdicA azi, cAnd un advocat Cu malitie, cu precugetare fn-chee un act gre§it, ca intentiune greit, credeti oare ca nu arenici o rAspundere ? Dar aducetivA aminte de legea civilA.

Vorbiti oare de rIspunderea imoralA, de aceia care decurge-din ne§tiintA sau u§urintA ? Dar ea este fireascA, Cum, azi, de-*i nu iscAle§te advocatul, nu este solidar cu instrumentul ce a re-dactat ? Dar Intrebati pe advocatii azi trecuti pe banca ministe-riali, dacA au cAtat vre-odatA sa decline paternitatea actelor ce-au incheiat, de *i nu le-au semnat.

Atunci ce insemneazA prezenta advocattilui intre pArti, ce-vine sA fad acest martor ?

Credeti bine cu sau fArA semnätura celui ce a redactatcontractul, chestiunea rAmAne intreagA. Pe taramul responsabili-tAtei ideale nimeni nu are mai band cAlAuzA cleat interesul sAu,mai bunA cumpAnA decAt conViinta sa. CAnd un client 'mi vapropune sä-i fac un act, 'mi voi pune tot atäta ingrijire la con,-fectiunea lui, fie ca-mi plätejte ori nu, fie cA-I iscAlesc ori nu

60

cAci este o datorie de constiintä si mai presus de toate, deonoare profesionala.

Prin urmare, responsabilitatea moralä o las la o parte. Res-ponsabilitatea civilA ? Ce gandeste D. Vulturescu, ca" numai cuce a zis D-sa asupra amendamentului se va gAsi un tribunalpentru a condamna un advocat ?

Voiti rAspundere eficace ? Puneti atunci, de cate ori un actse va anulà, autorul lui Va fi pasibil de despagubiri, si yeti aveacel putin o temelie. Rdmane numai a se sti clacä se va mai gäsicineva pentru a face acest oficiu.

Nu vede onor. D. Vulturescu cA cu modul acesta de a tal-mad, D-sa lasa toata lumea la discretiunea unui judecator rApitde pasiune sau a cArui constiintA este intunecata?

"Prin urmare, propunerea D-lui Vulturescu ori zice prea multatunci este la culme primejdios, ori nu adaoga nimic la legea

in fiinta, i atunci vAd in ea germenele unei .stragäniri si uneicheltueli pentru parti.

CA este ineficace, o probeazA faptul cA cei verosi vor con-tinua a face acte, prea eftin dar rele, i vor impune clientilorlor sA declare a sunt opera proprie....

(D. Vulturescu intrerupe).D. Al. Marghiloman: Simpaticului meu amic D. Vulturescu,

.om luminat, 'i place poate lumina pretutindeni, dar in discurtiu-nile Parlamentului, nu. Adineaori, de si autor al unor mäsuri cenimeni nu avusese timpul sA combat& striga cel mai tare in-chiderea discutiunii !" Acum, ca printr'o favoare special& de carevA sunt recunoscator, pot sa vA vorbesc; D-sa nu ne lasa celputin sa ne intelegem. (Aplauze, ilaritate). Aceasta ca amintirecu totul amicala, nu ca dojenire.

D-nii mei, sub vorba de autenticitate vrem sA Warn mäsuride garantie pentru ocrotirea stArilor oamenilor ? Foarte bine. DarvA intreb : ce masuri se iau in contra greselilor judecAtorilor ?Ce raspundere are judecAtorul cand, de exemplu, in legalizareaunui testament face greseli, omite de a reproduce una din celetrei declaratiuni solemne, si greseala aceasta aduce sfäramareatestamentului ? Dar, mai departe, ce mAsuri luAm contra advo-catului care a perdut procesul in ultima instanta, din cauzA cAnu s'a infatisat ? Ad responsabilitatea nu este mai mare decal incazul de a da un consiliu gresit ? SA luAm, dacA e vorba as& sa

61

luam masuri si in contra tuturor acelora cari, prin o pledoarie gre-sita, au compromis soarta unui proces, si Cu atat mai mult cu-vant, cu Cat advocatii au un monopol !

Mai departe, ce responsabilitate punem in sarcina oamenilorde afaceri, advocatilor anonimi cari gireazä averi, cari fac sischimb, plasamente de bani, etc. ? Acestia n'au nici o rasOundere?

Dar ce ocaziune mal !Atria' decat asta, D-le Vulturescu, pen-tru a exercità generoasa D-tale interventiune ?

Ar trebul atunci sa facem un intreg sistem de legislatiunepentru cei cari pe plata sau gratuit se amested in afaCerile al-tuia. Daca' aceasta este in studiul nostru, votez §i eu cu D-voasirä !

A legifera insa in modul propus de D. Vulturescu, ar fi asacrifica principii pozitive unor aparente seducätoare, dar fall re-zultat practic, a ne lasa sá fim orbiti de sticlirea unui miragiugeneros, pe -and in fapt introducem vexactiuni si spese dispen-dioase.

Aici e adevarul pe care vi'l spuneam cand v'am rugat säläsati discutiunea deschisä : e vexactiune pentru parti, pentrucatot advocatul respectabil, acela al cärui limp se cumpänestedramul, Cand va fi ch.emat a face acte, le va face sub obligatiuneade a nu iscall ; aci n'are timp de perdut ca sä astepte ore in-tregi in tribunal sa i se ja declaratiunea §i sä piarda zile intregi'Ana i se libereaza actele. Pe de allá parte, desfiintati pentrutoideauna -asistenta gratuitä a advocatului ; nimeni nu va mai vol-sa fatä gratis un act pentru un om sdrman, un cunoscut sau o

pentf u cuvantul cA, chiar de nu-si angajeaza raspunderea,cum crede D. Vulturescu, totusi nu poate priml ca, dupa ce 'si-aperdut timpul, sa facä un act gratis, sa fie nevoit a se mai ducesi pe la tribunalul de notariat, unde timpul lui este la discreti-unea bulzisului afacerilor si buneivointe a impiegatilor subalterni !

Asa dar, amendamentul D-lui Vulturescu e un simplu mi-ragiu, care nu cred ca va putea infrana intrucatva nici reaua vo-intä, nici viclenia omului de afaceri, cel care facea in mod inte-xesat acte gresite si anulabile. El va continua a le face si va gäslmijlocul de a evita raspunderea, cu atat mai mult cA solvabili--tatea lui este nula. lar cel care panä actin' lucrà constiincios, varefuza serviciile sale, pentruca nu va vol angajeze nici räs-punderea, nici sä se scoboare la servicii cari nu sunt treaba unui

62

advocat. Noi in Romania, suntem §i notan, §i avoués, precurrede multe ori §i portArei.

Cand veti avea oameni speciali pentru procedura silitärpentru procedura inaintea tribunalelor §i pentru notariat, etc., a§aca advocatul sä fie numai bratul drept al justitiei, acela care nu-mai cu cantul ajuta §i pe client §i pe judecAtor, atunci veti puteaIlia toate mäsurile ce veti crede ; dar altfel o lege ca aceastaastäzi va da un monopol in mana oamenilor de afaceri vero§i,cari vor face ori cate acte veti vol, pentrucA putin 'i pasä deresponsabilitatea legei pe care va §t1 sA o evite. Nu §tiu sä se-fi ivit ¡Ana astäzi präpästii mari din incuria sau malitia advoca-nlor ; cunosc procese mari, §i mai totdeauna, cu rari exceptiuni,ele n'au avut loc din pricina vinelor §i gre§elilor advocatilor,,cidin pricina gre§elilor Matte de tribunalele cari legalizase. E decivexactiune, dar este §i mai mult pretext la noui speze. Cum de-monstram, Cu cat un advocat va fi mai var bun- cu omul de afa-ceri veros, cu atat mai lesne va oferl ministerul sat!, cu atat matsus va tarifa serviciile sale din lipsa de concurenta din parteaadvocatului serios §i solvabil.

In rezumat cerem o forma suplimentara care introduce intre-pärti un al treilea factor : deci complicatiune in formalitäti,careprovoacä serviciii de timp necesitand plata suplimentarà, deci in-greuiare a taxelor judecatore§ti, care inlatura serviciul giatuital advocatului, §i chiar pe cel platit al omului de lege serios,solvabil, econom al timpului sat!, deci scadere in garantie pentrucei interesati !

Daca acestea sunt elemente ale unei bune legislatiuni, ad-miteti amendamentul.

Eu, fara ura, fail pärtinire socotesc cA trebue sa respingemamendamentul, facand cele mai depline omagii intentiunilor uma-nitare dela cari au pornit. (Aplauze).

La art. 17*)D. Al. Marghiloman: Care este chestiunea, care vine azi

poate pentru intaia datä in Camera, dar care nu este nicrhouS,nici necunoscutä in practicä ? Este de a se §l1: daca vom face

1 Art. 17. Acteie autentice sunt executorii.

63

un text de lege, care sA traducA In romäne§te tradititmea legeifranceze, que provision est due au titre. Cand adicd mA prezintcu un act autentic, care a ajuns la exigibilitate, avea-voi drep-tul sA proced la executare, fArA alt mijloc de judecatA ?Chestitmea nu e noud pentru practicA aci, izbite de inconveni-entul de a aved dreptul lor consacrat prin acte autentice insdde a fi nevoite pentru aducerea lor la indeplinire sA recurgA lajudecatl, pArtile inserA mai totdeauna urmAtoarea clauzA, care aajuns a fi de stil : Acest act se va investi Cu formula executorie la scadentA, MCA nici o somatiune sau chemare in jude-catP. A§a sunt incepute mai toate actele autentice relative laconstituiri de ipoteci, la imprumuturi, la inchirieri, etc. Mai tot--deauna, dinainte, pArtile fac sumisiune, ca la scadentA adicdla exigibiiitate, sA se investeascA titlul cu formula executorie,-MA chemare in judecatä.

La prezentarea unui asemenea act, tribunalul, asupra cere-rei creditorului, libereazA formula executorie §i executiunea seIncepe.

Azi ce voim sA facem ?Prin art. 17 traducem In text de lege clauza de stil din

'practica curentä §i reintrAm in teoria originalä, Cu ideea mumAcA partea care are in mdnä un act public incheiat de ofiterulpublic competint Cu observatiunea formelor legale, are §i dreptulde a obtine la scadentä, la exigibilitate, satisfactiunea ce i se.cuvine.

Si care este scopul acestei dispozitiuni ?El este de a scurtd at de, mult procesele, §i de a face sA

dispard un lucru scandalos, acela cA fiind cineva tinut in virtu--tea unui act autentic, sä poatä trage tot beneficiul termenelorpe cari- i le dA codul de procedurd WA ce sd se °blind o ho-tArire condamnatoare definitivä in contra sa. De aceea noi, incomitetul de delegati, ne-am sfiit de formula pe care a propus'oD. ministru al justitiei, pentru cA ea, In loc de a adAogl ceva,scAdeä. Nu numai cA iutrebuintând un limbagiu impropriu, darare Ind aerul de a restränge dreptul rezultand dintr'un act au-tentic. In adevAr, sunt multe transactiuni, conventiuni In cariepoca exigibilitätei nu se poate gäsl la prima vedere. Inteovindere, inteo transactiune, inteun compromis, in sfdr§it intr'o

64

sumA de acte sinalagmatice, nu se decerne lesne momentul exigi-bilitAtei cum s'ar vedea spre pildA inteo imprumutare cu termen,Sunt alte acte continAnd prestatiuni periodice In cari exigibilit a-tea se reinoe§te §i Inceteazä treptat cu rAndul prestatiunilor.

De iceea, pentru a nu da loc la confusiune, am respins-un limbagiu, drept in mod abstract, incorect insA in practicä.

Ne-am ferit de o terminologie, care ar ave\a aerul sA adaoge-ceva ideei provisiunei ce se datore§te titlului.

Ziceain a formula prezentatA de D. ministru are incA aeruide a restrAnge dreptul rezultand din forta executorie a actului.

Este un punct netägAduit : Gaud legea zice cA actul au-tentic are forta executorie, nimAnui nu trece prin cap cA se vaexecuta inainte de a se na§te dreptul de a deveni exigibil.

Acesta fiind principiul, dacA In text adätigAm cA actul esteexecutoriu numai cdnd devine exigibil, ne temem ca mai InurmA,Vin acest adaus la un punct ciar, bine precizat, sä nu sevadä vreo inovatiune, §i anume excluderea mAsurilor conserva-toare ce fiecare creditor poate lua Inainte de termen.

Inteo lege tot ce se adaugA inutil este primejdios. SA nuuitAm cA däm prin proectul de fatä competinta de a autentificaunor autoritAti inferioare cArora instructiunea juridicA poate lipsi.

Pentru ce voiti printr'o redactiune restrictivd, care are aerulde a schimba practica, sA dAin pretext la interpretatiuni gre§ite

Sunt In codul civil §i In codul comercial o sumA de cazuri incari debitorul cu termen poate pierde berreficiul termenului. Eu matem cd cu redactiunea propusA sA nu se nAscoceascA §ice.ne caactul nu este executoriu pentat cl nu a ajuns la exigibilitateaaceea ce era scrisd In el. Mai msl tem cA tot asemenea, de.oarece formula are aerul de a isbi de paralisie actul inainteaepocei plAtei, sa nu i se conteste dreptul de a servi de bazd lamAsuri conservatoare ce once creditor poate lua §i inainte descadentd.

Prin urmare, forta executorie lAsati-o sA ratnAnA a§a cumeste in lege.

De oarece In fond atAt d. ministru, cat §i delegatii suntemde acord, pentru ce sa modificArn Inteun sens care poate da lotla interpretatiuni.

De altfel chiar investit cu formula executorie prin antici-patie, gAnditi oare cA s'ar putea executa un titlu Inainte de scadentl ?'

65

In' Franta cum se face, si cand se pune formula executorie ?In Franta actul autentic nu emana dela vreo autoritate ju-

decatoreasca, ci dela un notar. Cu alte cuvinte, in Franta nucomplectul une autoritati administrative sau judecatoresti, ci unsingur om, notarul, este acela care da autentititatea unui act sicare in acelas timp îi pune si formula executorie.

Dar sub ce conditiune un asemenea act este executoriu ?Ca, acela dela inceput sa poarte in frunte lntitulatul hota-

ririlor, adica acel mandament catre ofiterii publici de a-1 aducelajndeplinire.-

Ca, apoi, semnatura notarului sä fie adeverita de presedin-tele tribunalului in resortul caruia instrumenteazä notarul sau depresedintele Curtei, daca domiciliaza chiar la resedinta Curtei.Aceasta adeverire este nu ca sa se dea o forta noua -actului denotarial, ci pentru ca se presupune cA semnätura notarului nueste cunoscuta afarä din cercul lui si ca toti francezii nu s'ar su-pune ei fara legalizarea une l dregatorii ; nu se adaoga nimic nou,actul de notariat ramâne executoriu prin el insusi. Si dupa cumnici acolo nici un agent public nu executa inainte de exigibili-tate, nici portärelul nu te asista chiar daca ai stipulat formaexecutorie, mai inainte de scadenta, cred ca e bine sa lasam for-mula simpla, fArà adaos, astfel cum se gaseste in proect.

Bine inteles ca celelalte cloud paragrafe ale amendamentuluisunt foarte admisibile i a este oarecare control in dispositiuneade a se da judecatoriei de ocol Investirea cu formula executoriea actelor judecatoriilor comunale.

Se da citire art. 19 1.D. Al. Marghilonzan D-lor, iertati-mä daca abuzez de a-

tentiunea D-voastre, insä ad este vorba de chestiuni de drept,cari in adevar pot in practica sa se traduca in controverse plinede greutati. De altminteri fac apel la atentiunea D-Iui ministrual justitiei pentru a vedeà cat este de fundata obiectiunea ce arasa fac. Regret a in comitetul delegatilor nu s'a fäcut discutiunesi nu s'a avut orezenta D-lui ministru al justitiei, caci in

Art. 19. Actul nut ca act autentic, pentru vr'un vitiu sau lipsä deformä, poate valorà ca act sub semnätdrä privatä legalizat, sau ca act cu datàcerta sau ca inceput de dovadä scrisä, dacä insuseve conditiunile cerute pentruunul san altul din aceste acte.

6

66

tea cabinetului s'ar fi putut examina mai cu rod &cat in dis-cutiune publica cliestiuni abstracte dar specioase.

Art. 19 zice : Actul nul ca act autentic, pentru vr'un vitiusau lipsa de forma, poate valora ca act sub semnatura privatalegalizat sau ca act cu data certä, sau ca inceput de dovadascrisa, daca insu§e§te conditiunile cerute pentru unttl sau altuldin aceste acte.

Mt este o chestiune fundamentala de drept care este dejarezolvata de Codul nostru civil. In adevar, in Codul nostrucivil avem art. 1.172 care zice: Actul care nu poate fi autenticdin cauza necompetintei ofiterului public, valoreaza ca scripturasub semnatura privata dacd este semnat de pdrti".

D-lor, formula din acest art. 1.172 este luata din codulfrancez §i repauza pe o teorie de drept foarte bine scarmanata§i bine gezata Cu toate controversele cari se produsese. Esteacolo un complex de idei §i dispozitiuni, fie de legislatiune, fiede doctrina, In care cred CA nu trebuie s'A intram färä multacircumspectiune.

Legea civila zice : Actul nul ca act autentic, valoreazä caact sub semnatura privatä indata ce este iscalit de parti. Atat,§i este prea destul. i de ce zic cd este prea destul ?Pentru ca pe data se rezolva o chestiune de practica; §i D-voastra§titi bine, sau D-nii, cei cari nu sunt cu totul in curentul difi-cultatilor dreptului, vor afla-o poate acum cu utilitate, ca indatace un act sub semnatura privata este facut de WO, el nu estevalabil decat cand este facut In atatea exemplare cate sunt par-tile cu interese contrarii §i cand poarta mentiune de numärulexemplarelor in cari a fost redactat. Un act sinalagmatic sub sem-natura privata, facut intrun singur exemplar este nul ca act, a-dica ca instrument de pro/A, §i dupä unii chiar ca obligatiune.

Att. 1.172 re tocmai de scop de a scoate din dificultateaaceasta de drept, caci actul autentic nul ca forma, ramane bunca mijloc de proba sub semnaturá privatä, chiar cand nu este%cut in mai multe exemplare §1 chiar cand nu face mentiunedespre numarul lor...

D. ministru al fittantelor, C. Nacu : Aceasta este controversa.D. Al. Marghiloman : Nu, D-le tninistru, aceasta chestiune

este aplanata §i nu se mai discuta de nimeni, este o chestiune

67

absolut rezolvatä. Spre linistirea scrupulelor D-voastre va pot a-sigura ea numai departe cleat azi am rasfoit evangtelia noastra...

D. ministru al finantelor, C. Nacu: Laurent ?D. Al. Marghiloman: Nu. Mourlon (Ilaritate). ClaSicul Mour-

lon care vä (la pe data doctrina §i jurisprudenta.Pet deci face o afirmatiune autorizata.Prin urmare, ce hotäraste art. 19 din proiect este deja re-

gulat prin art. 1.172, cu mai multa preciziune numai. Atunci,ori repetim o regula deja edictata, si nu vad pentru ce s'ar facein termene diferite ; ori introducem - o inovatiune si ma sfiescgrozav de modificarile legei de drept comun 'Acute asa, in pripä,sub motiv de explicatiunea unui art. 1.171 din Codul civil.

Nu vad reproduandu-se in art. 19 obligatiunea senencituretpartilor din art. 1.172 din Codul civil! Intelegeti oare ca actulanulat sA valoreze ca semnatura privatä chiar färä semnAturä ?Pot. face aceastä intrebare care pare o adevaratd aberatiune,caci prin sectiunea urmatoare se organizeaza acte sub semnaturafarä iscaliturä ! !

Daca aceasta este intentiunea legei, va semnalez primejdiace este de a schimba dintr'un condei, färä discutiune prealabila,dispozitiunile legei civile.

Independent de punctul acesta foarte serios, cu insemna-tate practica considerabila, mai relev in redactiunea art. 19 osuma de mentiuni, precum inceputul de dovada in scris, datacerta, etc. tot lucruri bine stiute, bine limpezite, si cari, au tot apierde, nimic a castiga, gäsindu-se inglobate intr'o lege specialasi defectuoasa.

Prin urmare, daca D. ministru al justitiei va fi avut tim-pul sA cugete, socotesc, ca se va alipi cu noi, sä zica, ca putemsuprima, Mil inconvenient art. 19 din proiectul de lege si salasam aceastä materie asa cum este regulata de dreptul comunfArá sä mai cream antinomii intre legea de fatd si cea de dreptcomun, Codul civil.

Cererea mea este deci sa desfiintam art. 19 ca inutil in ma-joritatea cazurilor, si ca primejdios in celelalte.

68

La discuta art. 23 §i 24 *).D. Al. Marghiloman: D-lor deputati, am avut onoarea neno-

rocita de a fi printre delegatii acestei legi.Nenorocitä, pentru catotdeauna mi se poate intampina : De ce te plangi D-le ? Le-gea asta n'ati facut'o D-voastra delegatii?

Ca sa arat D-lui ministru cat de nedreapta este acuzatiuneaD-sale, ca sa ma spat cu deosebire inaintea D-voastra de paraea fac obstructiune, trebue sa destainuesc Camerei cum s'a ela-borat acest proiect de lege a carui paternitate nu sunt singur ao declina.

D. ministru '§i aduce poate aminte cu cata sarguinta amlost la dispozitiunea D-sale, cativa colegi §i cu mine ;cate oream consacrat studiului acestei legi ; atentiunea Cu care, eu celputin, am studiat voluminoasele raporturi ale tutulor Curtilor, §iunor tribunate din tara!

Vina mea este oare daca niciodata. deccit numai clupd nu-mirea raportorului, nu mi s'a dat in cuno§tiinta noul project ela-borat de minister ? laca D-lor proiectul in 18 articole care atrecut prin sectiuni ; iaca proiectul in mai multe capitole §i 30de articole pe care-1 votam ! Amandoua n'au nici macar rudenianumelui i al titlului. Lcgea ce examinant cu complicatul ei sis-tcm de doctrina, nu a trecut prin sectiuni, nu 1-au vazut dele-gatii, nu este opera noastra. E§it de intreg din cartoanele minis-terului nici nu se distribuise delegatilor cand s'a numit raportorul.

Poate sa vada D. ministru cat ii va place obstructiunismin purtarea deputatilor cari voesc sa se lumineze inainte de avota, aceasta nu ma va impiedica sa-rni fac datoria. Cu sauingaduirea D-Iui ministru, dar cu asentimentul D-voastra, voiu

4 Art. 2i. Pentru cei ce nu stiu carte sau nu pot subscrie, procesul-verbal de legalisare trebtte s5 constate in acest cas:

I. Presentarea partilor si a scriltorului actului inaintea judecatoriel sauprimäriei si identitatea tor

Citirea actului din cuvAnt in cuvant fn aunt tuturor;Declaratiunea partilor sau uneia din ele, c5 nu stie sau nu poate

subscrieDeclaratiunea pule' care nu stie subscrie, cd actul ce i s'a citit, este

Matt cu consim(imAntul siiu si cA voeste si se legalizeze.Art. 24. Actele sub sentnatura privata, sau sub,crise prin punere de deget

astfel legalisate. att acelas forta probanti ca I actele autentice, pentru tot cefunctionarul public competinte constata ca i s'a declarat de parti, sau ca s'apetrecut fnaintea sa.

69

-continua a combate once dispozitiune pe care, in slabele melelumini, o voi credea-o gresita sau rea. (Aprobatiuni).

Toate masurile pe cari nu le cunosc din comitetul delega-tilor, de care acum numai iau cunostinta, le voi discutà ajutan-du-ma de invatarnantul scoalei ca mai bunä calatiza decal seteade improvizatiune legislativa! (Aplauze).

Revin acum la subiect dând, cred eu, exemplul discutiuneifara ura sau pasiune.

lata de ce este vorba : Art. 23 rarata formele sub Cali sevor face de ad inainte cele trei categorii de acte, pe cari D. mi-nistru al justitiei le organizeaza prin proiectul sail de lege emi-namente national, de oarece pentru intelegerea lui trebue sa nedezbracam de amintirile clasice.

DupA D. ministru vom avea trei soiuri de acte in RomäniaActe sub semnatura privatä, acte legalizate §i acte autentice siintre aceste din urtna, Inca se vor deosebl cele solemne, i acelea caror autenticitate nu decurge decat din vointa partilor. Daratunci ce deosebire este intre autenticitate i legalizaliune dupäart. 23 astfel cum este facut ?

In ce, va rog, se deosebeste procedura din acest art. 23 deprocedura autentificarei ?

Voesc sa legalizez un act sub semnatura priváta pe carenu-1 pot semnä din neputinta sau din nestiintä de carte. Las laoparte bizareria legalizarei unei semnaturi ce nu exista! Ce facdupa lege ?

Trebue sa ma prezint inaintea autoritatei ; inaintea careiautoritati ? Inaintea aceleia care da autenticitatea. Acolo se pre-zinta cu mine §i partile i scriitorul §i sa justificam identitateanoastra' ; apoi asa este si Oand este vorba de autentificare !

Al doilea sa citeasca actul in auzul tutulor ; tot asa se facesi and este vorba de autentificare ! Se declara in caz cand unanu stie carte, sati nu poate iscall, se declara aceasta; tot asa estesi la autentificare ! Partile afirma ca actul este facut cu consim-timantul lor, i libera lor vointa ; tot asa si la autentificare !

Pentruce atunci cloud proceduri identice producand una le-galizarea, alta autentificarea ? SA nu credeti cA deosebii ea estenumai in vorbe ; art. 24 si urtnatorii va a-ratà pe data ce profunda..diferentä este intre una si cealalta.

70

La ce bun aceasta perturbatiune ? Ganditi a o sa fie lesneprimarului sau. ajutorului de ocol sti se recunoasa ¡rare o pro-cedurä in autentificare care nu este deck o legalizare care poate-deven1 autentificare dupa cuvintele ce se va fi intrebuintat?

/Wept explicatiunile raportorului, de§1 D. Porumbaru, ra-portorul interimar, nu este mai edificat decat mine ; sau ale mi-nistrului, autorul legei, ca sa fnteleg, nu atat ce deosebire esteintre legalizare §i autentificare,aci aceasta la rigoare reese dinart. 21,dar ce deosebire vede D-sa tritre procedura uneia §iprocedura celeilalte ? Daca deosebire in practica nu este, ce sim-plificatiune se face ca sa motiveze aceasta anomalie ?

D. Em. Porumbaru : Binevoiti a citl §i articolul imediaturmator §i yeti veda cä legea in privinta actelor legalizate alecelor cari nu §tiu carte, nu face deosebire hare ele §i actele au-tentice proprii zise.

D. Al. Marghiloman: Apoi daca nici In lege nu face nicfo deosebire, Intre aceste douä feluri de acte, atuncea nu inteleg-de ce sa se zica and legalizare, and autentificare?

Pentru ce sa facem o astfel de confuziune In spiritul celorcari vor fi cheitati sa aplice aceasta lege, §i aplicarea acesteilegi nu se va face nici de D. ministru, nici de D. raportorde D. Arion, sau de mine.

Ea are sa se fach de oameni abia cu dibuiala de carte, dardesigur foarte putin experti In ale legilor.

Inca ()data, intentiunea legei este ,de a face o mare deose-bire intre autentificare §i legalizare. Daca insa §i una §i cea-lalta sunt supuse la forme identice, care este criteriul pentrga le deosen

Parte au volt legalisatiune a semnaturei numai ; forma sub-care se ia aceasta declarCiune a for poate e§1, duph cunt o res-talmaci-o altii, and legalizare and autentificare.

Daca nu este nici o distinctiune hare aceste forme, dup.cum D. radortor a binevoit a ne explia §i pentru care fi mul-tumesc, atunci, va rog, sa suprimati acest articol ca absolutinutil, §i ca introdiaid o terminologie care poate sa induca irreroarz pe ci ce vJr fi chemati sa o aplice.

D-lor deputati, socotesc ca chestiunea este pe punctul de ar.se limpezi. Incep sa'rui dau seama de sistemul legalizatiunei....

71

D. N. lonescu: Va sa zica capitulezi ?D. AI. Marghiloman: Nu, caci tot ntemi dau seama de pro-

-cedura ei.D. ministru al justitiei voe§te a face, intre actul privat §i

,cel autentic, o lucrare intermediara, adica posibilitatea ca cine-vasa poata cere numai atestatiunea, ca iscalitura sa este proprie,ceiace se facea pana azi de comisarii de politie, §i prin aceastasa se dea §i o data certa actului. Astfel D. ministru a voit sastabileasca o indatorire pentru toate autoritatile, ca de cate oricine-va va cere atestatiunea laceasta §1 prin urmare §i certitudi-nea datei, autoritatile competinte, adica judecatoria comunala,'judecatoria de ocol sau tribunalul, VI fie datoare so faca färä sa.se ocupe de continutul actului §i färä sa ja declaratia partilor,cA ceiace este in act este cu cunostinta lor. Foarte bine, este oInlesnire ; dar jata unde ne incurcam cu legea aceasta. Cand a-jungem la art. 23, voim sa facem a profità de aceleasi facultati§i acei cari nu stiu carte sau nu pot sa subscrie ; sa se atestezeca este adevarat un lucru fictiv, o semmatura care nu este sem-natura. Fie §i asa, desi multe scrupule 'mi inspira violatiuneaaceasta a Codului civil, care nu voieste decat acte autentice sauacte sub semnatura privata.

Dar Inca °data, prin ce deosebire de forma se va obtine_aceasta ? Tinti, D-lor, absolut sa se faca aceasta schimbare ? Atunciimpreuna cu D. POenaru-Bordea asi propune un amendament deunificatiune, care ar suna astfel : Daca partile voiesc numai aluà legalizarea semnaturei lor, and nu §tiu carte, se va urma

intocmai ca pentru autentificare, cu adaus c1 in procesul-verbalse va face mentiune ca nu stiu carte".

Lucrul tot bastard ramane, textul tot ramAne hybrid ca §ilucrul ce pune in practica, dar cel putin nu avem aerul a facedoua lucruri deosebite, cari nu se deosibesc in forma.

Prin urmare, in prima ordine de idei asi ruga pe Camerasa bine-voiasca a suprima pur i simplu art. 23, ca inutil ; dacainsa onor. Camera- voie§te sa mentie legalizarea din punctul devedere numai pentru data, siepentru semnatura acelor cari§tiu carte, atunci o rog sa primeasca aceasta formula:

Pentru ce-ce nu stiu carte sau nu pot subscrie, legali-area se va face conform formelor cerute pentru autentificare,

72

facându-se mentiune in procesul-verbal de legalizare, ca nu§tiu carte sau nu pot semnà."

La art. 27 *).D. Al. Marghilonzan: Fac §i eu o obiectiune asupra re-

dactiunei. Articolul acesta zice : Nu se deroaga prin aceastadispozitiunile art. 1182, Cod civil etc." Eu propun sa se zicaNu se deroaga prin aceasta la dispozitiunile art. 1182 §i urtna--

torii, 1188 §i urmatorii 4.D. ministru al Justitiei, Eug. Steltescu: Ader la aceasta

modificare.Se pune la vot amendamentul D-lui Marghiloman §i se'

prime§te,Se pune la vot art. 27 impreun a cu amendamentul admis.

§i se prime§te.D. Al. Marghilornan: Cer cuvantul pentru a propune o

dispozitiune finala.D. vice-proedinte: Aveti cuvantul.D. Al. Marghiloman: D-lor deputati, §titi ca prin legea de

fata se da facultatea atat judecatorilor comunali cat §i celo r deocoale sa dea autenticitate actelor ; legea aceasta insA nu a atinsintru nimic legea timbrului. Socotesc dar a este necesar a sepropune o dispozitiune finala relativa la legea timbrului, pentru.ca ar fi exorbitant sa se. ceara ca cele doua acte, originalul §1

copia, sa fie facute pe o coala de cinci lei, chiar la judecatoriilede oc61 sau comunale.

D. ministru de finance, C. Nacu: D-lor deputati, legeatimbrului prevede timbrul ce trebue sa poarte diferitele categoriide acte §i copiile ce se cer dupa aceste acte, §i once autoritatenu poate face altfel de cat sa se conformeze legei. (Intreruperi).

D-lor, in acest proect de lege exista un articol, Ipe care

*) Art. 27. Tribunalul de judet, judedtoriile da ocoale $i comunale suntdatoare, cand li se face asemenea cerere, si dea data certi actelor sub semnä-turi privatä.

Aceasta se face fnregistrandu-se petitiunea In registrul de intrare $i cer-tificandu-se in josul actului, de judecitor sau de primar, ci acel act s'a prezetatjudecitoriei sau primäriei la data cutarc $i cA s'a Inregistrat la numärul cutarea registrului din acea lunä, zi $i an. Aceastá certificare pe act se va contra-semná de grefier sau notar, dupä natura autoritätei de la care emanä.

Nu se aeroaga prin aceasta de la dispozitiile art. n82 Cod. Civ. i nicide la regulele speciale prescrise in materie de drept comercial.

73

D-voastra l'ati votat dejà, uncle se zice cd once act se va pre-zentà spre autentificare sau legalizare, la oricare din cele treiinstante judecatore§ti, trebue sä fie Malt in douä exemplare,dintre cari unul pe härtie timbratä, iar cellalt pe hârtie simplä ;prin urmare ¡ata a se face o scutire de timbru (fn treruperi).

CODUL DE COMERT

"SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 13 1UNIE 1886

In §edinta Camerel Deputatilor dela 13 Itinie 1886, Cu 4-8 de ore inaintcde inchiderea sesitinel legislative 1885-1886, guvernul liberal, prezidat de 13,-

I. C. Brätianu, depune proiectul unui nou Cod de comert.D. Al. Marghiloman, cel dintal inscris la discutía general, pronuntä cui

acest prilej urmätorul discurs

Domnilor Deputafi,

Modul cum s'a citit raportul, sau cel putin modul cum amavut noi cunostinta de dânsul, 'mi pare cd e o imagind fideld amodului cum s'a elaborat noul Cod de comcrt, cel putin de co-misiunea noastrA ; acum la finele sesiunei, and dupd cele%/Mite, aci cum zicea foarte bine D. prim-ministru adineaorirnu stim ce are D-sa in buzttnar, mai avem tocmai 48 de ore 7_ei bine acutn, ni se propune c In acest interval, sd !Liam in con-siderare, sd examinant si sà votdrn, ce ? Una din lucrdrile de cd-petenie ale unei societAti bine organizate : Codul, ei de comert.Pare-se cd a sosit momentul psicologic al formalitdfilor de votrecomandate de D. fninistru al justitiei. Cel putin daa am aye&timpttl material pentru aceasta ! Dar nu'l avem, D-lor ; iatd Ulicalcul aritmetic foarte simplu avem 488 de articole votate decomisiune si aduse inaintea D-voastre ; sd presupunem cd cloudtreimi, cA trei pdtrimi sunt perfecte ; rAmâne restul care poateda loc la ceva critici sau. observatiuni : puindu-le unele pestealtele, yeti acordd a nu este mult cinci minute, cinci minute rde articol. Aceasta ne dd tocmai 40 de ore de lucru neintrerupt..Le aveti ?

75

Deci, a se cere Camerei, ca in acest scurt timp, nu sa in--.ceapä cercetarea, ci sa termine votarea, este a suprima d'inainteonce discutiune, a inlatura in bloc once amendare.

Va ramarie scris ca in 48 ore am rasturnat din intreg o le -

gislatiune care ne carmuia de aproape o jumatate secol, amschimbat cu desavar§ire pana §i moravurile noastre comerciale-caci a schimba limba afacerilor este a schimba insu§i uzagiul lor!

D-lor, este simphi, comod de a ne desface de tot ce esteserios ca studiu §i care cere oare-care concentratiune a mintei§tiu de altminterea ca este foarte ingrat de a vorbl in Adunare-de lucruri practice §i tehnice cari par a nu interesa, d'ocamdata.decit pe speciali§ti, dar cari au inraurire adanca in viata prac-lid. Pe fie-care zi ne laudam ca voim sä facem comert §i in-dustrie 'mina, sa prophim, sa ri e punem la nivelul Statelor celor-rnai- civilizate, §i Cu toate acestea voim sa votarn o legislatiuneintreaga in cate-va ore, fail ga fi avut macar timpul material dea ne fi dat seama de dansa ; veti zice poate ca am delegat toateputerile noastre unei comisiuni speciale. §1 ca aceasta comisiunecompusa din juri§ti eminenti a putut si se ocupe de aceasta lege§i sa alipeasca produsul cuno§tintelor ei pe langa acelea ale Se-natului, care a votat mai intAi acest project. Ei bine, eu a§ faceapel la con§tiinta acelor cari au fost In comisiune, sa spunadaca' au putut sa citeasca din cap in cap aceasta lucrare.

0 voce: Nici unul.D. ministru de justitie, Eug. Sliitescu: Cine a raspuns ?0 voce: D. I. Sturdza.D. ministru de juslitie, Eug. Statescu: N'a iost in comisie

i nu are procura sa raspunda.D. Al. Marghiloman: Si eu a§i garanta ca nu s'a citit.Voiti o proba din care 'mi-am facut aceasta inchipuire 7

Uncle sunt prescriptele verbale cari sä fi consemnat observatiu-nile ei §i care sä poatä mai tär2iu servi la interpretarea dificul-tatilor ? Cari sunt modificatiunile sau cel putin obiectiunile ceproiectul a incercat ? i voi proba pe data, domnii mei, ca suntmaterii intregi cari au nevoie de ceva remaniere.

Apoi, D-lor, D. raportor, care este expresiunea comisiunei,ne vorbe§te in lung §i in larg, prin raportul sau,. de imprumu-iärile facute din legislatiunea Belgiei, Frantei, Germaniei. Cari

76

sunt acele imprumutari ? Eu, afara de dispozitiunea rea, a art.-28 §i aceia, buna, a art. 59, mate din Codul german, nu vad'urma de imprumutari facute altei 1egislatiuni, cleat bine intelesCodului italian, pe care ni l'am insu§it.

Jata cu ce cercetari aprofundate s'a facut lucrarea aceasta ;_.caci cel putin nici in privinta sorgintelor nu ne poate da comi-siunea noastra o lämurire intemeiata !

Era poate o lucfare in care D. ministru mä putea gAsi a-llturi cu D-sa, pentru a cere un vot pripit ; o traducliune fidelaa Codului comercial. Dar, Codului italian s'au facut trunchiari §1adause ; nu \fad nici o expunere de motive cari sä explice acestemodificatiuni ; unde oare le vom gasi justificatiunea lor ?

Gasesc, D-lor, sub semnatura unui magistrat, a carui com-petinta nimeni nu o contestà, observatiunea foarte justa, ca din-tre autorii noei legiuiri cari au alcatuit fiecare cate o parte a ei,nici unul dintran§ii nu a gäsit de cuviintd sä o insoleascA de oexpunere de motive. Aceasta expunere de motive ar fi dat, maiintai legiuitorului, mai pe urma interpretului, cheia diferitelormodificatiuni cari s'au facut In legiuireatip. Unul singur, dis-linsul §i ilustrul consilier dela Curtea de Casatie, D. Degrea, nunumai ca a facut o expunere de motive, dar Inca a supus-o cer-cetarei publice, printr'un ziar special, astfel ca s'a putut WA cu-no§tintä de lucrarea D-sale.

Faptul astfel afirmat '1 iau de adevarat, de oarece nici azimacar nu se aduce Camerei acea lucrare pregatitoare !

Ganditi ca aceasta este o critica banala facuta numai pen-tru plAcerea de a critica? Nu, D-lor. Am fost insä judecator, §inu sunt multi printre noi cari au avut aceasta onoare ; sunt ad-vocat, §i sunt multi printre noi cari exercita aceastä profesiune,§i toti pot spune cite dificultAti intampinä 'practica noastrajudecAtoreascA pentru a da o deslegare certa, deci definitiva,gravelor controverse de cari este Impanata toatä legiuirea noastrlcomuna !- Pentruce ? Pentruca §i la elaborarea codurilor noas-tre, §i dela 1864 Incoace, am tot mers 'nainte cu legi lucrate atprecipitatiune, cari n'au fost serios supuse desbaterilor publice,astfel ca nici in discutiunile parlamentare, nici aiurea nu se gä-sesc urme cel putin de ceiace a fost intentiunea legiuitorului.

Numai discutiunilor pripite §i sistemului ciudat de-a ne le-

77

Oda de tot ce exista in tara §i de tot ce experienta a imp1ant4datorim a am ajuns sa avem legiuiri bastarde tesute Cu con-traverse la fiecare pas. Astfel in Codul nostru de procedurä amforfecat si In legea prusiana, si in legea francezä, si in legeagenovezä, am impreunat in fuga aceste bucati si am ajuns laconstatarea nenorocita ca, un tribunal poate judeca azi alb, andieri a fost negra; a o sectiune a unei curti poate condamnaceeace o altd sectiune a absolvit, si färä ca cineva sa aibddreptul a se plange de judeatorul säu.

Intr'adevar, cu toata legislatiunea noastra gasim dispozitiunide legi cari se bat in cap si pentru impacarea carora nu avemlucrari pregatitoare cad sa spunä ce a voit sä faca legiuitorul,ce gand a avut. Am ajuns cu aceasta ca dintr'o populatiuneeminamente cinstita, in raporturile sale, sä facem una din popu-latiunile cele mai procesiye.

Imi dati voe, D-lor, ca inspirindu-rna de la un exempluautarizat, sa povestesc si eu anecdota mea ? Nu mai tarziu decat alaltäeri, inträ in cabinetul meu doui oameni.Dupa exteriorulsi tinuta lor era lesne de vazut, ca apartineau clasei de jos asocietatei. Unul chiar nu stia carte.

Imi arata un testament autentic prin care fratele lor 'i des-mostenea in favoarea nevestei sale.

Citesc ca atentiune actul si legalizarea, in informez pelana ei de starea si compozitiunea familiei, si ma conving atestamentul este inatacabil.

Ce este de fdcut, D-le ? spune cel mai citit.Nimic, de cit sl lasi pe cumnata D-tale sa stapaneasca

linistita", raspunsei..Atunci cel care nu stia carte, care tacuse, sufla si el : la

mai uita-te la art. 862. D-le ! (Ilaritate).Articolul acesta este acela care prevede formele testamen-

telor si care a facut un rasunet mare in lumea noasträ jude-atoreasca.

Ei stiau acest articol, pentrucd aceasta este starea normalala noi : toata lumea stie a toate articolele din legile noastre sepot controversà, deci cd toate chestiunile se pot duce inainteatribunalelor. De! in lac de a veni sa facem incet si pas ca paslegi practice si concordante in diferitele lor dispozitiuni, am luat

78

In pripA legi streine, le-am ciontit sau le-am tradus rau, astfelcA la fiecare cotitura vezi un articol care analeaza pe precedentulsail. Critica aceasta, ll-lor, ma grabesc a o recunoa§te, nu sepoate face legiuirei care ni se propune ; recunosc a tendinteleei sunt excelente ; ca in complexul ei realizeaza un progres, insanu va fi bunk practica, pana ce chiar de la intocmirea ei, nuvom despica miezul principalelor ei inovatiuni.

.

Voiti oare sa reditam nesocotinta de acum 20 de ani ? Re-gretatul Boerescu a procedat tocmai astfel, cum dore§te (-.lupa

20 ani, sa procedeze actualul nostru ministru de justitie. Totine-am plans de un mare inconvenient : ne-am desfacut de o le-gislatiune pe care o aveam, pe care o §tia poporul, legislatiune pecare D. Corbescu o laudA cu mult adevar. °data, dintrun con-deiu, am ras tot ce am avut §i am luat lucruri straine, in carieste .§i un limbagiu pe care nid azi, dupa 20 ani, nu'l intelegepoporul. Si Inca §i din aceasta legislatiune, pe ici pe colo, amforfecat cate o dispozitiune care ni s'a pArut mai grea de tradussau mai improprie de stabilit, inlocuind'o cum am putut. CAndnu s'a g'Asit termeni in limba noasira pentru a putea traduceunele expresiuni in mod fidel, s'a §ters pur §i simplu, WA caA se bage de seamA ca acea dispozitiune, §tearsa sau inlocuita,facea parte dintrun lant din care, scotand un inel, tot §irtil F e

sminte§te. Ei bine, procedarea de astazi este identicA §i v'a§iputeA dovedl aceasta, daca v'a§i cal articol cu articol. Este fru-mos sa zicem: recurgem la legislatiunea italiana; cad, D-lor,Codul de comert italian este recunoscut ca cel mai perfect; IAAde ce l'ati triunchiat ? In adevar, §i cu aceastA ocaziune s'a facutca alta data, s'a läsat afarA dispozitiuni earl combinau in modpeefect totalitatea Codului de comerciu italian, a§A ca ceeace facemnoi, va fi departe de a corespunde la calitatile legistatiunei i-taliane.

SA va dau un exemplu : In Codicele italian nu se admiteproba testimoniala decat sub o rezerva formala, aceea cA va fiingaduita de judecator. Noi, de plin drept, o declaram, prin acestproiect, admisibifA ! Rog pe D-zeu sA ne pAzeascA de dAnsa,fiincica destule neajunsuri am Incercat §i inceram cu ea !

Nu este oare bine sa cunoa§tem motivele unei masuri atatde primejdioase?....

79

D. Take lonescu: Cu osebire la noi...Voci: In toate Wile.D. Al. Marghiloman: D-lor, ar fi lesne sa fac eruditiune

si sä VA amintesc cata bagare de seama, cata cercetare profundase pune In toate tärile din lume, cand se intemeiaza o legeorganica.

Pentru a nu merge mai departe, vedeti, ad In peninsulabalcanic'ä, exemplul Muntenegrului. Pe la 1873, un Invatat rus,dr. Balthazar Bogisic, a fost insärcinat cu codifidarea legiuireisi desi acel mic Stat avea (.:odul lui Petre II, Codul lui Dann°,totusi 12 ani de labor neintrerupt a trebuit ca sa se termine lu-crarea. Lucrarea terminata a fost supusa tuturor sfaturdor tärei,si azi, dupä observatiunile 'acute, se imbunatateste Inainte dea'i da forma definitiva.

Noi lepädam o legislatiune care o cunoastem de la 1840,care nu s'a gasit ce este periculoasi cleat In uncle parti, cariIn adevar reclama o reparatiune urgenta. Abia a putut sa pa--

trunza putin in rnoravurile noastre, abia a regulat in c&tva mis-carea micului comert, si, dand'o la o parte, neconservand in-Wansa nici termenii cu cari se deprinsese lumea, facem operanotia. Foarte bine! Dar de ce voiti ca pentru aceasta operanoua sa nu procedam si noi cu oarecare atentiune ?

Vedeti bine, ca sunt tot mereu preocupat de ideia ca a-preciatiunea D-lui ministru, cum cd votul nostru este o purAformalitate, sä nu devinä o realitate. Codul italian de care vorbimsi pe care voim sa ni'l insusim, cat timp s'a lucrat la el ? 10 ani.

D. 1. Poenaru-Bordea: Douisprezece ani.D. Al. Margkiloman: Douisprezece ani au stat pe ganduri

si pe rasgandUri oamenii Invatati ; pe urma a fost criticat deopiniunea publica, studiat de judecatorii cari erau sal aplice,astfel ca Inainte de a fi votat, era consacrat de opinia publica,inainte de a fi promulgat ca lege, era cunoscut de toata lumea.Apoi asa am facut noi ? S'a prezentat la Senat si indatä ce s'a.votat, s'a adus si la noi acum cateva zile.

D. I. Poenaru-Bordea: De ease luni de zile s'a Impartitde D. Nacu.

D. I. A. Sturza: Vedeti ca toti spun ca nu l'-a vazut.D. I. Poenaru-Bordea: Cu atal mai rau.

80

D. I. A. Sturza: Daca '1 punea in vanzare, '1 cumparamdela librarie. (Sgoinot).

D. Ai. Marghiloman: Eu, n'am putut sa mi-) procur. D.ministru zice a cine a voit sal citeasca l'a citit. Putina inga-duire, D-le Nacu, §i va voiu proba, altfel cleat cu afirmatiuni,ci 1-am citit. Insa, a trebuit' sa recurg la un amic al meu, care'lavea tiparit. Nita la acest timp niciodata nu mi-a trecut prinmana, nici ca deputat, nici ca avocat, aceasta lucrare, §i multidin noi n'au cunostinta de ea. Dar nu este de mine vorba Spu-neti'mi care este Curtea sau corpul judecatoresc caruia s'a supusproiectul Tribunalele de cornert, cel putin, fost'au ,ele con-sultate ? Credeti care ca practica satt doctrina nu avea vre-oschimbare de propus ?

Eu unul va pot cif' adnotatiuni cari le sugereaza proiectul.Nu stint ca D. Dr. Ramniceanti, care afirma cal cunoa§tesä'l fi citif. (Ilaritate).

D. Dr. Rdmniceanu: Apoi nu era mai bine sä Ittcrärn decat sa ne pierdem vremea ? (Ilaritate).

D. AI. Marghiloman: Numiti aceasta o perdere de timp ?D. Dr. Rd mniceanu: Uncle nu ai fost in cornisiune....D. Al. Marghiloman: lertati-ina, cA provocat hind, am a-

lunecat cu discutiunea sa numesc persoana omni-stiitoare a u-nora din colegii no§tri. Am gre§it §i foarte meritat acuzatiunea,a carei dreptate o yeti judeca D-voastra, D-nii mei, cd nu mapot consola de a nu fi figurat printre ale§ii D-voasträ.

Dar, credeti, ca daca a§ fi fost nutnit in acea comisiune,m'a, fi asociat operei de a expedia urgentisim revizuirea Coduluide comert ? tiu ca legea noasträ actualä are multe, foartemulte puncte defectuoase....

D. ministra de justitie, Eug. Stdtescu: i voiti sa perpe-tuati starea acestei legislatiuni ?

D. Al. Marghiloman: Eu sbcotesc cA intre alternativa careconsista In a omort pe bolnav, sau a'i taia membrul bolnav,este mai de preferit cea din urmä. Ori, partea bolnavd nu estetocmai acea de care va ocupati cu atata grabä.

Toata lumea se plange, cA avem o procedura anormalä,care pune mai multa intarziere in rezolvarea proceselor comer-ciale, decal in a celor civile ; de ce nu indreptati acelea !

81

Toat'ä lumea se plänge cA legislatiunea falimentelor estegresiiä. De ce nu ati inceput revizuirea cu clansa Veniti tocmai

u acele cari au dat mai putin loc la critici, si asupra aroras'a stabilit o jurisprudentä. i cu care ne-am deprins in timpde mai mult de 40 de ani.

Deci nu este intemeiatà urgenta pe care o itivoacd D. mi-nistru al justitiei pentru a inläturà regulele de prudentä ce tre-bue sA prezide la confectionarea unei legislatiuni practice.

Deci reclam formal pentru noi, Parlament, dreptul de avotà in cunostintä de cauzà. DacA se va puteä face o opera co-losalä in 48 ore, atät mai bine ; dar sa fie inteles cA avem dreptul,cle a cere lämuriri asupra tuturor inovatiunilor propuse.

SA vä dau un exemplu : Proiectul aseamänä biletul la or-dine Cu polita, astfel ca, chiar intre doui civili, el este act decomert.

Nu trebue sA cunoascä Camera importanta acestei mäsuriinainte de a o votà ?

D. ministru de finante, C. Nacu:.A0 §i trebue sä fie !D. Al. Marghiloman: Nu tred, D-le ministru, pentru

biletul la ordin nu este numai un instrument de credit desti-nat a merge la bancä. Biletul la ordin este forma uzuga a an-gajamentelor proprietarilpr, agitcultorilor, chiar a 4dranilor inunele districte, ca la Braila. A face comercial un asemenea act,este o mäsurä gravä. Poate A' fie bunk dar in once caz trebueexam inatä.

Toate acestea s'ar putea semnalà la articole. Dar stiula ce punct vom fi atunci Ingäduiti sä discutAm ?

Deci sunt silit a continuà enumeratiunea.Faptul de a cumpärä sau vinde actiuni ale unei societäti

comerciale, si aceasta nu Intr'un mod obisnuit, spre specula,este un act de comert.

Dar oare cine face acest fel de acte Capitalistul care 'siplaseazä banii, tatäl de familie, tutorsul, sotul care asigurä capi-talurile in bani.

Poate o inovatiune atät de gravä sä treacA, färä ca sA luamcunostintä prin discutiune de dänsa ?

Cred ca nitneni nu contestA gravitatea comercialitatei unorlegaturi. Sunt lucruri atat de grave In privinta probei juridictiunel,

6

82

celeritatei procedurei, masurilor. de coercitiune, ca nu putem con-sacra o asemenea schimbare In cuno§tinta de pana azi a lucru-rilor, fara ca sa ne dam bine seama de dansa. E greu de a punepe tatal de familie sub o lege exceptionala.

D-lor, am luat cateva exemple din cartea Intaia a acestuicod, §i uitam sa vorbesc de un articol care contine Inca un lucrude capetenie. Codul de fata prescrie obligativitatea obiceiurilorcomerciale ; §i prescriptiunea pare formalä, de oarec, din toate-articolele s'a §ters trimiterea la uzantele comerciale ce se ga-se§te In articolele Corespunzatoare italiene.

Este oare un bine, ori un rau ? Raspunsul nu este indoios..Codul civil el Insu4i, In materia de servitute, de locatiune etc.,consacra formal validitatea obiceiultti local.

Necum in materia comerciala ?0 prima reflexiune; Articolul intaiu spune ca in comert

se aplica numai legea de fat&Nu era marbine sa zica degile comerciale ?Cad mai sunt

*-i alte legi, cum sunt : legea burselor, legea comertului ambulant,legea docurilor, cari fac parte din legislatiunea comerciala, peand ad se zice ca se aplica legea de fata, §i nimic alt.

0 a doua observatiune : Unde legea nu dispune, se a-plica Codul civil ?

Nu se vorbe§te nimic despre uzagiile comerciale.Inainte de toate, cornett' este un lucru de obiceiu, §i le-

gislatittnea comerciald trae§te mai mult Cu uzagii de cat cu textede lege, §1 aceasta este ant- de adevarat, in cat legislatiunilebine facute au dat preferinta uzagiilor mercantile asupra textelorde legi civile. Am ad textul italian care da tocmai precädereacestor uzuri comerciale.

Apoi, vreti sa §titi de ce mare ajutor au fost pang acurnla noi uzurile comerciale ? Numai uzurile au dat viata , comer-tului nostru, §i numai ele Pau tinut In concordanta Cu comertuloccidental.

Noi nu avem nimic pana acum Ip legislatiunea noastra co-merciala care sä vorbeasca despre cecuri, despre asigurarile te-restre, §i cu toate acestea tribunalele au recunoscut Cu oztrepf

cuvant tara lor, §i ne-am putut pune astfel cu curentulmodern, numai gratie regulei de toti admisa ca : uzagiul co-

83

tnercial este cea mai sigurA cAlAuzA acolo unde legea tace.Avem o legislatiune uzualä §i o vom avea oriat de re-

centd §i de corectA ar.fi legea.SA presupunem a proiectul a ajuns sl tie seamA de tot

ceeace progresul a dat mai nou. InsA progresul de aceea sechiamä progres fiindcA merge inainte.

$tim noi ce poate el a mai realizeze nou in bancA §i inafaceri ? NeapArat a inventiunea nu poate fi prevazutä, neapArata in fatA cu progresul vom gAsi un gol in lege. Golul acestanu'l vom puta umple cu Codul civil, ad el este §i mai vechiu,§i mai depArtat deci de descoperirile moderne. Ar rAmAne uzantamercantilä: legea de fatA o prohibA formal. Putem astf el foartebine ajunge la tAgada legal5 de dreptate, §i la un judeator zi-cAnd : nu sunt in drept sA judec cutare chestiune, pentru ci nuam lege sA aplic". Si judeatorul vorbind astfel;va fi in dreptulski', cAci treaba lui nu e de a cra legi, ci de a le aplia.

Voiti sA mergem mai departe ? VA voiu pron cA, de §i nefAlim a am imprumutat Codul italian, am fäcut insA un impru-

inut injumAtAtit. SA vA citez un exemplu : autorizatiunea femeiicare face comert ! Noi in legea noastrA avem un uz vechiu carezice a femeea nu se negutAtore§te deat cu autorizatiunea so-lului ei ; insá cu autorizatiunea scrisA §i adeveritA de judeatorie.Dar erà §i un corectiv, a bArbatul el-A rAspunzAtor de comertulfäcut de femee fArA autorizatie.

SA presupunea cA de ate ori se negutAtorea, se negutAtoreape seama bArbatului, §i bArbatul in cele din urmA plAtea.

Situatiunea era putin favorabilA penfru propg§irea comer-Itilui §i putea duce la surprinderi reale.

Colegul meu onor. D. Stoicescu cunoa§te ca §i mine unfapt scandalos care s'a petrecut la noi. 0 negutAtoare francezAdin Bucure§ti care invärte§te un mare negot, a incetat cu plAtiie-ei. CAnd creditorii au voit sA punA mâna pe avere, a e§it unbArbat de peste mAri §i täri, care a zis creditorilor a este fe-ineie märitatA §1 a fAcut comert färA autorizatiunea sa.

Existenta acestui sot nimeni 'n'o bAnuiä ! Justitia a trebuitinsa sA se inchine §i acuma creditorii a§teaptA sA se indestulezecum i-o ajutà legea civilA! Debitoarea lor nu era comerciantAclupA legea n6astrA.

84

Nici vorba ca aceasta inapoiere a legislatiunei trebuesolicite atentiunea legiuitorului.

Ce edicteaza in cazul acesta Codul Italian,caruia dam azi asalt ?Foarte preocupat de cerintele creditului, de siguranta tran-

zactiunilor, legiuitorul italian a pus pe aceln picior autorizatiu-nea expresa cu autorizatiunea tacita §i a stabilit chiar presum-tiuni legale din cari se va induce existenta unei autorizatiuni tacite,

Astfel cand comertul femeii este public i notoriu, barba-tul nu mai poate zice ca a ignorat lucrul, ca deci femeia luiface negustorie fall a lui autorizatiune.

Noi §titi ce am facut ? Cänd am ajuns la aceasta discu-liune practica, ne-am intors tot indarat la Codul lui Caragea §iam zis ca femeia ce voieVe sa se neg-utatoreasca, va trebuiaibA inscrisa autorizOune dela sotul ei §i MCA ca aceastä auto-rizatiune trebue sa fie publicata.

Astfel ca eu, creditorul femeiei, de§1 m'a§i destoinicl säprobez a la un moment dat, am vazut batalama in mänä, insädaca n'a fost transcrisa In registru, publicata prin Monitor §iafipta la tribunal, ea nu a avut autorizarea barbatului, deci nupoate fi tinuta valabil prin angajamentele ei. Ei, dece socotitiD-voastra cA ivindu-se in practica un proces asupra acesilui punct,n'ar fi interesant ca discutiunile Camerei sa spuna dece ne-amintors dela legislatiunea veche, pand unde ne-am intors, §i decene-am lepädat de legislatiunea italianä ?

lata, D.le ministru al justitiei, interesul dezbaterilor dinCamera ; §i and va supun aceste reflectiuni, va rog sa credetica nu mä preocupa pe mine rasunetul pe care o sal aibä criticamea, ci ma preocupd un lucru ar fi rqinos pentru mine, caoin de meserie, trimis ad sa cercetez lucrurile, cari sunt in com-petinta mea, sa le las sa treaca nediscutate i pe urma sA daudin umeri, zicand altii le-a f6cut.

D. nzinistru de justitie, Eug. Stdlescu : Lasati-ne nouäruOnea asta.

D. Al. Marghiloman: Nu ma fac solidar cu D-voastra.viata privata voiu fi pururea onorat sa ma numär printre ceicari va dau mAna, dar In viata politica imi rezerv libertate4mea, §1 in viata de legiuitor permiteti-mi sa-mi exercitez dreptu-ile astfel cum mi le dä Constitutia.

85

D-voastra nu aveti aface cu cei mici, cu cei cari se tru-desc cu neajunsurile zilnice ale vietei. Sunt judecatori cari ne zicin fatA : Bine, frate, ce fel de legi. faceti ? Ce voiti ? Poate euam pielea subtire si imi pare rAu sä fiu inglobat in raspundereaaceasta.

Merg mai departe. SA vedeti CA critica mea e bazata pedate certe ; nu §tru cine mi-a spus o anecclota, ca la elaborareaCodului civil, copistul insärcinat cu traducerea ce pe UT-MA se dadeäministrilor ca sa le treaca prin Consiliu de Stat si prin Corpurilelegiuitoare, cari au votat dupa idealul preconizat azi de D. Mini-stru al justitiei, copistul uitase o carte intreagä, astfel ca nu semai potrivia numerotatia franceza cu cea romana. Un critic morosn'ar puteä oare insinuà ca asa ceva s'a petrecut cu proiectul nostru ?S'a luat titlurile I, II, lit §i IV; and s'a ajuns la titlul V, care vor-beste despre mijlocitori sau mediatori, o categorie de samsari,cari fac afaceri, in cari intrA §i les commis voyageurs, cari seduc de ja comande, §i cari de multe ori cu carnetele lor faccredintä inaintea tribunalelor, cand s'a ajuns, zic, la titlul Vunde se regulamenteazA acest uz comercial : §fers dintr'uncondeiu! Nu este oare interesant sa nu se poatA zice ca a fostgresala copistului, ci sA se stabileasca ad ca o idee a prezidatla inlAturarea acestui titlu ? Chestiunea e foarte importantä, caciin cazul din urmä mediatorii nu mai pot sä -zica nimic, nu sepot prevalz1 cu articolele relative la dänsii, din Codul de comert.italian ; in cazul intai insa nu vor mai fi conteoverse, cAci multi,sprijiniti pe uzantele europene, vor cautà in legea mumA, inlegea Italiei sprijinul platei serviciilor Ion.

D-lor, la inceput, in pripa, de temere de a nu vA obosi,am atins ceva despre schimbA'rile radícale ce se fac in legislati-unea politelor si biletelor la ordin. Si sunt doua lucruri pe carile-am spus, unul asupra cAruia asi trece foarte iute, dei areoarecare importanta in viata practica, este schimbarea limbagiu-lui comercial. Fac omagiile mete cele mai profunde intentiuneide jurist si scrupulozitAtei de jurist ale D-lui Degrea, care alucrat aceastA parte. Poate cA si eu intr'o intentie de jurist asifi facut tocmai asa, dar n'ai ce sA faci Cu practica. Nu legile facmoravurile, ci moravurile fac legile. Apoi d'abia pätrunsese lanoi obicinuinta d'a manui polita si de a distinge intre biletul

86

la ordin §i politA §i acum deodatä, cänd abia am ajuns sa ne,clAm seamä dece este o politA (§i §titi ci aceasta s'a IntAmplatnu numai oamenilor simpli §i negustora§ilor, ci §i celor trecutiprin scoale), deodatA schimbAm legislatiunea, asemAnAm -In pri-vinta comercialitätii un efect cu celalt §1 le dAm denumirea de.cambie. Vorba aceasta nu m'ar supArà dacA, dupA prescriptiunileproiectului, n'ar trebul sl figureze in chiar text efectul.

Suntem un popor care ne asimilAm toate Cll inlesnire ; ter-menul va fi lesne, foarte lesne InvAtat, dar i§i vor clA oareeamA cei din popor de intinderea lui practicA.

O voce: In Moldova este cambie.D. I. C. Negrutzi: Cambie nu, dar tratA se zice In Moldova.D. Al. Marghiloman: D-lor, porturile noastre avAnd incAr-

cAtori i armatori italieni i greci, cad intrebuinteag in corespon-denta lot §i In toate afacerile lor termenii italieni nu trebue sA vAmirati data cuvAntul cambie a pAtruns In moravurile acelor por-turi. Eu v'am declarat cA nu sunt tocinai In contra acestei ino-dificA'ri a limbagiului juridic. SA deA D-zeu s'A vorbim ca romanii,ca fiecare vorbA sA fie cumpAnitA, sA insemneze intr'un modtecnic ceva.

Dar reanlintiti-vA ceeace avui onoarea sA vA spun : efectulnu va aveA valoarea lui decät inscriindu-se in textul lui denu-rnirea de cambie. DacA ajungem la acest rigorism nu era maibine sA lAsAm pentru a di§teptA atentiunea, tot terminologiacea veche ? Ori, dad o schimbam, sA nu facem inovatiunea delaart. 269 § 2.

In sine faptul de a cere printre enuntArile unui efect la or-din §i termenul de cambie este luat din legislatiunea germanA§i cea italianl; Acolo el I§i are ratiunea de a fi prin Inchisoareapentru datorii care la noi este necunoscutä.

ErA deci o obligatiune pentru legislatori ca sA atragA aten-tiunea aceluia tare iscAle§te un bilet la ordin cA punAnd vorbacambie primeste toate consecintele ei.

La timp vi se vor semnalA, D-nii mei, schimbArile ce s'auintrodus in materia societätilor.

Stiti bine importanta asociatiunei In societatea modernA :in lipsA de lucrAri pregAtitoare va trebul ca D-voastre, prin dis-cutiune, sA stabiliti punctele de cApetenie dupA cari se vor in-,dreptA cei ce vor aveA si aplice legea.

87

D-lor, sa perdem ()data aceste obiceiuri de a improvizamaterie de legislatiune, pentrucä atunci cand veti aveà uil neajunspentru interpretarea unui text de lege, unde sa te dud sa ga-se§ti deslegare ? La Codul italian? Apoi 1-ati taiat. La lucrarilepregatitoare? Nu este nimic dent declaratiunea posomoritä aunui ministru care zice cA faci obstructionism, de cäte ori voe§tisa semnalezi un defect al legei sale !

La expunerea de motive? VA rog cititi-o §i daca gasitiacolo justificatia unei singure din noile dispozitiuni ale legeirveti putea spune ca v'am ocupat timpul In zadar.

Concluziunea mea este cA nu mä refuz a incepe cercetareaimediata a Ilcestui cod. Doresc ca majoritatea sa fie atat destäruitoare inat sa ingadue ca cel putin pe ici pe colea, sa sefaca o mica' discutiune unde interesul o va cere.

Dac'ä insa D. ministru persista in teoria D-sale, ca noi aveinnumai o formalitate de indeplinit, daca pentru D-sa luarea inconsideratiune echivaleazd Cu un vot in alb pentru toate artico-lete in bloc, atunci am onoarea sa cer formal amdnarea legei,

Uitasem un lucru : In totdeauna.s'a pus inainte argumentulperemptoriu ca Cu o Ora mai inainte sä luäm codul In cercetare.D. Poenaru dela inältimea scaunului D-sale, (räsete) ne indemnaacum 15 zile, sa curmam scandaluri judecatore§ti, ca opozitiu-nile §i contestatiunile in materie comercialä sa fie tratate ca laliotentoti ! N'ar fi fost nimeni mai zelos votant, §i votantsuflare, daca aceasta s'ar fi adus in desbaterile noastre.

Cáteva mäsuri de indreptare se puteau lua, §i la paliativeca la paliative, oricine era dator sa fie lesne trecätor cu vederea,Exista un rau mare, o indreptare, chiar necomplectä, tot ar fi

mai buna ca nimica. laca ce ne puteam zice cu totii.Dar ad i este vorba de a reveni asupra tuturor principiilor

Codului de comert, incepand cti lucrurile cele mai indiferentecari n'au dat loc 'Ana acum la nici o dificultate. De aceea,D-lor, socotesc Ca graba mare nu este §i daca voim sä. facem cr-

lucrare !mina, mai bine sa amanam pang la toamna, dent saexecutiim in pripä. (Aplauze).

In mil declaratiel Lacel ministeriale cä e vorbanumai de luarea Inconsideratle a proiectului, d. AL Marghilomin renuniä la propunerea de antinare

CAMERA DEPUTATILOR

SESIUNEA 1886-87

1ag. 89 Amendament la art. 15 Codul de Comerciu.92 . , 27 , .93 , 29 , . .96 Despre proiectul referitor la constatarea si perceperea veniturilor Co-

munel Buctuesti sttstinut de L Campineanu.104 Chemarea sub drapel a militillor.

La art. 15 propune urmatorn1 amendament :Femeia märitatä nu poate face comert färä consimptantut

expres sau tacit al bärbatului säu".Consimtimantul bärbatului se presura cand exercitiul co-

mertului femeii este public §i notoriu, afarä numai dacä barbatulII l'a prohibit in mod expres prin declaratiune publicatä informa art. 10 § 2".

CAnd femeia nu face deck vinde in detaliu mkfurile tra-ficului bkbatului ei, ea nu poate, numai prin aceasta, sä fie..consideratä comerciantä".

Intru sustinerea acestui amendament d. Al. Marghiloman,roste§te, in §edinta dela 5 Decembrie 1886, urmätoarele :

Domnilor Deputati,

Amendamentul pe care am avut onoare a'l propune /a art.15 §i la care s'a raliat §i comisiunea noasträ legislativä, este infond acela§ pe care'l propune azi §i d. C. L Stoicescu. Nu mädeosebesc de d-sa §i de onor. Comisiune deck interm singurpunct, care nu s'a pus incä in dezbatere §1 care prive§te intrarea

.9 Art. 15. Femeia maritata nu poate face comer t deck numai cu auto-rizatiunea inscrisä a sotului

Daca bärbatul este minor, el nu va putea autoriza pe femeia sa a face.cornett deck numai daca va fi fost si dansul autorizat a da acest consimtimantdupa regulele l in formele prevazute de art. 10.

Daca birbatul este interzis sau absent, autorizatiunea va fi data de tribu-nalul civil.

Eemeia, de si comerciantä, nit poate insä infra lute° societate comerciala,in care 'si-ar lua o räspundere nemarginita, fArá autorizatiunea speciala a so-tului, sau, in caz de interdictiune ori absenta a acestula, färä aceea a tribuna-Iului civil.

In bate cazurile, autorizatiunea datä femzii va fi transcrisa, afisata st.publicata conform art. 10.

90

femeii comerciante intr'o societate comerciala. Aceasta compune§ 4 al articolului.

Voiu reclama deci, Domnii mei, beneficiul diviziunei discu-tiunei asupra acestui art. 15 in care se reglementeazd mai multesituatiuni legate deosebite.

Asupra autorizatiunei de dat in genere femeei maritate, le-gea in vigoare, prin art. 5. Cod. Com., spune cl femeia nu vaputea negutatorl färä autorizatiunea sotului data in scris §i.lega-lizatA de tribunal". Practica insa §i o practica recentä a do-vedit, Domnilor, ca aceasta dispozitiune este gre§ita. Ea constitueo adevarata cursä intinsa Creditului, cursä de natura a se 1511,Cu Cat comertul nostru devine international §i cu cat streinii iaupornirea de a se stabill pe pietele noastre.

D. Stoicescu v'a schitat ipoteza §i v'a expus'o in cuno§-tinta de cauzä, deoarece a avut In mânä toate actele dosarului'').

Este evident cA trebue sa tinem seama de emotiunea fi-reasca ce a fost atunci in linea comercialä §i sa aducem. indrep-tare unei situatiuni vicioase. Aceastalndreptare nu se poaie, fi-rete, face mentinand agravand poate sistemul legei actuale.

Pe nedrept s'a alarmat d. Epurescu de tendintele_amenda-mentului meu pe care'l talmace§te ca fiind foarte periculos sigu-rantei sotului. Dar ce are de vazut siguranta baneasca a sotului,and el nu face cleat dä autorizatiunea maritala Inteleg dealtfel ca onorabilul preopinent sa nu fi putut culege numai dincitire toata economia legei cum o propunem ; astfel ar fi vazutcat sunt de ocrotite §i drepturile barbatului.

Inainte de a expune aceastä parte a legei, a§ intreba dacapoate admite cineva ca o femeie sä träiasca ani indelungati cao vaduva sau ca nemaritatä, ca nimeni sa nu-i cunoasca altastare civilä ; ca pe acest termen sä obtinä un credit intins §i cala ceasul scadentelor, sa jasa la punct anumit un sot la ivealäcare pe baza art. 5 sd obtind anularea comercialitatii tuturor an-gajamentelor sotiei sale ? Nu este oare o sfidare a bunei cre-dinte de a vedea- un magaziu mare, bogat, care sa nu'§i plä-teasca datoriile §i care sä meargä inainte printr'un subterfugiulegal ? Exemplu dat de d. Stoicescu se poate repeta zilnic §izilnic se va fi §i produs.

D. Stoicescu citase un caz precis, intAmplat Inaintea tribunalului IlIov.

91

Deci cu drept cuvant propunem ca sa ne intoarcem la sis-temul legei italiene, caci daca vad bune cuvinte pentru a päräsisistemul actual, nu vad nici unul pentru care am abandona peacela al legei ce copiem.

Astfel sistemul nostru suna precum urmeazaDe cate ori sotul va da autorizatiunea lui fäti§ §i de mai

inainte cazul cel mai onest acea autorizatiune se va in-,serie ()data cu firma in registru §i toatä lumea va §ti :intr'unmod patent cu cine are a face.

De cate ori insa sotul, de§1 n'a dat autorizatiunea in scris,ar tace numai §i ar inchide ochii a§teptand rezultatele pentru aIlia o hotärare, atunci sa fie considerat ca a dat autorizatiune§i femeia lui sa fie considerata drept comercianta, clan' dansaa fost ingaduita, tolerata sa facä comert intr'un mod patent §inotoriu.

Bine inteles cA i sotul nu ramane victima capriciultii fe-mees,c ; daca nu voe§te ca femeia lui sa faca comert, n'are deaf

manifeste opozitiunea lui dupa formele de publicitate dela art, 10 §i atunci tertul care ar mai cere sä trateze cu ferneiarn'ar avea decat sä se planga deck de propria lui incapatanare.-

Cred deci a este greu de a concilià mai bine interesutCreditului ca drepturile barbatului decat o face legea italiana.

Primirea fäcutä de Comitetul delegatilor amendamentuluimeu imi garanteaza soarta lui.

Mai este, D-lor, Inca un punct final unde eu ma deosebescde comisiune.

Acel punct final este autorizatiunea speciala pe care I egeao cere pentru femeia odatä imputernicita de a face comert casa intre in vre-o societate comerciala.

Proiectul de lege, la § 4, zice : cA, de§1 abilitata pentru aface comert, femeia nu va putea intra far.1 osebitä autorizatiuneintro societate comerciala in care ,ci-ar luti o rdspundere ne-nzeirginitd.

Pentruce aceastä limitatiune ?Recunosc a ea se aflä in Codul itatian, la art. 13.Este insa ea rationala ?Eu a§ propune supresiunea cuvintelor : tn care.§i-ar lua

raspundere nemärginita". Mica se pro?une ca o femeie comer-

92

cianta sa nu poatä intra in nici un soiu de tovara§ie, ntt numaiin cele cu nume cuprinzator, färä autorizatiunea speciala a bar-batului, §i motivele mele nu sunt atata trase din consideratiunimateriale de ocrotire a femeei, cat din respectul ce se datore§teautoritatei barbatului. lntelegeti, Domnii mei, ca intrarea uneifepei tuteo societate, ori cum ar fi aceasta, aduce o frenquen-tatiune zilnica a sträinilor, o promiscuitate de obiceiuri, de in-terese, cari cu drept cuvant n'au intrat in prevederile barbatului,atunci cand a dat prima autorizatiune.

De altfel sotul a putut avea incredere in destoinicia per-sonalä a femeei lui pentru comert i sa nu aibä in acea a per-soanelor cu care se intovar4e§te.

Veti tine compt, Domnii mei, de toate cuvintele pe carilegiuitorul le-a avut in vedere cand a fäcut din sot tutorul fe-meei sale §i carmuitorul menajului. Ele se reproduc cu deosebitatarie in cazul de fata i militeaza pentru intinderea, la once felde societate, a necesitatei unei autorizatiuni speciale. (Aplauze).

La art. 26 *) d. Al. Marghiloman propine un amendamentdupa care cuvantul semnat sa fie inlocuit cu cel de parafat.

Amendamentul e primit.

La art. 27 ).D. Al. Marghiloman'propune un amendament in urmAtoareacuprindere :

,Cer suprimarea urmätoarelor cuvinte din aliniatul al 11-lea al legei : fatacu comerciantut observänd dad inscrierea in registre a fost regulat tacuta sitot aliniatul : Dad registrul nu este regulat fäcut etc.'

Dupa ce vorbise d. C. I. Stoicescu, care propusese un amendament inacelasi sens, cerändu-se inclfiderea discutiei d. Al, Marghiloman intervine Cuurmätoarele observatiuni

*) Art. 26. Registrele obligatorii vor fi nuinerotate pe fiecare paginä sisemnate de un judecator al -tribunalului locului de resedintä al comerciantului,sau de dtre judeciitórul ocolului respectiv in localitätile unde nu exista' tribunal.

Pe ultima pagina a acestor registre, judedtorut va constata numärul fi-lelor ce compune fiecare registra l va semna aceastä certificare punänd sigilitiltribunalului ski al judedtoriei.

**) Art. 27. Registrele pe cari comerclantul este obligat a le aveä, vor fiprezintate tribunalului sau judedtorului de ocol la finele fiecärui an comercialspre incheiere si Vid.

Tribunalui satt judecAtorul de ocol, fatä Cu comerciantul, observänd dadtnscrierea in registre a fost regulat facuta, va pune imediat, sub ultima opera-tiune inscrisä, grmätoarea vizä Astäzi la anul . . . . s'a pre-zentat registrul durnal, inventartu sau copiar) al comerciantului

93

D. Al. Marghiloman: lertati, và rog, daca insist asupraacestui articol, caci nu e vorba de a modifica legea a§g cumvoim noi, ci de a o face buna.

Sunt de acord Cu D. Stoicescu §i amendamentele noastrese complecteazl. De altminteri, spre a le da un punct de ple-care comun, nu fac nici o dificultate de a mentine cu d-sa cu-vintele fatg cu comerciantulu. Rana la ce punct va fi necesarca parafarea §i incheerea registrelor sa se faca contradictoriu Cucomerciantul, este un ce acc-esoriu, pe care Il va rezolva in urma.

Prin urmare impartä§esc partea intaia a amendamentuluiD-lui C. I. Stoicescu.

Acurn vä rog sä binevoiti a vedea daca nu trebue suprimatapartea finalä a ultimului alinIat ? Intreb pe onor. raportor,

care este pärerea comitetului asupra acestui punct care-mi pare-ca este o consecintä fireascä a celui dintai ?

D-lor, fiindca este vorba de o lege foarte serioasg §i de omaterie foarte importantä, caci este o adeväratä inchizitiune pecare proectul de lege o stabire§te in afacerile comerciale, rog peD-nul raportor sä-mi spung dacg comitetul delegatilor admite mo-zlificarea propusg 4fre d. Stoicescu §i de mine '?

Dad o admite, este o presumtiune serioasa ca toata Ca-mera o va admite.

In cazul contrariu, voiu aratà Camerei numeroasele motivecari se opun ca tribunalul de cornett, cu ocaziunea singurä a vizei,sA aiba a se pronuntà asupra regularitätei registrelor.

Raportoruf si ministrui justitiei Eugen Stätescu, fiind de acotd cu cele es,prise de D. Marghiloman, art. 27 e votet Cu amendamentele propuse).

La art. 29. D. Al. Margbiloma.n ja cuvantul spre a spune urmatoarele

D. Al. Marghiloman: La art. 29 am propus un amenda-ment ; insl D. ministru de finante mi- a facut observatiu flea foarlejuditioasä, cum ca de Cate ori se strecoard In registre o eroare,

s'a vizat co a noasträ sematurd` punându-se si sigiliul tribunalului sau ju-decätoriei.

Dacä registrul nu este regulat tinut, tribunalul sao judecätorul de ocolface observatiunile sale in viza chiar.

Nici un fel de taxa, timbre sao altele nu se vor percepe pentr u hide-plinirea formalitätilor preväzute de oceste clotrà articole.

94

e mult mai regulat sA se facA indreptäri sub forma de adnotarecleat sub formA de 5tersAturi.

Dan' rAmäne inteles a once eroare se poate indrepta ul-terior sub formä de notA, cred 5i eu a ar fi cam periculos säadmitem sA se fad. corecturi in registre, chiar dacA s'ar lAsa ci-frele indreptate, astfel ca sa poatä fi citite ; imi retrag deci amen-damentul.

In privinta limbilor in cari se pot tine registrele, vAd cAsunt mai multe propuneri. Nici una MO, nici chiar a d-lui Stoi-cescu, nu mA satisface.

D. C. 1. Sloicescu: Am schimbat-o In senzul ideei d-luiNicolae Ionescu, zicAnd fn una din limbile uzitate in comert4

D. Al. Marghiloman: Apoi vA intreb, puteti pune o pres-criptie legalA de soiul acesta ?

Notati cA dacA registrele se vor tine intr'o limbA necunos-cutA de lege, consecintele vor fi foarte grave, cAci in acest cazcomerciantul va fi privat de toate avantajele ce dau registrele,adicä de inlesnirea probei in litigiurile ordinare, de stabilireabunei credinte In caz de faliment, de inräurirea ce registrele auasupra calificArei acestuia, etc.

Deaceia este inadmisibil ca sA puneti in lege o dispozitiuneatät de importantA, färA s'o definiti ciar §i lAmurit, adicA fArA sAaratati anume limba in care se pot tine registrele. Nu este binea 'Asa acest punct la apreciarea arbitrará a judeatorului. Nu sepoate oare intämplä sa se gäseascA un judecdtor care sA zicAcA in Romania el nu considerA de limbd comercialä, spre pildArlimba germanä sau limba greacA ?

Puteti oare D-voastrA sa expuneti la fluctuatiunea pretuireipersonale validitatea registrelor unui comerciant? Aceasta esteimposibil. Prin urmare dac'ar fi sA edictati o dispozitiune desoiul acesta, ar fi bine sA faceti o enumeratiune §i sA arätatianume limbile in cari se pot tine registrele. A5 intelege sA zi-ceti : in limba romänä sau in cutare ori cutare limba ; a5 inte-lege de asemenea o prohibitiune de a se tine registrele In limbaebraicA, cAci limba ebraicA de care se face uz in comert nu estelimba ebraicA, ci_un jargon german scris cu ¡itere ebraice. A5intelege, zic, excluderea unor limbi sau admiterea lor enuncia-tiv;A, insl doresc un ce bine definit. (Intreruperi).

95

Am puteä sa spunem in mod pozitiv c limbile In cari sepot tine registrele sunt : limba romAna, italiafia, greaca moderna,germana §i franceza.

O voce: Dar limba portugheza §i spaniola ?D. Al. Marghiloman: i limbile portughéza §i spaniola,

daca voiti.O voce: Atunci dece sa mai specializam ?D. Al. Marglziloman: Pentru motivul foarte legiuit ce ail-

tam. Cred Irma §i eu, ca §i Dv. a ar fi maf bine sa enunciärnprincipiul dupä alta baza, cum ar

D. ministru de Imante C. Nacu: Intro limba ce se scriecaractere moderne.

D. Al. Marghilonzan: D. ministru de finante ma sfatue§teca sa propun : In limbi moderne ce se scriu cu caractere mo-derne". Dar ce face Românul care nu §tie sä scrie cleat cutere cirilice ? (Intreruperi).

Concluziunea cea mai simplä este sa mentinem textul dinproiectul de lege, care da loc la mai putine controverse.

Voci: A§a este !

(Dupä propunerea D-lui ministru al justitiei Eugenlu Stäteseu, se admiteformula : modernA europeanP.)

(Vezi urmarea pag. 159-167 Dezbaterile AdurOirel DeputatilOr, sesiunea1886 87).

VEN1TURILE COMUNEI BUCURESTI

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 20 DECEMBRIE 1886

In sedinta dela 20 Decembrie 1886, Camera Deputatilor-ia in dezbatereun proect de lege, sustinut de räposatul I. Campineanu, deputat i primar alCapitalei, prin care se stabilea un non mod de constatare, percepere si

urnarirea veniturilor Comunei Bucuresti.La discutia art. 8 d. Al. Marghiloman a rostit urrnatoarele

Domnilor Deputati,

Daca a crede, domnii mei, a teoria ipocrizei politice, la-udata mai adineaori de D. Campineanu, este expresiunea adelfa--rata a sentimentului D-sale, noi din opozitiune mai ales ar trebulsä o punem In practica. Am fi dinainte iertati cä läsam sä jasadin faurirea Camerei o lege primejdioasa.

Dar, D-le Câmpineanu, ipocrizia nu este un omagiu pe caretoata lumea '1 aduce virtutii, ipocrizia este un ornagiu pe care...vitlul 'I aduce virtutil (Aplauze).

Sunt prea bun prieten, D-le Campineanu, pentru ca s tragconcluziunea acestei maxime, astIel restabilitä, sub adevärata eiinfälisare.... (Aplauze).

19 Art. 8. Dispozitiunile legei generale a ximilor, privitoare la defi-nirea, constatarea si pedepsirea contraventiunilor vamale, se vor aplica si infrac-11 milor la legile accizelpr, in modul si limitele ce se vor desemna printrunregulament de administratiune publica, aprobat prin decret regal.

Atributiunile, diferite prin legea generalä a vämilor, ministerului finan-«telor, se vor indeplini de catre primarii san ajutoarele lor ; iar cele diferite a-gentilor si biurourilor de varna se yor indeplini de catre biurourile si agentiinsarcinati cu constatarea si cu perceperea accizilor.

97

Acesta fiind adevärul, si-mi dati voie a va arAtà ca 'n totarsenalul legilor noastre nu veti gasì o lege, care, sub o formacu ipocrizie benignd, sä contina mäsuri mai amenintatoare deckacest art. 8.

Prin acest text ne despuiem de dreptul nostra de a legiferiin materie penalä si '1 conferim unui agent administrativ.E1 agentadministrativ, ministrul ? poate un cap de biurou ? mult maiprobabil, va face regulamentul care din legea vdmilor, va alegedispozitiunile penale, ce au sa se aplice In cazurile de contra-ventiune la perceperea unor taxe comunale.

Dar, in legea varnilor sunt dispozitiuni din cari curg ca dinstanca amenzile, confiscatiunile, Inchisoarea ! Cine 'mi spune miecA agentul nostru administrativ, totdeauna dispus sä creada Statuldezarmat, fatä cu contribuabilii, administratia este autoritarä inbate tärile ! nu va alege tocmai acele masuri cari fac o justitiemai expeditivä.... dar samara ? (Aplauze). Cine 'mi garanteazanu se va referl d'a intregul la legea vämilor ? VA promit a VAaratà in curând unele taine ale acestei legi.

M'ati crede, poate, protivnicul legei vämilor. Nu, Domniimei. Legea vamilor este pentru comert ; ea se atinge de inte-resele tärii cele rnanifestate pe o scarä mare ; ea se aplica de unpersonal luminat, expert, cu erarhie si cu conditiune de admisi-bilitate definitä.

Dar legea aceasta cine o sa o aplice ? Toti desnadajduitii,desmostenitii, toti cei carora ignoranta le-a interzis functiunilemai spälate, adica un personal inferior, incult, lesne de orbit depasiune... pate de interes ! (Aplauze). *i nu stiti ce arsenal for-rnidabil puneti la dispozitiunea lui !

Veti ajunge cA ati dat In mâna celei mai putin consideratedin toate ramurile administrative o arma teribila, care poate azisa taie in dreapta..., dar care mäine poate sa tale in steinga.(Aplauze). S'a vorbit mai adineaori de scopul politic al acesteilegi ; eu nu ma amestec de a judeca daca aprecierea a fostexacta sau nu ; daca aceasta a fost intentiunea propunatoruluilegei, experienta o va demonsträ! Dar datoria voeste ca lui chiar,propunatorului, sal arat la ce uneltire culpabila poate duce le-gea vamala introdusä In constatarea infraqiunilor la accize.

Viu deci la mica incursiune ce-am anuntat pe terenul acesteilegi. 7

98

Articolul zice : se va recurge la dânsa pentru definirea,constatarea §i pedepsirea infractiunilor.

IntAiu, defingiunea.Acolo gAsiti dispozitiunea aceasta larga, c once tentativa,

nu numal ctul consumat, dar ajuns sA fie incercat, pentrua te sustrage dela plata unui drept sau chiar numai dela obser-varea unei formalitàfi, e un act de contrabandä; am zice in cazulnostru, un act de contraventiune la legea accizelor.

Legea este atat de fiscalg cä nu tine seamA dci chiar decircumstantele faptului !

la intrebati pe D. ministru de finante dad are vre-o pu-tere de apreciere §i daca a putut vre-o data sä tina searnA debuna sau reaua credinta.

Indatd ce nu ai plgtit o taxa : odata ce te-ai sustras dela oformalitate, inutilä poate §i vexatorie, dar cerutO, nu te intreabanimeni dacä ai voit sa furi, daca din nepricepere ai facut'o, e§tiun contrabandist!

Ca definitiune, deci toti 'mi veti concede a legea estelargA, larg5, WA a deven1 compromitAtoare. (Aplauze).

Traducand'o in materie de perceptie comunalà ajungem,pentru materii de drept uzual §i comun, pentru lucruri mici, zil-nice, ne gAsim in fata unei dispozitiuni färA limitd, läsatä ladiscretiunea nu a judecätorului, ci a agentului admitfistrativ, caree §i judecAtor §i constatator al fraudei !

Acj venim la partea doua.Prin turnare, din punctul de vedere al definitiunei : cusur.

SA vedem acum din punctul de vedere al constatdrei : daca 'midati voe, pentrucä am legea ad, sä va arät in art. 176, cam cuce soiu de impiegati aveti--aface §i cäror oameni li se da dreptulde a constatà delictele acestea speciale. (Cite§te).

Vor fi in drept de a constatà infractiunile :Agentii vamali."

Modicitatea lefurilor i umilitatea pozitiunei nu ne lasä sacredem votn gasl in perceptiunile comunale.

Ofiterii §1 soldatii trupelor insArcinati cu paza frunta-riilor."

Lor ma inchin ! Dar nu 'i gäsim in cazul nostru. (Cite§te).,,3) Cäpitanul de port."

99

4) Primarii comunelor urbane si rurale, sub-prefectii, po-litaii si toti agentii politiei juridiciare.

Ad devine- lucrul ceva mai nelinistitor.Dar sd vedeti al 5-lea : (Citeste)..5) Persoanelor legalmente autorizate a lucra in numele

4.primarilor, sub-prefectilor si politailor."SA ne oprim putin ad.Auziti ? Toti acei cari vor fi comisionati, imputerniciti de

primar, sub-prefect sau politai, vor aveA dreptul sa constate, dupàart. 176, infractiunile.... sau ceiace vor crede ei a e infractiune.(Räsete).

Si ce putere are procesul-verbal dresat, negresit, dupA for-mele cerute ? Nu intru in amAnuntimele legei, pentru ca totisA puteti vedeä a nu caut nici sä sulemenesc, nici sa fac maiurAt adevArul ce putere, zic, are acest proces-verbal ? El setrimete la autoritatea superioarA, care in cazul vdmilor e minis-terul de finante, iar in cazul nostru

Voci: E primarul.D. Al. Marghiloman : Si aceastä autoritate superioarä in-

tr'un termen de foarte scurt, trebuie sd aprobe sau sd infirme ;insä nu are dreptul sä infirme deal pentru inobservarea forme-Ion sau depAsirea competintei, exces de putere.

Ca uneltä socotesc cA acbst mod de constatare poate de-veni tAioasA !

Si credeti cd numai frauda comis5, flagrantul delict se sta-bileste astfel ?

Nu, D-lor ! Cu un an inapoi se poate intoarce agentul : elare dreptul sä 'ti faca perchezitie, sä 'ti cerceteze registrele, sä livazA corespondenta, ca nu cum-va sA gAseasca in contra trecu-tului vr'o contrabandä vamalA, in cazul nostru vre-o contraven-tiune Hsu% care sa se fi strecurat in mister !

SA facem acuma aplicatiunea in practicS.Jaca doi impiegati inferiori, sinteun tärgulet, ori pe care

voiti sA '1 luArn : e probabil cA fiincr date onorariile sau leafa a-cestor impiegati, nu vom aveA acolo floarea cea mai curatA asocietatei si oamenilor cinstiti, oameni ca destule garantii deprobitate si stiintfi, cum s'ar putea cere numai inteun Stat maiinaintat ca al nostru. Acesti doi impiegati, comisionati, vin si 'tilac, pentru trecut sau prezent o cercetare cä la anume epocA,

l00

dumneata ai introdus v.in farA a le fi platit accizul, sau ca ai in-trodus vin vechiu si l'al declarat ca nou ; sau ca 'ti a intrat carede fan si ai platit mai putin, inai stiu si eu ce ? de multe ori.D-Ior, inculparea cea mai usoara, cea mai mica, te supra maimult, pentru ca tocmai contra ei nu esti pregatit !

Impiegati mai gäsesc -cA frauda se stabileste, si 'ti incheieprocesul-verbal : forma bine-Inteles va fi absolut corectA ; la ne-voie administratiunea le trimete formularul tiparit. (Rasete, a-plauze).

Acest proces-verbal merge la autoritatea superioarasi au-toritatea superioara, vAzAnd forma ireprosabila, vazand ca nu estenici un exces de putere, de oarece impricinatul va fi fost toleratsa iscaleasca si el in proCesul-verbal (rasete), autoritatea supe-rioara, zic, confirma !

Care este rezultatul ?Primul proces-verbal drept atrage dupa el pedeapsa care se

catalogeazA astfel : confiscatiunea si amencla mergand pang lajumatate valoarea marfii ; sau mai putin ingreuiat confiscatiu-nea, amenda 'Ana la intreaga valoare a mat-Hi si lnchisoarecare variaaza dela cinci zile WA la cinci ani ! Aceasta este in-lantuirea exacta a dispozitiunei din legea vamei.

SA iau, D-lor pe, cel mai linistit dintre D-voastre, pecine 7

Voci: Doctorul Ramniceanu . . . .

D. Al. Marghiloman: De ce '1 parAti ? (Aplauze). lau peD. X D. X nu este certat cu guvernul, nu este suparat cuprefectul, traeste fail neintelegere cu politaiul, dar . . . nu preasta bine cu primarul.

A venit ceva alegeri comunale : D. X lucreaza, socoteste,arata ca primarul trebuie Inlocuit.

Cam fn ajun se trezeste cu doi prepusi al accizelor cari '1cerceteaza daca nu cumva D. X a introdus ceva spirt sau ra-chiu, asta noapte, bu tocmai prin barierd, pe alAturi, si sub es-corta a doi padurari cari aveau care pusca, care cutit ?

D. X da din umeri si ja la rasfoit pe escogrifii ai accizelor;agravatiune mare ! Ultragiu combinat Cu contrabanda calificata,contrabanda de acelea pentru care legea presara cu Inchisoaretoate prescriptiunile lui.

Proces verbal se face, merge la primar si primarul con-

101

firmA ! Primarul 'ti va demonstrà chiar saluteal publicl, . . .-cari se dam Incurd azi cu a lui . . . . (aplauze) i-a cerut acestaspru sacrificiu al con§tiintei !

Ce se face mai departe cu D. X? Credeti ca nimic mai.simplu, ca nu are decal sä alerge la tribunal ? Eroare D-lor !

Dupä art. 188, procesul-verbal intärit este un titlu sufi-cient pentru executiunea condamnatlunilor virtutealui se poate p41 la aceastä executiune, chiar dacä partea con-damnatil urmäre§te In judecata anularea lui.

Pläte§te mai MIA D-le X, te vei judeca mai pe urtna !lar daca infractiunea poate da loc §i la pedeapsa inchisoa-

Tel, ceiace este in hipoteza noasträ, art. 198 spune cifäptuitorii vor fi arestati §1 Indatd dupd incheierea procesului.verbal, care lrvä se va face in asemenea cazan i in indoit exem-plar, ei v'or fi du§i Inaintea procurorului §i predati acestui ma-gistrat contra unei recunoa§teri de primire.

01 ad legea devine ca totul, ocrotitoare pentru D. XProcesul-verbal va fi indoit ca sä-1 poatä studia avocatii

lui la grefa procurorului (ilaritate) §i procurorul va aveä sichitantd de a lui receptiune, ca sa i se poata gäsl urma !

(Aplauze, ilaritate).5i aceasta, D-lor, se poate intämpla... in ajunul alegerilor

-,(Aplauze).Ce ziceti de un mecanism preat de simplu atät de inge-

nios? A doua zi vei fi liberat, poate, D-le X., dar cu a§teptareD. ministru de finante, C. Nacu: Cunonteti victime multe

de aceste ?D. Al. Marghiloman: Bag de seaml, cd:pArere de räu, D-le

ministru, ca de§1 pun bate silintele pentru a goni politica dinexpunerea mea, (ilaritate), tot nu voe§ti sl ma urmezi.

Fac eu vreo recriminare? Raportez eu vreun fapt al tre-cutului ?

Nu va temeti ci dacä mi-ar fi venit la cuno§tintä fapte deacesta m'a§i fi gräbit la rindal mea a le aduce la cuno-

f§finta Parlamentului ?Subordonatii D-voastre nu ne dau de aceste motive pentrui

nelini§ti pe guvern.Eu, legiuitor, care mä gandesc la viifor, construesc nuami

102

bipoteze : sunt ele victimile? NeapArat, de oarece liberul joc arlegei le produce.

S'ar 1n§e1a cine ar crede cA mä plang de legea vAmilor acArei manipulatiune este data unui personal pentru care numi-am ascuns simpatiile mete.

Eu examinez numai ce s'ar face cu legea de fatä manuitade ciracii administratiunei, de acei mici i rAi pe cari Ii gäsescIn pragul administratiunei, §i ma Intreb ce s'ar face cu legeaaceasta IncredintatA nu D-voastre, toatä lumea §tie cl suntetiliberali, (ilaritate) dar guvernului Lascdrilor din trecut saudin yiitor ? (Ilaritate, aplauze prelungite).

SA redevenim serfO§i :Se §optesc, se simte in aer, ca pot venl in curand pentru,

pnii oameni politici zile de acelea pe cari multi colegi le numesccu dragoste, zile de grea campand, adica de acelea unde pro-bele i legalitatea sunt grele de vAzut In Marea umbra ce intindcrizele politice. (Aplauze).

Vd convine, D-lor, sa lasati altora pregätirea unei legi carevA poate duce unde v'am arAtat ? In timpuri normale legeapoate fi numai vexatorie, in tiMpuri anormale ea devine opri--matoare.

Era de datoria mea sA arat tutulor, cam sub ce auspiciís'ar puteà face alegeri la un moment dat, gratie benignului daripocritulut art. 8.

Un mic condei ca sA complectez tabloul. Legea vAmilorpriveVe pe comercianti, adicA pe cei ce §tiu carte, ce cunosc le-gislatiunea, ce se pot apAra. Legea perceptiunei priveVe petot omul adica pe majoritatea incultd i lesne de asuprit a po-poporului. Ce teren groaznic de exploatat !

Voci : Ap este !D. Al. Marghiloman: SArmanii §i nepriceputii au destul

neajunsurile vietei, fArá ca sa introducem pentru ei, in legisla--tiunea comunei, dispozitiuni mai aspre cleat cele din legea tu-tunurilor §i din Codul silvic. Nu §tie D. ministru de finante;cate gemete au e§it din aplicarea acestor legi drconiane?

Cum ar fi oare cu taxele comunale, adicA cu drepturi fis-cale -de acelea pe cari toata lumea se crede autorizatA a le fru-stra mai mult sau mai putin?

103

Nu am luat cuvantul, D-nii mei, numai pentru a va dovedica legea este rea, sau pentru a face, cum ne acuza un leaderal D-voastre, ca sa lasa din mainile noastre o lege schiloada.

Cer ca art. 8 sa se inapoieze .comisiunei, pentruta easau ministrul sä elaboreze proiectul de lege care va re-

gulamenta penalitatile.D. niinistru de finante are un stat major iscusit §i laborios,

imi place sa o constat., Un proiect de lege se poate alcatul ur-gent. Buna sat rea, lucrarel- va fi- tot mai sanatoasa, trecandgrin un criteriu al cercetärei noastre, decal elaborata in tace-rea cabinetului §i edictata fära contradictiune.

Inca odata, am zis ca nu cred CA un parlament, in mate-rie penala, §i in materie de edictare de dispozitiuni represive :inchisoarea, amenda, confiscatiunea sa-§i delege atributiunile saleunui biurou administrativ. (Aplauze).

1mi place sa gasesc in Insä§i gura D-lui prim-ministru cri-lica indirectä a acestui sistem. Vorbind de membrii comisiuneicari au lucrat conventiunea Cu Rusia, D. prim-ministru ca sadefineascä Oita la ce punct unul din ei s'a identificat cu inte-resele bäne§ti ale tärei lui, 1-a numit fiscalul Romaniei.

Preocupatiunea binelui public peate deci sa (Ilia la fisca-1itate fiscalitatea este o pornire criticabilä ; sentimentulautoritätei poate atunci sa ducA la arbitrar.

Sc poate deci ca administratorul insarcinat cu elaborarearegulamentului cerut de art. 8 sa nu ajunga a se lepada deideile sale autoritare §i sa caute a ingradi cat mai mult Statul§i comuna de mijloace §i de drepturi, uitand putin a abundentade mijloace §i drepturi duce la arbitrar: (Aplauze).

/n scurt, or comitetul delegatilor asumä onoarea primejdi-oasi de care voe§te a se descarca pe biurourile ministerului deinterne, ori §tergem art. 8 §i a§teptam ca ministerul sä vina Cuun proiect de lege complementar. A§a se fac legi bune cariAil tipete sa se poata aplica §1 unora §i altora. (Aplauze).

CHEMAREA SUB DRAPEL A MILITIILOR

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 29 IVIARTIE 1887

In §edinta dela 28 Marne 1887 a Camerei Deputa(ilor discutä umproicctde lege prin care se modifia legea recruiärei in vigoare la acea data'. La arti-colul 4 '0) d. Al. Marghiloman rosteVe urmaloarea cuvAntare:

Domnilor Depulati,

¡mi veti permite si arät motivele care m'au ficut si cer o--modificare la acest articol 4. A§ vrea, D-lor, ca Impreuni cu mine-si cercetati In aminuntimele lor dispozitiunile ca totul exorbi-tante pe cari acest articol 4 le contine.

In adevir se zice in el : cä, dupi cum rezervele se pot chem4--sub drape], prin decret regal, tot asemenea se pot chemä in timpde pace sau rizboi militiile §i gloatele, adici %mid natiunea va-MA dela 30 'Atli la 46 ani.

A§i vol sä bigati de seami parlä la ce punct o misurä Calaceasta poate si fie primejdioasi pentru libertätile noastre publice,

Se di, D-lor, dreptul guvernului ca, dupe singar placul lui,sä c:ieme sub drape!, ca un decret regal, pe once cetätean, pepingar, pe comerciant, pe functionar, pe omul care apartine uneiprofesiuni libere, !Ana la virsta de 46 ani ; si-1 mobilizeze, 04ducä In once parte a teritorului Wei ; cu alte cuvinte, si ii pe-om din sinul familiei sale, din mijlocul afacerilor sale, si-I sus-tragi dela judecitorii sal fire§ti, cici ()deg concentrat, el este-

*) Art. 4 Chemarea sub drape( a militiflor V a glcratelol se face primdecret regal ca §i a rezervelor.

105

-militar ; prin urrnare el devine supusul jurisdictiunei ostäe§tiel nu poate sA se mi§te dela un loc la altul in targ, nu poate

iasä afarA din tara fkrä o expres1 permisiune !Eri cAnd s'a criticat legea, cu privire la acest articol, D. mi-

nistru de räsboi a zis : sunt militar mai inainte de toate, nu facpoliticA §i armata nu face politiCA". MA inchin in fata unei ase-menea declaratiuni ; nici cl a§teptam o Alta dela un soldat.

Rog insA pe D. ministru sä-§i aducA aminte cA dupA chiarexemplele din istoria noastrA contimporanA, s'ar puteA intamplAca ministerul de rAzboi sA fie incredintat unui om politic nu unuiotean.

VA rog sA nu credeti cä fac vre-o aluziuye la ceeace s'apetrecut ; dar ministrul de rAsboi poate sA fie un .om politic, la

-care invAtul sA fie mai presus de ratiune, sau care in urmArireaunei idei politice sA treacA peste scrupule §i principiuri.

Cu o asem enea lege, un ministru cum il infAti§ez, prin ipo-tea, nu credeti oare cA ar ajunge lezne la arbitrar. N'ar puteAIncerca un asemenea ministru tentatiunea de a sustrage pe ce-täteni dela exercitiut _drepturilor lor ?

Mai ziceA D. ministru de rAzboi suntem un minister li-,,beral §i acest minister n'a fAcut niciodatA nimic decAt in vir-4,tutea unei legi".

Ei bine, nu se poate ca mAine sA fie un alt minister ? Cinene garanteazA despre modul cum acel minister va aplicA aceastAlege ? PAnA astAzi nici un romAn, nici chiar flàcàii cari dau con-tigentul regula( anual, nu pot fi . chemati sub drapel decAt invirtutea unei legi. i WA lege, voiti ca in timp de pace, fArApericol, fArA amenintare,..,-7da! D-le ministru, veti vedeA cA a§aeste legea D-voastrA lrepet cl in timp de pace, fArA pericol, fArAcrizi, fArA amenintare pentru integritatea sau libertatea noastrA,voiti sA dati in mAna guvernului dreptul de a chemA toate mi-litiile §i gloatele sub drapel. Nu exAgerez terinenii legei cad AOsunA legea ,In caz de mobilizare i de rdzboi." Va sA zicA,,cazul de mobilizare este independent de obligatiunea unui räzbol

aceste douA cazuri sunt puse deosebit in art. I §i 4. Se ziciin mod absolut : chemare sub .drapel a militiilor ca §i a gloatelor.

Nu presupuneti D-voastrA cA la un moment dat, un guvernpoate decreta mobilizarea a unui corp de armatä, pe regiuni,

106

pentru exercitiii premergltoare, pentru probarea facilitätei mobi-lizkei, pentru pretinsa aplicatiune in practicä a reglcmentelor, ,1ca aceasta sä nu fie deal un pretext pentru a zädlrnicl exerci-tiul drepturilor electorale ?

Väd a D. ministru de räzhoi dä din cap, pare cg are aeruIa spune cä eu sulimänesc lucrurile, insä asta este, ori nu legea ?Legea zice : chemare, färä de nici un fel de altä conditiune.

Sä rationäm clacl vreti prin comparatiune. Toatä lumea as-tazi deplänge and de exemplu un ministru al justitiei destitue,sau obligä pe un triagistrat sä se retragä, si Cu toate acesteanimeni nu poate critica faptul s'Au, cäci este absolut legal. Legeaorganizärei judecAtoresti ti dä acest drept.

Tot asemenea ar fi si cu aceastä lege.Se va zice in urmä cA aceastä lege, s'a votat spre a se

putea asigurà mobilizarea urgentä In caz de pericol, dar textullegei nu prevede nici un fel de conditiune. Asa dar, indatá ce vainterveni vre-un decret, chemarea sub drapel este legalà !

Se va puteO critick se vor puteà ivl protestAri, se va arätàzdrobitorul abuz de putere ce se comite in zadar ! Chemarea eIegalfi, si ministerul care 'si va fi fäcut majoritate prin aceastälegald violatiune a legei electoralä nu va aveA nici nevoe macarsä-si cearA un bil de indemnitate dela dänsa!

Vedeti, D-lor, a cu simple ipoteze ce ne dau termenii legeiajungern la acest fapt exorbitant a IntrPo tara agricolä, färä pre-tentiuni belicoas5, puterea executivA are drepturi çe i s'au refuzatin täri unde militarismul a covArsit tofu! !

latà, D-lor, o sabie Cu douä täisuri, o armä primejdioasä.de mAnuit care nu trebue data in mäna puterei executive. DacAo dati astäzi acestui guvern este pentru cä credeti cä este unguvern bine cumpAnit, dar poate mäine sä vinä altul care- sä nufie asa ! Guvernele nu sunt eterne !

In once caz, clacI vA impresioneazä cerintele D-lui minis trude räzboi, trebue sA faceti cumpäta Intre ceeace puteti sä acor-dati si ceea ce sunteti datori sA apArati, adicä garantiile indivi-duale pe cari le consacrä legile si Constitutiunea noasträ.

Fkänd aceastä parte dreapt5, noi, propunätorii amenda--tnentului, recunoastem inconvenientele sistemului actual dupAcare o lege este necesarl pentru adunarea gloatelor si mi-

107

litiilor. Ad suntem 'de acord cu ministrul de razboi. Recunoa§telndupa §tiinta modernA a tacticei, rAzboiul este de multe ori o

adevAratA Intrecere, §i cA cel dintg pregatit pune sorti mai multiin partea lui.

De aceea am declarat prin amendamentul cA in caz de pe-rricol national, in caz de rAzboi declarat, sau de invaizinnea teri-torului, o! atunci guvernuf sA aiba dreptul, prin simplu decret,sA cheme la arme pe toata suflarea romAneasca. Dar unde inte-gritatea §i apärarea independentei noastre nu este in joc, atunciputerea executivA sA nu poatä chernA sub drapel decAt in te-meiul unei legi, adicA sub controlul §i cu consimtimAntul Cor-purilor legiuitoare.

latä cum sunä el :,,Chémarea sub drapel a rezervelor se face prin decret regal.»Chemirea sub drapel a militiilor §i gloatelor se face prin

-o lege, afara de cazurile de rAzboi §i de o invaziune a terito-riului, cand se pote face §1 prin decret regal".

Vroiti sa asernanati cu cazul de räzboi §i de invaziune a-teritoriului, ori§ice alte ipoteze de necesitate in adevAr nationale ?Suntem gata sA lärgim amendamentul nostru : dar credem ca Inaceste douà cazuri, invaziunea §1 declaratiunea de räzboi, amprevAzut toate ipotesele in cari s'ar legitimA puterea absolutA ceabandonam executivei.

Mai mult dent atat. Ne-am preocupat §i de posibilitatea dea incepe mAnuirea chiar de azi a elementelor militare ce orga-ganizam.

Ni mai sunt decat trei zile de sesiune. Nu cred cA in acestscurt timp sA fi putut prevede toate dataliurile cerute. Cred cArninisterul de r'äzboi va cere numai cheia de boltà a edificiuluipe care voe§te in urmA sA-1 termine.

Orice yeti face, legea tot n'are sA se aplice anul acesta,caci ne lipsesc cadrele §i mijloacele financiare necesare de a in-cadrA in armat'A militiile §i gloatele noastre, pentru toate acesteamai adAogam §i dispozitiunea urmAtoare :

.0 lege specialä va determinA epoca §1 durata concentra-filor anuale pentru instructiunea militiilor §i gloatelor."

D-lor, cred cA ideea noastra este dtstul de !impede prin eaca sä nu mai insist in dezvoltari netrebuincioase. Acei

108

din D-voastrA cari vor binevoi sA primeascA acest amendmentVOf vedeA cA am cAutat sl facem dreptate räspunzAnd si la te-merile patriotice ale ministrului de räsboi, gändindu-ne si la li;bertAtile publice.

Nu se va primi InsA amendamentul, va fi totusi o conso-latiune pentru noi cA am pus punctele pe i. (Aplauze din parteaminoritAtei),

CAMERA DEPUTATIOR

SESIUNEA 1887 - 1888SESIUNEA 15 NOEMBRIE 19 DECEMBRIE 1887

Pag. 110 Discurs prin care d. Al. Marghiloman isi dà dirnisia din Comisiuneaaleasä de Camera Deputatilor pentru cercetarea gestiunei genera-lului Angelescu.

, 113 Discurs privitor la anularea unui credit de 895.000 lei prevazut in bu-getul anului 1887-88 si trecerea lui la fondul de credite supli-mentare si extraordinare.

. 117 Discurs referitor la niste credite suplimentare.

SESIUNEA 7 FEBRUARIE 3 APRILIE 1888

Pag. 126 Despre modul in care s'a efectuat alegerea colegiutui 111 de Buzau.

CERCETAREA GESTIUNEI

GENERALULUI AL. ANGELESCU

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 7 DECEMBR1E 188T

In urtna rumorilor publice sl a acuzatiunilor formulate in Parlament inpotriva gestiunei generalului Al. Angelescu, ministru de razboiu in cabinetulI. C. Bratianu, Camera Deputatilor, numise o ancheta parlamentark Cu misittneade a examina dacA este loc dé o cercetare judiciarä in privinta acestei gestiuni.D. Al. Marghiloman, ales membru in comisittnea de anchetä, nemultumit Cuatributiunile prea Ihnitate date acestel comisiunl, declarä, in sedinta CamereiDeputatilor deba 7 Decembrie 1887, a nu primi acest mandat srsi formuleazirefuzul in urmatoril termeni

Dornnilor Deputall,

In §edinta de Sambata, onor. majoritatea a avut buna vointasA ma aleaga ca membru in comisiunea parlamentara insArcinatasa examineze actele fostului ministru . de razboiu, D. generalAlexandria Angelescu.

1\fu pot primi aceasta insarcinare, Dor deputati, §i va rogsA binevoiti a priml demisiunea mea.

Sa nu vedeti in aceasta demisiune nici iefuzul de a m'aasocia la o lucrare serioasa a Camerei, Inca §i mai putin, satis-factiunea puerila de a va tine in esec. In aceastA privinta imiva sta martor un coleg al nostru de totif stimat, D. Porumbaru.El va va spune, a consultat fiind inaintea §edintei,.daca primescsa intru in comisiune, i-am zis categoric ca nu primesc, -§i i-amaratat motivele acestui refuz.

Sunt deci dator a aduce motivele refuzului rneu si la cunos-tinta D-voastre.

In chipul cum a fost pusa la ordinea zilei discutiunea asupraraportului D-lui Stoicescu, si cum a fost votata concluziuneaace/ui raport, noi am vazut o calcare a regulamentului.

Nu puteti cere unui membru al minoritätei ca sa ratificeprin adesiunea sa o stirbire a Statului care intr'o Adunare de-liberantä garanteaza singur minoritatei dreptul salt de actiune.(Aplauze).

Vitiata in origina ei, zamislita in 'pacat, (aplauze din parteaopozitiunei), aceastä comisiune este lipsita de autoritatea morelpentru a impune constiintei publice ludecata ei, (aplauze dinpartea minoritatei)... aceasta judecatä fie spre condamnarea gene-ralului Angelescu, fie dansa spre complecta lui inocentare, ceeace,D-nii mei, ca roman o doresc din fundul inimei mete.

Pe langä acest scrupul de regulament, adicä de principiu,este un motiv si mai puternic care mä face sä refuz mandatulce mi s'a incredintat.

Daca raportul D-lui Stoicescu s'ar fi adus in Camera astielca discutiune publicä sa aibä bc asupra lui, s'ar fi cel putindelimitat atributiunile comisiunei de ancheta, s'ar fi specificatce insetnneaza rezerva aceea formalä din raport cA in spiritulpropuitorului comisiunei de anchetä, ancheta nu are menirea dea instrul actele fostului ministru de räzboiu, ci a vedea dacaeste loc la o cercetare ulterioara. Rezerva aceasta este Cu atat maiflagrant& cu cat cloud settiuni ale Camerei votasera propunereaCu conditiunea formaba ca comisiunea sa aiba drepturile cele maiintinse de a cerceta si sa fie investita cu toate, puterile unuijudecator de instructiune.

Din douà lucruri unuh Ori voiti sl se face o lumina de-plia, i cred ca onoarea administratiunei superioare a armatei

noastre nu onoarea armatei care n'are nimic de vazutchestiune cere ca aceastä lumina sä se faca repede si deplina.Lumina nu se poate face printr'o supercifialä examinare a do-sarelor, caci nu in dosare se poate gasi urma malversatiunilordaca malversatiuni au fost ! Malversatiuni administrative nuse pot da pe fata deck dandu-se comisiunei puterea de aascultà martori, de a face comisiuni rogatorii, (aplauze), de a

112

scotocl in fine complexul de fapte §i complicitate de interesecari pot inconjorä un contract veros sau o concesiune dAunoasApentru Stat ! Ori dati comisiunei de anchetA drepturile acesteaintinse ziceti-o printr'un vot atunci primesc, sä participla lucrkile ei ; ori mi voiti luminA i atunci este mai bine sllAsati sä se ingreoaie vAful discret al uitArei care a IncePut säse intindA asupra acestei triste ataceri ! (Aplauze din parteaminoritätei).

Once mAsurA rnijlocie, once dispozitiune intermediará,nici va reabilità pe . cineva, nici va da inapoi administratiuneiarmatei lustrul de respectabilitate 0 forma de onestitate, de careonce adininistratiune are nevoie ! (Aplauze din partea minoritäteil.

¡acá, mei, motívele pentru cari vA rog sa mk con-siderati demisionat din comisiunea In care m'ati ales. (Aplauzedin partea minoritatei).

ANULA REA UNOR CREDITE

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 12 DECEMBR1E 1887

In sedinta Camerel Deputatilor dela 12 Decembrie 1887 se la in dez-/K. tere un proiect de lege prin care se anula niste credite, In suma totals delei 895.060, din bugetul ordinar al exercitiului 1887-1888 spre a servl ca fondunor credite extraordinare i suplimentare. lmpotriva acestui proiect, de legein väditä contradictiune cu o gestiune normali a budgetului Statului l cu legea-contabilitätei publice, d. Al. Margbiioman a rostit urmAtorul discurs, denuntandscopul politic al acestui viriment de fondurl

Domnilor Deputali,

Am cerut sa intervin In discutiunea de fatä, §i am staruitsa mi se pastreze rAndul de cuvAnt, pentruca am fost cu deose-bire simtitor la admonestatiunea facuta de D. vice-presedinteadineaora : nu suntem aici ca sa impiedecam treburile tärei, ci casA facem afacerile eia. Asa e, D-lor, dar cum se fac aceste afa--ceri la noi ? Vorbesc de ceeace e in adevar afacere, iar nu dece este act politic.

In toate Parlamentele, cat de putin geloase de prestigiulactelor lor, and se constituie biroul i comisiunile speciale,acele comisiuni in cari se tritureaza materia, unde se plamadescactele de administr-atiune, interesele locale, generale, budgetele,in toate Parlamentele, fArà exceptiune, se face o parte minorità-tei, o parte mica, dacA vreti, dar se face o parte. Atunci, candun proiect de lege a trecut astfel prin cercetarea majoritatei sia delegatului sau delegatilor minoritAtei, minoritatea a putut sä-§1exercite controlul ei. PusA astfel in curent, minoritatea nu mai

114

are dreptul sA vazA in once lucrare putin insolitA, un act desurprindere. Tot a§a e oare in Parlamentul nostru ? Binevoiti aluA lista comisiunilor D-voastre in special, §i a-mi arAtà pe mem-brul din minoritate, rara avis, care a putut sä se strecoare prin-tre rAndurile D-voastre. Cu deosebire in acestA comisiune finan-clarA trebuià sA se gäseascA un reprezentant al minoritAtei, cAcinu uita4i a comisiunea financiarA e aceea care schimbA budge-tele votate de Camel* e aceea care §tie pentru ce se fac eco-nornii, dacl se fac, §i pentruce se sporesc unele cheltueli.

D. Vice-pregdinte: D-le Marghiloman, vA atrag atentiuneacA suntem la art. I.

D. Al. Marghilontan: $i vA mirati, D-nii mei, dacA in con-ditiunile cad ne sunt fAcute, gAsiti in mijlocul nostru protestAri

i rAsvrAtiri..3

RAsvrAtirea! iacA singurul mijloc ce ne lAsati cand, alar-mati de pornirile D-voastre, suntem siliti sA vd tinem in .locpentru ca putinA luminä sA se facl asupra acestor acte. $i amar14' in§elati, D-lor, dacA credeti cA o interpelatie sau un act po-litic sunt mai simtitoare Wei cleat faptele acestea de gospodArie I'

Notati in ce conditiuni se face cercetarea Parlamentuluiasupra acestor lucrAri rectificative in budget. Se vine cu un ra-port inform §i ca sA vedeti aceasta nu aveti deck sA aruncatiochii pe acela al D-lui Lascar, care nu se poate cetl, iirobA su-ficientA de pripeala cu care a fost fAcut, cred eu.

D. V. Lascar : L'am cetit §i D-voastrA l'ati auzit, §i suntetidestul de inteligenti ca sA-I pricepeti.

0 voce: $i D. Pallade I-a dezvoltat.D. Al. Marghiloman: Eu cu toatä atentia ce v'am dat-

n'am auzit o vorbA.D. V. Lascar: Ceeace probeazA ca a fost sgomot.D. Al. Marghiloman: SA vA conced aceasta, nu mai putin

iatA cum se petrec lucrurile in definitiv.Se urcA la tribunä D. raportor, foarte bine dotat despre

calitAtile intelectuale, ceva mai slab despre cele vocale. Se aude-sau nu se ande cuvintele ce d-sa murmurA. Dar, s'ar auzl chiarbine tot, care este, D-lor, deputatul a§a de in curent ca toateafacerile, atAt de bine organizat, care din zborul unei cetiri säculeagA In Mania de cifre ceeace este bun §i oportun din ceeaeste vgtgmator ? (Aplauze din partea minoritAtei).

115

AtAt §tiu ca ni se pune numai mainte un total ingrozitorde 800.000 lei. Zic ingrozitor, nu din exageratiune de expresa-une, dar pentrucA a§a este o rectificatiune misterioasä a bud-getului elaboratA in secretul cabinetului, departe de once pri-vire indiscretA a minoritätei.

Eu unul nu a§ fi avut nimic de obiectat fArA aceste ap.a-sente defavorabile. Trebuie sl ne uitAm in creditele D-voastre,D-lor mini§tri, nu ca sA vedem dacA sunteti cinstiti, aceasta apriori o admit.

D. ministru de finante C. Nacu: VA multumim.D. Al. Marghiloman: *titi bine, D-le ministru, 0' nu intrA

In procedeurile mele de discutiune de a suspectA buna credintA.adversarilor no§tri.

Ca sl examinAm, zic, dacA sunteti luminati §i bine inspi-rati, ori dacA mäsurile ce propuneti nu le vedeti sub unghiulvizual al interesului de partid !

Mai inainte de a fi deputat de opozitiune sunt mandatartärei §i am dreptul §i datoria de a cercetà daca pornirile

D-voastre financiare, oricAt de cinstite ar fi, nu sunt gre§ite §ivicioase.

Ce se face prin lucrarea de fatä ? Se taie dela cheltudilenecesare. Camera cand a votat budgetele, negre§it cA le-a gAsitnecesare, de carece le-a alocat ; se taie dar, cum v5 spuneam,800.000 §i se dA la cheltuelile extraordinare, incerte cari nu auintrat in prevederile Parlamentului cAnd le-a votat. Se trunchiA,deci, un fond util, ce cunoa§tem §i se spore§te un fond a cAruidispozitiune nu o cunontem, §i a cArui utilitate nu ni se spune,care ne va trece de altfel pe dinaintea ochilor dupA cum trece§i creditul de fatà. VA mai mirati, atunci, D-le prezident, deala rmele §i protestArile noastre ?

In mijlocul acestei AdunAri dupA cum vedeti, sunt multefrAmAntAri ; ei bine, voiti D-voastre ca lucrArilé ParlamentuluisA fie serioase ? Voiti D-voastre ca sA le vedeti primite fArA nicio contestatiune, in toate unghiurile Wei ? Vreti D-voastre caei din minoritate, cari nu vA sträggnesc pentru plAcerea de a

vA strägänl, ci pentru a vA sill sA intrati in legalitate, sä renuntela campania lor ? Lasati tuturor uncontrol serios, parAsiti.aceste deprinderi de surprindere §i de tainA §i nu veti mai avel

116

In Parlament hartuelile triste la cari asistam I Nu uitati ea altfelpuneti o fractiune din Camera, puneti niste mandatari ai OrelIn pozitiunea aceasta penibild ca sa v orb e asca ca D-voastre, bud-get si cifre fara sa fie ce] putin pusi in curent, fära sa stie lace articol din budget se raporta, fail s'A li se dea nici un felde justificare, nici tin fel de explicare.

In aceste conditiuni a vota pentru este o usurinta culpabila,a vota contra poate sa fie o eroare.

lata, D-nii mei, pentruce asistati la tristul spectacol carese vede ori de cate ori yin inaintea Camerei credite de felulacesta.

Oricit de bune .ar fi intentiunile D-voastre, nu yeti puteaimpiedica prin ace.ste apucaturi, critica si bänuiala.

Lasati, D-lor, °data aceasta sistema, daca, pentru lucrarilede organizare si de gestiune, voiti sa nu ne dezbinam si sa fimlaolalta pentru interesul obstesc. (Aplauze din partea opozitiunei).

VIRIMENTE DE FONDURI

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 19 DECEMBRIE 188'

In 4edinta de la 19 Decembrie q887, Cu ocazia unul aft proiedt de legein virtutea cAruia se alienà destinatia unor credite anume spectficate prin bud--getul exercitittlui 1887-1888, d. Al. Marglillomar critici din Km acest fet degestiune financiarä caracterizatä prin virimente de fonduri

Domnilor Depulati,

Nu este mai mult de o saptAmana de cand am avut oca-ziune sa ne erigem in contra visteriei financiare care deschili-breazä budgettil votat, stergandu-se cifre- dela- * un capitol sipunändu-se cifre la altul, anulandu-se cheltuelile necesare pre-vazute de Camera i urcandu-se cheltuelile improvizate numaide guvern.

Astazi vedem contra parte acelor anulari de redite ur-candu- se la mai multe sute de mii de lei ce am combattain randul trecut ; s'a stiut, s'a sters, s'a ros dela niste capitoleprivitoare la instructiunea publica la- serviciul sanitar, la scoaleleprofesionale alocate dupa gasirea cu cale a Camerei, si s'a adäogit-la. altele cari nici °data tu au intrat in vederile Camerei.

Nu va asteptati, D-lor, sa va supun lungul sir de articolecari s'a citit de D. raportor.

Din cifrele D-sale am cules numai unele cari sunt instruc-tive. Veti veda ce merit au ele !

Au meritul de capetenie a se cheltueste budgetul Statuldnu dupa cum l'ati votat D voastra, ci dupa cum voeste guvernul,

118

.SA nu ziceti ca va lasa libertatea de actiune, fiindca unele dinaceste sume, ce vi se cer azi, sunt deja de mutt cheltuite....

D. ministra de finan fe, C. Nacu: Toate.D. Al. Marghiloman.: Toate ! Si mai rail.D. ministru de Imante, C. Nacu : Toate conform legei.D. Al. Mar,ghiloman : -SA ne intelegem : conform legei. Ar

trebui intaiu sA cadeti de acord cu raportorul care se retell la.art. 24 §i 29 din legea comptabilitätei, pe când D-voasträ, in-voca ti art. 27 si 29.

Daca este simpla croare sau diversitate veden i Intreraportor §i D-voastra, putin ne pasa. Stim ca daca vi s'a deschis.credite pentru cheltueli reprevazute, aveti dreptul sa cereti legi-timarea lor de la Camera.

SA vedem MO legitime si neprevazute sunt aceste cheltuelice an deschis ? SA luam unele dupa altele deditele ce ni se cer.La ministerul de interne, gasim o cheltueala de 45.000 lei pentrusolemnitatea dela Iasi, cu ocazia Inaugurärei Mitropoliei 'sipentru 10 Maiu. Scump costa entuziazmul la noi in tarA !

Inteleg, D-nii mei, sä se faca cheltueli extraordinare latvenimente de capetenii, cum trebue sä faci fatä buna inainteatrimisilor tärilor sträine. Insä pentru särbatorile noastre obisnuitedela 10 Main independent de toate fondurile ce aveti, fondurile reprezentatiune, fonduri de sigurantä, etc. si mai cereti 45.000

lei? Nu puteti ilustra aceasta cifra decat tot prin reflexiunea ceface= : scumpi platiti entuziasmul populatiunei.

Al doilea articol, gasesc ca se cere 41.520 lei pentru in-stitutul bacteriologic. Institutul bacteriologic este de curandflintat. Statul a anexat la legea care a Infiintat acest institut siprevedea o cheltuiala dé 29.000 lei pentru personal s't 12.000

pentru aparate, adica cifra exacta ce se cere.Dar cum poate cere D. ministru .pentru cateva luni numai

de functionare, ceeace legea acordA pentru un an intreg dexerciti u ?

SA recapitulam bine. Legea autoriza cheltuiala de 41.000lei pe 12 luni ; ministerul de finante are nevoie de aceasta sumapentru o jumatate an numai. Atunci din trei lucruri, unul : Orieste o croare si nu este spre lauda administratiunei financiare,o asemenea constatare ; ori s'a cheltuit toata suma §i atunct

119

intrebAm pe D. ministra cum s'a crezut D-sa autorizat sA excedelimitele legei ; ori, in fine, nu s'a clieltuit toatl suma si atuncisunt indreptAtit a crede ca min isterul rezervA astfel, cateva tai-'nice economii la cari si poatA alerga la zilele grele ce se pre -gatesc.... Cu alegerile.

A treia cifra pe cace o gAsesc, si asupra cAreia cer delad. ministru de interne o simplA lAmurire, pentruca in necunostintAde cauzA, nu-mi place sä vorbesc.

Dupl cum mA revoltä lauda cu once pret, tot asemeneaimi displace critica cu once pret.

GAsesc un fond delicat ; 60.000 lei pentru incendiatii delaBotosani. Asi don i 'acum, ziseiu, ca D. ministru de interne säne dea o mica' lAmurire : sA binevoiascA a ne spune dacA s'auimpArtit acesti 60.000 de lei la incendiati sau nu, si in ce starestA repartitiunea acestor ajutoare, cAci svonul public spune cA oparte din bani ar fi la Casa de deprimen. Cum se justificA infine alocatiunea aceasta de 60.000 lei ? VA rezervati, D. le mi-nistru, sA räspundeti pe urmä, sau rAspundeti acum ?

D. ministru de finan fe, C. Nacu: Acesti bani cari figureazfad, sunt aceia Cu cari s'a venit in ajutorul celor incendiati titprimele zile ; s'a cumpArat paine, etc.

D. Al. Marghiloman...Imi ajunge -aceastA declaratiune cAs'a intrebuintat acesti bani. Eram tinut sä fac aceastA intrebarepentrucA nici un act public n'a arAtat starea lucrurilor

D. 44. Kogalniceanu! D-le ministru, s'a impArtit toti acesti60.000 lei ?

D. UrzicA este unul din membrii comisiunei pentru distri-butiunea ajutoarelor si cred cl D-sa singur va afirma CA nu s'audat intreaga sumA de 60.000 lei.

D. ministru de finan te. C.Nacu: D-le Kogalniceanu, pentraa veril in primele zile in ajutorarea incendiatilor, s'a votat deconsiliul de ministri suma de 60.000 lei, dar de distribuit s'audistribuit numai 10.000 si 50.000 sunt depusi la Casa de depuneri.

D. Al. Marghiloman: Vedeti a vA contraziceti, D-le mi-nistru ? tiiiita mea era exacta si sunt in drept sA vA intreb :-pentruce and sinistrul a avut loc acum nouA luni, banii sunthid neimpArtiti ? Botosanii au fost bAntuitir de foc, dar mai suntbantuiti si de patima de a nu iubl regimul de fatA. Nu oare

120

.cumva ceeace mai ramane de imp* va ajuta la lecuirea boaleielectorale ce se apropie?

D. ministru de Plante, C. Nacu: Este o insulta la adresa_alegatorilor.

D. Al. Marghiloman: Nu, D-le ministru, nu se insulta a-legAtorii ; daca este a se insulta cineva prin zisele mele, apoieste a se insulta aceia cari corumpe sau cearca a corumpe pealegatori. (Aplauze).

D. ministru de ferian/e, C. Nacu : Atunci insultati §i peunii §i pe ceilalti pentruca §i corumpatorul §i corumptul tot unafac e. (Sgomot).

D. Al. Marghiloman: Ei, D-le ministru, din nenorocirestarea noasträ de cultura politia permite Inca corumpätorilorsa uzeze de ni§te asemenea mijloace, demne de a fi condam-mate de once om onest. (Aplauze).

D. ministru de finan/e, C. Nacu: Cercul in care cinevatrae,te, 11 face sa fie insultat de ideile ce predomne,te acoso.

D. Al. Marghiloman: Poate ami atribuiti aceasta On-clindu-va la atmosfera ce ati creat impreiurul D-voastra §i in care-traim aici in Camera.

Stiti bine, D-le ministru, cA de cand am intrat, acum patruani, in Camera, nu v'am venit prieten, tot neprieten ma duc deacl. Nu sunt deaceia pe cari, spre fala lor, i-ati numit vaga-bonzii politici, §i credeti bine ca nu ce s'a petrecut in legisla-tura noastra este de natura a ma face sa clintesc.' Decand amintrat in viata publica, murdäriile ce am vazut in tara mea, nu

-le voiu uita §i patruzeci de ani sa mai traesc! (Aplauze).Reviu acum la chestiune i vA intreb : de ce ati trecut ad

-60.000 lei ca distribuiti celor incendiati dela Boto§ani, pe candtot D-voasträ declarati cit nu li s'au distribuit decal 10.000 lei ?.(Aplauze).

Inteleg inscrierea sumei acesteia §i chiar une sum e supe-rioare. Elemosina este o caritate creOineasca intrucät numai nuse cere ceva in schimb. Fiind date pornirile D-voastra, fiind datca pana astazi detineti ni§te bani cari nu erau un ajutor eficacecleat daca mergeau pe data la adresa lor, nu sunt in drept ama intreba daca scrutarea con§tiintelor politice nu va avea oparte preponderenti in distributiunea lor ? (APlauze din partea.opozitiunei).

1°1

Trec la un punct mai putin delicat. Voiu si vorbesc de-Monitorul Oficial. Avem o tipografie a Statului, un local al Mo-nitorului Oficial, local si tipografie-ce am instalat cu mare pampasi pentru facerea cärora am cheltuit 700.000 lei renta. Cu toateacestea Monitorul Oficial a ajuns la asa grad de perfectiune, cane di dezbaterile Camerei opt zile clupa ce au avut loc. Ca 0'se obtina acea acceleratiune fi-va oare 'nevoie de emisiuné nouide renta?

Vid a in budgetul ordinar figureaza o .strrna enorma pen-tru hartie si 24.000 lei pentru materia0etnne, cotnbustibil, lu-minat, etc. Cum se mai cere azi 16.000 pentru hartie si 15.000'pentru carbuni, cand dupa buget, tinandu-se seamä de toate ar-ticolele colocate in alocatiunea de 24.000 lei, prevederile ordi-nare erau poate de 5 sau 6.000 lei ?

Ce lucrari extraordinare produs-u-s'au cari si motiveze a-ceasta umflare a cifrelor ?

Deaceea, ori a budgetul D-voastre este räu fäcut, si esteräu fäcut indata ce nu cunoasteti cifra certä si necesarä pentruun serviciu ; ari a sumele destinate prin budget, pentru un ser-viciu ; le intrebuintati la plata de servicii, altele decal cele de ad-ministratie.

Eu care nu sunt tinut si cred pe cuvânt pe nimeni, si maiputin pe un ministru, care nu trebue sa ne vorbeasca cleat cuactè, pat face once conjeciura. Cum se intampla a asupra a-cestor cheltueli absolut anounale, nu ni S2 da nici o lämurireprin raport ? Am fäcut o tipografie a Statului, am inzestrat-o cutot materialul necesar, sub cuvant, se zicea, ca si realizeie Sta-tul o economie si si nu fie constrans a da actele lui in manaindustriei private.

Ei bine, -in loc sa venim in ajutorul tezaurului, pe deoparteil impovoram Cu emisiuni de renta si pe de alta la budgetulordinar crestem mereu alocatiunile.

Asi ruga pe D. ministru si ne edifice asupra acestor noisarcine, altfel voiu fi nevoit a vota contra si cred ci vor facetot asa toti cei ce nu voesc si voteze cu ochii inchisi.

Mai vid o alocatiune de 20.000 lei onas.trr preventivecontra holerei". Fhlera n'a fast in E trópa. Cu indiscretiuneaunui deputat din minoritate intreb :. cum si unde s'a cheltuit a-ceasta suma ?

122

Rämane insa, D-nii mei, o cifra, o suma de 50.000 lei pecare o cere ministerul pentru siguranta publica.

Ei bine, in budgetul general avem deja 120.000 lei pentrusiguranta publica, suma despre care nimeni nu este tinut sa deanici o seama. Aceasta suma s'a mai sporit in cursul anului. Acumdin nou se mai cere 50.000 lei !

Prin ce se justifica aceastä sporire neprevazuta ? Care a-nume situatiuni anormale, ce timpuri grele a sträbatut Romania ?Ce itnbunatatiri se vafi adus in mijloacele de represiune §i deconstatarea crimelor ca sa märiti fondul anonim al siguranteipublice ?

Dad.4í siguranta publica insemneaza ca bande avinate sa sepoata preumbik.ziva in amiaza mare, pe ulitele Bucure§tilor pre-dand redactiunilor ziarelor, färä ca autoritatea sa prinza de ves-tea lor ; daca siguranta publica voe§te , ca sä nu se descopereciomäga0i cari asomeaza un ziarist in centrul ora§ului ; daca totsiguranta publica voe§te ca o Ilan de oameni sä poata comiteun adevarat pillagiu intr'un ora § ca Hui in impunitate a cea maperfectä, nimeni din noi nu va va da un ban. Poate cA g-uvernulintelege ca criminalitatea politica a sporit ! In vederea ei, cu o-sebire este de datoria tuturor de a i se refuza fonduri noi cariar contribui poate la dezvoliarea §i mai departe a ei.

Nu dam noi fonduri pentru incurajarea stimabililor cetätenicu inimi patibulare intrebuintati unii pentru a päzI pe inaltiidemnitari ai Statului, ceilalti pentru a sprona pe tot ce nu im-parta§e§te vederile guvernantilor.

Cer asupra acestui punct explicatiuni, D-le ministru, dacanu voe§ti sa ratnaneti, nu zic sub acuzare, dar sub bänuiala ea'aceastä suma o voitVca sa v'ä pregätiti fondul pentru alegeriiar nici de cum pentru siguranta ob§teasca. Asemenea speze lu-ati-le din casa partidului, nu din punga tarii. (Aplauze). 4

Trec acum la ministerul justitiei. Si ad vad cum unele dirtcredite pornesc tot din acela0 punct de plecare, de a angajaactiunea parlamentara inainte ca dansa sa se fi mani festat princeva, §i de a se räsplati, poate, adesiuni politice sub pretext delucrari. Unele discutiuni din trecut ne-au luminat asupra unorjuri§ti, oameni politici, §i ma autorizeaza a gandi astfel. Gasescad o cifra de 20.000 fr. pentru instituirea and comisiuni insär-

123

cinata Cu revizuirea Codului de procedura existent si ca elabo-rarea unui noutproiect. Cu putina indiscretiune, v'a.5i putea In-treba, cari sunt cunoscutii jurisconsulti ce vor figura in aceastcomisiune ?

D. Alexandra C. .5endrea: Sunt deja numiti.D. Al. Marghiloman: Eu nu stiu nimic, D-ta profesor de

procedura, faci parte din acea comisiune ?D. Alexandra C. .5endrea : Nu.D. Al. Marghiloman: Aceasta, D-lor, intäreste si mai mult

demonstratiunea ce voiam sa fac.Dacä asi cere nume proprii, nu stiu dacä vor fi dintre cele-

mai cunoscute prin stiinta lor juridica, dar desigur a nu voi-gäsi pe nimeni din opozitiune : or, cine a putut constata panäla ce punct lucrärile acestea stiintifice au incalzit zelul politic alunora din colegii nostrii.

Intreb acuma daca aceastä refonta a procedurei a fost ce-ruta de cineva sau daca ea procede din initiativa ministerului.Controversele procedurei noastre sunt _cunoscute din aceste sem-nalate. In cateva träsuri se pot lesne starpl. Nu sunt nici asamulte, nici asà de grave ca sä atraga transformarea intreaga acodului care abia acum a putut sä patrunza In practica zilnica.

Organele de amelioratiune a legilor noastre sunt inbicatepe cale si mai practica si mai econotnica de insusi legislatiuneanoasträ. Dece n'ati mai cerut D-voastra Curtei de Casatie refe-ratul anual si pe care Curtea I-a prezentat atät de mult timpministerului ? Referat in care se semnaleaza neajunsurile si la-cunele puse de practica in evidenta. Vazand ca nu se tine nicio seamä de dansul, si Curtea de Casatie a Incetat de a-1 maitrimite. Aceste raporturi se puneau vesnic la dosar pentru pas-trare si de atunci au ramas dupa cum zicea un spiritual deputatin necropola dosarelor.

N'aveti deal sa insarcinati pe un sef de birou dela mi-nisterul de justitie ca sa gaseasca acele lucräri si amelioratiunilear fi indicate gata. Unde puneti ca Malta Curte numai sa i searate cä lucrarea sa nu este nesocotita, ar fi voioasa sä o rein-ceapä cu tot rodul experientei anilor din urma. Nu sunt, D-lor,pentru perturbatiune complectä In legislatiunea noasträ. Maniade a trece de creatori si in oratori nu trebue sä ne Imbete.: olege uzualä nu este adevarata lege cleat prin statornicie.

124

In cazul de fata s'ar putea cel mult indica si modifica ca-leva puncte pentru ca sä facem o imbunätätire realä.

Cu modul acesta insA s'ar pierde ocaziunea de a se cereCamerei acea alocatiune de 20.000 lei !

Eu vad ca reformele noastre judiciare incep sA coste detrei ori mai mult cleat a costat MAO intocmirea legilor noastre!

La ministerul cultelor, gäsesc cA ni 'se cere 53.000 lei pentrumobilierul palatului Metropolitan din Bucuresti.

Sunt clieltuiti banii acestia ? Se vor chellui ? In lipsa de oindicatiune in raportul comisiunei, siliti suntem sA amintim capalatul Metropolitan nu cerea nici o imbunatatire sau o infru-musetare asa de radicala.

In timpul repauzatului Mitropolit, era tinut intro stare carenu anunta, dupä asa scurt timp o cheltuialä oneroasa pentrustarea noastra budgetarä.

Notati bine, D-nii mei, ca in principiu sunt pentru oncecheltuiala menita a ridica prestigiul bisericei noastre. Trebuie osuma pentru ca Prea SfAntul Mitropolit sä poata tine rangul saude cap al bisericei, o dau cu doua mâini. Insä intreb atunci, totin numele prestigiului bisericei, daca nu ar fi fost tot atat dedecent sa se fi gasit ceva bani si pentru plata i acoperirea unuinenorocit pasiv läsat de repauzatul Mitropolit ?

Am asistat, D-nii mei, la spectacolul acesta iimiIito c'ä

afara in pi* tribunalului obiecte mobiliare, trasuri i cai, tra-surile cari au servit la toate pompele oficiale si actele mari inanii din urma, sa fie scose in vanzare cu toba pentru plata dedatorii.

D-nii mei, nu ati gändit sa gasiti ceva ca sa nu se zica caSuveranul spiritual al Romanici a murit insolvabil ?

Eu votez pentru Mitropolit ce voiti, dar cu o conditiune,ca i trecutul sa nu fie mai jos pus !

Ram'Ane acum, D-lor, o altä cheltuialä ciudata la ministerulcultelor. Vedem o suma de 16.242 lei pentru facerea statisticeigenerale la Foil,. Intreb atunci, pentru ce s'a desfiintat oficiulstatistic ? Ati provocat pentru economie acest lucru anormal, cutotul neproportional Cu veacul in care halm ca, sä desfiintämstatistica, si aceasta s'a fäcut printro lege votatä de Corpurilelegiuitoare, i acum pe o cale indirecta veniti sä restabiliti par-

125

ceeace ati desfiintat in total ? Apoi din doua lucruri unul ;Ori cand ati cenit supresiunea ati fost in eroare §i atunci, bine-voiti a o recunoa§te §i faceti a mea culpa ; ori astazi comiteti oeroare restabilind j).1 cat piezi§e o cheltuiala careia ii lipse§teonce fel de control.

Mai gasim ad inca o alocatiune de 1723 lei dati capeleidin Paris pentru ceremonia la sfintele särbätori ale Pa§telui peanii 1884 1885 ! Ce fel de comptabilitate, ce fel de budget averanoi ? Ori acele ceremonii sunt obicinuite, §i atunci de ce le-atiuitat ? Ori acele ceremonii s'au facut färä autorizatiune §i atunciacela care le-a facut trebue sa le plateasca! Socoteli de felulacesta sunt [acute Uri seama §i avem dreptul sa va cerera compt.

Tot ad mai gasim o cifra de 14475 lei pentru reparatiuneaPlitropoliei dela Ia§i. Dar cand ati ispravit'o de o reparati acum ?

Este, D-lor, un ce de mirat ca un monument d'abia is-prävit sä aibä de indata trebuinta de o suma de 15000 lei pentrureparatiuni. Ori la reconstructiune ati fost in§elati §i vi s'a predato \lucrare defectuasä, ori in planuri nu ati prevazut tot §i atunciar trebul sa o spuneti I In atnbele cazuri va gäsiti in fatä de unact de rea administratie ce constatäm.

Acum, d-Ion, la ministérul de räzboi gäsim iarä§i o cifra,ciudata, 30000 lei pentru lucräri e geodezie §i rectificar deharte. Apoi, mi se pare ca s'a votat fonduri extraordinare, s'aemis rentä, ca sA fim pregatiti de toate...

Apoi pentruce luati din budgetul ordinar aceasta sumä dede 30000 lei, pe cari ii luati dela lucräri necesare §i dela pre-vederi intocmite, pentru ca sä le dati la fondurile extraordinare ?

Aceasta repede revista vA dovede§te odatä mai mult cateste de necesar pentru randuiala lucrarilor D-voastra financiare,ca sä nu le faceti sub cheia raisterului §i numai intre D-yoastra.Prin aceasta puneti pe cei din minoritate In trista pozitiune, saude a fi nedrepti Cu D-voasta, sau de a vä face critice amareand .este vorba de punga tirei. (Aplauze din partea minoritatei),

O ALEGERE IN 1888

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 13 FEBRUARIE 1888

Ultimile alegerl legislative generale prezidate de guvernul I. C. Bratianu,fn 1888, s'au semnalat printr'o violenta farà seaman. Cu toate acestea, impo-tri% a ingerintelor guvernamentale, opozitiunya de toate nuantele reusise a

trimite in Camera Depatatilor vre'o cincizeci de mandatari. Speriatii de aceasta.minoritate puternick majoritatea liberala de atunci hotärase sit invalideze celemai multe din alegerlle In cari izbutise opozitia. In aceasta atmosfera de in-cordare parlamentari, D. Al. Marghiloman, validat ca ales al Colegului 1 dedeputati de Buzau, rosteste in sedinta Cameref Deputatilor dela 13 Febrttarie1888, urmatoarea cuvantare la discutia Colegiultti III deputati de Buzau, caretrimise in Camera, ca opozantii, pe D-nii I. Marghiloman si D. Butculescu.

Domnilor Deputati,

In ori care altä circumstanta s'ar U gasit in joc cine-va,care-mi tine de aproape ca tatal meu, sau cu care sunt in stränselegaturi de familie ca D. Butculescu, fi facut o datorieisa nu intervin in desbateri, Domnii mei.

In aceasta contestare insa care se aduce asupra alegeriicolegiului III de Buzau, nu \tad o chestiune de om, de persoanä ;vad o tendinta generala §i in numele Onoarei unui colegiu elec-toral, in nutnete onoarei moravurilor politice in Romania, imipermit sa iau cuväntul. (Aplauze din partea opozitiunei).

Se fac alegeri in Buzau, colegitrl I §i II, D-nii mei, de §1n'au ra'spuns a§teptärilor partidului guvernamental, au fost va-lidate fara mari contestatii. Insa e lezne de inteles cA tocmaipentruca aceste alegeri nu raspunsese partidului guvernAmental,

127

se gasise in dansele un avant de opozitiune a carui inraurireasupra colegiului III nu a fost indiferentA.

()data acum ce se Meuse pornirea de opozitiune, se g'ä-se§te oare a priori ceva extraordinar ca §i acest colegiu 111 säfi urmat celorlalte doua colegii ?

Colegiul III nu este o zestre guvernamentala. Colegiur IIIeste administrativ numai pentrucA pururea a fost tratat cu ne-pisare.

Daca inteun judet unde alegerile ar fi fost faborabile gu-vernului, s'ar vedea ca colegiul III singur face o.nota discordanta;clad §i aceasta schimbare bruscA a vântului s'ar intelege panala un oarecare punct, D-nii mei, ca Adunarea care judecA aceaalegere sA aibA un fel de pretentiune §i sa caute a cercetà ca-uzele acestui nea§teptat reviriment al opiniei publice. Cazulinsa nu e astfel la noi, dar char daca .ar fi fost alegatiunile deviolente ce se fac, ar cautà sA emane dela alta sorginte ca samerite o atentiune. Ce fel, se gäseau de fata candidatii §'1 dele-gatii lor colegiile erau prezidate de doi consilierii dela Curteadin Bucure§ti a caror reputatiune de integritate §i independentanu mai e de facut D-nii Poenaru-Bordea §i Campineanu oameniasupra carora nici un fel de ademenire nu poate sa mute.

Mai mult dent atata, acblo erau toate autoritAtile, jude-cAtorul de instructiune, procororul, prefectul §i sub-prefectii,primarul ora§ului, alesul colegiului I-u §i adversar al nostru ;se r gasea acolo D. Gazotti, ales asemenea deputat i alti multidin partidul liberal national.

Ei bine, cum de nimeni din atatea persoane cu greutate nus'au gasit una ca sa semnaleze, nici una macar ca sa popreascaacele grave dezordine pe cari le vedem astazi a§ternute pe 3coale pline' de hartie

Dar mai avem ceva.In localitate exista un ziar al partidului guvernamental,

ziar care n'a fost totdeauna nici just, nici cumpAtat in expresi-iinile fatA cu noi. Pe drept sau nedrept ziarur acesta trecede administrativ ; in once caz el a fost ziarul acreditat alpartidului liberal ; in el s'a 1nserat proclamatiunile §i toate da-rile de seama ale mi§carei electorale. Persoanele unora din noi§i faptele noastre nu au fosi crutate nici inainte §i mai putinInca dupa alegeri.

128

Credeti oare, D-lor, ca daca hoardele de un vandalismnepoinenit cum se exprima colorata petitiune ce ni s'a cetit

cetele inarmate *i aprinse de betie, cu care ni se bate captrlrsa'r fi zarit prin Buzau, credeti oare ca numitul ziar le-ar fi

trecut cu vederea ? Dar ce ocaziune mai nemeritä s'ar fi gasitsa se traga clopotele *i dela un cap la altul al tAri sa

rAsune presa oficioasa de ororile opozitiunei Buzoiane?Cum, and principalii interesati stint muti, and organele

lor tac, and nu se gäse*te urma de vre,o plAngere la admi-nistratie satt-la justitie, and politia a stat nemi*catä, cand este.de atAta interes sa se exploateze once incident electoral, a tre-buit tara sa a*tepte initiativa a 23 de mode,ti. i necunoscutialegatori ca sA cunoasca adevartil ?

Personal constat cu regret ca nAscociri atät de copiläre*ti agasit In Camera ease semnaturi pentru a le sprijinl. Suntsilit deci sa ma ocup de incon*tientii cari au semnat protestulpentru ca, peste capul lor, sA ma adresez colegilor cari nu s'ausfiit de a lua solidaritatea unui act nesocotit.

Pentru edificarea domnielor lor, nu a Camerei care nu sepoate oprl la afirrnatiuni arat de suspecte, au despicat putirrcatalogul trecut in josul petitiunei. Veti vedeA dac'A adevar, augraft cei 23 cari au semnat sau cari sunt considerati ca ausemnat protestul.

1mi pare rdu ca nu ati urmat adineauri cetirea ce s'a dat_Ati pierdut o bucatA de literatura a carel stil colorat 11LI are deseaman deck bogatia descriptiunilor ; and veti lasa constiintade pozitie socialA a celor semnati va veti intreba poate cà deunde atata pricepere pe Ion Vizitiul *i pe colegii lui petitionari(Aplauze).

Voi trage pe urma moralitatea acestei comparatiuni.Clremati sa judecati o contestatie vi se cuvine, D-lor, o

deplina lumina asupra faptelor.Dar cari fapte ?Citesc i recitesc i nu gäsesc unul singur articulat.Este destul sa zici numai ca s'A spart geamurile? La cine ?

S'a facut vre-o constatare, vre-o cercetare ? N'a facut nimic au-toritatea ? Cine va banui pe prefect, pe politaiu, pe primar ca aulasat sa se- comita pe placul nostru acte de vandalism fArá casa ià vre-o masura ?

129

Naivii cari au iscalit recunosc ei MAO cA arund numai opiatra ca inteleptii sä o scoata..., Nimeni, zic nu putea sAreclame un anume /apt." (Aplauze, rasete).

In ce se rezuma aceastA contestatiune ? In faptul ca bande1nhAitate conduse de oameni plAtiti ar fi raspandit. teroarea Inora § si ar fi alungat pe alegAtori, si ca alegatorii au fost nevoitisA fuga din oras fad-de a vota.

SA cercetäm, D-lor, si sá vedem dad iscalitii acestia n'auluat parte la vot pentrucä au fost alungati de bande inhAitate.

Vad aci iscalit pe D. Nicolae erbanescu sub a sa propriesemnAtura. Ei bine, pe acest alegator alungat dela vot, 11 vedeminsA trecut in lista de votare cu No. 362. _(Aplauze din parteaopozitiunei).

Teodor Anton ; si acest alegator alungat Il gäsim ca a votatsub numele de Anton Teodor. Asemenea cu D. Nicolae Jipa carea votat la No. 307, cu Ion Radu trecut fa No. 380, Cu D-nii StanPodgoreanu si N. Maracineanu al dror paraf indignat nu-i im-piedicA ca-i gasesc votánd la No. 228 si 236.

E drept a pe onor. domn D. lonità nu'l pot descoperì subcei doi sau trei ce vad cu acelas mime ; iar pe misteriosul lite-rat Ion Vizitiul las pe seama näscocitorului acestui protest.(Aplauze)

Mai rämane din cei iscaliti Ghita Stoica Cercel ; pe acestanu l'am vazuf nici In listele electorale, nici intre delegati, nici-cavotant direct,-

Ce mai ramane? Mai räman 12 insi semnati de aceeasi mana,semnati adicA prin punere de deget. Am prea mare diferenta pen-tru ca sà ma ocup de pretinsii iscAliti prin punere de deget, cand,o legalizare nu Intareste numele lor.

V'am aratat, D-lor, fandul sa vA arät acum si moralitateaactiunei dupA care yeti putea juded importanta protestului.

Protestul, D-lor, este intreg fAcut de mana candidatuluivins. Rog pe D. rapbrtor sA compare iscalitura D-lui CatuneanudupA buletinele de vot, cu scrierea acestui protest.

Am servit destul timp in acelas parcliet ci D-sa, ca sa potafirma cA aceasta elucrubatiune este in intregul ei de mana D-sale.

D-nii mei, paraponele se pot exprima pe toate càile, si per-mii fiecäriiia, oriunde afara din Camera sA nesocoteasca bnora-

9

130

bilitatea acelui care i-a infrant la alegeri insi D-voastre, para-ponisitul acela, caruia alegatorii au räspuns cu votul negativ, nuva poate cere sa indosati expresiunea ciudei sale §i sä luati ras-punderea unor acuzatiuni, pe care de, D-lor, ertati-ma nu le pottrata cleat ca scrânteli aduse' adevarului.

Moralitatea acestei actiuni este lesne de tras. Tot a§a delesne puteti trage D-voastre judecatori §i concluziunea cifrelor:cine sunt ale§ii col. III de Buzau ? In primul rand D. D. Butcu-lescu, in ;1 doilea D. I. Marghiloman. Cati alegätori atat directicat §i delegati sunt in colegiul al 111-lea din Buzau ? 1038.

SA 7icem ca nici unul nu putea lipsl §i ca toti erau sa vo-teze. Dei ne-ati putea concede Insa ca noi ativa, alegatori incol. I, cari am fost §i delegati, fiindca am votat in col. I n'ammai votat intealtreilea. In -cazul acesta era colegul meu D. Di-mitriade, eu §i alii.*i pe ace§tia sa-i socotiti, sa nu'i scoatetidin lista. Atunci am votat : 1038, all eram inscri§i ; care e ma-joritatea de jumätate plus unul ? 519. Ei, D. Butculescu a intrunit523, va sä zica mai mult de jumatatea intregului colegiu ! Semai poate plange serios alegatorii ca au fost alungati dela vot§i ca scenele de carnagiu i-a impedicat exercite dreptul lor ?Alta computaliune pe care o fac ? Din 1038 alegatorii inscri§i, auvotat numai 789, adica nu lipsea decal 22 O/ nu e aceastaproportiune observata in bate colegiile din'tara ? Daca au votat789 §i scoatem din 1038, ramane 249 din ace§tia an putea scoatepe cei din col. I, cari nu puteau votà, dar va däruim pe toti, §idaca îi adäugam la voturile D-lui Catuneanu, n'ar fi avut cutotul decat 477, iar D. Trestianu 497; ei D. Ion Marghiloman aavut 498, iar D. Butculescu 523.

Vedeti, D-lor, dupa aceste spuse, cat de riguroasa §i fun-data poate fi acuzatiunea adusl In chipul acesta!

De altmintrelea, D-nii mei, a§i mai face apel la oricare, latoti cari cunosc judetul Buzau. Este cineva caruia sä i se paraanormal ca un batran crescut din frageda lui copilarie In Buzau,§i-a exercitat acolo drepturile sale politice, care in nenumärateranduri a avut onoarea sa reprezinte diferite colegii a acelui judetatat in Camera cat §i In Senat, ei bine, este cineva oare sa creadici un asemenea om nu se poate alee cleat prin frauda §1 prinviolenta ? Este oare ceva extraordinar ca D. Butculescu care s'a

131

ales in contra administratiunei In legislatura trecuta, ca acelacolegiu care l'a ales atunci sa-i reinoiasca mandatul ? Vedeti prinurmare cat de temeinice pot sa fie acele nascociri de coruptiune,gi acte de vandalism ?%

Am zis, D-lor, a vorbesc inaintea unor judecatori, iar nuunor oameni pasionati, deaceia inainte de a termini imi yetipermite sa va fac o amintire care se aplica nu la alegerea dinBuzau ci la chestiunea generarä care se desbate.

In luptele politice sectarii, adica cei ce pun rancunele §irazbunarile de persoana mai presus de satisfactiunea principiilor,ce tntriun adversar politic vad un om de rasturnat nu o ideiede doborat ; sectarii, D-lor, cauta pururea sa abuzeze de putereape cari circumstantele le-a dat In mana. Oameni politici nu.

Circumstantele imi vor proba, D-lor, daca voiti sa impk-t4iti doctrina celor dintai sau sä urmati traditiunea celor deal doilea. (Aplauze din partea minoritatii).

REVOLTELE AGRARE DIN 1888

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 17 NOEMBRIE 1888

In sedinta Camerei Deputatilor dela 17 Noembrie 1888 rfiposatul NicolacIonescu amintestc desprc o interpelare adresati pe vremuri d -Jut Al. Marghi-loman ministru al justitiel in cabinetul Theodor Rosetti, asupra. Intilrzierei pusede instantele judiciare In judecarea tAranilor din llfov, cari au luat parte larevoltele agrare din 1888. D. Al. Marghiloman, care se aflà ministru al lucrA-rilor publice la17 Noembrie 1888, rAspunde astfel

Domnilor Deputati,

D. Ionescu In desvoltarea interpelärei D-sale astäzi, InainteaD-voastra, a intrebuintat o expresiune, care sunt sigur cá estede ajuns sa i-o semnalez pentru ca D-sa sa o retraga : zice, jus-titia a fugil de lumina judecätei.

Mutt mai asemanata cu deprinderile D-sale, §1 mai dreaptaca magistratura noasträ, este formula ce a dat inscris biuroului :dece justitia a inteirziat cu judecarea rasculatilor ?

Sunt convins a D. lonescu, ca §i mine, nu crede ca jus-titia noastra este capabila sa täinuiascä un fapt, sa puna, cumse zice, adevarul sub cofa.

D-lor, este un motiv peremptoriu care a impiedicat ca ju-decarea täranilor aisculati sa-§i fi avut cursul panä astazi, esteacela al dificultätilor materiale ce a Intampinat instructiunea, di-ficultätii cari au fost mai presus de once bunavointä.

Unul din D-voastra poate sa §tie ca In momenturturburä-rilor, and armata a fost nevoitä sä intervie pentru restabilirea

133

.ordinei, comandantii militari implineau sarcina agentitor civili,rAma§i absolut insuficienti.

Ace§ti comandanti, In punctele ce pacificau, nu puteau de,cAt sA aresteze pe toti cari 'i gAse au ca arma in manä, §i petoti cari se opuneau fortei publice, ramAnAnd in urmA ca agentiijudecatore§ti sa poata alege raspunderea §i sa retina pe adeva-ratii culpabili, liberand pe cei cari se gAseau prin§i la mijloc,incon§tienti, tArAti in tumult prin ademeniri. $i §titi D-voastra caIn Bucure§ti, la un moment dat, se aflau peste 1100 de arestati,i in lalomita unde este un singur Cabinet de instructiune, se

gaseau peste 300 de inculpati.Intelegeti dar cat de uria§a a fost opera, care preat justitia

poate fi expeditiva, a facut o repede §i preluminoasA deosebirea celor culpabili de cei nevinovati ; cat de anevoioasA sarcinamagistratilor cari au avut apoi sl culeaga sarcinile In incArcareasau sa verifice probele in descarcarea celor retinuti !

La Sucure§ti cinci judecatori, la lalomita unicul judecAtor,au fost insArcinati aproape exclusiv de aceasta lucrare. Minis--terul pe datai a luat mAstiri ca instructiunea afacerilor ordinaresA fie deferitA supleantilor. Si credeti D-le lonescu, ca dei nu afost un moment de r'ägaz, abia s'a terminat opera acestei ins--tructiuni in cele dintAi zile ale tunei lui Noembrie...

D. G. Panu : Legea spune curat, cand este absolutA nece-sitate se pot delega alti judecatori de instructiune.

D. ministru al lucrarilor publice, Al. Marglziloman: D. PanaignorA detaliurile mecanismului nostru judecAtoresc cand afirmAaceasta. Este evident a se pot delega alti judecAtori la instruc-tiune, and titularii sunt absenti sau ocupati dupa cum s'a facutpeste tot unde trebuinta a cerut, dar nu se pot crea judecatori noi.

De altmintrelea, oricare ar fi fost numArul acelor judecA-tori, Ina nu ar fi putut lucra mai repede ; caci fiecare ar fi tre-buit sA facA aceia§i serie de operatiuni §i de cercetari locale.

D. G. Panu: Dece n'ati delegat mai multi ?D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman: Nu pot

smm1 mai multi cleat In lege, D-le Panu : Nu pot crea judecA--tori extraordinari pentru Dumnezeti !

In Bucure§ti ca in Ialomita, s'au luat acelea§i masuri pentrua !Asa pe judecAtorii titulan i sä-§i consacre tot timpul la instruc-4iunea rascoalei.

134

Ina fasele prin cari trebuia sä treaca lucrarea lor. Le repetpentru a face tangibile anevointele materiale. Intáiu se lua in-terogatoriul tuturor räsculatilor call au fost arestati de armatä ;pe urtna se cereau dela comänduirile militare rapoartele in-cheiate la fata locului de §eful deta§amentelor militare ; din elese exträgeau ceeace privea anume pefiecare arestat ; apoi, Cuajutorul acestor documente §i cu infati§area de persoane din lo-calitate, a cäroi greutaie prezintA un-temeiu oarecare, se Ikea aalegere Litre cei arestati §i se liberau provizoriu cei cari päreauputin primejdio§i ; Mat tot ce nu fusese prins cu arma in manä,tot ce nu fusese constatat ca a participat la un omor, cäci dinnenorocire au fost §i omoruri, tot cnu erà convins de flagrantdelict se punea in libertate. Astfel nu s'au depus Ip preventiedefinitiva dent vre-o douä sute §1 ceva dintrán§ii. Numai dupäce s'a fäcut aceastA prima alegere, a inceput opera regulatä ainstructiunei, atunci au inceput judeatorii de instructiune sä seinformeze regulat §1 sä indeplineasca numeroasele experimentAricari constitue o instructiune criminalä : mirtori §i contra martori,constatäri locale, comparatiuni de corpuri de delict, confruntäri,raporturi medicale, etc. !

Si incA, trebuit'au magistratii sa tinä seama de munca cam-pului sä nu ridice la fiece moment pe plugari dela dansa ; eise duceau pe .teatrul rascoalei §i luau drumul pe care ar fi tre-buit sa-1 ia martorul, de multe ori insä§i prevenitul !

lacA numai cum s'a putut termink pentru sesiunea de ju-rati ce vine, o instructiune colosalä in care azi Inca sunt retinutimai multe sute de acuzati.

JudecAtorii au acuma sA fan' lumin'ä asupra faptelor dinAprilie.

S'ar puteA zice, D-lor, pentru ce nu s'a convocat o sesiuneextraordinarä a Curtei cu jurati pentru luna lui Noembre ?

Motivul este, D-Ion, ca sunt numeroase acte de acuzatiune-§i numeroase lucräri premergätoare de fäcut intre terminarea in-structiunei §1 adunarea juriului. Precipitatiunea n'ar fi servittrucát nu ar fi ajuns timpul, ca cel putia sä se asigure pentruziva judecätei atát irtfAti§area de fapt a prevenitilor, cat §i

celor cari se vor asculta ca martori in incarcarea sau descArcarcaIon; mai mult dent atát, §titi cA toti magistratii au lost insAr-

135

zinati Cu prezidarea biurourilor electorale, §i nu li se putea cere0 noul lucrare extraordinara fara paralizare desavarsita a justi-tiei ordinare.

Vine acum sesiunea juratilor din Decembre : toate actelestint terminate, toate masurile sunt luate ca cei dati in judecatasä compare, localul este pregatit ! Astfel ca, dupa o lunga astep-teptare-Jo recunosclumina justitiei se va face; atat mai bine,.daca dansa va puteä sa retina cat mai putini culpabili §i sa de--rnitä de sub mana ei cat mai mult acuzati inocentati !

Ratmine acum a doua chestiune a D-lui lonescu ; de ce nus'au publicat raporturile militare ? Daca ar fi binevoit D. N. lo-nescu sa precizeze mai deaproape chestiunea, ne-am grabi sa-i.dam o deplina satisfactiune ; caci in raporturile militare suntdoua feluri : unele ale afacerilor superioare, cari nu se mar-ginesc a raporta despre operatiunile militare, despre chestiuniletechnice ; dar cari aratau si vederile lor asupra cauzelor de ne-multumire, asnpra plangerilor de multe ori legitime ce le-aufacut täranii aSupra niotivelor reale, dar de multe ori oarbe, ne--reflectate, ale miscarei.

Acestea se pot comunich Indata : D. ministru presedinte'mi da chiar acum asigurarea. Sunt lonsa si raporturile zilnice alecomandantilor de detasamente, cari se marginesc a inform& co-manduirea de mersul si pozitiunea, trupelor ; acesta nu privescdecat administratia militara.

Altfel, din acestea, jumatate sunt in dosarele tribunalelor çiCurtilor cu jurati.

Pentru cuvantul a acele acte sunt cele intai procese-ver-bale dresate la tap locului, pe cat dar regulele -milirare nu seopon, suntem gata a da cea mai larga satisfactiune D-luiionescu.

D-nii mei, in ceeace priveste rascoala taranilor este anun-tata o Interpelare care examina chestiunea sub toate fazele. Cuocaziunea ei se va cerceta desigur motivele miscarei, legitimi-tatea represiunei, si infine forma si necesitatea solutiunilor di-ferite pe cari Camera si guvernul sunt datoare sa le deà, nu pentrua pedepsi, ci pentru a impiedica reintoarcerea raului. (Aplauze).

Eu, D-nii mei, rog pe toti D-nii deputati Inscrisi si pe,1). lonescu sa binevoiasca a remite, pentru ziva desvoltarei acelei

136

interpelari, replica ce voete sa ja, pentru ca atunci dezbaterilcsa fie depline ;- nu vom fi astfel nevoiti a scinda interesele realccari se leaga de aceasta chestiune. Iata singura intampinare ccam avut sa fac. (Aplauze).

REVOLTELE AGRARE DIN 1888

CAMEREI DEPUTATILOR DELA 23 NOEMBRE 1888

In sedinta Camerei Deputatilor dela 23 Noembre 1888, d. deputat dePrahova, C. C. Dobrescu interpeleaa guvernui asupra detinerel in arest pre-ventiv a täranilor din Prahova acuzati a fi /uat parte la revoltele agrare din1888. Dup'ä räspunsul presedintelul consiliului, d Theodor Rosetti, si In urmaunei interventii la tribunä a d-lui G. Panu, d. Al. Marghiloman, pe atunci mi-iiistru al lucrärilor publice, adus in cama' de cátre interpelator, tine urmä--toarea cuvántare

Domnilor Deputatl,

N'arn sg iau inaintea D-voasträ apgrarea replicei fgcutä deD. pre§edinte al consiliului. Comparatiunea pe care D-voastrg oputei stabill intre faptele reale §i Intre faptele desfigur ate des-figurate sunt sigur de bung credintd este singurul comentarconvenabil al discutiunei ce a avut loc.

D. Panu ne imbiä sg ne deprindem cu rgul obiceiu ca InCamera' concluziunile sd nu fie conforme ca premisele. Dela In-.ceputul sesiunei am fgcut deja aceastg experientg ; la fiece mo-ment, sub oricare pretext, se provoaca dezbateri nici anuntate,nici pregätite. Na ne plängem de aceasta; cAci nu e act al al-rninistratiunei noastre de care sä nu putem da seamä, nu este..orain pe care sä avem a'l renega.

Personal mg pläng §i mai putin, cäci gratie acestei deprin-deri, mg ggsesc chemat a interven-1 in interpelatiunea D-lui Do-.brescu...

D-sa 'mi-a fäcut onoare sa citeze o circulará a mea, §i 'mi-a

138

mai facut onoarea s'o califice de mcIrgaritar. DacA elogiul aestxironic se raportA la stilul circularei mele, primesc ironia, cad la6 Aprilie, cand o parte a tarei era in foc, aflA D. Dobrescu cAaveam altceva de facut decal sa'mi ascut pana §i sa'mi impodo-besc stilul. DacA insa 1!)-sa califica astfel circulara, din puncturde vedere al sinceritatii convingerilor exprimate, primesc acesttestimoniu. (Semne de aprobatie din partea D-lui Dobrescu).

Pun de indata inaintea D-voastra textul original al acesteicirculan, care, printr'o culpabila indiscretiune, a fost data in pu-blic. (Aplauze). Si inca, prin o mai culpabila manopera, a fostalterata. (Aplauze).

Circulara poarta data de 6 Aprilie. In ce stare ne gaseamatunci ? Cinci judete erau in foc. Se comisese pe alocurea ade-Orate atrocitati. AdevArul este foarte greu de despicat. Cai deinformatiune lipseau de pretutindeni. Primarii, notarii, nu se maigAseau la locul lor.

Subprefectii, Prefectii intimidati §i pe une locuri chiar cul-pabili, cum a fost prefectul dela Ialomita. (Aplauze). Svonurilecele mai alarmante, cele mai contradictorii bubuiau din toatepartile. Se denuntau personage banuite. Unii vedeau agenti mas-cati prin prejurul Buftei, altii o trasurA misterioasa pe unja Ba-lote§tilor. Ad se spunea raportul era formal ca In comunaDascalu-Creata, §eful de garnizoana rasculase cu goarna satul,dupA lunga §i tainica conferintä cu un' necunoscut ; ad se ra-porta ca langa Oltenita izbucnise rascoala dupa invitatiunile adoi agenti veniti din Stefane§ti!

Tot felul de mi§cari, inconjurate de o multime de ver--

siuni, se semnalau §i misterul acesta, umflat Inca de jurnale, in-cingea alarma generala.

VA aduceti aminte cum sute de proprietari §i arenda§i auvenit ad in sala Adunarei §i la Senat §i au hulit a supra celorcari credeau ei ca nu iau masuri energice de represiune I

In asemenea circumstante, care era datoria ministrului deinterne §i a ministrulul de justitie ?..."

C um §i-a fäcut rninistrul de interne datorla, o §titi ; cummi'am fAcuro, cel putin oglinda o gAsiti In aceastA circulara.Circulara aceasta erea confidentiala §i telegraficA catre primiiprocurori de Ilfov, Prahova. Ialomita, Buzau, Dambovita, Braila

139

Vla§ca, judetele contaminate sau cel putin vecine cu focarelefisculgrei. Ce ziceam eu prin acea circularA ? (Cite§te).

incep a pune indicii serioase cä rAscoala tAranilor in II-fov, Prahova i Ialomita nu este spontanee §i ca clAnsa isbuc-ne§te in urma unor instigatiuni culpabile. Pretutindeni rAscoalaare de lozina : dijma din zece una §i ierbAritul un leu.

Ea incepe prin agresiuni. contra primarilor §i notarilor §i

numai in urm5 §i accesoriu in contra proprietarilor. Este inposi-bil de a se explich numai prin contagiune aceastA uniformitatea revendicatiunilor §i aceastä identitate a procedeurilor de oarece rascoala sare din loc in loc cu acelea§i caractere §i de multe4:)ri la distante depArtate..."

Ce fhceam §i ce puteam sh fac la 6 Aprilie, and nu ve-nise ina nici un fel de informatiune precish §i and justitia nuputuse Inca sA instruiasa ? NeapArat cl a trebuit sä" fiu izbit deuniformitatea dezvoltärei ei §i cu deosibire de salturile acesteciudate call se constatA dintr'un punct intraltul.

Era dar de datoria mea sA vAd : Este acolo un plan pre-conceput ? Este acolo, in fine, revoltA dinainte pregAtitä ?

Era de datoria mea sA mA luminez pe mine, sä se lumi-neze justitia asupra acestui punct : De ad dar instructiunile cariau fost date.

Asupra acestui punct D. Dobrescu zice-: Rezultatul ! Rezul-tatul, D-le Dobrescu, este a nimic din ceeace se spuneA nu s'aadeverit ; rezultatul este a negustorii, advocatii oboreni dinBucure§ti, din Oltenita, Pavlicheanu, Ploeceanu, mai §tiu eucine ? Au fost cercetati, unii chiar arestati. Nu este vorbA neso-totitA pe cari justitia. O. nu o fi schrmInat'o. Nu este denuntarepe care justitia sA n'o fi verificat'o. Cu toate acestea, mArturisesccu umilintA a nu s'a putut ghsi niaieri un cap de revoltA cäruiash se poatA imputA mersul rAscoalei.

Ziceam mai departe In circulara mea : S'a semnalat princomunele , cari s'au sculat, trecere de agenti provocatori : Uniisunt pretin§i negustori de vite, altii ambulanti, unii prin trAsuri,.alti alAri. Factindu-se chiar partea exageratiunelor, nu se poateLa n nu fie aici miezul afacerei

Da. 0 credeam din convictiune, Erau qa de concordate..denuntArile cari se fhceau ; alarma publia decrea atAta fiintaoriarui zvon, In cAt erh de datoria mea cea mai elementarl

140

sA vad dacA ambulantii ace§tia nu erau agentii de propagatiuneai rAscoalei.

N'am nevoe sA vA spun ate mar§uri §i contra-mar§uri aufAcut trupele In toate pArtile ; n'am nevoe sA vA spun goanainfructoasA risibilA a§i putea zice az ce s'a dat misterioaseitrAsuri de la Balote§ti ; nu am nevoe sl vA expun at s'a cAutat§i ce putin s'a dovedit. i Cu toate acestea, iconarii §i jugAnariisunt IncA legenda pe care vietuie§te o parte a presei §i In zivade astAzi.

D. O. Panu : A slAbit dejA.D. Ministru al lucrdrilor publice, Al. Margiloman: Circu-

lara continuA mai departeVA pun dar Indatorire, Domnii mei, a da ordinele cele mar

severe ca ori-ce agent al fortei publice sA aresteze ori-ce strAin,de localitate care ar cutreera o parte a judetului, orieAt de li -

ni§titA ar fi Inca §i once persoanA a cArei prezentA nu s'ar ex-plicA fire§te inteo comunA ruralA...."

Da. In privinta acestui punct ca ministru de justitie suntcriticabil l Ca cap insA al unei administratiuni, intr'un momentde turburare, nu. Nu pot sA arestez pe nimeni in timp de. lini-§te pe simple bAnuieli ; dar In timp de rAscoalA, cAnd crediturtArei §i buna sa faimA sunt puse In joc, este de datoria mea sAiau once mAsuri preventive chiar contra -celor nevinosoti, rA-mAnAnd ca in urmA sA cer un bil de indemnitate sau iertare de-la cei arestati pe nedrept.

SA fiti cu deosebire fArA crutare, pentru pretin§ii sociali§tiapeirdtori de comanda a drepturilor Oranilor, cari Indeamn'A larevendicatiuni §i pe urmA dosesc indatA ce se turburANu uitati a una din formele agitatiunei este §1 petitionarea cA-tre guvern ; ace§ti agenti se fac cA Intocmese plAngerile, adund petAranii, le §optesc rAscoala §i apoi se fac neväzuti cu petitii cutot, ast-fel cl guvernul central nici cuno,sting nu are de td nguirlcari pot fi

Asupra acestui punct mA a§teptam la protestAri. Nu e vinamea, dacA D-1 Mortzun §i prietinii D-sale se vAd oglinditi Inpretin§i sociali§ti de comandA apArAtori ai tAranilor. (RAsete). Nui-am vizat pe D-lor, pe car'i §tiu constituiti in §coalä ale cArefdoctrine ei cautA sA le lAteascA at mai mult §i a eAror tendintemeritA onoarea unei discutiuni.

141

Eu, D-lor, am atras atentiunea parchetului asupra acelorfara carte, de multe ori nevarstnici, carora nici cultura, nici expe-renta nu le-a dat timpul sa-§i cristalizeze ideile, §i cari sub fal§aaparenta de bine-fäcatori ai muncitorului se fac jalbari, dar nici()data jalbari degiaba, ci pe franc. Asupra celor cari cutreerausatele sub nurne de.reportagiu de jurnal, adunau pe tarani, levorbiau de drepturile lor, ii influentau la revendicarea dijmei §ia erbäritului, le luau petitiunile, cari niciodata n'au vazut lu-mina zilei §i dispä'reau in urma.

Am gasit pana la Braila sociali§ti de aceasta noua specie !Când descoper agitatori de felul acesta, ca jalbc'e insa

in buzunar, pot sa-i calific de comandd, caci nu i-am gasit penici unul ramanand in capul satenilor rasculati, cand venea trupa,(aplauze) nici in fata cu comandantii militari ca sa parlamentezepentru tärani !

La ceasul pericolului, ademenitii, se vedeau ; ademenitoriiinsa dispäreau!

Daca credeti cä prin numirea de sociali§ti de comandadatä acestor oameni, am izbit trite° §coala a cärei doctrina o

combat dar o respect, and e de bung credinta, spuneti-o.Eu, D-lor, cred ca mi-am facut datoria cand am cautat sa

retez unul din mijloacele de propagatiune a incendiului. Sociali§tiice am urinärit, sunt acei ce speculau in numele socialismului,acei cari luau haina unei doctrine pentru a pescul in turbure.

De alt-fel, Domnii mei, yeti judeca prin urmätorul pasagiu,dacä nu tinem cumpana dreaptä

Pe de o parte, veghiati cu strictetd ca sä se refrene abu-zurile ce sunt zilnic denuntate in sarcina prime 41or §i a notari-lor §i dati curs plangerilor säte§ti in aceasta privinta. Acestenemultamtri au dat tocmai räzvratirei an teren favorabil "

In ceeace prive§te administratiunea primesc omagiul D-luiDobrescu. Aveam aceastä con§tiinta a starei administratiunei §i

indräzneam sa o märturisesc. Da, trebue sä recunoa§tem ea totiicä mult timp nu a fost administratiune in tara ; da, trebue sä re-cunoastem cd primarii, notarii in loc sa fie tutorii populatiuneirurale au fost spoliatorii lor. (Aplauze).

Trebue sa recunoa§tem cä au fost primarii, Cu deosebirepe lariga centrurile matt in care taranii nu aveau acces pentru

142

un act al starei civile, pentru cea mai mica formalitate, faradare in natura' sau in bani.

Cand ne-am facut un crez politic din indreptare, §i pe caleadministrativa §i pe cale legislativa a suferintelor reale ale claseitarane§ti, trebuia sä privim situatiunea in fata sä avem,dela prima zi a venirei noastre, curagiul de a marturisl ade-värul.

Prin circulara mea ziceam mai departePrin toate aile putincioase indemnati confidential pc

proprietari §i arenda§i a Imblanzi conditiunile and preschimbacontractele lor agricole.

Ad iara§i era una din acele boale de cari suferea munci-torii no§trii. Nu putern gAsi momentul mai propice pentru a des-chide ochii proprietarilor §i arenda§ilor, ca dela dan§i sapurceadä descordarea §i indulcirea raporturilor lor cu taranii.

Era de datoria mea sa zic parchetelor : Uzati de influentavoastra legitima, de oarece nu puteti da nici ordine, nici hotd-rari in aceastä privirita, §i convingeti pe ace§ti oameni cA mo-deratiunea Ion va fi primul pas al impiciuirei §i al sigurantei lorproprie.

D-ion deputati, and constatam cloud bube dureroase,nu o facearn nici pentru a scuza rascoala. nici pentru a discre-dità in vileag autoritatea §i proprietatea. Circulara ind era limi-tatä confidintiala; ea nu constituia itn program, ci era pur §isimplia o alauza, pentru ca membrii ministerului public. sä §tiein ce sens sunt direse atentiunea §i solicitudinea guVernului.

In cazul and s'ar ivì unde-va o rascoall, avizati pe §efiimilitari sel nu purceadd la vre-o executie pana nu fac soma-tiunile legale insotite de apel de tobä sau trambita. Regula-mentele militare autoriza pe comandanti a face in§ile aceste,,somatiuni in lipsd de un agent civil.

*tiarn ce suferise populatia bucure§teana din nesocotintaregulamentelor militare in zilele de 14 §i 15 Martie, §i era uncaz de con§tiinta i sd reamintesc §efilor civili §i, prin dan§ii,§efilor niilitari ca, inainte de a face uzagiu de arme, sa de§teptepe insurgenti asupra corsecintelor opunerei lor. Aceasta rede§-teptare a datoriei ar fi trebuit sa gaseasca ea, cel putin, gratie inochii D-lui interpelator !

143

VA recomand cu insistentA bate mAsurile preventive, ori-cat vi s'ar 'Area cA sunt de resortul administratiunei"....

Am mArturisit dela inceput cd n'am privit numai la cA-

derile mele de sef al justitiei. Am autorizat formal pe procuroriisi judecAtorii de instructiune sa ia acest amestec in administra-tiune. Am crezut cA inteo administratiune paralizatA, ate odatAinfideld, alAturi Cu seful militar trebuià sA pun un agent civilcare sa reprezinte blandetea legei civile.

Judecati D-strA dacA am fAaut bine sau rAu.Mai bine, conchidea circulara, sd avem reclamatiuni de

prea riguroasA pazA decal plAngeri de prea asprA represiune 1Asupra acestui punct ziceA D. Dobrescu cA circulara nu a

dat rodul ce se asteptA ; cAci represiunea a fost de o asprimecare apropiA cruzimea.

Se inseald,D, Dobrescu. Informatiunile D-sale sunt eronatesau necomplecte. Armata si'a fAcut peste tot datoria si fliAexces. Acum cA, in timp de turburäri ca acelea, sä se fi gAsitpe ici-colea un militar care sA-si fi depA§it dreptul, care sA ficomis o brutalitate... Ei bine, nu credeti o rAbdare crestineascA aunor oameni cari au intAmpinat amarnice neajunsuri. CunoastetiD-strA ostenelile si privatiunile batalionului maior Lipan, a!ecalArasilor cApitanului Solomonescu si altor trupe ce uit ? StitiD-strA ce a pAtit linia la Berceni, unde miseleste pe la spatefArA provocatiuni, doi tineri soldati au fost Cu pari culcati lala pAmAnt ? Si crede D. Dobrescu, afarA de a'i presupune o can-doare angelicA, cA face bine sA-si insuseascä copilArestile acu-zatiuni ale unei pretinse femei din Afumati ?

D. Dobrescu ignorA un detaliu. Afumatii au fost cei dinurmA pacificati si la un moment dud cursul justitiei se resta-bilise. Uu procuror a insotit armata la Afumati.

Poate cine-va crede ea in prezenta magistratului s'au pututcomite scene de viol, de sAlbAticii neauzite ? Atunci trebue sane desnAdAjduim de ce aveam mai respectabii in tarA, de armatAsi de justitie. (Aplauze).

Suntem intrebati dacA guvernul aprobA purtarea armatei,intrucAt nu puteti aveA fapte precise, mai concrete, da guver-nul aprobä Intreaga purtare a armatei. (Aplauze).

Nimeni nu ne poate atribui intentiunea cA, dacA chiar §1

144

astäzi, ati veni i ne-ati aratà un singur fapt pozitiv de säl-baticie, unde instructiunile precise ale ministerului s'ar fi dep.-sit, noi am cautà sa intindem välul discret al prescriptiuneiasupra lui. Ne-am face la moment datoria; pentru aceasta insacerem ceva mai serios decal lamentatiunea vaduvei dela Afu-mati. (Aplauze).

D. Panu termina zicand ca chestiunea aceasta nu e inchisa.VA gasiti, D-le Panu, pentru prima ora, probabil i pentru

ultima orá, inteo concordanta perfecta cu D. prim-ministru, caciD-sa a terminat zicänd ca nu er inclusa chestiunea.

Cercul recriminatiunilor vom putea inchide cat timpse va gasl cineva care, la tribuna parlamentulut, sä se facaecoul lor.

Canipul insa e nemultumitor, it vom tarmuri, si asupra a-cestui punct are sa.converseze actiunea mai fecunda a acesteiCameri ; i cred ca vom gasi in noi i luminile i curagiu ne-cesar ca sa ducem ferul rosu pe plaga vie ce am constatat.(Aplauze).

Ramane concluziur -1 ce D. Panu propune la interpelareaD-lui Dobrescu. Ramatie ancheta parlamentara ce se sol:eita.

Ancheta parlamentará pentru ce ? Pentru a paraliza cursuljustitiei ? Apoi to ce este relativ la rascoala täranilor nu faceoare in motnentul acesta obiectul. dezbaterilor tribunalelorcurtilor cu jurati ?

Ori care din D-stta, nu are deck sI asiste pe taranii acu-zati si sa duca la bara justitiei ori-ce tanguiri, ar ,avea de fatut.

nu e unul din D-stra, care, formulandu-le inaintea acelora,cari pot sa ia act de dansele, sa nu fie sigur ea curs legalse va da. Refuzam ancheta parlamentara intrucat nu se articu-leaza nimic de precis, si o refuzam cu deosebire intrucat ea arfi o inraurire asupra justitiei azi sesizata.

Nu avem, in fine, D-nii mei, nevoe sa amestecam chestiu-nile de amnestie cu chestiunile'ce putem examina azi ; aceleasunt prerogative rezervate unei alte initiative si unei alte.inte-lepciuni de cat a noastra ; asupra lor nu credem ea este unulsingur dintre noi care ar vol sa impieteze. (Aplauze prelungite).

REVOLTELE AGR ARE DIN 1888

-*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 24 NOEMBRE 1888

In aceiasi sedintä dela 24 Noembre 1888 d. loan Nadejde, dezvoltä o In-terpelare asupra cauzelor generale ale räscoalelor din 1888, precum l asuprarepresiunei lor. Dupä discursurile d-lor G. Panu st C. Dobrescu-Arges, asocialila interpelarea D-lui Nlidejde, si dupi räspunsul d-lui Theodor Rosetti, prese-dintele Consiliului, d. Al. Marghilornan, pe atunct ministril al lucrarilor publice,rosteste urmätoarea cuväntare :

Domnilor Dep ulai,

Solicit dela D-voastra cateva momente de atentiune inainte-de a se curma, In ceeace ne privqte, cel putin pe noi, discu-liunea asupra rascoalei tarane§ti. Daca sunteti dispu§i sa prelun-giti §edinta pentru cateva minute, eu v'a* fi foarte recunoscator...

Voci: Da, da.D. Ministru al lucreirilor publice, Al. Marghiloman: Ati

putut veda D-lor, spiritul nepartinitor cu care invederam ras-coala taraneasca. Facem parte larga erorilor de legislatiune ; facempartea erorilor de aplicatiUne cari au scrântit §i au intors In partedela menire o reforma agrara ; facem partea dezvoltarei econo-mice anormale ; facem partea unei administratiuni gre§ite §i demulte ori culpabile ; iacern partea mizeriei, facem partea lipseide pan-latitud, irisa pentruca voim sa cunoa§tem binele §i raid intot adevarul lor, spre a aduce leacul trebuitor, trebue sa doboram

oua erori grave cari s'au facut In privinta rascoalei tärane§ti insdiscutiunea unnata.

S'a zis ca taranii s'au rasculat numai de foame §i de mi-

146

zerie, §i pentrucä se credeau in drept de a da cu brazda In locufvecinului. Cel putin ad in Muntenia §i in cercurile rasculatcrfaptele dezmint In multe locuri aceasta legenda. Lipsa §i nevoileau alimentat rascoala ; singure pu o justiPica. Dacä foamea esteunica cauza, cum se explica ca mai peste tot In capul räscoaleierau §efif de garnizoand, adica oamenii cei mai räsariti din sat ?

D. G. Panu: Ati citit raporturile militare In ele se constatamizeria.

D. Ministru al lucrdrilor pub/ice, Al. Marghiloman: Nu vor-.besc niciodata de o chestiune fära sa cunosc partile ei slaberpentruca e in interesul Aezei mele de a nu putea fi desmintit.In alte locuri, in capul rascoalei s'au gäsit carciumarii cei maibogati din sate, cum a fost la Conduratu-Pope§ti. Daca altäparte, fal§a credinta ca taranul are dreptul de a brazda loculvecinului este a doua cauza a rascoalei, cum se explica ca niciuna din comunele räsculate din Ilfov nu a pus plugul pe tarine ?

and a avut loc prima mi§care din Ialomita, da, taranii auaratat la Manasia ; la Alexieni. Dar acea mi§care era deja poto-lita, fArá rigoare, and a izbucnit adevarata räscoalä din Ilfov sidin Prahova.

Ad nu e un rasculat care sa fi tras o brazda ; din confrg,jäsculatii bateau pe consatenii lor cari e§eau la plug chiar pentralocurile lor.

Nu este aceasta seditiunea in contra careia am fost silitisa intrebuintam arma. Revolta pe care am reprimat-o este ceacare a urmat.

S'a aruncat atunci in public o fraza, fraza-ce s'a reeditatde D. Panu sub o forma mai Imblanzita : S'a cerut pane §i s'adat plumb" ; fraza culpabilä, pentruca legitimeaza pe deoparteräscoala, iar pe dealta nimice§te legitimitatea represiunei...

D. G. Pana: N'am zis'o, dar 'mi o asum.D. ministru al lucrarilor pub/ice, Al. Marghiloman: Am

zis cA ati reeditat'o sub o forma imblanzitä.Apoi pine mai cereau täranii din Catrune§ti, and armata

i-a surprins voind sä unga cu gaz pe primar §i pe notar caomoare mai bine?

Paine mai cereau taranii dela Mic§une§ti §i Dobreni, carica semn al neajunsurilor lor, nu au gásit altceva de fäcut, dupa

147

ce au incendiat o casa, deck sa tae arborii roditori i pe ceimai tineri smulgA §i sal ingroape cu vkful In jos ?

Paine mai cereau cei dela Cretule§ti, dela D. Stancu Be-cheanu, cari au impins devastatiunea de nu a mai ramas dincase nici piatra pe piatra ; cari au smuls lespezile scarei din al-veola lor §i au sfäramat §i tinicheaua dupa acoperi§?

Paine mai cereau cei dela Lipia-Bojdani, cari la casa d-luiToma Filit-is, dupa ce au prädat tot, au scos din chelare In ba-tatura merindele, aprovizionarile, §i le-au pisat cu picioarele casa nu mai poata hrAnì nici ?

Paine mai cereau cei dela Ferbinti, cari au batut un arhi-mandrid §i trei oameni straini refugiati din alt sat ?

Paine mai cereau cei dela Dascalu-Creata, cari dui:4 ce aupradat casa proprietarului au inceput a se bate intre dan§ii, ase prada, a sparge carciumile a lace actele cele mai salbatice?

Paine mai cereau cei dela Gradi§tea, cari au luat pe capi--tanul Bratu, §i 1-au torturat, nu pentruca aveau razbunare deexercitat contra lui, dar pentruca voiau sal smulga un ordincatre locotenentul sat' din Fierbinti, ca acesta sa le predea pearhimandritul Gherasem §i pe ceilalti doui oameni refugiati acolo.

Ei, D-lor, eu am vazut pe capitanul Bratu in spitalul militar !Osta§ul care, din campanie nu pastrase deck mintirile vo-

ioase ale militarului care §i-a facut cu bine datoria, '1-am vazutincolacit in spasme nervoase la suvenirul torturelor morale §i fi-zice ce suferise in satul sau. Cu coastele frante, inchis §i pazitin primarie, fata In fata ca franghia ce se pregatise pentru span-zurarea lui, reu§ind prin minune sa evadeze. Bratu cu tovara§ulJui, Ghita Dima, n'a datorit mantuirea deck trupelor sosite adoua-zi.

Mai departe. Paine mai cereau oamenii din 5tefane§ti, cari,za manifestare a revendicatiunilor lor, n'au gasit ceva mai bine-de facut deck sa tortureze ca cea mai mare salbaticie pe pri-marul Ion Iliescu, om e§it din popor, taran cult, caci avea baca-laureatul, §i pe care o pornire de bun skean, '1 facuse sa viein mijlocul consatenilor sai pentru a 'i servl ?

Ei bine, acest om nenorocit a fost torturat dela 9 ore de.dimineata pana la 3 ore din rmapte, ca un rafinament de pieiro§ii. Cänd la 3 ore a venit armata '1-a gasit cu ochii sco§i, cu.

148

capul zdrobit, i ca derisiune, intins pe o canapea Cu un mandatde platA desfasurat pe piept. Paine mai cereau autorii acestortorturi ?

Cu bratele incrucisate trebuih oare sa asteptam repetareaacestor fapte ?

SA deplangem, D-lor, cu totii cA poate fi in RomAnia ostare economica care sA permitA incoltirea unor asemenea pasi-uni. SA deplängem, ca poate fi o stare de cultura care sa per-mitA desteptarea instinctelor celor mai salbatice ale ornului.

SA deplangem a am avut o administratie vitrega care nu astiut sa simta i sa previna la timp asemenea nenorociri. Darsa nu venim sa zicem, and, asemenea- lucruri se petrec, cA so-.cietatea n'are datoria sa le inabuseasca Cu o ora mai 'nainte.(Aplauze). Dupa cum chirurgul and constata cangrena nu ezitasa amputeze membrul cangrenat pentru a scaph restul corpului,tot asa i guvernul s'a crezut dator sea treaa la mAsuri de re-presiune. (Aplauze). DacA asteptam, D-lor, ca rascoala sa se or-ganizeze, ar fi ajuns ca intr'un singur punct dorobantii sa frater-nizeze cu rasculatii, ca o linie de drum de fier, un telegraf sAfie taiat, pentru ca sa avem rdzboiul civil in toata oroarea lui.Ati fi vazut atunci buna noastra Romänie ca vasul, care, fail ca-tarte, JAM prize, MA arma, devine prada primului pirat carepune mAna pe dAnsul.

Da, D-lor, razboiul civil poate cA 1-au dorit unii ; nu noisun tem aceia! noi am crezut cA ar fi fost dezertiune din parte-nedaca nu curmam raid. S'au gasit gazete Carl, departe sA alineraul, vArsau cu placere unt-de-lemn pe loc. N'am sa julec penimeni ; dar revendic pentru societate dreptul de a se aparts),.

de a nu lash pe nimenea sa-si castige dreptul cu violenta.D. G. Panu: Cer cuvAntul.D. tninistru al lucreirilor publice, Al. Marghilonzan: A§i

puteh, D-le Panu, sa citez pasage din ziarul ll-voastre, dacA n'arfi fost altele mai violente . . .

D. G. Pana: Cer cuvAntul in chestiune personala.D. nanistru al lucrcrrilor publice, Al. Marglaloman:

Panu crede oare a are nevoe de un subterfugiu in Camera a-ceasta pentru ca sa vorbeasa ? Cred cA majoritatea i guvernut

au aratat catre D-voastra, o condescenta absoluta. V'am lase-toata libertatea sa aruncati asupra armatei si asupra administra-tiunei parele cele mai nedrepte. Veti gas1 drept, cred, sa legiti-main si noi la randul nostru, cari reprezintam autoritatea, proce-darea autoritatii. D. Panu este acela care a adus ca proba camizeria este singura cauza, notati ca insu-mi am recunoscutputerea ce aceasta mizerie a dat convulsiunei, a adus, zic, caproba faptul a si Moldova s'a rasculat inteun sens absolut a-grar. Sunteti sigur, D-le Panu, ca. Moldova nu este mai mult a-gitata ca Romania ?

D. G. Panu: Sunt sigur ca nu.D. ministru al lucrarilor publice, Al. Marghilorn an: Eu

nu afirm nimica ce nu pot dovedl ; si va voiu citl indata un do-cument ce va arunca deplina lumina asupra starei din Moldova.

Moldova este framantata de o propaganda care are capulei, organizatia ei, caile ei de propaganda.

i capii acelei miscari, and o parte a Romaniei era in focragitau ; yeti vedea in ce mod !

Ideile D-lui Nadejde si partizanilor sai, nu am drept sa leincriminez ; faptele insa ale D-sale, cuvintele D-sale, cu deose-bire and se rostesc in Parlament, acelea sunt dreptul meu siam dreptul sa le judec.

lata o scrisoare semnata loan Nadejde, dela 12 Maiu, si-

gasita asupra sub-locotenentului Chinezu, care din militar deve-nise agentul de provocatiune in Moldova (citeste).

Prieterte,

Toate ravasele si cele trei suplici s'au primit cu bine sis'au trimis impreuna cu altele la Bucuresti, deci fi pe pace, cuntzic cei de dincolo.

In No. 33 vom pune si alai-He de lege ce ne-ati trimis,Trimit azi si legile ce ceri. Cine este M.? Micale dela Tarn auca,ori Mironescu ?

'Mi pare tare bine ca ai trecut Rubiconul, ai sa muncestimult, dar simpatia taranilor, si inteligenta lor are sa-'ti alungedin oase once pesimism".

149

150

Iata ce numeste D. Nadejde agitatiune politicA permisa.D-sa care in §edinta de ieri séfaled cu fraza unnAtoare : nuam intrebuintat Invdtatori, pentru a nu voiam sa-i compromi-lent" ; dar ati intrebuintat militari

D. V. G. Mortztin: S'au intrebuintat singuri (Sgomot)D. Ministru al lucrdrilor pttblice, Al. Marghilonzan Se

vede cä vd piscd de vreme ce nu ma lasati sa merg inainte.D. Nadejde e un om prea cult pentru ca sa nu stie ce

semnificare are in istorie trecerea Rubiconului, stie bine D-saa trece Rubiconul e a cld semnalul rAz.boiului civil ; D-voastrafelicitati militarii cari au jurat credinta Constitutiunel, legei, stin-klardului. sdu, pentru a au devenit sperjuri gi feloni. (Aplauze).ProbA despre felonia lor e a consiliul de rdzboi, semenii sAi,

au fost siliti sA-1 condqmne Ja un an inchisoare §i la degradare.D. G. Panu: Sentinta a fost casata, e achitat (Sgomot).D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman : Cer

ertare Camerei cä sunt silit prin o intrerupere sa fac o digre-siune D-voastra, D-le Panu, confundati casarea pentru vitiu deforma cu achitarea In fond. In -once caz, fost-a sau nu D. Chi-nezu condamnat de consiliul de rdzboi din Iasi. (Sgomot).

Voci: Da.D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman: La

soi de cooperatiune pofteati D-voastrd pe acest militar (Citqte).Ai sd te bucuri si mai mull daa vei arid cà migarea a

mat inceput in câteva sate in judetul Dorohoiu. Astfel la Bivol.§i la AvrAmeni, lAnga Darabsni, spe.rAm incurAnd s'a se intindape Prut In jos."

Stint destui moldoveni in Camera ca sa vA spunA ce a fostla Avrameni, la Darabani. Intrebati pe D. Stroici ce-agresiune aufacut oamenii .din Avrameni and, cu siluinta, a voit sd liberezepe arestati din sub-prefectura ! (Cite§te):

Miscarea s'a inceput apoi la PomArla, unde au foss- t stu-derail din §coala normala superioara si s'au intors entuziasmati,ci de acolo se va intinde...."

Nu intrebuintati institutori, nu voiti sa-i compromiteti, darvd adresati la creen i mai fragezi, la studen-ti, ca mai lesne deitnpresionat cu pretinse teorii umanitare ; va adresati la firile mailezne de scos din locul lor. (Aplauze). (Cite§te) :

151

La hotarul spre judetul Botosani, Inca a inceput a mergeJa Sarbi la Vlasinesti. Toate aceste locuri stau in legatura Cu

dar'i vom putea pune Cu Dorohoiul, unde s'ar cuventmai lucreze i altil nu nuniai D-la."

Cat despre deputat taran n'ar fi rau, etcD-nii mei, ce gravitate exceptionala avea o propaganda de

felul acesta intre militari, o puteti lesne intelege!Si stiti care era organizatiunea adoptata ? Ganditi ca

sublocotenentul Chinezu 'si risca numai epoletul sau Si, stapartpe destinata lui, o juca cum 1 placea? V'ati Insela daca ati credeca acestea erau prucedeurile practicate in Moldova. Loco-tenentul Chinezu in loc sa invete disciplina si teoria pe caporaliisi sergentii din cornpania lui, clausal ii transformase In agentide propaganda subversiva. Nu e sergent, nu e caprar din aceacompanie care sa nu ti avut asupra lui, scrieri, rayase, jurnalerpropagatiuni subversive pentru care utiliza putina carte ce o In-vätase la regiment.

lata unde e felonia militara; de capul sau, un ofiter poatedispune ; nu trebue insa sa faca uz de ascendentul si cultura luipentru a rataci pe niste bieti oameni cari sunt Incredintatipentru binele lor si al patriei, nu abandonati pentru ratacirealor si minarea societatei. Pentruce, cu osebire la 12 Maiu, pro-paganda aceasta era eminamente se.ditioasa ? Pentruca societatea,reprezintata prin guvern, Cu cateva zile mai 'nainte, fusese silitasa faca uz de arme, sa recurga la toate rigorile, oricat ar fi fostele de deplorabile, pentru a linistl rasvratirea. Tocmai in acestemomente, soldatii eran indemnati la rascoale In nordul Mol-dovei VA las sa judecati D-voastra asupra patriotizmului pro-cedeului si dezinteresarea faptului. (Aplauze).

Si, D-nu mci, daca asi intoarce interpalatorului modulde discutiune i m'asi agata pana si de vorbele imprudente pecari le-a pronuntat in aceasla Adunare, ce ar zice? Nu este D. NA-dejde care a lasat sa-i caza dingurd cuvintele urmatoare, ce poateca azi regreta, vazand cum se pot restalmacl ?... Maine se vorgandl taranii ca sa nu se mai puna in palcuri pentru a serv/Arept tinta armelor, ci deosebiti unul departe de altul i Cu cu-titul In maná ar ataca cad pe proprietar, and pe primar S"

'Si da seama D. Nadejde de ce poate produce o asemenexlozinca cazand in urechi inculte ?

152

Puteti vede5 D-voastre la ce duce o asemenea propovaduireintre niste oameni scarbiti de viata de multe ori si atrial-4 desuferinta. In once caz D-ta_ care esti, nu profesorul Nddejde, nusocialistul Nadejde, dar care esti un mandatar al tarii, trebuiasa iei seama la vorbele ce zici ! (Aplauze).

Pe drumul ideilor faceti at doriti propaganda, si e de da-toria E, celora cari se intereseaza de existenta Statului, sa vi le-combata tot pe- tarAmul ideilor, si al proselitismului, Msä pe la--I-Amul faptelor si al provocatiunei seditioase sunteti justitiabilide critica noastra.

D-nii mei, am fost silit sa voibesc de cele petrecute inMoldova, pentru ca sa vedeti ca rascoala sociald ce a izbucnitin Muntenia poate sa produca maine dincolo de Milcov o situ-atiune si mai deplorabila. Acolo aplicatiunea legei din 1864 nus'a facut mai de loc; acolo exista In adevar proletariat agricol.acolo in sfarsit nu exista o intinsd clasa de mici proprietari, intare, mai curand sau mai tOrziu se va desteptd simtimAntul con-servarei si al respectului proprietatii altuia, care este si temeliaproprietatii lar.

Nu stiu daca mai e nevoe sa mai adaog cevd. Am aratat-dificultatile in care ne-am gasit dupa 22 Martie ; daca ne-am de-pasit atributiunile noastre in stavilarea unui rail, am aved celputin scuza, a am facut-o In deplina sinceritate si cu arzändadorinta de a duce cu o ora mai inainte, in mod sincer, bine in-format, bine documentat, lecuirea acestui rau. (Aplauze).

DEZBATEREA ADRESEI TRONULUI DIN 1888

SED1NTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 3 DECEMBRIE 1883

In sedinta dela 3 Decembrie 1888. cu ocazia discutiei generale a Adresei,d. Al. Marghiloman, rispunzänd D-lor Dimitrie Brätianu, G. Panu, Take lo-nescu si G. D. Palade, rosteste nrmätoarele

D-lor Deputati,

Suntem pantru a doul oara siliti sa intervenim intr'o-dezbatere de care am fi dorit sa ne ferim. Stint insa unele acu-zatiuni, pe cari de si ele trec de tinta pa care o vizeazanu le putem lasa neridicate fail a abdica dala dreptul, si delaindatorirea ce ne impuna prezenta noastra pe aceasta banca.

Dela deschiderea acestei sesiuni asistam la atacurile celeMai pasionate, Nu stiu daca realitatea faptelor, sau greutatea si-tuatiunei actuale le justifica. Nu voiu fi insa destut d. nadreptca sa le pun toate pe acelasi plan.

Cand D. Panu, and D. Tache Ionessu au atacat, mai vio-lenti in fond, insa mai dulce in forma, am avut inaintea noastraadversari cari se razboiau din punctul de vedere al unei doctrine.

D. Panu viseaza o noua organizare sociall....D. G. Panu: Eu gandesc, nu visaz.D. ministru al lucrärilor publice, Al. Marghiloman : Nu

am Intrebuintat un térmen care v'ar putea supar6.. A visa in sen-sul acesta, vasazica a concepe, a don i cu ardoare un lucru spreatingerea unui scop. D. Panu doreste o notta organizare a so-cietatei. Este dreptul D-sala de a ataca cum intelege mai bine

154

.si mai In cadrul actiunei D-sale pe toti aceia cari cauta sa 'lice-lineze sau chiar sa opreasca aceastI miscare.

D. Tache lonescu, el, urmareste redesteptarea liberalismuluipe care, fie zis, nimeni nu'l ameninta. Cand deci, D. lonescusare in ajutorul steagului ce crede in pericol, loviturile lui mergla o tinta : Sfaramarea a tot ce in aceasta majoritate poate con-tribui la ec,lipsa lui.

si unul si altul sunt adversari ; actiunea lor insa nu excludenici recunoasterea faptelor, nici respectul intentiunilor noastre.

Dar and D. D. Bratianu si D. Pallade ne ataca in modulcum ati vazut, atunci D-lor inaugureaza o nouà politiaaoliticace voiu numl de par* pHs, pentruca atacurile. D-lor nu au altajustificare deal o dinainte luata hotarare de a fi absolut ne-drepti Cu noi. (Aplauze).

Sunt autorizat, D-nii mei, sa vorbesc astfel prin cele ce aupreces deschiderea acestei Cameri, si prin cele ce SQ urmeazanecontenit si in presa si ad.

La 24 Martie, and lafatisindu-ne pentru prima oara in a-ceasta Adunare, am triers la D. D. Bratianu, D-sa 'mi-a aruncatin obraz urmatoarele vorbe : VA voiu impiedia de a lace chiarsi binele !"

Vorbele acestea m'au, indreptatit pe mine, om tartar, sa 'izic D-sale care are un trecut asa de mare: ,,Nu esti un om po-litic ; cazi omul pofitic care 'si iubeste tara nu impiedia pe ni-meni de a face binele". Cand D. 'Bratianu zice a va oprl de aface chiar binele oricine at; fi acela aceasta declaratiuneIna face sa cred ca va impiedica pe oricine de a face Iinele,fiindca nu este D-lui care sa-1 faca. (Aplauze).

i aceasta este lozinca politica pe care au urmat-o D-lor.Campania care au facut'o atunci, au urmat'o o constat cu du-rere chiar in timpuri grele.. pe.ntru Ora, si o desavarsesc as-lazi la tribuna Camerei !

Nu as vol sa amintesc atitudinea D lor in timpurile con-yulsiunei din luna lui Martie, cleat spre a preciza a nu la D.Panu ma gandeam deunazi and vorbeam de cei cari prin presalor au suflat asupra'focului, din nesocotinta, ftni place sa cred:Pasiunea este pururea nesocotita. (Aplauze).

Nu voiu raspunde la toate amenintarile pe cari ni le-a de-

155

bitat D. Britianu aseara. Telum imbelle sine ictu ! Cici, and D.Britianu ne spune ca nu am furat luci, pentruci nu am avutvreme, (ilaritate), §i ropiii s'ar scula si protesteze pentru noi rNu este pe aceasti b anca unul care si nu fie gata a se coboridela putere fara regret cum s'a urcat fArá ravna, dar care si mipoata exclama cu mandrie, ca conventionalul Lakanal :duc, nimic pe mana, nimic In buzunar ! (Aplauze).

Cand D. D. Britianu ne cherna unii dupi altii, fractiune,colectivi§ti, negutatori de bani §i altele, ce importa D-lui epitetele

Cu epitete se vor adeverl sterilitatea sau incapacitatea noa-stra, sau vom proba noi fecunditatea §i destoinicia noastri ? Irrtot cazul, tot e mai bine si fie cineva negutator de bani decalnegutatori de vorbe. (Aplauze).

Negutatorie de vorbe ni se face &staid in presa §i adlde eri cel putin incoace pentruca si §tiu ca ea nu cere

nici trudÇnici sacrificii. (Aplauze).Cand ne mai acuzati ca visam justitie de clasa I §i de clasa

a II, dupa boieri sau sateni, pentruca in dorinta noastri de .3_

face posibila o reforma da multi caruta, nu de toti acceptati,am v6it si mergem treptat cu inamovibilitatea, nu mi indreptititioare si vi amintesc ca da.. patru ani incoace nu v'am .vazut a -lituri cu noi cerand ceva pentru justitie ?

Cand ne mai acuzati de alte dorinte vage, capitanate, ror-poratii, cari nici aduse nu sunt in proectele campaniei §i pe carile-ati denatural fin a a le cunoa§te, cine nu veda ca,acuzatinni serioase de cari si vi inventati. Or, D-nii me,aceasta nu e rtegutitorie de vorbe ? (Aplauze).

Dar ce si mai insist asupra unor acuzatiuni de felul acestacari sunt furibunda in forma, dar anodine in fond !

Nu pot Insa si trec peste cloud afirmatiuni cari s'au wficut§i pe cari sunt dator si le relevez. Nu o si am mare ostenealdpentru a face clasificatiunea acestor doua afirtnatiuni ; pentrucále gisesc in aceea§i ordine. expuse §i de D. Bratianu §i de ur-ma§ul D-sale. Se pare ca D. Pallade simtind lacune in celespuse de D. Britianu a gasit da cuviinti completeze !unul §i altul au inceput pentruca este o temi lesne de ex-ploatat aceasta, §i asupra cireia se vor gas1 totdeauna catevaaplauza raticita au inceput amandoui prin variatiuni asuprariscoalei taranilor.

156

Stii ce vorbA ti-a scApat D-tale adineaori, D-le Pallade ?.MA desfideam de memoria mea §i m'am dus de am cules no-teIe

Ei bine, D ta ai avut curagiul, D-le Pallade, aicea in fataParlamentului, In fata tArei, sa proclami cA osta§ul care §i-a fA-cut datoria are pe cugetul lui a este omorator ! Pentru Dum-nezeu, spuneti ca suntem noi vinovati, tarati-ne pe noi la oncerAspundere vA place ; dar vino ad, D-le Pallade, §i mArturise§te,cA ai pacAtuit inaintea soldatului care 0-a fAcut datoria. (Aplauze).

D. G. Pallade: E orp §i acela.D. ministru al luerdrilor pub/ice, Al. Marghiloman: Mergi,

mergi iute, D-le Pallade, §i §terge vorbele ce ai zis §i te pleacdcu pAlAria panA jos inaintea soldatuiui care a stat neclintit.

D. G. Pallade: Nu terg nimic ; nu puteti §terge din inimatArei aceastA credintd.

D. ministru al tact-ardor publice, Al. Marghilorian; D-lePallade ! DacA voe§ti sa asculti de un prieten care te cunoa§tede mult §i cAruia ai arAtat ceva stimd, mA crede cd nu vei fiunul din punctele pe cari sA se razime aspiratiunile tineretului,nu vei putea realiza ambitiunea legitimA de a pune mana pe.carmA, [Ana nu vei fi invAtat a recunoa§te ce este de mar et inactul soldatului, care '§i calcA pe inimA spre a ascultà de ordinulLe prime§te !

Soldatul care §i-a fAcut datoria nu este un omorAtorM'am incins putin ; mA iertati, D-nii mei, cd de cate ori

sunt pus asupra acestui punct, e in mine un sange cald, care serAscoalA §i care mA face sA uit ca 'mi e impusd o retinere. SAma credeti ca de multe ori sufAr de aceastA constrangere de a.a nu protesta In fata nedreptAtilor and se zicli se comit.

A§i dori deci sA ajung färä transitiune ; pentruca nu facnici discurs, nici nu recurg la artificiile oratorice ;.... m'am gasittarat de a vorbi. Martori 'mi sunt colegii mei cA nici gaud nuaveam de a interveni.

A§i don l sA tratez un al doilea punct in care sunt D-niiBrAtianu §i Pallade de adancA nedreptate §i Cu guvernul §i cuaceastd CamerA.

Cand D. BrAtianu zicea aseara : Camera aceasta con-servatoart a fost aleasA de prefectii D-lui Carpe, imi spunea ca

157

aceasta era una din butadele cu cari suntem deprinsi din parteaD-sale ; treaca si dela noi aceasta acuzatiune subliniata de Ca-mera prin ateva surasuri ironice, fara alte protestatiuni !

Dar cand gasesc aceeasi farsa, reditata, invaluita ca forma,deci si mai pericoloasä In proiectul minoritatei.

Nu mai putin si corpul electoral s'a resimtit adanc inaceasta stare anormala, ast-fel ca Cu greu va fi Parlamentului safije totdeauna ecoul adevaratelor trebuinte ale tarei.

Dati-mi voe, D-le Pallade, sa fac in numele majoritateiacestei Camere o protestare solemna (aplauze). D. 13, I'ade arecusurul ca recurge Cate odata la imaginele biblice ; sa'rni per-mita atunci pe acelasi limbagiu familiar sa'i le complectez spre.edificarea tutulor. Ati comparat, fara multa justeta de alminte-Tea, daca vorbim literatura, alegérile din urma cu corabia luiNoe, in care D. Carp, (nu stim pentru ce D-sa, caci nu e pre-sedinte ,al consiliului), a Inchis toate vietuitoarele pe cari vreaLa le scape din deluviul alegerilor.

Ali mers cu odiseea acelei coräbii OM la esirea porumbe-ilor dinteänsa. Mi veti da voe sa modernizez nitel legenda arceilui Noe.

Noe a pus In corabia sa un specimen din toate vietuirile:In corabia sa electorala D. Carp cata si el sa fi cules Cate unspecimen din toate localitatile si poate cA nici Tutova n'a fostlasata d'o. parte. (Ilaritate).

D. G. Pallade : Te inseli.D. ministra at lucrdrilor publice, Al. Marghiloman: futre

acele vietuitoare, mai continua biblia, au fost unele pe carivechiul testament le numea impure, altele mai ,pure. Cänd aajuns la muntele Ararat, si and s'a inseninat cerul, cänd a in-ceput sa se aline agitatiunea deluviului electoral, am zice noi,Noe a deschis corabia si a dat drumul întâi uneia din vetuitoarearipate care s'au zis impure : aceia nu s'a intors indarat ; mi-eteama ca va fi fost din [Mad. (Aplauze, ilaritate).

Numai pe urma a dat drumul uneia din vietuitoarele maiDure, porumbelul, care recunoscator pentru adapostul ce primisein corabie pe timpuri grele, s'a intors cu ramura de mIslin,simbolul impaciuirei.

Nu cred ca !lid D. Chrisènghi, nici D. Miclescu sa fi

158

D. G. Pallade :Fac apel la D-ta sA Spui dacA eu m'am a-les acolo cu ajutorul administratiunei ?

D. mlnisiru al lucrärilor publice Al. Marghiloman : Ati.

vorbit in mod familiar, D-le Pallade, de ce nu mA lasi sA vor-besc si eu in acelasi sens ca D-ta.

D-ta esti acela care reclamai dreptate? DA pildd atunci Ca-merei si nu spune dela tribund lucruri pe car-i in forul interior al6-tale le stii ca nu sunt.

Mi'am permis, D-le Pallade, sA fac si eu uz de remipes-cente literare cam arhaice dar cari nu sunt mai malitioase de-eat ale D-voastre; de almintelea nu sunt eu care sA'mi permit,sA afirm cA D-ta sau oricare deputat s'a ales cu ajutorul ad-ministratiunei ! VA ardtam numai cum pilde biblice se pot in-toarce fail multA rAutate in contra autorilor lar.

DacA dar nu sunteti D stre pasIrea aceea, testamehtulvechiu zice Corbul,care nu s'a intors in arcd, nu vA -suparaticAci nesupArandu-vA se va proba cd sunteti in dreptul D-vstrd;(ilaritate) dar lAsati cel putin porumbeii cari s'au intors sA seinândreascd cu credinta lor si se inapoieze aducand ramura demaslin.

Ramura de mAslin totdeauna a semnificat pacea si alianta....(Intreruperi pe banca din dreapra tribunei).

Colegii nostri dupg acea bana tin a-mi complecta imagi-nea reamintind pana si cacofonia ce catA sA existe in corabialui Noe! (arAtA banca opozitiunei). (Ilaritate).

In definitiv, D-nii mei, ca sA rAman tot la adApostul pre-cedentelor, mA voi autoriza de o formula pe care a dat-o aci D.Kogalniceanu i pe care o gAsesc plinA de miez.

SA spun acum al acestei scurte cuvantari care este lungulinteles."

Intelasul, D-lor, e urmAtorul: Ori da ate ori in aceastACamerA yeti voi sA faceti opera serioasA, yeti gAs1 a majoritatacomplectA, o majoritate in care nu e o disciplinA si nici nu tre-bue sa fie ; o majoritate compusA din oameni alesi din liberulsufragiu al alegAtorilor si pe cari il uneste numai o comunagandire, acea de a asigura, chiar cu sacrificiul personalitatilor lor,chiar cu oarecare stirbire a amorului lor propriu, un partid deguvernAmant care sA poatA da tArei reformele pe cari le cere

159

repaozul la care aspira. (Aplauze). Aceasta majoritate nutri-turata, nu aruncata In calapod, aceasta majoritate poate sa se.sfarame; sa stiti Insa ca daca se va sfarAmA, aceasta va fi pedisentimente de principii adAnci, niciodata Insa pe chestiuni depersoane, oricat ati cautà sa le sgAndariti.

Mai zic Inca ceva. Denteori yeti vol sa discutati peierenul fecund al proiectelor de legi, discutiunilor organice,chiar cu nedreptate, va vom raspunde; si pe acest tarftm suntemsiguri ca ne vom intâlnì si cu D. Panu, i cu D. Nadejde i CuD. Tache lonescu.

Dar decäteori yeti .vol sa continuati lupta sterila a acuza-tiunilor personate i nedrepte, cred cA cu mine, cel mai tânardin cabinet, s'a 1ncheiat seria raspunsurilor. (Aplauze).

CONVENTIA CU COMPANIA DE C. F. LEMBERG-CERNAUTI -

5EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 13 FEBRUARIE 1889

In sedinta dela 13 Februarie 1889, Camera Deputatilor ià in dezbatereproiectul de Conventiuni pentru räscump5rarea portiunei Burdujeni-Iasi-Romana Cailor ferate exploatate de Compania Lemberg-Cernäuti-Iasi. In discutia ge-nerala luase cuväntul numai d. C. 0!Anescu, cäruia d. Al. Marghiloman IA ras-puns urmätoarele :

D-lor. Deputati,

Cercetarea acestui proiect de conventiune In comitetul4egatilor a ocupat 4-5 sedinte consacrate studiului celui maiaminuntit al ei.

Aceasta a fost un bine, pentruca o conventiune care trece-prin cercetarea unei comisiuni compuse in majoritate din membfica D. Cozadini, Olinescu, Calimach, Tzoni, Pallade, si care in-truneste sufragiul D-lor, are pentru, dftnsa presumptiunea cä este-buni si bine chibzuiti.

Trei puncte mai de cipetenie au fost dezbitute ; acestea sereaduc azi inaintea Camerei de D. Olinescu, care a rimas in mi-noritate in sinul comitetului delegatilor. Le au cerceti la randulmeu in ordinea in care s'au dezvoltat inaintea D-voastri :

Intiiul punct este relativ la procese ; la art. 11 § 2 dinconventiune se zice :

Tot asemenea guvernul regal roman se substitue in pro-cesele pendinte sau cari s'ar naste exclusiv relative la exploa-tatiunea liniilor mai sus specificate.

161

si in acela§ timp ca anexe obligatorii a acestei conventiunise gAse§te o listA semnatA de ambele pArti contractante, de gu-vernul roman §1 de companie, in care se enumArA procesele pen-dinte in .numAr de patru a cAror sarcinA o asumAm noi.

De§1 legAtura intre paragraful al doilea al articolului 14 cuaceastd listd limitativA este bine stabilitA, del formula redactiuneinu lasA nimic de dorit §i- nu poate da loc la nici o nedumerireCu bate acestea delegatii au avut scrupule, scrupule proveninddin circumstanta ca societatea are un proces destul de importantCu detentorii actiunilor sale din Germania; de§1 acest proces deactionari cu consiliul lor de administratie nu ate absolut nimicde vAzut Cu Statul romAn, care nu se substitue cleat in exploa-tare ; ca sA se inlAture insA, guvernul s'a adresat cAtre companiacare printr'un act aditional a confirmat legAtura stransA dintre§ 2 §i acest articol 11.

Depun, D-nii mei, scrisoarea explicativA prin care compania,spre a evità once dificultate asupra intinderei obligatiunei luate4e noi, declarA cA procesele rezervate prin art. 11 sunt cele cu-prinse in anexa C.

Cum au binevoit a recunoa§te D. raportor §i D. OlAnescunedumerire asupra acestui punct nu mai poate subzista acum.Trec deci la celelalte douà chestiuni cari sunt mai importante.

In inUliul ordin vine chestiunea clAdirilor dela Pa§cani. SAnotAm insA, cA ad and vorbim de clAdiri, nu este vorba deacele clAdiri technice, cari fac parte din exploatarea drumului defer, cari sunt accesorie indispensabile ale exploatArei, precum ate-liere, etc. Dece dar este vorba in art. 5 din conventiune?

latA cum sunA acest art. 5:Casele de locuit dela Pa§cani cari apartin in propriu

trec lit stApanirea guvernului român, care se obliga a leplAti companiei pe pretul de 130.000 lei, valoarea lor dupdregistre".

latA, D-lor, ce este cu aceste case de locuit.Seapte ani dupA constructiunea liniei §i dupA punerea el

in exploatare, compania Bind silitA sa aibA un personal nu-meros de agenti, de impiegati inferiori, de mecanici la ateliereledin Pa§cani, unde se repara intregul material al liniei--intAm-tämpinA greutAti de recrutare din cauza lipsei de localuri in Pa§-

162

cani. Toata colonia aceasta de muncitori lasata la discretiuneaotelierilor §1 carciumarilor evrei din Pa§cani, nu se puteb. fixa.Atunci compania a facut operatiunea urmatoare :

Compania, din fondurile sale proprii, fonduri cari nu auavut niciodata nimic de comun ca fondurile de exploatare, sauCu fondurile destinate pentru construirea caei ferate, compania,zic, cu din ale ei proprii fonduri a facut o cazarma de locuitimpreuna Cu toate celelalte trebuincioase une colonii, anume obiserica §1 o §coala pentru copii. Pura operatiune comerciala.

Compania a dada, §i cladirile acestea le inchiriaza dansala muncitori. Din chirii compania prinde anual 20.000 lei.

Aceasta este proprietatea ei privata pe care o speculeazacum Intelege.

Venim noi §i luam exploatatiunea.Cum ne comportam fata cu aceasta _cite ouvrière? Daca

desfiintam atelierele dela Pa§cani, nu avem nevoe sa ne.incAr-cam Cu dansa. Daca mentinem- atelierele, trebue sa ne ocupamdupa cum se preocupa §i compania, de comoditatile perso-nalului lor.

Or, Domnilor, departe de mine intentiunea de a desfiintaceva In Pa§cani. Una din cauzele lipsei de vagoane este §1 in-suficienta atelierelor noastre de reparatiune din Bucure§ti §i Ga-lati ; In interesul descentralizarei, In interesul accelerirei servi-ciului avem nevoe de a desvoltà Inca Pa§canii. De unde, deci,necesitatea de a aye& cazarmile de acolo.

Se Intelege, deci, ca am prima Cu Inlesnire de a cumparaacele cladiri, nu pe pretul lor total, ci pe pretul ce mai ramaneade amortizat.

Am fixat acest pret, care este redus la 30.000 lei aur, §ine-am obligat a-1 plan In trei luni.

Operatia pentru noi este astfel cea urmatoare :Statul da un capital de 130.000 lei §i asigura un venit de

20.000 lei plus facilitatea de a da locuinta acelor din functionariisat cari au drept la o indemnitate de loca. Este greu de a nugas1 avantagioasa aceasta achizitiune.

Ce scrupul insa se ridica ad ? Gel urmator, §i care nu re-pauza cleat pe o confuziune absoluta, pe o interpretare cu totuleronata a art. 24 din concesiune., articol care reguleaza raportu-

163

rile proprietarilor actuali, actionarii, Cu proprietarul viitor, Statulroman. and ? La epoca Gand noi vom deveni proprietari, epocacare nu se poate realiza decat in doua cazuri : ori prin rascum-parare care nu poate avea loc Inainte de 30 de ani ori prinajungerea termenului de 90 de ani.

Examinand raporturile noastre la aceasta epoca, adica andStatul roman se substitue Companiei in proprietatea liniet, arti-colul 24 al concesiunei reguleaza cele urmatoare :

ln once caz, fie ca- concesiunea sil expire sau ca guvernulsa rascumpere calea ferata, concesionarii vor rämâne proprie-tari pe fondul de rezerva, pe creantele de incasat, precum §ipe cladirile speciale construite cu fondurile particulare ale con-cesionarilor precum cuptoare de co.ck, viirsiitorii, uzine de ma-4ini $i cafe aparate, magazine, docuri, etc. la stabilirea caroraconcesionarii au fost autorizati de catre guvern Cu conditiuneca ele nu vor forma o parte din dependintele caei ferate.

Ce insemneaza acest articol ?Cand se vor lichidà raporturile de proprietate, adica la

rascumpararea liniel, dupl 30 de ani, sau la ajungerea terme-nului de 90 de ani, daca gasim pe calea ferata remize de va-gOane, ateliere de m4ni, magazine, docuri, ctiptoare §i altele,cari sA fie considerate ca ni$te dependinti ale caei ferate, aceleane vor apartine noua, Statul roman, earl numai daca Statul nuva fi autorizat pe companie sa le faca sub conditiunea exclusivaca-i vor ramane companiei.

D. Olanescu, pe temeiul acestui articol 24, ne spune cam celeurmatoare : Este imposibil ca in acele cazarme, in acea §coala,in acea biserica dela Pa§cani, sa nu vedem una din acele con-structiuni speciale cari sunt dependinte inebutabile ale unei caiferate cari cad sub aplicatia art. 24. Statul nu va avea sa cum-pere ceeace este, prin act de concesiune, proprietatea lui.

Chiar de ar fi rationamentul exact, suntem oare. Domnilordeputati, la epoca rascumpararei sau la finele concesiunei ca sane putem arma da dispozitiunea art, 24?

Desigur a nu !Chiar astfel fiind, cum se poate oare sustine a la cité

ouvriére de Pa§cani, este una din dependintele vizate de con-cesiune ?

164

Daca compania, in loc sa faca cazarma länga gara, ar fiface° pe o mosie partictilara la o distantä de 10 kilometri, maiera aceea o depending fireasca ? Sau, daai placea companiei safacä in loc de o biserica, o gradina de Ve.trecere pentru uvrieri,si aceea s'ar fi considerat ca dependinte a drumului de fer ? $ichiar daca s'ar fi considerat asa, ajuns'am incaodata, noi oarela termenul de rascumparare sau de expirarea concesiunei ca säputem discuta aceasta ?

Prin urmare, este imposibil de a se invoca aplicatiuneaart. 24, fie ca este inadmisibil sa se puna ca o constructiune ine-renta unei exploatari de cale, niste instalatiuni facute in scOp deun comert de locatiune strain de drumul de fier.

Mai departe, sa vedetir D-nii niel, care ar fi situatiuneanoastra daca am abuza de interpretarea unui text, cum cereD. Olanescu :

Compania are o cladire care a costal . peste 200.000 leiasupra ei nu s'a amortizat deck o parte, deoarece mai ramAnede autorizat, adica de platit, 130.000 lei ; cladirea aceasta aduceun venit auual. Si noi, Statul roman, Stat civilizat, avem pre-tentiunea sa .ne insusitn cladirea, sa nu platim reStul datorit darin schimb ... sa ne apropie.m veniturile ei ; si toate acestea subpretextul unei indoelnice interpretatiuni a art. 24.

Din bate punctele de vedere si a utilitatei si a largeiinterpretari a legei, nu am putut admite teza D-lui Olanescuasupra acestui punct ; si paremi-se ca am facut bine, deoarececu parerea mea s'au asociat toti ceilalti membrii autorizati decomitetul delegatilor cu D. Calimach in cap.

De altmintrelea n'am nevoe sa recurg la o captatio bene-volentiae ca sa va zic: Conventiunea este blind sa nu ? Dacaeste avantagioasa trebue oare sa ne mai preocupam de o mi-zerie ca aceea pe care o prevede art. 5?

Nu cred sa am nevoe de a inzistà tnai indelung si trec lapunctul d'al treilea acela refativ la materialul rulant.

Rezerva ce vad in raport m'a surprins ; caci, de si am asis-tat la toate seclintele delegatilor, nu stiam "ca o chestiune se On-sese in aceasta privinta.

Pot MO, D-lor, sa va dau de indata éxplicatiuni ce'mi stintusurate de chiar D. Olanescu.

165

D-sa singur zice cA concesiunea dela 1868 s'a facut cutriultA u§urinta; Intransa un" articol* vag, art. VI, sputie numai intermeni generali ca compania e tinuta sA aiba material indestu-lator ca sa nu sufere serviciul.

Uncle incepe indestularea, unde se isprave0e ea ? lata cenu ne spune conventiunea, iatA punctul asupra cAruia nu ni seda nici o normd. lntre compania care poate afirma cA materialule Indestulator i Statul roman care poate pretinde oricand camaterialul nu e Indestulator, nu avem nici o norma care sA nedesparteasca afarA numai de arbitragiu ; §i experienta arbitra-giului e a§a de tristd pentru noi hick ar trebul sa facem sa-crificii mai bine deck sa mai recurgem la clanstil !

N'am avut un singur arbitragiu cu linia Lemberg-CernAuti,-care sa se fi terminat in favoarea guvernulu. i roman ; in deosebide strAgAnirile, pagubele, impiedecarile cad au decurs din insti-tuirea lor. Suntem absolut dezbracati de un temeiu legal, caresa ne permita sA Zicem companiei : NumArul's;le vagoane e ne-indestultitor.

De altmintrelea §titi cd asupra acestui punct, elasticitatea in-trafic e a§a de mare That numarul vagoanelor fu toate liniiledin Europa, §i cu deosebire la noi, in reteaua principalA, poatefi suficient inteun an 0 insuficient In altul. Apoi, ce ? Azi selimpeze0e chestiunea de proprietate intre 'companie §i Statulroman ?

Azi facem bilantul in care sl cercetam in schimbul celor40.000 lei ce am dat avans §i celor 17.000 lei ce am plAtit cagarantie pe kilometru ; ce ne lasa compania ca material In va-goane §i ma§ine ?

Nu ; pentrucA nu azi se reguleazA chestiunea proprietatei.Aceasta se va face la rascumparare, dacA va fi cineva dis-

-pus s'o faca, San la expirarea termenului de 90 de ani.Azi nu se reguleaza deck trecerea exploatkei in manile

Statului român, care se substitue companiei in administratia ma-terialului §i proprietAtei ei. Prin urmare, nici cd se poate puneIn chestiune aceasta.

De altfel, chiar da:A s'ar pune astazi chestiunea, D. OlAnescu.care ne vorb2A de detalii, pe cari le cunoa§te bine, fAcut'a cevaspre ajutorul Statului? D-sa a fost 5 ani inspector al- contro-

166

lului pe acea linie ; a§i vrea sa vad un rapori al D-sale in care-sa se semnaleze un deficit de vagoane.

D. C. Oldnescu: Intrerupe.D. minktru al lucrarllor publice, Al.' Marghiloman : Din

numeroas !le rapoarte, cari mi-au trecut plin maul, dela 1876pana astazi , nu e nici unul in care sa se zica: Lipsesc atateavagoane, atatea locomotive. Afirm ca nu exista nici sub iscali-tura D-lui Olanescu, nici a oricarui alt §ef de control. Tot ce segase§te este propunerea de a se §terge din compturi oarecarfspese pe cari compania le trece sub coloane de inchirieri devagoane.

Cand a venit razboiul, compania a cumparat material pen--tru inleznirea traficului sau, §i atunci s'a nascut intrebarea; Cinesa plateasca ? Compania ziu.a : E fond da exploatare, Statul 4dea paralele ; iar Statul zicea : Nu. In urma s'a propus ca Statuiroman sa plateasca numai amortizarea treptata a costului de-cumparare. Statul a refuzat din nou.

Compania a intors atunci dificultatea, inscriind in compturro suma egala Cu ceeace ar fi fost amortizmentul, inscriind'o ?masub denumirea de chirie de vagoane §i ma§ini imprumutate delaalte companii

Asupra acestor condee, inspectorii controlului, incepand cu-D. Olanescu, au facut observatiuni pe baza carora Statul a -putpiept pentru a refuza plata.

Eu am gasit chestiunea Inca pendinte In momentul limpe-zirei compturilor §i am avut fericirea sa o rezolv acum pentruintaia data. Am obtinut ca trebuesc scoase din compturile aprobate-de ani 1881-82-83 sumele cari fusese trecute sub pretext deinchiriere nu demonstra o insuficienta a materialului.

Acum sa va spun pantru ce inscrierea In compturi a unorspese de inchirieri nu demonstra de loc o insuficienta a mate--rialului.

Daca, in adevar, s'ar fi facut o intrebuintare rationala a._materialului rulant, afirm a n'ar fi fost d ficit in trafic §i n'arfi fost nevoe sa ni si treaca in compturi speze de inchiriere.

Dar intrebuintarea vagoanelor era Cu totul irationala. Amgasit raporturi in cari se samnalau vagoane ramasa cate 17 zile.,neintrebuintate in statiuni, ceeace poate duce pentru un vagonk-voiagiul lui la 25 §i 30 zile in loc de 6 sau 7.

167

Atunci, negresit, ca daci materalul D-tale propriu rimine,2sa -de mult timp nenitrebuintat Cu intentiune oate neintre-buintat e firesc ca si ai un deficit, si tot asa de firesc e casi faci imprumut la liniile strAine.

Prin urmare, in ceeace priveste chestiunea materialului, nu.cred ca s'ar putea lichida azi chestiunea de pioprietate, astfelMeat si stim daca' inteun mod firesc i rational avem azi dre-ptul sa exigem un numar definit de masini si de vagoane peinile companiei. Al doilea, nu yid ca concesiunea sa ne dea odatina fixa care si ne permiti a suscita chestiunea Cu certitudinede succes ; al treilea, nu cred ca deficit de vagoane sa fie- Cuiguranti constatat.

Din aceste puncte de vedere, eu cred ca observirile D-luiOlanescu n'au asupra acestui punct mai mult fundament decalasupra celorlalte cloud, si cred cA conventiunea corespunde tu-

-tulor cerintelor.D-ni mei, o concluziune finali Chestiunea aceasti a liniei

_Lemberg-Cernauti-lasi e de mult frimântata de administratiunea-superioara a tarei si in aceasti privinta minitrii cari ni-aupreces au avut tot acelasi alarme pe cari le-am avut si noi ; eo lucrare care se urea la cel putin 2V2 ani inapoi. Noi am fostpoate mai curagiosi cleat altii and am pus sechestru pe acea-sta linie, cu toate ca erau multi cari ne contestau fundamentulacestui drept.

Trebue sa recunoastem ca prin aceasta s'a rezolvat in bineuna din .cele mai spinoase chestiuni de drept si ca s'a curmatuna din explotirile cele mai diunoase a unui staA printr'o com-panie financiara. Putem azi cu o certitudine absoluta sá prezi_

cem cifra importanth de beneficiul ce vom realiza prin faptulacestei treceri de exploatatiune.

Dar afara de aceasta, mai e-inei o consideratiune mai pre--sus de interesul binese, e faptul ca Ace trunchie al re--telei rämane in mane noastri, ceeace e un avantagiu, eat dinpunet de vedere al unei exploatatiuni rationale economice cat

punct de vedere-al interesului de aparare al OrelCand avem dar o opera buna datoriti norocului, daci

-vreti, daci nu inteligentei i staruintei noastre, cred, D-nii me!,cA e inutil de a ne mai apisa asupra unor letalii cari cu toate

168

clauzele unui contract pot da loc, pentru un spirit prevenit, latalmaciri §i restalmaciri.

Eu cred ca In tendintele ei, conventia e huna §i apara in-tr'un mod absolut interesele Statului.

Cu tncredere, prin urmare, solicit de la D-vstra aprobarea-ei. (Aplauze).

Vac/ : Inchiderea discutiunei.Se pune la vot inchiderea discutiunei §1 se prime§te,Se pune la vot articolul unic §i se adopta.

Proiectul de ;ege e primit cu 102 voturi contra 15.

FONDUL DE REZERVA AL C. F. R.

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 6 MART1E 1889

In §edinta dela 6 Martie 1889, Camera Deputatilor ta in dezbatere pro-iectul de lege, depus de d. Al. Marghiloman, pentru instltuirea unui fond de-rezervä al C. F. R. La o criticä a räposatulul G. D. Pallade, d. Al. Marghiloman,dA urmätoarea replicä :

Domnilor Deputati,

Institutiunea unui fond de rezeilvA la cAile ferate ale Statuluieste poate o inovatiune, numai-prin.faptul cA se aduce la inde-plinire : ea insa nu este o inovatiune In nicio administratiune decale ferata in occident. Ea a existat ca principiu In sistemul deadministratiune al liniilor noastre ; In adevar la rAscumpAratea li-niilor, un fond de rezervA de circa un milion i jumAtate fuseseprevAzut; prin voturi insA ale Camerei el a fost intors dela des-tinatiunea lui §i aplicat la alte plati.

Nu facem, deci prin acest proiect de lege decal sä revenimla. o traditiune necesara.

Ce este fondul de rezerva?Calle noastre ferate sunt administrate din fericire in mod

comercial; toata administratiunea §i controlul lor sunt direse inacel ens, §i nici cA se putea altfel, deoarece Statul, fAcandu-seintreprinzAtor de cArAusie, trebula sa-si rezerve elasticitatea prac-ticei comerciales

Astfel dar, trebuia sA se conformeze i regulelor generaleale comertului, i anuíiie sa aibA un fond de rezervA unde sA re-curgA pentru defectiuni posterioare ale capitalului.

170

Sunt, D-lor, in cursul unei exploatatiuni comerciale sau in-dustriale, speze da facut, cari sunt adevarate chaltueli de primainstalatiune Inca. MA explic mai bine, si ca explicatiunea mea safie lezne de atins cu degetul, voiu aduce exemplul unui faptrecent.

Budgetul drumului de fier a fost totdeauna conceput in sen-sul de a da venituri nete insemnate pentru budgetul general atStatului. Fiscalitatea aceasta a pierdut din vedere uzura materia-lului si necesitatile de a ameliora, de a spori instalatiunile.

Cum ar trebui sa se faca fata unor asemenea cheltueli mariale drumului de fier? Prin doua mijloace :

Fie printeun budget ordinar in care se aloca subventiunfimportante, budget care s'a votat cu o liberalitate extrema deaceasta Camera pe anul acesta o constat cu placere 'mi-aacordat deja suma insemnata de 600.000 de lei de intrebuintatpentru refectiuni; fie prin facerea efectivA a fondului de rezervar

lata ce se intAmpla :Un pod e pe cale de a se duce; el se ruineaza. Nu ai in

budget nimic, si nici o elasticitate care sa-ti permita sa faci acea-stA lucrare extraordinara. Ei bine, ce este de facut? Trebuie seastepti cu podul faramat, cu siguranta publicului amenintáta, Cucirculatiunea intrerupta si sl vii sa ceri subsidii dela Corpu-rile legiuitoare? Aceasta este o stare care nu poate fi inteo ad-ministratiune continua si cu prevederi in exercitiul sAu.

S'a intamplat astfel pe toata circulatiunea dela Pitesti, cupodul peste Siret la Barbosi, cu lucrarile in balta la Braila. Deo parte nu poti cere unui budget' ordinar sa tie la dispozitiaD-tale sumele de 500.000 lei, a caror intrebuintare imediata nu opoti preciza ; de alta parte nu ai la indemana totdeauna o Ca-mera pentru a-i cere fondurile, and necesitatea de a face chel-tuiala s'a ivit.

Tot asemenea o sa se intample cu cumpararea de materialrulant? Prin expunerea de motive a creditului ce 'mi-ati votataCiaeaori, ati vazut ca am avut nevoe de imprumut ca sa cum-parAm -dteva cisterne de petrol, ca sA marim vagoanele postale,ca sA formam un tren regal, luciuri toate de o valoare modic.A.Cu toate acestea budgetul nepermitand achizitiuni de felul acesta_si neavAnd la dispozitiune un fond special, suntem siliti sa cream.resurse extraordinare.

171

Astfel, deateori a fost nevoie ori de refectiuni mai serioase,sori de poduri, ori de material, totdeauna s'a recurs la emisiunede renta. Ei bine, acest fapt trebue sa inceteze ; drumurile de fiertrebue sa aiba une caisse d'épargne la care sa recurga decateori.au nevoie de cumparaturi serioase, cari nu pot fi considerate &-cat ca amelioratiuni de capital, ca speze de prima instalatiune.Inteadevar, indata ce reconstruesti calea si maresti calle de garaj,punctele de alimentatie, indata ca cumperi material, acestea suntspeze de prima instalatiune cari nu trebuesc suportate de budge-lele ordinare de 1ntretinere.

lata combinatiunea care o propun prin acest proiect de lege:treptat se va alimenth o casa numita fond de rezervd, prin treisurse :

Prin o prelevare de 1 °/, asupra venitului brut al drumu-illor de fier, ceeace- face vre-o 340.000 franci ;

Prin fructificarea capitalului acesta ;Prin luarea jumatatei din excedentul care s'ar constatà

intre prevederile budgetare si Ineasarile reale.Vedeti ea e vorba sa se faca lucrul treptat ; va trebui ca

sa Intrebuintez o figura vulgara sa dam timpul sa sejnchiege,sa prinda putere acesf fond de rezerva pentru ca sa poata set:N/1la destinatiunea lui.

Vedeti ca, printr'o alimentatiune treptata, vom ajunge slavem acolo un fond care sa ne puna la adapostul cererilor de4redite extraordinare.

Intelegeti, D-Ior, cat e de irational sa faci linii de drum defier si sa nu le inzestrezi. E absolutamente necesar sa facem pen-tru calle ferate ceeace exista la toate intreprinderile comerciale:-sa avem un fond de alimentatiune.

Aceasta chestiune e chiar prejudecata de onor. Camera ; caci,cu votarea budgetului cailor ferate, ea a distras suma de 340.000Jei din budgetul pe exercitiul.1888-89 si a afectat'o prin antici-patiune ca fond de rezerva. Veti consulti budgetul, care s'a votatinainte de 1 lanuarie, si yeti vedea ca Camera a votat prelevatiu-nea aceasta de 1 °Jo pentru prima miza a fondului de rezerva.

Sunt acum doul obiectiuni de practica ; cad nu sunt teore-lice sau stiintif ice, sugerate de D. Pallade si carora datorez ex-plicatinne.

172

Prima obiectiune e aceea relativa la cifre, Inaintea carora D-Pallade se popreste. D-nii mei, notati bine ca suma de 6 mili-oane e prevazuta ca un maximum peste care nu va putea trece.acest fond de rezerva si care °data atins va oprl indata alimen-tatitaea pe cale de prelevatiune a cotei de 1 Acest maximum-Insa va fi greu de atins ; caci, daca creditul ce Tati votat D-voa-.stra adineori, ne pune la adapostul oricarei sporiri de materialpentru doui trei ani, totusi nu putem spera ca cu traficul nostru.constant progresand, vom fi aparati de alte nevoi. Prin urmare,maximul acesta, care figureaza, va fi o dorinta si o dorinta carepoate nu se va realiza.

V'am aratat a cifra maxima a alimentatiunei In suma de300 pana la 400 mii lei, niciodata nu va fi intrecuta. Prin urmare,pana la maximul de 6.000.000 va fi Inca timp.

A doua obiectiune ridicata de D. Pallade e referitoare lamodul cum se va adminis`rà acest fond. Va fi sustras el delacontrolul Catnerei sau va fi lasat la liberul arbitru al direliunercailor ferate?

Va rog sa observati a In legea ce propun este o dispozi-liune speciala prin care se hotaraste ca fondul nu se poate cheltulsau administra decal In acelas mod cum S3 administreaza intreagadirectiune a cailor ferate. Sunt cumparari i cheltueli cari, dupklege, pana la .cifra de zece mii lei sunt lasate a se face de catre-directiune i nitneni nu va vol cred sa tarmureasca si mai stransinitiativa unui director al unui serviciu atat de important. Chel-tuelile pentru o suma mai importanta sunt supuse consiliului deadministratie, venind apoi in apel la minister, astfel Mat

propune, consiliul de administratie incuviinteaza si ministerullucrarilor publice aproba sau nu. Cheltuelile mai mari si mai im-portante vin la o a treia treapta, la consiliul de ministri. Dupacum dar se fac toate cheltuelile drumului de fier i toate .intre-prinderile lui, tot astfel se urmeaza i cu administratiunea acestuifond de rezerva.

Se poate el sustrage dela controlul Camerei ? Nu se poatesustrage mai mult ca oriice lu ',rare a ministerului. Cand aveti deexemplu In budgetul drumuri!o- de fier un articot de o juinatatemilion sau mai mult, dat ca alocatiune totala pentru speze ne-prevazute" sau pentru Maki de arta", etc., nici vorba a In acest

173

caz D-voastre lAsati initiativa intrebuintdrei aces+ei intreite auto-ritdti ; direztiune, minister si consiliu de ministri, pentru ratiuneasimpIA cd once fond in ultimA resursd trece prin controlul Came-rei si In urmA negresit si prin controlul Curtei de Compturi.

Budgetul va indic:A pe fiecare an situatiunea fondului de re-zervd ; prin urmare, in totdeauna comisiunea budgetard va aveaun indoit examen de flout: intrebuintarea pe anul curent si peurmA pianul de campanie al anului viitor. Se va face, cu alte cu-vinte, ceeace se va face cu budgetul fiecdrui minister. Nu maideparte decAt azi am avut "la minister onoarea sd prifnesc sub-comisiunea lucrArilor publice. Aceasta a venit la minister si 'mi-acerut situatiunea creditelor minsterului pe anul curgAtor ; ce sumeau fost cheltuite, ce sume au fost angajate si pe urmA a cerutbazele pe care-mi intemeiez eu prevederile pentru anul viitor,adicd planul de campanie 1839. Acesta e. criteriul prin care trecebudgetul supus, dupd cum vedeti, controlului Camerei. Tot ase-menea se va mind dar si cu acest fond de rezervd, rdmAnAnd pu-rurea deschisd calea interpeldrilor pentru ca sd se vazd la oncemoment situatiunea fondului.-

Temen i nu pot fi cd ar aveA posibilita o directiune sd uzezede fond In afard de menirea lui, adicA in afard de Inzestrarea cd-ilor ferate ; rdspunderea ministrului stA la mijloc!

D-lor, nu credeti cd In mintea mea a fost vre-un fel de res-trictiune sau umbra unei restrictiuni de a rnd sustrage sau delacanaluL obicinuil de control al Curtei de compturi, ori dela cer-cetarea prin an'izipatie g cornisiunei budgetare si dela controlulParlamentului, pe cale de interpelare sau de cerere de dosare.Deaceea socotesc cd nici Camera nu 'mi va faze injuria de acrede cd sub infAtisarea unei mdsuri de prevedere, destinatA aasigurd functionarea regulatd a cdilor ferate, am voit sA constituiun peculiu la addpostul oricdr-ui control.

Am crezut, D-nii mei, cd este mult mai bine sd se id pefiecare an ate o sumd oarecare, decal sd ne gAsim la .un mo-ment dat, fata de necesitAti marl, cari nu s'ar puted acopen i decAtcu stima de 6-7 milioane si cari ar inscrie in budget o anuitateimportantA, motive pentru cari de multe ori s'ar inlAturd sauamAnA o lucrare de primul interes!

Sunt convins, D-lor, cd, dacd de mai inainte s'ar fi recurs la

174

sistemul pe care eu am onoare sa vi-1 cer, desigur ca n'am fiavut a deplange in timpul din urma penuria de vagoane princare am trecut si care s'a soldat cu perderi, daca `nu tocmai pen-tru drumurile de fier, dar de sigur, cu pagube mari pentru comert.

ficeasta, D-lor, este o lege de prevedere, pentru care solicitvotul binevoitor al D-voastre.

Asupra aceleasi chesthini, d, Al. Marghiloman räspunzind d-lul L, Ca-targl, fn sedinta Camerei Deputatilor de la 7 Martie 1889, rosteste urmätoarele.

_

D. Al. Marghiloman, ministra lucrdrilor publice: Tare desprijinul pe care 'I gasesc de partea onor. D. raportore si de caresunt sigur de a 'I intalni ori decateori este vorba de o lucrarede organizare pentru Stat, sprijin pentru care 'i aduc adanca mearecunostinta, ma pot dispensa de a fi lung.

Am avut dejà in randul trecut ocaziunea sa ma rostesc asupraavantagiilor acestui proiect de lege ; sunt Insa nevoit sa mai Tevinasupra unora din considerantele cari militeaza In favoarea lui. Inspecial voiu raspunde la 2 din cliestiunile cari ni le pune D. L.Catargi :

Pentru ce se face un fond de rezerva ?Pentru ce Inteun moment de detresa financiara se mai pun

ddri now asupra tar& ?Pentru`ce se face un fond de rezerva ?Facem un fond de rezerva pentru ca, de cate ori se ivesc

necesitati neprevazute sau de inzestrare, sa nu recurgem inteunala calea imprumuturilor pentru a le Implini si p mtru a asiguraastfel dezvoltarea cailor noastre ferate.

De and am devenit stapani asupra acestor linii de drum defer, nu am facut nici o lucrare fara imprumut.

Apoi, daca cineva vede neprevederea in faptul constituireiunui fond de rezerva, asi don sa mi-se demonstreze, ce se nu-meste prevedere ?

De altminterea, D-lor, am adus un tablou din care putetivedea cum s'a cumparat once masina, vagon sau plug de zapadade care s'a simtit necesitate.

Din acest tablou se vede ca in anul 1885, am emis rentade 1.700.000 pentru cumparare de vagoane ; in 1886 am emis3.500.000 pentru acelasi obiect ; in 1887, in doua randuri : °data

175

932,615, alta data 4.000.000, aceste din urma din fondul de30.000.000 al ministerului de razboi ; si pe langa acest totalde 10.132.000 lei, acordat un nou imprumut de peste7.000.000 pentru inzestrarea liniilor ferate.

Este deci constant ca nu s'a cumpArat un.vagon, nu s'a facuto lucrare de refectiune firäirnprumut,f voiti sl nu facem nimicpentru a curma aceasta pornire inevitabila ? E lezne de hteles cajumatate din aceste nevoi ar fi fost indestulate daca am fiavut infiintata une caisse d'épargne, un fond de rezervii din caresa se fi putut face aprovizionarile necesarii. Artazi zicem Adu-närei trebue SI ne apropriem acest sistem care se practica latoate societatile comerciale, ce au de scop exploatatiuni de trans-po rturi.

Aceasta, D-nii mei, a fost chiar in gandul legiuitorului nostrucand a rascumpArat liniile ; la raszumpararea lor era un fond derezerva la care se putea recurge ori decateori se simtea nevoe,insa acel fond, trecand drumurile de fer la Stat, a fost cheltuitIn plata cuponului.

Practica aceasta de a aveà un fond de rezerva care este latoate societatile, voim sa. o admitem si noi, i sumele ce se voradunà, fructificand vor forma un capital care sI faca fata la oncecheltuiala care se conisdera ca cheltuiala de prima instalatiune.

Am fixat ca limita maxima a capitalului cifra de 6.000.000.Regret cl am pu g una ; caci altfel nu figtda nicairi cifra

aceasta, de care se agata unii Domni deputati, pentru a ma acuzaa pun dad noui asupra Wei !

Aceasta ma aduce a vorbi de sacunda obiectiunei ce faceD. Lascar Catargi.

Sease milioane cand budgetul este in deficit ! Cand,dupacum am demonstrat in randul trecut, budgetul nu da anual decat 340 la 350.000 lei, calculat'a D. Catargi cati ani trebue, casa atingem limita de 6.000.000.

Ce trecere de timp, ce perioada fericita _pentru exploatatiuneaallot ferate sa ptesupun, pana sa ajungem la acest total!

Recapitulez sorgintele de alimentatie ale fondului de rezerva,pentru a proba cata nedreptate se ascunde sub acuzatiunea denoul dart.

Prima sorgiata a acestui ford de rezerva este 1 la suta din

176

venitul brut al ailor ferate, a doua sorgintA este fructificareaacestei prime mize si capitalizarea procenteior : a treia sorginteeste prisosul pe juindtate al recetelor cari, la Inchiderea coni--turilor pe exercitiile trecute, s'ar stabili Intre prevederile bud-getare si Incasdri.

Dar cum are sA se facA cu adunarea acestui fond ? Infintdmno il oare o *pusculitA in care vom MO si din care vom luh dupdplacid administratiei drumului de fer ?

Eroare ! Controlul Parlamentului, cum d.ejh am afirmat, _si'mi pare bine a se gds'este la tribund ca raportor D. Tzoni, carenumai facil in materie de control nu se poate zice a este.

Controlul parlamentar se mentine. E drept a nu pentru fiecare cumpArdtoare, nu pentru fiecare lucrare se va cere votulprin anticipatie al Camerei, dar Camera va exercith supraveghiereaei, cum .,,o exercitA si azi asupra budgetului ailor ferate.

Astfel, In budget, am la dispozitie sume date In bloc. AstfelIntrun singur serviciu, acela al tractiunei, figureazd 2.000.000,

pentru combustibil ; In alt serviciu, acela al miretinerei, figureazAun conde.iu de 700.000, pentru traverse ordinare si speciale, altulde 1.000.000, pentru intretinerea gArilor ; In serviciul economa-tului, se gdseste o alocatie de 500.000 lei, pentru cheltueli extraordinare, etc. Gdnditu-s'a cineva a impune un control preventivpentru Intrebuintarea in detaliu a acestor capitole ? Nu, si nimenicu toate acestea, n'a conchis din aceasta a controlul parlamentars'a InlAturat. S'au semnalat intrebuintdri gresite este mai aleso experientA cu traversele metalice care n'au Musa, dar care acostat si nici o susceptibilitate nu s'a desteptat din partea Ca-merei si a controlului ei.

Pretind, D-lor, cd controlul asupra acestui fond de rezervA,controlul Parlamentului existA. Legea, asa cum o propunem, de-fineste trebuintele cari se pot satisface, si and a rt. 2 din aceastdlege spune curat a acest fond de rezervd se va Intrebuinth lasporiri de instalatiuni, la cumparAtoare treptatd de material rulantsi la lucrdri cari nu se pot face cu resurse ordinare, intelegetia nu este posibil a se sustrage o singurd cheltuiala 'dela control.

Apoi ceeace se mai zice cd nu se poate face nici un con-tract fdrA aplicarea legei de comptabilitate, si fdrA aplicarea legeispeciale a editor ferate, dupd care once cheltuiald trece prin cer-

177

cetarea a trei instante deosebite : Directiunea cu consiliul de ad-ministratie, ministrul lucrArifor publice si In fine consiliul de mi-nistri, mai lasa oare vre-o nedomirire ? In sfarsit, ca -rezumat laacest control parlamentar va spuneam ca deoarece legea obligaca pe langa budget sa se prezinte treptat i situatiunea acestui-fond, e pentru toata lumea garantie suficienta ca sa vada nu nu-mai Intrebuintarea pe anul trecut, dar si intrebuintarea probabilape anul viitor ; óricand D-voastra, ori comisia budgetara poatesa intrebe : Cum s'au intrebuintat fondurile pe anul trecut, i saceara si campama anului viitor.

Prin urmare, e imposibil fara de a impinge pand la exces,un scrupul legislativ, de a vedea o lipsa de control si -chiar oderogatitme la legea comptabilitatei, In instituirea acestui fond de

sezerva.Revin acum, D-nii- mei, la obiectiunea ca budgdtul nostru

nu suporta o noua cheltuiala, pentru a complecta aratarile mele.Am avut onoare sa va demonstrez ca nu se la de cat 340.000

lei, din budgetul ordinar, pontru alimentarea acestui fond, dealtfel aceasta suma a fost limitata de insasi Camera, and s'avotat budgetul calor ferate ; caci si nu pot inzista in deajuns

atunci and s'a yotat budgetul cailor ferate, s'a prevazut sumade 340.000 lei, pentru creatiunea acestui fond.

D. L. Catargi: Nu s'a votat de Camera.D. Al. Marghiloman, mintstrul litcrarilor pnblice: Dene-

gatiun. ea D-lui Catargi are cu atat mai multa valoare, cu cat D-saera ciliar presedinte in acel moment, si datoresc prin urmareo explicatiune. Cand s'a prezintat budgetul cailor -ferate, cum nuse formulase si proiectul de lege al acestui fond, in cele din urnikmomente s'a inscris la reteta net o suma de 10.504.000 lei, la-sandu-se In suspensiune suma de 340.000 lei, si budgetul a fostvotat asa.

D. L. Calargi: Pot sa va dan o lamurire ?Niciodata nu s'a votat In bldget o call fara o lege; legea

era in sectiuni and D. raporfor a venit si a vrut sa puna la vot-cifra, 'I-am oprit zicand ca trebue Intai sa se pronunte Cameraasupra proiectului din sectiuni.

D. M. Tzoni, raportor: Asa e. Nu s'a luat nici o dispozitiune.D. Al.. Marghiloman, ministrullucrdrilorpublice: S'a votat

12

178

a se inscrie in budget cifra de 10.504.000 lei, ramanAnd in sus-pensiune o suma de 340.000 lei, asupra ckeia nu s'a dat nicf.un vot.

eu am fost absolut de aceeasi parere cu D-voastre, canu se poate afectà pentru fondul de rezerva acei 340.000 lei, de-oarece fondul de rezerva nu erà Inca creat ; insa legea budgetaraa fost votata in suma de 10.000.000 si jumatate venit net, peMO care mai avem si aceasta suma de 340.000 lei, asupra ca-reja nu s'a dat nici un vot.

Discutiunea ce o fac, de altmintrelea, asupra acestei sume,.nu e ca sa va spun D-voastre a sunteti angajati in chestiune.Fereasca Dumnezeu! Ziceam numai pentru argumentatie si ca sá.puteti cunoaste precis 'Ana la o centima la at se urca sacrificiuIbudgetului pentru alimentatiunea fondului de rezerva, a acestsacrificiu e de Camera fixat precis la suma de 340.000 lei. SocotitiD-voastra a aceasta suma e hotarkoare pentru echilibra:e.abudgetului ?

i daca cumva aveti acest simtimant, si daca credeti a aresa se confirme prin fapte ce impedica Camera ca In cazul acestalsa suspende pe anul care vine alimentarea fondului de rezerva ?

Intelegeti lezne ca nu voiu sa va iau gea din urma iluziuneasupra posibilitatei de a se echilibrà budgetul fail a recurge laalte resurse. Dar daca budgetul n'ar atkna de.ck la aceastasuma; eu va fac d'inainte sacrificiul ei, nepunând legea in apli-catiune deck in anul viitor, adica dupa votarea budgetelor.

N'asi Intelege irisa, a pentru a:easta sansa aleatorie, pro-blematica, sa se respinga indefinit organizarea chiar a institutiunei.

Prin urmare, pe de o parte utilitate incontestata de a seface un fond de rezerva, utilitate demonstrata prin numeroaselecheltueli extraordinare fante in trent, utilitate demonstrata prinpractica constanta a tutulor statelor si companiildr de drum de-fer. Pe de alta parte nici un inconvenient bubgetar ; toate acesteami se par, argumente mai mult deck indestulatoare pentru ca0 staruesc sa luati in consideratiune acest proiect de lege.

179

In 4edinta dela 25 Maiu 1889 se depune un proect de lege stipulind caretinerea de 1 la suti din veniturile brute ale CAilor ferate, constituind fondn1de rezervA al C. F. R. si nu se efectueze pe seama exercitlulul 1888-89, tartchivalentul acestei retineri, In suma de 340.000 lei, sl fie trecut in budgetulgeneral ile veniturI al Statulul. D. Al. Marghiloman se rosteste in modul ur-mitor In contra acestui proect.

D-lor Deputati,

D. Nicorescu va aduce foarte bine aminte ca nu sutit trei1uni de dud Camera in mare majoritate si Senatul in aproapeunanimitate au gasit de cuviinta a acorda pentru ale ferate a-cest fond de rezerva. Abià incepem a ptThe in aplicare un proectde lege si '1 suspendam. Nu vi se pare, D-lor, ca e ceva careizbeste simtul comun, a suspenda o lege dupa trei luni dela pro-mulgare, cand se stie ca proiectul a raspuns menirei lui?

D-nii mei, e incontestabil ca fondul de rezerva era impe-rios cerut, proba votul Corpurilor legiuitoare ; e incontestabil cg-necesitatiie carora era destinate sa pareze acest fond sunt aceleasisi cresc pe zi ce merge ; ce motiv ar putea fi destul de temeinicpentru a suspenda o lege ca aceasta, de prima necesitate ?

Ni se zice : gol budgetar, nu trebue luate resursele desti--mate unui serviciu special pentru a acopen l un gol budgetar 1

Un budget nu se echilibre-aza cu castiguri intamplatoare. Ai-un deficit ? Creeaza resurse noui! A suspenda Insa fondul de re-zerva, ad-hoc, pentru anul acesta, este a echilibra budgetul prinexpediente §i cum a e un expddient se poate foarte lesne de-monstrà. Necesitatile Statului cari au creat golul budgetar sunt-permanente ; ele vor fi aceleasi anul viitor, vor creste poate, darde sigur nu vor scadea. Prin urmare, fata cu un gol permanent,.cu necesitati neacoperite pertnanent, D-voastra trebue sa creatiresurse permanente. Voiti oare in permanenta sa fie suspendatlondul de rezerva ?

Indata ce nu creezi resurse permanente, ci numai pentru oanumita ocazie, ai WO opera, nu de financiar ci de om in in-

...

.curcatura care se adreseaza in dreapta si in stanga numai sa sarapragul unei dificultati. Prin- urmare, ca sistemul acesta financiar,4 absolut deplorabil, nu cred a trebue sa fie cineva o mare au-toritate in materie pentru ca sa constate.

180

AO dar, ca mAsurA financiará, suspendarea pe un an 'a ali-mentatiunei fondului de rezervA este un expedient. Ca mAsurA deadministratiune, aceastA suspendare este* mai rea ; sunt convinsca din provizorie ea va deveni permanentA ; in anul viitor ace-1ea*i nevoi, acelea*i motive de oportunitate, de absolutA necesi-tate se vor reproduce *i acelea*i argumerIte prin care se inlAturAazi aplicatiunea fondului de rezervA vor servi *it la anul

Care va fi rezultatul ? Rezultatul va fi cA nevoile pe carile-am crezut sä le stArpim prin legea fondului de rezerva vor rA-mAne permanente *i cA aceste nevoi acumulAndu-se ne vor duce-din nou la trista necesitate de a recurge la emisiuni de rentA casa intretinem In !mina stare materialul nostru de drum de fer. Eibine, aceasta se chiama dezorganizare a unui serviciu.

In aceastd privintA sl vA reamintesc o discutiune. recentA.Stiti bine cA fondul de rezervi n'a venit inaintea Camerei fArAdiscutiuni contradictorii. *HO cA atunci s'a cumpAnit bina ce mi-lita in favoarea proiectului de lega *i ce 'I combAtea. VA aducetiaminte cl temeiul principal al creatiunei lui a fost urmAtorul :Drumurile noastre de fer niciodat1 n' au avut une caisse d'é-pargne la care sa rezurga indata ca sa iveau cheltuali cari nu sepot face din resursele budgetare. DecAteori am avut nevoe despor la material, de cumparAtoare de vagoane, de a repara untune!, de e face un pod, etc. pururea s'a recurs la emisiune derentA *i imprumut ; cu totii am conveiit cA acesta era un sistemeat de defectuos ?neat pentru un bun tatA da familie ar fi fostcurat o deconfiturA. In adevar, ohnil nu trebue sl compteze cavenit ne.t dacAt pe cel care'i rAnilne dupA satisfacerea sarcinelorde intretinere; or, noi am inscris ca venit net ceeace a adus dru-muffle da fer i niciodatA n'am pus la o parte o rezervA oare-care ca sa subvenim la spezele .de reparatiune.

lzbiti de incovenientele acestei practici a anilor trecuti. noicondamnat-o nu numai in tearie dar *i in fapt clnd a.n li-

quidat printr'un imprumut de 8 milioane necesitAtile din treadcAnd am creat resurse permanente da rezerva pentru necesitd-

tile viitoare.Sistemul acesta condamnat de D-voastrA e vorba acum al

felulm, care e logica ? O mizerabilA chestiune de echilibrare, cAcie mizerabilA echilibrarea unui budget, cAnd se recurge la ampu-

181

tatiuni de 300.000 lei asupra unui serviciu. Apoi, dacd e vorbasa facem cuin Zic copii la scoald pui de giol", asupra fiecdruiban care se gaseste undeva, atunci sá N/A semnalez eu, D-le mi-nistru de finante, cAteva resurse cari se gasesc la ministerul lu-crdrilor publice. E o sumd nelichidata Inca, rdmasa dela finja Pre-deal Mil o destinatiune definitd.

Repede un project de lege si Intrebuintati banii acestia laechilibrarea, deocamdatd, a budgetului ; vom vedea pe unnd cese va elege cii ei !

Stint Inca vre-o 22.000 lei dela unja Mdrasesti ; de grabdun project de lege pentru ca sd echilibrati budgetu/ cu ej. Marmult de:It atdt, sunt cateva dispozitiuni legate pentru alimentareacasei de dotatiune a oastei. Anulati aceastd alimentare pentruanul acegta ca sa echilibrati budgetul. kllaritate, aplauze). Apoi,D-lor, suntem noi oare In stare anormald ? Suntem In stare de-

faliment Mat sd recurgem la suspendarea legilor ca sd echilibramcheltuelile ? Mai bine sa avem sinceritatea sd venim cu budgetulneechilibrat, sal votdm cu un deficit decat a veni si a declaraneutile legile votate de noi.

D-lor, credeti. cd nu este amorul propriu de pdrinte al ion-dului de rezerva care md Indeamnä sd combat acest proiect delege ; pentru satisfactiunea acestui sentiment ¡mi ajunge onoareade a fi prezidat la aceastd creatiune. N'am eu rdspunderea de cese face pe urmd cu clause. Nu, preocupatiunea mea este de malbun roman. Astazi, in anul de gratie 1889, and ne fdlim cd pu-tem recurge la creclitul strdin, incd si mai bine la creditul roman ;and pretindem cd avem serviciuri regulate dupd cele din urmddate ale stiintei ; cand ne fálini cd. suntein in curentul occidental ;In anul acesta de gratie noi ne echilibrdm budgetele cu adevdrateexpediente ! (Aplauze). D-nii niel, nu voiu sa md intind mai de-parte ; nu uitati cd, daca dati astazi budgetele echilibrate prin a-ceste 300.000 lei, yeti fi siliti maine, pe alta cale, sa gasiti baniinecesari pentru cheltuelile la cari rdspunde fondul de rezervd.

Mi-se va zice poate cd s'a votat deundzi 8.000.000 de lei,pentru imbundtdtirea materialului i instalatiunilor la drumul defer. Ce are ac.easta de vdzut ? E cert cd anul acesta speze extra-ordinare nu mai pot fi. Lucrdrile i cumpardturile proiectate se,

vor termina abià la inceputul anului viitor. Dar fondul de rezerv&

182

-nu era destinat ca dela anul intaiu sa fie cheltuit ; caci Cu 300.004uu s'ar putea face nimic ; el nu putea fi util deck daca se puteainchiegi astfel ?mat alimentAndu-se prin propriile sale interesesa ajunga la o suma serioas1 Cu care sa poate face cheltueli deinstalatiuni, daca D-voastra 'I sfaramati in ghioaca, negre§it cti elnu'§i va atinge scopul §i vom fi fatalmente siliti sa facem odatanoui imprumuturi.

Mi-se va obiecta ca in discutiunea, care a avut loc asuprafondului de rezerva, and D. prim-ministru, atunci in opozitiune,.ataca adunatura aceea de bani", cum cherna D-sa fondul dn re-2erva, ea am facut urmatoarea declaratiune : daca echilibrareabudgetului pe acest an atdrna numai dela aceti 340.000 lei,voits suspenda fondul".

Dar deficitul este oare numai de 340.000 lei ? Noi 'I cre-dem de mai multe milioane ; raportul prezentului proiect 11 in-dica ca fiind de 900.000. Suntem dar departe dela echilibrare prinasta unica resursa 1 Veti-face deci un mare pacat administrativsuspendand o cheltuiala neaparata ca fondul de rezerväl A§i fia§teptat ca D. ministru al lucrarilor publice, care adineaori zicea :tu nu sunt deck controlatorul §i suprayeghetorul cailor ferate ;.caile ferate au administratiunea lor speciala, care cunoaVe maibine deck ministerul necesitatile reale ; a0 fi voit, zic, sa vad peD. ministru venind sa'mi spuna daca in adevar directiunea dru-murilor de fer se-poate priva pe anul acesta de fondul de re-zerva §i daca, privandu-se pe anul acesta, nu are aprehensiuneasa vaza reinoindu-se aceegi cerere la anul viitor.

Am zis, D-lor, i din convinctiune am sa votez in contra.acestui proiect de lege. (Aplauze).

PORTUL MILITAR DELA GALATI

EDINTA CAMERE1 DEPUTAT1LOR DELA 26 MA1U 1889-

In §edinta Camerei Deputatilor dela 26 Maiu 1889 se depune un proectde lege deschizand un credit de 220.000 lei pentru continuarea limit-nor delaportul militar din Galati. (Tiglina). Asupra acestei chestiuni d. Al Marghiloman-roste4te urtniitoarele :

Domnilor Deputafi,

VA multumesc ca mi-ati acordat cuvantul cu atat mai multa nu fac opozitiune sistematica acestui proiect, ci din contravoesc sa conchid la o propunere, care cred a ar fi §i in folosufguvernu lui, *i spre alinarea susceptibilitatei multora dintre noi.

'Mi aduc aminte -- i va rog sa ma ertati daca vorbescabsolut numai din memorie fiindca neViind creditul la ordineazilei n'am date precise ad la indemana 'mi aduc aminte aproiectul de credit pentru portul militar dela Tiglina, prin care secere astazi 230.000 lei, fusese produs deja anul trecut de colegunostru de atunci la ministerul de razboi, D. general Barozzi.

Pe cAt §tiu, In urma unei vizite a Galatllor de D. prim-mi-nistru, s'a amAnat once cheltuiala !Ana la facerea unui studiuamanuntit al afacerei. Chestiunea a revenit In consiliul de mini§trípe timpul generalului Manu care orAnduise o ancheta din carefacea parte §i §eful serviciului hidraulic 13 ministerul lucrarilorpublice onor. D. Mironescu.

Nu am avut cuno§tinta pana azi de concluziunile comisiunei

184

nici nu stiu daca raportul a fost depus inainte de dizolvarea co-mitetului.

Cum insa D. general Manu a avut bunavointa sa ne comu-nice lucrarea, pot sa ma rostesc cu oarecare aproximatiune deexactitate asupra chestiunei.

Onor. Camera si D. Pallade, care a facut apel la mine, vorbinevol a scuza lacunele de memorie.

Despre ce este vorba ?lata cum s'ar puteà rezuma cunostintele de cari avem nevoe:Intâi, avenr sau nu nevoe de un port militar? lncontestabil

a este neaparat trebuincios ca vasele flotilei noastre, si cu de-osebire cele mici, sa fie puse la adapostul gheturilor; este ne-contestat ca trebue un port inchis In care elementul militar sAfie la el acasa ; este necontestat ca avem trebuinta de instalatiunespeciala care s'a permita lansarea vaselor noui sau tragerea al-fora la tarm pentru reparatiune.

Ramane a se sti unde trebue si cum trebue sa se facaacest port.

lata chestiunea pe care cautau sa studieze predecesorii no-.strii de acum 5, 6 ani, mai inainte de a incepe once lucrare Inprivinta aceasta. Cum s'a rezolvat insa chestiunea atunci ? Duparaportul flotilei, s'a consultat D. Hartley, care de acdlo din En-glitera, a condus lucrarile dupa datele, sondagiile si notitele cari1 s'au Hillis de ad; date, sondagii si notite incopplecte si in-exacte. Cu alte cuvinte s'a reprodus pentru portul militar delaTiglina ceeace s'a pe:recut cu porturile civile dealungul Dunarei;s'au dat stiinte si notite dupa cari un inginer strain a propus unmodel-tip ; acest model s'a aplicat uniform si and s'a terminatconstructiunea cheiurile au cazut unele In apa, au ramas altele penscat. Asa pare el s'a urmat si cu porful dela Tiglina.

D. general G. Manu, minislru de rdzboi: Nu ; asa caci aditi. Hartley a fost la fata locultfi...

D. Al. Marghiloman: Putin importa. Un plan devine seriosand incepe a se executa; or, la acel moment critic, and execu-tiunea indica imposibilitatile de Intors sau modificatiunile de adus,ti. Hartley era numai consultant.

Dupa cum foarte bine indica raportul citit de D. ministrulie razboiu, era mai bine a alege atunci nu sistemul unui port na-

185

tural, asa cum a inceput sl lucreze, ci sistemul unui port- artifi-cial, adicA sAparea unui bazin interior inteun pamAnt teapAn.

Cu alte cuvinte, trebuih sa se faca pentru marina ceeaces'a facut pentru portul Braila si Galati, adicA porturi in pAmAntplin care sl fie la addpostul affouillementelor, adicA al surpAreiprin actiunea apei.

Si este lezne de vAzut, D-lor, fArd a citi printre rAnduri, darcitind ciar cä nici un membru al comisiunei numite de generalulManu nu sustine sistemul portului fires?. cu jeteuri, inceput dungIndemnul lui Hartley si cä toti proneazd sistemul bazinelor.

Rezultatul a fost urmdtorul : incl. dela 1834-1835, adicddupd primul an s'a constatat cd pilotii nu erau indestuldtoricd trebu* mereu lndditi ca sd ajungd la un strat rezistent ; cdrepaozAnd azi pe teren ferm, peste atva timp In urma mAncAreiapei cAtau sd fie din nou intepeniti mai adAnc. S'a mai constatatcd chezoanele din cap incepeau a se inclinh si trebuiau intAritiprin noui. inrocamente. S'a mai constatat cd .soseaua mArginaseimpingeh cheiul in ana i asa mai inainte.

Dela primul an au inceput deci nezesitdtile de Intretinerede reparatiuni radicale.

Aceasta a mers- si merge ash din an In an.Ce este mai ciudat, chiar lucrdrile da intdrire prezente, pen-

tru cari antreprenorul ar puteh face un proces dupd cum nespune D. ministru, au fost prin deviz apreciate la suma de16.000, pe and acum au ajuns la 200.000, si comisiunea de ex-perti nu este incA in stare a se pronunth da:?.A experienta zilnicdnu va descoperi goluri si noui ne:esitAti !

Daca constat, Domnii mei, aceste triste rezultate, nu esteca sd recriminez in contra trecutului. Am pdcdtuit prin exces deincredere in noi si am crezut cd, cu mijloacele si oamenii nostri,puteam intreprinde lucrdrile delicate pentru cari se cer i rezu-matul ultim al stiintei i rodul practicei.

Ne-am fript cAteodatA i plAtim din cAnd in and experientace am fAcut.

Prin urmare lucrarea portului dela Tiglina este vitiatA inorigina ei. Ea este fAcutA lute° idee care tArziu sau devreme vacdth sd fie pArAsitd.

Chestiunea se pune amin in modul urmAtor : portul actual

186

militar, daca nu se va reparà pana la primavara viitoare, este elDare expus distrugerei ? Daca D. ministru va raspunde ca da,trebue sa votam ecest credit, cu toate descoperirile suparatoarepe cari le putem Inca faca In urma cu toate necesitatile Intre-tinerei care se maresc pe fiacare an. Fiind absoluta necesitate deaceste lucrari in vederea apropierei iernei si primaverei, trebuesa faceti sacrificii pentru lucrarile da. Intarire, chiar daca ati fifi convinsi ca banii sunt aruncati.

Daca Insa lucrarile acestea sunt de natura a astepta pentrucatva timp, fac propunerea urmatoare: ministerul de razboi sarecurga la cunostintele oamenilor fachnici nu numai din tara darsi la ale celor cari au facut lucrar de felul acesta In occidentca sa studieze din nou chestiunea dacä continuam Cu proiectulactual de port, ori daca trebue sa facem un nou port in alta lo-calitate, i dupa un nou sistem. Daca s'ar impune necesitateaunui nou port, sunt sigur ca nu e Camera romana care nu s'argrabi sa dea fondurile necesare. Eu cred ca un m'ilion cheltuitbine este mai eftin decal 200.000 de lei aruncati anual.

Prin urmare, D-lor, propunerea mea se rezuma in modulurmator : daca nu sunt interesa militare de ordine superioara, carisa militeze In favoarea ime.diata a rezolvarei acestei chestiuni§i eu cred cä niste asemenea interese nu pot fi In anul acesta-daca a trecut deja un an de zile, de cand s'au proiectat acestelucrant ca ele sa se faca, pericol nu cata sa fie ; deci, dacanici pentru anul curent nu sunt interese vitale ale armatei carisa ceara imediat executarea acestor lucran, atunci propun ama-narea acestui proiect pana and se va face un studiu nou; studiulcel nou sa consiste In a se vedea daca este In interesul Orel, casa se continue ace.ste lucrar a'a cum si unda sunt Incepute, saudaca este de interesul Orel sa se Inceapa alte lucrari si la unalt loc.

Inainte de a mai da bani e bine sa avem un ce cert sipozitiv ; altfel 'mi-e teama ca vom pune speze peste spezetot nu vom avea un adapost sigur peutru marina.

Asi ruga pe D. ministru de razboi sa binevoiasca a ne dào lamurire in privinta aceasta, sa ne spuna daca este eminentanecesitate de a se face aceste lucran; atunci voiu vota acestproiect. Daca insA D-sa crede ca se poate amana, eu atunci voiuvota contra si voiu formula propunerea mea.

CHEST1UNE PERSONALA Cu D-1 G. VERNESCLF

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 26 MA1U 1889

D. Al. Mzrghiloman (in ch.astiune personala) D-lor depu-putati, omul este rau judecator in propria lui tauza. Se vede asubiectul D-lui lzvoranu, culnabil tocmai de acest tapt, a aruncat-tocmai o fatalitate asupra tot ce a decurs din el ! Afirm DlluiVernescu, fostul meu coleg, ca este rau judecator in aceasta cauza

ar fi fost bine ca actul D-sale, obiect al discutiunei, saexaminat inaintea Camerei nu de D-sa, ci de colegul D-sale delajustitie, om, pe care '1 cunoa§tem, cu mintea cumpatata i carein lunga-i practica judacatoreasca, a putut dobAndi un sentimentmai just, mai precis de ceeace poate fisau nu poate fi o calcarede lege.

Nu ma voi folosi da faptul ca m'a adus D. Vernescucauza pentruca sa-1 atac ; am protestat in contra modului D-salnde a intelepe legea da admisibilitate §i inaintare in magistratura;In modul cel mi energic putincios, refuzand de a mai face parta-dintrun cabinet cu D-sa. (Aplauze).

Indata ce am vazut ca modul sail de a administra cele jude-catore§ti merge pana acolo sa compromita §i pe colegii sal, *I

indata ce am simtit ca capitalul de nitica autoritate moralasin-gurul pe care 1-am se §tirbeVe, se duce prin ac-easta compro-misiune, m'am retras.

Dupa o protestare atat de energica, cred cA o protestarede fapte §i de vorbe inaintea D-voastra ar fi panda. (Aplauze).

Al doilea argument pentru care omul nu trebue sa se facajudecator in cauza, este a ajunge din oarecare sentiment per-sonal, sa citeasca actele gre§it, §i gmit a citit D. Vernescu ra-portul D-lui procuror-general dela Craiova... Ma explic la minutca sa nu credeti, onorate fost colag, cA va acuz de o rastalma-eire voita.

Drept este ca atunci .cand am ordonat o ancheta contra-

188

D-lu.i lzvoranu al carui fapt nu era poate o calcare de lege, cio absoluta calcare de lege, agravata chiar de o mica tortura,pentruca o arestare ilegala cornplicata de o punare la beciu, este.cu totul extra-ordinara si neprevazuta de legi...

Voci: De ce nu 1-ai dat in judecpta ?D. Al. Marghiloman: Cand am ordonat ancheta, aveatn

deja asupra acestui fapt Lin raport dala primul-procuror pe care,In treacat, D. Vernescu 1-a destituit.

Am mai cerut unul dela D. procuror-general, si D-sa rasu-fraud nitel aerul ambiant de acolo, s'a lasat a fi nitel induiosat,si desì rectmostea imoralitatea fapiului pe care '1 lasa la apre-cierea ministrului, se marginea a atraga atentiunea asupra tem-peramentului tanarului magistrat.

Raportul D-lui Columbeanu, onorabilul procuror-general, s'arputea analiza astfel : asupra faptului, las la aprecierea mirristrului ;4,asupra omului Insa, da:a cumva se iarta faptul, eu soco-tesc ea nu face de parchet ca ar trebui trecut in magis-tratura assise.

Concluziunile acestea sunt foarte precise ; daca D. lzvoranuramane in magistratura, este in interesul sarviciului ca el sa ocupeun post echivalent cu acela de substitut, adica supleant sau ju-decator da ocol. Va afirm Insa ea nu a trecut vr'o data prinmintea D-Iui Columbeanu sa propuna pe D. lzvoranu pentru olnaintare ; iar D. Vernescu i-a dat inaintarea la gradul de jude-cator de sedinta pe care n'ar fi putut-o obtine decal dupa unstagiu de doui ani !

laca unde este faptul revoltator In aceasta stranie numire !{Aplattze).

E uedrept da a o pune la adapostul unui raport al procu-rorului-general al Curtei. (Aplauze).

laca dar Inca unul din in:oveniantele grave de a se- erigecineva judecator, in propria sa fapta.

Un al treilea incoveniant este d'a cata sa gasitn un fel dejustificare in faptele gresite ale predecesorilor nostri ; in aceastaprivinta am fost acuzat, desi nu cred ca faptul sa fia în ceva re-prosabil.

La inceput, and am ocupat ministerul justitiei, arri fost rnaimult sau mai putin maltratat de toata lumea, am'cl i inamici ;

189

principalul motiv era ca nu sunt destul de alungator al magis-tratilor din timpul colectivistilor, i ca nu dau satisfactiune acelorearl asteptau de mult de a infra sau a fi reintegrati In magistratura.

Din punctul de vedere politic, din punctul de vedere *al-creatiunei urrui partid, din punctul de vedere al. popularitatei, amgresit poate ; dar nu ma caes: ; pentru mine respectarea pozitiUneimagistratului este un cult. (Aplauze).

Cand nu ai o lege care sa garanteze pozitiunea magistra-tului, trebue ca ministrul justitiei sa puna toate puterile pentrucaIn fapt s'o garanteze. Aceasta linie de conduita o voiu pastra-ochiar daca 4 f1 in necesitate de a reincepe. (Aplauze).

Or, inainte de a fi o remaniere in magistratura, trebuia sama conving cari stint acei magistrati de sub regimul trecut;:cul-pabili de o vina de Serviciu sau de alte fapte reprobabile.

Pentru mine era indiferent sa stiu de cine erau numiti,pentru mine nu cautam dezat sa le cunosc conduita.

Pe aceea am Inceput o cercetare minutioasa asupra celormai viu semnalati, in urma careia am eliminat motivat din ma-gistratura pe D. Crasnaru dela Ramnicul-Valcei, pe D. Sarateanu,fost procuror la Galati, pa D. Petrovan din MoldoVa, §i pe altiiale caror nume 'mi scapa in a:est moinent....

D. Sändlliescu-Nanoveanu: Dar Populeanu.D. Al. Marghiloman: Un coleg ma interpeleaza cu nu-

tnele D-lui Populeanu... Crede oare D-sa ca voiu fugl de o ex-plicatiune, numai pentruca numele D-lui Populeanu nu esteagreat de mai multi dintre D-voastra ?

De altfel, D. Vernescu, inainte de D. Sandulescu, a fäcutadineaori o aluziune pe care o crede rautacioasa §i avand a-celasi obiectiv. and D. Vernescu vorbeste de cei cari au pastratTesentimente din destitutiunea unor magistrati rude cu clansii, seinsala greu daca crede CA pe mine m'a desemnat. Am onoare

spune cA niciodatä nu' am lost, nici ruda, nici aliatul D-luiPopuleanu, la un grad oarecare cat de departat. Aceasta o sta-bilesc pentru cei cari nu despretuesc c,alomnia §i cari micsoreazatoate chestiunile la proportiunile unui interes sau unui boldpersonal.

SA ne expliCam acum lamurit asupra numitei la curte aD-lui Populeanu....

190

Voci: Nu, nu.D. Al. Marghiloman: Permiteti sa zic da; caci nu cred sI

am dificultate a ma justifica.D. Populeanu, prin postul in vazä ce ocupa de mult,timp,.

i§i atrásese multe inamicitii, ascutite prin luptele politice de a-cum 18 luni.

Imi aduc aminte, cA in sanul consiliului de mini§tri, uniicolegi ai mei ma pusese in pozitiune de a renunt.1 la serviciileD-lui Populeanu. Prin urmare, vedeti ca nu sunteti singur, D-leVernescu, pentru a fi avut in contra D-sale aceasta preventiune,

D-lor, cand a venit ministerul la 22 Martie, inainte detoate 'mi trebuia pentru postul de procuror general sa gasescun om care, pe Una serviciile judecatore§ti, sa inspire §i in-cregerea politica pentru noua ordine de lucruri. Am facut atuncidemersuri numeroase pe langa cei pe cari reputatiunea 'i de-semna mai clar pentru acest post, dar toata lumea §tie mareataspundere cé atrage dupa sine o asemenea functiune, §i fiecarese grabea a declina aceasta responsabilitate. Cind am gasit urtmagistrat de bunavointa §i de valoare care sa asume sarcina de-procuror general, 1-am numit, desarcinand pe D. Populeanu dao functiune pe care o pusese din primele zile la dispozitiunea mea,

N'am inaintat atunci pe D. Populeanu ; din contra% nu i-amasigurat nici echivalentul functiunei ce avea, numindu-I membrula curte ; caci procurorul general, in erarchia magistraturei, stape aceea§i treapta cu pre§edintele de curte. Fäcand aceasta nu-mire, nu am crezut ca 'mi apartine mie, pentru un interes depopularitate, sa sfaram o cariera integra de 23 ani, inceputä mai-cu succes. sub D. Alexandru Lahovari care §1 azi i-a conservatsentimente de stima. Daca nu credeti, intrebati pe D. Lahovarircare este prezinte. (11aritate).

Dar sa revenim la singurul punct pe care D. Vernescumi-a mputat, numirea D-lui Pruncu.

Cari erau, D-nii mei, magistratii de reintegrat, al carornume se gasea in gura tutulor? Eran D-nii Pruncu, Herescu,Sofian, Matei Cantacuzino, cari, In cuno§tinta generala fuseseconstrán§i sa renunte la cariera lor, din asuprire politica.

Aft, acum pentru prima mil, ca in contra D-lui Pruncitar fi existat un raport pentru ultragiu adus guvernului:

191

Ultragiu guvernului Intr'un bal ? Aceasta este vina la carese- propeste D. Vernescu ? Gaud s'a vazut, D-lor, un procur orgeneral alungand pe martori intr'un proces unde el Ii chemase,nu s'ar fi putut gisl un alt sef de serviciu, capabil, sa trans-forme O vorba de critica, o apreciere vie, in ultragiu ? Ei bine,din acest punct de vedere, daca nu este cleat atata, eu cre dca am" facut bine reintegrand pe D. Pruncu, dupl cum am re-integrat pe D. Sofian, Herescu si Cantacuzino.

Daca acestea sunt acte reprehensibile, primesc raspunderealor, si deaceea nu doresc sa prelungesc mai mult aceasta dis-cutiune. Cu atat mai mult CA doresc sa fiu consecinte Cu pre-misele mele, cum a omul e rau judecator in afacerea lui proprie.

Vorbesc de fapte ale mele si ma pot Insela In analiza lor.Am dorit numai sa restabilesc fapte ; daca cu aceasta lucrarevoiu fi avut vioiciuni de limbagiu, credeti a ele nu au fost inintentiunea mea. Aprecierea insa exacta a faptelor noastre, alefiecaruiai- nu poate yen' cleat mai tarziu si dela judecatori maiputin pArtasi In cauza. (Aplauze).

D. Al. Marghiloman: D nii mei, am luat cuvantul sa vor-besc contra inchiderei discutiunei ; n'ain luat cuvantul sa vorbescin fond §i sa raspund D-lui Vernescu : ocaziunea se va regasi.A§i avea insa dreptul sä ma folosesc de un subterfugiu ca safac aceasta, MO cu intoleranta unei parti a acestei Camere, inceeace prive§te dreptul de aparare !

Personal s'a vorbit de mini§trii din cabinetul dela Noem-brie ; personal li s'au imputat fapte de nesocotinta §i de trldrilz-neala. Personal mi s'a imputat mie, calcar de lege, §i nuvoiti sa va raspund ? Voiu vorbi la ceasul meu, °Hat ati in-chide acum dezbaterile /-- puteti fi siguri !

lata insa cele trei motive pentru cari solicit prelungirea lor :Intaiul ; cad pe cele mici le las d'oparte. Faimoasa rafuialä cemi-a promis-o alaltaeri D. Vernescu, s'a redus la ceva a§a deanonim Mat cautänd cu multa stäruinta §i farä nici un fel departinire, nu mi-am gasit barna de care mä ameninta D. mini-stru de finante. VA las pe D-voastre sa judecati daca *nu cumvase vede In ochitil altuia, care nu e pe aceste banci. VA cer unquart de ora, ca sä o descoperim impreuna. In acest timp voiuputea trece o revista edificatoare a seriei de decrete sem-nata la justitie de D. Vernescu §i Incepand la 5 Decembrie 1888,§1 incheind la 23 Martie 1889, adica a doua zi de dizolutiuneacabinetului. Vom vedea impreuna cat sunt de ginga§e acestenumiri Impanate de favoritist §i de abaten i dela lege ! Vom ve-dea, asemenea, ce eclectism a prezidat la unele alegeri MO custarea mintala a ale§ilor

Am ad un mic dosar foarte instructiv pentru Camera dacanu pentru d. Vernescu. (Ilaritate).

Al doilea motiv nu prive§te pe predecesorul d-lui Vernescu.-

193

El prive§te afirmatiunea d-lui Vernescu, ca numirile dela Curteade Casatie au avut asentimentul D-lui Theodor Rosetti.

Nu-mi permit sa fin afirmativ.; cad fh numele altuia nu potsa dau o dezmintire unui om de värsta D-lui Vernescu. Totu§iinsa, explicatiunile date de D. fost prim-ministru, in asistentatutulor colegilor de atunci, at D-lui Vernescu, §1 cari totisunt prezenti, difera in ceva, .dacA nu chiar in malt, de afirmati-unea eronatA a D-lui Vernescu 'cum a a avut asentimentufD-lui Theodor Rosetti pentru cate trele ratmirile. A§tept caprincipalul interesat sA raspunda, §1 sunt sigur ca cl. TheodorRosetti va profita de ¿ea dintai pcaziune.

Pana atunci, daca voim sa discutam, voiu stabill cu mAr-turia propriilor colegi de azi ai d-1ui Vernescu, ca zisele D-salenu pot fi primite dent sub beneficiul unei corecturi, unei revi-zuiri complecte.

Cer In al treilea rand sa se continue discutiunea pentruca sä se limpezeascA Ina un punct de acelea, pe cari daunAzil'am numit, de istorie contimporana a noastrA : Faptul opririidecretelor la Monitor.

D. Vernescu a numit mana tnarazneag pe aceea care asemnat ordinul de nepublicare; a desfidat pe ministrul indreizhetcare a facut.o, sa se arate la bara Camerei fall ca oprobiul sA-1pecetluiascA ! Ei bine ! Acea mana temerara nu a fost_una ; azelministru cutezator nu a fost unul ; Eran opt, eran tot consiliulde mini§tri, cei ce au oprit decretele. (Aplauze.)

Epitetul de indrdznet nu ne atinge ; daca D. Vernescu apus intransul o intentiune injurioasa, rafulascA.-se Cu cei doitolegi ai sAi de odinioarA cari §i azi §ed langa D-sa. (Aplauze).

lata punctele pentru care vA rog sa nu inchideti disctqiunea

NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA

5EDINTA SENATULUI DELA 16 IANUARIE 1884

Regretatul principe Al. 5 tirbey, ministru at lucrarilor publice in cabinetulTb. Rossetti, format la 18 Martie 1888, intocmise nn protect de referat desttnat a fi supus consiliulul de ministri, privitor la situatiunea economici a Ro-mantel din punctul de vedere al dilor sale de comunicatiune. Prin acest projectde referat, principele Al. *tirbey tagadula importanta Duniref pentru transportulnostru de cereale, sf invedera necesitatea de a construi asa fef thrift noastreferate ca ele si acapareze transportul cerealelor indreptandu-le spre un singurport liber. Acest document fiind publicat de ziare D. P. ,S. Aurelian, senator liberals'a folosit de prilej spre a interpela pe d. Al. Marghiloman, care inlocuise pe.principele Stirbey la departamentul lucrärilor publice*) asupra intentiunilorguvernului in ce priveste organIzarea unui servicin de navigatiune fluviala,hotirita de guvernul liberal din 1887. La aceasta interpelare d. Al. Marghiloman,a rispuns dupi cum urmeazi :

Donznilor Senatori,

Recunosc cu D. Aurelian cl chestiunea relativa la .naviga-tiimea fluviala in Romania §i la economia generala a mljloacelornoastre de transport- n'a fost .decat atinsa cu ocaziunea Mesa-giului §i cA chestiunea merita sa fie readusa, In dezbaterea Se-natului. Dealmintrelea este o chestiune destul de importanta,avand rainificatiuni destul de adanci In toate partite dezvoltareinoastre, pentru ca sa fherite o nona discutiune in corpurile legiui-toare ori de cateori s'ar simti tievoe.

In urma remanierei ministeriale din 7 Noembrie 1888 principele Stirbeya trecut la departamentul internelor, lar d. Al. Marghiloman, ministru al justitieia luat pe acel al luerarilor publice.

195

Dacl insl sunt de acord, si tocmai pentruca sunt de acordcu D. Aurelian in aceasta privinta, li pot manifesta mirarea meaca s'a folosit de...a§i dori sa atenuez cat de mult expresiunea,de un prilejiu pentru a aborda aceasta chestiune, prilejiu decare nu avea nevoe.

Daca ne-ar fi facut onoarea sa ne intrebe, pe colegii mei,ori pe mine, ce este cu acea lucrare, trecuta nu in MonitorulOficial ci numai ca document intetin ziar, i-asi fi spus ca refe-ratul acela nu este un referat, nu este un act de guvern, ci este,cum a-si puteà zice, un project de referat asupra caruia consi-liul de ministri n'a fost chemat sa se rosteascA, §i nu s'a putut rostl.

Dealtmintrelea, D-lor, pentruca colegul meu dela interne eabsent, nu ma voiu lepada de lucrarea sa, si nu voiu sustineinaintea Senatului ca merita, cum zice poetul francez : nici acelexces de onoare, nici acea indignitare". Modul cum a discutat-onor. D. Aurelian proiectul de referat al printului Stirbey, seamanacu aphorismul lui Talleyrand ; da-mi doua randuri din scriituraunui om, si voiu avea cu ce sal spanzur !" (Ilaritate).

SA vedeti insa cA departe de a remite erezii econom4ce, de-parte de a vol sA implice activitatea nationalA Intr'un sens dat,principele tirbey, atunci ministru al lucrarilor publice, s'a preo-cupat cu totul de alta chestigne, chestiune care rasare din con-cluziunile lucrarei sale. lata care era preocuparea predecesoruluimeu la ministerul lucrarilor publice : GAsindu-se fatA cu un mi-nister, D. Aurelian o va recunoaste Cu mine absolut dezor-_ganizat §i in lipsa de mijloace de a'§i Indeplinl menirea sa, inceeace priveste dezvoltarea §i Intretinerea cailor noastre de co-municatie, printul Stirbey a voit sa atraga limpede atentiuneacolegilor sai si a Camerei asupra acestui punct de capetenie.

lata lucrarea sa, document azi cu totul privat, tindela sta-bilirea a trei adevaruri : Intai, ca budgetul Statului nu e suficientpentru 1ntretinerea si construirea de §osele indestulAtoare ca saalimenteze reteaua de cai ferate. Al doilea, ca in modul -cumcalle noastre ferate au fost concepute, si cum au fost executate,ele nu mai corespund astazi traficului repede si international §1ca, prin urmare, comporta amendAri si scaderi. Al treilea, ca eve-nimentele politice din urma dandu-ne, din fericire, ceeace estevisul tuturor tärilor, un port de mare, card poate deveni comod

'196

era de datoria noastra sa luarn acest port ca cap de linie a unuiIntreg sistem de scurgere a produselor noastre.

Acestea fiind concluziunile clare ale referatului, acestea fiindpreocupatiunile patriotice ale ministrului, ce importa unele con-siderante aduse ca argument ?

Daca pentru sustinerea acestor trei puncte, adicA sporirearesurselor pentru facerea de cal de comunicatie, pentru alimen-tarea mai 'mina a drumurilor de fer ; al doilea, indreptarea tra-seului cailor ferate in partile sale ilogice si neregulate ; al treileapunerea in vedere a necesitatii de a face pod peste Dunare ;daca, pentru obtinerea acestui intreit scop, principele 5tirbey aalunecat in consideratiuni economice controversabile poate, darintru nimic suspecte, tendinta generala a lucrarei este oare maiputin Nina ?

Lasati fiecaruia libertatea de apreciatiune ; opina printuluistirbey, nefiind comunicata ministerului, ramane ca once scrierede economie politica in domeniul criticei, dar scapâ cenzureiunui corp legiuitor pe cale de interpelatiune.

Nu ma mir ca s'a vazut inteun ziar...D. P. S. Aurelian : In trei ziare,D. minisiru al lucrandor publice, Al. Marghiloman : In trei

ziare, fie, aceasta lucrare.M'am interesat de chestiune si am aflat ca, pe timpul va-

cantelor, pe timpul deci de lancezire a vietei parlamentare, careca pasiunile ei alimenteaza atat de bine presa, un ziar antic s'agdsit fericit de a pune mana pe o scriere de valoare.

Fie prin indiscretiune, fie, cum o cred, .prin autorizatiunespeciala, acel ziar a dat la iveala proiectul de referat al cole-gului mea cum ar fi dat ospitalitate oricarui aviz autorizat triteochestiune asa de importanta.

lata caror circumstante se datore§te publicarea unui referat,care e destinat pana astazi sa ramana in cartoanele ministeruluica sa serveascA urmasilor D-lui 5tirbey ca un jalon pentru uni-ficarea intregului nostru sistem de comunicatiune. Prin urmare,rog pe D. Aurelian, rog si pe onor. Senat, cad pentru Eu-ropa, obiectai ingrijarei D-lui Aurelian, nu am sa ma preocup,(ilaritate aplauze), sa readucem fiecare lucru la adevaratalui proportiune i sa trate uncle convingeri and ele conduc la°concluziune sanatoasa.

197

In priyinta Dunarei este lezne de vazut cä punctul de ve-clere de capetenie al predecesorului meu era acesta : Dunarea.este o cale de comunicatie vicioasa, cel putin pentru o parte aanului and este inghetata. Mai este apoi un mijloc de trans-port aproape inutil In manile Romaniel, pentruca Romania nuare o flota a ei pe clansa. Prin urmare, pana la o creatiune ailof ei....,

D, Alexandrescu V. Ure.chii Constanta e inghetata.D. ministru al lucrarilor publIce, Al. Marghiloman: Con-

-stanta e un port de mare care nu Ingheata decal foarte rar.care este abordabil mai In once timp.

D. ministru al domenilor, Al. Lahovarl : In once caz nu.este responsabil guvernul. (Rasete).

D. Alexandrescu V. Urechia : Guvernul .e responsabil dacaar sacrifica toata activitatea pentru un port de 'mare.

D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman: Gu--vernul ar fi responsabil daca ar sacrifica toata activitatea Orelpentru portul Constanta.

D. Urechia Insa scrie cä noi am läsat chestiunea, ¡Ana inprezent, In absoluta rezerva i ca, daca vreun prejudiciu s'o fi.stabilit in aceasta chestiune, nu noi 1-am creat.

In definitiv, si pentru a circumscrie dezbaterile, sa nu alu-necam afara din punctele asupra arora ne-a interpelat D. Au-relian. In dotneniul doctrinei am avea multe de zis, si atunci!ntelegeti a am ajunge la o dezbatere desigur variata si inte-resanta, dar care nu ar aduce la nici o solutiune practica.

SA raspund dar la faptele concrete din interpelatia D-luiAurelian, lasand la oparte referatul care le-a servit de intro-.ductiune.

In privinta acestui act raspund categoric .ca fata cu dansulintreaga politica economia a tare! este absolut libera de ori-ceangajament.

Care este acum obiectul concret al interpelarei?Ce este hotarat guvernul sa faca ca legea de n.avigatiune

pe Dunare ?D-nii mei, ca sä fie nevoie de facut ceva, o cred. Ca sa se

iie facut ceva o neg inteun mod absolut. i in aceasta materie,D-le Aurelian, ca i in altd materie, aceea a unor drumuri de

198

fer de interes local, ne gäsim in fata unor date legislative a re-gimului trecut, cari insä nu sunt deal praf aruncat indestul de complezenti ca sA 'I primeasa

In materie de drumuri de fer avem cunoscuta lege din 4-Decembrie 1887, care acorn o multime de linii interesante caunja Jijiei, unja Moinesti-Ocna, linia Pitesti-Curtea-de-Arges §1le dotA Cu un credit de 24.000.000. Domnul stie ce neajunsurine-a creat aceastä lege.

Fiecare ne putea zice i ne zice : Succesori ai acestui gu-vern, ce stati cu mainele Incrucisate ? Credit aveti, emiteti renta§i faceti ceeace predecesorii -D-voastré, Camera de eri, a gäsitnecesar I

Din nenorocire numai cA si In acea lege dela 1887, segäseste IncA un mic articol care anuleaza ce erh stabilit prin ea,.articol care prescria ca cele 24.000.000 Mau sä fie acoperitetreptat din resursele ordinare ale budgetului. i resursele ordi-flare ale budgetului, D-lor, stiti cA nu sunt Indestulätoare pentru.a Intretine Cu petris soselele noastre ! (Ap/auze).

Tot In sistema acestei legi de parada, gäsim si legea na-vigatitmei fluviale. La finele anului 1887 s'a votat de Corpurile-Legiuitoare, si s'a promulgat prin decret regal o lege care inda-toreazA pe ministtu de lucrAri publice de a intocmi un serviciude navigatiune fluviald i maritimä pentru transportarea märfu-rilor si a cälätorilor. Un plan gigantic pot zice pentru Románia rVeti vedeh cum el-A sä fie intocmit acel serviciu

Q voce: Cine erh atunci la minister ?O alta voce: D. Aurelian. (Ilaritate).D. ministru al lucrarilor publice, Al. Marghiloman : latär

D-lor, ce zice art. 2Serviciul de navigatiune coprindea) Trausporturile pe DunAre ca vapoare si remorcarea

vaselor Statului sau a vaselor particulare, atht indigene cdtoträine.

b) Transporturile pe rAurile navigabile din interiorul tArei.ci) Transportul pe mare intre porturile Dunärei si porturile

,maritime române.d) Intretinerea serviciului de transport la porturile de mare

ale tarilor straine $1 "In special la porturile in cart se des facnobicinuit productele românesti !"

199

Prin urmare, se indatoreste mir.istrul de lucrari publice s'acreeze navigabilitatea din interiorul ¡arii ; aci rAuri navigabilenu Avem in Romania, flotabile da. Se snai indatoreste sl profitede navigabilitate pe Dunare ca si arid ac..easla nu necesita cher-tueli mai mad cu instalarile trebuincioase, independente de va-poare, solande, slepuri, etc. lucrad cari stint indispensabile a seasezA pe ¡Arm. Se mai indatoreste sa creeze un serviciu maritiminternational intre porturile de mare si Anglia, Franta, liana siPrile-de-jos at cari zilnic suntem in raporturi comerciale ; baincA "sA intinda aceste relatiuni cu toate punctele unde ducenrm arfA.

Cu putina exageratiune s'ar puteà exige intre¡inerea acestuiserviciu cu chiar Bombay, in Indii, unde se duce lemnaria dinGalati !

Planul este grandios, o recunosc, dar cari sunt resursele?Este in dreptul fiecaritia, si oricArui bun romAn, sa se ilu-

zioneze asupra puterilor sale si sa conceapA planuri pentru cari,ji trebue nu numai persevere* ca sa le execute, dar Ina en-tuziasm ca sii le abordeze ; cu o conditiune Insa : Mai 'naintede a ngajà Statul inteo Intreprindere de felul acesta, trebue saaiba nu ntunai posibilitatea dar certiludinea ca vei putea realizAcel putin oparte din programul Mt. la sA vedem cu ce certitu-dine de a atinge aceasta tinta s'a votat legea aceasta de Cor-purile legiuitoare ?

Cat Onditi ca s'a pus la dispozi¡iunea ministerului lucrArilorpublice ca sa realizeze programul acesta, actul acesta frumos ?S'a pus 6.000.000, (ilaritate aplauze), si Inca 6.000.000 platon.ice

Pentru aceste 6.000,000 nu s'a incuviiniat emisiune de rentasau altfel de imprumut, ci s'a zis sa se ià 4.500.000 lei cu iinprumut dela fondul porturilor, si 1.500.000 dela fondul votat an-terioramente- pentru creatiunea portului Constant&

D-lor, srmi dati voe mai Intai sA rationez ca si and cre-ditul ar fi sincer. Chiar daca acesti bani ar ti reali, nici macarun inceput de execuliune nu ar fi putut sa abutizeze.

Este un punct asupra caruia cred ca onbr. D. Aurelian numa va contrazice. DupA calculele facute Mil studii, e adevarat,dar dupa coresponde* urmatà cu diferite case prin agen¡iinostri diplomatici din strainätate, s'a constatat cd flota numaidupà Dunare -ar fi costat....

200

D. G. Mci rzescu: Cu generali ori färä generali ? (Ilaritate).D. ministru al lucreirilor publice,Al. Marghiloman : E vorba

de o marini mar§anda1,.. Numai cumpirarea de vapoare remor-chere, §alande ar fi costat 20.000.0001 Prin urmare, reduand laminimum posibzl legea votati, aplicarea ei ar costa 20.000.000.

D. ministru al domeniilor, Al. Lahovary : Dar capitalul deexploatare, arbuni §i altele ?

D. ministru al lucretrilor publice, Al. Marghiloman:dar, in loc si se puni 20.000.000 la dispozitiunea ministerului,s'au dat 6.000.000 numai §i ministrul s'a multumit 1 Dar §titi dece ? Cred a nu comit nici o indiscretiune and voiu zicedorinta domnului Aurelian era ca cu acele 6.000.000 sa se faciun inceput §i sa se angajeze chestiunea, sigur fiind cà tara vamerge inainte, °data' imbarcata inteinsa.

D. G. Marzescuz Ca la fortificatii.D. ministru al lucrclrilor publice, Al. Marghiloman: Onor

D. Aurelian, daca am transfigurat opiniunea D-tale sunt gata saretractez, dar parfumul ce se degajeazi din acest project delege, este urmitorul : Si punem degetul §i pe urma bralul vaurma. (Aplauze).

Eu -socotesc cä aceasta este un sistem deplorabll. Un par-ticular daca practica ar fi un nesocotit. Dar Statul ?

'1 este oare lui permis sa faca Iucrul acesta and nu esigur cA poate sa dua lucrul la un bun sfar§it ? (Aplauze).

Sunt adinc convins, atat in ordinea militari ca §i In ordineaeconomica, ca daca s'ar fi privit realitatea bine In fata, dacainainte de a se incerca o experienti s'ar fi cercetat bine la cetotal de cheltueli ea putea duce, sunt unele ,intreprinderi Inainteaarora ar fi ezitat tara un moment. (Aplauze).

Tot asemenea §i in materia de fati, ar fi riu ca si seanunte cu surle §1 cu tobe cA cram un serviciu national marl-tim §i fluvial, §i si '1 incepem pe scara pe care ne indeamnasi o apucam D. interpelator.

lateo buna dimineata pu.tem sa ajungem la o lichidare.Poate unui particular, care s'a in§elat 3n combinatiunile sale, siI fíe permis si lichideze, dar Statul nu e permis si lichideze.inceputurile preconizate de legea din 1887, incep uturi sterile,se-am fi trezit cu cite-ya vapoare, remorchere §i §alande pe cariam fi siliti si le vindem concurentilor no§tri austriaci, liberi si

201

le cumnere pe nimic. Nu protestà D-le Aurelian ! Am avult unprecedent ; S'au comandat bacuri §i au fost netrebnice pentruklestinatiunea lor §i tri timp de 6 luni ministerul lucrAri!or pu-blice le trimete la ministerul de rAzboi.... care dupA 6 luni leinapoià ; fiindcA nici unul din ei nu voia sA aibA in serviciu unpersonal §1 un utilagiu absolut netrebnice. AstAzi bacurile servescla altceva decat la destinatiunea pentru care se afectase.

Tot asemenea ar fi fost §1 in materia aceasta. Este binega facem eel* !ma toate vin la randuf lor ! Si and vom fi com-plinit lucrArile mai principale cari se pot atinge cu o cheltuialAmult mai mid, atunci ne vom gandl §i la un serviciu de navi-gatiune. InsA pArerea mea este tot in sensul referatului princi-pelui Stirbey : SA inicepem prin a complinl ce avem pe uscatinainte de a ne arunca in noi intreprinderi.

Mai departe, cred, cA la ceasul and ne vom indrepta pri-virile spre navigatiune, mult mai lezne vom face ceva, subven-tionand o companie romilnd chiar ca capitaluri strAine, putinimportA, cari ar asuma ea sarcina unei flote romane§ti, cleatsl ne facem noi antrepenori de navigatie.

Acum, D-lor, pentrucl vAd pe D. Aurelian oare-cum in-klarjit in contra mea....

D. P. S. Aurelian: E§ti prea tanAr ca sl fiu contra D-tale.D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman ; Inteleg

ca pruncul, la zAmislirea cAruia ati contribuit, sA fie stumpinimei 11:voastre §i sA vA clisplacâ, cand acela care 'I are inbrate nu 'I tine cu toate menajamentele voite. (Ilatitate). (Aplauze)Sentimentul este foarte firesc.

SA arAt'acumaca ai douilea motivcl pruncul este mortnAscut astfel cum la fAcut legea D-voastre.

Ziceam adineaori cA §i fondul acesta de 6.000.000 nuexistA decat pe baffle; In adevAr, art. 9 al legei zice

Pentru cumpArarea vaselor, mafinelor cl materialulultre-buincios exploatarel §i pentru executarea construcliunilor dinporturi, se acordA miriisterului un credit de 6.000.000.

Acest credit se va acopen l printr'un imprumut de 4.500.000lei dela fondul porturilor cu dobandA te se plAte§te de Casade depuneri §i consemnatiuni, iar restul de 1.500.000 lel se va.acopen i din creditele acordate pentru portul Constanta."

Acest milion i jumAtate din urmA sunt bani numai pe

209

hArtie. Care este ministerul care ar vol sA atace creditul portuluiConstanta, fArA ca mai 'nainte sA fi hotArAt a face portul. Siin aceastA materie deciziunea nu ajunge, trebue §i putintA.

Portul poate merge §i la 20.000.000; el trage dupA analtpodul pe DunAre care, cu instaIatiunile lui, poate-intrece 2.000.000.

Mai Inainte, deci, de a risich operatia trebue sA te gAnde§tila resursile ordinare cari pot acoperl anuitatatea unei asemeneasume. (AprobAri).

Aceasta este o lucrare care se va face §i mInstrul, care vaaveh gloria a o Indeplini, va fi foatre fericit. Insl astAzi estegreu de tot. Suntem prin§i trite° anuitate destul de serioasd casa ne mai gAndim, Inainte de a emite rentA, pentru lucrAri sauoperatiuni cari nu ar fi imperios reclamate.

Or, a antamh un credit important, care trebue sA tindA laun scop dat, §i care nu se poate fragmenth pentru un cram-peiu de un milion §i jumAtate, ar fi o glumA financiará pe carenu m A simt capabil sA o suslin.

Prin urmare, peutru serviciul fluvial pe DunAre, s'a dat Inparte un credit iluzoriu, de un milion §i jumAtate, care nu existadeat in lege §i care nu va existh deal atunci and operatiuneatotalA va li abordabilA.

RArnftne partea cealaltA, cele patru milioane §i jumAtate dinfon dul porturilor.

Le bon billet qu'a La Cluttre!"SA vedeti ce putinth' s'a dat ministerului lucrArilor publice

de a luk banii ace§tia. Fondurile tuturor porturilor din Romaniase ridicl la suma de 5.909.000 lei, asupra cArora Giurgiu, pen-tru lucrArile pe cari se fac acolo, a afectat .suma de 300.000 lei,Illovu prin Oltenita 10.000 lei ; prin urmare, fondurile nu semai reduc decat la 5.000.000 §i jumAtate, fonduri de cari nu tepoti atinge decAt cu precautiune, pntrua taxa de navigatiunen'a fost admisA de vecinii no§tri §i 'n'a fost incuviintatA de noideat In vederea amelioratiunei porturilor.

Chiar astfel fiind §i admitAnd a fondurile se pot întoarcedela destinatiunea lor, ele sunt gravate de sarcini. Astfel avemlucrAri Tntreprinse In Mehedinti.. la Severin ; In Teleorman laZimnicea §i MAgurele.

Dar deosebit de aceasta, nu trebue gl fad §t servicille

203

porturilor ? Poti sa le sIeesti deodatA toate fondurile si sa le Iasifara resurse ? Ce economie politica ar mai fi si aceasta, and indefinitiv mobilizezi 4.000.000 din aceste fonduri, i cu ce ramdne sanu ai cu ce face, fie chiar cea mai mica reparatiune de cheiu sau

protectiune a porturilor ?Eu socotesc cd fondurile acestea s'ar intrebuinta mult mai

priincios asA cum se face astdzi, adica : cdnd un port are o lu-crare de facut i fondul sdu este minim, se imprumuta dela ce-lelalte porturi si cu modul acesta s satisfy ce.rintele ; printr'ooperatiune de felul acesta cautAtn in curand sd tentarn destupa-rea Borcei.

Dealtmintrelea nu-mi este de lo: probat ca lucrarile debazin dela Braila si Galati nu au sa fie platite tot din acestefonduri, astfel incat, prin lucrarile angajate sau cele cari s'ar mairecunoasfe in urn* fondul este absolut absorbit.

Prin urmare, vedeti cA legiuitorul dela 1887 a fost impinsmai mult de entuziasmul säu decdt de preocupatiunea de a realizacev

Cred ca, in realitate, ministrul cel mai binevoitor nu gl-seste in legea de fatd un mijloc de a crea serviciul de naviga-,tiune, dar nici chiar putinta de a urni din loc. Nu m'asi credeautorizat, in ceeace ma priveste, sa iau nict banii necesari pen-tru facerea de studii, necum pentru a merge mai departe.

latA, D-lor, explicarile ce aveam da dat i daca cumva inexpresiunile mele voiu fi depasit marginile unor eOlicatiunidezbrAcite de once animozitafe, fa: scuzele mele mai d'inainte:Intentiunea mea era sd intrAm dela inceput in chestiunea con-creta, specialA pe care D. Aurelian mi-a formulat-o ins:ris, si lacare cred ca am raspuns. (Aplauze).

UN RASPUNS D-LOR N. FLEVA *I G. MARZESCU

DOUÄ DISCURSURE ROSTITE IN SENAT

LA 3 SI 6 FEBRUAR1E 1889

In sedinta Senatului dela 3 Februarie 1889 d. Nicolae Fleva interpeleaziguvernul asupra unei scutiri de taxe acordate socletätii forestiere P. & C. Goetz,pentru importul lemnului de brad din Bucovina. Cum aceasti scutire s'a _acor-riat pe baza legei de Incurajare a industriei natioaale, erà evident cä d. NicolaeFleva urmirIse de mult scopul de a lovl pe unli membri i sustinätori aI gu-vernului, dat Mudd in Consiliut de administratie al zisei societäti figuraserä§1 d nli Menelas Oberman', ministru de finante, si d. I. Marghiloman, membrual majorititli Parlamentului. Dupi rispunsul d-Iul P. P. Carp, care, ca ministrual agriculturil i industriei, luase mäsura incriminati de interpeiator, luat cu-väntul si d. Al. Margbiloman spre a räspunde d-lui N. Fleva, care il reprosasefaptut de a nu se fi recuzat dela semnarea unul jurnal al consiliului de mini-§tri favorabil une societäti al cärei consiliu de administratie erà prezidat dezätre d. I. Marghiloman, pärintele d-sale.

lati cuväntarea d-lui Al. Marghiloman

Domnilor Senatori,

Vi multumesc a ati ingaduit si continue discutiuneaSunt vorbe asupra carora nu trebue si treaca orele! Sunt fericitci o circumstanta fortuita m'a pus in stare si le aud. Eram InCamera; am fost chemat ad de biurou ca si sustin legea pentrudrumul de fier sunt r&unoscator D-lui prese-dinte a m'a pus astlel in pozitiune si resping pe data o acki-zatiune odioasa care s'a adus mie i colegului meu D. Ghermani.

4' Se pusese a vot prelungirea sedintei.

205

D. Ghermani, D-nii mei, n'are si n'a avut nici o actiune illsocietatea herestraelor, si daca puneti la indoiala cuvintele tilde,rog sa. se verifice imediat si registrele societatii Goetz cari suntin Bucuresti si registrele casei Hermani cari sunt in Bucuresti.

D. Ghermani, cunoscut pentru probitatea sa in strainatate,Romanilor le este lezne sa o conteste a fost ales de actio-

narii straini ca reprezentant al lar. Societatea formandu-se sub.regulaMentul cel vechiu care carmuia societatea anonima, mem-brii straini nu erau decal cu mare greutate admisi de ministerIn consiliul de administratie. Grupul actionarilor Frantei repre-zintand un capital de 21)00.000, avand dreptul sa fie reprezentatIn consiliu, a delegat pe D. Ghermani ca imputemicitul lor. Lucruera absolut legal, deoarece D. Gliermani depImea cautiunea, inactiuni, ceruta de statute. Toti colegii D-lui Ghermani stiau aD-sa reprezinta consortiul Hercent si comp. si I recunosteauaceasta calitate. Niciodata o afirm cu tarie D. Ghermani deaproape sau de departe nu a avut umbra de interes in socie-tate. Nu, yeti gasi in tot decursul iimpului dela 1888 incoace osingura sedinta la care sa fi participat. Inainte de a 41 decretulde numire ca ministru, pe and era in tratative de a infra in mi-nister, si-a dat demisiunea din mandatar al actionarilor socie-tatii Goetz. Inca un lucru pe care-1 puteti verifica! (Aprobari).

Eu L. Eu, D-lor, n'am avut o centima in vre-o societatefinanciara, si asta abstentiune poate fortata am practicat-opana azi. Desfid pe oricine sa gaseasca la mine o hartie de va-valoare, o actiune sau un titlu de al Statului. Membru in consiliulde administratie nu am fast, si cand am avut O. ma pronuntasupra cazului adus in consiliul de ministrii, va rog sa credeti caam facut-o dezlegat de once preocttpatiune.

Mi s'a aruncat cu usurinta a sunt fiul presedintelui- consi-liului de administratie ; ei bine, presedintele consiliului de admi-nistiatie, tatal meu, are 100 actiuni in raport cu 16.000 actiunicari sunt emise in Austria, Franta, Belgia si Romania. Ce poate-risca capitalistul care a depus 50.000 de franci trite° afacere de8 milioane, daca cumva se inchidea fabrica ? Interesul la 50.000'de franci ! Caci, capitalul e totdeauna reprezentat prin fabrici,prin padurile, prin instalatiunile societatii. Cum ! se poate crede-di un om care are onoare de a sta la carma tarii sa fie capabil

20Er

a comite o forfeturd pentru a scdpa procentele unui capital de50.000 de lei ? Nu cred cd e cineva in Senat, afard de d. Fleva,care sd creadd aceasta. (Aplauze).

VA voiu aduce compturile acelei societAti, dacd voiti, si vetiveda cd de and tatd1 meu este presedinte al Consiliului de ad-ministratie a luat 1.760 lei ca tantiernd si ca jefoane de prezenta.Apoi pentru a salva un asem enea mizerabil cdstig am fdcut euo murddrie ? (Aplauze).

Cand a venit afacerea in consiliul de ministri, prima meamiscare, puerild mondand, pot zice, cdci sunt aparent4 de deli-cateld pe cari un ministru nu trebue sa le aibd primul rneusdrupul a fost sd nu iscftlesc, ca sd nu aibd nimeni prilejul .nneiapropien i de nume de fdcut asupra unui interes bdnesc. Si pre-zidentul consiliului, orlon D. Tb. Rosetti, care a luat in !nand in-teresele societdtii chiar asupra plangerilor GAIdtenilor, cdci el n'avoit sd se inchidd un stabiliment ce facea afaceri de 16 milioane,mi-a lis: D-ta crezi cd este criticabil de a se veni in ajutorulacestei societdti si cd ajunge un singur scrupul de o delicatetdcuintesentiald ca D-ta sd nu poti a te asocia cu colegii D-tale ?Si atunci, D-lor am pus In cumpang inchiderea unui stabilimentcare fdced onoare Romaniei, vd pot afirma cu preciziune fapt dca societatea erd pe cale de strAmutate la Reni, unde santiereléerau Mute, cheiul dat de guvernul rus, refactiunile acordate.Mi-am zis : cAnd este vorba sd se starpeascd o industrie romándcare exporteazd sub pavilionul roman lemne cualificate romanestipand in lndii si Panama ; cand este sd se ridice sdrdcimii din Ga-lati debuseurile, cu cari se alimenteazd focul lor pe nimica-; candeste sd las a cddea In mizerie o populatiune de 6000 plutasi,cari se hrdnesc din transportul plutelor dela Piatra la Galati,asi aved scrupuluri prea ridicule de a nu pune semnatura meaaldturi cu a lui Th. Rosetti, cu _a lui Maiorescu, cu a printuluiStirbey si cu a lui P. P. Carp.

Pand azi, D-lor, credem a am fdcut o actiune utild. Recu-noastem insd oricui dreptul de a ardta cd este b actiune ilegalä,dar nu o octiune imorald.

Stiam cd am adversari politici, cat de tandr si mic sunt ;stiam ca sunt unii cari "mi denegd once capicitate si once corn-petintd ! este dreptul lor : Au poate chiar dreptate ! Dar nu

§tiam ca ar fi cineva care sA conteste onorabilitatea §i probabi-tatea mea, §i mai putin inca nu recunosc acest drept D-lui Fleva,care ma cunoa§te dela cel dintaiu pas de om fäcut In taramea. Injuria ce 'mi face este a§a de 'nemeritata hint nu'miyoiu oferi sterila placere de a i-o fntoarce. Sort sigur ca inmomentul de MO are deja In con§tiinta D-sale o remu§care pen-tru urata fapta ce a comis. (Aplatde).

A§a dar, daca cata sa se examineze ' mai departe aceastachestiune, sa se puna pe singurul teren ce comporta, pe terenuldaca este o calcare a unii legi §i daca calcare fiind, este unlucru util sau nu ; sa nu se puna pe terenul onorabilitatii,sau albeneficiilor ruOnoase, cad este un teren fal§; §i este un teren

,, . .care tarztu s, au de vreme ar costa pe acei care '1 aleg !

Chestiunea revenind in discutia Senatului, pe urma unei interventit araposatului senator de kV G. Mirzescu, d. Al. Marghiloman in §edinta delaFebruarie 1889 di urmitoarele explicatiuni:

Domnilor Senatori,

Este 0 foarte penibila indatorire .de a relua cuvantul in ochestiune care ar pare ca ma atinge : dar stint dator, cu toatarepulsiunea ce am, sa aduc cateva deslu§iri pentru indreptareapunctelor de fapt, marginindu-ma ad §1 numai ad.

Ati vAzut din certificatul adus de D. Marzescu ca s'a rec-tificat asertiunea D-lui Fleva, facut tontra evidentei, in §edintaprecedenta, ca societatea Goetz ar fi constituita numai din anulacesta.

Societatea este Intocmita din 1883 cand s'a transformat Insocietate romana o fondatiune a fratilor Goetz care existà de 10ani la Galati. In epoca aceasta societatea ar fi putut sa alergeidupa favori daca ar ii avut umbra de Indoiala despre lucrArile sale.

Consiliul Inca de atunci, prezidat de D. loan Marghiloman,era comptts Cu un eclectizm dezbracat de once preocupatiunepolitica. Au functionat In acel consiliu langa D. Emil Costinescu§1 C. Nacu, ffunta§1 din opozitiune ca D-nii Margitiloman §i

George Filipescu, §i bancheri ca D-nii loanid §i Blank !Aceasta, societate In 1888, and a obtinut favoarea de care

207

208

se tângueste D. Fleva i Marzescu, Meuse cererea sa inea.dela1887 cand era departe de a se prevedei o schimbare brusca Indestinele regimului care ne carmuià. Mar mult deck atat,rile inginerilor forestieri pe care -s'a intemeiat D. Carp sunt lu-crar prescrise de D. Gheorghian, prin urmare nici de aproapenici de departe nu sunt facute prieteni ai nostri lucrareaaceasta este facuta dili lanuarie 1688, cum veti vedea din dosar,nu In Iunie cum a pretins D. Fleva. Daca Insa a -fost Inregis-trata numai In Iunie, nu mai putin ea este din lanuarie, cumse poate constata din iscaliturile celor 3 forestieri.

Tot asemenea din 1887 si 1886, nu din anul venirei noastrela minister, sunt avizele favorabile ale comisiunei Industrialecelelalte acte I

in ceeace priveste pe D. Ghermani, In adevar daca certifi-catele se citesc incomplect se pot strecura neexactitati voluntaresau involuntare.

Desfid, din nou, pe oricine sa probeze prin Insusi registrelesocietatei ca D. Ghermani era actionar and a fost numit membrual consiliului de administratie ; Inca si mai putin and a fostnumit ministru...

D. N. Fleva: Nu este exact.D. presedinte, general 1. Em. Florescu: Nu Intrerupeti.D. ministru al lucrarilor publice, Al. Marghiloman : D.

Fleva are mania denegatiunilor fara ca D-sa alba cu ce leintirl ; cand afirm ca D. Ghermani n'are nici o actiune.,.

D. N. Fleva: Azi, poate.D. ministru al lucrdrilor publice, Al, Marghlloman :

and afirm va pot dovedl cu regIstrele societatei si ale D-luiGhermani pe anii 1889, 1888, 1887 si nu va fi nimeni care sa'midea 0 dezmintire...

D. N. Fleva: Este inexact.D. presedinte, general .1. Em. Floreseu: D-le Fleva, voiu

fi silit sa va chem la ordine, daca yeti mai continua astfel cuIntietuperi sistem atice.

D. rninistru al lucrarilor publice, Al. Marghiloman z IntreD. Fleva care afirma si eu asemenea care afirm, Senatul .ra a-lege. Eu, 'MA mai ofer si sprijinesc afirmatiunea care o pun Cuacte nehrdoelnice.

209

Stiu ca D. Fleva, and o interpretatiune de avocat, zice,ca nu poate fi cineva membru in consiliul de administratiunedaca nu este actionar ; D. Fleva nitä insä, cA toate societatileand recurg la oameni speciali ,pentru a le Increde o gestiune,depun ele actiuni pentru dän§ii, actiuni cari sunt considefate cacautiune §i cari raspund de administratiunea lor.

In aceasta cal itate ì numai astfel au fost depuse 50 actiuniIn nume:e C-lui Germani.

Jata, D-lor, cum sta cbestiunea. Si nu cred ca ignori lu-crul acesta nici onor. D. Fleva, nici onor. D. Gradi§teanu caremi se pare a facut aceea§i obiectiune.

D. P. Greidisteanu : N'am facut nici o observatiune.D. ministru al lucriirilor pub/ice, Al..Marghiloman: Reviu

D-lor, la chestiune. Am spus §i sustiu ca D. Germani, delaceputul anului 1888 de and i§i daduse demisiunea din consiliulde administratie, n'a mai avut nimic comun cu societatea.

In Octombrie 1888 cänd s'a adunat Adunarea generalä,D-sa a fost reales de actionarii societatei, dar Indatä ce i. s'anotificat alegerea, D-sa a §i demisionat, dupa cum se constatädin certificatul ce a produs insu§i D. Märzescu.

Nimeni, cred, nu 'mi va atribui paternitatea certificatuluicu care socoteau D. Fleva §i D. Märzescu sä ne cufunde.

Certificatul nu zice oare : Adunarea, in §edinta dela 1031

Octombrie 1888 ptocedand la realegerea consiliului, a ales peD-nii Ion Marghiloman, Pflaum, Philipescu, Germani (demisionatla 11/21 Noembrie 1888) etc."

Cititi bine la 4 lanuarie 1889, pre§edintele Consiliului deadministratiune raporteaza tribunalului de c-omert, a la 19 Oc-tombrie 1888, Intre altii a fost reales §i D. Menelas Germani,care s'a i retras la 11 Noembrle I-

D. Germani deci abia avù timp util ca, de indata ce i s'anotificat realegerea, sa demisioneze din nou.

Si jaca cu ce act se .servia D. Märzescu pentru a afirmaspusele mele !!

Voiesc sä cred ca este inadvertenta din partea D-lui Mir-zescu. Imi place sa cred ca l'a pus D. Fleva In pozitiune de anu fi &cat pe jumatate In curentul afacerei...

14

210

D. G. Mdrzescu: Dar am vazut In Monitor. Ce suntemevrei ca sa nu Intelegem romane§te?1

D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman: Estesemnat D. Germani In darea de seama generala din 11 Noem-brie ? Unde ati vazut aceasta ?

D. N. Fleva: Cine sunt semnati ? D-voastra trebue sa avetiacea dare de seama ; noi n'am putut'o capata, nu suntem actionari.

D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman : Pentrunumele lui Dumnezeu, D-lor, întelegeti ca D. Germani nu estesemnat nicaeri, deoarece nu faced parte din acel consilin de ad-ministratie ! Ce, eu sa fac proba negativa ? Pretentiunea estestranie.

Apoi, la urma urmelor, de unde acest principiu a ar fi

odios ca un ministru sa fie intrun consiliu oarecare de admi-nistrare ?...

D. G. Mdrzescu : Dati-mi voie a da o explicare. D-voastran'ati fost in §edinta and am vorbit eu.

D. ministru al lucreirilor publice, Al. Marghiloman: Nueste nevoe de nici o explicare. Eu n'am cerut cuvantul decat areleva Ca prin Instqi certificatul ce a citit D. Marzescu se do-vede§te ceeace am afirmat eu. *i, In aceasta D-lor nu pun nicio pasiune, nici chiar cea mai mica acrimonie ; caci nici onor.D. Germani nici un altul dintre noi nu va putea fi atins de ochestiune ca aceasta.

Interpelatorii au crezut cuviincios de a transforma inteachestiune de probitate o masurA pit; administrativä. Pot räsfolactele noastre, pot restalmacl intentiunile noastre, pot pune ceamai oarba pasiune, nu discutiunea ce urmeazä va §tirbl sau vainältà reputatiunea noastra, (Aprobari).

LIMA FERATÀ DOROHOIU-IASI

SEDINTA SENATULUI DELA 14 DECEN1BRIE 1889

In edirita Senatului dela 14 Decembrie 1889 se dd citire prolectului delege prin care se deschide un credit ministerului lucrärilor publice de 15.000.000lei pentru construirea liniei ferate

latii in ce termeni, d. Al. Marghdoman, Mutant] departamenfului in caliz5,justificat necesitatea acestui credit

Oomnilor Senatori,

.Proiectul de lege pentru creatiun,ea acestei linii a fost pro-pus de guvern. Intr'adevar, legea prin care s'a declarat de Mili-tate puhlicä constructiunea unei cal ferate pe valea Jijiei este vo-tata Inca' din 1885, asupra propozitiunei guvernului; initiativa

venit din partea administratiunei. Proiectul insa dela 1885 bo-tdrase ca aceastd linie sa se faca asupra resurselor ordinare alebudgetului mentiune pe care o yeti gasì in mai multe votoridate pentru construirea de cal ferate ceeace vA explica ca toateacele voturi au fost iluzorii. Niciodata bUdgetul nu a permiS- sase faca cu spe ele ordinare ale Statului drumuri de fer. Dealt-mintrelea nici nu cred ca e cu putinta ca ni*te cueltueli de primstabiliment, cum e 1nzestrarea tdrii fie cu cAi de comunicatiuneordinare, fie cu drumuri de fer, fie cu canaluri, sa se poata su-portà de un budget ordinar ; acele 1nzestrari fiind destinate samareasca avutia publica nationala, trebue sa fie facute Cli resurseextraordinare.

Prin urmare, e vorba de a se puteA duce la. bun timan do-

212

rinta legiuitorului dela 1835, de a dà, cu alte cuvinte, adtninis-tratiunei resurse nu platonice, Cu cari sa poata construi aceasta

Asupra acestui punct a fost o generoasa emulatiune intreguvern i Camera. Cum MA guvernul era sovaitor prin Martietrecut, si cum un alt guvern I-a succes, care si el avusese altapreocupatiune deck aceea de o opera, administrativa, Camera i-aluat inainte, i asupra datinelor procurate de insusi ministrul lu-crkilor publice a votat creditul necesar de 15 nvilioane. lata cumse explica ca nu puterea executiva a propus cererea de fonduri.Proba cea mai deplina ca votul Camerei mi 1-am insusit e ca amsolicitat dela Majestatea Sa un Mesagiu prin care am adus In'cerc,,etarea Senatului acest proiect de lege.

Acum cari sunt motivele, nu de filothnie,. MI de moldove-nism sau valahism daca imi dati voe sa Intrebuintez acesti ter-meni cari suna rau la urechia noastra de romani pe care se

intemeiaza construirea acestei linii ? Eu nu cred ea s'ar putea jus-Mica cheltuiala ce proiectam pe o pretinsa egalitate de stabilitintre partea de dincolo i partea de dincoace de Aililcov.

In aceasta privinta' datele din raport nut ineXacte ; caci nuse calculeaza itnportanta relativa a cailor ferate dupa lungimealor kilornetricl. Dupa aceasta socoteala, Rusia ar fi mai bine In-zestrata cu drumuri de fer deck Belgia. Importanta se determinadupd suprafala de teritoriu deservita de in drum i, in aceastaprivinta, facand calculul pe metru patrat, Moldova are ceva maimulte a ferate decat Romania. Prin urmare, nu in numele uneioarecari egalizari a situatiunei venint sa va cerem construir,eaacestei finii, ci in numele dezvoltarii avutiei nationale. (Aplauze).

Valea Jijiei este, dupa informatiunile ce avern nu va potvorbi in cunostiinta personala de cauza, caci nu cunose locatitateadecat, din, rapoartele agentilor nostri administrativi valea Jijieie adevkatul granar al Moldovei; e una din regiunile cele maifertile si care strabate trei judete Dorohoiu, Botosani si Iasi. Ede prima necesitate, prin urmar-e-, ca sa-i dam un debuseu lezni-cios catre Dunare.

Mai e si o a doua consideratiune care militeaza tot asa deputernic in favoarea acestei unii, este inflorirea lasului. Stiti calasul e una din localitatile cari din ce In ce se deperizeaza, si nuatata pentruca ne 'mai _hind capitala a disparut dintr'ânsur 'viata

213

mai activa ce sa duce intr'un centru d guvernamant, cat pentruca sa deplasat comerciul. Redati lasului un focar comercial, amare manipulatiune de afaceri, si creditul va reveni si cu dansulprosperitatea urbana.

Ori, orasut Iasi davenind panta de scurgere pentru Nordul-Moldovei, pentru toate produsele ei, va deveni si o plata impor-tanta de comerciu. Alai adlogati ca se va impune atunci poateconfectiunea de magazine generate sau docuri si veti vedea in-semnatatea ce Unja Jijiei- ia si prin acest (apt.

lata, D-lor, motivele puramente financiare si economice pen-tru cari solicit dela D-voastra un vot in favoarea acestui projectde lege.

S'a invocat insa si consideratiune contrarie, aceea ca sun-tent inglodati in datorii. D-nii mei, nu voesc sa umblu pe braz-dele colegului meu *dela finante i sa ma aventurez in conside-ratiuni prea technice. Dar, slava Domnului I Rare orr creditul uneilari tinere si star-ea ei financiara au fost mai satisfacatoare. MulteState mai vechi si mai puternice ar putel invidia situatiunea noa-stra. Am intrecut, sau apropiem miliardul ? Ce importa daca bo-gatig nationala se .dezVolta in proportiune. Mai putem imprumutà?De sigur, daca. gasim bani eftini sil-putem amortiza fara zguduire

fara sfirbire a serviciilor curente ale Statului.Intr'un credit cxtraordinar nu considerati cifra fui, ci utili:-

tatea ; -inteo cheltuj.ala, nu cercetati daca este mare sau Mica,dar daca este productiya sau neproductiva.

Cánd vi se cere un credit de 100 lei, insa netrebuincios, re-fuzati-1 cu cea din urma energie. Cand insa vi se cere credite,chiar da milioana, dar cari sa fie fructifere, trebue sa-1 acordattfie pe ori si ce cale, (Aplauze). 011 ¡mi inchipuesz ca unja aceastae una din acele linii care e destinata nu nurnai sa se renteze pedansa, prin urmare, sa faca pe Stat sa intre direct inteo parte aanuitatei, dar Inca sa-1 acopere indirect de intreaga cheltuiala prinimbogatirea care o va da si pe alt teren deck acela al rentareiliniei.

lata dar motivele i economice i financiare cari ma fac sasolicit dela D-voastre, votare-a creditului cu care am putea sa a-ducem la indeptinire unja Dorohoiu-Jijia.

BUDGETUL C. F. R. PE ANUL 1890

SE.DINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 16 DECEMBRIE 1889

Cu ocazia discutid budgetului C. F. R. pe anul 11890, d. Al. Marghilomanministril al luctikilor publice, a rostit urtniitoarele

Domnilor Deputati,

Voiu fi scurt IrCrAspunsul meu, atAt asupra observatiunilorfAcute de D. Bal§ cht §i de D. Tocilescu. D-lor expun mai multdorinte §i teorii generale, decAt o criticd a 'budgetului cgilor fe-rate. i cum acest budget este copiat pe cel de anul trecut,mi-4 puteA ins4 ceeace recuno§teA cu perfectA burla cedintain raportul sgu, D. Toni, unul din cei mai competinti membriai acestei carnere : Avem inaintea noastrA un budget bine stu-diat §i bine chibzuit".

Voi Incepe cu D. Bal§.Cari sunt propozitiunile formulate de D-Sa ? D. Bal§ repro-

§eazg trei lucruri cAilor noastre ferate : IntAiu, lipsa unui serviciucomercial independent de directiunea generalg ; al doilea lipsaunei initiative §i unei mai mari independente a consiliului deadministratiune ; al treilea, instalatiunile defectuoase ale unor

In ceeace prive§te cele douA dintAi critici, asistaiu azi lacontropartea exactA a celor cari se formulau anul trecut.

Anul trecut ni se ziceA cA este irational de a aveA un ser-viciu comercial distinct de serviciul mi§cgrei, Cu alte cuvinte' nise cerei incrustarea §i mai adAnd a diviziunei comerciale in di-rtctiunea generalg a exploatArei. Tot anul trecut ni se ziceA cl

215

consiliul de administratiune este un organ inutil, färä alta menirecleat sa acopere pe ministru ; cu alte cuvinte se vedea inteansulo superfetatiune !

Ce probeaza aceastä contrarietate de veden?Erau buni judecatori §i cei cari criticau anul trecut ; sunt

buni judeatori §i cei ce sustin contrariul anul acesta.Aceasta probeaza ca chestiunile de administratiune, ca, mai

-departe, problemele economice, nu se rezolva pe simple su-pozitiuni. Ori, supozitiunea, in cazul de. fata, este Ica tara ar fibantuita de o multime de neajunsuri economice asupra caroraadministratiunea cailor ferate ar avea o inraurire oarecare.

D. Bal§ are pentru dezvoltarea avutiei nationale preocupa-tiuni patriotice, care-i 'exagereaza räul. A§i vol in once caz caD-sa sa concretizeze putin acest räu.

Dupa mine sunt numai cloud semne exterioare cari ar puteiproba a politica drumurilor Hoastre de fer este gre§itä §i jigni-toare pentru avutia publica.

In primul rand al-- venl o scadere in avutul natiqnal, o con-stantä depresiune in afaceri. Din fericire insa avutia Orel cre§tezilnic §i infiorirea generala este pe fiecare zi mai mare. Cum ca-drumurile de fer au. contribuit §1 contribuesc zilnic la aceasta pro-pg§ire constantä lucrul este netagAduit !

In al doilea rand ar ven1 o pärasire de catre public a liniilornoastre ; daca criticele ar fi fundate, ar trebul ca traficul sa alergela alte di de comunicatiune §i sA ne lase materialul neintre-buintat.

Ori, in aceasta privinta, toti §titi cA materialul drumultli deler, departe de a ramanea neintrebuintat, dà zilnic loc la plangeridin canza lipsei zilnice de tr'äsuri.

Prin urmare, baze certe, cari sa revele defecte serioase inadministratia generala, nu avem : avem ce ? Si acolo voi fi deacord cu D. Bal§, avem ceeace se chiama lipsa de vagoane.O! in aceasta privinta, plangerile nu au lipsit §i persistenta lora impresionat podte pe D. Bal§ in punctul de a vedea inteun ceaccidental un viciu organic.

D-nii mei, ca acest du, nu se poate lecul deodata. Inanul trecut am examinat cauzele lui, am examinat ceeace se in-telege prin lipsa de vagoane. Lipsa aceasta a canalurilor de scur-

216

gere a marfurilor poate proven' din trei cauze : a) din lipsa.dematerial rulant; b) din rea intrebuintate a aceStui. material, si c)din departarea punctelor de incrucisare a trenurilor si din insu-ficienta instalatiunilor de incarcare §1 descärcare a marfurilor.

Poci sä ai vagoane indestule i sa fii in deficit, daca ele:stau prea mult timp pe drum.

In privinta primului punct, Camera, Cu mare bunavointalargetä, a dat drumurilor de fer mijloacele trebuincioase de a seinzestrà. Comandele facute sosesc la Martie, astfel cá pentrucampania anului viitor nu va mai fi lipsä de material.

In privinta punctului al doilea, am ajuns ca intrebuintareamaterialului sa se fac..4._ lu conditiuni cari sá reduca turnus-ul unuivagon dela 7 si 71/2 zile la 31/2 zile si 4 zile.

In privinta punctului al treilea, fie pe cale extraordinara,pe cale budgetarä, ati pus la dispozitiunea noastra o parte dinmijloacele necesare, i continuam a cere aceleasi .mijloacepenhu anul viitor, spre a inmulti mereu haltele de incrucisare

dezvoltarea liniilor de garaj. Pana acum sfortarile principales'au concerTtrat asupra Brailei si Galatului, acutn generalizam lär-girile acestea de instalatiuni.

Astfel dar, ce ramâne concrét din afirmatiunile D-lui Bals ?Ca tarifurile sunt prea mari ?

Este o eroare profunda.Vorbiti de cglatori ? da ! Asupra acestui punct nu am astep-

tat ca Camera sa ne destepte pentru ca sa luäm masuri de re-ductiune a tarifurilor. Sunteti in curentul acestei chestiuni i tití;ca dela Martie se pune in aplicatiune un nou tarif, care intr olarga mäsura raspunde cerintelor generale.

Vorbind insa de tariful märfurilor, sunteti in eroare profunda,cad nu sunt multe din administratiunile drumurilor de fer carisa transporte mai eftin mica vileza decal noi, intrucat nu ne pu-nem in comparatiune cu liniiie de drum de fer ale unui Statvecin, care transporta si sub spezele de regle, numai pentru aconcentra asupra unui port curentul comercial.

Acest sacrificiu nu'l poate cere agricultorii nostri, princi-pali interesa ti dela Stat.

SA Warn astfel produsele solului, cari sunt de un transportmai frecuent in tara, cerealele, lemnele i piatra.

217

Ccrealele coste 4,004 centime de lona kilotnetrice ; lemnele4,490 centime ; pietrele 3,405. Este oare mijloc de a concepe unpret Mai scAzut ? Dar dace ai reduce numai 0 centime la cereale,ai ajunge la un deficit anual de 1.250.000, dace iau de baza a.calculelor statistica comerciala pe 1887, §i n'ai u§ura kila decal.cu 1 fr. 50 bani pentru un parcurs de peste 200 kilometri !

Orice pret vom pune, punctele de pe margrnea Dunereivor preferi totdeauna transportul pe apa iar punctele depertate

ape nu vor ajunge a fi pe Dicior de egalitate cu cele dintaiu.Nu in tarifurile drumului de fer se gese§te sarcina cea mai

mare care apase asupra granelor, spezele cele serioase sunt des-cercarea in gate, transportu-1 dela gare la magazie, ciuruitul pe

incercarea cu pote de oameni din magazii in coräbii. Acoloeste scurgerea. Cu deschiderea docurilor §i aparatelor lor de ma-nutantie, se s'perem ce ea va dispare.

Am auzit criticendu-se ce tariful in Moldova de sus estemai urcat deck In alte pàri -ale Wei. Da, transportul dela la§i'ia Ungheni este foarte ridicat §i .in -earl de proyortie cu celelaltetrunchiuri ale retelei. Dar aceasta are o ratinne economice ge-nerale ; noi avem interes ca granele noastre sa lase la mare prinBraila §i Galati, iar nu prin Odesa.

D. Ceaur-Astan: Dar liniile ruse§ti stint mai eftine,..D. Al. Marghtiloman, ministru al lucrdrilor publice: In ce

intereseaze aceasta pe exportatorul romin, indate ce-i aducem-marfa lui la port mai eftin decal ar merge ca pe linia Ungheni.

Inteadevär, dela la§i la odesa, transportul total a 100 kilo-grame revine la 112 bani ; acela§i transport la Galati coste nu-mai 104 bani. Si la§i este punctul extrem §i un punct care nuincarce cereale. Pietele de cereale sunt Podul-lloaiei §i Tergul-Frumos, dela cari transportul la Odesa ar tine respectiv 168 §i184 bani, pe cand la Galati el .revine- numai la 97 §i SO bani.

Ori, indate ce din Nordul Moldovei ducem la portul Galatisau Braila cu un pret inferior cleat pe drumurile de fer ruse§ti,recunoa§teti atunci cu mine ce politica urmate este cea mai 'mina,cea nationalä, §i care impinge mai direct la inflorirea §i prope-§irea- industriei §i agriculturei ? Nu este nevoe sä .insist mai mult.asuPra unor repro§uri teoretice.

Se nu credeti ca nu recunosc ce este cugetat i serios in

218

teoria D-lui Bals ; neg numai cà sä fie rele reale cari sä auto-rize azi experimentarea ei. Cand von] fi intr'o alta situatiune li-nanciara vom puteA studia exploatatiunea cailor ferate din unicufpunct de vedere al incurajarei industriei i cOmertului, incurajare mergand pana la egploatatiunea â perte.

Ne vom folosi, atat ministerul cat si directiunea generala,de observatiunile obiective ale colegului nostru dela Tecuci, sile vom avea in vedere in studiul neincetat ce se face al modifi-carilor tarifurilor noastre.

Este o eroare profunda dacd s'ar drede, cu D. Bals ca avemtarifurile de acum 2 sau 5 ani.

Zilnic tariful se modifica si se pune alai la indemana pu-blicului, solicitat in continuu de camerile de comertu, de mi-nisterul domeniilor si de insAsi productorii. Cererile lor ale

acestora Cu osebire nu, se tree ad acta, cum s'a afirmat,dacA D-nii deputati din Dorohoiu ar fi prezenti, D-lor mi-ar putea

un testimoniu imediat in aeeasta 'privinta.Trec acum la cea de a doua observatiune a D-lui Bats.

Bietul consiliu de administratie, care are nenorocireaaceasta camera sa fie tapul-emisar ! Anul trecut se facuse o cerere

care tindea numai putin decit la .suprimarea consiliului prin tä-iarea jetoanelor de prezenta ; astazi, din contra, i se imputanu are destula latitudine si initiativä.

Atributiunile consiliului de administratie sunt regulate prin

legi ; legea exploatarii cailor ferate nu numai ca prevede acestorgan, dar reguleaza Cu amanuntime conditiunile lui de initia--tivä si de functionare. El este organul transmitAtor intre direc-

tiune si minister ; el inlocueste pe minister in toate ocaziunilein cari ministerul ar fi superfltw. Sunt afaceri in cari Consiliul

de administratie, suveran, le transeaza ; s,,i sunt afaceri pe carknu le poate tran\ dent sub rezerva aprobarei ministeriale.

Sunt asemenea afaceri pe cari directiunea le pune in dez-batere, precum sunt masuri pe cari consiliul dela dinsul le punein cercetare.

D-lor, de când avetn consiliul de administratie al callorferate, toti predecesorii . mei, cat i eu, n'am avut cleat sa ne-felicitam de serviciile constante i laminate ale acestui organ deadministratie.

219

Vin acum la partea a freía; critica instalatiunilor drumuluifer. Ele ar fi in asà punt defectuoase cA nu stiu uncle ar

fi vAzut D. Bals o salA de a,teptare, compusA din un vagon ru-sesc Crucea Roie Ignorez absolut sa existe pé- drumul de fer asinguiA instalatiune atAt de rudimentarA.

Insd nu uitati, D-lor, cA drumurile de fer la noi In tara au fostfAcute de concesionari in conditiuni cu totul insuficiente. AstAzi lecomplectAin pe fiecare an, si este asà de adevArat cA zilnic vd.cerem fonduri pentru noi inzestrAri. Traficul de altfel a luat oextensiune mai.repede de cum se putea crede, astfel ca suntem-ca copilul care a crescut prea iute in haine cari nu s'ati lArgit.

Mai sunt i linii fAcute de Stat, ash numitele linii de inte-res local, sau liniile economice. Dar acele linii au costat 35 sau40.000 lei kilometrul. S'au si fAcut cu platforme de terasamentinguste, neindestulAtoare, cu sine usoare, fArA bariere.

S'au cerut economii, s'a acordat putin ; nu e de mirare cadrumurile fAcute In astfel d- conditiuni sa nu prezinte tof con-fortuis dorit. InsA ad este un vitiu initial, dinainte cunoscut le-giuitorului care nu a dat mijloacele suficiente. Re:.s.unosc cA peaceste linii vom fi nevoiti sA modificAm terasamentele, sa schim-bAm inele, sA mArim instalatiunile, dar toate acestea e operatimpului.

Vin acum la driticele D-Iui Tocilescu, facute in contra dru-mului de fer in genere, si in contra achizitiunilor de material maiin parte. Asupra traficului de mArfuri n'am s mA mai explic,cAci m'ain explicat cu D. Bals.

SA lichidAm mai intAiu cateva chestiuni incidentate pe cariintrodus D. Tocilescu In dezbateri, nu stiu pentru ce.Podul peste DunAre ! Nu vAd legAtura lui cu chestiunea,

putea D, Tocilescu cruta prilejul de a propune erezii cari s'artraduce prin risipa banilor publici.

D-lor,- podul cel mare peste DunAre nu se poate terminain mai putin de cinci ani. Prin urmare, ar fi o ade.vArità risipAsA incepem a face de pe acum terasamente pentru soselele sauzidirile pentru viaducurile ce au sA conducA la acest pod si cariar rAmAne In aer, fArA legAturA i firA utilitgte. Podul in sinecostA cinci milioane, iar celelalte. lucrAri accesorii vre-o 22 mili-oane. Ei bine, dacA s'ar face aceste accesorii de acuma, intele-

220

geti D-voastre la cata paguba ne-am expune facandu-le cu patritani inainte de epoca utilizarii lor.

SA presupunem ca facem de pe acum soselele de racordare.Estimandu-le la 4.000.000, am avea procentele acestei sume pepatru ani Inchise degeaba ! Si asá mai inainte. Programul lu-crarilor este asa facut ca fiecArei lucrari, in parte, sa nu se deadeck timpul strizt nezesar pentru confectionare, asael ca toatesa fie terminate la zi fixa i toate deodata.

Vedeti ca programul lucrarei podului de peste Dunare Mfmerita severitatea cu cace I-a judecat D. Tozileszu.

Tot asemenea fiindcA este in legatura foarte apropiat/iara.si este putin fundata critica D-sale, ca. nu Intelege o di-

rectiune de drum de fer care sa fie si/directiune de constructi-une si directiune de exploatare.

In ceeace prives: docurile si podul, legile sunt formale ; le-gile prin cari s'au decretat aceste doua opere importante stabi-les: In termeni foarte precisi ca : lucrarile se vor face prin di-rectiunea drumurilor de fer", Prin urmare,. critica daca . sepoate adresa se adreseaza legiuitorului d acum cativa ani, iarnu apucaturilor noastre administrative.

Vorbeste insa D. Tocilescu de constructiuni de drumuri defer si se opune D-sa ca directiunea sA le aiba in atributiunile ei?

-Eu, din contra, pururea m'ain mirat de serviciuri de con-structiuni, de linii independente, de directiunea de exploatatiune ;dar, cine mai bine deck o directiune de exploatatiune poata cu-noa§te mai bine necesitatile de serviciu, c;iestiunile de instalati-une, vitiurile de constructiune de cari este a se tine seama andse face o linie noud ?

Abardez, D-nii mei, un punct asupra caruia voiu face apeila insusi D. Tocilescu, pentru ca D-sa singur sa amendeze im-prudenta atacurilor ce a comis. D. Tocilescu seinnaleaza abuzu-rile cari se comit la drumul de fer ! D-le Tocileszu, abuzuriledela drumul de fer sunt bune la jurnale, pentru ca nimeni acolo.n'are raspundere ; dar ele nu sunt bune de adus in Camera, dacaace( care le aduce nu poate articula unul cal putin (Aplauze).V'ati facut ecoul nemultumi?ilor. unor impiegati dati afara deladrumul de fer pentru malversatiuni, si 'mi pare rau ca le editatifärA sa aveti un fapt concret care sa sprijineasca afirmatiunileD-voastre.

221

Cdci nu vorbiti de micile incidente ale unei exploatatiunicare numard un personal de 9.000 oameni. Se poate Intamplàoriand o mica ciupeald la un sac cu grAu, un furt la un vagoncti sare, o sustractiune de lichid dintr'un vas flu Inzhis. Aceastasd nu vit mire, fiindca educatiunea personalului inferior nu s'a pu-tut face In raport cu dezvoltarea cea mare care a luat liniilenoastre ferate.

Ati aveA dreptate s fazeti critica atunzi dud, descoperindcevA, noi n'am pedepsl. Ori, de obste cunoscut este severitateacu care urmarim i cu care Infranam once delict ce pute:n stabili.

Vorbiti insa de abuzuri mai mari, mai sus puse.Aveti aerul sa Incriminati licita0unile dela drumurile de fer ?Ei bine, si ad l sunteti foarte rau informat, and credeti ca

licitatiunile Inu se publicA si cd nu sunt conforme cu caetul de In-sarcinari.

Dar tot asA de rau sunteti informat cAnd redeti col asupraacestor licitatiuni oricine s'ar puteà primi sd concureze. Legea Inaceastd privinta este clard.

Art. 26 sund deslusitLicitatiunile sau cererile de oferta se fac. Intre fabricantli

sau producdtorii direcii ai obiectelor de predat, sau intre per-soane de specialitatea lucrdrilor de executat, *i cari, dupet con-

stalarea consiliului de administratie, prezinta cele mai bine4,garantii pentru exacta indeplinire a angajamentelor.

Dispozitiunea aceasta este una din cèle mai fericite ce ga-sim In legile noastre ; ea departeazd intermediarii verosi cari 'tifalificä licitatiunile si 'ti impun pe urma primirea materialuluidefectuoso Dispozitiunea este asA de build ca o regdsim, pe mind,in legea de constructiune a podului i cd sper sa o gasim odatdIn legea noastra generala de comptabilitate.

De ad l urmatoarea deosebireEste vorba de a se aproviziona traverse, piatra, un produs

natura/ i curent al tdrii ? Se pub/icklicitatiunea i concureazd 0,1-Title care poate da materialul cel mai bun In conditiunile calemai eftine.

Este insa vorba de a se face aproviziondri tec:mice, masini,vagoane, ráiluri, etc.? Atunci trebue sa nu avem a face aprovi-zionarea deck cu producdtorii direct' si" Inca cu cei cari dau ga-rantii de cunostintd si de onorabilitate.

222

Deazeaa consiliul da ad-ninistratiune, pentru fiezare specieda material, intocme*te o lista de toate casele concurente din strai-natate cad indeplina.s2 conditiunila cerute, si daä dintre a2esteaniar sunt unele cari nu si-au indeplinit scrupulos angajamenteanterioare Cu noi si au lichidat contractele lor Cu proces, Incasunt si ele excluse dela licitatiune.

Numai ash putem aveà materialuri pe adevarata lor va-loare si pe prima calitate.

Prin urmare, legea se aplica absolut si D. Tocilescu nu aredreptate.

Acum imi mai ramane sà räspund la ultima intreba1-e aD-lui Tocilescu : Cum se face ca venitul kilometric sCade pefiecare an".

Venitul kilometric scade ,dupa cum el se imparte pe unmai mare sau mai mic numär 51e kilometri. A'sà, and se da incirculatiune un mitt thinchiu de cale ferata, el nu se renteazddela primul an si incepe prin a apash asupra restului liniei. Childse aseazä circulatia pe dänsul, nivelul retetelor se urea din nou,

Astfel nu avem nici scadere nici urcare constanta ; avemsalturi i momente de stagnatiune, dupa cum se descIlid liniinoui sau rämâne tot reteaua cea veche.

Rog pe D. Tocilescu sa urmeie nu Curierul financiar,expunerea noastra de motive, si sa ja pulsul lucrului nu la a--Mori, nu la blgage cari insemneaia putin dar la traficulde mica vitezä.

lata ce va vedehVenitul kilometric pe 1885-10.068 lei

Deci scadere dela 185 la 1886; accentuare a scadereidela 1886 la 1887 ; urcare dela 1887 la 1888. Cum se explicafenomenul ?

Lasand la o parte mai multa sad mai puling recoltä careinfluenteaza asupra traficului, explicatiunea este tipicä : la 1886 s'aupus incirculatie 50 kilometri scadere ; la 1887 eau pus 490kilometri scadere mai mare ; la 1888 suntem aproape static-nari venitul se urca. Daca in fine ne raportarn la ease luni.

11 18861887x-1888

9.7438.2198.755

223

din anul curent, unde nu am dat circulatiei nimica nou, ne ur-cAm §i mai tare dela 8.755 la o medie de 9.337 lei.

Vedeti, prin urmare, ca variabilitatea venitului e nu rezul-tatul unei gre§eli administrative, dar al uuui absolut calcul arit-metic : se imparte pe un mai mare numar de kilometri traficulgeneral care nu este alimentat in anul d:ntaiu al deschiderii unei

decat de liniile cele vechi.Ca rezultat general, vedeti, D-lor, c de§i facem in budge-

tul anului acesta, ca §i in budgetul anului trecut, ablatiunea unuimilion suplimentar pentru reparatiunea materialului §i pentruCompletarea instalatiunilor ; de§21 facetn o altä ablatiune de397.000 lei pentru fondul de rezerva, cu toate acestea inscr'im inanul acesta la venitul general al Statului in milion mai mult de-cAt am avut anul trecut (Aplauze).

Acum, D-Ion, cred ca am terminat. impreunä cercetarea ge-neralä a budgetului §i v'a§i ruga pe totisá procedati la exami-narea pe capitole; caci din nenorocire timpul este foarte scurt§i panä mäine seara ar trebul si fie votat ; budget@ acesta tre-bue sa se puna in aplicare odatä Cu inceperea anului nou Gre-gorian, wild. poimäine.

NAVIGATIA PE DUNARE

§EDiNTA SENATULU1 DELA 22 IANUARIE 1890

In sedinla Senatului dela 22 lanuarie 1890 d. P. S. Aurelian revine cuo nona interpelare asupra aceleiaV chestittni, la care d. Al, Marghiloman, mi-nistru al lucrArilor publice da itrmätortil

D-Ior Sena tpri,

Nu voi examina chesti.:nea navigatiunei pe Dunarepunctul de vedere palitiC, cum a facut D. Aurelian ; a disparut,din fericire, interesul arzator ce clansa prezinta ; deoarece Eu-ropa, ea insu§i, nu a persistat In executiunea rezolutiunilor luatela Londra i cari nesocoteau drepturile Romanilor.

Ñu o voiu examina, asernenea din punctul de vedere alorgoliului national, acela de a vedea pavilionul roman fMind pevalurile Dunärei ; din fericire astäzi, pavilionul national e uni-versal cunoscul i respectat ; el si-a stropit zdrentele glorioasecu sange si sacrificiu, §i nu are nevoe de o marina de comertpentru ay afirma drepturile lui.

Voiu examina chestiunea dintr'un punct de vedere cu totuleconomic; chiar reclusa la aceastä proportie, ea e destul de gin-gaje ca sa merite intreaga atentiunea Drvoastre, i probäsunt cel dintaitt care 'i recunosc aceastä importantä, este CA numa plang daca D. Aurelian a provocat, pentru a doua oara, inaceea legislatura, o discutittne asupra ei.

Este bine satt nu din punctul de vedere al dezvoltarei pureconomice, dezbracata de oricare. preocupare politica, saavem o marinl comerciala romana?

295

Incontestabil ca da.Pentru ce ? Nu trebue sa fim din spirilele strampte cari

cred ca deoarece avem o retea de cai ferate, cari pe fiecarezi se intind §i se completeaza, deschiderea unei cAi pe apa arparaliza-o printro concurenta claunoasä.

Departe de a crede aceasta, socotesc ca daca ar fi chiarindoit cabotagiul ce se face pe Dunäre, el inca nu ar face de-cat sa alimenteze proportional transporturile noastre comerciale.Cu cat activitatea pe Dunäre va fi mai simtitoare, cu atat tra-ficul nostru va spori. Dealmintrelea caile noastre ferate, prinpozitiunea lor, vor fi intrun scurt viitor chemate sä serveascade trecerea próductiunilor Europei orientale catre partea aceeade. mare pe care norocul nostru i vitejia noastra ne-a dat-o.

In modul cum este conceputä reteaua noasträ, cu trecereapeste Dunare, cu liniile cai trebuesc sa se faca spre a se scurthdistantele futre punctele frontierei Cu Dunärea, socotesc cascurt timp vom putea indrepta traticul Europei orientale spremare. Prin urmare, retelei noastre de drum de fer räinane uncerc de activitate destul de mare ca sä nu neglijam in nimiccalea aceastä mai leznicioasa, mai simpla, mai economica a trans-portului pe al:4; din acest punct de privire dar n'avern nici otemere ; departe de a aduce un rail drumurilor noastre de fer,nu vom face dent sa le dam un aliment §i un bold.

Din punctul de vedere, acum, al intereselor generale, con-curenta ce ar produce pe apä, chiar prezenta unei flote comer-ciale romane, nu poate sa fie decat folositoare comertului, färäsä creeze acestei flotile o pozitiune dezavatagioasä.

Este incontestabil ca pe Dunare, in cea mai mare parte,suntem la noi acasä pe propriul nostru teren ; am puteä deciconcura cu arme cel putin egale cu societatile straine i amputea, incetul Cu incetul, sA acaparäin in apele noastre cabo-tagiul §i trecerea spre mare.

Cred dar O. eu, cu D. Aurelian, ca ar fi bine sa avem oflota comerciala cat de numeroasa, absolut romAna i sub o eli-rectiune romana, ramane, daca suntem de acord . asupra aceluideziderat, sä vedem calea de aducere la executiune.

Ad se prezintä alegerea intre doug sisteme in prezentasistemul, al unei companii private, mai mult sau mai putin in-

15

226

curajata de Statul respectiv, si sistemul preconizat de agerul,audaciosul, pot zice, ministru de comert al Ungariei, sisfemulunei flote a Statului.

Ei bine, D-lor, in privinta aceasta nu cred ca sä fie bunpentru Statul nostru sistemul cel d'al douilea ; nu cred tä ar fi

bine ca Statul notru sa organizeze o flota si sa fie el chemata exploatà acest nou mod de transport

Dealmintrelea, D-nii mei, Statul roman este dejà impova-rat de o' multime de exploatatiuni cari nu le are in majoritatenici un alt Stat; Statul roman exploateazä drumurile de fer, ex-ploateaza mosii, fie prin arenda, fie prin regie, exploateaza minecariere si turbiere, exploateaza stabilimente balneare, exploateazatarguri, are sa exploateze dockuri; el are in fine pe seama sisarcina lui o multime de insusiri cari mult mai bine ar fi säramana pe seama particulerilor.

Ei, eu asi ezità sä indemn pe Corpurile legiuitoare sa" maipune in sarcina Statului creeatiunea si exploatatiunea unui ser-viciu de flote comerciale. Nici suntem pregatiti, fie prin utilagiulnostru, fie prin personalul nostru, pentru aceastä opera, i 'Inieste teama ca in cel dintaiu an sacrificiile ce ar face Statul, ex-perientele plgubitoare ce ar incerca, ar ramane neräsplatite prinavantagiile cari s'ar trage.

Ramane deci cel Wet douilea sistem, acela pe care '1 vedeminflorind si strabatand veacurile : sunt companii de navigatiunecari au fost mai tari si mai durabile cleat unele Stete.

Asi dorl, ca roman si ce ministru al täreiy sä väd ecloziuneaunei societati de navigatiune, fie cu dapitalttri strain-e, fie cu ca-pitaluri romane, este inidferent ; cad constittiindu-se in Romania,sub ferule legilor romane, aceà societate este romana. 0 socie-tate romana ar fi cu atat mai bine venita, cu cat actiunea ei

nu s'ar margini pe Dunare.Ambitiunea mea merge si mai departe, pentru ca un cabo-

tagiu pe. Dunare, o flota pe Dunärg, este ceva, dar nu este tot fatacu telul la cari ar trebui sä tindä comertul nostru. Eli* asi vreaflota noastra fluviala legata cu o flota maritimä, care sa ducainteadevr granele noastre direct spre Hamburg si`Anvers, färäsa mai feel escala prin Anglia, uncle se mai impovareaza cuspeze de navigatiune.

CAnd vom avea posibilitatea de a prezida la creeatiunea

227

acestui indoit serviciu de cabotagiu si de transvasare pe vasemaritime, sub pavilionul roman, ducand direct la localitatile undesunt mai bine cautate i vandute marfurile noastre, atunci voiuzice: faceti sacrificiile cele mai mari, incurajati o asemenea so-cietate, intindeti-le mana i yeti Indeplini o opera patriotica.(Aplauze).

' Opera patriotici este in primul grad sa intinzi bogatia uneitäri, sal satisfaci necesitatile comerciale si economice mai multcleat apetitele politice. (Aprobari).

Dealtmintrelea, D-lor, astazi secretul tutulor este ca nuse mai face politica. decats pentru interes, si ca.nu se mai batnatiunile decat ca sA descuida debuseuri productiunei nationale.In asemenea conditiuni, socotesc, in primul rand, cA ar fi pru-dent ca guvernul sa inceapa prin a sonda, prin a tata terenul.prin a se abusa, fie cu companiile existente, fie cucari ar fi dispusi sa constitue o societate romana fluviala §imaritima.

Cred ca dezbaterile din acest Senat au destul rasunet, pentruca i altii decat acei ce nu aud sa ia act de dorintele noastre con-cordante.

Numai and am vedea ea este o apatie, o bezitatinne, otemere din partea capitalurilor la cari se face astfel apel, numaiatunci sa -studiem creeatiunea unei flote comerciale a Statului.Dar attinci, numai and vom fi rlovedit cA fnitiativa privatanu poate nimic, va trebui sa procedärn pe o ireapta cu atatmai mare cu cat vom fi fost mai prudenti Ja inceput. *i nu inlegea sconceputa de D. Aurelian 'i-o spun din convictiune, nupentru al contraria nu in aceà lege gasi-vom satisfactiuneaacestui dor.

Noi, numai suntem in rtIndul unora din vecinii nostri.Nona nu ne este permis cum a facut un vecin sa

inscriem in budgetul nostru 30.000 de franci pentru creiatiunea,s'au pentru incurajarea unei flote comerciale pe Dunare. In ase-menea materie 30.000 lei sunt o picatura de al:4 1

Noi, am e0t din pruncie, noi suntem un Stat care ne-amafirmat pe calea politica si care ne afirmam din zi in zi si pecalea economica.

Noi cand vom intreprinde o opera, sa fim siguri a o vomduce la bun liman.

228

Deaceea, D-lor, in primul rand raspunsul meu va fi urrna-torul: recunosc ca chestiunea merita o solicitudine intreagä, dinpartea Corpurilor legiuitoare si a Guvernului, Guvernul este incagata sa declaie a ar vedea Cu bucurie si ar incu rajá, din toate

putenle,orice formatiune de societati romane, once transformatiunea unei societati existente, orice ptopozitiuni serioase, cari iar per-mite sa atingä indoitul scop al organizarei unui serviciu fluvial simaritim roman. In al treilea rand, cand af vedea apelul säu faitecou, guvernul va face studii ; prin studii inteleg insa anchetelargi, cari sä poarte si asupra chestitmilor economice si asupra che-stiunilor financiare si asupra chestiunilor militare in legatura cuserviciul de creeat. Numai in urma ar lua el, asupra lui, sa cearä dela Corpurile legiuitoare o sumä, de altmintrelea destul de serioasak,i, pecare nimeni nu o poate cifra la mai putin de 20-25 milioa-ne, cu care sa poatä duce la bun sfärsit o asemenea intreprindere.lata, D-lor, raspunsul meu lanterpelarea onor D. Aurelian (Aplauze)._

CONSTRUCTIA PODULUI PESTE DUNARE

*EDINTA SENATULUI DELA 9 FEBRUARIE 1890

Ln sedinta Senatului dela 9 Februarle 1890, d. Islicolae Fleva dezvold ointerpelare in cursul cAreia critic5 conditittnile in cari s'a adjudecat coristructiapodului peste Dundre. La alegatiunile D-lut Fleva, d. Al. Wightloman,trul lucrätilor publice, sub care s'a fAcut licitatia, aspunde unnätoarele:

D-lor Senatori,

D. Fleva pretinde a a facut aceastA interpelare finbolditde marele zgomot ce a fost fn presa si In public in privinta ad-judecatiunei podului peste Dunäre si ca numai In lipsa unui se-nator, prieten al guvernului, cautand sa faca lumina asupra a-cestei afaceri, numai in Iipsa acestui suflet caritabil calcatD-sa pe inima pentru a se descoperl adevarul.

"Zgomot In presa i zgomot in public ?Care ? Uncle ?Traesc si eu in lumea care se misca din Bucuresti ; sunt §i

eu nevoit, prin sarcina care o am, sa citesc ziarele, si n'arn' razut,n'am auzit nimic.

Care e campania din presg, si cand s'a produs (Musa? SAv'o ipun eu, D-nii mei.

Se adjudecA lucrarea podului peste Dunare asupra com-paniel Fives-Lille; nu se hicheia incA Wire contractul si aparein Monitorui industrial din Paris, la buletinul adjudecafiunlior,stib data de 6 Februarie st. n., o lunga tartina de reclama pen-tru uzina Call.

230

Uzina Cail e intrun moment critic; ea isi preface cu totufadministratiunea, i§i preschimba societatea ; are nevoe, in sfarsit,sa se adreseze din nou la increderea publicului. Ar fi fost feri-cita daca in noul ei contract de caznicie cu creditul public arfi putut aduce o concesiune de importanta aceasta.

Din nenorocire pentru dansa, uzina scapa trenul ca distan faa patru milioane ; §i naste atunci pentru publicul franCez intre-barea : Ce poate explica o nepotrivire asà de insemnata !titre-doug. uzine similare, cum sunt Cail si ? si una sicealalta lucreazA cu. bani francezi, si una si cealalta au expe-rienta lucrului, si una si cealalta sunt cunoscute !

Nu ar fi oare lipsä pura de prevedere din partea admini-stratiei lui Çail ?

Atunci, jurnalul francez, complezant si desigur nu dezinte-resat, masclieaza esecul in termenii urmätori : Viitorul va spunencine a avut dreptate. In asteptare, actionarii fostelor stabili-,mente Cail vor multuml consiliulul de directiune ea a afirtnatviialitatea societatei lor intr'o adjudecatiune care intrunià celemai mari nume de metaluigisti francezi ; dar ii vor fi foarterecunoscatori, credem noi, cA nu s'a aruncat intro intreprin-dere care poate aduce gray& atinere intereselor financiare ale-nsocietdfei.

Tema este, Cu alte cuvinte : Podul s'a dat prea elfin, si u-zina Cail bine a facut a nu s'a aventurat intro lucrare care seva solda de sigur cu pierden i inserrInate.

Dealtfel, adaogA Monitorul industrial, o campanie estedeschisd de presa locald (rontdnd) pentru a provocez o nowt.adjudecafie generald".

Intelegeti bine, D-nii mei, ce insemneazä aceasta : nu tedescuraja, bun actionar ; presa romana va provocd o noua ad-»judecafiutze generalä (?)asupra cäreia este incA mult de ca§tigat !"

semnalul, campaniei, in Romania, pleaca din birourileunuia din acele ziare zise speciale, cari se scriu mai mult pen-tru strainätate, a doua zi dupa ce D. Mercié, reprezentantul luiFives-Lille, refuza abonamentul acela forfat care, dupa pretulce pune, ¡ti procura neutralitatea binevoitoare sau nemärginitaamicitie a ziarului (Aplauze).

Atunci, intradevar, o parte infima a presei si nu cea

231

mai respectabilA InganA i dansa ziseTe specialistului si incepea vorbl de anularea contractului, de neregularitAtile ce au pre-zidat la tinerea licitatiunei i tappetit vient en rnangeantde ghesefturile cari s'au fkut.

Am insA fericirea de a constata cd, dacA in presa de opo-zitiune sunt ziare cart nu ne menajeazA, cari nu afi inana usoarACu noi, nici unul insä din organele acreditate ale partidelor cori-stituite nu au articulat vr'o critica.

Nici Democra(ia, nici Vointa Nationalet, nici chiar Natiu-nea n'au adus o .singurA acuzatiune ; Insa bineinteles, coditeleyreptilele, asa pretinsele ziare speciale, cari trAesc din subventiuni,acelea muscA. (Aplauze).

Imi pare rAu cA aceste zgomote, cu total particulare, dinoricare presA, fiind potrivite Cu ratura impresionabilA a D-ItifFleva, l'a miscat pa a-I transforma in apArAtor al moralitateiultragiatA !

Lunga- cuvO.ntare pe care a pronuntat'o D. Fleva de acoladela tribunl este o serie de acuzatiuni nedrepte, de insi-

nuatiuni mestesugite cari nu'l onoreazA : a mers D, Fleva panAa crede a un ministru era capabil de a face alteratitini de tixte f

AtAt mai räu pentru D-sa, dacA iinii vor putea crede cacampania anuntatA din presà, a gAsit un ecou in Parlament. (A-plauze).

Dati-mi voc acurn- sA stim cari au fost zgomotele cari aupus in miscare aceastA interpelare interpelare dela dezvoltareacAreia constat cd D. Fleva s'a derobat de douA ori pana astAzisA vorbesc si eu despre obarsia lucrului.

Da, D-le Fleva,/ o recunosc ca si D-ta ; podul peste Dti-flare nu e opera noastrA exclusivA ; el e fructul muncei a maimultor ministere, dela 1883 panA astazi. Lucrarea a fost proiec-tatä de guvernul liberal-national, si guvernul liberal-national aprocedat cu o extrema socotintA i prudentA mArturisescgreutate refuz'and de a consacra, fíe concursul dela 1883, fiepe cel dela 1886, si diferind solutiunea !Ana va ajunge ches-tiunea la maturitate. Azi, dupA atAtea amAnAri, dupa atAteacercAri, ne putem fAll cä intram in executiunea unei opere co-

conceputA de ingineri romAni, condusA de ingineri- ro-mâni, o lucrare care va onora tara.

SA trecem peste origine si ajungem la punctul de cA-

232

petenie al interpelärei : Adjudecatinnea l modul cum s'a Incheiatlista concurentilor.

In aceasta din urma privinta asi rugà pe onor. Senatnu uite cA suntem mai multi partasi la räspundere, pentrucalista limitata la seapte case au fost incheiata sub ministerul D-luiLascar Catargi ; -doresc sa se stie ca, atunci and se vorbestead l de nevasta lui Cezar, care nu trebue sa fie nidi banuita,stint doi senator', D-nii Gherassi si C. Boerescu, cari cu minetrebue sa apere ieputatiunea acelei neveste. (Aplauze).

Nu voiu prin aceasta sa arunc pe altii raspunderea ; pen-truca daca asi fi avut onoarea s'A figurez In acel minister, n'a§ifi procedat altfel de cum au procedat predecesorii nostri.

Vine intrebarea D-lui Fleva ; ce a autorizat pe guvern, fiepe cel de ieri, fie pe cel de azi, sa cheme numai seapte case sisa nu cheme pe toate cele 41 cari fusese convocate la concursuldin 1886, sau acele 30 dela 1883.

Ce a autorizat guvern este textul precis al legei, untext chiar Indoit, pentrucil '1 avem si in legea de explaatatiunea drumurilor de fer si in legea specialä din 1885'

Art. 3 din aceasta din urma lege-aice:Pentru darea in antrepriza a acestor lucrari, guvernul va

deschide o concureng intre casele constructoare cele mai cu-noscute mai spectate In asemenea lucrar!, pc baza unui pro-.gram si caet de sarcine determinate.

Dar replica D. Fleva la 1886 slirectiunea drumurilorde fer a recunoscut ea insäsi ca erau ce! putin 41 case capabilede a face asemenea lucrari, deoarece un atare numar fuseseconvocat.

,Ce a iost, D-nii mei, concursul dela 1881 sau acela ¿eta1886? Fosta o licitatiune pentru darea in intreprindere a po-ctului peste Dunare ? Nu! Noi romanii nu eram Inca fixati a-supra lucrarilor ce catam sä facem. Noi voiam legatura Roma-niei cu Dobrogea . nu ne hotarasem inca ce fel de pod erasa construim daca era sa-1 rezervam drumului de fert§i pieto-nilor ; daca. era construirn inalt si\cu traverse fine, sau jos

InturnAtor daca era sA ducem fondatiunile la 15 metri saula 27 si 30 ca azi ; daca era sa Intrebuintam ferul sau atelul :traseul el 'Masi nu era definit.

233.

Noi cerearn concurentilor sa ne edifice asupra acestei pro-bleme si le lasam sarcina si a proiectelor si a sondajelor. Cualte cuvinte, puneam la concurs un plan, un studiu ; i lucrn1este asá de-adevarat Ca, and la 1885 s'a atribuit casei Batig-nollas un premiu, nu a trecut prin minte cuiva ca acest premiuconstituià in favoarea casei un privilegiu oarecare.

La acest concurs, in sensul actevärat al vorbei, se puteaconvia once casa constructoare de o notorietate oarecare.

Si cu toate premiurile de 40.000, 30.000 si 20.000 franci,ctk toata perspectiva de a-§i crea drepturi asupra unei lucrar deimportanta aceasta, numai opt case au raspuns la apelul nostruIn 1883, si numai cinci in 1886, si aceste cinci erau tot dincele dela 1883, ,deoarece casa Joret, care figureaza pentru primaoara, si-a rezervat sg-si spunä preturile dupa ce i se va fi a-probat planul ei, ceeace revenea a nu concurà.

Selectiunea deci s'a facut dela sine ; cerintele legei fiindde a nu cherna decal casele constructoare speciale, cari vorfi facia probele lor, administratia drumurilor de fer sl mai de-parte consiliul de ministrii §i-au zis din 30 case, odatä ; din 41,altadata, si-au facut probele numai opt ; aceste opt sunt, prinurmare, cele speciale cari doresc sa se aventureze Intro lucrareasà de grea. Orice ar zice D. Fleva, nu ajunge sa fi construitun chei pe Tamisa sau un canal in Londra, cat de grea sa fifost lucrarea, pentru ca sa fi constructorul indicat al podului pesteDunare. Dificultatea atestei lucrar nu rezida in mai mult saumai putin sawanta supra-structurá a podului, dar in fondatiunilepneumatice ale pilelor. Pile cari se cobor la adancimea enormade 27 si 30 metri, sunt lucrar earl se fac In presiune de 3 sijumatate atmosfere, cu pericol de viatä de om si pe cari oricinenu este in putere sa le intreprinza.

Prin urmare, baza pe care s'a intemeiat administra tiuneasuperioara, pentru a fixa numarul caselor de convocat, a fostdata de ins.* concurentii.

Era, dealmintrelea, o regula de echitate hotärato-are incauza de a märgin1 concurenta intre cei cari aveau o miza co-mund, costul considerabil al studiilor preliminare.

Mai era un considerant: in aceasta lucrare puna de rizi-curi guvernul nu se putea expune a contracta Cu o casa care ntt

23.4

ar fi cunoscut dificultgtile de exploratiune ale albiei Duareiti care s'ar fi prezintat fgra studiu prealabil. Pe länga echitatesi selectiune, era deci si o tasting de prudentä; care se mar-ginea la casele convocate.

Dar, ma. intreabd D. Fleva, pentru ce ati largit cercul in fa-voarea com paniei engleze reprezintata de D. Grene i numai infavoarea ei?

Intrand, D-nirmei, la Noembrie in minister, m'am gäsit sifatg cu unele angajamente, si fata cu o situatitme de fapt ce-,rand prompth deziegare.

In minister era o IntreagA corespondentä de protestare dinpartea uncí formidabile companii engleze, formidabilg ca capaci-tate technica, deoarece in capul ei se afiau cunoscuti ingineriHawskaw si Hayter, formidabilä ca capacitate financiarä, de oarecesocietatea dispune de milioanele casei Baring Brothers.

Compania expunea ca inca'a-ela Mani 1887 ea. Meuse studiila fata locului, pentru cari fusese autorizgtg, si ca In acelasi an mi-nistrul D. Aurelian pare ceruse sä prezinte propozitiuni,nu numai in vederea podului, dar si a portului din Constanta. Nu

D-nii mei, cg In 1887 ideile nòastre nu eran Inca bine crista-lizate i ca ne cgutam calea ; ministerul era in dreptul lui sa voiascga se orienta i inainte de a tre:e la exezutiune, sa stie de este maibine sa Sc dea o intreprindere generala coprinzänd podurile, via-ducurile, calea de racordare i portul, ori o intreprindere sectio-nata. Dunarea de o parte de alta, ori, in fine, o intre-prindere si mai fractionata, cum am admis-o nOi.

Compania atunci se transformase sub numele de The Da-nube Bridges et Kustendge Harbour Works Company" inteun sin-(Heat puternic, care intrrineg casa -John Cockrane et Sons, casa TheThames Iron Works, banca Baring, tot cu inginerii Hawkshaw siHayter in frunte, i cerea sub a,:easta forra intrarea ei in luptaconctirenfei.

Raspundeà oare aceasta cerere celor douä considerante deechitate,si de prudenta ? Asupra acestui pullet numai eu aveam säwiä pronunt si am gasit ca des.' compariia nu figurase laconcursuldin 1886, i se putea re:unoaste si cunostintä a localitgtei prin stu-diile ce oficios fusese inggduitä asface la 1887, si un drept decurganddin spezele de constituire. Si Iona D-nii mei, aceasta era o consi-

235

deratiune Cu totul aczésorie,.la cari nu m'asi fi poprit fail o ratiunemult mai VuternicA ce. yeti vedea pe datA.

RaspundeA azum aceasta cerere exigentelor technice ate legeidin 1885? Asupra acestui purrt serviciul podurilor singur s puteApronuntA i lui am trirnes protestarea. cornpaniei impreuna- cu nu-merOasele cereri similare ce avem.

MA inteb, ad, pentru ce D. Fleva se opreste tot meren nu-numair de D. Caufmann si casa Webster ce reprezentA el, si nu siintinde solicitudinea si asupra telorialti ? Misunau imprejurul mi-nisterului i constructori. ì samsari, cgri toti pretindeau a aveA2, 3 çase in mAneca lor, si D. Fleva ar puteA .aveA o vorbA demAngAere:si pentru D. Pinos, si pentru D. Schwartz, si .pentruImpresa Industriale Italiank si pentru, casa Kockerill, etc., desi-gur tot atAt de interesanti ca i D. Kaufmann, dacA nu mai mult.

MA refer deci la directiunea lucrArilor, singura competintepentru a ma cAläuzi inteo chestiune asA de delicatA.-

Nu sliu ce a citit D. F4eva adineaori, dar jata ce am eu ad ;:Casele WebSter si Westward Bailie'mi scrie directia Cu

No. 100.998 din 15 Noembriene .sunt necunoscute, 5i pAnaacuma nu s'a prezentat la nici una din licitatiunile cari s-!au ti-nut kntru numeroasele luCrAri din anii din tirma,-nici n'au ex-.primat dorinta de a Ina parte la aceste licitatiuni.

Unele din lucrArile ce numitele case pretind a fi executat,le cunoastem i sunt importante ; nu sunt insA de 'natura celoree se cer la fundatiunite podului de peste DunAre; cari funda-tiuni formeazA partea cea mai dificilä a constructiunei.

Din acest punct de vedere nu ' putem afirmA ca caseleWebster si Westward Bailie ar intrk in preyederile art. 3 Al le-gei din 1885.

In privinta celeilalte cereri, aceea a companiei Danube-Bridges etc.-, directia eviW de a IASpunde direct 51-mi scriecA: Legea' dela 1885 prescriind a se va 5ricreclintà lucra-rea.ca-,selor cuposcute pentrit specialitkea, lor, 5i dupà" märturisirea,chiar a corn- paniei, dânsh fund fondatä numai dela 4887, in ve-derea IncrArei, nu poate sA fie curioscuta, deci in conaitiune dea fi invitata.

Directiuneacallor ferate impArtia o prejudecati destul de-intinsa .in contra antreprenorilor englezi. Inteadevar, in tara la noi

236

nenorocirea a voit ca sA nu fi avut concesionarii englezi vreintreprindere in Ora, de care sa nu se fi agatat, ar diferite ti-tluri, o suvenire dureroasA.

Este oare nevoe sA va amintesc afacerea Crawley, podurileconcese sub Cuza-Voda, räscumpArarea liniei Cernavoda- Con-stanta

Scuzez dar o directiune'scrupuloasä, dacA prin tangentA avoit sA elimineze niste concurenti, cari pe nedrept serveau detapi emisari ai päcatelor israelului englez.

Care era insa datoria mea ? Datoria mea era sa nu mA o-presc la o interpretare stránsA a textului legei, i sä examinezdacä cei ce vin sub numele acelei companii sunt intr'adevAr con-structori speciali.

Fusesem izbit de intampinarea ce se facuse si cabinct...)t;iD-Iui Lascar Catargiu, cum CA industria engleza pärea sistema-tic departata dela aceasta concurenta. Era de observat, inteade-vat-, ca atunci and industria intregei Europi fusese convocatachiar si cea sviterana avusese un reprezentnnt in casa Roth-lisbergerindustria Marei-Britanii erà singurA lasata laoparte.

Mai era inca si o prornisiune verbala data de predecesorrinostri, de a se examinA ca bunavointa largirea eventualä a listeiconcurentilor, spre a se da satisfacePe acestei cerinti cum SAzic internationale.

Insfarsit, ne mai gäsim i naintea taptului urmator : cum CAindustria englezA i inginerii constructori englezi se afirmaserAchiar acuin, inteun mod eclatant, prin faimoasa construire a po-dului peste Firt-of-Forth, unde pentru intaia data se pun in prac-ticA putrele console de cari ne vom servl i noi. Aceasta a fostconsideratiunea capitalA de &re vA vorbetm si care m'a deter-minat.

Dar si atunci, pentru ca sA nu ma inultumesc numai cu a-firmAri oficioase, am telegrafiat legatiunei noastre din Londra,spre a ma informa precis asupra experientei si a2titudinei celortrei case sindicate.

In cele doua telegrame, cari se gäsesc ad i la dpsar, yetivedea raspunsul D-Ini Ion Ghica, care-mi comunica ca sir Haws-kaw si Hayter sunt numarati printre cei dintAi ingineri, cA casaThames Iron este de prima ordine, iar cà Cockrane exequtA toc-mai un mare pod in Pay-s-de-Galles.

237

Pe aceste date am facut un referat la consiliul de mini§tri,cerand admiterea companiei engleze, ca o condescendentA pertruo industrie puternick-cendescendenta care nu ne-a costat nimicdeoarece. cum §titi, zisa companie s'a eliminit ea insa§iprinpretul cu totul ridicat ce a oferit. Tin a constata ca niciun con-curent nu a formulat o obiectiune ; §i daca ar fi avut drept saprotesteze cineva, erau probabil numai D-lor.

Mai ester D-nii mei, Inca de constatat ca n'am admis niciaceste 3 case sindicale in companie, (teat sub indoita conditi-une, acceptata !:le reprezentantii lor. Prima, ca ei nu vor cereamanarea licitatiunei spre a beneficia de termenul de 2 luni la-sat celorlalte case : voiamiinainte -de toate ca, prin largirea listeide concurenti, sä nu aduc un prejudiciu celor cari fuseserA con-vocati pentru 3 (15) lanuarie.

A doua, ca oferta sA fie iscalita, nu de o companie fundatala un moment dat §i pe care n'o cunoa§tem, ci de insa§i caseledin cad se alcatuiesc dansa. Daca va aruncati °dill pe fila 155a dosarului, veti vedea ca s'a observat Cu scrupulozitate acesteconditiuni.

Cred ca nu avem sa prelungim discutiunea asupra acestuipunt.. Am dat satisfactiune intereselor celor mai legitime §i nuam compromis un interes al Statului. Critica ar fi fost fundatadaca, din contra, primeam cu liberalitate celelalte cereri ce mis'au facut. (Aprobari).

Trec acum, D-nii mei, la alt punct al interpelärei D-luiFleva, at care se §i schimba teza acuzatiunei. Pana ad, din com-plezenta nu s'a indräznit sä se spuna de interes s'a deschispoarta unui concurent favorizat.

De acum inainte un mobil mai putin curat va calauzi paiiadministratiei; poate oare intra in mintea D-lui Fleva ca un ad-versar sa fie curat §i dezinteresat ? D-lui Fleva ii trebue totdea-una ceva de bänuit, §i la cotitura fiecarei fraze incoruptibilitateaD-sale trebue sí se sgataie cu coruptiunea celorlalti !

D. Fleva gase§te mai intaiu licitatiunea vitiata printeo fla-granta cälcare a articolelor 49 §i 52 din legea comptabilitatii,dupa carl nu se pot admite la o licitatiune a Statului roman de-'cat concurenti cari au depus o prealabild caufittne, .$i a carorcautiune a fost gdsitd valabild.

238

Uit5 insa D. Fleva c direc¡innea §i constructiunea acesteiluctari este lasata drumurilor de fer §1 c articolul 3 al legei din1885 prescrie un mod de licitatiune cu totul particular, pe cdre11 §1 nume§te concurentd. li mai place D-lui Fieva sa uite cdposterior legei comptabilit5tii am avut Iegea de exploatare a ca-ilor ferate, care §i dânsa face un e§ec formal articolelor 49 §i52 din legea comptabilitätii.

D-lor, toti aceia cari se intereseazä de mersul exploatatiuneicdilor noastre ferate trebuie sa fie In curent de Iatitudinea mare§i binefantoare pe care legiuitorul a lAsat-o administratiunei ace-lor di. Acolo se face negustorie, iu gestiune de Stat, §i acotoconsiliul de administratiune, necum ministrul, au voe sa scurtezetermenele de licitatiune, sa dispenseze chiar de licitatiune, sä.ordone regie, etc. Maier' nu li se impune sä" ceara o prealabilacautiune.

Deaceea, când directiunea ailor ferate simte nevoia ineifurnituri, ea proeedeazA in douà feluri. CAnd se adreseaza"mertului pentru un material ce toata lumea poate furnizà, pie-cum traverse, stalpi telegrafici, balast, etc., ea tine licitatiune pu-blicA, Inserata In Monitor, §i la care toatä lumea este admisA Cudepozitul unei garantii prealabile. CAnd insl materialul de pro-curat este productiune a unor uzine sau unor täri numai, ma-§ine, vagoane, unelte, etc., atunci concurenta .este restränsä intreproductorii directi, cari dupd constalarea consiliului de admi-nistratie zice textual articolul 26 prezinta cele mai bunegarantii pentru exacta Indeplinire a angajamentelor.

Pentru fiecare specialitate consiliul are lista lui de furnizoriadmi§i, listä din care se exclude, ca cea din urmä rigoare, oncecasa care §i-a terminat ca procese sau chiar cu dificultäti con-tractul ei.

In aceastä sever1 regul5, areia rävna §i reaua credinta dauIn zadar asalturi cotidiane, resida toatA garantia noasträ.

Textul este clar ; el nu lasa nici-un dubiu ; practica esteconstantA §i numai D. Fleva s'a gAsit din ne§tiintä, poate !ca s5 o tritice.

AO s'a urmat §i cu licitatiunea podului, pentru care aveamnu numai autoritatea legei de exploatare, dar, Intl °data, §i aJegei speciale din 1885.

239

Cand a criticat D. Fleva, ganditu-s'a D-sa la imposibilitatea-materiala ce ar fi fost de a se aplica legea comptabilitatii ? Casg cerem o garantie prealabilg de 10 la suta, ar fi trebuit saavem un deviz ; oare cu un deviz facut cu un maximum de pretsub care sg se oferteze, tinut.am noi licitatia ? Noi alp indicatseria de lucrar de cari avem nevoe si am cerut concurentilor saarate, pentru fiecare serie, pretul cu care o pot Intreprinde, ra-manand ca totalitatea costului podului sa rezulte din toate pre--turile de serii adunate. Nu am fost destul de naivi ca sa defi-gem un maximum si sa trAdam astfel gandul nostru cel maisecret !

Si apoi, care ar fi fost- concurentul dispus sa consemnezedinainte 800.000 de lei ; sa lase, pe langa riscul sgu, spezeletransportului, banii acestia închii cincisprezece zile, pentru onoa-rea sterilä- de a se vedea declarat, al doilea sau al tteilea la

? Aceasta ar fi fost imposibilitate de fapt pentru tinerealicitatiunii i indrumarea Statului catre o concesityne dinainte ho-taratä. Aceasta n'am voit-o cu nici-un pret. Cu procedeul nostruam dat o garantie abso- luta constructorilor, ca atunci cand vin lanoi, ei calca pe pamant saratos. (Aplauze).

Neapgrat ta a doua zi dupa aprobarea ofertei casa adju.decatara a cumparat efecte rpmâne pentru 770.000 lei, pe cari le-adepus la Casa de depuneri, unde raman, pentru garantarea stric-tei executari a Ittcrarilor, pana la finele contractului.

In rezurnat deci, dacA este vre-o Invinuire de adus lucrarilortioastre, numai itt legea de comptabilitate n'o puteti gäsi,

aiurea.De altfel, nu sunteti stramtorati, D-le Fleva, pentru a gasi

nod in papura ! Nu voesc ca exemplu decat usurinta at care maacuzati,, cA intr'o licitatie strävezie ca aceasta tot am gasit mij-local sa favorizez pe cineva i, mai departe, sa induc consiliulde ministri in eroare pentru a ocrotl pe acel cineva.

Ei, Domnilor, ad sa-mi permiteti sa examinam_ lucrurile deaproape de Jot si sa cercetam daca stie de ce vorbeste D. Fleva,and vorbeste de majorare de preturi, si daca cunoaste cele mai.elementare reguli de buna credinta in materie de intreprinderi pu-blice, and ¡mi reproseazg neprimirea unei oferte facuti post fac-,ium de un concurent ramas, adica de societatea Braine-le-Comte.

240

Concurenta s'a tinut Cu foi de licitatiune, trimise de noi fie-earui concurent invitat. Aceste foi de licitatiune sunt formularetiparite, in cari am prevazut fiecare fel de lucrare, fiecare seriede furnituri, atat cele facultative, cat §i cele indispensabile ; con-structorul nu avea decal sa umple alburile §i sa raspuncla in ci-fre la chestiunile de noi puse. Adunandu-se aceste raspunsuri,aceste preturi partiale, se gase§te pretul total.

Astfel procedand, FivesLille zic.: D. Fleva e§ea la untotal de 7.657.000 lei, §i se vede elasata pe 7.837.000! Ce in-semneaza aceasta ?

Explicatiunea ar fi fast leznicioasa, daa D. Fleva ar fi cititarticolul final al caetului de satcini.

Noi am lasat constructorilor deplina latitudine asupra siste-mului de montagiu ; daca pentru montagiu au nevoe de patrutravee de viaduc, li se da concesiunea §i acestora ; daca nu suntliberi a le exclude-din oferta lor. Este lezne de conceput ea, nu-mai aducand tate ofertele la acela§i termen de comparatiune,se poate stabilii raportul respectiv de pret pentru a ave5 decip norma egala, era de incarcat cu pretul traveelor pe cele carile-au exclus, 5au de scazut pe cele cari le-au admis.

Tot asemenea, in prevederile noastre, am comptat sA ne co-boram Cu adica dela capul podului, la 20 metri, §i Cupila din firul apei la 27 metri ; dar daca am fi fost siliti, In cursulqecutiunei, sA descindem. mai jos, cii cea dintáiu pana la 27metri, Ca cea de a doua la 31 metri, nu trebuia sä prevedem§i seria aceasta de preturi eventuate ?

Deaceea, tocmai .pentru iazul and unul din censtructoriindeparta previsiunea unei a§a mari adanchni, caetul de sarcinideterminat regula dupa care se va calcula pretul inediu de impus,pretul obligatoritt pentru fiecare adantime.

Acest calcul, prevazut de art. 97 al caetului de sarcini, apli-candu-1 la bate ofertele uniform, a rezultat preturi definitine di-ferite de cele e§ite la prima vedere.

De unde clasarea aparenta era intro cei patru dintaiu : Fives-Lille, Braine-le-Comte, Batignolles §i Gaertner, clasarea definitivaa pus pe D. Gaertner inaintea societatii des Batignolles. Tot ase,.menea, de unde pretul aparent al lui Fives-Lille era de 7.657.004lei pre.tul maximum, adus la Icela§ tetmen pentru toti, s'a urcat la

241

7.837.000 lei, ne mai famanand intre aceasta casa §i societateaBraine-le-Comte deal o mica diferenta de 120.000 lei.

lata ce numeste D. Fleva o majorare de preturi! Cum i-ascapat din vedere cà aceasta era tocmai in defavoarea pretinsuluiconcurent protejat, deoarece '11 expunea sa fie ajuns de cel care-Iurma imediat ?

Mica deosebire de pret dintre Fives-Lille si Braine-le-Comte,autorizand toate regretele, a deschis §i toate sperantele. Delaklansa se trage o serie de tentative, gratie carora compania bel-giana a incercat sa prinda o afacere ce-i scäpase din mana pentruasa mic lucru.

Tin mai inainte a constata a la deschiderea ofertelor amprezidat personal aceasta solemnitate nu s'a formulat cea maimica protestare. Toti cei interesati si-au fäcut calculele si dotra-ore in urna toti eran fixati asupra reu§itei lui Fives-Lille.

Tocmai a doua zi vad un protest din partea D-lui Roliri,directorul casei Braine-le-Comte, cum ca oferta casei Fives-Lille.11U indica provenienta materialelor.

D. imi explica §i verbal cd acest detaliu ii scäpase siD-sale, si ea chip cererea D-lui Rolin-Jacquemyns, presedinteleconsiliului sAu de administratie, era silit sa atraga atentiuneanoastra asupra acestei clauze esentiale.

Era lezne de inteles ca compania belgiana era hotarata laonce sacrificiu pentru a fi declarata adjudecatara, nu atät in ve-derea podului, cat in vederea avantagiilor ce asta prima conce-siune conferea pentru restul adjudecatiunilor, pana la concurentacelor 30.000.000 lei consacratelucrarei intregi de racordare a Do-- brogei cu Romania!

Deci, Braine-le-Comte rationa astfel : Articolul 48 al caetului-de sarcine obliga pe adjudecator sä indice locurile de origina alernaterialelor intrebuintate in fer, plumb si otel ! am satisfacut.acestei obligatiuni indicand opt uzine, pe cand concurentul mennu a Indeplinit-o.

Cercetand pe data dosarul, vedem ca numai doua oferte dinseapte, oferta societatii belgtene si aceea a D-Iui Eiffel, tinusesoma de aceasta prescriptiune a art. 48.

Dela prima vedere, deci, se prezinta lucrul sub un alt aspectprea putin important.

14

242

In definitiv, noi dadusem fotmularul de licitatiune ; in elsuflà vorba macar despre obligatiunea art. 48 ; Nu ar fi fost

o adevaratä cursa sa obligarn pe constructori a concurà dupd in-dicatiunile date de noi, cu rezerva unor dispozititini capitale ti-nute secrete ? nu ar fi fost atunci o grosolana mestesugealä?

Cea mai elementara buna credintä india CA era ceva lainijioc ; trimit de indatà chestiunea in studiul serviciului D-luiSaligny i in studiul-consiliului de administratie ; amandoud des-copär Ja.....exoare de text, care, din fericire, se indrept,a prin ea

Intradevar, articolul suna astfel : Adjudeciitorul este tinutsa facä cunoscute in oferta lui ,s1 agreate de directiunea gene-raid locurile de provenienta ale materialului, etc.

Lucruri cu totul contradictorii ! Mai intaiu adjudecator eacela care a obtinut deja o concesiune ; acela care n'a obtinufaInca si care se prezintä numai la o licitatie, e un concurent, unsumisionar ; prin urmare, nu se poate vorbi de oferta ce pre-zinta un-adjudeciitor. Al doilea,-dacä adjudeatorul trebue sä ob-tina agrementul directiunii pentru propozitiunile din oferta luiroferta nu mai este secretä, i atunci de ce se mai tine licitati-unea Cu plicuri sigilate !

Väzänd aceastä nePotrivire de texte, ne-am referit la toate ce-lelalte caete de sarcini ce avem i cari exclud once controverseNe-am referit asemenea si la greutatea ce puteà avea conditiuneaart. 48.

IMpunern constructorllor sa indice provenienta materialului,pentru ca sa putem supraveglieà însäi fabricatiunea lui. Nu neinulturnim cu veriffcarea cand materialul este adus pied d'oe-uvre", dar cerem si verificarea la uzing. Exemplu : in mornentul defall societatea de Saint-Denis ne fabrica 900 vagoane ; avern uncontrolor care verifica e se lucreaza acolo, care va face pe wind,:leceptitmea tota15,--dar mai avem un 't ontrolorla Rives-de-Glet,care supraveghiaza., fabricarea osiilor ; altul la Creuzot, care ve-rifica ajustarea roatelor, i asa mai departe.

lndicatiunea aceasta a provenientei nu ne leagi pe noi, cAcisuntem liberi de a refuza locul de producere indicat .; dupä cumodatA acest loc acceptat, suntem liberi de a refuzA materialul fur-nizat. Aceasta este deci o mAsurA privitoare la executiune §i.carenn are nimic de vAzut cu momenttil licitatiunii.

243

Dealtmintrelea, In privinta aceasta Fives-Lille nu poate fi cri-ticata , cad indata ce casa a aflat de obiectiunea ridi-cata, ne-a tele-grafiat numele uzinelor de provenientä, toate de prima ordine ; te-legrama este In dosar.

Am impins scrupulul §i mai departe 0 serviciul a cercetatdaca indicatiunea aceasta prealabilä a putut fi de un efect oarecareasupra preturilor oferite de Brainelle-Compte. Descoperim a pen-tru furnitura a 900 tone de fer, D. Rolin indicase 6 case, care fie-care putea sä furnizeze intreitä cantitatea totala ; cine ar mai fi pu-tut crede atunci ca societatea §i-a asigurat prin anticipatie §i cu sa-crificiuri reale ni§te furnituri astfel fracturiate ?

In cotsecinta acestora, consiliul de administrktie, pe temeiulart. 48, a respins prima contestatie:a D-lui Rolin. Am tradus aceastain referatul meu catre consilifil de mini§tri, §i consiliul de mini§tria aprobat deciziunea consiliului de administratie. (Aprobäri).

In momentul de a pleca, D. Rolin, mi-a facut onoarea uneivizite Insotit de copilul D-sale .-- §i mi-a rettis o scrisoare princare oferea sä scada pretul, fära sa-mi fi spus a acela§ demers sefacuse §i pe lana colegul meu, D. Lahovari.

and am conferit cu colegii mei verbal asupra acestei nouifaze, ne-am zis cu totii ;- nu; cad aici ar incepe favoritismul,protectiunea vadita pentrit una din casele concurente I

Cand licitatiunea se anuntä fall stipraoferta, and condi-tiunile sunt egale pentru toti, nu poti priml supraoferta unuiafall a tradà buna credintä ce se datore§te - celuilalt. Braine-le-Compte @era 130.000 lei mai eftin ; dar daca intram pe caleaaceasta, de ce sa nu scindam concesiunea §i sa dam tablierulmetalic lui Creuzot, care pentru materialul fer a oferit pretul ce'mai scazut, §i zidaria concurentului care va fi, dat pretul cel maimic pentru lucrarea a.easta speciala?

Observati, domnii mei, ca legea comptabilitatii nu prevedesupra-oferta §i ca aceasta exista numai In legea de vAnzare a bu-nurilor Statului. A o ácceptà in cazul de fatä, ar fi fost a comae.o ilegalitate §i un fapt adevarat supus tuturor banuelilor, (Aplauze)

1\l'am \rant oare prin jurnalele de atunci insinuatiunea ca-lomnioasi ca dei Fives-Lille oferise pretul cel mai scazut, erautemeinice banueli ca guvernul nu Va apron oferta casei Fives-Lille,ci aceea a casei Braine-le-Compte, pentruca In aceasta societate

ar fi figurand contesa de Flandra.

244

Cum vedeti, domnii mei, acela§ trist sistem intrebuintat sidaca faceam ce ne reproseaza D. Fleva ca nu am facut !

Daca n'asi fi consultat cleat interesul imediat al tezauruluipublic de a'i da cateva mii de franzi, as fi putut aluneca ; dar m'arninspirát de un interes mai superior, de buna faima a Statului Roman.Zilnic recurgem la industria europeana, zilnic la capitalurile Occi-dentului : n'at9 volt sä se poata zice ca pe malul stâng al Dunareie o tara orientala, o tara de hataruri, In care lisitatiunile sunt pentruforme, iar intreprinderile se dau dupa buna voe a ministrilor. (Apla-uze.) i cu riscul de a se zice nzi de D. Fleva ca s'a pagubit Statulcu 200.000 lei, voi afirma ca este contra sentimentului de echitate,de dreptate, ce trebue sd existe intr'o licitatie publica, ca aturreicand legea opreste o supra-oferta, sa o primesti pe sub manä.(Aplauze).

Aceste consideratiuni de probitate publica m'au fäcut sa cerdela consiliul de ministri respingerea si acestei a doua contestatiuni.

titt bine ca D. Fleva se agata de o ereare de calcul ce arfi existand in referat la consiliu. D-sa poate vedea ca in rezolu-tiunea motivata ce am pus la 9 lanuarie, pe scrisoarea D-lui Rollinnici ca am intrat in rvreo consideratiane de cifre, marginindu-mda indica ca. nu se putea admite concurenta noua dupa inchiderealicitatiunei".

Pentru restul acuzatiunilor, sau mai bine pentru restul in-sinuatiunilor D-lui Fleva, de cateva zile le aud mai sanätoasedecal acestea In presa, si sä creada Ca ina lasä tot asa de recesi cand le aduce D-sa la tribunä. De altmintrelea desfid, pe cinetraeste in viata noastra politica de cativa atii incoacer sa-mi arateun bin pe care sa nu-1 fi acuzat D. Fleva, un act pe care sanu-1 Pi cenzurat. (Aplauze).

D. N. Fleva: Diferenta de 2.000 lei.D. ministru al lucrarilor publice: Ai inceput cu mine anul

trecut, domnule Fleva ; ce mi-ai zis atunci in aceasta Adunareeste mult mai gray decal ceeace-mi zici astazi, si atunci s'agasit o majoritate, care nu era a noastri, si care te-a dezaprobat.

Poti depune venin mint' de mult pe obrazul meu ; cu minenu vei fl expus niciodata la umilinta de a-I sterge Cu tt-trsarutat !(Aplauze prelungite).

ADMIN1STRATIA C. F. R.

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 1 MARTIE 1890

La o interpelare a D-lui llariu Isvorauu asupra unor pretinse delapidäri§i abuzuri din administratia C. F. R. D. Al. MarghlInman, ministru al Iucriirilorpublice a räspuns urmAtoarele :

Domnilor Deputatl,

Decand sunt intCo Camera romana, pentru intaia data aud,la adresa unei mari administratiuni publice, rostindu-se cuvinteviolente, patima5e, lipsite de once masura, ca acelea ale d-Iiii in-terpelator. Ar crede cineva, auzind pe d. fsvoranu, ca directiuneagenerala a cailor ferate e o padure de Vlasia, e o asociatiune detalhari, in care nu se poate aventura cineva fara sa tina manape buzunare 5i fara sa aiba o arma ca sa se apere !

Ce autoriieaza pe un deputat, va rog, ca sa vorbeasca de oadministratiune a Statutui cum nu ar vorbi de cea din urrna ca-tegorie de facatori de rele

A.5i dorl ca mai inainte de ali aroga D. Isvoranu dreptulde.3 zice a se fura, ca se jefue5te, sa articuleze d-sa un singurfapt, °rick de mic, sa schiteze o singura ipoteza, oricat de slaba,in care administratiunea sa se fi dat inlaturi de a face pe datalumina !

D. Isvoranu zice ca nu va cere dosare, pentru cuvantul canu vrea sa paralizeze mersul administratiunei ; te rogcere ori-Cate dosarepe toate le vei avea ; dar pana nu le ai in mana,nu ridica D-le Isvoranu, suspiciunea a se poate fura file din--transele !

246

La acuzatiunea gratuitA de dalapidare si de furt, te rog sanu adAogi ultragiul cA se falsificA dosare i ca se sustrag acte !

Mai intAi, sa examinant prejudecata Cu care Incepe D. Is-voranu, cum cA administratia drumurilor de fier ar fi o adminis-nistratie misterioasa, pusA la adApostul unei cortine pe care nu opoate stravede nici o privire indiscretd.

De doi ani insA decand aceasta Camera s'a adunat, n'a fosto singurA lucrare a drumului de fer, fie conventiune cu admini-stratiunile strAine, fie credit, fie budget, care lucrare sA nu fi fostcercetatA ca cea mai mare seriozitate, nu numai de amicii gu-ernului, dar de autoritAti parlamentare ca Th. Calimach, Cons-

tantin OlAnescu, D. Tzoni, cari nutnai de pArtinire si de slAbi-ciune pentru guvern nu se po,ate acuzà. Domniile lor au avutacte, dosare pe mAnA, i dacA D-lor nu au gäsit necesitatea dea Impinge investigatiunile mai departe, lAsati-mä sA cred cA nuau avut temeiuri pentru a suspectà nici bttna credintA, nici des-toinicia administratiunei !

SA-mi dati voe, mei, acum, sA vAd pe ce se reazimAtoatA acuzatiunea, toata filipica D-lui Ilariu Isvoranu, i sà cer-cetäm prilejul de care s'a folosit pentru a aruncA dela tribUnAOdle ce a adus.

Tot temeiul este o plAngere. datA de 2 onorabili cetAteniD. Droc BAnciulescu si D. Alexandru BAdulescu, procuroruluigeneral, la 80 Octombrie 1889. 0 citesc i eu la rAndul meu,pentru ca sA atrag atentiunea D-voastre asupra faptelor princi-pale, dacA fapte se pot chernA ceeace se gäseste a§ternut :

Domnule procuror general, sunt cAtiva ani de cAnd ltztreagapresa capitalei denuntA cA la cAile ferate se traficA avereaStatului, pe o scarA foarte dezvoltatA, IntrebuintAndu-se cele mai»odioase mijloace in -detrimentul tezaurului tArii".

Aà este ! 0 parte a presei ceeace denuntAtorii chiamA'presa Intreagcr räsunA mereu de acuzatiuni, semnat... BAdulescusi iardsi BAdulescu, cAnd nu este Marino sau Stamatian si care-se plimbA dela Functionarul" la StrigAtul Prii" si dela Stri--gAtul prii" la AdevArul", si asit mai departe. Ei bine, potprobA cu dosarul cA nu este una din aceste acuzatiuni, care sanu fi fost cereetatA prin anchetA, nu este una care sA nu fi fosttrasA la luminA, poate chiar dezmintite prin comunicate inseratein »Monitor".

247

Mai departe :Toate denuntärile puse, cat §i diferitele versiuni ce circula

prin societate ca inteadevar la caile ferate romane se fac hotii§i Inca' din cele mai indräznete, nu au putut, etc "

Lasati-mä sa insist asupra acestui margaritar la care ar fi-trebuit, dupa D, Ilariu lzvoranu sa se opreasci D. procuror ge-neral: versiunile ce circuld pi-in societate".

Prin societate!Veti vedea de ce societate, de ce lume poate fi vorba Cu

D-nii denuntatori, and va voiu reconstitul identitatea §i perso-nalitatea D-lor. Cand va vorbesc de urmarile din socletate face-ti-mi creditul catorva momente §i fiti asigurati ca, dup cum voiproba mai la vale, nu poate fi vorba decat de päturile cele maiputin consistente ale societätii.

Reiau citatiunea : Nici o controla serioasa, competinta,compusä. din oameni experti §i rutinati ; sträini de once dara-yeti Cu C. F. R. §i asistati §i de un inspector financiar al Sta-,tului, n'a lost invitat sa facä o controld administratiunei finan-,ciare a C. F. R., §i aceasta pentru motivul al este cu neputingca tntr'o administratiune ca a drumurilor clgt fer, ande zilnic,,au operatiuni financiare, se fac incasäri i varsdri de sutimide mii de lei, ande pentru furnizarea materialului se Intre-

buinfeaa zecimi de milioane, sit nu se faca hotil! aIntelegeti, cunoa§teti denuntatorii cari pleaca dela aforizmul

acesta :Cer un control serios pentrucet este imposibil ca inteo ad-

ministratiune care manipuleaza zecimi de mii de lei §i furnituride milioane, sa nu se faca hotii !

Te intreb pe D-ta, onorate coleg de la Severin, ce ai facecu o denuntare ca aceasta I Cum ai tratà pe omul care tine unasemenea limbagiu ?

A Ilia oare u§or in consideratiune o denuntare ca aceastacare, prin insu§i termenii §i spiritul ei, arunca o a§à trista lu-mina asupra moralitätei indivizilor cari o iscalest ? Ai avea oarecurajul sä ordoni o ancheta judecatoreascat pe temeiul unic ca.nu poate fi administratiune 2 Statului roman in care, ,pentrucase manipuleaza bani, sa nu se facd hotii.

Ei bine, eu tin in mai 'Malta stima simtul moral roman,pentru ca sa cOd trite() asemenea aberatiune ! (Aplauze).

248

nincidentul ivit zilele acestea la C. F. R. Cu furtul de 37.000lei, sAvarOt in culisele administratiunei, dovede§te panä la oare-care punct, cà toate denuntärile presei sunt adevArate. Pentrunest scop, subsemnatii in calitate de cetäteni romani unuldin ace§ti domrti nu era Inca devenit cetAtean Si mai alesca fo§ti functionari ai C. F. R., in interesul de a salva avereaStalului din mdinile hotilor, ne declarant solidan i de once rds-pundere §i cerem dela D-voastre...

Cari sunt hotii, D-le Isvoranu ? Cine ? Un nurne ?Ce, pentrucä s'a comis de un escroc un fal§, pentrucd s'a

strecurat un vierme, toed administratia a devenit gäunoasA ?Este posibil ca intr'un personal de 7.000 de oameni sä nu

se iveasca o neregulä, sau o abatere ? Dar and abatere s'a comisrputeti oare afirma a nu s'au luat cele mai severe md§uri deindreptare, §i a nu s'a chemat justitia in ajutor?-Se vorbe§tede mandatul fal§ificat de 37.000 lei ; dar cine a descoperit crima,daca nu tot administratitmea ? Cine a pus, mana pe Gornescu

l-a dat judecätornlui da instructiune, daca nu tot administra-tiunea?

5i ce cer acuma acei putini stabili denuntätori, al cärorecou s'a fäcut D. llariu lsvoranu ?

Nici mai mult, nici mai putin decal: Sä ordonati o an-chetA la comptabilitatea generalä, in fata D-lui inspector Con-stantinescu, cdhluzitä de subsemnatii si de_ functionarii ce'lvom desemnez noi, ca sä dovedim cunz se maniptzleazel avereadirectiunei in prejudiciu Statulta; §i in beneficiul cator-va:per-soane, pe cart le va dovedi ancheta!

Vin, D-nii mei, doui cumetri §i zic : am fost functionari laC. F. R.; ne-a dat, ce e drept afarä ; nu putem desemna unfapt, nici arAta un om ; dar daca ne-ati acorn un inspector financiar care sA pà§easca cu noi la o cercetare, am aräta noicum se mänuesc banii Statului I

5i ar vol D. lsvoranu cA cu aceste stranie cäläuze, sa pu-nem un interzis in o administratiune mare a Statului ? Dar ce ideei§i face D-sa de orgimizatittnea serviciilor i de datoria §efilorfor ?

Nu se opresc az:1 pretentiunile a:elor fo.4ti servitori ai Sta-tului, izgoniti din slujbä.

249

Ei mai cer : SA se cerceteze amannntit societatea de eco-nomie a functionarilor C. F. R., dela infiintarea ei 0 pAna lalichidare, §i in acest scop sa binevoiti a ordond chiar de acum9,sechestrared registrelor $1 actetor de imprumut.

Cu alte cuvinte nu poate sa denunte nimic, nu articuleazaun fapt, nu citeaza un nume, insa cere dela parchet ca el sa searmeze cu toate rigorile legei, §i sa sechestreze registrele 0actele societAtei, ca §i cand ar fi in faliment, sau pusa sub ju-.decatä.

Ei bine, cine are raspunderea unui serviciu, nici °data nuva indrazni sa comita un fapt reprobabil ca acesta. (Aplauze).

SA se verifice toate actele cu cari s'a furnizat materialulrulant, precum §i celelalte materiale necesare C. F. R., daca li-citatiunile s'au facut la timp, in regula §i WA favoare.

Nu vi se pare ca acesta trece peste once limite ? Ceeaceancheta parlamentará numita pentru darea in judecata a cabine-tului Bratianu nu a gasit de cuviinta sa faca, ar fi trebuit sa f acáparchetul pentrucá asta este parerea D-lor Banciulescu 0 Baclu-lescu, §i placerea D lor Ilariu Isvoranu : iarta-ma D. Isvoranu,daca sunt silit sa te citez in compania acestor doi D-ni !

Orland vom face o cercetare de felul acesta, dar nurnaisub conditia de a ni se denuntA un fapt.

SA se constate diferitele inchirieri de restaurante, precum§i diferitele proprietati ci bunuri ce apartin directiunei dacas'au facia conform legei, cu licitatie la timp sau nu".

Cu alte cuvinte, tot ce depinde de exploatatiunea liniilor,iiindca D-lor nu se multumesc a se cercetA numai contracte dechirie, dar §l titlurile de proprietate, totul sa fie pus in cercetarepentru motivul ca acestor doi D-ni, cari au fost dati afara dinserviciu, le-ar conveni sa se razbune !

MA mir, D-ion cum onor. D. Isvoranu, numai pe baza unorasemenea declaratiuni, a putut sa traga la raspundere pe unministru care a dispretuit un e§afodagiu de putrigaiuri 0 de in-sanitati, §i care a refuzat de a duce o pecturbatlune deplina inrotagiele unei administratiuni oneste 0 capabile.

Prin urmare, se stabilesc cu claritate ca in tot factumul datprocurorului general, nu este un fapt, nu este o conjectura caresa justifice o alarma.

250

S/ vedem acum daca personalitatea -denuntatorilor era denatura a da putina autoritate aratArilor lor. Este cert, D-nii meirca daca un cetatean onorabil, un om Cu greutate acopéra Cunumele §i raspMiderea lui o denunciatiune, chiar vaga i putinconsistenta, este de datoria justitiei sau a autoritatilor superioarede a proceda la oare-cari informatiuni.

Aceasta sa fie oare cazul D-lor semnatari ?D. Badulescu §i D. Banciulescu sunt bine cunoscuti i noto-

rietatea lor este, din nenorocire pentru dan§ii, de natura a infirmacu gura for chiar i destainuirile serioase, ne cum pe cele nas-cocite.

SA inzep cu D. Badulescu.Abia intrat in serviciu la lulie 1876, el este de doul. ori per-

mutat pe cale disciplinara §i pedepsit cu amenda in 1877, iara§fpermutat de doua ori in 1878 §i 1879 cu anotatiu,ne in fiecare-raport ca este un detestabil" impiegat, care nu lucreaza decaland ii place, i nu'i place des.

Reintrat in serviciu la 1880 este destituit la 1881, pentrifJapte" scandaloase comise in public.

Prin urmare, dupa o serie de pedepse, Badulescu este oprima oar./ destituit pentru motivul de acte scandaloase, facuteIn public. Am ad tot dosarul anchetei ca sa vä edificati asupra-acestui onorabil cetatean. (Ilaritate).

Fiind functIonar la caile ferate, pleca insotit cu un tovar4al sat' §i se duc la unul din restaurantele unde mancau func-tionarii cailor ferate, mai inainte" de a se fi organizat in serviciufactual ; ducandu-se acolo fac consumatiune de vre-o 7 lei i apoise a§eaza pe chef. Carciumarut refuza de a continua cu furnituravinului, pana nu se va plati socoteala ; raspunsul era, ca Maraamandoi tovara§ii pe birt4, ii trag o batae buna, (iralitate) §1sparg geamurile pravaliei. Intervenl spreimpticiuire chelnerul Orel,care i el cina acolo, §i se alege §i el cu Q batae.

Dupa ce fug la gara, tot amandoi batau,ii merg la 10 orenoaptea la domiciliul chelnerului §i se pun cu masura a'i redita-paruiala de peste zi ; stapana casei, o femee in varsta, incepe-de striga in ajutor : o gramadesc §i pe dansa îIl zapada.

Badulescu i cu tovara§ul sal sunt destituiti. laca primele-state de servici ale unuia din razbunatorii moralei publice, luatAle D. Isvoranu subt aripa lui (Ilaritate):

251

Tree ani §i se Infatiseaza- din nou BAdulescu cu o peti-Virile care se gase,te ad In dosar.

Dupa un laps de timp oinul nostru, rugAtor i pocait, cerea fi reprimit in serviciu ; directiunea ti dA un post de copist.

SA vedeti acuma foaia de serviciu si dela aceasta reprimireincoace :

La 1886, permutat in interesul serviciuluiLa 1887, pedepsit cu amenda i avertizment de distituire

pentru refuz de serviciu ;In acelas an destituit pentru refuz de serviciu, absente

nernotivate si indisciplind.laca domnisorul care, sub iscalitura lui, ofera de a'si pune

in joc raspunderea lui de cetAtean (?) In schimbul unei anchetela calle ferate !

Am adus aci, dealmintrelea, un dosar al ministerului ca sajudecati cu ce soi de oameni avem aface : dosarul este presarat,de cereri prin care Badulescu cere sa reintre In serviciul aceleiadrninistratiuni, pe care o denuntase de abuzivA.

Cand am intrat pentru prima oarA ministru la lucrArilepublice, until din cei dintaiu care a venit Cu asemenea cererea fost Badulescu ; a trebuit sA lntretin o corespondentA lungA cudirectiunea cäflor ferate ca sa ma edific; a venit pe urrnA laminister D. Lahovari, iarAsi cerere pentru reintegrare ; am venitdin nou iar eu la minisler, iarasi repetate cereri pentru reprimire.

V'am prezentats pe until din protagonis4i cari fac o dentin-tare, i cere o ancheta pentru intreaga administratiune a cAilorferate.

Sa vedem acum pe cel d'al doilea cumatru, D. Droc Ban-ciulescu.

Droc Banciulescu a avut un noroc In viata lui : a fostexpulzat de D. Sturdza! Acest act de slabiciune 'i-a atras dinpartea Camerei o naturalizare pripitA, in momentul tocmai candse semnalà din nou la atentiunea politiei.

Droc erá strain cand serveh, erh strAin cand denunth, eràstrain cAnd cereh reintegrare.

Dealmintrelea aseultati i notele lui ;Abih numit Droc Banciulescu este pus la amendA pentru

absenta nemotivatA ; anul din urma este din nou pus la amendA

252

pentru reclarnatiuni facute In termeni necuviinciosi ; doul lunfdupa aceea este destituit.

Reprima in serviciu la 1836- este iarasi destituit la 1883,pentru nesupunere la un ordin de transferare disciplinara, si modulnecuviincios prin care comunica acest refuz directiunei.

Si nu se inchide ad dosarul sau. In momentul cand eramsa trecem cu buretele asupra acestora, cand era poate si-1 pri-mim din nou, ni se comunica din partea prefectului politiei urma-tqarea adresa din lanuarie 1889:

Dornnule director general,

Suntem informati ca individul Droz Banciuleszu a solicitatdela acea onor. directiune a i incredintà o functiune.

Am onoare a va comunica ca acest individ a comis marmulte scandale, pentru cari fàpte, ca raportul No. 50.665, amrugat pe D. ministru de interne sa binevoiasca a aproba canumitul sa fie trimis la mina lui, fiind supus Austro-Ungar."

p. F(refect, O. Ccirlova.

Aceasta s'a dat in cunostinta tutulor servicillor, si de atuncfs'a inchis pentru D. Banciulescu intrarea in °rica serviciuStatului.

D. G. Tocilescu: Va sa zica si in 1889 se. expulza?D. ministru al lucrdrilor publice: Camera l'a legitimat.Aceasta este o adresa a prefectului politiei venitä sponta-

neu, in urma scandalului facut de D. Banciulescu : si este lucruextraordinar cd ea a venit a doua zi dupa ce i s'a dat legitimareade catre Cainer'ä.

Asupra denuntare,i facuta si de acest domn, D. Isvoranuse mira a un om a pus in miscare actiunea publica In contrabiurourilor drumurilor de fer !

Trecem mai departe.Ati aflat, D-lor deputati din expunerea D-lui Isvoranu,

D-nii Baclulescu i Droc Banciulescu se referau la o serie dearticole de ziare, scrise in mare parte de unul din ei. Intrebatu-s'a D-sa daca, la timpul lor, s'au examinat de autoritätile supe-rioare acele plangeri ? Facutu-ne-a onoarea sa ceard rezultatufacelui examen.Inainte de a acuza cu virulenta?

253

Pentruca ar fi gasit in dosare i proba vigilentei sefilorde serviciu i inanitatea denunturilor. Nu Inca, pentruca s'ar fiizbit pe datA de acel sef al comptabilitatei pe care azi '1 acuzadar gratie druia s'a descoperit itnediat dota furturi insemnatecomise, unul de impiegatul Gornescu, cellalt de un casier pia-litor pe care D. Isvoranu Il cunoaste bine, personal.

Ce are de vAzut nationalitatea acestui sef, daca 'si facebine datoria ? Cand fini-vom cu acel repros, ce nu inteleg, sicare se plimbA dela D. Tocilescu la D-voastra, D-voastraJa D. Todlescu.

Vina mea este daca va desfid sa gasiti un comptabil romancare sa sacrifice intr'un serviciu modest capitalul de munca side stiinta ce ne da D. Vincler ? Vina mea este daca dela sef debiurou pana la simplii impiegati straini, cari mai sunt in serviciu,rlela creatiunea drumurilor de fer, nu au calcat niciodata dis-pozitiunile regulamentului lor ? Vina mea este daca acesti vete-Tani nu ne pun in pozitiune sa le facem o mustrare cel putin ?

Prigoniri romAnilor de catre functionarii strainii ! ? Acesteasunt iarasi vorbe de acelea cari numai efect nu pot avea. Unfapt, va rog!

Se vorbesc ad de amintirea ce fac D-lor Badulescu si DrocBanciulescu, despre falsificarea mandatului de 37.000 lei ! Dareste vreo administratiune, in once tara ar fi, unde sa nu se ficomis odata vreun furt, vreo spargere sau vreo falsificare?

Unde ar incepe sa fie loc pentru o acuzatiune ? Atunci candnumai un delict ar fi fost acoperit, sau ar fi ramas nedescoperit.Dar cAnd in 48 de ore se prinde culpabilul si se da In judecatamai puteti acuzA pe seful superior cA el nu si-a Matt datoria ?

Cand se comite, cum s'a coatis in prejudiciul casieruluicentral, un furt prin sustragerea unor saci Cu 1,0.000 lei in mo-netä, si and casierul la minut acoperä paguba ; cAnd apoi totpersonalul se pune pe picioare pentru a dovedl pe autor, semai poate acuzA cineva ?

In acest al douilea caz, toate presumtiunile cad, cu certi--tudinea unei probe, asupra unui casier platitor ; si se constatace ? CA acel casier plMitor era admis in serviciu in urma uneicalde protectiuni parlamentare : sa nu se uite aceasta!

Voci: Cine este ?

254

D. ministru al lucrcrrilor publice: Putin importa numeleD. lsvoranu va poate lumina de crede cuviincios. Destul este säva spun ca omul a fost izgonit, in a§teptare ca justita sa facarestul.

In definitiv, to-nii mei, eu constat un lucru, ca din toate a-cuzatiunile cari s'au adus ad, nu este una singura care sa poatasta in picioare; fiindca nu poate sta in picioare ceeace nu arefiinta, *i. nu are fiinta In materie de onoare-§i onestitate, cleatfaptele cari se articuleaza, cari se numesc, faptele cari se precizeaza.

In asemenea conditiuni, ati vol a voastra ca ceeace nu aputut obtine dela parchet Droc §i Badulescu, Camera sa le-o dea ?

Ar fi o eroare pe care nu cred ca majoritatea Adunarei sao comita, §i pe care o resping cu cea din urma energie.

Propuneti o ancheta parlamentará! Pe ce temeiu, va rog ?Cereti dosare, D-le Isvoranu, oricat de multe ! VA voiu da

om A. va ajute, comptabil sa va calauzeasca. and veti desco-perl ceva, atunnci sa sezizati Camera. Dar pe simple calomniiaruncate de ni§te desnadajduiti, nu puteti cere o ancheta, §fCamera nu va poate acorda o masura care ar fi o ofensa pentrudirectiune, o neincredere pentru mine. (Aplauze).

Cautati, adunati, cercetati ; and veti avea ceva, ne vomrevedea.

Pana atunci, resping cererea de ancheta, (Aplauze).

CONSTRUCTIILE DE LINII FERATE

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 7 MART1E 1890

La o acuzatiune a d-lui Lascar Catargitt di sub ministerul In care d.Al. Marghiloman administrà departamentul lucrOrilor publice, constructiile delinii ferate se Wean dupà consideratiuni poiitice, d. Al. Marghiloman ris-punde urmatoarele

Domnilor Deputaii,

D. Lascar Catargiu a lost nedrept cu mine. Dacd va bine-vol sa examineze liniile ce am propus §i liniile pe cari le-amsustinut in Corpurile legiuitoare, va vedea cä nu este una caresä merite acuzatitinea CA e pornità din interese politice §i departid.

Unja Jijia-la§f: promotorul ei a lost D. Tzoni, §i D. Tzoninu poate sa treacä printre partizanii aceia cari per fas et nefasvoteazd Cu noi.

Linia Calafat-Craiova, ministerul a inceput lucrArile duplinzistenta D-lui Pqiacov, care numai ca aprig sustinAtor al gu-vernului nu se poate considera.

Niciodatä, D-lor, un interes electoral, adicA un interes e-minamente efemer i trecaor, nu va influenta asupra mea ande vorba de o lucrare de utilitate generalä. Cänd am luat sarcinadepartainentului acestuia, la care nimic in studiile mele ante-rioare nu mä pregatise, n'am fäcut cleat cu clod* de a con-tribul la a opera utilä. (Aplauze).

Dacä am luat aceastA sarcinä, cu speranta de a läsa nu-

256

mete meu legat de o lucrare bunä, nu voiu sacrifica acest ¡elpentru un interes momentan sau meschin. (Aplauze).

Acesta a fost singurul bold; ramane apreciati clan in-diciile materiale justifica acuzatiunea adusd de onor. D. Catargi.

Aceasta acuzatiune nu se poate justifica prin situatiuneasi importanta respectiva a liniilor de curänd votate, caci v'amaratat cA initiativa parlamentara a jucat un mare rol, si cA dânsaa plecat in totdeauna din rándurile noastre.

Pe ce s'ar Intemeià dänsa ?Prin faptul cä nu tratäin cu aceiasi mäsura unía Barlad-

Lalati cu unja Pitesti-Curtea-de-Arges.SA examinam, caci asupra acestor douä linii s'a concentrat

toata critica.Linia Bärlad-Galati nu e nici votatä, nici proiectatä, nici

studiatä ; prin urmare, e o lucrare absolut nouä de facut. LiniaPitesti-Curtea-de-Arges e o linie care -a fost proiectata, studiatasi votatä. lata dar imensa deosebire care existä Intre acestedoila

D. L. Catargi: Cititi proiectul ; e pusä alaturi unja 1341--

lad-Galati cu unja Pitestt-Curtea-de-Arges.D. ministru al lucrelrilor publice: Daca nu voiu cunoaste

eu proiectele pe cari le sustin, cine sa le cunoasa ? Prinurmare, daca n'ar fi fost un vot al Camerei, vechin de 5ani, care a dat fiinta liniei Pitesti-Curtea-de-Arges, e Inca omare deosebire care exista intre ele, CA una are studii fäcute sialta Ware.

D. Catargi mai zice : dar de ce In creditul D-voasträ de850.000 franci se mai face mentiune de unja Pitesti-Curtea-de-Arges ? Pentru un lucru foarte simplu. Aceasta linie am afirmatca e studiata, and m'ati interpelat ca sa va spun pärerea mea.V'atu spus ca profilul longitudinal si planul de situatiune suntfacute, Impreunä cu toate lucrärile tehnice, i ramane de facutnumai lucrarile de birou, calculele i redactarea definitiva a pro-iectului de birou. P itru aceea, cand s'a cerut pentru suplimentulacestor lucrar un credit, nu s'a cerut dent 400 franci de kila-metru, si In total 15.000 lei, pe and pentru linia Barlad-Galati,uncle nimic nu e stu Hat, nici profilul longitudinal, nici planulde situatiune, s'a cerut 1.200 lei de kilometru, doul treimi pentrd

257

lucrärile la fata locului si o treime pentru lucrari de birou. Ter.minarea studiilor pentru linia Pitesti-Curtea-de-Arges se va facein trei luni, pe candNrientru unja Barlad-Galati ne va trebui celputin un an.

latä deosebirea care exista si din punctul de vedere al vo-tarei, §i al scadentei lucrärilor.

Credeti D-voasträ a e din o patimä politicä ceeace amzis inaintea Camerei, privitor la unja Barlad-Galati ? Eu creda n'am spus nimic care sa se poatä contrazice cu cceace amspus la Senat. Numai intre votul Senatului si cel al Camerei s'aivit un fapt pe care nimeni nu-I tagadueste. D-voastra cunoa.;-teti intämpinarea marelui stat-major, ca sä nu se puna 4 votaceasta linie pana ce nu se va face studiul din punctul de ve-dere strategic, aci ce s'ar putea intampla ca apararea tare i sac earä o modificare a traseului.

D. G. Pana: Militarii sä ne faa drumul de fer ?D. ministru al lucratilor publice: In toate tärile satisfacerea

in tereselor economice trebue sa aiba in vedere si apärarea tarei,and se creiaza cate o cale de comunicatiune.

Acesta e faptul ce se si produsese.Atunci am zis Corpurilor legiuitoare : D-nii mei, vreau ca

Cu (3 zi mai .inainte sa incep studiile liniei aeestea, sä le incheicu cea din urrnä activitate ; binevoiti numai a acorn creditelenecesare, si dupä ce se vor face studiile, voiu veni In cunotintade cauzä sa vä spun tutulor ad daca e bine ,sau nu e bine safacem Jinja prin cutare sau cutare punct, dad e bine sau nu sao apropiem sau sä o departam de Prut iau de Tempi. Acestea,in adevar, sunt elemente ce nu pot da acum, ce nu pot culegedin inspiratiune, ci din studir. Deaceea, pentru ca In cunostintade cauza s va pule-ti pronunta, am mai zis eu : votati facereastudiilor necesare si cm ele voiu venl Inaintea D-voastra, ca sava pronuntati asupra oportunitatei liniei.

laid deosebirea intre cele cloud linii. Dealmintrelea, daca D.Catargi ar fi avut bunätatea sa urmeze explicatiunile ce le-amdat la inceputul sedintei, la 3 ore, and am indicat ordinea incare rugam Camera ca sa inceapa lucrarile, ar fi väzut a ime-diat dupä aceasta linie, urmeaza creditul de 830,000 lei, in carese coprinde, in primul rand, unja Barlad-Galati.

17

258

Mai departe, fiindcA nu prevAd ca o lucrare de drum defer sl fie mai leznicioasA, mai putin lentA decAt o lucrare de§oseluire, in proiectul de credit pentru §osele ce voiu depunemAine pe biroul Camerei, Am prevAzut o sumA insemnatä pentiu§oseaua Bärlad-Galati.

Prin urmare, vedeti cA rAu ne acuzati cum a oropgim unjudet pentru care vA interesati D-voastrA. Acestea zise, las caonor. Adunare sA se pronunte.

DE§PRE INDIGENATE SI RECUNOASTERI

ED1NTA SENATULU PELA 1Z MARTE 1890

In sedinta Senaiului dleazä pe ministrul justitiei asunalul Arges, pe motivul cä acest

senator Al. Wilner interpe-A. Gussi ca procuror la tribu-

al d-lui senator N Gussi, d'IdaI s'a recunoscut In 1870 calitatea de cetätean romän, n'ar fi dEvenit, la rändu-iToman, printr'un vot al Corpurilor legiultoare. In lipsa ministrului justitiel, d. Al.Marghnoman, ministra al lucrärilor publice, räspunzänd interpelatorului, anuntäurmätoarele principii in ce priveste chestiunea indigenatelor si recunoasterlle :

Domnilor Senalorf,

Rog Intaiu pe D. Willner sa scuzeze pe colegul nostru delajustitie care, retinut in Camera de o interpelare inscrisa la ordi-nea zilei ina dela inceputul saptamanei, nu a putut s'A villa inpersoana.

Dealtmintrelea, cliestiunea nu comporta, In ordinea de ideijudiciare i legislative, dezvoltäri pe cari oricare dintre noi sa nule poatd da.

Intreaba mai intaiu D. Willner daca guvernul a fäcut nu-mirea D-lui Gussi fiul, cunosc 1nd ca este 6 rezerva de facut asu-pra calitätei sale de cetatean roman.

Numirea, D-ni mei, nu s'a facut decat in cuno§tinta de cauza§tiindu-se cg D. Gussi este fiul unui roman cgruia i s'a recu-noscut calitatea de cetatean roman in anul 1870. Prin urmare nueste nici o eroare, §i ministrul de justitie era in curent cand afacut decretul de numire.

260

Al doilea, cum interpreta ministrul de justitie principiile. dedrept in materia de fati?

Ministrul de justitie nu le poate inierpretà decat .cum le-ainterpretat totdeauna Corpurile legiuitoare §i cum le-a interpretatmagistratura, dupa cum voiu avea onoarea sa va dovedesc adcu o deciziune recenta a curtii din Bucure§ti, confirmatä, pare-111i-se, de casatiune.

Este a se distinge ad douà lucruri bine deosebite, cari nu'§igasesc asemänarea In majoritatea legislatiunilor europene, ceeacepoate aduce confuziune in unele spirite. Legea romana imparteIn douà mijloacele de a intra in cetätenia romana, dupä cumdevii sau redevii roman ; aceste douä mijloace sunt respective,naturalizarea §i recunocuterea calitatii de roman.

Naturalizarea este contesiunea calitätei de romci n pe careCorpurile legiuitoare o fac unor straini, in cede conditiuni.

Recunoa§terea este numai gergerea de catre Corpurile le-giuitoare a unei protectiuni sträine, care la un moment dat atinut in suspensiune exercitiul calitätei de roman al unui roman.(A§a este I)

Ca sa ma explic mai bine ; decateori un strain, domiciliatsau nedomiciliat in Romania, nascut sau nu in tara aceasta, secrede in drept a aspira la protectiunea legilor romäne §i a seasemänà cu romanii in exercitiul drepturilor civile §1 In obliga-tiunile lor, el se adreseaza catre guvern, pentruca dansul sa pro-voace dela Corpurile legiuitoare concesiunea acestei calitäti. Con-cesiunea aceasta este subordonata unei intreite conditiuni : I) unstagiu, de care nu se poate dispensa cleat In anumite cazuripreväzute de lege; 2) o cerere cAtre guvern ; 3) un vot individualal Camerei §i Senatului.

Un vot individual, legea o zice in toatä claritatea.Recunoa§terea este o mAsura mult mai blandl, este o mä-

sura mult mai romana, pe care legfuitorul nostru a trebuit sä oadmitä in consideratiunea numarului Insemnat de romani, cariprin fatalitatile istorice sau prin nevoile politice au alunecat desub imperiul direct al legilor romane. Recunoa§terea este o mä-surd Cu totul alta pe care am gasit-o noi In vederea románilorcari pot fi in granitele naturale, 'MA cari nu se gäsesc in gra-nitele politice ale Orel. Pentru ace§tia legea nu cere nici stagiu

261

nici conditiuni particulare, nici vot individual ; pe simplul examenactelor de filiatiune Cu care ei isi dovedesc origina,romana.

Corpurile legiuitoare ii reintegreaza In exercitiul drepturilor lorpolitice. Votul Corpuritor legiuitoare nu confera nimic nou acestorromani ; el le recunoaste numal calitatea imprescriptibilä, dar laun moment fail voia lor eclipsatä, de romani.

Intelegeti deosebirea imensa care este intre ambele ipoteze.In primul caz avem un strain Care aspira la o cetatenie noua,la calitatea de roman ; in cel de al doilea caz, avem un romancare revine la calitatea lui originara de roman.

Odatä admisä aceasta deosebire, vedeti ca solutiunea dedat pentru D. Gussi fiul nu era deaf aceea pe care a admis'oD. ministru de justitie. D. Gussi, la anul 1870, a adus inainteaCorpurilor legiuitoare probe vädite cd este roman din Macedonia;acestea imediat i-au recunoscut, i-au acordat intoarcerea sa lacalitatea de roman ; prin urmare, calitatea aceasta imprescriptibiläde roman, D-sa a imprimat-o coptilor §i descendentilor D-sale,asa That numai trebue pentru dan§ii un nou vot sau o nouarecunoastere a Corpurilor legiuitoare. (Aplauze).

M'as mira ca sa fie in sanul unei Adunari romane cinevacare sa se Inscrie in contra acestei teorii. Intelegeti cat trebuesä fim de zelosi de a mentine absolut nescrantitá linia aceasta,cA romanul, care prirrteo circumstanta nedependinte de voia sasi-a perdut .calitatea de roman, revenind la nationalitate, revinecu tot ce'l urmeaza, adicá cu descendintii carnei §i sangelui lui.

Dealtfel, D-lor, chestiunea aceasfa a fost transatä inteunmod mutt mai larg cleat interpretarea pe care o dau en, decatre tribunate ; tribunalele au mers mai desparte si au admischiar In cazul de naturalizatiune,:nu numai de recunoastere, con-cesiunea acordatl de Corpurile legiuitoare, naturalizarea Orin-telui, imprimä naturalizarea i minorilor sAi fii...

D. G. Marzescu: Cea mai gresita teorie.b. ministru al Willi-slot. publice: Se poate dar vä spun

cum es{ interpretarea data de catre tribunale. Veti gasi o ho-Mire a curtei de apel, care mi se spune ca a fost sanctionatale curtea de casatie, dela 24 Noembre 1888, reprodusa in Drep-tul No. 42 din 1889, unde yeti citl in toate randurile nalura-lizatiunea data until pdrinle folosege c1 copiilor sai minori, cart

262

sunt considerati ca romani. Cu alte cuvinte, D-lor, tribunaleleromane, chemate a se rostl asupra ipotezei naturalizarei, au tran-sat In favoarea nationalitatei o controversa care se gase§te latoate 01-He.

Prin urmare, vedeti a chiar dacä ar fi o nedomirire oare-care, si daca n'am vrea sa ne inspiram dela gandul legiuitorului,care a stabilit aceste doug mijloace de a deveni cineva roman,naturalizarea §i recunoc4terea, Ina numirea D-lui Gussi ar sapde once critica, gratie jurisprudentei romane ; pentrucg, In adevar,D. Gussi, numit azi procuror, avea varsta de ease ani la 1870and a fost recunoscutä calitatea de roman tatalui D-sale, a§aca, §i in ipoteza cea mai defavorabila, numirea D-lui Gussi rAs-punde la conditiunile de admisibilitate cerute pentru magistraturg.

Nu v'am citat 'rasa pentrua nu aprob de intreg aceastajurisprudenta, deal ca un argument completoriu, pentrua D.Gussi nu are nevoe sd se puna la adäpostul acestei jurispru-dente : D-nii Gussi tatal §i fiul invoaa art. 9 dm n Constitutie,§i recunoasterea cu efectele largi pe cari le atrage dupa sirlecalitatea de roman.

Dupi o Interventie in discutle a D-lui Senator P. Gräcli teanu, d. Al.Marghiloman adaugä urmätoarele :

Domnilor Senatori,

N'a§i vol sa Impietez asupra dreptului de a vorbl al unoradintre D voastre, cari poate sa adua in dezbatere lumini noui §1¡dei altele cleat cele ce am avut onoare a spune. Nlf mai putinIna trebue sa atrag atentiunea D-voastre asupra a douà texteformale ale Constitutiunei noastre, care tran§eaa in mod defi-nitiv procesul care exista lithe naturalizare §i recunoaaere. Laart. 7, § 3. and se vorbeste de naturalizare l'octroi de la qua-lité de Roumain, legea zice : Naturalizarea nu se poate acorndeat prin lege §i In mod individual".

Vedeti forma restrictiva a dispozitiunei legate ; and se vor-be§te insa de recunoastere, &ilea de readucerea la mata a unuiroman, departat de dansa fall voia lui, legea zice : Romanuldin once Stat, fall privire cgtre locul na§terei sale,. dovedind

263

JepAdatea sa dela protectiunea strAinO, poate dobAndl de indatOexercitarea drepturilor politice printr'un vot al Corpurilor le-giuitoare.

Nimic din forma restrictivl cl nu se poafe face decit prin-teo lege individualA i printr'un vot individual". Dealtmintrelea,D-lor, o declar Cu umilintA, Inteleg greu o controvers5 asupraacestui punct. CAnd vAd pe toate Statele reclamAnd pe supu§iilor, ar fi ciudat ca noi sA punem zel pentru a lepApA pe ai no§-tri. Astfel a fost jurisprudenta constantA in aceastä tara, i sunt-sigur cA onor. Senat o va mentine intreagg, in ceeace prive§terecunoa§terile calitAtei de cetOtean romAn. (Aplauze).

FACULTATEA DE TEOLOGIE

*EDINTA SENATULUI DELA 21 MART1E 1890

In §edinta Senatului dela 21 Martie 1890 se ia In dezbatere proiectul delege prin care se Incorporeaza facultatea de teologie Universitätel din Bucu-resit. criticile D-lui Senator MrAzescu, D. Al. Marghiloman räspunde urmä-oarete :

Domnilor Senatorl,

Onor. D. Märzescu a ridicat ateva critice contra legera cerut amänarea ei, pentru motive pe cari le pot recapitulà inmodul urmAtor. : 1-iu, legea aceasta face o dublg intrebuintarecu legea instructiunei publice ; al 2-lea, a este incomplectg, pen-trucg nu indica nici o normg asupra organizArei definitive cetrebue sg se deà facultAtei ; al 3-lea, legea aceasta este amenin-tAtoare pentru societatea civilä, cAci ea nu desleagr inräurireace InvAtlmäntul religios ar vol sA aibA asupra invatämäntuluilaic, §i nu opre§te impietArile ce S-tul Sinod este acuzat cA me-ditg in contra societAti civile...

Malt P. S. S. Mitropolitul-Primat: NiciodatA nu se va in-lämplà aceasta.

D. Al. Marghiloman, ministru de lucrdri publice: Cred §ieu cA nu se va intämplà, !nail Prea Sfinte, si de aceea in pu-tine cuvinte, voi rgsturnä lungile observatiuni ale onor. D. Mär-zescu.

Oare, D-nii mei, este vorba in momentul de fatA de a seda o solutiune definitivA a chestiunii pusA de onor. D. Märzescu ?Nu. Este vorba in momentul de fatA de a se enuncià numai un

265

principiu, de a se da fiinta legalä unei scoale care existä defapt, de a se pune pe treapta ce i se cuvine un invatämant teo-logal existent ; pe viitor facultatea de teologie va fi nu numaitoleratd, dar legalmente recunoscutd.

Aceasta este, D-lor, exclusiv menirea legei care vi se pre-zinta astazi ; nu se cere decat recunoasterea facultatei de teolo-gie, ramanand ca organizatiunea ei definitiva sd se faca prinlegea instructiunei publice.

S'a pus intrebarea : pentruce itata pupa, si nu asteptamlegea instructiunei publice care este inaintea noastra, i in carese vorbeste de aceasta facultate ?

D-lor, o lege a instructiunei publice este una din legilecari, prin natura lor, sunt mai dificile de facut, cari suscita maimulte controverse i cari pasioneaza pe oameni de obicei cei maiputin infierbantati la luptä.

Daca urmäriti cele petrecute in Corpurile legiuitoare deOliva ani incoace, veti vedea cate legi de instructiune publicis'au adus in Corpurile legruitoare i cate s'au votat ? Nici una ?

Ce s'a facut cu legea D-lui Sturdza ? Unde este legeaD-lui Maiorescu ? Ca sa nu vorbesc cleat de aceasta din urma,reeditata de D. Rosetti, nu sunt oare doi ani decand ea îi as-teapta randul si cine stie cat va mai trece pand la desavar-sirea ei ?

Atunci intreb : este bine sä läsam o chestiune principala,care ne preocupd pe toti, mai mult timp in suspensiune ?

Pe and noi facem legi, scoala se dezvoltä ; pe fiecare aninfra si les studenti In teologie ; avem oare dreptul sa mai atua-näm regularea soartei lor ?

5i observati, D-lor, cA in momentul de fatä viata noastra irt-telectuala se dezvolta cu o rarä energie si in ordineasi in ordinea literara. A venit timpul sä ne gandim serios si laordinea de idei morale sau religioase si, in primul rand, sA con-solidAm edificiul religios, purificand i inaltand invätamantul lui.

Ei biné, cum voiti- sä facem aceasta, daca nu asiguram exis-tenta personalului didactic si nu däm un titlu oficial elevilorformati de acesta ?

Cum voiti ca aceastä facultate sa se intemeieze, cand din-transa esind elevi cu diploma, diploma aceea nu ar fi primitade societatea civila ?

266

Tot asemenea cu personalul ei didactic. Poate el ramane ladiscretiunea budgetului §i expus a dispare dupe capriciul bud-getar al unei singure Camere ?

Vedeti, prin urmare, a este necesar sa punem toata dili-genta pentru ca sa consacram existenta definitiva a facultatii deteologie.

Detaliurile functionarei se vor regula prin legea de instruc-tiune deja examinata de sectiunile D-voastra.-

Dealtminteri, daca prin ipotezä a§i impärta§1 aprehensiunileD-lui Marzescu, Inca ai p'une Myna cea mai mare pentru a votàlegea de fata. Azi avem o §coala de teologie separata de inva-tamantul general §i de sine statatoare ; aceasta §coala cere säintre in colegiul universitar §i eu laic a§ ezita un moment ?

Binevoiti a vedeà ca proiectul propune ca pe langd celepatru facultäti ale universitätei din Bucure§ti sa se infiinteze oa cincea, pentru teologie.0

Prin urm are, nu este vorba de o institutiune ultra-montanä,fArà amestec cu societatea civila, ci de o facultate facand partedin invatamantul public al Statului.

Nu am nevoe, D-lor senatori, sa repet ca aceste rezervele-am facut numai pentru a demonstra concluziunea gre§ita lacare ajunge, cu dansele, D. Marzescu. Caci daca este in Europaun Stat care sa fi fost ferit de imixtiunea clerului in afacerileseculare ale societätei, desigur acel Stat este Romania ; nicaierinu yeti gas) un acord mai perfect ¡titre cler §i civili, acord detraditiune veche in tara la noi ! (Aplauze).

Ce ramäne acum, D-nii mei, din obiectiunile puse de onor.D. Märzescu ? Nu votez, zice D-sa aceastä lege, caci a§ votàvânt ; nu §tiu la ce ma angajez ; nu cunosc programul §i nu §tiucum se face recrutarea, invatatorilor.

Asupra organizärei ne-am explicat : ea este de intregul re-zervata legei generale care, in art. 249 din proiectul guvernului,contine toate dispozitiunile necesare. Aceasta a fost chiar formalconsacrat prin proiectul de fatä, astfel cum l'au intocmit dele-gatii ; proiectul primitiv continea un art. 2, care specifica mate-riile de predat in facultate. Comitetul delegatilor, de acord cuministrul, au suprimat acest articol, pentru a lasa chestiunea in-treaga and se va prezenta.

267

Asupra recrutärei personalului, tot asemenen legea gene-rail se va rostl : nu este vorba azi de a creA profesori, nici dea le consacrà drepturi pe care nu le-ar aveA.

In momentul de fatä, suntem inteo stare de lucruri care amai fost la noi in tread.

titi cä noi am inceput prin o scoalä de medicia care seaseamAnA cu un invdtdmänt mai mult privat decät public.

Aceastä §-coalä .de mediciiiä a produs treptat personalul me-dical practic §i de invAtAmänt. and s'au väzut roadele pe carile-a dat, a venit legea care a ridicat acea scoan in factiltate.Tot asà se urmeazA si astAzi. S'a format o scoalä malta de in-'vätämAnt bisericesc ; iceastä scoalä de teologie, umilä si sup.usätutur6r vicisitudinilor la inceput, pe urmä recunoscun si regula-mentatä prin decretal regal din 1888, ajungänd sä dea roadetot asà de bune ca si scoala de medicinä odinioarä, este nevoesA o ridiam si pe dansa la rangul de facultate. Cu alte cuvinte.sä trecem in drept o stare de fapt precara.

Rog dar pe onor. Senat sA binevoiascA a nu se popri deobiectiunile fäcute de D. Märzescu §i sA aprobe proiectul delege care s'a adus In dezbaterile D-voastre. (Aplauze).

FINCTIONARII PUBLICI SI LUPTELE POLITICE

SEDINTA SENATULUI DELA 21 MARTIE 1890.

Cu ocazia unei interpelSri a D-lui Fleva asupra licentierei unui inginerdin serviciul altor ferate pentru faptul de a fi luat parte la o intrunire, D. At..Marghiloman, ministru al lucrärilor publice, riä lätnurlrile cuvenite, enunta .urmAtoarele veden i asupra participArei functionarilor publici la luptele politice.

Domnilor Senatori,

Dad onor. D. Fleva mi-ar fi fAcut onoarea de a'mi cere deslu§iri§i acte, inainte de a anuntà irrterpelarea D-sale, s'ar fi scutit de a co-mite confuziuni regretabile §i de a produce o presupusA cores.pondentä, care ar fi ridiculA dacA ar fi adevAratl.

....In sfAr§it, nu ne-ar fi vorbit de mAsuri disciplinare cari nu

le-am luat personal, §i pe cari nu le putem luA.D. V. StefAnescu a fost licentiat de consiliul de adminis-

tratie, deciziune pe care am aprobat-o §i care s'a sactionat prindecret regal. D. StefAnescu nu a ajuns la acest ultim grad depedeapsA decAt dupA ce a trecut prin filiera pmmergAtoare aunui avertizment de destituire, de care nu a voit A. tinA seama.

Acum cA §titi cine a pedepsit pe D. Stefänescu, sA vA spun,fntAiu, prin aplicarea cAror texte §i pe urmA pentru care fapt ?

Intaiu, care text ?Regulamental de personal al dilor ferate, e dictat la 1872,

§1 care de atunci a rAmas regula nestrámutatA de disciplinA apersonalului, contine, In douA articole, urmAtoarele douA pre-scriptiuni formale :

269

§ 83. Impiegatii sau agentii definitivi sau provizorii, dato-rind, in principiu, tot timpul lor serviciului §i catAnd sä evitede a compromite interesele lui prin once fel de acte, le esteformal interzis:

de a ILIA parte la dernonstratiuni politice, de a serie prinajare, de a briga sau de a ocupa Ora autorizattune functiunipolitice sau civile ce sunt inconipatibile cu datoriile ce le im-pule serviciul, etc.

Orice fapt de aceastii natarei se va considerez cagravd §.1 se va pedepsi ca atare.

§ 85. Contraventiunile contra instructiunilor, regulantente-dor, ordinelor de serviciu in vigoare, etc., se vor pedeps1 prinpuna din pedepsele enumärate la § 84.

Prin urmare, principiul care constitue contractul pe bazacaruia un impiegat intra la drumul de fer este urmatorul : Inschimbul unei situatiuni aproape inamovibile ; in schimbul uneipensiuni de retragere mult mai larga cleat pensiunile Statuluifn schimbul tutulor asigurarilor de viitor pe cari ti le dau eu,directiune, D-ta, inginer, contractezi fata cu mine obligatiuneade a nu face polemicä prin presa fArà autorizatiunea mea, de anu te amesteca in intreprinderi, de a nu briga functiuni politice,de a nu ocupá functiuni civile, de a'mi consacra, in fine, tottimpul D-tale.

E un contract liber discutat §i consimtit din ambele par ti,care e singura regula posibila nu pentru mentinerea bunei or-dine, dar pentru chiar ocrotirea personalului.

Zicem ca e singura regulA pentru ocrotirea functionarilor.Cine a trecut la carma acestci tari §i nu a avut sa lupte

contra tendintelor, comune tutulor partidelor politice, de a nulasa nici un serviciu al Statului in afard de actiunea politica ?Dad, voiti sa puneti personalul drumurilor de fer la adapostuloricarei inrauriri de felul acesta ; daca voiti ca pentru totdeaunasA inchideti gura unui §ef de serviciu care, pentru ratiune po-litica, ar vrea sa numeasca sau sa elimine pe cineva, nu putetiface aceasta dent Cu o singura conditiune: reciprocitate abso-luta; personalul drumurilor de fer trebue sa nu fie deck unpersonal technic §i sa nu faca politica.

SA faca politica drepturile de cetatean ; dar

270

sa nu facA manifestatiuni politice, sA nu ia parte la intruniripolitice, sA nu ducA polemin prin presa.

Prin urmare, din punctul de vedere al interesului, bine in-teles, al personalului, se gaseste in regulament o dispozitiune caaceea ce vA citii.

AceastA dispozitiune este sinalagmatica ; ea a fost regulanestramutata de ocarmuire, in directiunea cailor ferate, pe careau aplicat-o farA §bvAire toti ministrii dela 1872 pana astAzi.

Acestea sunt textele de lege Pe baza carora D. 5tefänescua fost pedepsit.

Acum sa vedem pentru cari fapte §i dupA care filierA a fostlicentiat D. Stefänescu.

D-sa e inginer in serviciul drumurilor de fer dela 1881.In aceastA relativ scurta cariera, a avut nenorocirea sa fie

deja supus la doua pedepse, cari denotä in nt-va natura omu-lui ; °data a fost chemat la ordine un soiu de pedeapsA pre-vAzutd de lege pentru prea multa autocefalie in indeplinireadatoriei D-sale 1 D. Stefanescu, ca inginer al drumurilor de fer, si-apermis tucrari pe cari nimeni nu i le aprobase, nici nu 11 auto-rizase sA le faca, netinand D-sa seama nici de regulile de dis-ciplina, nici de exigentile budgetare. Tot D. Stefanescu, a fostInca °data blamat cu avertizment de destituire, pentru rnodulcum a condus niste cercetari intro chestiune de deraiare ; ne-glijenta grava care i'a atras amenintarea de destituire.

Acestea sunt notele extrase din carnetul serviciilor pe trecut,Anul acesta, pela inceput, s'a publicat in Lupta o scrisoare

circularà catre D-nii primari ai comunelor Bucuresti, Galati siBraila, in care D. Stefanescu 'si expune vederile sale,.nu numaiasupra modului cum primarii ar trebul sA-si lumineze ora§elelor, dar si asupra resurselor ce le era in ituaginatiunea D-salefertila. AceastA scrisoare era asa de pretentioasa ca stil, asù deincoherenta ca idee, ca nu a trezut nebagatä in seama de di-rectiune.

Astfel, D. Stefänescu, dupa ce revendica dreptul de a re-zolviz problemele de online politicii, social& Fi monad, ex-punea un intreg sistem technic si financiar panä intratata deincurcat ca nu se intelegea bine dent peroratiunea 0 in nu-marul viitor voi arAta socotelile, si yeti fi ftlirati si inspaiman-tati de bogatia ce voiti sfi o dati strainilor. !

271

Toata elucubratiunea era asa de ciudata, frazele atat degoale, ca in interesul prestigiului corpului de ingineri, directiu-nea generala a crezut ca era bine sa opreasca acel flux de vorbecu totul strain de serviciul D-lui *tefanescu.

Deaceea, serviciul special de care depinde D. Stefanescu'ja trimis, conform articolului 83 din regulamentul pe care 1-amcitit, un prim avertisment, inscare zice

Conform ordinului directiunei generale, am onoare a varuga ca pe viitor sA binevoiti a va abtine de a mai publica,prin jurn ale articole de fella acelaiinserat lu jurnalul Lupta din5-6 Februarie 1890, deoarece articolul 18 din instructiunea depersonal al cai/or ferate romane opreste formal pe functio-nari, etc."

Prin urinare, D. $tefänescu fusese vestit de a'si modificaunja D-sale de purtare cel putin In manifestatiuni de acestea deprin presa.

Vine in urma perioada electoralä comunaiä la Craiova. Ni-meni nu ignord a la noi'in genere alegerile comunale se com-plica- in primul rand de preocupatiuni politice, si nlmeni nu ig-nora, ca, cu deosebire, alegerile dela Craiova au avut aproapeexclusiv acest caracter.

D. V. *tefänescu, devenit leader politic, frequenteaza adu-narile publice, si ce soi de adunäri ? Adunäri exclusiv politice,dacä judec dupä ziarul Telegraful in care am gasit, putin in urmä,o 'loud scrisoare a D-lui Stefanescu.

Telegraful dela 21 Februarie contine urmatoarele : In ve-,,derea alegerilor partiale pentru -completarea consiliului comunalalegeri cari incep Marti, partidul liberal a tinut Duminica searao mare intrunire politica.

Intrunirea a fost prezidatä de D. Saita si-au participatca 1000 alegatori din toate colegiile.

Au vorbit, in aplauzele generale, D-nii Mäldärescu, N. T.Popp (liberal dizident), I. Mitescu, N. V. Romanescu, V. S'te-

fdrzescu inginer. Adunarea a fost incheiata prin cateva cuvinterostite de D. An. Stolojan, pe care alegatorii prezenti 11 chiamala tribuna.

Vedeti, prin urmal-e, o adunare, eminamente politica, dacajudecam cel putin dupa numele protagonistilor ce vedem acolo,

272

ca D. Stolojan, Romanescu, Mitescu, etc... De sigur ca numai gos-podarie nu se duceau sa faca la aceea adunare I Personalitatilepolitice ce se intrunise acolo cautau numai sa incalzeasca prindiscursuri opiniunea publica, in vederea unei miscari politice pecare o pregateau cu ocaziunea votului consiliului comunal.

Faptul acesta, prin el insusi, constitue el sau nu, pentru D.tefanescu, b infractiune grava dela regulament, infractiune agra-

vata §i prin faptul ca fusese prevestit printr'un avertisment ? Ne-contestat ca da ; am avut onoare sä ciesc adineaori articolul for-mal al regulamentului.

Treaca §i aceasta ? dar ce face acolo D. V. Stefanescu ? Vor-beste acolo de electricitate, cum pare a crede D. Fleva ? Se ocupaD. tefanescu numai da o chestiune technica care intereseaza pe.alegatorii comunali ?

'Mi vine greu jie crezut, daca ma refer, mai ales, la stiin-tele ce am primit din trei sorginte diferite.

Am primit pa data trei diferite vestiri. Una din partea D-luiprefect ; sunteti liberi sä o banuiti, dar nu este mai putin ade-varat cA prefectul, ca §i oricare alt cap al unei administratiuni,este nu numai in drept, dar este dator sa semnaleze once

cornisa de un functionar public.Prefectul dar a telegrafiat, nu ca D. Stefänescu a mess in

adunäri publice, dar CO a mers acolo ca sa. inSulte autoritateacomunala §i ca sa profere cuvinte agresive la adresa guvernului.

'Mi vine, in acela§i timp, o a doua telegrama din parteapre§edintelui consiliului de administratie, care 'mi contirma ab-solut §i in aceia§i termeni atitudinea D-lui V. tefänescu acolo.

'Mi vine, in fine, a treia zi o incheiare a consiliului co-munal de Craiova, prin care consiliul cereä ministrului satisfac-tiune pentru cuvintele injuriouse pe cari D. Stefanescu le pro-nuntase in contra lui, in adunare publica.

Am ad, D-nii mei, incheiarea consiliului -comunal, carearata a D. tefänescu nu se märginise a criticA intreprinderealuminatului Cu electricitate, pe care comuna voià sa o deä, darinersese mai departe §i incriminase intrun mod violent incapa-citatea §i reaua credinta presupusä a actualului consiliului co-munal. Mai mult deck atat, consiliul comunal relevä, in Inchee-rea lui, ca. de un an §i jumatate de cand se agita aceasta ches-

273

tiune, D. Stefänescu n'a venit o singura data la primarie, fie cuo propozitiune, fie cu o nota de observatiuni.

D-nii mei, asupra acestei concordante de plangeri, cari ca-utau sa aiba- o satisfactiune imediata, satisfactiune pe care ori-care ministru ar fi dat-o caci Inainte de toate, se datoresterespect de catre o autoritate publica unui alt serviciu public,am avut Inca mensuetudinea de a nu provoca din partea direc-tiunei drumului de fer dent o simplä suspendare.

Suspendarea, o stiti, nue nici masura pregatitoare a uneipedepse, nici masura vestitoare a unei pedepse ; suspendarea e osimpla precautiune, care permite unui anchetor de a cercetà faptulWA imixtiune posibill din partea functionarului pus In suspen-siune, care ar putea sa abuzeze de autoritatea ce are pentru aImpiedica cercetarea D. Stefanescu, functionar vechiu la caile fe-rate, om cult, nu se putea Inselà asupra deosebirei care este Intreo pedeapsa si o suspensiune. Or, stiti ce face D, Stefanescu ?Face manifeste si publica placarde catre scumpii mei conceldieni,pe cari le distribue In tot orasul Craiova E0 pe urma le triinetela gazete.

Prin acele libele D. Stefanescu se da de victima a perse-cutiei uita Insa de a vorbi ca e numai suspendat, iar nu -pe-depsit si, tocmai ca In scrisoarea din Lupta, revendica iarasipentru dansul dreptui de a face politica, rezolvand problemelede ordinea morala, sociala si politica!"

Acest procedeu era o adevarata ofensa, un adevarat dispretpentru autoritatea de care releva D. Stefanescu, ca impiegat alcailor ferate.

Consiliul de administratie, cateva zile In urma, a avut sa serosteasca din nou asupra cazului si a judecat ca era locul de aprocurà D-lui Stefanescu odihna necesara pentru a cugetà la pro-blemele sociale si politice, care'l fr5mantau. D. tefanescu a fostlicentiat la 14 Martie s. n., cateva zile dupa terminarea alegerilor.

hr bine ca. a fost asa §i cl nu s'a in (lis D-lui Stefänesatdestituirea pe care o meritase, pentru nesocotintele D-sale.

latA, D-nii mei, faptele. Nu cred cA este cine-va care inafarA, bine inteles de D. Fleva, sA socoteastA cA, avAnd res-ponsabilitatea unui serviciu, ar puteA face alt-ceva decAt ce amfAcut noi. Pentru mine, voiu cilutà intotdeauna sA mentin buna

18

274

ordine §i disciplina intacta, nu alai in interesul serviciului, catIn interesul propriu al personalului : cine va face excursiuni peterenul politic militant, sa §tiu a o face irt paguba lui. .

Prang pe functionarii aceia cari vor fi dat pretext ca saintre secera politicei intr'an§i ! (Aplauze).

Pana acum personalul cAilor ferate s'a ferit de acest rail,§i top §efii lui 1-au putut apara; doiesc sa nu se schimbe tra-ditiunea cu mine. (Aplauze).

ORGANIZAREA

MINISTERULUI LUCRARILOR PUBLIGE

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DIN 23 MART1E 1890

Cu ocazia discultet budgetului ministerului lucarilor publice pe anul1890-1891, d. AL Marghiloman, räspunand oratorIlor cari s'au ocupat de orga-.nizarea acestut departament, declari urmAtoarele :

bomnilor Deputati,

Pentru Intáia datA am ocaziunea sl mA rostesc inainteaD-voastre In privinta organizArei ministerului lucrArilor publice.

SA nu vA mire dacA, In mare parte, sunt si eu alAturi cuD. Tzoni si D. C. OlAnescu, ca sel gAsesc cA totul este incA defAcut in acest departament.

Ministerul lucrArilor publice nu exista de2At in virtutea unorregulamente si unor datine. Este, prin urmare, o infiintare puradministrativA, la infintarea cAreia n'a presezut puterea legiui-toare ; de dceea recunosc, ImpreunA cu D-voastrA, cd este timptdca, cu o orA mai inainte, Corpurile legiuitoare sA organizeze dupavederile lor in acord, daca se poate, cu puterea executivAaceastA ramurA importantd a activitArei nationale.

In aceastA piivintA Insa merit eu personal vre-o criticA ?Mi se imputd ca nu m'am tinut de un angajament ce as

fi luat fatA cu D-voastrA, nu -stiu cu ce arrume ocaziune.Am intrat la ministerul lucrArilor publice in anul 1838 la

Noembrie ; am pArAsit ministerul in Martie urm Ator ; am reintrat

276

la Noembrie anul trectit ; D-voastrA still, dacA dela Noembrie ¡ArilastAzi a fost cu putinta sA solicit activitatea Parlamentului asu-pra chestiunei de organizare a acestui minister, cand legi de or-ganizare mult mai mari sunt inscrise la ordinea zilei. Prin urmare

ruga pe D. OlAnescu sA amendeze partea aceasta a criticeiD-sale i s ml scoatA personal din cauzl ; cAci dacA am avutbunA vointl, putinta mi-a lipsit; evenimentele politice au fost mai tari.

Dealtmintrelea, asupra acestui punct intentiunea noastrd esteafintitA ; cici am fagAduit prin Mesagiu organizatiunea ministeruluisi organizarea corpului de, poduri i osele. Aceste legi sunt pre-gAtite ; nu cer mai bine deck sA le pot aduce in dezbatereaD-voastre. (Aprobari). Acestea zise, sl nu va mirati dacA legis-laturile din trecut, stiind cA alAturi cu ministerul neorganizat, existao administratiune mai bine ordonatA, aceea a cAilor ferate, i-audat la haute main," adicA supravegherea mai directl asupra unorinsemnate lucrAri publice. Aceasta, incAodatl, este opera .trecu-tului, nu este o apatie a prezentului i ministrii de azi nu suntraspunzAtori dacA ilu sunt concentrate in mainile lor diferitelesérvicii ale resortului.

Acum, D-lor, sA examinAm cateva critici cAci acelea suntreprosabile ministrului, dagA s'ar adeverl pe cari D. OlAnescule-a fAcut in aplicatiunea regulamentului corpului technic.

Ad se insalA and zice cA este o lege de organizare a cor-pului technic.

Corpul technic este organizat printeun regulament decretat inAugust 1862; in acel regulament se prevAd conditiunile de admi-tere si de inaintare, precum se specificA cazurile de esire. Nu stiudacA in trecut se va fi violat ; insA pot garanta in prezent -cd nu.8i and D. Oldnescu ne retrasa diversitatea de carierA douiingineri, intrati odatA in serviciu, si unul rAmas la treptele de jos,celalt ajuns la irtspectorat, permitl-mi-se sl'i spun cA ne poves-tea o purA anecdotA, care poate gAsi locul in toate carierile.

Eu nu cunosc nici o rnaintare in corpul technic, farA sA sefi indeplinit stagiul de doi ani cerut hare tur grad si celait ; dincontra, cunosc stagiuri prelungite cate 5 si 10 ani In acelas grad,fiindca nu este la treapta superioara un loc vacant care sA per-mitA inaintarea.

Unde se gAseste insl o inegalitate socantA, este In paraleldintre serviciurile exterioare, i serviciurile directe.

277

In serviciurile exterioare, personalul este retribuit din cre-ditele extraordinare sau dinteun buget special, ca la drumul defer ; acolo lefurile sunt dupa post, lar nu dupa rang ; astfel cainaintarea nu confera, ca la Stat, dreptul la un tratament superior.Se intelege lesne ca In asemepea conditiuni, gradul fiind aproapeonorific, Inaintarile au mers rnai repede decal la Stat.

Cu alte cuvinte, pe cand in corpul technic al Statului sepetrec lucrurile ca la ostire, unde locotenentul nu devine capitandecat daca are stagiu si se gaseste un loc superior vacant ; Inserviciurile detasate se poate Inaintà cu o simpla indeplinire astagiului.

Personal am cautat sa paliez cat mai mult aceasta nedrep-tate i a putea proba D-lui Olanesc.u, cu actele ministerului,numarul Insemnat de inaintari ce am limit pe loc pana ce voiuputea da si cateva satisfactiuni corpului technic al Statului.

Daca dar sunt neegalitati, acelea sunt inegalitati inerente ser-viciului, lar nu relei administratiuni.

In ceeace priveste observatiunile relative la pedepse, potsa asigur pe D. Olanescu si pe D. Tzoni a de doi ani incoace,_fie cu actualul cabinet, fie ca cele ce l'au preces, nu este unsingur inginer care sa fi fost silit sa demisioneze sau sa fi fostdepartat cleat numai pentru cazuri preväzute in regulament. Nustiu cum se va fi urmat inainte.

Acestea zise in tezä generala, sA vedem acum daca esteexact a se sustine cA ministerul lucrärilor publice nu a rAmascleat un serviciu superior de sosele i ca se gaseste despoiat deprincipalele flori cari ar trebul sa impodobeasca coroana sa.

Este o. eroare, cad daca cercul de activitate principal alministerului este in caile de comunicatiune, adicä in soselepoduri, ministerul mai are §i alte servicii insemnate, precum :serviciul porturilor, serviciul hydraulic, serviciul lucrarilor nouicari sunt In dependenta lui directa i imediatä.

Ministerul mai are tot asa In dependenta sa directa, dacanu absolut imediata, serviciul drumurilor de fer si al construc-tiunilor lor.

D-lor, sa nu uitati ca daca aceste servicii prin lege suntorganizate cu oarecare autonomie, ministerul in toate chestiunilecari il privesc, are cuvantul hotarator §i cel din urea de zis.,

278

AO dar, in toate aceste servicii cart nu se veid fi&urcinddtrect in budgetul ministerului, ininisterul are un camp de az-tivitate insemnat.

Astfel este realitatea, care insa nu inlAturd necesitatea uneilegi de organizare.

Trec, acum la altdSA vedeni, D-lor, dacd este exact ceeace s'a zis cd bud-

getul acesta este exclusiv un buelget de lefuri.D-Ior, cifra totald a budgetului Iucrdritor publice este de

6 milioane.DacA scoateti 84.000 de stipendii, cheltueli de judecatd §i

altele, veti gas' 700.000 lei penhu cantonieri, personal inferior,care lace parte integrantd din intretinerea drumurilor, §i 800.000pentru personalul dependent de minister.

In colo restul de circa 4 jumdtate milioane este absolutconsacrat numai pentru material §i constructiuni. Prin urmare,lefurile nu reprezinta decat .25 la sutd din total.

Va sd zicA, budgetul acesta nu este numai un budget deleí un.

Actim, D-lor, Ca am justificat starea actuald de lucrurI, §i

cA am arAtat intrucat ea nu se poate imputa ministerului actual§i nici celui ce l'a precedat imediat, srmi permiteti sd exami-nez Cu D. Oldnescu critiche ¡Acute de D-sa asupra drumurilor.

D-sa se intreba unde stdm cu §oselele nationale.Pentru §oselele nationale, D-nii mei, eu sunt unul dintre

cei dintaiu care am dat strigatul de alarmd ; dacd am fi conti-nuat de doi ani incoace cu budgetul §i cu apucaturile trecutului,fiti siguri cd jumdtate din §oselele noastre nationale ar fi fostatacate panà la fundament. D. Raportor v'a arAtat lungimea

noastre nationale §i raportul ce ar trebul sd 'existe intreceastA lungime §i mijloacele de Intretinere. Dupl. aceste §tiinteprecise, Cu o impetruire medie de 1 §i jumdtate centimetru pean §i pe kilometru, strict necesard, avem nevoe de trei milioane.

Or, §titi cum erau dotate budgetele trecutului ? Fiind datcd numdrul de kilometri este- aproape constant de vre-o zeceani de zile incoace, cAci abià pe ici, pe colea s'au fAcut ateun adaos de 10, 15 kilometri de §osea ; lea cum se cifra in-tretinerea :

279

Intretinerea dela 1880 pang la 189, c Ind am inceput noia spoil, se tifra in modul urmator

2.009.331 pe noucl luni, §i cu budgetul actual s'a sporit la lei3.300.000.

Balanta trecutului este deci : cu cat numarul de kilometrisporea, Cu atat intretinerea scadea, §i dela 1884 pana la 1889se stabile§te pe o rnijlocie constanta de 1.200.000. Intelegeti,deci, Cà daca trebue cel putin trei milioane pentru intretinere,§1 daca ministerul nu dispune cleat de o a treia parte, nu faccleat a treia parte din lucrul necesar §i pentru celelalte douàpäii,s.oselele se duc bucätica cu bucatica ajungand in celedin urma la necesitatea de a fi refacute din non, pentruca suntatacate pana la fondatiuni.

Dealmintrelea, §titi cum se echilibrà cateodata budgetele !Lipsea la budgetul general o suma oarecare; cine sa o suporte?Pietri§ul ! Lips ea la o§tire ; de unde sa se taie ? Dela pietri§!ca, in loc sa creasca treptat budgetul in proportie cuarea §oselelor, el mergea scazand.

Intelegeti, prin urmare, ca drumurile de comunicatiune aleStatului le avem in foarte rea stare §i ca solutiuni de continui-tate care le agraveaza aceasita stare. Prin tabloul ce am prezintatpe langa creditul cerut de '22:000000, am .semnalat toate lacu-nele lor §i am aratat sfortarea ce trebue facuta pentru a le legadela un cap al tarei la celalt.

eu sunt de parere cä in aceste ordine de idei este multde facut, dar recunosc cA atat comisiunea budgetara cat §i a-ceasta Camera, oricari au fost guvernele de pç aceasta banca,a fost totdeauna gata a da mijloacele necesare pentru imbuna-tatirea cailor de comunicatiune.

Budgetul 1889 90 era de 3.766.000 pentru intreaga lucrarede intretinere §I reparatiune, (cap. VII §i VIII al e budgetului);

1880-18811881-18821882-18831883-18841884-18851884-1889Numai cu budgetul anului 1889-90

1.702.022 lei1.602.0221.400.0001.100.0001.100.0001.200 000tifra s'a urcat la

280

budgetul pe 1890-91 se prezinta cu 4.570.000 pentru acelasiobiect. Asupra acestui punct vedeti ta am facut un pas inainte.Este un inceput bun, si sper a pe viitor, in loc de a avea saconstatam scaderea constanta, vom constata o sporire din 2i Inzi mai in raport cu necesitatile.

La a doua intrebare : ce se face Cu drumurile judetiane sivecinale ? Nu m'a§i sfii sa zic ca imensa sfortare introdusä delegiuitor in moravurile noastre, ca imensul capital de munc.4 subnumele de prestatiune, s'a risipit de asemenea necontenit, faranici un fel de sistem, lasat la omnipotenta acelor mici tirani lo-call cari se numesc comitete permanente, §i de multe ori la boundplac al unei influente politice locale.

Astfel avem pe ici, colo drumuri dezinate, avem altele so-§eluite, insa nici unul legat Cu altele, neputand prezintá o caledirecta §i neintrerpta. Dealtmintrelea, tot In expunerea de mo-tive a proiectului de 22.000.000, v'am arätat numärul kilome-trilor cari exista §i cifra redusa de resurse judetiane cu cari sedeservesc ; am schitat si cauzele pentru cari zilele de presta-tiune se pierd.

Ce este de fácil ? Nu se poate cere nimic mai mult omu-lui, si activitatea lui sustinutä, este imposibilä Cu organizatiuneaactuala. Pentru ca sa putem obtine o imbunatatire radicalä, avemnecesitate de o lege prin care sd se organizeze serviciurile tech-nice judetene in sensul ca tot personalul conducätoial lucrarilorsa atarne direct de minister si sesi alba asemenea raspundereacatre minister. Asupra acestui punct am o lege gata de adusinaintea D-voastre ; and vom gas1 Camera dispusa a o studiarvoiu fi foarte fericit ca sä o lam in discutiune. Trebue-cleci safacem rezerve in cat priveste starea actuala; caci daca este sipoate fi un vitiu, acel vitiu sta mai tnult in organizatiune decat_in oameni.

Trec acum la partea criticelor aduse budgetului actual.Doi oameni autorizati- si specialisti, ca D. Olanescu si D.-

Tzoni, nu au putut gasi de criticat dent det1uuri usoare In pri-*No lefurilor directorului general al ministerului si a directo-rukti dela scoala de poduri si sosele. Na a§i vol sa insist multssupra acestui punct.

In definitiv, ce s'a facut in anul trecut Cu secretarul ge-

281

-neral al ministerului ? S'a operat o amputare ceruta de Impre-jurari ; budgetul se echilibrà in oarecare greutate, §i atunci intoate ministerele s'a facut reducen i pentru acoperirea golului bud-getar. In anul acesta budgetul se prezinta echilibrat ; prin urmarenu exista necesitatea de a face o tAlere la leafa unui om de careel nu s'a bucurat zece ani. Acest om este un §ef de serviciu carea ajunys la capul carierei ; el n'are alta perspectiva. O viata in-treagr de -activitate §i experienta a fost §i este consacrata nu-mai serviciului.

Desfid ca cineva sa fi calcat treptele ministerului §i sa nufi gasit In permanenta, cu exactitatea unui chronometru, pe se-cretarul general la dispozitiunea publicului de dimineata dela 11pAna seara la 5 1/2 sau 6 ceasuri. (Aplauze),

In asemenea conditiuni, daca nu 'i se acorda un spor, nusocotiti ca. este drept ca sa mentineti cel putin tratamentul ceaveA ? Or, acum patru, cinci, ease ani, secretarul general al mi-nisterului a avut 300 lei diurna ; mai este vre-o latiune ca sai-o reducem ?

In privinta directorului §coalei de poduri §i §osele aproapezcelea§i ratiuni sunt.

Acesta este un functionar al Statului care intrebuinteaza cel§i cel din urtna minut al zilei serviciului §colar ; el n'are

subdirector, n'are ajutor, el este alfa §i omega in administratia§coalei ; nu vAd nici o ratiune de a'i aratà o defavoare, mai cuseama ca'§i indepline§te serviciul foarte bine.

Am terminat Cu observatiunile ce am avut de facut asuprabudgetului general, §i rog pe onor. Camera sa binevoiasca a-1

luA In discutiune. (Aplauze).

CAI DE COMUNICATIUNE 51 ALTE LUCRARI PUBLICE

$ED1NTELE CAMERE1 DEPUTATILOR DELA

22 $1 23 MAIU 1890

In edinta dela 22,Maiu 1890, Camera Deputatilor ia in dezbatere pro-iectul de lege prezintat de D. Al. Marghiloman, ministru al lucrärilor publice,pentru deschiderea unui credit de 23.900.000 lei, pentru construirea de di decomunicatiune §i alte lucrärl publice

In discutia generalä pentru luarea in considerare a proicctului, D. Al.Marghiloman roste§te urmätoarea cuväntare

Domnilor Deputag,

A§i don, inainte de a examina temeiurile acestui proiectde lege, ca onorabila Camera sa binevoiasca a-§i aduce aminte-de circums.tantele cari au prezidat la eiaborarea lui.

In budgetul prezintat Camerei era preväzut un mic spor laalocatiunea obicinuita pentru lucrarile din nou, adica pentru la-crarile destinate la cornplectarea cea mai urgentä, cea mai strictsimtita a cailor nationale de comunicatiune. Comisiunea budge-tail insa a §ters tot ce era privitor la cheltuelile de prima in-stalatiune, trecand acea suma Ja intretinere, §i a pus obligatiuneaministrului ca sa prezinte un proiect de lege, consacrand acestorlucräri resurse mai insemnate, independente de budget.

Camera, prin votul ei, a sanctionat acest mod de a vedekM'am gäsit atunci in necesitatea de a aduce, inainte de inchi-derea acestei sesiuni, un proiect de lege prin care sa se deàsatisfacerea acestei cerinti a Corpurilor legiuitoare.

Intelegeti, D-nii mei, a in asemenea conditiuni nu s'a putut

283

-face nici un proiect de lege complet, nici un proiect de lege caresa aiba pretentia de a fi perfect.

Ca sa fie complet, ar trebul ca proiectul sa imbratiseze im-preunarea tuturor cailor ce tara va fi silita sa faca °data, !nee--pand dela calea de apa i staqind cu drumul vecinal. Ca sA líeperfect, el ar trebui, chiar redus la proportiuni mai restranse, se

-ne dea o impresiune exacta de ce ar fi necesar fiecarui colt alOri, nu avem nici datine indestulatoare, nici proiecte a-

cute ; aceasta nu este opera care sa poate improviza.Prin urmare, nu am nici o greutate sa raspund D-Iui Do-

brescu-Arges, cà ar fi pretentios de a zice ca acest proiect delege poate sa fie oomplet si sa dea satisfacere tuturor dorintelorjudetene. El este numai un inceput pentru viitoarele Cameri, pri-'mill pas care deschide partia.

Mi se va zice : pentru ce nu asteptati aveti o lucraregeneralä, un plan d'ensemble, si pe urmä sa cereti creditele nece--sare, ori cat de mari ar fi ? Daca D-nii mei, suntem pregätitipentru unele lucräri de interes general, daca avem deja Incartoane, sau pe cale de desavarsire, atudiile pentru o serie dedi asupra necesitätei carora nu poate Incape controversa, nuvad ce nevoe ar fi sa perdem doui, trei ani de activitate panäam intocmit harta generala a retelei de construit ? A face repede.-este deja unul din felurile de a face bine.

Dupa cari elemente ne-am ghidat noi atunci pentru Intoc-mirea acestui proiect.

Asi putea pune in linie proiectele ce al/ern la minister, ra-porturile senior de circumscriptiuni. §i de judete, voturile con-siliilor generale. Daca am fi luat insa numai aceste norme, amfi fost la discretiunea evenimentelor sau a initialivei mai multsau mai putin barnice a unor autoritäti locale.

Deaceea elementele cari ne-au calauzit au fost, in cea maimare parte, Trescriptiunile legei actuale a drumurilor.

Legea actuala consacra resursele generale cailor zise natio-nale, adica celor cari unesc capitala tärei cu capitalele de judete§i cu punctele de trecere dela fruntarie. Acestea sunt cele din--Mu cari se impun.

Am examinat parcurstri lor si am constatat a nu sunt toate-Inca facute: lor am consacrat o parte insemnata a credituluispre a fi absolui in spiritul legei.

284

Procedand astfel. am luat mai int,liu unja Severin-lasi Irylungul tarei ; am gAsit-o tAiatA intre Severin si Craiova, intre-Barlad si Beheciu, etc. Am inscris in budget creditul necesarpentru a indeplini golurile.

Am examinat pe urmA. legAtura TL1 granita, si aM constatatcà dincolo de pasurile Carpatilor sunt o suing de centruri deproductiune, cari nu se pot lega cu noi din lipsA de drumuri,dupA cum §i noi nu putem trimite nimic la dansele. Am inscrispe datA aceste cal de acces in credit si astfel vedeti figurand intablou Targu-Jiu-Frontiera ; Curtea-de-Arges-Frontiera-BuzAu-PA-tArlage-Transilvania ; Piatra-Cornu-Luncei-Dorna, etc., etc.

Nimeni nu va contesta interesul general al acestor drumuri,cari de mult trebuiau fAcute.

Ce mai gAsim pe langA ele in proiectul de lege ?asim, D-lor, o contributiune a Statului pentru terminarea

unor lucrari propriu zis judetene, docA nu chiar vicinale.SA nu \fa mire .aceastA derogatiune.Sunt, printre drumurile de aceastA din urmd categorie, unele-

cari au un intereS general netAgAduit si cari, ca toate acestea,nu se fac, pentrucl exced mijloacele judetelor. Exemplu, soseauacare ar trebui sA lege Ramnicul cu FAureii §i sA scurteze, pentrutoatA Moldova de jos, drumul la calea ferata, nu se poate facecl nu sunt mijloace suficiente pentru a trecd apele ; tot aseme-nea soseaua care ar 'avea de scop sA debuseze tot masivul depArnant coprins intre Prut si Galati, trecuta in proiect sub nu-mirea de Galati-Barlad, de si ar fi mai bine Galati-Prut, sauGalati-FAlciu, cum zice D. Catargi. Stiti cA acolo nu sunt dru-muri, si cA s'au cerut drumuri de fer ; fucrarea are o importantäinsemnatA, pentrucA, ori drum de fer, ori osea, trebuie neaparatun debuseu dat unei intregi regiuni, care nu e strAbAtutA de nicio cale de comunicatie.

Asa fiind, veti ga'sì, pe ici pe colea, cate o osea, care sAnu fie nici nationalA, nici de trecatoare spre fruntarii, si care sAfigureze in acest proiect de lege. Dela inceput lima v'am spusCO nu satisfacem ca aceasta toate cerintele tärei, nici nu prezin-tam azi o lucrare completA.

D. Apostoleanu a vorbit cu mult foc de soseaua propusä deD-sa, legAtura Barlad-Tecuci-l3acau, pentru a da animatiune si ace-

285

Jui centru.. par, D-lor, acesta e oare singurul centra din tara careare nevoe de o lucrare de felhl acesta ? E oare singurul In care so-selele judetene §i vicinale nu sunt Indestulatoare pentru a-i da uncanal de scurgere? Dar sa va citez Väleni-de-Munte, care se ga-seste In mijlocul unei regiuni de munte, care poate sA dea multeproduse minerale, independent de produsele agricole, si care eabsolut Inchisä In sus ; spre. Transilvania, are numai o poteca decal, nici sosea, -nici drum.

Daca ar fi sa tinem compt deasemenea consideratiuni locale,ar trebui ca mult mai mare cuvant sa cerem credit pentru punctulacela, decAt pentru cel aratat de D. Apostoleanu.

Nu asi voi sa multiplic exemplele, pentruca nu din spirit deprovincialism trebue sa examinam acest proiect, ci din punct devedere al unui interes general.

Din spirit de provincialism vine si critica pe care o facea D._Apostoleanu contra resurselor ce se cheltuesc in judetul Bacaupentru trecatoarea peste Siret. Apoi un pod peste Siret nu Indestu-leaza nu numai necesitatile Bacaului sau ale proprietarilor imediatvecini. E o trecatoare care Indestuleaza o intreaga parte a Moldoei catre tara de jos. Nu trebue jucrarea examinata dupa situa-

tiunea geografica, ci dupa difusiunea de resurse pe care o poate face.Dealtmintrefea, In data ce In Camera deputatii ar semnala ce-

rintele nu numai de prima necesitate, dar de interes general, carisa raspunda acestui program, nu cer mai bine decat s'a examinamImpreunä cu D-voastre ; i D-voastre, cari sunteti dispensatoriicreditelor, cari apreciati lärgimea sau stramtoarea lor, yeti judeca.

Eu n'am facut deck sa va indic calea cu elementele cari leam ; nu puteam sa iau raspanderea unor lucrar pe cari nu le cu-nosc privinta carona nu-aveam nici un mijloc de informatiune,cat de mic.

Prin utmare, daca yeti binevol a observa ca acest proect nunici definitiv, nici complet ; ca el este numai primul pas facut

zatre o lucrare de o importanta mult mai mare, si care va an-gaja sacrificii mai mari decal aceste 22 milioane ; daca veti bine-vol a examina ca In acest proiect nu ne-am preocupat decat dea da satisfacere legii care impune completarea cailor nationalesi trecatoarelor spre fruntarii ; ca prin aceasta chiar am creiatZebuseuri noui pentru reteaua noastra de drum de fer, cred ca

286

am fAcut, pentru moment, toate sacrificiile carl se pot suportArrämänänd ca viitorul s'A fie §i mai .larg, §i mai bine informatcleat suntem noi azi.

Am zis, Dlor, si vA rog sä binevoiti a luA proiectul inconsiderare. (Aplauze).

In §edinta dela 23 Mai 1890, la discutía pe articole, D. Al. MarghilomanrAspunand diversilor oratori roste§te urnAtoarele la art. 1:

Domnilor Deputat

Din rAspunsul meu la diferitele amendamente propuse asu-pra art. 1 al legai, sl'mi dati voe sA elimin pe data douA ches-tiuni, una sustinutA de d. Lahovari, care nu are nici un amesteccu creditul cerut ; cealaltA ridicatA de D. Catargi, care nu ar finimic alt cleat rAsturnarea complec.tA a luArei in consideratiune-votatA eri.

SA incep cu cea mai usoarA de combAtut, cu propunereatechnicA fAcutA de D. La'novari. Este necontestat cA datinele dupdcare s'au fAcut soselelF noastre, conform legiuirilor dela 1868 incoace, ar puteh sA fie reduse in practicA ; recunosc i eu cA, .de-oarece cAile ferate au micsorat foarte lesne curentul ca circulä pe-drumurile cele mad, am puteä, fArA inconveniente, sa nu mai con-sacrAm drumurilor noastre o zonl largA, ca aceea prescrisl delege InsA aceasta este o chestiune technicA, care trebue exami-natA intreagl, si asupra cAreia am intentiunea de a provoa unexamen special din partea consiliului technic; ea va face obiectuldiscutiunei cAnd vom venì cu legea asupra drumurilor, si nu crecía se poate rezolvA cu ocaziunea unui credit.

Dealtmintrelea, este rAu informat D. Lahovari, and credesoseluirea de amp este aceeasi la munte ; acestea -sunt ches-

tiuni de detaliu, pe cari D-sa le poate ignorà, dar pe cari ingi-nerii din Camera le cunosc.

In once caz, cred cA ar fi greu da schimbat tipul, cel putinIn complinirea cAilor nationale dejà--construite ; cum voiti ca peo portiune calea sA aibA lArgimea regulamentarA, pe alta portiune-sA fia redusA, si apoi sA-si reià dimensiunea normalA cev.A maila vale?

287

Sa nu uitati apoi ca accesoriu de c'nestiunea profilului soseleisunt chestiuni de servitute, de drept public, de p_roprietate, carinu se pot tran§a pe cale de arnendamente. Rog pe Camera si.nu insiste asupra acestui punct, daca se multu)ne§te cu declara-tiunea ce fac ca chestiunea este deja In studiu.

Sosesc acum, D-lor, la a doua chestiune, pe care o consideralai importanta, chestiunea fractionarei creditului de 23 milioarieintr'o subventie fixa si proportionala pentru fiecare judet.

Ce ati zice D-voastra dacä, voind sä faceti o retea de drumde fer, sau numai o linie de drum de fer, care sä strabata maimulte judete, o parte din Camera ar zice-: cheltuiala are sa fiesuportata de toatä tara : prin urmare, acea linie trebue sa pro-fite fiedrui judet, hai sa impartim linia In crampee §i sa damfiecarui judet cate o portiune egala ; adica daca ar fi o linie dede 33 milioane, sa. dam fiecarui judet cate un milion ?

Ei bine, la ce rezultat ati ajunge cu constructiunea aceluidrum de fer ? (Aplauze).

Ceeace ar fi cu drumul de fer este §i cu §oselele ; ckidaca vom da fiecarui judet cate 800.000 franci, nu am puteaajunge la alt rezultat, deck sä avern In fiecare judet cate untrunchitt Àle osea, mai mare 'sau mai mic, dupa localitate, faranici o racordare intre ele.

Am zis trunchiu mai mare sau mai mic, pentruca nici cuaceasja distributiune nu am ajunge la egalitlte intre judete. StintIn adevar, localitäti unde terenul nu este accidentat, unde pie-trisul se gase§te cu Inleznire §i in abondenta, unde lucrar dearta nu se cer, §i unde, prín urmare, soselele se pot face cu maimare inleznire ; In acele localitäti cu 800.000 lei se va puteaface mult. Dar sunt §i alte multe localitäti, uncle toate acesteinlezniri lipsesc §1 unde sunt necesare lucrar de arta foarte cos-tisitoare ; cu 800.000 lei nu se va face nimic.

AO, de exemplu, ce s'ar putea face cu 800.000 lei pentrusoseaua Lotru-Caineni, care singurä costa un milion §i jumätate ?Acolo nu s'ar putea face_ decát o mica portiune de §osea, ceeace.ir fi ca cum ai construi un pod pc:, o apä si nu-i ai face lega-tura cu §esul, nici la un cap nici la cellalt...

D. G. Vernesca : Tot una este and mergi o posta pe §o-sea si alta posta fail osea ?

288

D. muzistru al lucreirilor publice; Apai socotiti D-voastraca cu 800.000 lei se poate face o po§ta de osea la munte.

Va sa zicä, cu 800.000 lei nu s'ar putea face pe ici, pecolo de cate 8-10 kilometri §i apoi s'ar sta locului, a§teptän-du-se sa vina o noua mana cereasca de alte 800.000 lei pentruca sa se mai,faca un nou petec de §osea, dupa 4-5 ani de zileand cel dintai va fi fost §i deteriorat. (Aplauze).

Nu a§i voi D-nii mei, sa ilustrez sistemul acesta cu maimulte exemple; msA sunt unele pe cari le puteti trage chiarD-voastra din insu§i acest proiect de lege. Este, de exemplu ju-detul Back!, care-i trebue un pod peste Siret. Cand zic judetulBacau, desemnez localitatea unde trebue sä se construiasca acelpod, pentru a MA o regiune de 176 de kilometri. care nu arenici o trecätoare peste acest rau important. Podul dar trebuese faca. Apoi daca i-am da Bacaului partea proportionala de800.000 lei, podul s'ar face numai pentru o fractiune, aci elcosta mai mult. Si nu s'ar putea atunci plange judetul cä, pen-tru o lucrare care intereseaza Moldova intreaga, i se absoarbetoate resursele ce-i revin ?

Un alt exemplu : este §oseaua dela Bucure§ti la Alexandria,Cu un pod la Copaceni, care el singur costa 850 mii lei. Aceastä§osea nationala trebue sa fie facuta de ani indelungati ; ea par-curge doua judete §i costa 2.250.000 lei. Ei bine, cand are säse termine aceasta osea cu aceasta parte proportionalä de800.000 lei ? Ar fi a condamna lucrarea.

Prin urmare imi 'pare ca sistemul D-lui Catargi rdspundeunei aparente de echitate, pe cand in fond nu se rezuma decalintr'o inichitate absoluta, inichitate care §i ea are o rasfrángeregenerala risipa de bani fära niciun folos. Dealtmintrelea, D-lor,va rog sa va convingeti de un adevar ; in materii de. cal de co-municatiune trebue sa va dezbracati de spiritul de localitate,caci aceasta este o lucrare de un interes general. Inteadevar in-teresele locale sunt respectabile intrucat nurnai ele nu fac pie-dica intereselor generale.

D-lor am infati§at un proiect de lege de drumuri destinatsa completeze lucrärile de cal nationale §1 de cai mixte". Aexamina acest, proiect de lege numai din punctul de vedere a,ceeace ar don i fiecare jude-t, ar fi a paraliza once sistem bine

289

combinat, si in care fiecare fractiune nu trebue sä aiba alta me-nire cleat sa contribue la o dezvelire generala.

Ash dar, D-lor, puteti absolut vedea a nu este vorba decalde a complini arterele principale ce avem si de a le alimentacu alte artere mai mici, cari sunt destinate sa aduca un flux decomert pe dansefe. Asa este conceput acest proiect de lege, siprin aceasta chiar scapa de criticele cari i s'au facut ca nu ar tibine studiat, sau cA ar procede din spiritul de avantajari per-sonale.

Am terminat, D-lor, cu ,cele doua amendamente generalc..cad inväluiatt intregul proiect de lege, i acum vin la diferiteleamendamente cari s'au mai propus.

Ma yeti ierta daca t-r bue sa procect dela mic la mare sivice-versa, dupa ordinea in care se gasesc, adica dupa ordineacircumscriptiunilor.

bleep, D-lor, cu amendamentul D-lui Valerian Urseanu. Co-legul nostru ne-a zis.: Fac un amendament, daca 11 agreeaza D.ministru, nu-1 mai fac dacä nu-1 agreeaza. Am avut onoarea sa-idemonstreze in particular cat este de irationalá cererea D-salede ce nu s'a tinut de vorba ?

Ce cere D. Urseanu ? Cere ca o mica osea vicinala, delaDrägasani la Zatreni, sA treaca asupra Statului ; aclica nu sä oconstruim, ori sa o completam, dar sa o intretinem, ca sA scapejudetul sau comunele, mai stiti eu cine ? de clansa! Ei bine,D-lor, cu sistemul acesta ar trebul sa 'tram in budgetul Statuluitoate drumurile din tara, cu osebire cand sunt ca aceasta bineinfundate i fArá vreo legatura cu un drum mai mare.

Este 1mi pare, a impinge preocupatiunile locale la ceeacese numeste spirit de clopotnita.

D. N. lonescu! Dar zilele de lucru le absorbiti ?D. ministra al lucriirilor publice: tiu ca adineaori s'a vor-

bit de aceasta, D-le N. lonescu ; dar Sa nu anticipant asupra art. 2al legei. La timp voiu aratà ca nu voim sa ne insusim nimic dinzilele de lucru, afara de legile existente. (Mai multi deputati cercuvantul asupra art. 2).

Acum, D-lor, trec la amendamentul D-lui Poenaru Bordea.D-sa propune ca sa laca Statul o osea dela Slobolia la Calarasi...

D. N. lonescu: Prelungirea19

290

D. ministru de lucriiri publice : D-le lonescu, sunt exact.Nu este vorba de prelungirea unei §osele, ci.de a face o osea,§i iatA cum : In proiectul guvernului, se propune construirea unei§osele mixte, adica jumatate facuta de Stat §i jumatate de judet,care sA mearga dela BrAne§ti prin Slobozia la Braila. Ce esteaceastA osea? Este o osea care ar cauta sa Impreune cele cloudunghiuri ale unui losangiu format de cotul Dunarei §i de franturaliniei ferate care duce la Braila. Aceasta osea ar lua drept d'a-ctirmezi§ul o regiune intreagd lipsitA de cai de comunicatiune. D.Poenaru ne cere ca ajungand cu linia in Slobozia, sa altoim pedansa o alta linie, care s'ar cobora din \Slobozia in CAlar4.

Nu se Intelege ce dubla intrebuintare ar face §oseaua carear merge paralel cu drumul de fer ?

Apoi mai este Inca §i aceasta : daca Statul ar face i acestemid osele, ce ar mai ramane pe seama judetelor ?

Astfel fiind, nu ma pot asocia la apelul calduros ce'mi faceD. Poenaru-Bordea, pentruca ar a aluneca pe povarnisul favori-zarei unui interes local.

Vin acum la amendamentul D-lui Olanescu, care are de scopa inscrie in lege un credit pentru §oseaua ce ar duce dela Petro-§ita la Isvor. Aceasta ar fi o osea avand de scop de a lega va-lea lalomitei i. lalomicioarei cu Valea Prahovei, i care ar dlregiunei dela Targovi§te acces spre Bra§ov.

§oseaua aceasta este declarata de acum cativa ani, votatade Camera nu §tiu pentruce de cale nationala. Ea, prin ur-mare, ar trebui facuta de Stat.

Fiindca este tocmai aceasta obligatiune legala, s'a inscris,In creditul de studii votat acum cloud luni, un credit de 45.003lei pentru studii.

Mi s'a obiectat ca studii sant facute Inca_ dela 1873. In ade-var, atunci regretatul inginer Manovici, Insarcinat de consiliul ja-detean, a facut un proiect; din nenorocire, proiectul acesta esteimpracticabil ; traseul indicat de D-sa este imposibil de facut, pen-tru cuvantul cA ati da o accensiune verticala calculata la 800 metripe o distanta de 18 kilometri.

Ceeace, tinand seamd de partile. plane ce trebuese menajateadica de paliere, da o rampa de 10 la suta, imposibila, pihrurmare, pentru a servl necesitatilor comerciale.

291

Cum vedeti studiile trebue absolut refacute. Ramane acum sa-§tim : and trebue sa votati creditul ? Trebue sal votati astazicum cere d. reprezentant dela Dambovitaysau sä asteptam re-zultatul studiilor cari au sa inceapA ?

Asupra acestui punct n'as puteA sA m4 pronunt, fiindcA ¡mieste imposibil sA indic vre-o cifra exacta.

Nu stiu daca vor costa un milion, 700.000, sau vor mergemai departe aprecierile in privinta soselei dela Petrosita-Sinaia.Cred a ar fi bine sa asteptam rezultatul studiilor dirt urma, carise vor face anul acesta.

Asupra acestui punct vA rti rosti D-voastra cum veti so-coti mai nemerit.

Tree acum la un alt amendment, la acela al D-lui Dobrescu.D. Dobrescu a propus douA lucruri.Intaiu, dacA ar fi cu putintA sA se mareascA fondul de moo

care figureaza in proiectul de lege pentru constructiunea unui podin gura Valenilor pe Teleajen. Al doilea, sa se inscrie 20000pentru -tonstruirea unui pod la Darmanesti, pe soseaua care mergedela Ploesti la Targoviste.

D-lor, in privinta celui dintaiu punct, recunosc cl: daca ad-mitem un sistem de constructie mai solid, suma de 200.000 leieste insuficienta. Tot a,semenea recunosc ca podul dela DArma-nesti, pe soseaua judeteana, aré mare importanta, si parerea meaeste cA soseaua nu va fi in stare de a face serviciul pana ce nu vafi dotata cu un pod serios pe Prahova ; insa cheltuiaia unui ase-menea pod excede puterile judetului Prahova ; de aceea suma de40.000 lei, ce o are la Casa de depuneri pentru aceasta lucrare,stA neintribuintata.

Asupra acestui punct asi propune o tranzactiune.SA adoptam o suma globala, mai convenabila de 400.000

lei, pentru construirea acestor doua poduri, ramanand ca in limi-fele acestei cifre, sporita si de alocatiunea judetului, care estedeja inscrisa in_ budgetul judetuluij sa cautam a satisface ambelecerinte.

Astfel numai, cred ca se poate primi amendamentul D-luiDobrescu.

Sosesc acum la un al cincilea amendament.Amendamentul D-lor Robescu, Pacu, propune ca alocatiunea

292

trecuta sub mentiunea : contributia pentru desavarsirea sóselefGalati-Barlad, sa fie numita pentru desavarsirea soselei Galati-Barlad si Galati-Vadeni la Prut.

Nu vad nici un inconvenient In aceasta privintä, desi mi-eteama ca, chiar sporita suma In mod simtitor, ar fi neindestu-latoare.

iata dece : soseaua de a doua care se propune, Galati-Vadeni-Prutu prin urmare in legaturä cu Falciu indepen-dent de lungime, are dezavantagiul de a fi in lungul Prutului

aproape de tot de dansul. Ar fi atunci, nu eat o sosea, catun dig contra cr.esterilor apelor Prutului i diferitilor sai ailu-enti. S'ar cere deci un sistem de constructiune mult mai costi-sitor decal cel uzitat pentru drumurile judetene. Nu cer mai binedecal sa examinez pe data lucrarea si sa culeg informatrunilesunt dinainte convins ca vom avea a va cere un supliment -decredit neaparat. Vom vedea, In once caz.

Sosesc acum la douà propozitiuni gemene, cari au fostcute una de D. Voinov si D. Apostoleanu, i cealalta de D.Apostoleanu si D. Nicorescu. Printr'una se propune subvenfio-narea consiliului judetean din Putna cu suma- de 500.000 lei,si cealalta subventionarea consiliului judefului Tecuciu, tot cusuma de 500.000 lei, insa cu specializare de a se face un drumdela Gloduri la Avramesti, adica ca sa puna in leg-Mull Bacaulcu Tutova prin Nordul Tecuciului. Eu, D-lor, nu admit si nurecunosc ca o Camera putin bagatoare de seamä sa mire pecalea de a se subventiona consiliile judetene.

Este, D-lor, in simtul tutulor ca, daca un serviciu pgcatu-este in Romania, este serviciul technic al judetelor ; este in sim-tul tutulor ca, daca o reforma trebue factitä, este cu deosebirein privinta serviciului technic al judetelor. Acesta ar fi oare mo-mentul de a le da pe mana resursele Statului ?

Nu mä sfiesc de a spune ca, dupa parerea mea, viitoareaorganizare a corpului de poduri si sosele va trebui neaparat satreaca la Stat tot personalul technic al judetelor, si sa centrali-zeze la minister tot serviciul drumurilor judetene. Se intelege cavor trebui mentinute toate atributiunile consiliilor judetene pen-tru initiativa lucrarilor, repartizarea resurselor, inscrierea zecime-lor, si va cauta sa fie luata numai directiunea technica.

293

Mime a§A o sa se cheltuiascä cu folos zilele de presta-tune §i imensul capital de munca ce ele dau ; cad pana azi re-

' sursele judetene nu au produs nici un efect simtitor, mai ales.din cauza lipsei de directiune. Prin urmare, sunt departe, In sta-Tea actttalä, §i Cu directiunea actuala a lucrarilor judetelor, de apriml azi ca sa se deà subventiuni consiliilot judetene de o sumade bani oarecare. Critica mea nu are nimic de vazut cu oamenii;ea se Indrepteazä In contra sistemului ce ne-au creat legile.

Ramane acum sä ne ocuparn de judetul Putna ; se zice caSiretul amenintä cu inundatiune sate fntregi. Eu chiar azi am-verificat lucrul §i nu am gasit In dosarele ministerului un sin-gur proiect, o singura cerere, fie din partea corpului technic lo-cal, fie din partea consiliului judetean, prin care sä se cearapreintampinarea raului de care ni s'a vorbit. Vedeti,prin urmare,a alarma s'a dat cu o vehementä cam exagerata. Nu mai pu-tin, raul fiindu-mi semnalat, este de datoria mea ca sa-1convin ; pentru aceasta insa nu este nevoie de resurse extraor-clinare, caci creditele budgetare pot fi Indestulätoare. In oncecaz, mi ar fi greu sa accept Inscrierea unei sume speciale deoarece nici D-nii Voinov §i Apostoleanu, nici eu nu putem fixaimportanta ei.

Cat pentru subventia de acordat Tecuciului, ca sä mergem.dela micul -punct numit Avrame§ti la localitatea Glodul, iara§iintram In constructiuni de cai vicinale de catre Stat, §i acesta eun sistem care trebue inläturat. Daca judetele nu sunt capabilesa faca nici aceste mici lucran, apt atunci e de desperat de ac-tivitatea, de seriozitatea resurselor §i de initiativa judetelornoastre.

Trec acum la amendarnentul D-lui Nicorescu.D. Nicorescu, amant al naturei, se opune frumoasele

plaiuri a§ternute Intre Ocna §i Slanic sa fie profanate de fumulunei locomotive, (Rasete). Am mai auzit dejà cantecul acestainteo sectiune, and D. Nicorescu s'a opus la votul unui creditde $tuditt pehtru o cale ferata. Nu ignorati insä a nu e maimult decal doua luni de zile de and D-voastre ati votat toc-mai 44.000 lei pentru studiul liniei de drum de fer dela Ocnala Slanic, linie de mai multi ani votatä in principiu §i promul-gatä...

294

D. Nicorescu: Studiile ?D. ministru al lucrdrilor publice: Nu ; constructiunea e

deja votata. Ati facut dar, b-lor deputati, prirnul pas spre exe-cutiune, dand un credit pentru studii; va ramane ca ele sä ne-arate importanta si utilitatea lucrarel

Cine vA spune ca aceste studii nu vor demonstrà insäsiutilitatea de a substitui o osea caei ferate proiectate.

Nu cred deci ca Camera ar putea, fara sä se dejudec..e, säprimeasca un amendament, care ar fi un räsvot asupra tmei ches-tiuni de doua ori transata dejà de Corpurile legiuitoare.

Cand vom avea studiile, vom discuta mai pe larg...D. Nicorescu: Asa mergem la calendele grecesti.

. D. ministru al lucrdrilor publice: N'as voi sä anticipaz asuprachestiunei ; insa ii dau intalnire D-lui Nicorescu mai tarziu; se vacon r:age si D-sa atunci ca, intr'o regiune dificultoasa pentru cod-structiunea unei sosele, este de multe ori mai intelept .sa fad ocale ferata dacat o osea.

Tineti ca un fapt dobandit astazi ca, ori decateori o oseacosta asa de scump trick primele cheltueli de constructie seapropie dc primele cheltueli ale instalarei tmei linii ferate, estemult mai economic si mai folositor sa dai preferinta drumului defer, chiar daca el ar costa 20 si 30 la suta mal mutt. In adevarydupa ce s'a facut soseaua, trebue sä chaltuesti in fiecare an cuintretinerea ei, pe and drurnul da fer renteaza singur, sau cetputin acopera cheltuelile da intretinere. Prin urmare, sa nu tratamCu improvizatie o problema care nu e da actualitate, si rog peD. Nicorescu sä amane pentru momentul oportun examenul ei.

Acum, trec la diferitele amenamente sustinute da D-niiEnacovici -si Bobeica, privitoare la drumurile din Dorohoiu siBotosani. Inca din randul trecut _am facut declaratiunea ca nusocotim ca parte integrantä, din proectul de lege, recomandatiaca lucrarea soselelor din ac..ea regiune sä inceapä mai cu seama.dela Harläu la Dolhasca, si nu din Botosani spre Stefanesti.Aeeasta este o chestie de apreciare, pe care nu o vom putea des-lega la minister, cleat atunci and vom aveà elementele trebuin-cioase, adicä cand vom avea si proiectele si voturile co-nsiliilorjudetene date in aceastä privintä ; nu uitati, in adevär, cä e vorbade o osea mixtä, adicl de un drum oranduit de consiliul jude-

295

tean, si in ajutorul caruia numai venim si noi Pana nu vowavea deci incheiarile consilfilor judetene si studiile necesare, vafi imposibil sa imprimam activitatea acestor licrari intr'un seassau intealtul.

Insa, incaodata, retineti declaratiunea mea ca, in momenturde MO nu punem lucrarile dela Dolhasca la Harlan mai presusde acelea cari merg la tefanesti.

Ajung/la unul din ultimele amendamente, la acela propus-de D. Popovici.

D. Popovici, in zelul D-sale, uita ca in acest project delege nici o lucrare nu ar putea mai bine deck soseaua Cornu-Luncei-Brosteni-Dorna sä serveasta ca argument de cäpeteniepentru a distruge impärtirea proportionala propusä de D. L.

Catargi ; uita ca tocmai proiectul acesta de lege consacrä sumaenorma de 2.100.009 lei .ca contributie pentru constructiuneaacestui drum..

D. Popovizi nu se multumeste cu atat, si voe5te ca, dupace lucrarile acestea se vor ii facut in majoritate din bugetulStatului, sa ramana si pentru intretinere tot asupra Statului !Cred pretentiunea aceasta cam excesiva. Inteleg preocuparea dea se da in sarcina Statului once drum, preocupare cu tofu!provinciala...

D. Popovici: Va sa zi25, voiti sa luati jumatatea acesteisume din bugetul judetelor ?

D. ministru al lucritrilor publice: Am explicat dejà. Vor-beam, D-nii mei, ca asi intelege preocuparea provinciala de ase da in sarcina Statului intretinerea unei di de comunicatiune,and inteun judet nu se gaseste pietris ; Cd'2i trébue sä stiti elprundisul este lucrul cel mai scump in lucrarea unei sosele. Darintr'un judet ca acela de care se intereseaza D. Popovici, unclenu ai dent sa sgarii päinântul pentru a gas' pietris, unde trecatatea paräuri, cari au, un pat de pietre, nu rnteleg aceasta preo-cupare. Ar fi chiar o risipa cu totul injusta de a sacrifica acestcapital pe care 11 poti aduna Cu zile de prestatiuni st dea-I inlocui Cu balastare procurata prin bani. Cu explicattunileacestea cred ca si D. Popovici nu va insista mai departe...

D. Popovici: Cu conditiune ca sa facet' podul in chestiune.D.. ministra al lucrarilor pablice: Precupun ca din acele

296

milioane va ajunge- ceva i pentru acel pod, despre care nevorbiti acum.

Cu aceste dezvoltari, D-nii mei, sub rezerva facuta pentrumodificarea proiectului de lege, In ceeace priveste jtrdetul Pra-hova, unde acceptam sa se inscrie o suma de 400.000 lei pentrupodurile dela Därmanesti si dela Valeni, si sub rezerva uneimoditiari ingerate de D. larca, aceea ca creditul prevazut pentru§oseaua Bucuresti-Urziceni sa se numeasa Bucuresti-Urziceni-Buzau, va rog sA respingeti amendamentele i sA votati art. 1

.asa cum a fost propus. (Aplauze).

In edinta. dela 23 Mai 1890, la discutia pe articole, D. Al. Marghiloman,dspunzand diverOot oratori, roste§te urmàtoarele la art. 2

Domnilor Deputaii,

In discutiunea acestui articol 2 s'a emis doua idei. Ideeacea dintaiu este ca cu ocaziunea aceasta sa suprimam zilele deprestatiune preväzute In legile speciale, iar pe tarani sa-i supu-nem la o dare In bani cu cari sa se poata face soselele jude-tene si vicinale.

Aceasta iefee a emis-o D. Nadejde.Amendamentul D-lui NAdejde este de natura celor cari, cu

.orice ocaziune i fara de ocaziune; voesc pe cale de improvizatiesa schimbe o legislatiune intreagä.

Cerem un credit pentru complinirea drumurilor nationale§i pentru facerea unor drumuri judetene ; ce amestec direct poatesA aibl zilele de yrestatiune cu dansul ? Se poate oare, asa, pepidor, in trei randuri sa abolim o institutiune care yoate oprlncoveniente, dar care cel putin a patruns In moravurile tdrei.

Apoi, zilele de prestatiune nu sunt o inventiune romaneasca ;o asemenea dare in muna existh dejh de foarte mutt timp intari mai inaintate si mai bogate ca tara noastra ; o gasim astfelin Franta si nu stiu ca sa fie cineva care sa cearA desfiintarea ei.

La noi, mai in special, daca ar trebui sa renuntam azi lazilele de prestatiune, ar trebul sa stergem in acelas timp oncelucrare de constructiune sau de reparatiune a ailor vicinale, sichiar judetene.

297

Avem, gratie lor, un capital serios pe care nu '1 putemspulbera. *tiu cA strangerea lui este Insotita de greutati cariapqsa asnpra clasei agricole ; dar, distrugerea lui, s'ar traducepentru aceea0 clasa in pagube mai simtitoare inca fara zile §inurnai cu bani ; comunele nu pot §i- nu vor putea ina multtimp sä-§i faca lucrarile de vecinalitate.

Dacd legea zilelor de prestatiune se aplica tau, nu urmeazaca' ea trebue sa se §tearga ; trebue numai sa o regulamentama§a That sa nu mal fie nici nedreapta, nici apasatoare. Inteade-var, transformarea zilelor in muna cu bucata este opera, nu alegei, ci à unui regulament, ceeace dà putinta de a face onceamelioratiune. Problemul nu e,ste u§or de traqat, aci trebue sagase§ti mijlocia exacta ca sa nu asupre§ti pe muncitor, dar sä.nu risipqti nici capitalid, munca ce el iti presteaza.

D-lor, sunt cel dintaiu care recunosc cA un locuitor pentru5 zile, este uneori silit sä piarda 10 15 ; sunt gata sa recunosccA mäsuratoarea se face cateodata,,in mod ioarte nedrept, §idin aceas.ta cauza taranul este nevoit sa munceasca mai multcleat reprezintatia ziselor sale ; asemenea sunt gata sa recunosccA insuficienta instrumentelor, lipsa de directfune, poate chiarpasuirea unora, duc la consecinte neadmisibile In !mina dreptatepentru toate acestea insa nu este nevoe sa invinovatim legeadar sa corijam pe cei ce sunt che mati a o aplica.

Mai este, D-nii mei, §i o alta cauza care a facut §i facepe multi sa se scoale In contra acestei legi. Aceasta este in-scrierea In bani a rama§itelor de zile. Gel putin In aceasta pri-vinta, eu personal sunt la adapostul oriarui repro*. In cele doiatreceri ale mele la ministerul de lucrar publicei am dat in modconstant ordine prefectilor ca sa nu se execute aceste rama§iti,cleat in conditiuni atari a de multe ori au echivalat cu erta-rea lor.

Inteadevar, legea nu autorizeaza pe primar sa inscrie pe taranpentru rama§ite de munca decat dupi douà chemari ; odata In-scris In bani, datornicul poate fi urmärit ca pentru toate con-tributiunile In timp de mai multi ani. bate ordinele emanatedela minister sunt in sensul urmator : Nu yeti urmarl pentrumuna pe nici un Oran daca primarul nu va putea constata cuacte a a facut cele dotia chemari.

298

*till bine cA nu sunt multi primari cari pot face aceastAprobA ; dar mai bine sA scape un numar de datornici, deck saserveasca, cercetarea aceasta a trecutului, de mi.loc de persecu-tiune de razbunari. CetAtenir- din ora§e nu pastreazA chitan--tele lor de contributiune ; cum o sa le aibA taranii cu Olivaani Inapoi?

Mai mult, am sugerat personal iheea de a aplica pres-criptiunea decateori se 'Area aplicabill.

Vedeti dar ca nu este atat chestiune de legislatiune pe cateste chestiune de temperament, Inteo aplicatiune asupra careiade catva timp converge atentiunea tutulor organelor administra-tive. Ziva de prestatiune a fost rAu IntrebuintatA ; dar ea e unce necesar, care a intrat in moravuri, asupra cAreia va rog sAnu regulamentati nimic pe picior, ci sa a§teptati o ocaziune maifericitA care se va ivl la legea pe care v'am anuntat-o adineaori ;atunci se vor putea face dezbateri, avand tpate elementele lainclemana.

Dealtmintrelea, a§à in repede sa vA arAt cat de iluzorii arfi avantagiile transformarii ce s'a propus. Legiuitorul, la 1881,a §ters zilele judetene §i le-a inlocuit prin zecimi. *titi cari suntprodusele acestor zecimi din lc:GM tara ? 2.549.000, din cari seduc 1.228.000 pentru plata personalului. Ce ramane pentru con-structiuni ? Nici un milion §i jumätate. Socotiti D-voastre- cAmilion !mpartit pe toatd tara §i incasat cu luni, dacA nu cu anide intarziere, e mijlo.c de a se face §osele ?

Prin urmare, D-nii mei, sA nu socotiti ca, transformandbani ziva de prestatiune, ar devenl un instrument suficient pen-tru facerea de §osele. Dealtmintrelea, luati exemplu Cu ceeacese petrece in Franta, unde rascumpArarea in bani exista. Pretu-tindeni unde ziva e scumpA cimul se rescumpAra ; uncle e zivaeftina, populatiunea sAracA peste tot face zilele de prestatiune.Vedeti dar cá nici acolo nu e un ce fix, adoptaNn mod uni-form de toatä populatiunea.

SA scurtAm dezbaterile asupra acestui punct ; caci §i deo-parte §i de alta suntem nepregAtiti pentru a face o opera seri-oasa. Dealtmintrelea, sA nu uitati cA cu suma acgasta enormApe care ati votat'o acum, daca ar trebul sa §tergem ziva de pre-statiune §i contributiunea In naturd a judetelor, nu am putea

299

face nici juinAtate din drumurile prevAzute in tabloul ce ati votat,Ajung acum, D-n1i mei, la cea dea doua idee, sau mai bine-

zis criticá, aci observatiunile binevoitoare ale D-lui Vernescunu au de scop cleat de a ne limpez1 asupra importantei art. 2.E vorba de a se §t1 ce intelege proiectul and voe§te sA pundla contributiuve pentru facerea unora din aceste lucrdri §i resur-sele judetelor in bani sau in naturd ?

Nimic, D-nii mei, in afarA de legislatiunea actuald, absolutnimic nu ne arogdm prin acest proiect de lege ; hid dreptul dea it'd o zi vicinalA §i a o aplia la o lucrare judeteand,dreptul de a inscrie din oficiu o contributie oarecare judetelor.Dealtmintreli, am avut grija sA specifiam limpede cd nu ne von}mi§cA decAt in limitele legei actuale.

Dar atunci yeti zice cA e o superfetatie a mai inscrie inlege ni§te dispozitii cari decurg din dreptul comun.

Ei bine, am fdcut aceasta pur §i simplu 'ca sA t'an§Am demai inainte o controversä, care, poate, chiar vine se va ridickintre cea mai mare parte din judete §i guvern.

Camera a votat atát pentru cutare.§osea ; §oseaua aceastae judeteanA sau vicinalä ; eu, judet, nu mai voiu sd §tiu de-clansa ; fá-o D-ta, Stat !

Or, D-voastre n'ati votat bani pentru facerea cutärei §oselejudetene, ci numai o contributie pentru lucrArile judetene §i vi-cinale ; ati inteles cA lucrArile acestea sA se facA tot din capi-talul judetelor §1 vicinalitAtilor, §i Statul sA nu faa altceva

sA vinA in ajutorul acelora pentru lucrArile pe cari nu- le-arputeA executá singure. CA a§à este, n'aveti decAt sA vd aducetiaminte cA ati votat §osele cu 10 mii de lei km., ceeace nu re-prezintA deat Impietrirea lor §i rezervele.

Am 'voit dar ca dinainte sd fie bine lAmurit cA Statul vinenumai in ajutorul judetului

Ati votat contributii din partea Statului pentru lucrAri jude-tene, cum este linia Galati-Prut, Galati-BA.riad, Curtea-de-Arge§-Frontiera ; ati votat §i lucrAri vicinale, aci §oseaua BrAne§ti-Slo-bozia este o lucrare vicinall. Or, pentru lucrAri de felul acestase intelege bine, cA clasificatia ailor nu se schimbd, §i dupd ceStatul construie§te un drum, intretinerea lui rAmAne in sarcinajudetului §i comunelor.

300

Am voit sa precizam Inca §1 un al doilea punct prin acestarticol. Sunt lucrar judetene deja in curs de executiune, dotateCu resursele in zile Cu oare-cari resursd in bani : daca in mij-locul lucrarei, i-ar place judetului sa stea locului sau sa modificelucrarea, trebue ca ministerul si fie autorizat a inscrie din oficiu,in bugetul judetean, mijloacele necesarii.

VA dan un exemplu :Judetul Prahova are 40 mii lei pentru constructia unui pod.

Nu voim, acum cA 11 ajutarn pentru lucrarea lui, ca el sa 1§iaroge dreptul de a da alta destinatie sumei acestea.

Dealtminteri, spiritul acestui articol s'a pus in evidenta §iprin raport, §i prin MOO redactiunea fextului de lege. Nu intele-gem nici sa impietam asupra atributiunilor judetelor, nici asupracontributiunilor strict legale ; dar nici, de alta parte, judetele sasa aiba pretentia ca sa ne lase noua exclusiv in sarcina cons-tructiunea, intretinerea lucrarilor pentru cari contribuim numai.

Nu e 'all inteles in art. 2, §i sub rezerva explicatiunilordate §i Cu deosebire a angajamentelor luate fata Cu D-voastra,ca in manuirea acestui capital atat de pretios §i in acela§ timp§i atat de plapand al zilelor de prestatii, vom fi economi desudoarea taranului, binevoiti a accepta articolui 'a§a cum eformulat.

JUDECATORII DE OCOALE

SEDINTA SENATULUI DELA 30 MAIU 1890

In edinta dela 30 Maiu 1890, Senatul discut5 proiectul de lege asuprareorganizgrei judecatore§ti. La discutia art. 5 1 d. N. Fleva depunand un a-mendament prin care cereà, intre altele, asimilarea judedtorilor de ocoale Cujudedtorii de tribunale, d. Al. Marghiloman li cl5 urmätorul räspuns

Domnilor Senatori,

De §i nu senator, mA voiu arAtà mai respectuos pentruregulamentul Senatului decAt fac unii din colegii Dvoastre.Voiu lAsa deci sä tread, f Ara sA salut, §i pe Jules Favre, §i peMancini, -§-i pe Tagliani. Nu am obiceiul, ca altii, sA-mi scot pa-läria la oamenii mari pe cari nu-i cunosc, pentru a-mi da numaiaparenta cA posed relatiuni §i frecuentatiuni ilustre.

Na mA opun ca admiratiunea D-lui Fleva sä izbucneascA,cu focul neofitilor, fatA cu proiectul D-lui StAtesru ; cer insA caaceastA ardoare de convertit sA-§i aleagA mai bine punctele ei deadmiratiune §i sA nu ducd la nedreptate.

CAnd D. Fleva ne promisese, ca imbunAtAtire a justitieipopulare, inamovibilitatea pe care o propuneA D. StAtescu pentrujudecAtorii de ocoale, ii foarte multumesc de darul ce voe§te sAne fad. BinevoiascA a citl acel proiect §i va vedeA cA inamovi-bilitatea judecAtorilor de ocoale nu se confereA deck unei clase

*) Art. 5. Compozítitmea, functionarea §i circumscriptiunea judecätoriiiorde ocoale, sub rezerva i a dispozitiunilor din prezenta lege, rämAn determi-:

.nate dupi legile speciale in vigoare.

302

de judecätori, sub rezerva unui stagiu si la discretiunea minis-terului Ministrul era liber, prin simplá deciziune ministerial, samute in interiorul unui judet pe judecator, ori unde i-ar placea.Vedeti ce poate fi inamovibilitatea unui judecätor cand ministruleste liber sa-1 trimitä dela Bucuresti la Bränesti sau Pantelimon,si dela Ploesti la Cricov. Câi judentori de ocoale ar fi In po-sesiunea unei inamovibilitäti cu sistemul acesta ?

Tot asemenea cerem ca admizatiunea D-lui Fleva sa nu-1Impinga la nedreptate, pana a da literilor alt sens dent au sisi de a vedea textele altfel de cum sunt.

D. N. Fleva: Protestez.D. ministru al lucreirilor publice:* Sa citim cu totii art. 5.

Art. 5 zice pur i simplu : legi latinnea actualä a judecätoriilorde ocoale rämane neatinsa, sub re :crva si a dispozitiunilor dinprezenta lege.

Prin urmare, principiu general : nu ne depärtäm deia legis-latiunea actualä a judecatoriilor de ocoale.

Pentru ce ? Este oare, cum crede D. Fleva, pentru a cons-fintl o stare de lucruri care nu räspunde idealului in materiajustitiei ? Daca D. Fleva ar fi citit discutiunile dela Camera, sidacA ar fi urmarit lucrarile de elaboratiune a acestui proiect delege si nu s'ar fi preocupat numai de ce are sa zica sistematicIn contra, in sedinta de astäzi, 6- fi stiut adevärul acesta : caCamera si ministerul au recunoscut cl jurisdictiunea judecatorii-lot de ocoale trebue si modificatä i arnelioratä ; ar fi stiutministrul justitiei a luat angajamentul, in numele guvernului,ca in timpul cel mai apropiat sä vinä cu o lege asupra acesteimaterii delicate.

Socoteste D. Fleva cA este de ajuns sä arunci trei randuripe hartie, marind lefurile judecätorilor de ocoale i ajutorilor lo?,ca sa se imbunätäteasca aceasta ramura a justitiei ?

Dar uità D. Fleva ca legea judeatoriilor de ocoale este uncod intreg ; uita D. Fleva, ca cu ocaziunea el, s'au modificat re-gulile de competinta, s'au schimbat caderile judecatilor, s'autransformat delicte in contraventii ; cA, in sfarsit, s'a edificat uncomplex intreg de dispozitiuni de procedura si de legislatiune,de cari nu ne putem atinge, fära de grave perturbatiuni, pe calede improvi/atiune. Setea popularitätii nu duce la nimic bun, Inmaterie de legi cel putin.

303

Avem gura plina de juslitia populartzu dar coborati-vainai jos deck judecatoriile de ocoale, dacA voiti sa o organizati.

Apoi cati sunt dintre tarani cari ajung la judecatoria de.ocoale ?

Cat fi costa pe dan§ii apeltil la judecatorn1 de ocol ?Prin urmare, D-lor, viitorul este rezervat prin art. 5 al pro.

iectului, §i nu se aduce acestei rezerve nici o §tirbire prin intro-ducerea acelei fraze : Sub rezerva dispozitiunilor de fata".Mi-am pus mintea la trudä ca s'A ghicesc in ce acest articolsurpa loath' legea judecatorilor de pace §i degradeaza pe ace§tia,cum pretinde D. Fleva.

Inainte de a vedea daca degradäm o clasa Intreaga de ju-decatori, sa vedem care este situatiunea lor dupa legea dela 1879.

D. Fleva ne amintea ca, conform acelei legi, judecatorii de,ocol au onorariul §i gradul unui judeator de tribunal.

Acesta este principiul ; aplicatiunea acum.Judeatorul de ocol, cu toata legea, a primit totdeauna cate

300 franci, cel de clasa 1; 250 cel de clasa II; pe cand judeca-torul de tribunal a primit 382, supleantul 340 §i substituitul 300.Prin urmare, toti judecatorii de ocol sunt mai fail remunerati(teat judecatorul de tribunal §i chiar supleantul, lar judecatoriide clasa a doua, mai rau decat Insu§i substituitul. Ca tratamentkleci sa nu mai invocain legea dela 1879.

Ca prerogative acum. Dupä lege, judecatorul de ocol areacelea§i prerogative §i grade ca judecatorul, de §edinta. Conse-cinta ar fi ca din judecator de ocol magistratul sa fie numit pre-§edin te.

Va rog insä, Intrebati pe toti fo§tii mini§tri de justitie carisunt ad, fntrebati i pe D. Gherasi, pe D. Boerescu, fntrebati-icum e faptul §i cercetati dacd once judecator de ocol nu con--sidera ca o favoare de a trece din judecator supleant de tribunal!

Apoi dad vorbim Cu fapte §i nu ne platim cu vorbe, O.lasarn in pace tamaiarea starei actuate §i sa nu tipArn ca se§terge un Eldorado al magistraturei (?) indata ce o referire dintr'untext de lege se atinge de dansul.

Prin urmare, chestiunea aceasta a jetstitiei de pace lasati-oneatinsa; lasati-o sa se studieze cu sange rece §i cn date preciseInainte de a hotara daca numai pe cale de marire de apunta-

304

mente se poate face ceva pentru ridicarea ei, sau dad nu trebue,In mod absolut, radical transformata însäi institutiunea. Aceastae opera la care, oricine va fi pe banca aceasta, va va conviaintr'un timp cat mai apropiat.

Ramane acum sa justific in scurt acel art. 58, de care s'aagatat toatä critica D-lui Fleva' ca sa pretindä ca. art. 5 rastoarnasistema legei dela 1879.

Ce zice art. 58? Nimic alt decat compline§te legea actuala.Cali sunt primele functiuni judiciare ce poate ocupa un

debutant? O functiune de supleant, de substitut ori de judecatorde ocol. Inutil de a va spune ca tinerii dau totdeauna preferenlacelor douà d'intaiu. Atunci noi i-am pus pe toti pe aceiatreapta de admisibilitate., §i ca varsta §i ca titlu. Am specificatconditiuni de admisibilitate pe cari legiuitorul nu le-a specificat.

Vedeti ca, fArà multa meste§ugire de cuvinte §1 lArA 6-multa imaginatiune, e greu de a vedea, In art. 5 sau in art. 58,o atingere sau o mic§orare a justitiilor de ocol.

Pe aceste temeiuri rog pe onor. Senat sä binevoiasca arespinge amendamentul D-lui Fleva §i a vota dispozitiunile art.5 astfel cum a fost redactat.

CAI DE COMUNICATIUNE

*EDINTA SENATULUI DELA 4 IUNIE 1890

In §edinta dela 4 lunie 1890, Senatul la in dezbatere un protect de legeprin care se deschidea pe seama ministerului lucririlor publice .un credit de23.000.000 lei pentru constructiunea de cai de comunicatiune §i alte lucran.In discutía genera% d. Al. Marghlloman, ministru al lucrärilor publice, justi-fica precum urmeaza acest credit :

D-lor Senatori,

Cercetarea acestui credit a dat loc la dezbateri intinse InCamerd ; el a fost minutios discutat In sectiunile Senatului, i

matur dezbatut In comitetul delegatilor D-voastre. Aceasta esteproba, dupä mine, cea mai puternica ca avem inaintea noastrao lege practicd i ne9esara, care raspunde unor nevoi de multsimtite ; o lege care intereseaza toata tara §i care, prin urmare,este de natura a solicita amelioratiuni din partea fiecaruia dintreD-voastre.

Astfel fiind, D-nii mei, n'am nici o dificultate de a recu-noa§te lucrul acesta, pe care dealmintrelea 1-am confesat i

in Camera a proiectul nostru de lege nu este nici complet,-nici definitiv.

Intr'adevar, pana In timpii din urma, din serviciile publiceacela care fusese mai mult paräsit §i nu fac o Invinuire ni-manui, era aceasta poate mai mult consecinta situatiunii finan-ciare cleat a nevointei guvernului ; zic, dar, ca serviciul celtnai mult päräsit a fost, necontestat, serviciul drumurilor.

20

306

Nu aveti ca proba mai !mina cleat faptul acesta ca, pecand budgetele de Fheltueli ale tutulor ministerelor cresteau,acela al lucrarilor publice care mai in intreg trece in !titre-tined iar nu in personal descrestea ; puteti astfel vedeà carpe chid la 1882 budgetul de intretineri al drumurilor nationaleera de 1.400.000, la 1888, and numarul kilometrilor de oseaera de 2.600, budgetul de intretinere era numai de 1.200.000,adica nici cate 500 lei pentru kilometru," ceeace nu reprezintäa treia parte din intretinerea normala a drumurilor.

Anul acesta, and am prezentat budgetul, 1-am prezentatcu un spor la intretineri simtitor, rezervand la lucrarile ce senumes:: ditz nou, adica pentru continuarea lucrarilor de soseluire

lacere de poduri, o alocatiune peciall de 9 sute mii lei..Comisiunea budgetara insa a zis : este timpul sl ne oprim peaceasta cale, pentruca suntem ca neprevazatorii cart cheltuescmult pentru a zidl si cari nu mai pun un sfant pentru a intre-.tine. Tot ce era In budgetul lucrarilor publice pentru construc-tiuni din nou, a fost luat de comisiunea budgetara si de Ca-mera si aruncat asupra intretinerei, astfel ¡mat, dinteurt con-deiu, intretinerea a fost urcata la 3 milioane. Cel putin cuaceasta suma poti sa ai drumuri nationale bine intretinute !

Cat pentru lucrarile din nou, lard consideratiune ca erauunele incepute din anii trecuti, ca erau altele contractate,s'a ,ters once alocatiune din budget spre a se mai bine insemnaministerului obligatiunea de a veni de indatä ca o cererede credit extraordinar, pentrucä cheltuelile de crear noui dedrumuri, sunt cheltueli de prima instalatiune cari se platesc curesurse extraordinare.

In asemenea conditiunr am intocmit proiectul acesta delege. Neaparat ca acest .proiect, facut numai pe studii existenteIn minister, calcat in partea judeteaná si vecinala, numai pevederile deja emise de consiliile judetehe, nu putea sa imbrati-seze necesitatile intregi ale Wei si nu putea sa fazä fatä tutulorcererilor cari s'au ivit dela intocmirea lui incoace i cari au ga-sit in Camera §i in Senat interpret! autorizati.

Deaceea zic, dinadins, acesta este primul pas fäcut; de ca-tre Corpurile legiuitoare si de executiv sa recunoa§te in fine,importanta ce au drumurile in economia Statului si se Tune

307

principiul ca resurse extraordinare trebue si fie create pentrudezvoltarea lor.'

In aceasta cale trebuesc facute sforthri constante, trebuedesfa§urata perseverenta necontenith ; va ramane ca §i legisla-torii, cari ne vor urmh sh continu e aceasta operh, care nu sepoate desävar§1 cu 23 milioane, pentruch redusa la chiar strictulnecesar, ea va absoarbe cel putin una suth milioane.

Deaceea am rugat pe toti acei cari au criticat proiectulde lege sh fie rdbelatori : sa ne dea posibilitatea de a adunhdate cede, de a face studii, de a ne procura in sfar§it materialuladministrativ de care avem trebuinth, pentru a ne da seama deutilitatea unui drum propus, de legatura lui cu celelalte dru-muri din tara, §i de costul lui efectiv.

Mine, and lacunele acestea se vor acopen, vom fi ceidintaiu pentru a propune Implinirea lor. lush, D-lor, nu ceretimomentului mai mult dent poate da momentul.

Oricare ar fi criticile, totu§i yeti recunos§te ch proiectul delege acesta, cel putin, tine seama in alchtuirea lui esentiala, dedouà regule primordiale.

Avem legi cari zic ch sunt drumuri nationale §i trebuesc,prin urmare, facute de Stat, toate drumurile care unesc Capitalathrei cu capitalele de judete §i cu fruntaria.

Avcm asemenea legi cari zic : sunt drumuri judetene deprima inthietate, §i trebuesc in judet sh treach inaintea orichreichi de comunicatie ; acele cari .unesc capitalele de subprefecturiCu capitalele judetelor, §i pe acestea cu frontiera. Fie pentrucele dinthiu, fie pentru cele de al doilea, am gAsit lacune re-gretabile ; prima preocupatiune a proiectului a fost de a lecurmh. De aceea constatati, in tabloul anexat la lege, construc-runl de drumuri §1 simple contributiuni la drum(uri.de drumuri peste tot unde Statul frebue singur sh facà lucrareaCu banii lui ; coltributiuni acolo unde §1 judetul tilbue sh pres-teze ceva, §i unde Statul ii vine numai in ajutor pentru rest.De ad natura mixta a acestui proiect de lege ; de ad un felde incursiune fScuth in domeniul judetean, incursiune pe careD-nii Greceanu §i Negri, daca nu au criticat-o, au semnalat-ocel putin, pentruca sh ne putem bine precizA ideile in privintaei. Este bine sh se §tie ch nu am inteles nimeni, pentru

308

rile de un caracter judetean, sä inlAturAm legislatiunea actu. alA

a drumurilor.Aceasta mA aduce la cercetarea art..2 §1 incidental a art. 3

al proiectului de lege.Art. 2 stabile§te ck, pentru once lucrare de naturA jude-

teana sau vecinal, exclusiune, prin urmare, a oricArei lucrarede/drum nalional, pentru once lucrAri de gceastA naturA; Statulpoaie IntrebuintA, In limitele legei actuate, resursele judetuluifie in bani, fie in naturA.

Ce insemneazA aceasta ?DecAteori, prin acest proiect de lege, sunt chemat eu,

Stat, sA contribuesc la terminarea unui drum judetean sau ve-cinal, am drept sA intrebuintez zilele de prestatie, am drept sAintrebuintez resursele actuale existente In budgetul judetului.

Sunt anume unele judete cari au inscris dejA de mai multiani oarecari sume In bani pentru lucrAri judetene ; de exempluRAmnicu §i BrAila pentru podul dela Nisipari ; Prahova pentrupodul dela Därmane§ti, etc. Noi recunoa§tem cA cu acei 40.000lei la Retmnic, cu cei 40.000 lei la Ploesti, nu se pot face lu-crArile ; aducem pe Stat sA complineasa resursele, sl dea per,sonal, sA dea bani; dar nu intelegem pentru aceasta ca Statulsl rAmAnA Cu toatA lucrarea pe brate §i ca judetele respectivesl se creadA autorizate a-§i luA resursele rezervate §i a le in-trebuintA la alte lucrAri. Pentru a lAmuri bine pclzitiunea respec-tivA, am stabilit prin lege cA ministerul are dreptul de a inscriein budgetul judetului interesat cheltuiala, pe lAngd care a venitnumai sA se alipeascA o contributiune a Statului.

Tocmai a§a este §i cu zilele de prestatiune. Sunt in acestproiect cAteva lucrar adevArat vicinale ; astfel §oseaua dela BrA-ne§ti, din mima Ilfovului, prin Ialomita, la Vizir in BrAila ; totastfol §oseaua dela RAmnic la Flurei. Pentru drumuri de naturaacestora, Statul nu poate ha initiativa lor : tot judetul rAmAnestApArt a le ordonA. Dar unde le gAsesc votate ca in celedouà exemple §i unde le gäsesc lAncezind, din cauza insufi-cientei mijloacelor, Statul vine iarA§i in ajutor.

Judetul a afectat, §i trebue sl afecteze In fiecare an, In li-mitele legei, zile de prestatiune ; le va afectà §i In viitor. Statul

309

vine numai peste judet, §i unde judetul nu are zile destule, elda banI; unde judetul nu are pietri§ ceeace este cazul cel maides, el da bani ; unde judetul nu poate face lucrarile de arta,el da bani §i personal.

lata cum se explica art. 2.Nu este decat un omagiu facut din nou legislatiunei ac-

tuale, cu prescriptiunea formala a nu este ministrul ingaduit ca,executand creditul de 23.000.000. sa iasa din legislatiunea ac-tuala ; veni-va o lege care va suprima prestatiunea in natura,s'a dus capitalul muncei in naturä ! Veni-va o lege care sa zicaca zilele sa se intrebuinteze numai in ocolul imprejmuit al co-munei, se va pierde iara§i acest capital ! Toata legislatiunea, inprivinta aceasta, este rezervata §i resptctata, §i art. 2 nu facecleat sä consacre un fapt ; tovara§ia !litre judet, vicinalitate §iStat, in vedere ca fiecare sä mentina resursele lui, iar nu sa leretraga indata ce celalt a pus miza lui.

Cred ca D. Negri numai poate face nici o obiectiune §ipot compta §i pe bila D-sale binevoitoare.

Ramane o explicatiune de dat la art. 3. Ce se intelegeprin tabloul de intrebuintarea acestui capital ? Se intelege unscrupul al ministrului care propune acest proiect de lege ;_ nuse multume§te in a cere 23.000.000 pe cari promite ca le vaintrebuinta in 5 ani ; ministrul pune pentru dansul, ca un boldla lucran, obligatiunea ca, pe fiecare an, sa dea seama inainteaParlamentului de intrebuintarea acestei sume.

Eu voesc ca puterea executiva sa fie In comunitate con-stanti de idei cu Parlamentul asupra intrebuintarei unui creditcare are o Itraurire atat de mare asupra dezvoltarei bogatieinationale.

Aceasta dispozitiune a art. 3 nu are nimic de vazut Cu zi-lele de prestatie cari- au prisosit. Acestea nu se pot raporta delaunul la altul.

Numai zilele pe cari locuitorii recalcitrant' au refuzat sa lefaci, sa transfortnè In bani, §i ace§ti bani formeazi singuri uncapital special. Dar §i acest capital nu are amestec cu legea defata : Toate dispozitiunile legilor dela 81, 82, 86, edicteaza for-mal ca nimeni nu se poate atinge de acest capital In rarna§ite,

310

cari nu se pot Intrebuintà decAt Iti lucrAri de drumuri ale fie- .-

cArei comune.Cred ca cu acestea s'a lAmurit chestiunile cari provin din

o redactiune generalA a legei, §i cA au cAzut §i obiectiunile peari le-au formulat onor. senatori cari au luat cuvAntul.

NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA

EDINTA SENATULUI DLLA 8 IUNIE 1890

In sedinta dela 8 turtle 1890, Senatul la in dezbatere prolectul de legeprin care

isedeschide pe seama Ministerulul de Finante un credit de 1 000.000

lei pentru cump5rarea necesarA pentru Infiintarea unui serviciu special detransporturi pe al:4 in trebuinta Regid i Monopolurilor Statului4. In discutia ge-neralA relativA la acest credit, prin care s'a pus bazele serviciului de naviga-¡Lune fluvialä romani, D. Al. Marghiloman, ministru al lucrArilor publice, ex-pune urmdtoarele puncte de vedere :

Domnilor Senatorl,

Pentruca speram ca Senatul va face acestui proiect de lege o-noare de a'l discuta din punctul de vedere al perspectivelor econo-mice pe cari el le desvalue§té, mai mult decat din punctul devedere cu totul financiar al resurselor cari se cer, am tinut cao onoare sa vin personal a'l sustine tnaintea D-voastre.

Inteadevar, creatiunea pe care voe§te s'o faca Regia Mono-polurilor Statului nu este deck o fractiune din dezvoltarea foi-lor noastre de transport, §i, eventual, o experienta care ne poatecalauzl in regularea chestiunii de navigatiune pe Dunare.

Chestiunea navigatiunii pe Dunare, pe care D. Aurelian aadus'o de 2 ori in dezbaterea D-voastre, pe care sub o altaforma o rede§teapta Dgeneral Florescu, este una din acelea pe

.care o urmam cu mai multa atentiune. Nu este un mister pen-tru nimeni ca de a doua zi dupa de*teptarea ce ne-au facut

312

unii din onor. membri ai Senatului, am constituit la ministerullucrarilor publice 6 comisiune care studiaza nu numai propune-rile ce ne-au fost facute de unii armatori, dar §i programul pe-baza caruia s'ar concepe un serviciu danubian.

In acea comisiune se gasesc aproape toate specialitatilecari pot indich guvernului ni§te norme certe ; se gasesc : Direc-torul serviciului hydraulic ; directorul general al drumurilor de-fer ; directorul lucrarilor insemnate cari se fac la Galati §i Braila,.§i promotorul podului peste Dunare, unul dintre oamenii tech-nici cei mai familiarizati cu aceste chestiuni ; directoful con-tributiunilor indirecte din ministerul de finante, adica acela care-are archiva cea mare a mi§carii noastre comerciale ; infinerinspectorul flotilei Statului. Daca mi s'ar sernnalà alte capacitati,la luminele car-ora am putut recurge, Cu cea mai mare tragerede mima m'a§i adresh lor. Aceasta comisiune nu §i-a putut incaterminh studiul ce am incredintat, pentru ca ambele sisteme defondatiune ale navigatiunii dunarene s'au gasit In prezenta.

Unde pana azi se gaseau obstacole insurmontabile la crea-tiunea unei marine comerciale de Stat, §i nu se primeh decat¡deja unei incurajari de dat unei societati privilegiate, s'ar parehca, in momentul de fata, se opereaza un reviriment In sensul celdintaiu, odinioara preconizat, azi chiar, de D. Aurelian. D. Aure-lian va recunoa§te ca nu punem incapatanare In c'nestiuni de felulacesta, §i ca nu incerc vre-o dificultate pentru a ma inclinh Ina-intea ideilor altora, and sunt juste. Nu mai putin intelegeti, D-nifmei, ca Inainte de a implich activitatea Senatului, fie in sensulcreatiunei unei marine de comerciu pe Dunare, fie in sensul sub-v'entionarei §i privilegiarei unei societati, romane... (D, N. Flevasurade).

Apostrofele narava§e ale D-lui Fleva nu ma vor Impedicade a insista asupra acestui punct ; and vorbeste cineva de o so-cietate romana, Intelege o societate constituita In Romania, subcontrolul autoritatilor romane, absolut pendinte de legile romanersi putin importa de unde vine capitalul.

Zicem, D-lor, ca Inainte de a implich activitatea Statulufintr'un sens sau altul, trebue sa ne inconjuram de toate notiunileexaCte, pentrucg nu e vorba de a lntreprinde o lucrare care sase poata face cu cateva sute mii de franci, ci e de a intreprindeo lucrare care poate costa pe Stat milioane.

313

Asa fiind circumspeztiunea pe care necesitAtile neo impun, alost bine primitA de noi ocaziunea ce ne infAtisa vanzarea sareiIn Serbia. Ne gasim In fata unui contract care ne asigura pentru5 ani debitul sArei noastre In Serbia, si care ne impune un tran-sport minimal de 25 mii tone si maximal de 40 mii tone. -

Efectuarea acestui transport neputandu-se face decat pe Du-nAre, once economie realizatA asupra lui se traduce prin zecimide mii de lei.

Daca, de exemplu, un concesionar al transportului nu mi-aroferi tona pe- mai putin de 10 lei, si eu asi sti cA prep.,' real artrebui sa fie numai 7 lei, este bine sa se peardA ate 3 fei la25.000 tone ?

In privinta aceasta regia a facut, Inca dela inceputul anuluitoate demersurile, nu numai pe langA cele douà mari companii,dar si pe WO micii armatori cari dispun de doua, trei vapoare

cateva slepuri. Preturile cele mai reduse ce i s'au oferit pentrua duce sarea din Giurgiu la cele cinci porturi ale Serbiei indicatein contract, au fost 11,50 si 11,70 lei de tona. Or, calculelele celemai serioase indicA ea costul real al transportului ar trebui sA fienumai de 7 lei.

Va sa zica, diferenta intre 11,50 sau 11,70 si 7 lei e un be-neficiu net, care ar infra In mâna unor companii sau armatoristrAini, pentruca companie romana si armatori románi nu se gA-sesc pe Dunare.

Prin urmare, deja ad e o sumA de 120 mii franci, pe careregia a fost tentata sA o economiseascA. Rationamentul ei nulipseste de logicA : fAcand un serviciu de navigatiune, chiar dac'amplat' neexperienta noastra, chiar dacA ne-am fi arAtat prea optrmistiIn calcule, de ce sa nu profite de aceasta suma un servicia deStat cleat un serviciu strain ?

Aceasta e prima idee care ne-a indrumat catre creatiuneaunui mic serviciu pentru transportul sArei.

Dar pe langa aceastA idee cu totul financiara, cu totul strAinade manipulatiunea sArei care se vinde in Serbia, au mai venit Insprijin si alte consideratiuni cu totul aferente la aceasta materie.

Nici unul din aceia cari se ofereau sa opereze transportulnu puteau sa garanteze exacta lui executare.

Lucrul prim' ordial pentru noi _era exactitatea.Sarea fiind un lucru de prima necesitate, daca nu o ai la

314

timp, e ca $i cand nu ai avea-o niciodata. Suntem la inceputu1unor operatiuni insemnate, a carei concesiune a desteptat suscep-tibilitati si provocat concurenta crancena; mai presus de toateimporta sa ne conciliam targul tot $i sa evitam once controversaprin o exactitudine scrupuloasa.

A doua consideratiune e ca cu transportul concedat cuivanu se puteA satisface necesitatea ca, pe 'Ana personalul socie-tatei de transport, sa nu avem si noi personal de supraveghiarecare sa observe §i sa cantareasca marfa la inclircare si la predare:de unde conflicte permanente. Daca avem insa un serviciu alnostru, personal de conducere al tranSportului este si personalreceptionar, de unde simplificatiune si celeritate.

lata dar deoparte consideratiuni mai generale ; de alta parteconsideratiuni absolut technice, cari impingeau pe ministrul de fi-nante de a starui in creearea aceMui serviciu.

Vin acurn la partea cealaltd, si anume la critica binevoitoarersau mai bine zis la apelul pe care onor. D. general Florescu nil'a facut. Pentru ceni se spune creati un serviciu, cand v'atiputea servi de flotila, pentru care s'a facut sacrificii mari, si cart

Cu ajutorul acestui milion, ar putea luà dezvoltare mare,pentruca pe deoparte s'ar mari materialul flotilei, iar pe dealta s'ar pune personalul la scoala practicei, cea mai Nina pentrua'l pregall".

Intai, sa ne dam bine seama de materialul ce se va cum-park pentru ca sa veieti cat de strain ramane el de serviciutmarinei militare.

Navigatiunea pe Dunare se imparte in doul zone. Primazona este bazinul care me.rge pana la Gherdapuri ; pana acoloonce slep i once remorcher cat de mare poate navigl; in acestbazin, prin urmare pot foarte bine pluti toate slepurile i toatevapwrele pe Dunare, ì chiar vaporul Statului dela Constanta,care sta neintrebuintat si ne folositor. Mai pot navigi acele douabacuri pe care le avem pe Borcea, In fat& Fetestilor, unde necosta MA sa ne raporteze mare lucru i unde ele se deterioreazafara nici un fel de beneficiu.

In cea dintaiu zona dar se poate merge cu §lepurile ma-rine, Cu remorcherele, Cu vaporul dela Constanta si cu bacuriledela Borcea ; aceasta parte a lucrarii se face dar fara nici o in-

315

rgurire asupra instructiunii oamenilor si asupra dezvoltgrii dematerial, once ar crede onor. D. general Florescu.

Dar ce se petrece dincolo de Gherdapuri ?Pentru ca sA treci Gherdapurile nu poti cleat cu vase de

un mic tonagiu §i care sA aibg o mai mare InvArtiturg de roate.Deci, nu once vapor poate trece Gherdapurile. Astfel dar, tre-buesc dobAndite cloud vapoare, remorchere speciale, de o con-structiune particularg, a cgror utilizare este deci limitatg.

Ce-ti mai trebue ? Ili mai trebue slepuri Cu fund plat, nu-mite Plete, si cari nu urea povarg peste 150 tone. Acesta esteun material iargsi special, a cgrui athizitiune se propune. Prinurmare, reduceti bine 1ntrebuintarea acestui milion la cele 3 ele-mente urmAtoare : Doug remorchere speciale, 16 Ong la 20 Pletespeciale si restul cheltueli de instalatiune, angajamente de per-sonal, fond de rulement si celelalte.

latg, prin urmare, unica achizitiune de flotA care se face cuun milion.

Pentru amortizarea milionului acestuia, yeti fi vgzut dininsgsi proiectul de lege 0 ea este redusg la termenul simplude 15 ani. InteadevAr, economiile realizate asupra paragrafuluispecial al transporturilor In budgetul regiei si economiile reali-zate In budgetul ministerului lucrArilor publice in privinta va-poarelor Constanta si a bacurilor cari trec dealntregul asupraRegid, permit sa se prevadA amortizarea acestui capital in 15ani ; chip care termen, chiar dacg materialul nu ar mai fi bunde serviciu, el rAmAne pe nimic.

D-lor, nu ar trebul, In aceastg privintg, sA facem eroare ; nuar trebul sA credem cA materialul pe care '1 are flotila noastrgar puteg servi pentru acest usagiu particular. Mai intgiu,searanu se poate Tuareg pe oricare corabie, mai cu searng dad inconstruirea acelei corgbii intrA metal, pentru cg. sarea In con-tact cu metalul it atacá. Dealtmintrélea, nici unul din slepurilepe cari le are marina, precum si nici unul din vasele sale cariar servl ca remorcher, nu ar putea trece Gherdapurile.

Pentru a terming acum, iau libertatea sA revin asupra uneichestiuni incidentale, care nu are legAturg cu subiectul nostru.Once chestiune care preocupg un membru al unui Corp legiui-tor, necum cänd are autoritatea D-lui general Florescu, meritg

316

sa fie discutatä, chiar cAnd nu este intr'o conexitate directaproiectul in discutiune. Revin anume la intrebarea .dac.1 mate-rialul actual, care -este de rAzboi §i de politie, nu ar putea celputin servl pentru a ne asigura o trecatoare constantä pe la Fe-te§ti in Dobrogea. Ne-am gäsit i poate nu va fi singuraocaziune in care lucrul se va reinol de aceea§i Were cugeneral Florescu, §i in momentul de fatA administratiunea po§-telor, dimpreunA Cu administratiunea lucrarilor publice, studiaz&tocmai mijloacele de a asigura cel putin trecatoarea cAlAtorilor0 a po§tei inteun mod constant pe la Fete§ti pe Borcea prinOstrov la Cerna-Vodä. Dificultätile nu vin atät din trecerea Du-närel §i a Borcei, cdci peste Borcea se pot arunca foarte lesnepoduri de pontoane ; tot asemenea vasele Statului pot servipentru alatori §i po§tä, dela margina Ostrovului la Cerna-VodA.

Trecerea este mai dificila in insulä, pentru ca insula esteravinatä, a§a 'Mat la once ivire de apä, la once ploaie, se mä-nAncd micul traseu de drum care se poate face.

Cu toate acestea, pe cat tine ciuru apa, cum zice Roma-nul, vom incerd, alocAnd inteun mod constant o subventiunepentrti aceste lucrAri, ca sä mentinem cel putin un drum, dacAnu o osea, dela o margine a Ostrovului la cealaltA ; tot ase-menea vom intretine in mod regulat te§iturile malului, ca sapoatà avea cOutele particulare inleznirea de acces pe pod laBorcea.

Aceasta este o cerinta care sper a se va aduce la !ride-plinire, §i nu asignez "mai mult de 25 zile pentru inaugurareaacestui serviciu, care nu va aveä, bineinteles, confortul unui ser-viciu permanent, dar care cel pu¡in ne-ar libera pe noi calAtorii§i corespondenta noasträ, and suntem dincolo de Dunäre, denecesitatea de a indura . legea unei- companii sträine, caredänsa nu poate sA faci serviciu cu mai multä exactitate decalîi permit mijloacele sale 0 materialul säu.

lata diferitele puncte atinse §i räspunsul pe care puteamsa-1 dau. Nu rgmane deck sa conchid, rugandu-vä sa binevoitia lua in consideratiune aceasta lege 0 a o votà.

CONTINGENTUL ARMATEI PE ANUL 1891

EDINTA CAMERE1 DEPUTATILOR DELA 17 DECEMBRIE 1890

In §edinta Camerel deputatilor dela 17 Decembrie 1890 se fi In dez--batere prolectul de lege relativ la chemarea sub drapel, clasa anului 1891, a16.500 tinerl trebuitori armatel permanente *I 1490 cilira§I Cu schimbul. Inlipsa d-lui ministra de rAzbca, d. Al. Marghlloman, ministra al domenllor, jus-tifIcA astfel acest proiect de lege :

Domnilor Deputatl,

In toate Orne, acela care are rAspundere de organizareaarmatei este ministrul de rAzboi ; in toate tArile, inaintea tutu-Jor parlamentelor, ministru de rtzboi vine §1 afirmA cari suntnecesitAtile in oameni ale armatei, de care el rAspunde, §i nu 'ise discutt cifrele de cari are nevoe pentru a implini cadrele...

(D. Stanian intrerupere).D-le Stanian, suntem impreunt de ani indelungati in Ca-

inett ; v'am auzit In trei ani de multe ori, scuzati-mi vorba, mor-fArt a putei pricepe ce ziceti. Luati odatt pentru tot-

deauna cuvAntul, §i explicati-vt. Cum voiti sä discut Cu D-voastrAclact nu-mi dati avantajul sA pricep ceeace ziceti ?

1mi cer scuze pentru intrebuintarea acestui cuvAntul, singurulcare ar putea califici zgomotul confuz ce faceti dela locul D-voastrA.

D. ministru de rAzboi deci vine §i spune ; atAti oamenisunt necesari pentru anul ce vine ca sa pot mentine armata incadrele §1 in cerintele ivite. Ministrul de rtzboi astAzi afirmA

am nevoe de 16.500 oameni pentru armata permanentA...

318

D. N. Voinov ; Dar Camera nu are dreptul sa Intrebe pen-tru ce ?

D. Al. Marghiloman, ministra domeniilor : Aveti, D-leVoinov, putina pacienta ; vqi aborda si drepturile Camerei.

In cifra ce fixeaza D. ministru de razboi este o deosebireCu cifra contingentului din anul trecut: 14.000 acum im an, 16,500anul acesta.

De unde acesta diferenta ?Din doua serii de goluri de Implinit.Unele legale, cari au ramas mereu In asteptare - din lips/

de resurse budgetare.Allele, cari nu sunt prevazute de lege, 1nsa. asupra drora

Camera are sa se rosteasça in curänd, cu ocazia budgetuluiCare sunt primele. Intäi, infiintarea nnui al patrulea regi-

ment de rosiori, care este cavaleria noastra permanenta si grea.Acela este prevazut in legea organica militarä. Si daca pan/

acum nu s'a 1nfiintat, vina n'a fost a ministerului de räzboi, cia finantelor, cari n'au putut dh alocatiunea necesara.

Prin urmarè, prima deosebire care produce nepotrivirea ci.-frei anului trecut cu cea din anul acesta este acest plus de 500oameni necesari pentru infiintarea Jegimentului de rosiori.

Nu putem deci dela inceput sa cadem In egalitate absoluta,pe care o cerea D. Teodorescu, de a mentine contingentul dinanul trecut.

Ne trebue dar, printr'o cerinta legalä, aceea de a ne supuneunei prescriptiuni a legei, ne trebue Inca 400-500 oameni pestecei 14.000 din anul care se duce. In privinta, prin urmare, acestuial 9-lea regiment de ro§iori u este nimic de zis.

Al 2-lea, trebue infiintate Inca doua companii de asecuupäna la complectarea efectivului necesar forturilor. Dupa toateprecedentele. §i dupa chiar teoriile D-lui Koaniceanu, nu seneaga ca aceasti :nflintare se fa ct numai prin budget. Inca dar.120 la 140 oameni peste contingentul anului trecut.

Egalitate absoluta cu trecutul nu se Poate deci aveà nici dinacest punct de vedere.

Al 3-lea, oameni cari se libereaza sunt anul acesta 14.700,iar nu 14.000; prin urmare, contigentul annlui trecut lasa undeficit de 700 oamenii, care trebue neaparat Indeplinit. fall, D-lor,

319

un al 3-lea motiv care ne impiedica de a mentine cifrele anuluitrecut.

Am arAtat trei capete, cari cer un spor peste cifra contin-gentului din anul trecut ;nu am justificat insa deplina diferentAde 2.500.

Ad i se pune chestiunea constitutionala examinatA de D-niiPalladi §1 KogAlniceanu : Ce se face cu restul, §1 cum se explicAel ? D. ministru de razboiu v'a spus cä acest rest provine dintransformarea a 8 escadroane de cAlAra§i Cu schimbul in esca-droane permanente ; ad se na§te controversa : Pe ce cale operAmaceastA transformare ?

Douà sisteme, sunt, D-lor :Unul, pe care 1-q numi ultra-constitutional ultra-scrupulos

zice cA aceastA transformare nu se poate face decal printr'o lege.Un altul, intemeiat pe practica constantA a Parlamentului

romAn, stabilqte cA aceasta transformare se poate opera numaipe cale budgetarA.

51 unul §i celalt se pot sustine. Minstrul de rAzboi a adop-tat pe cel de al doilea, pur §i simplu, pentrucA are_ in favoarealui toate precedentele dela 1860 pAnA azi.

Ar fi prea fastidios sä vi le enumdr pe toate ; dar ¡ata o

serie convingatoare :La 1860 intendenta militara s'a infiintat numai prin budget

prin decret regal ; ministru de razboiu, general Florescu.La 1868 s'a infiintat regimentul No. 8 de linie §1 al treilea

batalion in celelale regimente, tot numai prin budget ; ministruD. loan Bratianu.

Tot asemenea pentru un al 11-lea regiment de artilerie.La 1877 s'a infiintat prin budget opt regimente de doro-

banti pe langA cele existente ; ministru, col. SlAniceanu.La 1879 s'a desfiintat un regiment de cAlara§i permanent ;

ministru col. Dabija.ta 1880 s'a infiintat tot numai prin budget 4 regimente de

cAlAra§i §114 de dorobanti ; ministru, general Lecca.Asemenea la 1881 pentru §coala fiilor de militari.$i a§a treptat, D-nii mei, in anli 1881 pAnA la 1889, and

tot prin budget s'a infiintat cAte un batalion permanent in regi-mentele de dorobanti, caz absolut identic cu cel care ne ocupi.

320

Imi ziceti cl sporirea e conformA cu legea, pe and tran-sformarea escadroanelor Cu schimbul In escadroane permanentenu e conform Cu legea. Dar atunci sA nu le numim escadroanede cAlAra§i, §i sA vA cerem prin budget sA creem opt esca-droane de -cavalerie permanentA pentru Moldova, pe cari sA lebotezAm escadroane de dragoni sau altceva a§h.

Aceasta, dupA D-voastr5, ar fi licit. Nu ajungem atuncinumai la un pur joc de cuvinte ?

Mai mult, D-nii mei ; legea de organizare vA zice : va fi oarmatA permanentA §i o armatA teritorialA ; dar nu se fixeazAnicAeri care va fi numArul armatei permanente §i care va fi nu-mArul armatei teritoriale, nimic nu mA impiedicA pe mine, Camerl,sA transform escadroane de cAlAra§i cu schimbul in escadroanepermanente. Aceasta va sA zicA cA sporesc armata permanentA,fArA sa desfilniez regimentele de a1dra,s1 Cu schimbul, cari TA-

Inhn In fiintA ; profit numai de cadrele §i de utilagiul pe cari le am.Avem dar acest al doilea sistem, care se sustine §i Cu ra-

tiunea pura §I cu toate precedentele parlamentare.MA intorc acum la primul sistem, pe care afirmA D. KogAl-

niceanu cA l'a tmprA§tiat in sectie §i D. pre§edinte al consiliului,cum cA permanentizarea nu se poate face cleat prin lege.

Acest sistem imprumuth circumstantei acesteia, raportatAde D. KogAlniceanu, o autoritate particularA.

Avem deci In fata noastrA douA cAi ; §i una §i cealaltA sunturmate Cu bunA credintd, §i una §i cealaltA se pot sustine.

Dar este oare acum venit momentul de a alege intre dinsele ?Nu, D-lor, momentul de a vA firch va fi la discutiunea

budgetului.CAnd se va prezinth sporul de cheltueli cerut de aceastA

permanentizare §1 se va pune chestiunea : dar in virtutea cAreilegi se cere dansul" ? Ce act legislativ a autorizat §tirbirea ar-matei teritoriale in favoarea armatei permanente ?" i atuncise va puteh desvAlui frumoasele teorii tonstitutionale ce amauzit azi.

SA dau un exemplu recent :VA aduceti aminte cA, in budgetul de acunt un an, D. mi-

nistru de finante a transformat In resurse budgetare unele re-surse extraordinare ale Statului.

321

Cum s'a urmat atunci?S'a suspendat votarea budgetului §i s'a votat acele legi

cari autoriza inscrierea acelor cifre, §i nurnai chip ce s'au votatde Camera §i Senat acele legi s'au strecurat la venituri noileresurse crieate.

Tot asa va fi si in eazul de fata ; la momentul oportun,and se va depune budgetul ministerului de razboi, se va re-examina chestiunea daca o legg este sau nu necesara si dupacum se va rosti Camera, afirmativ sau negativ, se va suspendavotarea alocatiunei sau se va trece mai departe.

Ce facem Msá ca contingentul pana atunci, fiindca Consti-tutiunea zice ca el se fixeaza la inceputul anului? Numai guildministrul de räzboi este atutorizat sa faca chemarile, atunci §a-siImplineasca rolurile.

Deaceea, D-lor, rog pe Camera, daca am avut darul de ama explica bine, O. binevoiasca, crezand pe cuvant pe cel ras-punzator de onoarea armatei, adica de tara ei, sa voteze pro-iectul de lege cum vi se prezinta.

.

Cand va veni budgetul, In mana D-voastre sta de a nuprimi- creditul deschis pana ce ambele Corpuri legiuitoare nu sevor fi rostit asupra acestei chestiuni. Panä atunci nu puteti, faraarbitrar, Ma a izbi In interesul armatei, sa fixati alte cifre cleatacelea ce se cer.

lata ce am avut de zis.

La o obiectiune a D-lui G. Vernescu, care gäsise o contradictiutie intreacest proiect de lege si o declaratiune Malta in sectiuni de catre D. GeneralManu, prim-ministru, D. Al. Marghiloman rAspunde urmitoarele :

Domnilor Deputati,

Credeam ca, dupa declaratiunile D-lui ministru de razboi,chestiunea nu comporta mai departe discutiune si credeam adificultatea constitutionala era elucidata ; in urma frisd a in-terventiunei D-lui Vernescu si a explicatiunei malitioase pe carea dat-o aparentei de contradictiunea care ar exista fntre D. prim-ministru si Intre D. ministru de razboi, este nevoe sa ne zicemcuvantul nostru.

21

322

Ce s'a petrecut, D-nii mei, in cercetarea acestei legi ? Nici-odatA panA acum, In cuno§tinta D-lui general VIAdescu §1 a noa-strA ceilalti colegi ai sAi, nu s'a agitat ca controversatA chesliu-nea de a §ti dacl elementele lortelor armatei se pot marlnumai prin legea budgetarA, sad dacA trebue 'sporite printrolege trecutl prin cele douA Corpuri legiuitoare. Prin urmare neveti acordà cel putin beneficiul absolutei bunecredinte a celordoi mini§tri cari au luat cuvantul astAzi. Nimic din partea Par-lamentului sau a precedentelor cad sA de§tepte panA acum aten-tiunea asupra unei deverginti posibile de veden. Dar dacA acea-stA divergintA de veden i pare a s'a produs inteo sectiune, §i

dacA D. prim-ministru, mai fericiti cleat noi ceilalti...D. M. Kogdlniceauu: Voiu aveà onoarea sA va arAt pentru

ce §i cum s'a produs.D. Al. Marghiloman, -ministrul domeniilor: N'am tAgAduit

nimic. Am luat declaratiunea D-voastrA de bunA ; aveti lucruldobAndit.

DacA intr'o sectiune, zic, primul ministru a fost pus In cu-rentul controversei §i a recunoscut ca fondate scrupulele aceloracari cred necesarA o lege premergAtoare...

D. G.Vernescu: Mai adAogati cA a zis ca sA se voteze con-tingentul tot ca In anul trecut.

D. Al. Marghiloman, ministrul domeniilor: Asupra acestuipbnct, - D-le Vernescu, D. ministru de rAzboi face rezervele luiabsolute.

In definitiv, D. prim-ministru n'a avut nici timp, nici oca-ziunea sA comunice colegilor sai acea stA impresiune ce dobän-dise. Mai mutt n'a dat poate chestiunei importanta pe care oià astAzi in dezbaterile Camerei.

In aceste conditiuni, de§1 am adus inaintea Parlamentuluiargumente "valide, prin care se poate sustine §i o opinie §i alta,ne-am raliat pe datA teoriei necesitAtei une! legi. Declaratiuneageneralului VIAdescu ezte categoricA in acest senz.

In aceste conditiuni, oricat s'ar cAzni spiritul dibaciu al D-luiVernescu, numai deosebire de veden i intre pre§edintete consiliului§i noi nu veti putea gAsl.

Am impAcat, cred acuma solicitudinea D-lui Vernescu pentruarmonia in cabinet.

323

Acum, D-lor, se pune intrebarea : care din dota voturi tre-bue sA aibA intAietate ? Votul contingentului sau acel al uneilegi pentru permanentizarea unor escadroane de cAlAra§i ?

D-lor, nu yutem face administratie in mod abstract, §i nune putem cu totii invAlui in deziderate ; trebue sA tinem seamli de fapte §1 de nevoi, §i ele sunt cele urmAtoare :

Legea de fixare a contingentului absolut trebue si fie vo-tatA §i promulgatA inainte de inceputul anului ; acesta e un a§e-zArnAnt constitutional. Al doilea, recrutarea, adicA operatiuneamaterialA prin care se alege ceeace este hotArAt pentru contin-gent, asemenea nu se poate face deck odatA pe an, la incepu-tul anului. Prin urmare sunt dota fapte cari ne strAng Cu u§a :votul contingentului §i operatiunile recrutArei.

Apoi cAnd nu mai avem decAt dot.* trei zile de sesitmetdin cari una sau douA sunt luate prin cercetarea budgetului cAi-lor ferate, care §i &Amu' este absolut in situatiunea contingen-tului, trebuind s5 fie votat §1 aplicat inainte de 1 lanuarie stilnou, ce mai rAmane din campania anultii 1899? Nimic. DacA armai rAmane cAteva zile, am curmA once discutiune, aducAndmAine chiar legea pentru permanentizarea unei pArti din cAlAra§i.

AstAzi ce vA cere ministrul ? 0 lege de principiu.Ministru 1 de rAzboi declarA cA, chip calculele sale §i dupA

proiectele sale de reorganizare, este nevoe de 16.500 recrutirAmAne apoi repartizarea acestui credit in oameni.

Din oamenii ace§tia vor fi 14.700 necesari pentru mentine-rea cadrelor corpurilor actuale ; 500 oameni pentru crearea unuiregiment de ro§iori, prevAzut de legea de organizare militarA ;100-120 oatneni pentru acele doul baterii de asediu cari suntIn aceea§i categorie.

Restul, D-nii mei, pAnAla concurenta cifrei de 16.500, rA-mane disponibil, §1 disponibilul acesta nu se va puteA chemAsub drape! de§l recrutati decAt intrucAt Camera §i Senatulvor fi votat, dupl teoria la care ne-am raliat §i noi, o lege au-torizAnd transformarea escadroanelor de cAlAra§i in escadroanepermanente.

Dack din contra, am adoptA procedeul preconizat de D.Vernescu, am ajunge la acest rezultat : Contingentul se voteazAacum numai pe numArul justificat prin leglle actuale sub cifra

324

de 16.500; dupa o lung, corpurile legiuitoare acorda transfor-marea ; dupa dota luni, Camera Inscrie in budget cifra necesarapentru aceasta operatiune. Dar and venim la aplicare ne izbimde faptul ca nu sunt oameni, deoarece contingentul s'a votatodata §i trebue sA a§teptarn inceputul lui 1892 pentru a operareforma.

Deci o lege paralizata ; un credit anulat : un an pierdutpentru organizarea armatei.

Cine poate accepta acest rezultat fata mai ales Cu avanta-giile §i perfecta nevinovatie a celuilalt procedeu pe care-1 sus-tinem ?

Inca odatg, D-nii mei, chestiunea ramane Intreagg. °datacontingentul votat pe 16.500, nu se poate utiliza cleat 15.300;prin urmare, ramane 1.200 disponibili ace§ti 1.200 de§i recrutati,vor reintra In randurile dorobantilor cu schimbul, ca §i tot( aceiadin clasa anului cari n'au cazut la sorti, In cazul and se va re-fuza permanentizarea ceruta.

D. C. Ressu: Dar ¡Ana atunci ce se face ?D. Al. Mari hiloman, ministrul domeniilor; Raman nasalD. N. C. Aslan : De ce-i mai tulburati ?D. Al. Marghiloman, ministrul domeniilor: D-le Aslan, de

ce ziceti a§a ? Daci ati servit In armata, relmprospatati suveni-rile daca nu ati servit, cercetati mai Intai ce este recrutarea.-Recrutarea este desemnarea pe cale de sorti §i de examen a ap-titudinilor fizice a oampnilor ajun§i la etatea serviciului militar.Cei recrutati merg la corpurile permanente ; cei exclu§i de.norocsau de stat ea lor fizica raman In dorobanti. Dar Insu§i recrutatiinu sunt deranjati deck la chemare sub drapel ; pana la acelmoment ei sunt numai matriculati §i raman la casele lorIn momentul utilizarei lor.

Pentru ace§ti 1.200 cari ne intereseazg, utilizarea lor vaIncepe numai atunci and yeti vota o lege de transformare a celoropt escadroane. Prin urmare este bineInteles ca cei disponibiliTaman la casele lor pana la chemarea la corp.

Am terminat Cu explicatiunea teoretici a legei çi am ras-puns la scrupulele constitutionale ce s'au ivit Cu ocaziunea aces-tei legi.

In discutiunile privitoare la o§tire nu trebue sa ne agatamnumai de punctul de a proba cA avem teoretice§te dreptate ;

325

trebue sa nu pierdem §i din ochi, o clipà mAcar, interesele su-perioare ale fiintei nationale.

Cand, frt Februarie sau Martie, veti juded cA intArirea ar-matei noastre comanda imperios intArirea cavaleriei ad des-thid o parantezd : nu este un om care sA se fi preocupat deorganizarea noastrA militará nu este un observator care si fiurmat manevrele nu este un militar ---= care sA nu recunoascAcl cavaleria .noatrà, in senzul technic al vorbei,/ este reclusila cele trei regimente de rNiori §i, ici colo, la cate un escadron.de cAlAra§i cánd, zic, yeti acordá *i D-voastrA augmentareacavaleriei permanente, unde vor OA mai la indemanA elemente{teat in escadroanele de alara§i cu echipamente gata, ca ma-erialul armament dejá procurat.

Dar atunci cum veti revenl asupra imposibilitatei materialeca contingen tul se gAse§te dejá fixat ?

Cine va luà inaintea Wei rOspunderea cg s'a zadArnicit oreformA imperios ceruta de interesele apArArei ? Un an pierdut,D-nii mei, in materie militará poate sA fie un an care nu semai pune la loc...

O voce : Cine nu a prezentat la timp proiectul ?D. ministru al domeniilor: Nu s'a prezentat pentrucl s'a

crezut in o practicA constantA a Parlamentului. Dar vreti lege,v'am declarat Vt vA repetAm a vom aduce lege inainte chiar devotarea budgetelor. Ce mai vreti ?

Noi nu vedem deck numai o ceartA de cuvinte, iar nu odiscutiune luminati a nevoilo&absolute ale armatei noastre.

Am terminat ad.Dati-mi voe, D-lor, sA inchei:acum prin o explicatiune de

convenienta parlamentará.Adineaori am intrebuintat un cuvant care a putut pare

unora din D-voastrA a nu este parlamentur. MA scuzasem singurde necesitatea de a recurge la dânsul. Aceasta mi-a atras invec-tivele D-lui Stanian.

Personal voiu zice D-lui Stanian ci recuz judecata D-sale.Cánd un deputat ca D. Stanian aplaudA pe ministrul care athemat lilieci pe membrii opozitiunii : ,SA tad liliecii §i sA re-intre fn intunericul lor !" a apostrofat acel ministru pe D. Du-mitrescu. Cand tot D. Stanian aclamA declaratiunea ministrului

326

cl opozitia n'are drept la protectiunea legilor ; and D-sa a vo-tat, WA sA i se audA glasul, legile militare pe cari le prezentAun Anghelescu, sA-mi deA voe a-i spune cA nu are dreptul slfie a§A gAdilos asupra susceptibilitAtilor parlamentare.

D. Stanian mi-a zis a sunt abAtut dela regulele cuviintei ;mA stimez cevA prea mult ca sa discut apreciatiunile D-lui Sta-nian asupra mea.

Dar pentru D-voastrA, D-nii mei, pentru Camerg, dacA.vorba mormAire se poate luA inteun sens neplAcut, o retrag Cutotul.

Se va zice deci cA nu D. Stanian mormdie, dar cA D-samurmurA confuz. (Aplauze).

BUDGETUL C. F. R. PE ANUL 1891

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA

19 DECEMBR1E 1890

In 5edinta dela 19 Decembre 1890, Camera ia in dezbatere proiectul debudget al C. F. R. pe anul 1891. Dupä o interventie la tribuni a d-lui T. Ma-iorescu, ministru ad-interim la lucririle publice, là cuvintul d. Al. Marghiloman,predecesorul d-lui Maiorescu la acest departament §i di In §edinta dela 19Decembre 1890, urmitoarele limuriri :

Domnllor Deputali,

In explicArile date ieri de D. Maiorescu asupra budgetuluicAilor ferate, colegul meu mi-a rezervat dreptul de a da larnu-ririle necesarii onor D-Iui Caton Lecca in privinta lipsei de va-goane ce ne itnputg, deoarece critica D-lui Lecca se raporta laacte ale administratiunei mele pe and aveam onoarea sa prezidla departamentul lucrgrilor publice.

Inainte de a va da seamA de modul cum s'a executat co-manda facuta in Franta de 900 vagoane, dati'mi voe sa'mi sp.undin nou cuvantul meu asupra chestiunii generale ce s'a discutat.Dealtmintrelea, acum doi ani am fAcut Camerei o expunere ge-neralA, astfel ca a§à zisa lipsA de vagoane, cu toate inf6ti§Arileei, a e§it din domeniul chestiunilor tecnice. §i a devenit un su-biect familiar intregei Camere.

Sunt de acord cu D. Lecca : nu avem destul material ru-lant, §i mijlocia ce era odinioarà de 10 sau 12 nu am pututcontrola aceasta afirmatiune a colegului nostru a azut azi la 6.

328

Dar a cui este vina ? lata intrebarea ce am pus acum doiani, ce pun din nou azi !

De sigur nu a administratiei actuate.Odinioara materialul rulant era prevazut pe o linie de

aproape 1.000 kilometri; azi reteaua a fost impinsa pana la 2.500kilometri si parcul a ramas aproape stationar, cad nu s'a sporitIn mod simtitor deck in 1889, gratie creditelor votate in acel an.

Toate liniile construite in anii din urma S'au facut fara afi dotate cu materialul aferent, astfel a azi Inca avem inainteaD-voastra credite depuse pentru a implini aceste lipsuri.

Prin urmare, din acest punct de vedere, nici o imputatiunenu se poate aduce administratiunei actuale dupa cum asemeneanici o invinuire nu se poate aduce legiuitorului de azi, care faratocmeala a acordat toate resursele ce i-au fost cerute.

Acestea zise, sa vedem impreuna, in mod obiectiv, carisunt cauzeld de inferioritate ale traficului nostru, si ce ar fi defacut pentru a atinge o mijlocie satisfacatoare.

Care este mai Intaiu, D-nii mei, aceasta mijlocie ? Sa'midati voe sa culeg cateva date statistice dintr'un raport care a fostdus la cunostinta D-lor membri ai Comisiunei budgetare, si des-pre care este bine sa aiba stiinta§i Camera.

Mijlocia pe care o au vecinii nostri din Ungaria in privintamasinelor este de 0,14, in ceeace priveste vagoanele de 6,82;vecinii nostri din Austria au masini 0,18 vagoane 6,56; in Ger-mania media este de 0,33 pentru. masini, iar 13,47 pentru va-goane. Mijlocia la noi pentru masini de tot felul, din cari unelenu se pot intrebuinta fiind de un model ingust, este de 0,13, iarpentru vagoane de tot felul de 5,62.

D. C. Oldnescu: Trebue facut calcul nu numai pe kilometri,ci si pe trafic.

D. Al. Marghiloman, ministrul domenillor: Vom ajunge pedata si la aceasta, si voiu proba ea suntem in conditiune detrafic mai defavorabil deck ale tarilor pe cari le-am luat ca ter-men de comparatiune.

Marginindu-ne deocamdata numai la raportul proportionalcu lungimea kilometrica, ar Oa sa avem :

Dupa normele ungare, 340 masini si 8.270 vagoane.Dupa normele austriace, 437 masini si 7.664 vagoane;

329

Dupa normele germane, 802 ma§ini §i 16.353 vagoane.Pe cand noi aveam cu totul 318 ma§ini §i 7,630 vagoane,

numaradu-se cbmanda din 1889, care nu este deplin executata$1 mncä, D-nii mei, chiar daca am avea eifrele normale de mai

sus, am fi in conditiuni de inferioritate gimtitoare.$titi pentru ce ? Pentruca trebtre sa tinem seama de. con-

ditiunile de exploatatiune asupra carora D. Olanescu atraseseatentiunea mea adineaori.

Noi suntem in tara agricola, mai tot traficul nostru se facein 4 luni din an, fata cu care avem 8 luni de mortesaison, Incari sunt mii de zile de vagoane cari se pierd.

Astfel in cat la noi toata sesiunea circulatiunei se impartepe 4 luni. Or, in cele 4 luni avem de deservit productiuneaagricola a tarii, cum : grane, vinuri §i lemnarie, etc.; mai avemde deservit aprovizionarile comunale, caci budgetele comunelorStatului §1 judetelor fiind curgatoare numai dela 1 Aprilie nu-m ai dela aceasta epoca pot aceste persoane juridice facaaprovizionarile lor de diferite materiale, cum. : piatra, calcare,ciment, caramida. etc.; astfel ca, and incepe circulatiunea gra-nelor, incepe §1 aceèa pentru toate aprovizionarile comunelor §ijudetelor.

Adaogati la aceasta concentrarile de trupe pentru manevre,cad:confisca pe cateva zile toata circul4ia, §i yeti vedea numa-rul §i diversitatea ,serviciilor la cari trebue sa raspun-cla cailef erate.

Cu modul acesta -nu avem o impartire exacta a activitateicomerciale pe 12 luni, ci numai pe 4 luni. Si atunci Inca suntemin conditiuni de inferioritate fata cu celelalte natiuni ce am luatca exemplu.

Inteadevar, neavand o industrie ca aceste tad, care sa nepermita de a transporta diferite marfuri In toate sensurile §1 di-rectiunile Orel, noi transportam numai grane catre portnrile Du-narei, a§a cA vagoanele sunt pline la ducere iar la intoarceregoale astfel ca utilizarea lor se face cu o pierdere de 50 la suta.$i ca sa iau un exemplu, va voi spune ca transportul de cerealedela Dorohoi spre Galati, sau dela Slitina la Braila, se face peun parcurs dela 143 la 339 kilometri. Ce se intampla? Ca pentru330 kilometri toate vagoanele §i toate ma§inilt mcrg pline, iar

330

la intoarcere sunt goale, sau aproape goale, ceeace este o pier-defe de utilizare de 50 la suta.

Prin urmare, chiar daca am avea mijlocia vigoanelor cene da proportiunea in statele pe care le am luat de exemplu,Inca am fi in conditiunl defavorabile fata cu ele, caci nu putemutiliza in continuu tot materialul nostru.

D. Oldnescu: Daca-mi permite-ti, D-le ministru, o mica in-trerupere. Argumentul produs de D -voastra ar fi foarte valabildaca ar fi sa se discute de ce vagoanele noastre lipsesc ! darpentru a proba ca lipsa vagoanelor este din cauza ca yin goale,argumentul nu este intemeiat, pentruca tocmai aceasta va damijloeul sa aveti mai iute vagoanele cleat atunci and ele artrebul sa soseasca incarcate.

D. Al. Marghiloman, ministrul domeniilor: Am stabilit §inimeni nu va tagadul, ceeace insu§i D. Lecca a 'recunoscut, canoi nu avem mijlocia de vagoane cari ar trebui s'o avem ; maiadaog ca, chiar daca am avea mijloace, Inca am fi in conditiuninefavorabile de exploatatiune. Aceste conditiuni de exploatarenefavorabile pe cari le expusei §i cari maresc lipsa teoretica devagoane, se mai agraveaza Inca §i prin configuratiunea defavo-rabila a retelei noastre. Noi nu avem cercuitul ca in alte tad ;avem o singura linie, care merge drept dela o margine la altaa tare i pe care vin de se ambra§eaza diferite alte linii cemerg spre Dunare, sau se scoboara dela munte. Or, In fiecarestatiune este o pierdere de timp prin compozitiunea §i decom-pozitiunea trenurilor ; cine zice pierdere de timp, zice marire alipsei de material.

O alta cauza, asupra careia atrag toata atentiunea, estelipsa de *capacitate a &nor noastre receptoare. Tot traficul seindrumeaza spre Braila §i Galati : 51 la suta spre Braila §i 17la Rita spre Galati. In sens invers, §1 aproape la aceea§i epoca,Bucure§tii primesc 30 la wta.

Acestea sunt cele trei gari spre cari se indrumeaza toatetransporturile noastre. Prin urmare, pentru a se putea utiliza binevagoanele, ar trebui ca au fur et a mesure cA sosesc in galasa fie descarcate, pentru a face loc celor cari ajung Incarcate.Dar Braila nu poate printi mai mult de 500 vagoane, pe andzilnic 1000 sunt indrumate ; pana sa se de§erte aceste 500 va-

331

goane, Milian neutilizate alte 1000 vagoane. Astfel flick oncenumar de locomotive §ioorice numAr de vagoane am avea dis-ponibile, panA and nu se debreiazA locul In BrAila §i In Galatinu se poate introduce un numAr mai insemnat de trenuri.

Pentru a face fatA exigentilor comertului, personalul a tre-buit sA recurgA la mAsuri de cale pe cai francezii le chiamAdes tours de force. In gara BrAila fatA cu o circulatie de 48 tre-nuri, se manipula noaptea dela 8 seara la 8 dimineata, IntregarA §i liniile portului, 1.000 vagoane !

Sunt OH fäcute pentru 2, 3 trenuri cari au primit 6 §i 8,§i cu care. s'au IncArcat 'Ana' la 200 vagoane pe zi.

Acestea, d-lor, sunt sfortAri cari pot sA creeze titluri la re-cuno§tinta publica pentru personalul administrativ al cAilor noastreferate, dar cari n'ar trebui sA se intalneascA inteo administratiemai bine a§ezat5.

SA nu socotiti cA Galatii §i Braila sunt singurele gAri carimic§oreazA traficul lor prin lipsa lor de capacitate. Este o atreia garA, care, sub ochii D-voastrA tuturor, cere cea mai ur-gentä transformare : vorbesc de Bucure§ti.

Buctire§tii dela Septembrie incepe sA primeascA cantitateenorma de vagoane ; sosesc : alimentarea in grane, toate colo-nialele, toate manufacturile, §i in deosebi vinurile §i lemnele,plus pietrele §i materialul de constructiuni al primAriei ; astfelIn Septembrie §i inceputul lui Octombrie gara Bucure§ti, onces'ar face, utilizandu-se chiar cheurile militare, nu poate descArcadecat 130 vagoane pe cand vin cate §ease sute §1 opt sute devagoane incArcate.

VA inchipuiti lezne pierderea de timp in utilizarea mate-rialului ; prin ui mare, dificitul ce zilnic izvorA§te din a§teptareatrenurilor e§alonate intre Bucure§ti §i Ploe§ti panA le ajungerandul de descArcare.

A§i dorl ca pe acele timpuri sA Peel Camera la gara deNord inspectiunea ce am fAcut eu ; ar vedea Camera in ce con-ditiune se face exploatatiunea : trenurile nu mai abordeazA larampe pentruca acestea nu mai pot priml marfA ; descarcareamaterialului brut, ca piatra §i lemnul, se opereazA pe sol, nitrecAi, de unde nu se poate Incärca In cArute deck cu pericoluioamenilor §i cu ruina dobitoacelor de ham.

332

Anul acesta am lost siliti, Cu speze Insemnate, sa transfor-man' cheul militar In rampa pentru vinuri. Intemperiile soseau ;marfa expusa alternativ la soare, la ploae, la vant, se strica, §iplangerile erau mari §i fundate.

Aceasta probeaza ca nu mai ne Incape instalatiunile actuale ;aceasta probeaza ca, din fericire, activitatea nationala a luatavanturi mari §i se simte absoluta necesitate de a face sacrificiiserioase nu numai pentru a cumpara material, dar Inca pentrucapacitatea §i numarul garilor principale. Acestea sunt lucruricari nu se pot improviza, caci cer timp, §i e rau venit acelacare, nevoind sa tina seama de aceste dificultati, de atribuit maimult trecutului deck prezentului, arunca vina pe administra-tunea actuala.

N'a§i vrea sa ma Intind mai mult asupra acestei chestiuni,pentruca Cu totii veti li constatat ameliorari simtitoare in cursde executiune : Cheurile de gdraj peste tot sau 1ndoit ; acope-ri§urile pentru desearcarea märfurilor s'au impartit ; unele gadse sporesc incontinuu, altele sunt pe cale de studii §i se vorcere creditele necesare ; va yen], Milne, deschiderea bazinurilor§i dokurilor dela Galati §i Braila. Sunt dar pretutifideni, Intoate directiunile, sfortari considerabile pentru ameliorarea stareide lucruri. Dealtmintrelea, a§i face apel la toti .din D-voastradaca anul acesta ati avut de suferit cum ati avut anii trecuti, deiproductiunea a fost mai considerabila.

Daca D. Theodor Kalimack ar fi prezent, a§i face apel laD-sa pentru a ire spune care era situatiunea acum un an in Nor-dul Moldovei §i care este ea astazi.

La 1 Decembrie ark la Dorohoiu, cat §i la Boto§ani, erauanul trecut garile pline de grane ; anul acesta la 1 Decembrie, inacele localitati, era excedent de vagoane. Prin urmare, vedeti ca,Cu toata exportatiunea mult mai considerabila ce am avut anulacesta, interesele agricole n'au suferit ca In trecut.

i In orivinta aceasta D. Lecca se in§eall and a crezutca poate fnvinui modul cum se distribue vagoanele;-- §1 care araduce p9rdere cu utilizarea lor. Este un fapt care raspunde maibine decal. tot ; este ca, pe cand acum trei ani turnusul unui va-gon era In mijlocie de 8 pana la 12 zile, astazi mijlocia utili-zarei vagonului este de 3y3; adica ca, dupa slatistica, un vagon

333

pornit din Nordul Moldovei, ajuns la Galati §i intors inapoi, stdin medie pe drum 31/3 zile.

Vedeti dar cd deosebirea este mare, §i ar fi o nedreptatemare dacd mdsurilor administrative luate astAzi s'ar atribui sufe-rintele comertului.

Voiu aborda acum, D-nii mei, impreund cu D. Lecca, altdfatd a chestiunei, anume instificienta a telierelar, nu atAt pentrua pune in - evideatA un nou motiv de deficit in vagoane, catpentru a vA pregAti Cu creditele ce se vor cere pentru sporireagArei de Nord §1 a atelierelor centrale.

Atelierele noastre nu sunt indestulAtoare deat pentru oparte din reparatiunile cari se cer. Intr'adevAr, dupd regutile sta-bilite de unfunea cAilor ferate, sunt date fixe dupd cari se eva-lueazd capacitatea atelierelor proportional cu numdrul de ma§ini§i de vagoane. DupA aceste date, noi ar trebui sd avem in ate-lierele noastre spatiul acoperit pentru reparatiuni a 80 ma§int§i 269 vagoane de tot felul ; §i noi avem abia loc pentru 39ma§ini §i pentru 150 vagoane, adia abia jumAtate din cAtetrebue. Intelegeti, -prin urmare, cA deoarece nu putem reparadeat o jumdtate din materialul care pe fiecare an se dete-rioreazd, restul celalt it lAsAm pe liniile sanitare in a§teptare§i tot acest material se perde din intrebuintare pAnd la timpuland îi vine randul sA intre in atelier.

CAnd Camerile vor binevol a da creditele necesarii pentrucomplectarea acestor instalatiuni, va dispare §i aceastd nouacauzd a lipsei vagoanelor, care incdodatd, §i din nou, nu sepoate imputa administratiunei.

Acestea fiind zise, (Wares': D-lui Lecca o explicatiuneasupra comandei fAcute anul tread, §i care nu s'a indeplinit inconditiunile contractului.

VA voiu vorbi deci de comanda celor 900 vagRane, carea fost data casei St. Denis din Franta.

In arma creditului des:his d3 onor. Camera pentru achi-zitiunea a 45 ma§ini §i a 900 vagoane de mArfuri s'a publicatlicitatiune in termenul prescris de legea editor ferate. Aceastdlizitatiune s'a tinut in 1889 in lunie, s'au prezentat 22 case con-eurente ; intre aceste figurau §i atelierele din St. Denis, earlfusese intotdeauna invitate ta licitatiunile afar ferate §i lucrd-

334

rilor publice ; aceasta casa este bine notata in strainatate, de-oarece are cea mai mare parte a comandelor de vagoane alecompaniei d'Orleans din Franta *i ale drumurilor de fer alestatului Ungar. Aceasta societate a oferit pretul cel mai ieftin,§i nu se putek fart exces de putere, sa nu se confirme asupraei adjudecatiunea. Contractul, de li a§teptat In lunie, n'a fostInsa Incheiat deck in Septembrie, cu doua luni in urrna, pentrua directia n'a volt sa accepte avalul unei band straine pentrudepunerea garantiei. Regulareag acestei masuri preliminare a In-tkziat desavar§irea formalitatilor cu doua luni.

Furnitura data fiind deci In Septembrie 1889, catà sa fieexecutata pana In primavara 1890.

Dela inceput Insa s'au ivit dificultati.In Aprilie, controlorii noVri au refuzat lemnele ca nea-

vand gradul de uscaciune stipulat ; compania se sprijinea pefaptul a acelea§i lemne sunt acceptate de Statul Austro-ungarpentru furnitura lui §i de compania de Orleans pentru vagoa-nele de voiajori, nu numai pentru vagoanele de marfuri.

De fapt lemnele nu erau rele, dar nu taspundeau ca sici-late §i ca calitate tutulor conditiunilor din caetul nostru desarcine.

Eram In Franta In acea epoca; tot asem enea §i principeleStirbeiu, pre§edintele consiliului de administratiune, dupa nu-meroase demersuri §i dupa consultatiuni- luate pe 'Ana spe-cialiVi, am cedat noi asupra unor puncte ; compania a facutcateva Indreptari §i greutatea s'a aplanat.

Au nascut, pe urma, diferite dificultati cu sub-antrepre-norii companiei.

Oricine §tie a cel care ià o furnitura de vagoane nu con-strueVe toate piesele el singur ; a0, de exemplu, osiile le daunei case, bandagele unei alteea, feraria mica unei a treia, etc..astfel a §i concesionarul primitiv este legat prin faptul sub-conceSionarilor sai ; or, controlorii noVri au avut dificultati cuunii din ei, precum cu casa Arbel, de uncle intarzieri cari s'auresfrant asupra contractului total.

Mi se va zice Insa : aceste inconveniente sunt inerente fe-lului contractului, gi ele nu justifica prelungirea anormala a pre-klarei vagoanelo;.

335

Aà ar fi daca pe langa dificultatile tecnice nu s'ar fi ada-ogat criza generalä care a bantuit wit acesta industria meta-lurgica.

Toata lumea §tie ca, In urma grevelor, industria fierului asuferit atat de mult incat in primavara aceasta fierul ajunsesela o scumpete enorma, §i multe case angajate cu furnituri deasemenea natura erau bucuroase sa piarda garantia §i sa se le-pede de contract.

Pe langa criza generalt societatea concesionara avea §i ocriza interioara de suportat. Administratia se schimbase, perso-nalul directiunei se primenise §i fondurile aduse personal denoul director nu erau suficiente pentru rulmentul ce ar fi cerutnumerbasele comande cu cari era fabrica incarcata.

Am agitat atunci chestiunea de a §t1 daca vom cere sau nurezilierea contractulul. Ne-am zis: Daca vom rezilia contractul,vom confisca garantia §i retinerile ; dar nu vom avea vagoane,pentruca vagoanele §i ma§inile nu sunt o marfa care se poategas1 In magazine; ele trebuesc facute pe planuri, §i asemeneanu le poate da In mai putin de 9 luni.

Deci, daca am fi reziliat contractul In lulie, ar fi trebuit saa§teptam alte noug luni pana and un alt furnizor sa ne fi exe-cutat no ga comanda.

Ca§tig de timp nu era, -din contra. Am judecat deci ca eramai prudent sa fim toleranti, deoarece compania St. Denis totne daduse un numar oarecare de trasuri §i ne lasa incredereaca ne va da totul.

A mai fost un al doilea cuvânt pentru a nu alerga la ex-tremitatea rezilierei. La epoca la care s'ar fi operat rezilierea, va-goanele pretuiau dela 500 la 1.000 lei mai mult bucata, astfelca confiscam de o parte 350.000 lei garante §i retineri §1 de.bursam de alit parte dela 450.000 la 900.000 lei.

Prin urmare, nu dintrun simtimant binevoitor pentru com-.panie, ci din interesul bine cumpanit al Statuiui nu am des-fintat concesiunea.

Astfel am primit treptat part din acele vagoane, rezer-vandu-se in toate scrisorile noastre dreptul absolut la toate a-menzile §i despagubirile contractate.. ca, din 900 vagonecomandate, s'au primit mai intaiu 552 §i apoi alte 100, in total

22

336

652, §i mai avem nedelivrate 248, pentru cari termenul predareinu va intrece 15 Februarie viitor.

lata mersul contractului acestei societAti.Materialul predat este bun §i nu avem sa ne calm de in-

dulgenta noastrA. Daca D. Lecca a vorbit de o aprindere de osieintamplata la primul transport, aceasta a provenit din cauza uneierori de trei milimetri in montarea unor osii, care indata ce s'aconstatat in tara la noi, fAra nici un fel de opunere, fara niciun fel de controversa din partea societatei, s'a reparat de dansaIn comptul el, §i peste cateva zile vagoanele au fost repuse incirculatiune, functionand spre satisfacerea noastra.

Ziceam adineaori ca toata lumea a suferit in anul acesta.Inteadevar, am avut o comanda de 45 ma§ini, cari s'au impartitpe trei case : casa Grafenstanden, fabrica Henschel dela Cassel§i fabrica Franco-Belgiana.

Voiu face personal apel la D. OlAnescu sa spuna dacaGrafenstanden §i Cassel nu sunt casele cele mai solide, cele maiscrupuloase dintre constructorii de ma§ini. S'a intamplat ca in-su§i in furniturile acestor case sA nu fie nici una exacta, ci toateau fost in intarziere dela 2 pana la 7 luni tot pentru motivulcrizei generale despre care am vorbit. Prin urmare, vedeti cAnu este imputabil nimanui daca furnitura vagoanelor §i a ma-§inelor nu a putut sosl la timp.

Dar D. Caton Lecca zicea : D. ministru trebilia sa §tie andvor sosl sau cand nu vor sosl. Ei bine, nu puteam §11, pentrucAtrisu§i fabricantul nu era sigur de el insu§i.

Insa, In definitiv, interesele tezaurului nu sunt sacrificate,pentruca, cum v'am spus, avem astazi in mainele noastre dinpartea societatei Saint-Denis aproape 400.000 lei din garantia §idin retinerile de 10 la sutd, plus un intreg transport de materialcare nu este Inca platit.

Suntem, prin urmare, cu prisosinta acoperiti pentru amen-dele inscrise.

AO dar, dacA critica trebuia -s1 se facA, urma sa se facaasupra unui intreg complex de. cirafinstante, iar nu asupra unuisingur fapt al administratiei.

In asemenea conditiuni, cred ca am justificat indestul di-

337

rectiunea drumului de fer si pentru ce lipsa de vagoane nu esteun rau care se poate Indrepta de astazi pana maine ; ci treptats'au adus remedii insemnate, este adevarat, si sper ca in curandva dispare cu totul acest neajuns. (Aplauze).

TRANZACTIUNEA LUCRARILOR PUBLICED. CANTACUZINO

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 15 IANUARiE 1891

In Sedinta Camerei dela 15 Ianuarie 1891 cu ocazia tranzactiund ce sepropune intre Stat si D. Cantacuzino, D. Al. Marghiloman, ministru de Do-menil a rostlt urmatoarele cuvinte

Domnilor Deputafi,

Inainte de a se procede la vot pentru luarea In consideratiea raportului propus de D. Voinov, inA simt dator sA dau Ca-merei cAte-va lAmuriri §i sA aduc cAteva indreptAri la afirmatiu-nile D-lui raportor. Dealtmintrelea, intr'o chestiune de tranzac-thine, de curmare pe cale amicabilA a unui ,diferend ivitStat §i un particular, cred cA nu poaie incApeA spirit de partid,nici preocupatiuni politice : este o chestiune- pur de judecatA.

SA vA spun care a fost simtul meu §i pentru ce mi-ampermis sA prezint Senatului §i pe urmA Camerei tranzactiuneade fatA.

D. Cantacuzino este unui dintre rarii antreprenori de lu-crAri publice romAni, D-sa a avut cu Statul douA contracte tre-cute In anul 1880.

Printeunul din contracte D. Cantacuzino se obligA sa facA,in termen de 6 luni, podurile provizorii pe linia MArA§e§ti; princele de al doilea D-sa luaie in anteprizA construirea cAtorvagare pe aceea§i linie.

339

SA vorbesc mai Intdi, de cel de al doilea contract, pentruca asupra lui explicatiunile vor fi scurte.

Contractul acesta s'a desAvAr§it, dar la lichidatiune el a datJoe la nentelegeri din cari a izvorAt un proces prin care Statula fost condamnat definitiv la suma de 19.000 lei.

Acesta este contractul cel de al doilea asupra cAruia nu voimai aveä sà reviu cleat pentru a reamintl suma condaranatiunei

In timp oportun.Pentru cel d'intAi contract iatA., D-lor, ce sa petrecut.Contractul s'a incheiat la 16 Februarie. La 15 August el

cätà sA fie pe deplin executat dupA acest termer], adicA laAugust, Statul, judecAnd Cu drept cuvkit a D. Cantacuzino numai puteä terminä in limitele stipulate, l'a pus In regie.

D. G. Vernescu: Aà intr'un mod arbitrar ?D. Al. Marghiloman : Tocmai aceasta este lucrul care be

judecl. Statul a pus pe D. Cantacuzino In regie D-lor nu amnevoie sA vd lAmuresc asupra ce este stare de regie trebucsA §titi numai cA, in asemenea circumstantä, antreprenorul estedeposedat din toate instalatiunile sale; Statul este substituit lui§i poate sA facA, cu once pret, lucrarea in locul lui ; §i daca nupoate sA o termine in limitele devizului atunci confiscA garantia§i'l urtnArqte in toatA averea lui pentru acoperirea prisosului decheltueli.

La din contra, dacA cheltuiala in regie rAmAne sub deviz,Statul nu restituie antreprenorului diferenta. Aceasta este o cla-uzA destul de economA dar pänA acum nu s'a imaginat altceväcare sA punA pe Stat la adApost. D. Cantacuzino fiind pus Inregie, s'a Intämplat lucrul ciudat urmätor : cA regia, care a in-vinuit pe D. Cantacuzino de faptul cA nu terminase podurile Incele 6 luni, a intrebuintat insA§i 22 luni.

S'a mai intAmplat §i faptul urmAtor : cA unde D. Cantacu-zino lucrase pentru pä'rti din contract §i cA nu mai rAmAneaMeru deck pentru o valoare de 112.000 lei, regia ca sA termine,a cheltuit 424.000. lei, din cari e drept sl scAdern pe data 680)lei lucrAri suplimentare ce, in once caz, erau sA fie tinute In seamaantreprenorului. Deci, In rezumat, avem 22 luni duratA de regie,pentru un contract original de ease luni §i 356,030 lei cheltuitipentru un rest de lucrare pretuit prin contract 112.099 lei.

340

Se pune acum D-lor, o indoita intrebare, o intrebare de dreptsi o intrebare de echitate, sau mai bine zis de realitate In ra-poartele statului cu antreprenorii sai. Intk chestiunea de drept.Va refuz de a o discutk pentru ctivântul ca chestiunea, In mo-mentul de Lata, este supusa judecatei tribunalelor. Apoi nici untildin D-voastra nu aveti elementele suficiente pentru ca sa va pu-teti

Tot ce va pot spune este ca exista o serie de fapte jnridicepe cad le-am considerat ca avertismente i cari, fall a stirbl IncevA increderea mea in justitia Wei cum crede d: raportor m'aupus pe cale d'a deschide urechia la propunerile de transactiune.

Faptele juridice cari m'au alarmat sunt urmatoarele :lnaintea Curtei de apel cad procesul nu s'a discutat con-

tradictoriu deck inaintea curtei, fiindca la tribunal D. Cantacu-zino a fost scos din cauza sub ctivânt ca cedase drepturile saleD-lui Marmorosc'n si Blank ca Comanditan; pe când curtea l'aacceptat sa stea in judecata inaintea curtei ; s'au pus pentruprima oara chestiunile de fond. Mai Midi aveà oare Statul dreptulde a ordona regia ? Al doilea, daca aveA acest drept, administrat'àStahl' lucrarea ca un bun parinte de familie cu bunacredinta,fara sa faca caeltueli nesocotite

Ei bine, asupra acestor diferite intre5ari rlspunsurile curteinu au fost tocmai cum le-ar fi dorit aparatorii Statultd. Curtea aordonat doua expertize ; ambele expertize, in principiu sunt de-favorabile apararei. Stiu bine a o expertiza nu leaga pe jude-cator ; cä judecAtorul poate sa revina asupra ei ; dar nu estemai putin adevarat a este o prejudecata la mijloc.

Mai departe, curtea, ordonând apoi ca ministerul de lucradpublice sa'si depuna compturile, ceeace indica pentru dânsa d'ina-inte hotarkea de a le verifick a si statutat ca un comptabil alministerului sa se prezinte pentru a dà deslusiri, de unde ase-menea prejudecata in sensul concluziunilor D-lui Cantacuzino, caeste loc de a face distinctiuni printre cheltuelile cari i-au fost pusein compt. In fine, a venit si faptul ca insusi avocatii insarcinaticu procesul, ei eel dintk au opinat ca este prudent de a acceptàpropunerea de tranzactiune asupra acestui punct. Avem douapAreri emanand din corpuri opuse. Parerea avocatului Statului §iparerea unui avocat special angajat pentru acest proces, D. Vasile

341

Lascar. Am tinut sa vä citez nurnele onorabilului D. Lascar, pentruca prin opiniunile D-sale politice este ferit de suspiciunea cA s'arputea influenta de ideile ambiante din Minister, intrucat Vlinisterular fi suspectat de partialitate pentru D. Cantacuzino ! Si D. Lascarsi advocatul au opinat in favoarea unei tranzactiuni, spre a nulasa procesul fa unica apreciere in fapt a unei instante judecato-re§ti, scapand prin aceasta chiar de once control sau recursulterior.

Avand aceste trei precedente juridice, am consultat consiliulde advocati si de doua ori sezizat, consiliul a conchis in una-nimitate la o tranzactiune. Cred, D-nii mei, ea dupa aceste indru-mad ar fi fost de cea din Lima presumtiune ¿in partea mea, carenu cunosc procesul deck prin studitil actelor din minister, carenu am fost legat cu judecarea lui la nici una din instante, ca eusa pretind a aveà o mai bunä cunostinta despre dreptatea saunedreptatea Statului, decat lust* advocatii cari au pledat aceastaafacere.

In asemenea conditiuni am propus tranzactiunea si ramanela arbitrul D-voastia sa vedeti daca trebuie s'a restituim, cad derestituire este vorba, suma de 150.000 lei sau sä lasam Statulla riscul Unui proces; eu in calitatea mea de. administrator; amales calea care mi s'a parut mai prudentä.

Aceasta despre partea juridica.Dar ziceam ca in regularea unei chestiuni de felul acesta

mai incape si o altä apreciare, si singura asupra careia asi in-sista; chestiunea de buna credinta a raporturilor Statului cu an-treprenorii säi.

Stiu CA a fost o regulä mult timp ufmatä la noi; fiscalitateain raporturile Statului Cu particularul, ducerea pana la extrem acelor mai grele clauze din contract.

Aceasta o §tiu bine, nu era cleat o reactiune fireascA incontra celor ce patisem §i noi dela anteprenorii mai puternici,cari ne Meuse legea in timpuri mai umile, astazi cand "raporturile normale sunt stabilite intre Stat §i concesionari trebuie saprezide o alta regula aceea de a evita §i de a curma cat se poateprocesele pentruca procesele sunt daunatoare din ambele pärti.

Ori, In cazul de fata, situatiunea D-lui Cantacuzino, fata CuStatul se .pune In modul urmator :

342

D-nul Cantacuzino, fiind pus in regie se constatA cA s'acheltuit mai mutt cleat prevedea contractul. InsA D. Cantacuzinoavea sa primeascA din lucrAri 75.000 lei suma recunoscutd deStat si bine dobanditA antreprenorulur; al doilea D. Cantacuzinomai are la Stat depusä o garantie de 70.000 lei, ceeace face untotal de 145.000 lei, are incA de prima, In virtutea condam-natiunei despre care v'am vorbit, 17.000 lei cu procentele lor ;ceeace face o sumd de 160 la 165 mii lei, banii lui, averea lui.

Statul Ii confisca tot si, la nevoie, II mai scoate si dator.Or, D-nii mei singurul lucru care va rog sA-1 apreciati este

urmAtorul: Ind pun in regle, si in ease luni de zile n'am ter-minat lucrarea, i D-tale ¡ti trebuie 22 de luni ca sa faci aceastAlucrare and n'ar fi deck plata inginerilor pe 22 de luni n'arfi oare aceasta o spoliatiune ? Acum o fi legalA aceasta, ca de-curgAnd din caetul de sarcini ; se poate ! Dar intr'un mod maiuman de lichidare, intr'o daraverA negustoreascA este legiuit sAopreasca pe antreprenor de a continua cu lucrarea si pe urmdsA-i punA in sarcinA asemenea spese ?

Vedeti dar cA lAsAnd la oparte consideratiunile pur de dreptasupra cArora nimeni in aceastA incintA nu se poate rosti afir-mativ fiindcA dacA ne-am rostl intrun sens satt altul, in cazuland s'ar respinge tranzactittnea, am da argumente care s'arputea invoca inaintea tribunalelor.

LAsAnd dar la b parte consideratiunile juridice, rAinAne ce-lelalte consideratiuni cari, dupA mine sunt in prima linie detinut in seamA de are un corp legiuitor.

Aveti deoparte Statul, care n'a pAgubit nimic, i probddespre aceasta este : cA s'a lichidat lucrarea Lbine Cu un prisosin credit de 30.000 lei.

Aveti de altA parte un anteprenor a cArui lucrare nu a foststerill de oarece podurile au fost fAcute, dar care perde 165.000lei ceeace este ruinA In raport Cu contractul.

Ei bine, intre Stat cu putere, care n'a pAgubit nimic i intreun antreprenor romAn si onest, cred cA incape oarecare cumpAnAcare ne permite sA nu stAm numai cAlare pe principiile de dreptsi pe clauzele leonine din contracte, ci sA admitem in linie decompt i alte consideratiuni.

latA motivele care m'au silit sA iau cuvAntul spre a nu ra-

343

mane sub impresiunea unor afirmar eronate care, s'au emis in§edinta de eri. Eri s'a zis ca regimul trecut a fost mereu solicitatde D. Cantacuzino spre a i se acorn o tranzactiune pururea re.fuzata, va afirm ca nu am vazut urma de cerere de tranzactiunedela minister.

Prin urmare, sa fim dispensati de a infatisa chestiuneaastfel ca ceeace nu a indraznit liberalii sa faca pentru unul sauunii de ai lor, de ce sä-1 facem noi, consideratiuni de felul acestacred ca nu este bine sa le a ducem In discutiune, caci ele arcreea poate un rau precedent. Asemenea s'a mai afirmat ca an-treprenorul a fost un om salariat al regiei §i, ca atare pus in po-zitiune sa cunoasca mai bine deal oricine si sA tina de aproape

Inca un fapt despre care nu am gasit urme In minister.Raman dar numai de cumpAnit consideratiunile de echitate,

si scrupule-juridice pe care am avut onoarea a vi le expune.Nu voi putea termina mai bine dent rugand pe fiecare

sa judice dupa simtul lui neinfluentat de cuvintele noastre,nepreocupat de sentiment de partid.

Intr'o chestiune de felul acesta sunt cu totul de parere cae cine-va care are mai mult dull dec.& D-1 de Voltaire aceastaeste D-1 toald lumeau

Daca dar majoritatea ar respinge tranzactiunea, asi zicem'am inselat §i ca situatiunea nu este a§à de cornpromisa pentru5tat precum o credeam. Nu cer mai bine. (Aplauze).

SALINELE DIN TG.-OCNA

SED1NTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 13 FEBRUARIE 1891

Cu prilejul unei interpeläri a d-lui I. Lecca dezvoltatä in sedinta Carne.rei Deputatilor dela 13 Februarie 1891, privitoare la un proces dintre Statlocuitorii rufetasi dela salinele din Tg.-Ocna, d. Al. Marghiloman, ministru aldomeniilor a declarat urin5toarele

Domnilor Depttati,

Acum vre-o sutä trei zeci de ani, colonii libere de munci-tori au fost atrase pe domeniul Ocnei pentru a lucrA la saline.In schimbul acestui serviciu li se concedA scutiri de oa-ste, scu-tiri de bir 0 de angarale, pAmAnturile de hranA, pe cdt timp vorlucrd in ocne, plus folosinta pAdurii pentru trebuintele casei.Aceste colonii, unele de romAni numite rufeta,si, altele de strAininumite ciangal, au crescut mereu. Si cu cAt anii au trecut lamijloc, cu atAt rufeta0i au pierdut din vedere precaritatea std-pAnirii lor.

A fost cu totul natural ca, dupA un timp oarecare, aceiacari aveau locuri de hranA sA dispunä de aceste locuri, fie prinvAnzare, fie prin danie ; dupA cum a fost firesc lucru ca ru-feta§ului sä succeadl In posesiunea falcelor de pAmAnt pe carise hrA leA tatal sAu.

Astfel s'a stabilit de fapt un fel de proprietate, care nu esteconsfintitA prin niciun act. Lucru de notat, yeti vedek cl dela1762 pAnA la 1873 toate actele emanate dela stdpanire sau delaadministratie, fArA exceptiune, rezervau mereu pentru Stat dreptul

345

de proprietate absoluta ; si se gäseste chiar ordine catre judeca-toria de Bacau sa nu se legalizeze riici un fel de act de instrai-flare al locurilor posedate de rufetasi...

D. Ion Lecca : Dar Ong la 1853.D. Al. Marghiloman: MuIt mai Inainte i vA voiu cita un

hrisov din 1762 al lui Gr. Ghica Voevod care este precis.Tot asemenea la 1805, Alexandru Moruzi a dat o poruncl

In acelas sens. La 1837 mai gäsim o alta poruncä a logofetieimad catre judecatoria de Bacau, care prevedea acelas lucru.

Aceasta a durat pana la 1873, când un jurnal al consiliuluide ministri a cerut revizuirea locurilor, rezervand intact dreptulde proprietate absoluta a Statului.

Dealtmintrelea, nu doresc sa fac o dezbatere istoricä asupradrepturilor rufetasilor, caci noi nu avem sA ne preocuparn decalde o stare de lucruri care exista.

Este incontestabil ca nu s'ar puteà vreo data, fära o ade-varatä räzvrätire sociall, sä se deposedeze sutele de familii carise hranesc pe domeniul ocnei, cari s'au deprins a se consideraca avand un drept real, pe simplul molly ca acest drept esteviciat in origina lui. A fost acolo o stare de lucruri, o serie detransmisiuni care a creat in fapt, daca nu in drept, o adevarataproprietate.

Daca recunpsc acest lucru, nu mai putin pentru ministeruldomeniilor trebue sA rezervärn intact dreptul Statului fata cu pre-tentiunile rufetasilpr, cari nu se märginesc la ,locurile de hrana,dar cari voesc sä se intinda i asupra carierelor, i asuprasplendidelor paduri de pe Trotu i Slanic, ceeace ar fi un de-zastru pentru viitor : rufetasii fac in acele paduri adevarate de-vastari.

Astfel fiind lucrurile, singurul mijloc de a regula chestiuneaeste .cel adoptat la 1886 de D. Stolojan, numai ca D-sa s'a pri-pit poate venind inaintea Corpurilor legittitoare cu o lege numalde principiu.

Proiectul D-sale, compus din 12 articole, n'a venit iri dis-cutiunea Adunärilor, pentru ca rapartorul nu si-a depus niciodatäraportul sau.

Acel -project recunoaste §i el rufetasilor un drept de pro-prietate asupra locurilor posedate de ei, adäogand Insä ca acestea

346

se vor delimita" ; proiectul vorbe§te de izlazuri cari se vormasurà" ; de raza a comunelor cari se va masura" ; de folosintaintro parte a padurii care se va alege", etc.

Nimic insa despre procedura de urmat, despre instantelecari vor judea. Nici un document care cel putin sa indice im-portanta abandonului ce Statul va avea sa faca.

Intelegeti bine cA o lege in asemenea conditiuni nu estedeat o noua sorginte de dificultati §i de procese.

Ei bine, cine va delimita? cine va masura ? cine va revizulactele ? aci sunt multi usurpatori printre rufeta§i, §i nu estedrept de a recunoa§te un drept acelora cari nu au lucrat in ca-riera In detrimentul acelora cari au lucrat.

Eu cred cA ar fi mai prudent sa se procedeze altfel §i in-tentiunea mea era ca, indata dupä ridicarea zapezii, ingineri aipomeniilor sa faca topografia parcelelor posedate ; sa cercetezeposesiunile fiearui §i titlurile pe cari se sprijina ; sa ridice pla-nul parcelelor ; sa aleaga o intindere de padure de dat tufela§ilcrsa delimiteze comunele §i izlazele.

5i and se va individualiza astfel proprietatea, atunci euvoiu ven1 la Camera sa cer consfintirea lucrarilor acelora §i ase transforma in drept ceeace -este in fapt.

O voce : Numai sa se faca.D. Al. Marghiloman : Eu va spun care este dorinta mea ;

cat despre putinta aceasta ramane la vointa CAerei §i a luiDumnezeu. Este dar, D-lor, prudent sa nu discutärn aici asupradrepturilor rufeta§ilor cäci discutiunile acestea sunt periculoase..Intradevar, fata Cu ministrul care zice cA locurile sunt ale Sta-tului, pot sa se ridice unii deputati cari n'au mijloacele de in-formatiuni ale ministrului §i cari sa afirme contrariul. Cand cere-rea ar yen' inaintea instantelor judecatore§ti nu intelegeti ce pre-judecata asemenea informatiuni ar putea stabill ?

Eu cred, D-lor, a este mai bine sa procedam la alegerea§i delimitarea locurilor, la alegerea §i la delimitarea padurii, §i

pe urma sa venim cu legea. Daca insa Camera crede a e maibine a proclamam principiul slobod sa o faca ; n'avem atuncicleat sa dam curs legei D-lui Stolojam

Oricare din aceste cai veti alege, e sigur ea chestiunea numai poate fi inlaturatd, ci trebue neaparat O. fie regulata pentruc&

347

a ajuns la faza ei cea mai acutA prin procesele ce agentii silvicifac rufeta§ilor In numele dreptului de proprietate al Statfflui.

Procesele de desplgubiri pentru delictele silvice sunt In-semnate §i foarte bine a facut D. PAucescu and a cerut advo-catilor Statului ca sA amAne, cat mai mult, rezolvarea apeluriior.Intr'adevar, rufeta§ii au .fost pariA azi condamnati ; dacA acestesentinte ar ramane definitive, Statul nu ar puteA deck se aplicelegea de urmarire §i cu greu s'ar reveni asupra acestor urmAririsau Incasari.

Deaceea e bine sA curmAm lucrul §i nu vAd alt mod decAta accelerA lucrarile pregaiitoare ale unei legi care ar ava noro-cif sA nu IntAmpine vreo opozitiune, daca imi dau bine seamA.de simtul onor. Camere.

MINISTERUL GENERAL I. EM. FLORESCU

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DIN 21 FEBRUARIE 1891,

In sedinta dela 21 Februarie 1891, Camera Deputatilor se ocupl deformatiunea ministerului General I. Em. Florescu care I s'a prezintat in acea-zi. In discutia generala asupra programului acestui minister, d. Al. Marghilomanintervine cy urmätorul discurs :

Domnilor Deputai,

Discutiunea urmati pAni ad i a avut cel putin un rezultat :-daci declaratiunea scrisi a guvernului a fost palidA, incolorinu ne-a dat nici-o indicatiune asupra liniei ce el va urmA, celputin presedintele cabinetului a fost adus sä substitue cevA, pro-babil mai precis in spiritul D-sale, §.coala §i biserica.

,Scoala si biserica au fost principiile generalului Florescu,,scoala §i biserica vor fi normele dupi cari va guvernA !

SA zicem cA acesta este un program de guverndiscutim.

D-lor, despre biserici mi refuz de a vorbi: Nu cunosc Incarezultatul maturilor reflectiuni ale d-lui Theodorescu (ilaritate)asupra chestiunei ; presupun insa ci in curand ni le va dezvoltà,

atunci ne vom puteA rosti Cu totii asupra lor.Dar pentru cel putin, avem un. criterium de cum se

serveste seful cabinetului de dAnsa, avem un punct limpede, avemceeace s'a petrecut in Senat.

Si mi iertati, D-nii mei, clan, fAri si vreau a examinA me-ritele sau demeritele legei instructiunei publice prezentati de ca-

249

binetul D-lui Manu, voi face nuinai o mica snip a modului cums'a urmat discutiunea ei si a faptelor cari au decurs dinteansa.

D-lor, se petrece lucrul acesta ciudat. Se prezinta o legeorganica de cea mai mare importanta, asupra careia s'au rostittoti aceia cari se puteau rosti cu oarecare autoritate. Acea lege-se faureste sub presidentia presedintelui Senatului ; presedinteleSenatului este unul din delegatii cari o elaboreaza ; presedinteleSenatului o pune la ordinea zilei a sectiunilor 24 ore dupa in-trarea D-lui Maiorescu In cabinet ; presedintele Senatului mereutelegrafià ministrului sa vind sti sustind proiectul de lege care de2 ani de zile era in adormire ; presedintele Senatului propune.amendamente in comitetul delegatilor pe cari acesta le primeste ;

opera dar care vine in discutiunea maturului Corp nu este operanumai a guvernului, ci a guvernului si a presedintelui SenatuluiSi la vot, dupa ce se inc'nisese discutiunea, dupa ce numai incd-pea decat luarea in consideratinne sau respingerea proiectului delege, atunci, D-lor, o propunere cititd ca glas tremurand, ca urataactiune care era sO se comita. (Zgomot)...

D. ministru de externe: Cer cuvantul.D. 1. lancovescu: D-le presedinte, chiemati'l la ordine.D. Al. Marghiloman: Se produce la tribuna.Nici o discutiune nu se poate fac.e asupra acestei motiuni

-care strangula legea, desi era o ciiestiune prealabila noua ; ea se-pune la vot fait ca cei interesati asi fi putut arata vederile,fará ca guvernul sa fi putut destepta pe amicii si asupra gra-vitAtii votului ; i legea pentru scoli cade. Aceasta se petrece subauspiciile aceluias presedinte !

D-lor, D. Carp a zis cd aceasta este o intrigA ; mie dati'mivoe sd zic cd este un bizantinizm. Or, .D-ni mei, cand in numeleunui asem enea act se revendicA puterea, cand nu ar fi decalaceasta, este o bariera infransisabild intre minister si noi. Aces-tea sunt procedari invechite ale trecutului (aplauze), de cari ge-neratiunile tinere din toate partidele le vor repudia impreuna cumine. (Aplauze).

la% D-nii mei, faptul parlamentar, constitutional in formä,o recunosc, care ne-a dat cabinetul actual.

Ministerul actual reprezinta deci Senatul.Nu a'si vol sd vorbesc dent cu cea mai mare reverentO de

350

maturul Corp, cu care am avut atata de munca. Dar D-lor, ce"autoritate morala poate.... (Intreruperi, sgomot).

0 voce : Nu se poute discuta ad si judeca Senatul ! (Sgomot).D. Al. Marghiloman : Nu inteleg, D-lor, aceasta emotiune

eram sa fiu atat de reverentios catre Camera surora ca nici asifi vorbit de razvoturile cari ar fi autorizat pe guvern sä asteptegela dansa si de astadata o schimbare de atitudine.

Nu, D-lor, voiam numai sa arnintesc un mic incident per-sonal: a doua zi dupa vol, doi din subscriitorii motiunei D-luiExarcu sunt prezenti in. Camera si m'ar putea desmintl mainechiar ! doi din subscriitori, zic, -protestau ca n'au Inteles nicia lovi In lege, nici a izbi in guvern I Intelegeti, D-lor, a dacänu avem noi pelita subtire, cat de temeinic se putea spera anoua convfetuire cu Senatul !

Prinurmare, daca nu ar fi decat diferitele incidente alevotului, fära sa ma mai Intind si asupra altor circumstante trecute,ele m'ar indreptati sä zic ca cabinetul actual, prin originea lui,nu are forta morala ca sä vorbea,..ca In numele Orel.

V'am aratat cat de stirba este autoritatea guvernului caemanatiune a Statului. Are el alta mai intreaga fata ca noi ?

Ce lucru chidat ! Care cabinet s'a mai prezentat inainteaunei Camere si care cabinet a fost primit in conditiunile In cada fost primit cabinetul actual ! S'au sculat pe rand, reprezentan-tul unei 01'0 a majoritätei, anarchistul D. Carp, asa numit deD. presedinte. al consiliului ; s'a sculat D. Panu, un alt anarchistIn numele radicalilor ; s'a sculat D. general Manu in numelealtei fractiuni a majo-ritätei, un probabil anarchist al viitorului,deoarece va combate guvernui ; s'a sculat D. Ionescu In numeleliberalilor-independenti si D. Kogalniceanu in numele liberalilor-nationali ; si toti intr'un singur glas, ca si and ar fi fost unconcert prealabil, declara guvernului : n'aveti traiu cu noi !" Acumca unii va toiereazii , D-lor ministri, !Ana dup. votul budgetuiui,iar ca ceilalti nu va dau nici acest sagaz, aceasta nu schimbaIn filmic situatiunea D-voastre. Nu aveti cu D-voastra tara le-gala ; daca pretindeti ca aveti tara cealalta, nu Intarziati un mi-nut pentru a face aceasta proba.

Dar sa ne cereti budgete si conlucrare, cel putin timporara,Wand deschise perspectivele tutulor tranzactiunilor si compro--miselor, iata ce nu acceptant.

351

Cunosc bine frazele stereotipe budgetul este al Ord, nual nostre ; viitorul economic al Wei depinde de tariful nevotatInca"! etc. Toata lumea le poate invoch, numai D. Vernescuriu, D. Vernescu care a votat negru toate budgetele, la toatelegile financiare, pána §i la creditele pentru diurna deputatilor,abnegatiune de sigur foarte meritoria.

Sa lasain apelurile acestea pe cari trebuià sä-§i le punain cumpana cei ce au adus perturbarea, eriza adânca prin caretrece astazi nu numai partidul conservator, ci §i tara IntreagAde sigur.

D. general Florescu ne spune cä ratiunea acestui cabineteste ca sa dea Orel un guvern tare, caci guvernul D-lui generalManu nu el-A tare deoarece atArna de vointa unui §ef de grup.

!au ad apararea D-lui Carp, a drui influenta a fost penedrept numita de D. Nicolae lonescu o sPeculatiune de poli-tica", pentruca, apärandu-1 pe D-sa apar onoarea guvernului dincare facem parte.

Am fost cu D. general Manernai bine de un an ; niciodata,nici In gandul meu, nici In gandul vreunuia din colegi mei zi§ijunimi§ti, nu a fost altzeva decht o actiune absolut comunaasupra tutulor chestiunilor de principiu §i legilor de organizatiuneIn privinta carora cu toti eram intele§i.

Desfid pe ori cine, fie din ministerul nostru, fie de alaturea,sà spuna daca Intre noi au fost discutiuni, fie de persoanä, fiede lätirea sau restrAngerea influentei cutaruia sau cutaruia-.dintrenoi. D.-general Manu, sapat de fo§ti sai prietini, mergeh lance-zind, ceeace s'a recunoscut de Insu§i D-sa, §i ne voind sa uzezede mijloace eroice spre a'§i da un nou avânt a preferat sa seretraga. Acesta este un act de dezinteresare inaintea earuia trebuesa se Inchine oricine cu respect.

Aceasta dovede§te ca D. General Manu, child s'a despartitde D. Catargi, nu a avut boldul ambitiunei personale de a seridich pe faramiturile partidului conservator, ci a avut numai pre-ocupatiunile de a salva ideia conservatoare, apropihnd Intre elediferitele elemente cari puteau deh mftna pe baza unui pro-gram comun de proiecte practice.

Este deci inutil sa se caute aiurea cleat In atacurile parti-dului liberal-conservator §i In repugnanta generalului Manu pen-tru o disolutiune motivele bruscei retrageri a cabinetului trecut.

352

Am lost uniti si numai a doua zi dupä demisiuni s'a ivitun dezacord dacd dezacord se poate numi diferentiarea urmä-toare : D-nii Manu si Lahovari voesc a cruta cabinetul actualpana chip budget, noi voim a-1 dobori pe data.

Acest punct se va limpezi repede si diverginta se va stergetot asa de curänd.

Am intreprins in comun o opera de reforma; Incercarea a-ceasta suferä acum un moment de eclipsa. Dar avem incredereIn viitor si opera noastra se va desavarsi.

Fiti siguri, D-lor, a ne veti gasi si pe viitor uniti, si ca,daca vreo data steaua noastra ne va readuce acolo, nu vontveni ca niste cersetori (aplauze prelungite) sa zicem : noi lasäm, forma de conservatori deoparte, noi suntem pentru libertatiletärii noi Imbratisam pe burghezi" dati ne mana de infra-tire, D-le general Manu, dati-ne mana de Infratire, D-le Carp ;cine mai vreti sa intrati Cu noi ? usa este deschisä, partidul»este mare !

Binevoiti nuinai a va gandi, D-lor ministri, ea acest lim-bagiu probeaza numai ca aveti o bisericuta in capul careia staucativa barbati considerabili, foarte experti in manipulatiunile par-lamentare, dar cari asteapta ca evenimentele si slabiciunile orne-nesti sa le constitue un partid.

Aceasta Camera respinge once apropiere cu D-voastra, side sigur, privindu-va, D-Ion ministri, va pot zice, dupa zicatoa-rea franceza, ea (Musa nu inerita ni cet exces d'honneur, cândvad pe unii din D-voastra ; ni cette indignité and vad pe altiidintre D-voastia. (Aplauze).

DEZBATEREA ADRESEI TRONULUI DIN 1892

5EDINTA SENATULUI DELA 11 MARTIE 1892

Cu ocazia dezbaterii Adresei Tronului din Martie 1892, raposatul G. Ver-nescu, fost ministra in cabinetul liberal-conservator prezidat de generalul 1. Em.Florescu, criticase modul in care s'au fäcut alegerile legislative generale in urmaconstituirei cabinetului Lascar Catargiu, Petre Carp-'). Dupä räspunsul dat deLascar Catargiu, presedintele Consiliului de ministri i ministru de interne, auat cuväntul D. Al. Marglilloman, ministru de justitie, rostind urmätorul discurs

D-lor Senatori,

Cele doua dintai zile de dezbateri ale Adresei ne deprinseseCu o lupta de principii, Cu o discutiune obiectiva.

A treia zi Irisa ne-a coborat la un nivel mult mai mic, multmai schut, §1 regret a mie 'mi cade sarcina ingrata de a parasacel teren de discutiune pentru a urma pe D. Vernescu in micul§ir de pove§ti pe cari daca n'a§ fi respectuos pentru Senatle-a§i califica de cancanuri electorale!

Intelegeti bine, D-nii mei, ami este greu ca sa gäsesc untermen mai propriu cu care sa definesc destainuirile onorabiluluiu§ier dela primarie asupra machiavelicelor combinatiuni ale con-silierilor municipali, tinzand la tainuirea cartilor electorale.

'Mi este §i mai greu ca sa dovedesc pana la ce punct aspus adevarul onorabilele slugi ale generalului cari se pitulesc

*) Cabinetul Lascar Catargiu-Carp s'a constituit la 11 Decembre 1891.Obtinând dizolvarea Corpurilor legiuitoare, alegerile generale legislative au avutloc 'futre 1 7 Februarie 1892. Camerile au fost convocate la 24 Februarie 1892,iar discutia räspunsului la Mesajul Tronului a inceput la 9 Martie 1892.

23

354

dud D. Vernescu cere audienta la Palat. 'Mi este in fine, im-posibil ca sa §tiu pana la ce punct pleaca din fundulblestemele unui alt aprod care a afurisit ziva and a fost pusde serviciu la sectia V-a! (Ilaritate).

V'am citat textual, D-nii mei, autoritatile ca cari incepe re-chizitorul D-lui Vernescu in contra alegerilor din Bucure§ti.

Relatiunile §l frecuentatiunile mete democratice nu au ajunspana la acest grad, ca sa vAd ce crezamant se poate da acestorstimabili, dar pand ad anoniini cetAteni.

Ei bine, D-lor, daca este adevArat, dupa indiciile, slabeleindici date de D. Vernescu, ca cartile de alegAtori au fost re-fuzate, cum se face ca la alegerile de,est-timp a votat Cu 70 ale-gatori mai mult deck in anul trecut car.e, la randul &Au, Insu-mase un numar de votanti cu mult superior celui din perioadeleprecedente ?

Cum se face incA cl nu avem o plangere,,una singurV-cA s'a refuzat unui cetatean cartea lui ? i ce rol u§or ar fi avutcel care ar fi denuntat un asemenea refuz de serviciu da-torit legalmente, refuz pedepsit §i de legea penalA §i de legeelectorala I

Care din D-voastra, D-lor din opozitiune, a putut sa pro.fite de aceastA fericita ocaziune ca sa arate, odata mai mult, casub regimul conservator nu poate sl preziele nici la impartireacArtilor electorale garantia data de Constitutiune ?....

D. Al. Lahovari, ministrul afacerilor strcYine: Alegatoriiau dreptul de a cita direct in judecata pe cei ce nu le daucArtile !

D. Al. Marghilonzan, ministru de justitie: Dar o .§tie D.Vernescu mai bine de cat noi ! Credeti oare ca s'ar fi privat deplacerea de a da exemplul daca gasea vre-un prilegiu ?....

Cum se face, D-nii mei, ca in-loath.' tara, fiind, 32.500 ale-gatori inscri§i, au luat parte la vot 28.600?

Faceti, va rog, partea celor morti, celor absenti din tara,celor bolnavi, celor impedicati printeun accident material, celorcari, inscri§i fiind in mai multe judete, nu pot vota cleat in-tr'un singur loc, §i yell constata ca este un atata la sutalipsuri fortate, Cu toate acestea, din suma de peste 32 de miin'a lipsit decat 3.900, §i mai are pretentiuriea D. Vernescu sa

355

arate Senatului cl s'a fAcut mari ingerinte electorate, cA n'aputut tara sd '§i manifeste vointa sa, cA alegAtorii au fostturati. dela urnA. (Aplauze).

latA tot ce se alege din prima afirmatiune, cA din lipsacArtilor, alegAtorii nu '§i àu putut exercitA dreptul lor. Cred caarAtAnd cifra votantilor, am dovedit Senatului ca onorabilul se-nator de Mehedinti nu a fost fericit In alegerea primului cap deacuzatiune.

Fost'a mai fericit In cel urmAtor ? SA examinant impreunäcele ce s'au petrecut la sectia a cincea din Bucure§ti, pe careD. Vernescu a ales' ca ilustratiune pentru a caracterizA alege-rile din toatà tara. Ce straniu lucru, domnii mei, ca trite° dis-cutiune de rAspuns la Mesaj sA nu avem de rAsfoit cleatdosarul alegerei unei sectiuni, dintr'un colegiu, dintr'un ora § dintara! Opozitia a declinat lupta asupra validArilor; cuvAntarea D-luiVernescu m'ar autorizA sA cred cA aceasta s'a facut cu scopulnumai de a se InlAturA testimoniul actelor cari, puse pe biuroulSenatului, ar puteA, la fiecare pas, Infige o dezmintire.

Voiu urmA totu§i pe D. Vernescu pe calea ce a ales §ivoiu probA c11 memoria '1 a trAdat,.... pentrucA nu pot pre-

snpune ca este altceva de cat o lipsA de memorie.D. Vernescu a afirmat cA operatiunile electorate au Inceput

la sectia D-lui D. Sutzu la oree 10 i jumdtate. Este inexact.Procesul-Verbal constatd cl biuroul s'a deschis la ora regula-mentard de 9. Am ad raportul primului procuror care o constata.

'I a plAcut D-lui Vernescu sa va nareze, anevointa cu carea pAtruns in localul de vot ; sA vA dan eu relatiunea exacta afaptelor.

D. Vernescu, instituit conducAtor al operatiunilar electoratedin Bucure0i, proclamat omul singur capabil de a da putinA.mima acelora cari nu ar aveA avAntul necesar, a cercat la sectiadin Albastru ceeace in tactica militarA se chiaml tin raid, iarIn tactica electoralA se chiama un iure,s ! (Ilaritate!.)

Mai IntAiu, D. Vernescu a venit In cupair D-sale cu un D.Ion Nicolau sau Niculescu, supranumit Glont, personagiu de in-timidatiune (rdsete), pe care mai fit urmA InsA a trebuit s'A '1

retragA din circulatiune, cici oarecum 'I deparA acea societate.D. Vernescu apoi, insolit de D. LepAdAtescu, de D. Tomescu,

356

care nu are drepturi electorale, de un colonel reformat, care ase-men e a nu este alegator, §i de D. Pite§teanu §i alti cinci, §aseau i ntrat in sala de vot ; §i aceasta se poate proba ca toti aceiacari au asistat in sala §i cu declaratiunile procurorului. (Aplauze).

Si se plange D. Vernescu a n'a putut sa intre in saland au pätruns Cu D-sa §i acel D. Tomescu §i acel colonel,cari nu pot exercità drepturile. lor ectorale ? (llaritate).

D. Vernescu a stat in permanenta la aceastä sectiune pänala 5 ore, §i numai la despuiarea scrutinului, alarmat pe nedrepta cerut asistenta procurorului.

D. G. Vernescu: N'am cerut asistenta nimanui.D. Al. Margiloman, ministru de justitie : Atunci altii au

cerut-o in numele D-voasfra, §i procurorul a dat raspuns cä ga-ranteaza a nu se va atinge nimeni de D. Vernescu, §i D-voa-stra singur, D-le Vernescu, puteti märturisl cä cu toata asediares,zisä memorabila, a acelei sectiuni, n'ati avut cea mai mica ofensäde suferit !

Dar ce este mai mult, D-lor, la Acea sectiune pretinsa blo-cata, in acea cetate in care nu se. putea patrunde de intesatace era de oamenii stapanirei, majoritatea, marea majoritate afost a opozitiunei.

lata, D-lor, lista de rezultatul acestei alegeri : (Cite§te).D. G. Vernescu : Eu Want vorbit de culoarea de Negra

acolo eu n'am fost.D. Al. Margiloman, ministru de justitie: Ati vorbit de

sectiunea a cincia fac apel la toti cei cari va ascultä §i

va dau cifrele dela sectia V.Nu §tiu mai mult cleat D-voastra, daca sectia V este in

Negru sau in albastru dar v'am fäcut raport fidel de ce s'a pe-trecut la sectia la care D-voastril Vati aflat.

D. Vernescu ne-a vorbit de persoane cari ar fi fost moles-tate la, intrarea localului de vot §1 a gasit, pentru una din ele,cuvinte induio§ate : D. Theodorescu, fost ministru ca D. Catargi,a fost riístignit."

Inexact, afirm eu. D. G. D. Theodorescu nu a avut nici unconflict cu nimeni la alegerile de Camera, §i spre afirmatea ce-lor ce spun, invoc insä§i marturia D-lui Theodorescu.

lata ce citesc inteo plangere data de D. Theodorescu pri-

357

mului-procuror In ziva de 5 Februarie, adica la alegerile deSenat :

La orele 81/2 dimineata, ducandu-ma, in calitatea mea dealegator, la colegiul I de Senat, la biuroul electoral din Negruam intalnit pe drum pe D. N. Ath. Popovici, asemenea alegätorla colegiul 1 i candidat la colegiul II, care M'a Indemnat ama intoarce, caci cete de oameni nealegätori, armati Cu bas-toane, '1 au silit a se retrage in mijlocul huidueililor.

N'am voit set cred In realitatea acestorignominii,beinuinddi D. Popovici e cam fricos. Am mers dar impreuna pana infata localului

Dar omul care la 5 Aprilie zicea ; n'am putut crede cA sepetrece ceva ignominos" care,- la desteptarea ce 'i face ami-cul sau, *Miau-Tina : am bänuit ca D. Popovici este putincosa poate fi oare omul reistignit in albastru In una de 1Februarie ? (Aplauze).

Ei, D-lor, nu este bine sa venim cu citatiuni neexacte sisä afirmam lucruri cari nu s'au petrecut ! (Aplauze prelungite).

Onorabile, D-le Vernescu ! Cel d'antaiu act al meu, candam avut onoarea de a fi ales. colaborator al D-lui Catargi, afost urmätorul ordin :

Gt-tvernul este decis, in aleg-erile care .vin, sa n'entina or-dinea In contra oricarei turburari si sa asigure inteun mod ab-solut libertatea votului,

Spre a ajunge acest scop nu comptez, in ceeace ma pri-veste, decat pe energia si absoluta impartialitate a magistra--tilor chiemaji sA prezideze biurourile electorale.

Legea electoralä investeste cu pulen i atat de filtrase caexercitiul lor, bine chibzuit, ajunge pentru a. garanta linistea sideplina libertate, astfel ca sunt In drept sa astept mult delaD-lor

In ce priveste mai de aproape buna ordine, D-nii jude-catori vor observa a din articolele 89, 90 § 3 si 98 § 2 ale legeielectorale; rezultä ciar ca dreptul de politie al prezidentului se

Intinde asupra intregului local al alegerilor si pe din netuntru.§t pe din afarei.

Am pus, D-nii mei, libertatea votului sub egida justitiei.

358

N'am gasit D le Vernescu, un act de felul acesta din parteaD-tale ! (Aplauze).

Eu am adus dosarul, aceasta va fi cartea de aur a alege-rilor din 1892, dosarul tutulor reclamatiunilor, tutulor consta-tarilor, tutulor darilor in judecata, caci nu este o plangere caresa nu fi fost cercetatä, nu este un fapt pasibil de o lege penaläcare sa nu fi fost constatat Si urrnarit. Aratati-ne i D-voastra,D-le Vernescu, un dosar de felul acesta ca sa aveti dreptul sane criticati ! (Aplauze prelungite).

Aveati aerul adeneoari de a insinua ea s'a mestesugit lu-crul astfel ca sä nu fie insarcinati cu prezidarea biurourilor dealegeri in Bucuresti decal un numar foarte restrans de magis-trati inamovibili, lasandu-se restul biuroului pe mana magistra-tilor amovibili.

D. Vernescu, ca fost ministru de justitie, trebue sä tieCa in lipsä de rnagistrati de curte, se deleaga tot de curte,nu de ministtumagistrati de tribunale. D. Vernescu mai tre-bue sa stie a la inceputul perioadei electorale, primul prese-dinte al curtei convoaca intreaga curte i trage la sorti pe con-silierii cari au sa prezideze i in Bucuresti i in districte, cadBucuresti nu au monopolul judecatorilor inamovibili, si dupaaceea semnaleaza lipsurile primului-presedinte al tribunaluluicare, tot pe cale de tragere la sorti, le implineste cu presedintii

judecatori tribunaluluii.Asa s'a si facut. 5i daca numärul magistratilor inamovibili

este insuficent, vina nu este a mea, ci a legei electorale.lata cum se face CA mai multe sectiuni din Bucuresti au

fost prezidate de magistrati amovibili.Dar, asa fiind, ce se poate imputa unui singur din tinerii

magistrati cari au prezidat in Bucuresti ? Oare socotiti D-voastra,pana ieri ministru al justitei, a in magistratura de astäzi, prin-tre membrii ei amovibili, nu exista destul simt al demnitätei sidestul respect pentru sine care sa puna datoria mai presus deun interes efemer al politicei ? (Aplauze).

Ei bine D-le Verneku, sla intamplat ca procurorii, alecaror acte au fost atacate in fals, daca nu de D-voastra, dar deziarele D-voastra, ca presedintii de biurouri, pe care ii suspec.tati azi, sunt toti numiti sau inaintati de D-voasträ, nici unulde mine.

359

Tinerii acestia facutu-'si-au datoria ?SA luam pe rand cazurile pe cad le-ati citat.Cazul D-lui Statescu eslc absolut inexact....D. G. Vernescu: Este in dosar.D. Al. Marghiloman, ministru de Jasitie: Dar nu titi ce

am sa. spun. (12asete).Este absolut inexact ca D. Statescu sa fi fost lovit sau in-

brancit.D. G. Vernescu: A fost strans. (Rasete).D. Al. Marghiloman, ministra de Justitie: D. Statescu n'a

avut sa se planp deck de o insulta care numai pe D-sa nu-Iputea atinge...

D. G. Vernesca: Este protestul in dosar.D. Al. MarghilO man, ministru de Jusiitie : Pentru fala d-lui

Statescu nu ar trebui sa se scoata asa mult la iveala acel trotestcare va ratlike ca prototipul literaturei electorale din timpul dinurtna ; acea literatura pentru care tot ce nu voteaza cu opozitiaeste un bandit, tot ce nu este imbracat cu haine, zise nemtesti,este un Wails, tot ce slujeste la Stat este o sluga !

S'a citit in Camera ace! protest, dar s'a citit de noi,si fraseologia umflata asupra banditizmului guvernului" dinteacelprotest nu va face un titlu da glorie pentru D. Statescu.

Ca sa nu vorbim de absentii cari nu se pot apara, afirmnumai ca D. Stateseu nu a suferit dezat un neajuns care se poatefoarte lesna ivl in timp de. ale.geri.

Inteo multime da sute de oameni, intr'un moment cand toatepasiunile, si cele nobile, si cele mai putin curate, sunt deslantuite,nu se poate oare intamplà ca o vorba rau sunatoare sa zboarela urezhea unui fost ministru, reprezentant 4l unui regim pe carenu'l tamaie Inca tara si pe care multi'l adora Inca?

. Si dud un nesocotit arunca D-lui StAtescu vorbe ca : ceai facut cu milioanele Statului ?" guvernul oare este responsabilde. o asemenea nerozie? Nimeni alt decat un om de o nervozitateexcesia puteh sa ia pe seama lui o asemenea atingere.

Cand D. Statescu .s'a plans de acest lucru si cand D. VIA-descu, procurorul, s'a pus la dispozitiunea S3, cerand sa desem-neze pe acela care l'a insultat, lucru pe care D. Statescu nu l'aputut face, procurorul, o:n de duh, i-a zis : D-le Statescu, esti

360

asa de sus pus Inc& nu te poate atinge nesocotintele cari s'auzis". At& pentru d. Statescu ì nimic mai mult.

Sd trecem acum la D. Fdnuld ; si ad i nu este exact ca D.FAnutd sd fi fost lovit, nici D-sa nu a afirmat aceasta In primelernomente. D. Fdnutd a fost numai necinstit prin faptul cd i s'aaruncat noroi In obraz. Dar Ifni yeti zice : Nu este deajuns? Bada, o recunosc. Daca as fi fost In locul D-sale poate cddeamIn pdcatul de a-'mi face drep-tate singur. Dar in definitiv, in mo-mentele de agitatiune pe cari le-am descris adineauri puneti infata multirriei, care'si aduce incd aminte de 14 Martie, pe omulcare a intrupat scenele de represiune inutile din acele zile, adao-gati incd cd acel om venind cu careta si stropind multimea"citez textual un martor,strabatand printre alegatori cu semetie,ce mirare este cd 's'a gdsit unul care, WA sd'si aleagd nici mij-loacele de satisfactie, nici momentul, a cules noroiu de pe jos

l-a asvarlit in obrazul D-Iui FAnutd ?Regret acest lucru, regret cu atat mai mult cu cat din

martorii adusi cliiar de D. FAnutd nici unul nu a putut desemnape fdptuitor care, desigur, i dansul s'ar fi dus Inaintea justitieiunde se duc azi altii cari au Writ cu dansul necuvintele ce s'au.semnalat.

Am ad dosand D lui Fdnutd, din care rezultd cä D-sa nu afost catusi de putin lovit.

Oricum, parchetul i-a dat pe data asistenta deplind si I-ainsotit pentru a-i permite sd voteze in liniste. Rdmane bine do-vedit cd dacd neajunsuri a incercat D. FAnutd, neajunsuri pe carile reprob, ele nu au mers pand a'l priva de exercitiul dreptului sdu.

D. G. 1 ernescu: Dar Raceanu?D. ministru de Justgie: Sosesc si acolo. D-voastra nu a-ti

vorbit de dansul ; insd voi vorbi eu despre D-sa dacd \TA convine.Trecem acum la incidentul pe care i-a pldcut D-lui Vernescusd'I infrumuseteze Inca, par'ca nu ajung variatiunile pe cari le-aexecutat o parte a presei. Incident petrecut Intre D. Mavrodin,presedinte, si D. Cretu, inspector de politie.

In seara de 2 Februarie, pe la orele 10, citesc Intr'un jurnalamic al guvernului, Constitufionalul, cd inspectorul Cretu ar filipsit de respect catre D. presedinte Mavrodin cu ocaziunea unuidejun pe care unii alegdtori voiau sd'I introdued In said.

361

Vedeti, D-nii mei,. ca dela inceput lucrurile nu se arata afi o manopera guvernamentala, pentru ea tocinai un ziar guver-namental denunta pe un inspector al politiei guvernului. Cu toataora inaintata m'ain dus personal la D. Mavrodin sa iau informa-tiuni si negasindu-1 am lasat o carta prin care'l rugam sa'mi ra-porteze hnediat daca este adevarat a un agent al politiei a lipsitde cuviinta fata cu E-sa, hotarat ca, a doua zi, sl'i dan o satis-facere eclatanta. D. Mavrodin, fiindca a doua zi era liber, 'mi-afacut onoarea a veni singur la mine si 'mi-a raportat ca nu stiegratie caror cirçumstante s'a exagerat un incident fara importanta,rugandu-ma a-i dà dezmintirea ce comporta, pentruca D-sa nupoate polemiza Cu ziarele...

D. G. Vernescu: Dar pot dovedi cii rnartori vorbele earis'au zis.

D. Al. Marghiloman, minislru de Justitie: Se vede camartorii au pielea mai subtire decat presedintele interesat, chiarcand acesta are la spatele D-sale pe ministrul gata a-i da satis-facere.

Ce voiti D-voastr4 ? D-le Vernescu ? Martorii D-voastra suntprobabil niste asa de mad oameni Mat .trebue sa ne inclinaminaintea spuse/or lor ; au numai un cusur : acela de a fi anonimi

D. G. Vernescu: Ati inventatD. Al. Marghiloman, ministru de justitie: Este totdeauna

timpul a se cal cineva de o actiune pripita si de a renega rela-tiuni compromitatoare. (Aplauze).

In fine, ajungem D-nii mei, la incidentul D-lui Nacu.larasi, D-le Vernescu, iertatkma cA sunt silit sl va repet

pentru a cincea oara ea este inexact. Nu, D. Nacu nu a fost lovit;nu a afirmat niciodata acest lucru. Sa va spim eu in ce constaincidentul acesta, pentruca si de dansul m'am interesat.

Indata ce vedeam o articulatiune cat de mica in ziare punearasa o cerceteze ; caci mai presus de toate tineam, noi toti dinguvern, la buna faima a noastra, si nu voim sa fim solidan i deexcesele de zel, sau de actele unor agenti inferiori, daca au trans-gresat ordinele formale ce primisera.

lata cum s'au petrecut lucrurile, i ad i pot cità autorii mei;va vorbesc de D. judec..ator de instructie Zamfirescu.

La sectia de vot din Galben intrase un oarecare 'spas, agent

362

comunal, pe care trebue sal cunoasteti pentruca dateaza din timpulD-voastra, D-le Vernescu I (Ilaritate).

Acest Ispas, nejustificand el este alegator, a fost luat inraspar de cei prezenti si izgonit in strigate de : afara!". afara!"lspas, imbrâncit s'a scoborat pe cara ceva mai repede decat seurcase. (Ilaritate).

Acest duium de oameni cari se coborau s'au izbit de cu-rentul care se urca, si Inteacest curent se gasea si D. Nacu, dupacum putea si se gaseasca once partizatr sau adversar al guver-nului. Nici vorba ca s'a produs un moment de presa, cum sepoate produce decateori este afluenta ; irisa ceeace afirm esteca nimeni n'a cautat nici si insulte, nici si loveasca pe D. Nacusi daca D-sa a fost strans, se gasea in !puna societate, cid erasi cu prieteni de-ai nostri, in cap cu D. Al Catargi. lata dar siacest incident.

Din toate aceste incidente trageti, D-le Vernescu, concluziaca guvernul, coinpus din oameni nelegiuiti, obisnuiti a practica sifalpficdrile legale ale D-lui Panu si pe cele ilegale pe cari leafirmati D-voastra, hotariti mai Inainte de toate de a triumfa inalegeri, a calcat peste once prescriptiune a legei, peste oncedatorie a constiintei, absolut pentru a scoate din urna pe par-tizanii sal.

Cine ne spurie insa acestea ? Cine arunca cu mai multa ve-hementa asupra noastra discreditul acesta general ?

D. Vernescu! Adica singurul parlamentar din Romania carea trebuif si aiba mai multa caritate crestineasca Lata de pacatelealtora I

O voi dovedi.Ati impartit, D-le Vernescu, cu D. Catargi, pe care astazi

11 huliti, puterea si ati prezidat impreuna cu D-sa la alegeriledin anul trecut.

Cand zic O ati prezidat impreuna cu D. Catargi sunt poatenedrept cu D-sa, pentruca daca D. Catargi era ministru de interneD-voastra erati ministru de justitie si la finante, doma ministerecari, prin personalul lor si prin inraurirea lor, sunt de natura,inteo lupta de influente de practicat asupra alegatorilor, si con-trabalanseze actiunea ministrului de interne. Mai luati la activulD-voastrS ministerele domeniilor si instructiunei publice...

363

Voci.. Asa este !...D. Al. Marghiloman, ministru de Juslifie: ...Si vedeti cat

de preponderent era rolul D-voastra.la sa deosebim acum putin care a fost atitudinea ministrului

ad interim la justitie si in acelas timp ministru al numerosuluipersonal financiar.

D. Vernescu a luat interimul ministerului-lustitiei /a 21Februarie si nu a isalit nici un decret pana la 1 Marne. Dela1 Martie Oita la 18 Aprilie,adica dela inceputul perioadei elec-torale pang in ziva celui din urma colegiu in balotaj, a iscalit87 decrete privitoare la magistratura (aplauze); si ca O. nu in-capa nici un fel de nedomirire, am facut spre bzul D-lui Ver-nescu, un mic extras din registrele ministerului si am adus,pentru edificarea Senatului, toga colectiunea Monitoarelor Incari sunt acele decrete.

Ce se intampla, D-lor ? Se intampla cà ministrul justitiei,acela care este chemat sA Una cunipana dreapta intre partidein timp de razboiu electoral, cä tocmai ministrul justitiei esteacela care da nota alegerilor si care imbarbateaza pe agentiiadministratiunei centrale acolo unde zelul era cam moale, lucrulextraordinar, D-nii mei ! Noi cari, pe acele timpuri, eram inopozitie, nu am avut sa ne plangem de prefecti si de sub-pre-fecti sau de schimbarea personalului administrativ, ci cu multätristeta sa ne plangem de primenirea personalului judecatoresc.(Aplauze).

In preziva alegerilor, un procuror de curte este inlocuit deun alt procuror, in preziva alegerilor procurorii si judecatoriisunt preschimbati dela un cap al tarei la cellalt; in preziva ale-gerilor se numeste judecator de ocol, in propriul meu judet, unom care esise din temnita i ajutor un om care nu avea

cerute de legea organizarei judecatoresti (aplauze); dar, ceeste drept, odata alegerile trecute, amandoi au fost destituiti.

Vedeti cine a facut targul cel mai loial : acela care 'si avandut votul pentru o numire problematica, ori acela care 'i-lacumparat stiind ca nu'l va platl. (Aplauze).

In acest iures dat in magistratura, in acest dant macabru,yeti gasi numele unui nenorocit destituit la 29 Martie si pusla loc la 12 Aprile ! Vedeti alegerile D-lui Vernescu. (Aplauze).

364

VA aduceti aminte in treacät, D-le Vernescu, In ce circum-stante procurorul CrAsnaru dela Gorj a fost revocat la 15 -Aprilie?

L-ati chiernat in Bucuresti, in interes de serviciu, prin ordinTelegrafie, numai pentru a'l popri dela vot; la 17 era balotajulD-lui Maiorescu la TArgu-Jiu.

D. CrAsnaru va spune cinstit ca trebue sa fie in ziva de17 la vot, fiindca fagaduise votul su D-lui Maiorescu.

In toe sa respectati pe un tanar loial Vati revocat telegrafic.D-lor, nu v'am vorbit de aceste fapte recente ale D-lui

Vernescu pentru a mä autoriza deun precedent. Fereasca Donmul !Am voit numai sä stabilesc a nu D-sa era in drept de a cri-tica pe cineva.

Rolul ,de cenzor il poate luà D. Panu. D, Panu nu a tre-cut printr'un minister, astfel ca rigiditatea D-sale nu a fost incapusa la incercare. Dar cel care a pacatuit, cel care a cäutat oca-ziunea de a pacatul, cel care avand-o, a fäcut-o cu värf si in-desat, acela a pierdut dreptul de a se erige in apärätor al mo-ralitätei publice ultragiata de altii. (Aplauze).

Pot vorbl cu toatä libertatea de actiunea D-lui Vernescuin alegerile din 1891, pentruca ea nu se rasfrange asupra D-luiLascar Catargi, dupa cum nu s'a räsfrant asupra noasitra goanadata in magistratura la finele anului 1888, goanä care a provo-cat retragerea noastra dela putere.

Pentru noi, acestia dela putere, oriunde s'a semnalat o in-gerinta, oriunde s'a pronuntat.un nume de agent zelos si abätut,am facut sà intervina justitia si am dat in judecata.

D. Vernescu ne-a aruncat numele unui Toma Lerescu, ta-pul emisar care cata sa spele todte pacatele Izraelului érectoral !Dar ace' Toma Lerescu cine 1-a inventat ? Tot D. Vernescu siarnica sai dela primarie. Eu 1-am dat in judecata. Daca s'odovedl ca este culpabil, sa se stie ca acea ciuperca veninoasaa crescut nu in gradina conservatoare, ci in plat-bandele Pake-Vernescane...

D. Teodor Lerescu : Un astfel de om, care a furat num eleunei familii, poate fi capabil de cele mai mari mielii. Acestdomn, plecat din satul §i comuna Lere§tii, din judetul Muscel,venind In Bucure§ti, §i-a luat numele familiei dupà locul na§te*-rei ; nu este el din familia Lere§tilor.

365

D. Al. Marehiloman, ministrul justifiei: S'au petrecut .incidente regretabile, s'a manjit cu chinoros D. Theodorescu, s'amanjit cu noroiu D. Fanuti, s'a maltratat D. doctor Kitu. 0 re-gret din inima §i resping once solidaritate cu asemenea miseliiSi proba cea mai bund este cl ori unde am avut un indiciu,ori unde s'a formulat o plangere, parchetul a avtat ordine sd ur-mdreascd cu cea din urmd rigoare-, cu osebire dacd s'ar desco-peri ca fdptuitor un agent comunal sau administrativ. Toti '4ivor lua pedepsele cu cea din urmd rigoare, dupd cum s'ar do-vedi culpabili. Cred cd in asemenea conditiuni este o nedrep-tate de a face acuzdri guvernului de natura celor cari le face D.Vernescu. Gaud un intreg partid cste ad ca sd protesteze §i saateste prin ce lupta a venit In Camerd §i Senat, §i cAnd minis-trail este ad pentru a declina once responsabilitate cu fdptuitoriide turburdri §i a declarà a ei vor fi pedepsiti, nu aveti dreptulsd ziceti cd alegerile nu au fost libere, §i 0 expresiunea Weinu este liber reprezentatd §i In randurile senatorilor si deputa-tilor, §i pe aceastA bancd. (Aplauze prelungite).

NUMIREA D-LUI POPULEANU

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 20 APRILIE 1892

In sedinta Camerei Deputatilor dela 20 Aprilie 1892, d. Nicolae Fili-pescu ti dezvoltà o interpelare protestand Impotriva numirei D-lui S. Popu-leanu, fost magistrat sub ultimul guvern I. C. Brätianu, ca procuror generalpe lAng5 parchetul de llfov. D. Al. Marghiloman, ministru de Justitie, räspundeIn termenii urmätori

Domnilor Deputati,

Sunt in drept, sA mA mir de forma, dacA nu de fon-dul atacurilor indreptate in contra mea. Sunt In drept sA

Ind rnir pentrun sl nesocotesc atributiunile puterei executive.Eu cred, D-nii mei, cd intr'un stat constitutional, intrun stat alcArui mers regulat este asigurat, puterea executivä singurä aredreptul alegerei i numirei in functiunile publice.

D. C. Ressu: Sub controlul Camerei.D. ministra de justitie: Vin tocmai la control. Sub ce con-

ditiuni ? Este cert cA decäteori o numire de functionar, fie inadministratie, fie in justitie, infränge o lege constitutivä, nesoco-te,te conditiunile de admisIbilitate, violeazg un text, da, atunciintervine controlul parlamentar, control care readuce pe ministrula respectul legei cálcate. Dar cänd nici una din aceste condi-tiuni estrinsece nu se gase§te in joc, atunci o interpelatie asupracalitAtilor celui numit este o purA impietare asupra drepturilorputerei executive. Nu inteleg prin aceasta ca Parlamentul, claclare sA se planga de un ministru, sA fie cu mAinile legate; el are

367

lotdeauna ocaziunea de a'i arita aceasta neincredere la primalege sau la prima interpelare legalä ce 'i se face. Altfel este oimixtiune curatA a puterei legislative In atributiunile putereiexecutive.

Nu zic, Dlor, aceasta ca sa fug de dezbaterea de azi, sauca sd ocolesc fondul chestiunei. Nu voiesc sa evit un momenta cunogte simtimintele majoritatei asupra modului meu de acArmui departamentul ce 'mi este incredintat §i a sti daca ma-joritatea este cu D. Filipescu sau In contra D-sale.

D. Filipescu se ¡nseald daca crede ca in vre-una din nu-mirile facute In resortul meu am c'äutat sä dezorganizez vre-unpartid adversar sau sä fac proseliti politici.

Proselitismul, de cand am intrat In viata publica, 1-amcautat pururea pr'in ideile mele, nu prin sacul de graunte. (A-plauze).

D. Filipescu 'mi face injurie daca crede ca azi mä potabate dela o regula, care a fost neclintita pentru mine. Nu, D-niimei ; In numiri, si mai ales in aceea a procurorului general, amcAutat O. fac numai o !mina si sanatoasä administratie In jus-titie ; ma explic. Sunt, D-nii mei si circumstante cari atrag, Inmomentul de fata, o deosebita atentiune a ministrului de internesi a celui de justitie asupra unor incidente cari s'au petrecut lagranita noasträ si care pot sä aiba ramificatiuni si In tara. Inasemenea situatiuneD-voastre cunoscuteaveam necesitate cacel putin In capul parchetului central sa se afle un om energic

si experimentat ; deaceea am facut eu apel tocmai la un om acärui experientä nu poate sa fie pusa In dubiu si a carui au-toritate asupra personalului inferior judeatoresc este si azi in-tacta, de si au trecut trei ani de cand a pArasit parchetul curtei.

Am facut bine ori räu, acesta e dreptul colegilor mei sin-gttri a mA judeca. In aceasta privinta sunt linistit, pentrucäam consultat consili-ul de ministri si toti colegii mei mi-au datasentimentul lor.

Nu stiu ce autoriza pe D. Filipescu a se crede mai bineinformat decat mine pentru a 'si permite sa puna la indoialavotul unora din colegii mei ; dar afirm ca aceasta numire a avutdeplina aprobare a consiliului de ministri.

Spun aceasta nu ca sä ma pun la adapostul colegilor mei ;

368

caci, o repet, raspunderea intreaga a acestei numiri o ja u asupramea singur.

In adevar, pentru once numire inamovibila fri magistraturg,de si aceasta nu e scris nicaeri, socotesc cA e de datoria minis-trului sa ceara asentimentul colegilor sai ; aceasta e o regulacare s'a observat in toate cabinetele din care am fäcut parte sia cärei traditiune este mult mai veche inn.

Nu cunosc dent o infrangere la aceasta regula, si acestaeste precedentul pe care l-a invocat D. Filipescu, doar numaica I-a invocat gresit. and D. Vernescu a facut LArA stireanoaSträ numirile cari le amintea onorabilul interpelator, da,fost criza ministerialä, dar criza provocata de colegii D-lui Ver-nescu, nu de Parlament. S'a pus atunci fnainte apelul pe submana la Parlament, si noi ministrii am refuzat, luänd initia:tiva crizei, pentru cif socoteam atunci, ca azi, cä nu are Parla-mentul dreptul sa intervina !

D. N. Filipescu: Nu atunci a fost destituit D. Populeanu.D. ministru al justifiei: Dar and se face o altfel de nu-

mire, °tint de importantä ar fi ea, dar o numire care se poatedesface de insusi cel care a face() sau de succesorul sail, nuexista nici o obligatiune pentru ministrul justitiei de a consultape colegii sal.

Deaceea, daca la numirea D-lui Populeanu am consultatpe colegii mei, nu m'am supus unei reguli, ci am facut un actde curtenie. Prin urmare, sunt singur raspunzator de aceasta nu-mire si revendic pentru mine responsabilitatea.

Acum, daca persoana numita n'are calitatile politice si mo-rale pe cari ar vol sa 'i le van D. Filipescu, refuz de a discuta.

Am numit o persoana onorabila, asupra probitatei cäreinumiri nimeni n'a ridicat vreodata umbra de bAnuiala, care areo experienta perfecta a serviciului si care este incapabil5,oricari ar fi ideile politice, nu 'i le scurtez, n'am cerut niciodataunui magistrat parerile lui politice,incapabill, zic, de a tradao cauza lai incredintata sau de a abandona un post de lupta...

D. N. Filipescu: Ati protestat contra lui la banchetul ces'a dht cu ocaziunea afacerei Oroveanu.

D. ministru al justitiei: Acestea fiind Insusirile ce au de-semnaf pe D. Populeanu la alegerea mea, sa vedem ce ramane

369

cu amintirile trecutului, la care 'i place sa faca mereu apel D.Filipescu. N'am protestat contra D-lui Populeanu.

D. N. Filipesca : Ati protestat contra instructiei lui.D. ministru al justitiei: Aduceti-va aminte in ce conditiuni

am fost chiemat sA ma explic. Inaintea Parlamentului, in tim-purile tutbure §i de trista memorie pe cari 'mi le amintesfe D.Filipescu, s'a gäsit un ministru care sä 'mi zia a am fostacolo ca sa serbez asasinatul; am raspuns ca nu este exact, an'am fost acolo ca sa celebrez asasinatul politic, ci ca sA onorezpe acei cari luasera sarcina apärärei. Atat si nimic mai mult.

De altmintrelea, acest proces, care ram5ne dupä D. Fili-pescu ca o stigmata indelebilä, e un proces politic ; au trecut4 ani si mai bine d'asupra lui si eu sunt unul din aceia caricred cA vinele politice, chiar daca responsabilitatea ar fi maigrava si mai directa cleat a fost a D-lui Populeanu, suntunul din acei cari cred cA vinele politice nu ne autoriza nici la-ostracism, nici la punerea indefinita afara din serviciu a unui om.

Socotesc çA, dupä 4 ani de exercitiu legislativ, partidulconservator a dat destul proba despre täria, despre vitalitatealui, ca sä poatd face apel la calm-area spiritelor si sa nu 'i rä-manä numai iritatiunile trecutului ca singura calauza a actiu-nilor sale !

lata de ce spirit am fost condus, si inaodatä va rog sacredeti cA m'am interesat numai de nevoile serviciului, iar nude proselitism politic, si Inca mai putin de recompensarea tar-diva a unei conversiuni ce nu stiu unde o gasiti.

Ceeace pot spune e a D. Populeanu, dupa aderea , re-gimului liberal dela putere, a fost cinci luni sub directiuneamea ca procuror-general, in niste timpuri mai grele decat azi,§i ca nu am avut dent sa ma felicit de serviciile sale ; deaceea§i azi, in momentul and cred a am nevoe de el, am facutapel la dânsul.

Atsat i nimic mai mult am avut de zis.

24

AFACEREA BOMBELOR DIN RUSCIUC

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 18 MA1U 1892

La o lntrebare a d-lul Em. M. Porumbaru relativA la un complot orga-trizat in contra vietei Sultanului Abdul-Hamid, complot cu ramificatii In Roma.-nia, d. Al. Marghiloman, min istru al justitiel, rAspunde urmAtoarele :

Domnilor Deptitati,

La 10 Aprilie primeam, pnin ministerul afacerilor strain6; comu-sicarea unei depe§i a consulului nostru din Rusciuk prin care eramincuno§tintati ca la Rusciuk se descoperise, la un telegrafist ar-nmean din serviciul Bulgariei, anume Garabeth Aidimian, 14 bombadestinate unui atentat, cari ar fi fost duse n Bulgaria din Ro-,mania de un oarecare Rafail Pacarat".

Citez din memorie, dar acesta este aproape textual conti-nutul depe§ei.

Oricine intelege cat de desagreabila era o veste de felutacesta. Daca va aduceti aminte, D-nii mei, de panica ce coprin-sese Europa Occidentata, acum doul luni, in urma- atentatelor dinFranta, Spania §i Belgia, yeti putea lesne intelege ce gravitateavea aceasta scriere pentru noi.

Nu este indiferent sa allí c atentatul prin dinamn cearcaa trece §i in Orientul Europei ; este insa*i mai desagreabil sA aflica boinbele au fost confectionate In Romania §i sa constali ea tegase§ti, vis-a-vis de o stare primejdioasa, foarte slab armat ;adevar, nu avem legislatiune speciala asupra fabricatiunei §i de-

. tentiunei de explosibile §i mijloacele noastre preventive politi-neVi nu se pot compara cu acele ale Occidentului.

371

Nu avem nevoe sa va punem in curent cu numeroasele an-chete, cercetari, arestari, perchizitiuni, traducen i in corespondent&contraziceri intre denuntari, calomniare i aratari adevarate, in-crucisari de piste false cu cele reale. Totusi parchetele din Bo-tosani, Focsani, Galati, Bucuresti si Giurgiu au fost intrebuintate,zi si noaptea, la aceste informatiuni judecatoresti i rezultatul do-bandit este urmatorul :

1. Ne gasim, D-lor, fata cu o miscare politica indreptata incontra Imperiului otoman.

Numerosi armeni, deseirmati in toata Europa si mai In par-ticular In Orient, stint inteo ferbere generala. Toti sunt organi-zati in comitete, mai bine sau mai rau constituite, umbland prinpropaganda si colecte sa adune mijloace pentru a libera partea

-Armeniei care este supusa Turciei.Miscarea incepe dela 1880-1881. Ea a avut diferite ma-

nifestatiuni, dintre care una mai acuta a fost in primavara a-nului 1890 cand s'a produs un fel de revolutiune In Constanti-nopole in contra Patriachului armean care, pare-se refuzase sa sepuna In fruntea miscarei.

De atunci, D-nu mei, s'au cam linistit lucrurile pana in anultrecut, and avantarea aceasta, patriot& sat, revolutionard, in lim-bagiul armenilor arestati termenii de revolutionar si patriot suntsinonimi s'a scindat In doul.: un curent cu numele de Hengia-gist, asà numit dela jurnalul de propaganda Hentchag, care a-pare la Londra si care circula din mana In mana ca un fel deevang'nelie a propagandei, si un curent cu numele de Ta,snag-Tuflutn.

Cei din societatea hentchogista se falesc de a fi revolutio-nari dupa traditiunea tutulor popoarelor cari au luptat pentru li-bertatea lor ; ei afirma ca reprobeaza atentatele in contra persoa-nelor i proprietatilor. Cei din Tasnag-Tutium sunt violentii, carese inspir de precedentele cele noui ale rasvratitorilor din Occidentsi a caror teorie a fost cam asa rezumata de ei : Daca nu inte-lege cu capul" tac degetul ; daca nu s'a desteptat, tae bratul ;daca iarasi n'a prins minte, dai la cap".

Sub presiunea acestui din urma curent s'au fabricat cele 14bombe, cu destinatiune a teroriza in Armenia s'au In Turcia.

Primul rezultat este, dar, descoperirea unei miscari nationa-liste In Imperiul otoman tinzand la liberarea Armeniei.

372

In ceeace priveste Romania, luatd ca centru de activitateal unei pdrti a revolutionarilor armeni, trebue sa constatäm cdcomitetele ernbrionare de la noi au fost rdu coordonate Intre ele,ca sunt lipsite de o directiune generald si mai ales de mijloacebdnesti ; multd buntivointd, dar foarte slabd organizatiune ; astfelcd, daca la un moment dat ar fi fost In stare sa turbure pacea,aceasta s'ar fi putut produce numai Inteun viitor indepArtat.

Al treilea rezultat este cd. fabricarea acelor bombe nu s'ainplinit la noi in tara, ci in Bulgaria. Aceste 14 bombe, de tipulzis fenian, au fost lucrate in fier de lacatusul Missag, in toamnaanului trecut, in Rusciuk ; Missag a fost arestat de autori-tatile bulgare ; el, pe cat stim, a recunoscut faptul, si nu stimdacd acum de curand a fost pus In libertate Impreund cu tova-rdsii sal din Bulgaria.

Acele bombe au fost umplute in casa unui alt armean, nu-mit Tutungief. Acest Tutungief este azi In libertate la Constan-tinopole, de unde a denuntat pe complicii sai. El beneficiazd descutirea ce legea otomand face a acordh denuntatorului- unui com-plot. Asupra indicatiunilor lui, politiile turca i bulgard au pututurmArl firele numeroase ale atentatului in pregdtire.

Incarcarea bombelor a fost -Matta cu material furnizatdupd indi?atiunile unei cdpetenii care, dupd rezultatele ancheteinoastre sunt exacte, poartd numele de Lirovk Cilingnirian.

Dupd cercetdrile fdcute la pirotechnia noasträ si la labora-torul uniVersitar al doctorului Bernhard Linday asupra a cloudbombe ce ni s'a incrediniat de autoritatile bulgare, s'a constatatcd masinele explosibile din Rusciuk stint formate din trisulfurde stibium si clorat de potasd amestecati Cu zandr i alcool.

Acest amestec este aproape inofensiv, in spatiurr deschise,chiar dacd este actionat prin scantee sau fulminat ; daca insd estepus In combustiune prin acid sulfuric, el are o fortd detonantacomparabild Cu a nitroglycerinei. De fapt, erà menajat in interio-rul cutiei un gol destinat a primi o sticlutd find cu acid sulfurica cdrui introductiune era rezervatd pentru momentul atentatului.

Care erà sa fi acel moment ? Nimeni nu poate precizit a-cest punct : bombele asteptau de 8 luni, si nimic nu indicd cderà sh se facd un usaj apropiat de dansele.

Bombele, In fine, dupd fabricarea lor, au fost una cate una

373

transportate in casa lui Nanuphar Agdemian, sora telegrafistuluiGarabeth, de atre acel Rafail Pacarat cOruia ziarele i-au fAcut onotorietate ce nu merità.

Acest Pacarat, pe adevAratul lui nume Markar Wraimian, nucAlcase de o jumAtate an In Rusciuk, and a fost arestat la Foc*ani ;toata lumea *tie ca Incercase a trece la Rusciuk In ziva ajar incare politia bulgard fAcea primele investigatiuni.

4. Al patrulea rezultat, in fine, este cd atat noi cat *i princi-patul bulgar suntem absolut lAsati la o parte din aceasta mi*carearmeand care a fost indreptatA nnmai In contra guvernului otoman.

Ce am WO acum noi ? Noi am arestat pe toti cei pe cari'i am dovedit fie cA au o actiune politicd ocultd, fie ca au fostin curent cu atentatul ce se preggeà.

Ace*tia stint Hrant Azodian, arestat la Foc*ani ; Tigran Howe-namian sau Garabeth Kurkeian, arestat la Galati ; Rafail Pacaratsau Markar Wraimian care singur s'a predat la Foc*ani ; Hampar-tzum Norhadian arestat la Boto*ani,

Cate patru sunt oameni de o pozitiune sociald destul detimilA ; foti aveau o meserie manualA, mai mult aparentA ce estedrept ; *i nu e probabil cd vre-unul din ei sO fi ajuns a juca unrol in actiunea revolutionarA decisivA daca ar fi cAutat sd seproducA.

Nu am voit sa *thn pand la ce punct fiecare a cOutat sO in-lezneascA atentatul, sau sa se fereascA de dansul. N'am voit ase-menea sA *tim mai departe dacd atentatul era posibil sau nu.

Am descoperit uzuri, i uzuri serioase, contra lini*tei unuipopor amic, aceasta ne-a ajuns. Am fdcut mAsurd egalA pentrutoti, *i pe cate patru 'i am expulzat prin decizie a consiliului deministri.

Aceastd e singura armA ce avem in contra lor, o armA foarteriguroasd dealmintrelea, pentrucA expulzarea facandu-se formal on-care din expulzati ar cAutà sd reintre la noi In tara devine pasibilde inchisoare.

Tofi legiVii din Camel-A *tiu cd nu e nici o dispozitiunein legislatiunea noastrd care sA ne fi permis sä traducem pe a-ce*ti oameni inaintea justitiei. Aà fiind, cred cä ne-am fAcut da-toria de buni vecini catre Statele vecine *i de buni prieteni cdtrecelelalte, cAci am al-Mat tutulor strAinilor cA daca suntem hotArati

374

a respectà traditiunile de ospitalitate ale tar& noaste, nu suntemdispusi a suferi ca tara noastra sa devina un focar de intrigi.Voim sa se stie de toti ca suntem un element de pace si de li-niste in Orient, si a nu vom tolera, cu nici un pret, fie o ma-nopera care ar ameninta ordinea stabilita in vre-un Stat, fie opregatire care ar turburtl linistea. (Aplauze). Warn nevoe sa a-daog ca vom urmarl cu cea mai din urma sev. eritate once aten-tat in contra persoanelor, fail distinctie daca sunt dintre noi,sau strainatate. (Aplauze).

REFORME JUDICIARE

EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 15 MARTIE 1893

In §edinta dela 15 Martie 1893 a Camerel Deputatilor, discutandu-se bud-getul ministerului justitiei pe exercitiul 1893-94, d. Al. Marghiloman, titularulacelui departament, rostete urmAtoarea cuvAntare, raspunzand unor observa-tiuni Matte de d. C. I. Stoicescu §i de catre D. C. Dobrescu-Argep.

Domnilor Deputati,

Mi se atrage de colegii nostrii, D. Dobrescu §i D. Stoicescu,atentiunea asupra unui punct, coprins dep. in Mesaj : prezentareaunui proiect de lege asupra judecatoriilor de ocoale.

Acest punct, pentru mine, deja, este transat.Proiectul este deja aprobat de consiliul de ministri §i sanc-

tionat printr'un Mesaj regal de trimitere inaintea Corpurilor le-giuitoare de mai bine de o luna. Proiectul este si imprimat. Nu1-am depus MO, pentruca in nametul de legi, budgete, chestiunipolitice ce avem la ordinea zilei, asteptam un moment de acal-mie pentru a putea cu totii studia, fail preocupatiune de partid,o lege asa de importanta ca aceea a judecatoriilor de ocoale.

Deglminteri, observatiunile D-lui Dobrescu din o parte aCamerei §i a D-lui Stoicescu de alta parte, imi permit o discu-thine larga si fecunda, si esirea din Corpurile legiuitoare a uneiegi cat se poate de !Duna si ca sa dea satisfactie asteptarei ge-

merale.Chiar de maine ma voiu achita de placuta sarcina de a

trimite D-lor Dobrescu si Stoicescu cate un exemplar al legeielaborate.

376

Nu md pot intinde astdzi asupra diferitelor puncte pe callle atinge noul proiect ; aceasta este o chestiune de discutiunegeneralä care sper cd se va face, dacä nu inainte de särbAtori,dar de sigur dupd sArbdtorl.

Dupd acum insd pot spune D-lui Dobrescu cd proiectul räs-punde la cele mai multe din preocupatiunile ce are D-sa. Pro-,iectul mdre§te cdderile justitiilor de pace, imulte§te numdrul lotpentru a le pune la indemAna claselor laborioase ; dft, in fine,judecatorilor o retributiune mai in raport cu serviciul ce li secere. Prin faptul cd justitiile de ocol vor aveà in viitor sd cer-ceteze in prima instantd mai toate afacerile mobiliare §i imobi-liare, cari intereseazd pe säteni, se rezolvd §i chestiunea taxelorde justitie atinse de D. Dobrescu-Arge§.

Am fost §i eu izbit de anomalia legilor noastre, §i sä vddtdrani judecându-se pentru o jumatate de pogon §i nevoiti sdmeargä dela tribunal la curte, plätind astfel In taxe de apel maimult decAt face insu§i valoarea lucrului In litigiu ! Prin faptul case descinde cu o treaptä judeiarea acestor litigii se scute§te §iplata acestor taxe.

Prin urmare, in privinta judecätoriilor de ocoale rog pe onor.no§tri colegi, cari s'au ocupat azi de aceastA chestiune, sa-mifacd creditul celor cdteva zile cari are sd mi unneze pan la de-punerea proiectului. Dad. pro;ectul este bine sau nu intocmit,aceasta e o chestiune de apreciere ; dealtmintrelea, contez sd facapel la concursul tutulor ca sag ameliordm clan' are pärti slabe,

D. Dobrescu-Arge§ ne mai intreabd dad nu a venit mo-mentul sä ne gandim la revizuirea unora din legile noastre, carif gild imprumutate dupd ni§te legi foarte vechi franceze, au ne-voie de modernizare ca sd fie puse in conformitate cu moravu-rile noastre. Da, D-lor, §i ordinea legiuirilor cari vor fi modifi-cate este cea unnAtoare : Primul proiect care se impune, chiarin sesiunea aceasta, este reforma codului de comer t in privintafalimentelor. (Aplauze). Proiectul e in studiu ; dar, din nenoro-cire, e o materie foarte delicatä care cere multd rtflexiune §imulte studii comparative. Astfel incdt, cu toatä bundvointamagistratilor §i oamenilor de legi la concursul Mora am ,apelat,nu voi aveA lucrarea terminata dent dupä särbAtori. Dar spers'd aduc acest proiect Inainte de inchiderea Camerei, §1 chiar

377

clad nu s'ar vota In sesiunea aceasta, tot ar fi un lucru bun cafiecare sa 'I poata studia In timpul vacantei.

Cu prezentarea acestui proiect de lege 'mi voi indeplinìangajamentele luate prin Mesaj pentru reformele legislative aleanului acesta.

In ce priveste sesiunea viitoare, vom avea intai revizuirea ce-lor doul coduri de procedura civila i penala, cari au nevoie deo remaniere profunda si urgenta. Va veni poate mai tarziu timpul,

insä in aceasta privintä nu pot sa fiu prodig de fagadueli,va veni timpul i pentru revizuirea codului civil, daca nu intoate punctele lui, cel putin in acele din punctele lui cari, fiindluate cam drastic din legislatiunea strainä, chiar &pa o practicade 30 ani nu s'au infipt in practica vietei noastre.

Acum, daca binevoiti, sa trecem la cercetarea celor 2, 3puncte speciale din budget si asupra carora s'a rostit D. Stoicescu.

*i mai intai, in ce priveste suprimarea unei sectiuni delatribunalul Ilfov, acord D-lui Stoicescu ca acea reductiune nu adat roade, i ea mai bine era, pentru expeditiunea prompta ajustifiei, caci aceasta promptitudine este o conditiune de bunaadministrare a justitiei, mai biue era, cred, sa se lase tribu-nalul Ilfov asa cum era.

insa, inainte de a ne gandi la infintarea unei noui sectiunila -acel tribunal, mai trebue sa facem experienta organizarei celeinoui ce voiu propune pentru judecätoriile de ocoale.

Prin acea lege, luandu-se tribunalelor un numar insemnatde afaceri, li se vor,usurà rolurile.

Dara i dupä aceasta incercare voiu vedea.ca unele tribunatenu numai cel de Ilfov, dar i cel dela Braila, i cel de Mehe-

dinti tot continua a nu avea timp indestulator pentru rezol-varea nepripita a proceselor mai insemnate, voiu cere eu delaCorpurile legiuitoare si lege si mijloace pentru a le marl personalul.

Trec acum la grefierii archivarii de cari s'a vorbit.Comptez sa prezint o lege speciald pentru p rsonalul grefelor.Socotesc Ca, asa cum este intocmita astazi organizarea grefelorsuntem amenintati, intrun viitor apropiat, sa nu mai avem in_gref a personal cu 'mina experienta.

Indata ce vom avea tineri, cari au putut sa-si termine stu-4Iiile, i sunt multi de acestia, si cari, prin urmare, aspira

378

la treapta de judecätor, ei vor profità de intaia ocaziune caiasä din grefä. Nu vor rämane deci decal acei cari nu au cuno-stinte inaintate de drept, cunostinte cari trebueSc cerute delaacesti auxilian i ai justitiei.

Avem dar interes sa mentinem in grefe pe cei mai buni.Ad se impune, dupd mine, o leg-e care sä se ocupe in specialde grefieri i ajutoare i cu deosebire de inaintarea lar pe loc.(Aplauze). Cei cu carte frebue tinuti in grefe fara ca sä piardädreptul de inaintare In general si de ameliorare a soartei lor.

In aceeasi lege m'asi ocupa si de registratori. Dacä acestoranu se cere cunostinte de .drept, li se cere o gimnastica parti-culara a mintei, care nu se poate dobandl cleat prin o practicaindelungata i foarte ingrata.

Ne trebue la registraturi oameni cari, o bunä parte dinviata lor, au fost inhamati la aceasta munca ingrata care-i trans-forma In dictionare vii, i ne trebue registratori cari sa nu albanevoia sau tentatiunea de a parasi postul.

Fiti incredintati ca voi fine seama de aceastä nevoie.Cu aceasta ocaziune este locul sä vorbesc de impiegatii

destui de modesti si foarte trebuinciosi de cari cu multa solici-tudine s'a ingrijit D. Stoicescu. La judecatoriile de ocoale noinu avem grefieri, nu avem dent copisti cari poarta numele degrefieri, si cari d'abia anul acesla obtin 110 lei pe lunä ; cäcipana acum la tribunalele de clasa ll-a nu aveau decal 90 lei, sila cele de clasa I-a 100 lei.

Si cum se cere acestor functionari, pe lava instructiunediscretiune i oarecare raspundere, fiinda trec prin mana lorsume de bani, este necesar sä ne ocupam mai de aproape de

Daca nu-i vom face deodatä ajutori de grefä, caci acea-sta ar impovora- budgetul cu 35,000 lei cel putin le voin im-bunatatl pozitiunea.

Este just, ca daca acesti impiegati duc sarcina i raspun-derea unei mid grefe, sa aibä i unele din avantagiile ei.

Aceasta este o promisiune nurnai. Insa D. Stoicescu, avandbunatatea sa recunoascä ca mA ingrijesc de interesele care imisunt incredintate, va asteptà, sper, reallzarea ei.

379

lard explicatiunile ce aveam sä dau in räspuns la observa-liunile facute de onorabilil preopinenti §i vä rog sri primiti pro-ieclul de budget astfel cum a fost alatuit. (Aplauze).

DEZORDINILE DELA 5 APRILIE 1893(AGITATIA CONTRA LEGEI AXIMULUI)

*EDINTA CAMERE1 DEPUTAT1LOR DELA 6 APRILlE 1893

In §edinta Camerei Deputa(ilor dela 6 Aprilie 1893, d. Nicolaevorbind in numele minorit¡tei liberate, dezvoltii o interpelare cu privire larepresiunea dezordinelor din 5 Aprilie 1893, organizate de partidul liberal cao protestare impotriva legei maximului. Dupà replica d-lui Lasc5r Catargiurpre§edintele consiliului de miniOri i ministru de interne, a luat ctivAntul d.Al. Marghiloman, ministrul justiliel, rostind urrnAtortil *discurs

Domnilor Deputati,

D. Fleva a incercat sa dreeze legenda zilei de eri ; probabilca räspunderea ei apasa greu asupra constiintei d-sale (aplauze).D-sa a cautat sa transfigureze faptele de eri, cari, din nenoro-dire pentru moravurile noastre politice au avut de spectatorio parte insemnatä a orasului, dar la cari, din fericire pentrurestabilirea adevärului, a asistat toata Camera si tribunele.

Insa inainte de a vorbi de cele care s'au petrecut in Camerasi la usa ei, s vorbim nitel de cele ce au pregatit evenimentufregretabil de eri, eveniment care de altminterea nu erà fäcut casa ne alarmeze, i proba este ca Camera a deliberat in linistepana la ora 6. Evenimentul acesta Insa ne-a deschis ochii pentruviitor asupra pornirilor partidului liberal si asupra cresterei in-datoririlor noastre fata de tara (aplauze).

D-lor, aptamanile Pastilor, adica toatä vacanta parlamentargra fost ocupata cu agitatiuni in contra legei maximului. Dada n'ar

fi dent neexactitatile spuse pe socoteala legei, calomniile aduseIn contra guvernului si a Camerei, nici cà le-asi face onoareatmei mentiuni.

Dar ce nu este legiiim este sa vedem oarneni, care curios-and.bine despre ce .este vorba, induc in eroare pe aceia carinu sunt in pozitie de a cunoaste lucrurile ; este de a vedeàoamenicari au avut onoarea sa guverneze aceasta tara si cat i

aspira inca sa o guverneze, inseländ cu buna stiinta pe naiviicad 'i asculta ! S'au agitat rnasele cu copilärii de felul acesta: eanimeni, in nici o comuna, nu va mai putea Ma o pasare färasa plateasca taxä ; ca se pune bir pe puii de &IA din curte....

Voci. Asa este.D. Al. Marghiloman, ministrul justifiei... ca cine plateste

taxa de fatadä va mai platl si taxa pe venit ; in fine marele economist al partidului in Camera, d. Stolojan, a afirmat in adunarepublica ca nimeni nu va nianca o bucata de pine farä säleasca 40 lei taxa pe an. (Aplauze).

Atatea afirmari, atätea nascociri l (Aplauze).Dupä 15 zile de antrenagiu sistematic al opiniunei publiee,

-and s'a crezut ca buba e coapta s'a azmutit lumea asupraCamerei.

D-lor, pentru a vä proba aceastä grava *tare nu ma voiuraporta nici la zisele jurnalelor, nici la rapoartele politiei, ma voiuraportà la oamenii de capetenie ai partidului liberal, ma voiuintemeià pe cuvintele d-lor Stolojan si Fleva.

In aplauzele adunarei dela Dacia, Dumineca trecuta, d. Sto-lojan astfel se exprima

»A spus un ministru ca afara de Camera si de Rege incolonu sunt decal oameni cari se plirnbä. Vedeft dar ca oamentiace$tia v'au uitat.-

A§a este ochii cari nu se vad se uita. De .ce nu afimerge in ziva discufiunei leget maxinzului s va plimbafipe deolul Mitropoltei, sci le aducell aminte cu cinste si cubine de existenta d-voastrei?

Sunt i eu om de ordine, dar mi-aduc aminte de un pro-verb care zice : frica pitze$te via. Cu chipul acesta faceti sa

ibá nitica grije de D-voasträ ; se stie ca acolo unde este un4,popor viu si constient de drepturile si interesele lui, stapanirea

382

,trebue sa aibä grije de el, sd $tie cd nu este de glumd cu dânsulrCe va-sa-zica acest limbagiu, si nu limbagiul unui reporter,

ci limbagiul inflorit al fostului ministru Stolojan ? Aceasta va-sa-zica ; Regele ? fictiune ! Parlamentul ? fictiune ! Ce este adevarat ?

Sunteti voi multimea, voi numarul !Daca nici Regele, nici Parlamentul nu va este pe plac, pe

ei bcieti! (Aplauze).De altfel ca sä nu fie nici un fel de indoiala asupra acestot

cuvinte, ia tä cum le incoroneaza D. Fleva. Debarcat numai decateva momente, temandu-se ca focul de artificii sa nu fi fost trasindestul de D. Stolojan, D. Fleva a gasit de cuviinta sa adaogeN'am sa va. spun azi dealt putine lucruri. Maine aveti sti vor-bill D-voastra, sus si energic pe dealul Mitropoliel.

D. N. Fleva: Absolut inexact. Am spus : Am sä va'vorbescacum putin, pentrucii maine am. sa vorbesc la Camera.

D. Al. Marghiloman. ministru al justitiei: Mi se pare cäun deputat inainte de a da o dezmintire trebue sä fie sigur deinsusi actele lui; eu am tradus textual La Patrie care e unjornal autorizat al D-v. (Aplauze).

D. N. Fleva: De unde stiu eu ce spune jurnalul, nu stiude au fost stenografi. Am vorbit la 4000 oameni ; sá vinä saspunä mincinos, daca nu e asa cum spun eu. (Sgomot, intreruperi).

D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: VA lepädati azide aceste cuvinte temerare dupa cele ce s'au petrecut eri ; eridimineata trebuia sä vä lepädati de dansele nu azi. (Aplauzé).

Dupa ce s'au incins inimile, dupa ce s'au domirit cei nedo-meriti, dup. ce s'a emotionat tot ce era succeptibil de a se e-motionà, a venit argumentul final de care nu se leapädä niciun bun agitator ; s'au desfundat butile. (Aplauze prelungite).

Vocl: Infamie, calomnie. (Sgomot).D. Al. Marghilornan, ministru al justitiet: Eu inteleg e-

motiunea aceasta, pentruca adevarul ustura, si nici chiar vorbelede injurii, calomnie nu ma pot mica pentruca Inainte de- a a-vansà ceva in Camera, stiind rasunetul pe care constiintele noa-stre trebue sa-1 aibä si in afard de camer'ä, nu 'mi permit cevacleat ca acte in manä. La rampa garei 2 buti de vin s'au im-partit de Nae lonescu si de un ziarist in contra aruia imi re-zerv sa pui actiunea publica in miscare. (Aprobari).

383

lar de faimosul Ghita I'Vlanolescu Lungu if cunoastetiori nu D-lor din minoritate ? opt buti au fost consumate.

Afirm ca sunt dintre deputati cari stiau de consumatiunesaceasta din strada Italianä §i cari urmau Cu grija progresele ei,gratie unei birji care a urcat si coborat de trei ori ,Dealul Mi-tropoliei.

Indrazneste sa ma dezmintA cineva ?Lucrurile fiind aduse la punctul voit, s'a abuzat de demersul

unor onor. comercianti cari aveau sa inmäne Carnerei un pro-test si la spatele lor s'a strecurat o multime, in care daca aufost cativa comercianti, in rnare majoritate s'au gasit ca totulalt soiu de oameni. Arestarile operate si actele incheiate ne-audat in mana si carutasi si ovrei, si stra iiii, pana si doui birjarideghizati ! Pentru legea maximului si-au lasat trasnra acei birjarispre a manifesta la Camera?

Gänditi ca acestea nu sunt fire conduatoare de natura aarunca o lumina bizara asupra miscarei de eri ?

Fata de aceste pregatiri, ce am facut noi ? Am avut man-suetudinea sä urmam foarte inteleptele povete ale presedinteluiCamerei, ca sa lasAm liber acces tutulor si asA fiber, ca va a-duceti aminte and D. Fleva 1.5: puneà de eri premisele aici, oparte a tribnnelor aplaudau. (Sgomot).

D. Presedinte : Publicul are dreptul sa se exprime in co-legiile electorale nu la tribuna Camerei. (Aplauze).

D. Flevl z: Nu puteti sa-mi faceti mie o crima dacä ma a-plaudä.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: Nu se incepuseInca sedinta ; pe and majoritatea se aduna intr'o sectiune, maimulte incidente se petreceau la intrarea Camerei.

Doui dintre colegii nostri perorau prin multime cu atatavioiciune, ca unul a avut si innerarea cu seful gardistilor carecauta sä mentinä linistea. Acolo era oare locul D-sale and arela dispozitinnea sa tribuna Camerei pentru a se rosti... (Intreruperi).

D. G. Lecca : D. Triandafil ce zel dezvoità acolo ?D. V. G. Mortun : Cer cuvantul in chestiune personala.D. Ministru al justitlei: In acel moment capitanul Solo-

monescu a fost alacat si ultragiat ; comisarul Verusi a fost ata-cat si ultragiat ; primul procuror a fost amenintat si toti erau

384

in exercitiul functiunei tor si in implinirea datoriei. In momentulcel mai incordat, s'a pr*rat un strigat, pe care 1-am inregistratcu ingrijire: acum este momentul sa vie Fleva

D. C. Nicolaescu:_Eu am zis sa vie D. Fleva ca sa vazaceeace se petrece in curtea Camerei.

D. Al. Marghllotnan, ministru al justitiel: D-le Nicolaesatde ce zmulgi laurii d-lui Dobrescu ? D-sa a zis aceasta. (Intre-ruperi).

D. C. C. Dobrescu: Toti ziceau sa iasa deputatii afara savaza ceeace se petrece in curte. (Sgomot)..

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Notati bineD-lor, ca. eu nu scrutez intentiunile onor. deputat, care a zis.aceste cuvinte ; le ignorez deocamdatd. Este irisa foarte edifi-cator, ca nota a situatiunei, s.a aud pe un deputat, in momentulcand politia pareà debordatä, exclamandh-se: acum este mo-mentul sa apara Fleva !" Retineti aceste cuvinte : ele sunt plinede invatamant !

Nu este mai putin adevärat D-lor, cA in acel moment, subochii tutulor, capitanul Solomonescu era lovit, cA Verusi, carevreà sa restabileasca ordinea, era bätut §i ca forta publica atrebuit sa facä sapte arestari pentru ca sa degajeze intrarea Ca-merei. Cum a arestärile au fost bine fäcute, este proba caimediat parchetul tiind sezizat §i judecatorul de instructie che-mat, s'a emis mandate de depunere in contra acelora cari auultragiat.

Vedeti cA Oita acum nu se adevereste ca prevocatiunea avenit dela noi ! nu se adevereste cA navalirea poporului pe dealulMitropoliei, nici insemnarea lucrurilor petrecute ad, sa fi lostuna din acele curse in care escelau politiile de odinioara, po-litii al cäror zel se dezvoltä §i astäzi in culise, tot dupä fornreledela 1887 si 1888. (Aplauze):

Se linistise lucrurile in destul ca o parte din membrii gu-vernului sa se poata duce la Senat, cand intre 4 §i 5 ore mul-timea, care cu incetul fusese respinsa din curtea Mitropoliei, darcare ocupà insa accesul ei, a inceput sä atace oameni inofen-sivi cea dintai victima a fost un tanär reporter al unui jurnalconservator, caruia i s'a zis murdärii i s'a aruncat pietre. Putindupa aceia, D. Carp a avut i D-sa sa se planga de neomeniile

385

unui individ, care desigur ca numai pe poporul roman nu-I re-prezenta in starea in care era. (Aplauze). l-a aruncat o murdarieinsotitg de huidueli. El-A manifest el razvratitorii cercau sa rein-ceapg turburgrile. Era deci o datorie imperioasg pentru politiede a protege e§irea deputatilor §I din majoritate 0 din mino-ritate, (intreruperi) intrucat era de temut ca necuviinte sg se in-tample pe nemerite, dui:4 cum un agent provocator ar fi pututazmutl asupra cutarui sau cutarui trecgtor.

Sergentii de strada n'au apucat sä faca cativa pa§i pentrua degaja strada §i au fost primiti cu o grinding de pietre. Ata-cul a fost atat de violent ca dacä prefectul de politie nu sepunea in persoang in capul lor, randurile erau rupte. NumgruLrgnitilor indica indestul cat au fost de maltratati ace§ti Mali pg-zitori ai ordinei.

La acel moment numai, s'au themat jandarmii calgri cariau fost inarcinati sg deschida drumul, fail violenta pana lapodul halelor...

D. loan Lecca: Nu este exact ; eu cram acolo §i am vgzuttrupa Wand §arje.

D. Nicolaescu: D. ministru nu §tie ; nu era acolo. !titre-bati pe d. lonel Gradi§teanu dacg -trupa mergea la pas. sau ingoana mare.

D. Al. Marghlloman, ministru justigei: Afirmati, d-le Leccaca ati fost acolo. Se adevere§ie atunci probabil, ce mi s'a ra-portat despre D-voastrg. Cand jandarmii primiti §i ei cu pietre,se intoreeau mai repede de cum plecase, d-voastra inteun avantpatetic ati zis celor ce vg insoteau : aide noi sa ne punem subpicioarele lor.

D. Caton Lecca: Cine v'a spus aceasta ?D. Al. Marghiloman, ministru justifiei: Mi s'a raportat.D. Caton Lecca: Este o minciung. (Sgomot).D. V. G. Mortun: Eram §i eu acolo ; este o minciuna.D. loan Lecca: Este o minciuna. (Sgomot).D. Al. Marghiloman, mtnistru justitlei: Daca credeti ca

acest incident,dealtmintrelea intrun nimic supgrator pentru re-putatiunea unui amic al poporului, nu trebue mentinut, inci-dent pe care l'am avansat cu o extrema rezervg;atunci d-le Lecca

.11 retrag ; del nu ma preocupg pe mine circumstantele accesorii2:

386

cari se grupeaza imprejurul faptului de capetenie. Ceeace mapreocupa' este punctul legal dela care Incepe pentru trupa, pen-tru guvern, pentru ordinea sociala, dreptul de legitima aparare.Cand jandarmii, cand sergentii de oras nu au uzat de arma :cand acestia nu au avut niel tesacul scos; si and astfel au fostatacati cu pietre, credeti ca nu era In drept si curete locul delumea adunata si si lase circulatia libera? (Aplauze).

i credeti ea nu era In dreptul altor trupe si le dea ajutorchiar cu arma, thiar cu sarje, dud ii vedeau atacati, Multi,batuti ?

Apoi, d-le Fleva, ce proba mai buna si vi dau de vio-lenta cu care erau atacati, cand cu o lovitura de piatra a cazutmort calul jandarmului Rosen ?

D. N. Fleva: Dar ce cauta jandarmul peste el fin soma-thine ? (ilaritate).

D. Al, Marghiloman ministrul justitiei: Daca mergem peacest povArnis, o si rog pe d. Fleva si adaoge la legenda cecauta a fauri asupra zilei, a in cazul de fata calul a inceput"(Ilaritate).

mA intorceam dela Senat, cand sunt informat de unul dincolegii nostri, d. Lazar Niculescu, de invalmaseala ce era la Mi-tropolie. Ma repezii la politie si cer informatiuni dela biroul te-legrafie al Camerei. Mi se raspunde ca totul este in liniste, cacontinua dezbaterea si a vorbeste d. Stoicescu.

La poarta poritiei gasesc pe d. deputat Voinov si pe d.senator Siinionescu, carora, fata ca mai multi ofiteri, d. Poli-hroniade un jurnalist le povestea ca a fost incaerare pe plataGhica si ca se arunca cu pietre de pe o bancada care inchidepodia halelor. Onorabilii niel amici au voit si mi opreasci,pana la noi informatiuni d. Voinov este de fati dar eu amsarit lute° birle si am luat drumul spre Camera. Am parcurslinistit cheiul, and si intorc coltul ulitei si si apuc spre Mi-tropolie, vid ca coi misei se pituleaza la spatele trasurei urma-rind'o cu mainile pline cu pietre. Cum s'au simtit descoperiti auhuiduit, si la, acest semnal, de pe partea cealalta a cheiului obanda numeroasa incepe si arunze cu pietre. Acestia erau po-porul suveran al d-lui Fleva" (aplauze, ilaritate) care repezeàdroaie de pietre asupra unui om singur si au faqut-o fara niciun fel de somatie, te asigur d-le Fleva ! (aplauze).

387

N'am in suvenirile mele nimic care sa md desemne animad-versittnei particulare a pdturei bucurestene care ma bambardasenu erà greu de ghicit, deci, cd nesocotitii aceia aveau lozinca lor§i cd erau desemnati anume acei cdrora trebuih sd le facd aceastdprim ire.

Cincizeci de pasi mai departe, eram la addpostul proiecti-leIor, si membrii parchetului, pe care 'i gdsesc acolo, md infor-meaza ca ash se petrece lucrul de mai bine de o jurnatate ord.

De cloud ori sergentii cercase sa degajeze podul i th don'tori fuseserd respinsi cu pietre si popriti de un soi de bancada.lIn adevar turburAtorii tdräsc in capul podului vagonetele careservesC la evacuarea gunoaielor din hald, tardsc si calul mort Ina-intea lor si din ael adApost tineau la distante trupele de politie

Cum se califica, domnilor adversari, atentatul acesta ? Ininomentul cand eram pus In curent, vAd sosind despre Mitro-polie pe d. ptezident al consiliului, insotit de mai multi deputati.

Cu totii l'am conjurat sd se urce in trAsurd si sd nu seexpund a trece pe cheiu. D-sa n'a voit sa tina seatra si a zis cdeste de datoria d-sale sa vadA ce se petrece (aplauze).

Atunci insotit de deputatii Andrei Popovici si Sturdza Sche-ianu, de d. senator Ciolac, de d. prefect Rasty, de avocatul.Brdesc..0 care erà si el prins mire noi si de mine, onor. prese-dinte- al consiliului a avut onoarea sa fie absolut lapidat timpde trei minute. in cei cad. imediat 11 Inconjurau., D. Brdescu aprimit doua pietre in piept; eu am primit una In pAldrie, d. Po-povici a fost de cloud ori atins ; din fericire d. presedinte al Con-siliului a fosf aproape indemn. Cu cat inaintam pe malul drept

atata horda batdusilor ne urmi pe cheiul din MO, azvarlindcu mana cu prastia atat de violent ca zburau proiectilelq pestenoi i rdzbeau In grddina doamnei BAlasa. Acea multime mergehspre podul din calea Rahovei ca sA ne taie drumul. In acel mo-ment, primul-procuror a c'nemat trupa care se aflA pe piata G'nica,

escuada locotenentului Socec rdusind sd desprinza vagonetelea sarjat pe podul halei, ceeace a adus o diversiune care ne-apermis sa ne continudm drumul spre centrul orasului.

Ei, vA intreb, la acest moment ; cine are rdspunderea celorce se petrec? va intreb : ce justificatiune, ce scuzA pot aye&razvratitorii cari atacA pe reprezentantii Natiunei i membrii Gu-

388

vernului, cAnd acestia pacinici, nearmati, neIntovArAsiti de nici ofortA armatA a cArei aparitiune sA deä pretext la provocatiune seintorc la casele lor ?

VA intreb : in crize de felul acesta, care e datoria autori-tätei ? SA piece pe la spate ca sA evite conflictul, ori sA meargAinainte sA vazA drept In ochi ce este in ziva de azi, once poateaduce ziva de mAine ? Aceasta am fdcut-o. Ne-am uitat In ochiiD-voastrA, i credeti-mA cä, dacA pAnA 'asearA eram dispusi sAtratAm acestea ca momente de ispitd, mai bine inspirati azivom avel grija pe viitor sl le prevenim i sA le reprimAm. (A-plauze prelungite).

S'a vorbit de sAnge vArsat i dupA formula cunoscutA l'atiproclamat cetätenilor pe cale de afise. Ea:.A proclainatiunea

D-voastrA :La exercitiul pacinic al dreptului de protestare, guvernul

a rAspuns cu arma si sAngele vostru a curs".Care sane, d-le Fleva ?VA aduc rapoartele parchetului, vA a-duc pe acela al direc-

torului serviciului sanitar. Din el se constata ca sunt rAniti....cine ? cetAteni manifestanti? nu ! ci 21 de sergenti si de jan-darmi, fArA a enumArà pe d-nii cApitan Solomonescu i locote-nentul Botez ale cAror leziuni n'au fost examinate. Intrati la spi-talul de devale j vedeti in ce stare sunt sub-comisarul Catanasi brigadierul .Rosen !

Ati vorbit de rAnitii d-voastrA dela spitalul Brâncovenesc.Se vede cA membrul influent al clubului liberal care a mersacolo in inspectie, nu v'a adus rezultatul anchetei Sale. Am vAzutpe acel meinbru influent repezindu-se la spital sA constate.

D. C. Leca: Eu eram acela.O. ministru al justitiel: Apoi nu pot oare vorbi de un

membru important, fArA sA fie un d. Lecca (aplauze prelungite,intreruperi).

Nu, D-le Lecca, membrul influent nu esti D-ta ; nici nu faceparte din Parlament.

D. C. Lecca: FACA d. Carp poatc ai fi sef de biurou. Nute mai lAudA.

D. Al. Marghiloman ministru al justitiei: S'a vazut zic,reloezindu-se la paturile pretinsilor schingiuiti inapoindu-se camploat, and printre hainele rAnitilor n'a gAsit deck chipiuri si mondire

389

Singurii raniti In spitalul Brancovenesc erau absolut numaimodestii reprezentanti ai ordinei publice.

Puteti insa sd inscrieti In martirologul liberal 2 cetateni,Alexandru G_e_orge i Teodor Bratu ; numiti Bruta, fiindcasund mai bine (ilaritate), care dupd un pansament sumar a re-fuzat de a priml asistenta spitalului si s'a retras la domiciliul

Celalt este la Coltea, In ingrijire bund, dar si sub pazdbund, pentru el mai are compturi de lichidat cu justitia.

Unde sunt oamenii ucisi de armatd ? Unde sunt victimeleD-voastre ? Linde sunt probele crimei noastre ? Noi vd arkamprobele ispravilor d-v.

Nu consideram, domnii mei, cele petrectrte eri decat ca unincident pe care toti trebue sd-I regretäm.

Din fericire, cand vre-un rdzvrAtit plateste cu pielea lui,poti fi sigur ea nu e deck o uneltd ; provockorii stau la add-post. Mai intotdeauna au in fatA oameni adusi sd Meg o operape care nu o stiu, de multe ori chiar simpli salariati : cei carii-au impins nu se \rail Intre

Ai vorbit adineaori, d-le Fleva, de oamenii sari trec pe dindos ; treceti examenul de constiintd i fd-ti mea culpa.

Ce Invdtdmant insd se degajd din ziva de eri?Suntern vis-A-vis de un partid care, cel putin pentru o parte

din membrii lui, pare a renunth la lupta legalä si a nu .mai aveapacienta s'd astepte dela jocul firesc al constitutiunei noastreputeilea care a cAzut din mainile lui sleite.

Suntem vis-à-vis de un grup care pretinde cd tara legalanu e aici, nu e in Senat, i pretinde a tara legald e acolo unde

numarui, mundrul bun de ademenit si mai lezne de ametit,numdrul pe care 11 turburi cu vorba, pe care il mom esti cu min-ciuna, i v'am dovedit cd nu i s'a mäsurat -niel una din acesteinfuziuni.

D. Nicolaescu : Aceia sunt alegdtorii nostri.D. ministru de justitie : Pentru cinstea Targovistenilor cad

te-au ales, lasd-ind sper cd nu era niel unul din ei in turmade eri.

Da, d-nii mei, ne gäsim vis-a-vis de un grup care dezer-teazA lupta din parlament pentru lupta de stradd insd acel grupar trebui sa-si aditcd aminte cd dacA un partid abdicd la Insusi

390

demnitatea de partid, el numai devine decát o factiune §i clcontra factiunilor sunt alte mijloace deck in contra partidelor(aplauze).

Ar trebul cel putin ca acei cari pun fn joc aceasta actiune,s aibä con§tiinta sa vesteasa pe oameni asupra consecintelorlegale ale actiunei la care ti inghie.

Ce s'a fäcut eri, eske pur §i simplu o crima prevazuta §i

pedepsita de codul penal. Articolul 93 din codul penal nu aredestula severitate pentru atrupamentele cari ar vol sao Adunare legiuitoare sau pe membrii ei.

Ei, d-le Stolojan, d-le Fleva, ati spus multimei pe care irtIntrunirea de alaltaeri o pofteati sa vie in dealul Mitropoliei, 'i-atispus? Mergeti oamenilor, sa §titi !Ina a se poate intimplà raude voi ! Legea este aspra de tot !"

Nu le-ati spus ; 'i-ati lasat in ignoranta (aplauze).$i ratacirea aceasta a poporului o continuati pänä §i pe

tribuna Camerei. N'ati zis, adineaori, cä huiduiala neapäratlapidarea care o insote§te este represalia legitima a dispre-

tului unui ministre.Cum ? mu' ltim ea ataa cu pietre §i cu arme....D. C. T. Grigorescu : Nu cu arme.D. ministru al justitiei: Si Cu arme, d-le Grigorescu, caci

s'au tras patru focuri din hala asupra jandarmilor (sgomot).Nu voiu lasá fail protestare sä ziceti cA atunci and o

banda ataca cu pietre armata, aceasta este o legitima indignare,.o justa represalie in contra dispretului mai mult sau mai putinhipotetic al until ministru.

D. P. P. Carp'. Cer cavantul.D. ministru al justitiei: D-le Fleva, v'ati Oita la nenoro-

cirile pe care le pot aduce asupra acestei täri teoriile d-voastraNoi, d-for §i sfar§esc asupra acestei declaratiuni ne

cunoa§tem datoria ; ne vom face datoria, toald datoria i cead'intai datorie va fi de a protege suveranitatea acestui Parla-ment (aplauze).

Si pentru aceasta nu vom avea mare merit, fiinda vomavea doui colaboratori puternici. Intaiu ridicolul odios care varamâne pururea lipit de tentativa d-trä de eri §i al doilea bunulsimt al poporului sanatos din Bucure§ti (aplauze prelungite).

LEGEA MAXIMULUI

5ED1NTA SENATULUI DELA 9 APRILIE 1893

In sedinta Senatului dela 9 Aprilie 1893, D. D. A. Sturdza interpelandIn aceiasi chestiune, si anume osupra condithmilor in care se urnià votarealegei maximului D. Al. Marghiloman clä urmätorul r5spuns

Domnilor Setz. atori,

Voitt fi scurt, pentruca explicatiunile mele se vor marginlla incidentul de ieri.

Asupra celor petreeute la 5 Aprilie am avut ocaziunea sane rostim pe larg, si cred ca istoricul zilei acestia a ramas Milraspuns si farä refutatiune.

D. Sturdza a Inceput zicand ca : din cele ce se petrec decateva zile rezulta a guvernul voeste sa zmulga o lege subpresiunea baionetei". 'I voi raspunde : si nimeni nu ma vacontrazice, nu ; din cele ce se petrec de cateva zile rezultäaltceva ; rezultä ca s'a cercat a se impune guvernului retragereaunei legi sub presiunea ulitei !

Guvernul acesta, si nici un guvern constient de misiunealui, nu va vol sa retraga o lege sub o asemenea amenintare.

A mai zis D. Sturdza ca, decateori sub aceasta Domnie,Domnia Regelui Carol, s'a cercat celta In contra liberta-

tilor publice, opiniunea publica s'a mi§cat.Binevoiti, vä rog, a spune cari sunt momentele din istoria

regimului prezent In cari aceasta tentativa a fost facuta, ca s'Aputem judeca si aprecia? Pe cine acuzati si la cine va ganditi ?

392

Care a fost miscarea opiniunei publice in aceste 14 ziledin urma ? sa v'o spun eu.

Se aduce in dezbaterea Parlamentului o lege fara nici unfel de tendinta de partid, o lege Ora nici un fel de culoare po-litica, o lege pur comunala, o lege asupra careia un guvernpoate sA accepteze once tranzactiune, poate sa ajunga la oncefel de concesiuni, poate chiar sa o retraga fArA sa se injumatä-teasca autoritatea lui.

Cu toate acestea, asupra unei asemenea legi ati avut Dv.iscusinta otelita prin atatia ani de asteptare, ati avut mestesu-gul sa atatatb acea parte a publicului care are tot de castigat inmomentele de turburare, si nimic de pierdut.

Ati mers oare prin adunari ca sA ziceti publicului franca-mente ce este In aceasta lege ? Ce s'ar puteà admite dintrInsasi ce nu ? Nu. Ati mers acolo pe cand agentii Dv. cutreerauinahalalek, i ati ametit spiritele propovaduindu-le el, prin Iegeamaximului, se pun taxe asupra copiilor, asupra puilor de gainO.Räsete, aplauze.) Ati vorbit de impiedicarea femeilor caznIce de

a mai face bulion i dulceturi in casä ; ati vorbit cA oamenii nuvor mai puteA sA aiba o inghititura de pine, färä sa pläreasca40 de lei taxa asupra fainei. (Apladze.) D. Stolojan a zis chiaraceasta intro adunare publica. S'a Mai vorbit de conditiunicari ne sunt impuse de straini ; s'a vorbit de taxe cumulative siasupra venitului caselor si asupra metrilor de talada ; s'a vorbit,mfine, de tot ce nu este in lege si de tot ce nu poate fi inlege. lata ca ce mijloace ati putut ademeni pe unii, rämânândca pe altii sal duceti ca bani i cu bautura.

La 5 Aprilie ati impins pe dealul Mitropoliei pe carutasialti muncitori rataciti ; ati fost indrazneti pana la temeritate.

leri insa, nu 'i-ati mai avut la spatele Dv. ; ati fost moderatisi nu ati indraznit sa mergeti mai departe, caci erà pielea Dv.in joc. (Aplauze).

In ziva de 5 Aprilie am avut un invatamOnt asprif, acelade a nu ne mai tincrede in cuvintele blajine si in asigurarileopozitiunei.

Am lasat sa treaca o manifestatiune . a Comerciantilor cariaveau sa inmane presedintelui Camerei un protest si la spatelemanifestatiunei s'a strccurat seditiunea.

393

Au trecut comerciantii pe cari, dealtmintrelea, Cu toticredem nevinovati de ce s'a petrecut, dar a amas multimea rA-tAcitA, multimea avinatA, cAreia nu i-a lipsit deat un §ef in zivaaceea ca sA complecteze opera §i sA faa invaziune Camera.(Aplauze).

Asupra acestui punct, D-nii mei, nu avem numai depozi-tiunile martorilor cari au auzit pe un deputat strigand : Acumeste momentul sa se arate FlevaN. Pe and un coleg al lui re-peta in gura mare : Chemati pe Fleva". Avern insA'§i mArturi-sirile lor !

VA ramane totdeauna dovadA cA, in momentul precis andla peronul Camerei politia §i cApitanul gardi§tilor erau bruscatide o haitA de oameni, and comisarul Vernssi era bAtut, In acelmoment precis a lipsit santeia, a lipsit poate curajul; §i nuam avut astfel sA iniegistam pe ziva de 5 Aprilie plata nAvAlireiasupra unei Camere romane, rAmAnand numai o tentativA ridiculAal cArui suvenir odios va cAdea pururea asupra Dv. (Aplauze).

Ziva de 5 Apriiie ne-a servit de invdtAmAnt. In zilla de 6Aprilie s'a autat sl se reinceapd sgenele de dezordine cari aucaracterizat seara de 5 Aprilie, dar s'a simtit pe datA efectul sa-lutar al mAsurilor de politie luate cu preciziune §i din timp, a§acA pofta rAzvrätitorilor, avAnd oarecum sA se mAsoare cu peri-colul a sazut in proportiune.

In ziva de 8 Aprilie nu ati voit sA respectati o zi augustApentru tara intreagA, nu ati voit sA respectati ziva care incoronao jumAtate din viata unui Monarch consacratA unei tAri. Regeleavea 27 ani de Domnie §i 54 ani de viatg. i acea zi ati ales-oDv. ca sA pregAtiti o nouà manifestare pe strade, sub prilejulde a duce cunune, in corpore, la mormantul lui Rosetti. Daacesta era motivul aparent, insA motivul real sI vi'l spun eul'a dat pe fatA strigAtul asupra cAruia v'ati despArtit la adu-narea din Str. Clemente' La Palat".

D. D. Sturdza : Minciuni ! (Sgomot, protestAri).D. Ministru al Justitiei, Al. Marghiloman: Mie personal

imi dati aceastA dezmintire, D-le Sturdza ?D. D. Sturdza: Aceluia care v'a spus acest lucru. (Sgomot)D. P. S. Aurelian: Cine v'a spus, D-le ministru, cA am

zis sä mergem la Palat ? (Sgomot).

394

D. ministru al justittei, Al. Marghiloman: Pe D-ta te a-acuz eu oare D-le Aurelian ?

D. Gr. M. Sturdza: (Adresandu-se D-lui D. Sturdza). Nuse zice ad cuvantul de minciuni; afara de ad, la Intruniri...(Sgomot).

D. ministru al justitiei, Al. Marghiloman: NiticaSuntem de atatea luni obiectul tutulor ultragiilor In presa i In

adunan; nu e fapt al vietei noastre publice sau private de caresa nu se agate cate o injurie ; tot personalul nostru a fost si estemaltratat In gradul ca un fost ministru si care spell sa devinainca ministru a putut adineaori sa zica ea sub-prefectii au fostpururea si cu drept cuvant acuzati de a fi jefuitorii poporului.

Suntem de atata vreme obisnuiti cu dezlantuirile acestea devorbe. hick chiar and ele vin dela D. Sturdza nu ne mai pot a-tinge. (Aplauze).

Vreti sa va spun, D-le Aurelian, care e rolul D-voastra, aman-cloi, In momentul de MO ? Este acela al luí Ledru Rollin, care, dupace a vdit sa dispereze o Camera, a esit el pe o fereastra ; cand i s'areprosat faptul cäel, deputat, a cerca't cu multimea sa rastoarneCamera, a zis : Ce vreti ? erarn ,seful lor ; cauta s&-1 urmez". (Ila-ritate).

Asa sunteti i D-voastra. V'a luat coada inainte, si cum eamerge In pas gimnastic, ati Inceput si D-voastra sa alergati, de fricasa nu lipsiti la rendez-vous, cand o ajunge dansa.

D. Gr. M. Sturdza: Cer cuvantul.D. ministru al juslitiei, Al. Marghiloman: Or, D-nii mei,

invatarnantul dela 5 Aprilie ne impunea o datorie absolutaaceea de a impiedeca o notta manifestatiune scandaloasa care,anuntata cu forme blajine, avea sa devina pe urma seditiune.Nu am voit, D-nii mei, ca ceeace a avortat la Camera sa avor-teze si la Palat, pentru ca palatut regal nu e al D-voastre, nue al- nostru, ci al tarii, si .nu trebue sä devina arena rn care segolesc luptele de partid. (Aplauze prelungite).

Manifestati cat veti vol ; vorbiti In Camera si In Senattineti intruniri ; luptati in comisiile electorale ; descindeti In po-por si peste tot yeti gäs i cuvantul i pieptul nostru ; dar nula Palat.

Am fost largi In ziva de 5 Aprilie ; n'am pus pe nimeni

395

la minte, §i bine am fAcut, ca sA rämAnA bine stabilii dA toateprovocatiuniie au pornit dela D-voastre. Am impins pacientalimita extremA, dar sunt momente and indulgenta devine ne-putintA sau crimA. Or, nu suntem nici neputincio§i, nici nu voimsA fim criminali ; cAci am fi criminali daa am dosl postul deonoare, eminamente de onoare, aceSte momente cAndun partid inceteazA de a lupia pe aile legale.

E datoria guvernului de a mentine principiul de ordine,care e garantia tutulor partidelor.

Nu trebue sA introducem in moravurile politice ale acesteitAri cA, ar fi cevA mai presus de CamerA, de Senat §i de Regemultimea §i puterea numArului ei.

Chiar dacA legea, prilegiu al acestei mi§cAri, ar fi deplo-rabilA ; chiar dacä ar aveä toate cusururile imaginare pe carile-ati gAsit; chiar daca ar fi flancul la toate criticile §i suspiciu-nile cari s'au formulat, §i inca nu ar aveä dreptul multimea sAviolenteze vointa Camerei §i Senatului. OricAt de rea §i impo-pularA ar fi o asemenea lege, tot ce puteti cere e sa datinire la alegeri, acelora cari au fAurit'o, §i acolo sä obtineti delapopor ratificarea pArerei D-voastre.

Ei, D-lor, fiind date aceste premise, a aror justete nu ova fAgAdul nimeni, nici chiar D. Sturdza, om de guvern §i deautoritate cAnd e la putere, sau and coada nu '1 tArA§te pestradä, fiind datA justeta acelor premise, ce erA de fAcut peziva de ieri decAt sA inchidem toate aile cari putean sA con-ducä multimea la Palat; §i aceasta am fAcut'o.

Ati tinut, D-Ior fiberali, o adunare eminamente factioasA §ie§itä din Constitutiune, pentrucA art. 26 al Constitutiunii inter-zice adunäri in loc deschis, §i noi am impins mansuetudineapAnA a vä lAsa sA sleiti §i aceastA ultimA forma a ilegalitAtii ;and ati e§it din acea adunare, a§A de bine ati rupt cordonulde sergenti, incat nici nu mai putean sa vA bareze ulita ; atiimpins tot inaintea D-voastre, §i nu v'ati oprit deat cAnd pro-curorul v'a fAcut douA somatiuni legale §i a chemat trupa.

VA plAngeti ca somatiunile au fost fAcute a§A de repede,incAtivi s'au pärut cä trei somatiuui au fost ¡Acute inteun asingurA,

SA vede cA, in momente de fricA, bate tare inima §1 trecevremea iute!

396

Ce e adevdrat, e a procurorul pe care §i pe dAnsul 1 atiaddpat cu amenitAtile limbagiului D-voastre public, 'I ati chemat.canalie, trAdAtor, numai stiu ce !

El nu a lipsit un singur moment dela cuviintä, nici fall deD-voastre, nici fa tA de acei cari vd insoteau.

Doud somatiuni rAmäsese Mil efect si la ele multimea rds-pundeA : Onainte" CAnd ati inceput sd parlamentati D-voastrecu procurorul, aduceti-vd aminte, D-le Sturdza, a la primul an-gajament ce ati luat de a vä retrage, a incetat imediat si onceamenintare din partea autoritätii. (Aplauze).

PAcat a nu s'a gAsit la fata locului un scriitor umoristiccare sd ne da tabloul deplin al acelui moment, transformat deD-voastre in tragedie, 'dar In care refuzdm de a recunoaste a-lt-ceva deat o nAzuintä, un simplom ! Ce subiect mai frumos ?

D. Dimitrie Sturdza, cu o cununA de flori in mAnd pentrumormAntul lui Rosetti manele lui Rosetti a trebuit sA tresardla aceastA ironie a soartei ! In mijlocul stradei, protestAnd deintentiunea pacificd a unui cortegiu care vociferà ca sd treacd pela palat ! ! (Aplauze).

Acesteà sunt incidentele de ieri. Avem fericirea de a con-stata a nu a tost nimeni imbrAncit, nimeni molestat, nimeni rd-nit ; avem insA dezagrarneutul de a inregistrA ' c'd, atunci ando bund distantd se pusese intre reprezentantii autoritAtii si ma-nifestanti, autoritatea a lost buiduitA, si cd, deateori treceOprin apropiere fie un militar, fie un agent al parchetului, mäni-festanti au reinceput... nepolitetele lor. Vedeti at de parla-mentar vreau sA fiu cu D-voastre in reproducerea faptelor(Aplauze).

Dar toate s'au sfArsit, aci ati considerat si D-voastre asunt margini la bate si a poate ati sleit limitele a tot ce erApermis.

Sd. ne rarnAna ziva de eri ca invätämAnt, si unora si al-tora : D-voastre ca sd reintrati In irea legald si ca sA vä mär-giniti in luptele din Parlament pAnd ce sä vind timpul de a leincinge mai departe, in comisiile electorate ; noud, ca s'd ne In-täreasa in sentimentut cA, de cAteori autoritatea voeste sA-sifacd datoria, seditiunile de ocaziune devin manifestatiuni deoperetd. (Aplauzel.

397

Ati fost la 5 Aprihe insotiti de caruta§i, de cati-va tabacaricati-va macelari ; lucrul era serios ; acei cari impingeau lu-

mea erau la spate, lar ceilalti inainte, §i ace§tia dadeau, dar ac--ceptau sa se klea §i in ei.

Jeri numai erau nici caruta§i, nici pantaloni creti; erati re-du§i numai la jachetele din club §1 la cativa elevi din §coala,pe cari ni§te profesori nedemni de misiunea lor ii impinseseacolo, §1 n'ati indraznit sa inaintati ; v'ati marginit a veni nu-mai peina In Lata autoritatii §i, la cea dintaiu amenintare, la ceadintaiu somatiune, v'ati retras poate mai repede decat venise-rä-ti. (Aplauze frenetice).

lata, D-lor, ce s'a petrecut ieri.Sa speram a ad se inchide ciclul manifestatiunilor de

strade, ramdand absolut deschisa tribuna in Parlament, tribunain adunarile publice, tribuna in presa. Acolo va dan' intalnire,siguri fiindca vom avea la spatele nostru natiunea sänätoasa§i pe tot ce are con§tiinta de bine §i de regula in aceasta tara.(Aplauze prelungite).

DEZORDINILE DIN 5 APRILIE 1893

(AGITATIA CONTRA LEGE1 MAXIMULUO

EDINTA CAMEREI DEeUTATILOR DELA 20 APRILIE 1893

A doua zi, In sedinta dela 7 Aprilie 1893, d. C. C. Dobrescu-Prahova,anunt5 o interpelare asupra arestkile skiksite In urma dezordlnelor dela 5Aprilie 1893. Aceasta interpelare e dezvoltatà abia In zedinta dela 20 Aprilie1893, andd. Al. Marghiloman, ministru al justittei, dä urrnkorul räspuns in-terpelatornlui:

Domnilor Deputafi,

¡mi veti permite sa marginesc raspunsul mea la punctelescrise din interpelarea d-lui Dobrescu §i sa neglijez lungul saudiscurs.

Acest discurs I-am mai auzit acum 15 zile ; este cunoscutaversiunea pe care partidul liberal voe§te sa o acrediteze .asupraincidentului dela 5 Aprilie, cum a provocarea a venit din parteaguvernului §i violentele din partea agentilor sAi.

Asupra acestui punct cred ca. opiniunea publica este destulde lamuritä, pentru ca sa nu mai avem mare lucru de zis.

Dealtmintrelea, acolo unde glasul D-lui Fleva a ramasecoui lasati-ma sa cred a vocea D-lui Dobrescu nu. va gäs1 maimult rasunet. (Aplauze).

Este vorba, In textul interpelarei, de masurile extraordinareluate In ziva de 5 Aprilie, de arestarile facute, de violarea do-miciliilor savar,ite de catre politienqti prin suburbiileCap italei.

399

Fiindcä s'a citat nume si s'a enumärat cazuri, datoresc Par-lamentului oarecari explicatiuni.

Am, d-nii mei, ad lista completa a arestarilor operate Inziva de 5 Aprilie si In zilele cari au urmat; ele au fost toate Innumar de 12. Mara de acelea cari s'au operat in flagrant delictIn curtea Mitropoliei. Arestarile sau facut in puterea de mandateale judecätori/or de instructie, iar nu admistrativ cum s'a pre-tins. Unele din aceste mandate, cum sunt acelea cari privesc pecl-nii :1Dioglienide si Dr. Chitu, nu au fost confirmate de tribunalcelelalte, afarä de 3, unde judecatorul de instructie a pronuutatdela dänsul liberarea, au fost confirmate de tribunal.

Avem azi in rezilmat, seas e arestati, a caror liberare pecaotiune a fost respinsa de camera de puliere sub acue.atiune,adicä de Curtea de apel. -

laid la ce se reduc arestärile despre cpri s'au facut atata.caz; vedeti cel putin ca legalitatea cea mai prefecta a fost res-pectatä. Trec la punctul al doilea : s'a atentat la eliberarea preseiprin arestaxea ziaristului Dioghenide".

latä cum stau afacerile d-lui Dioghenide si subsidiar aceeaa d-lui dr. Chitu, al carui nume s'a pronuntat.

Departe de mine de a stabili ad in Camera vinovatia satinevinovatia d-lor, tot ce pot afirma este ca d. Dioghenide a fostarestat In prima data ad in curtea Mitropoliei si relasat dupa in-terventiunea primului procuror; chemat a doua zi prin mandatjudecatoresc si depus tot prin mandat judecatoresc In timp detrei zile, d. Dioghenide este dat in judecatä sub calificatiunea deultragiu prin loviri aduse unui comisar politienesc dela sectiunea19, d: Costantirlescu. Tot asemenea este cu d. Chitu care a fost,arestat nu pe and pansa nu bolnav, ci pe and se refugiase subnn pod, loc ciudat ales pentru a face pansamente.

Singurul lucru ce pot sa va sputi eu este ca astäzi nici

d-voastra, nici mie nu ne apartine apreciatiunea faptelor ; estejustitia, ea va zice ultimul cuvant. Aveti putina pacientä, pentruca presupun 0' aveti incredere in tribunalele Wei.

Tot la punctul al doilea gasesc e4 s'au dat libertatii deintrunire o loviturd prin oprirea salilor de intruriiri".

D-nii mei, daca ar fi cineva in drept A. se planga. ca vre-odata a lost jignit in dreptul sau de a se Intruni, este partidul

conserva tor.

400

Istoria anilor cari au precedat pe 22 Martie 1888 nu esteasa departe Inca datele ei sa nu fie In mintea fiecaruia ; slavaDomnului, partidul liberal s'a bucurat dela 1888 Incoace, de ceamai nemarginita libertate a Intrunirilor. S'a intins respectul acesteilibertati asà de departe ca In ziva de 8 Aprilie, noi, coirserva-torii, noi, reactionarii, diva cum ziceti d-voastre, v'am lasat sa vaintruniti neturburati intr'un loc neinchis. Va rog sä cititi art. 27din Constitutiune si yeti vedeà pana unde acea intrunire dela 8Aprilie n'a fost o Intrunire permisa de Constitutiune, ci a fost oIntrunire. pusa de lege sub privig'nerea politiei.

D. N. Fleva: Local neacoperit zice Constitutiunea. Localulera inchis.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Usier, trecetiConstitutiunea d-lui Fleva sa vada ce zice In ea.

D. N. Fleva: Acela nu era local deschis.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Stint vecin cu

localul d-voastre de intrunire si v'am vazut and v'ati intrunitIntr'o gradina. Aceasta nu o yeti contesta.

D. Al. Lahovart, ministru de externe: In sensul acesta sicurtea Mitropoliei este local Inchis.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Ziceam ea liber-tatea intrunirilor a fost atat de respectata Inca nu s'a intervenitca sa se Impiedice o hitrunire neautorizata de Constitutiune.

Vedeti bine ca, In materie de liberalism si de practica largaa Constitutiunei, aveti mult Inca de Invatat dela noi !

VA plangeti ca nu v'ati putut intrunl in sala Dacia ? Apoide! Mi se pare ca d. Filipescu v'a Inleznit caka pana a si achitachina pentru d-voastre. Se vede Insa ea sunt unele elane gene-roase si unele miscari de inima cari nu pot fi apreciate de toatalumea, caci altfel nu s'ar fi rostit d. Do brescu asupra d-lui Fili-pescu cum s'a rostit eri ! Fiind dat, d-lor, ca intrunirile n'au fostImpedicate si nici cat de putin jenate, nu mai vorbesc de acestpunct al interpelarii dezat pentru a face si eu o mentiune despreinvitatiunea facuta de directorul scoalei normale din Iasi eleviloracelei scoale: de a nu se amestecà in luptele politice. D. Dobrescuprofesor, n'are.destula severitate pentru a Infierà conduita aceluiprofesor-director ; eu, care nu sunt profesor, sunt fericit ca ad,in Catnera, Ii pot aduce complimentele mele.

401

Vad si eu un profesor patruns indestul de nobila lui mi-siune pentru a spune tinerilor cari Ii sunt incredintati : Nu aveti-nici vdrsta, nici experienta vietei pentru ca sa faceti politica ; sun-teti ad pentru a invatà carte ; rezervati-va gandurile politice pentrumomentele and, in deplina libertate, otelite pentru lupta, vetiputed aprecià cu cine sa mergeti in dreapta sau in stdnga. (A-plauze).

Cand limbagiul directorului scoalei normale dela lasi va de-veni limbajul intregului corp didactic, atunci se va vedeh cres-cand increderea parintilor de fariiilie In scoalele noastre. (Aplauze).

Un alt punct al interpelarei D-lui Dobrescu atinge rolul.secundar i pretins injositor jucat de membrii parchetului inIimpul ultimelor evenimente". N'am sd protestez in contra ter-menului de Injositor, pentru ca, esit din gura altui orator din Ca-mera, ar aved importanta lui si ar puteà atinge pe cineva ; darsuntem asà de depriUsi cu gimnastica oratorica a D-lui Dobrescu(aplauze), hick presupun cd si membrii parchetului nu vor avea,fata de D-sa, epiderma mai gadiloasa cleat noi.

D. I. Lecca: Ne referim la interpelarea care ti-a facueo D.Filipescu.

D. vice-pre,sedinte: va rog sa nu intrerupeti.D. Al, Marghiloman, ministru al justitiei: Pe mine nu

supara aceste Intreruperi, fiindca n'am de gand sa raspundD-lui Lecca, care le face de obicei cu atata dull si amenitate.

Membrii parchetuiui, In zilele de 5 si 7 Aprilie, si-au facutdatoria for.

D. I. Lecca: N'am un aparat instantaneu ca sd vedeti cemutra aveti and vorbiti asa cu mainile in buzunar.

D. Al. Marghiloman, ministra al justitiei: Aparatul nostruinstantaneu, da, 11 aveti ! Sunt D-nii Stenografi cad inregistreazacu ,preciziune nepretuitele D-voastra. cuvinte.

D-lor, membrii parchetului si-au facut datoria. i care e te.clatoria lor ? Ca peste tot, unde interesele publice sau private segasesc 1ezate, sa intervina penttu a face sd inceteze once turbu-rare, sri pentru ca sa. adune probele necesare cari vor servi la re-presiune.

Nimeni cu sange rece nu va tagadul ca, In incidente ca celedin 5 Aprilie, datoria parchettilui este de a fi ori unde exista

91$

402

tumult §i de a interpune autoritatea lui atat pentru ocrotirea or-dinei, cat §i pentru protectiunea persoanelor.

Am fericirea sä constat ca membrii parchetului §i judeca-torii de instructie din 11fov nu au lipsit dela sarcina ce le puneàlegea, §i a toti, WA §ovaire, MCA dinstinctiune'de origina sau delegaturi politice, §i-au fäcut datoria §i le aduc omagiile mele.(Aplauze).

Rgmane sa ne explicam asupra ceeace nume§te D. Do-brescu concentrare de trupe" §i ceeace noi nu numim cleatconsemnare de trupe".

Da, D-lor ; in ziva de 5 Aprilie o parte din tru pele aceleace s'a gasit disponibile prin cazarme, adica jandarmii, au fostadu§i In tarziu a ajutà la represiunea seditiunei. In ziva de 6Aprilie, asemenea, din trupe unele au fost utilizate pentru a tineliberä circulatia, altele au fost consemnate la dispozitie.

Eu cred a oricare ar fi guvernul, nitel con§tient de dato-rtile sale, in evenimente similare va proceda tot cum am pro-cedat noi.

Probà ca am procedat bine e ca, fara temere de a §tirblpopularitatea noastra, am afirmat dreptul puterei executive, amreadus lini§tea in spirite, §i Corpurile legiuitoare au putut con-tinua In pace dezbaterile lor, dezbateri cari s'au facut in toatalargimea ce ccmporta situatiunea.

D. Dobrescu ziceà ca Intrebuintarea trupelor nu a contri-buit putin sa faca legea noastra impopulara. 11 rog sä lie putiningrijat de popularitatea noastra ; noi nu o cautärn ; noi eau-tam sa ne facem datoria. Ceeace este sigur este ca interveni-rea fortei armate, nu a contribuit putin la repunerea mintilorin o stare de sanatoasä apreciere a faptelor, §i la restabilireaadevarului. (Aplauze).

Despre adevar, D. Dobrescu zicea ieri 0 tara raspundepe fiecare zi mai mult la adevarurile spuse de partidul liberal".

Nu ma opun la aceasta mägulitoare apreciatiune.; sa neintelegem numai, and Artidul liberal spune adevarul ?

and vorbe§te in Camera? Toata lumea II cunoa§te dis-cursurile §i gradul lor de sinceritate. Monitorul §i ziarele se In-sarcineaza cu raspändirea lor ; din fericire 1nsä, §i cu raspandi-rea raspunsurilor.

403

Oricand vorbe§te prin afi§e §i placarde ? Am un specimenfoarte edificator de produs inaintea Camerei, pentru ca sa ju-dece ea cam la ce fel de adevaruri este chematä biata tara saraspundä.

Cateva zile. dupa incidentul dela 5 Aprilie, partidul liberala tinut o intrurlire la Craiova. latä cum a fost pregatitä intru-nirea prin afi§ele lipite pe strada ; intre alte exageratiuni gasescsi urmätoarele randuris

Cetatenii Capitalei, mergAnd la Camera ca sa protesteze-contra legei maximului, au fost atacati de armata.

Sunt sute de rdniti, sunt si mod!. (Räsete).Sdngele a curs in siroaie. (Exclamatiuni numeroase).S' au arestat sute de cetätent.In fata acestor evenimente, noi, cetatenii craioveni, nu

putem sta indiferenti ; trebue sa protestärn cu energie, atat Inceeace prive§te legea maximului, cat §i in ceeace prive§te asa-sinatele comise de guvern".

Ca buchet de adevaruri, socotesc Ca cetätenii craioveni, aufost indestulati cu bel§ug. (Rasete).

Iscaliti, printre cateva persoane fail nici un mandat, ga-sesc fo§tii magistrati cari au avut dezagramentul sä paräseascapostul de scurt timp ; mai gasesc §i doui deputati : D-nii Popp§i $tefanescu-Gogu. Fac apel la con§tiinta D-lor sa adevereascaIn Camera ceeace a iscalit la Craiova. (Aplauze).

Ori poate ca partidul liberal roste§te adevarul numai prinziarele sale ?

Ei bine, este un. extract al unui giuvaer de ziar pe carenu'l cunosc multi, cad nu a avut darul sä strabatä Inca la lu-mina radioasd a popularitätei, dar ale caruia ecouri sunt culesede Vointa Nationald cu .o caldura care nu lasa de loc Indoialaasupre comunitatei de veden i §i de credinta.

lata, D-lor, ce citim In Evenimentul dela Ia§i, No. 58, din13 Aprilie :

Primim din Bucure§ti urmatoarea telegrama cifrata, carea reu§it sa patrunda In la§i

Cu toate concesiunile silite ce le face guvernul cu legeamaximulpi, el e disperat. Tara Intreagi e agitata ; Oltenia toatds'a r 'dsculat.

404

In Craiova spiritele stint revoltate.Negutdtorii din pietele publice, casapii, precupetii, etc.,

s'au pus In grevd de cloud zile, 1nchizdnd dughenile".Un casap a dat cu revolverul in primarul Boldescu, care a

fugit la Bucuresti.Revolutia este declaratcl.Si in populatia rurald spiritele sunt foarte agitate.Intrunirea din capitald a fost amanatd, deoarece antre-

prenorii sunt Infricosati si au refuzat sdlile.Partidul liberal are in sprijinul legalei sale miscdri intregul

comert al Capitalei, care li recunoaste meritul de a fi silit gu-vernul sd schimbe art. 2 din legea maximului.

Consecintele acestei zguduitoare agitatiuni nu se pot pre-vede. Ele pot fi groaznice, daca regimul va tine popularitateasub stare de asediu".

Acesta este adevdrul ?Daca acesta este adevdrul pe care il proclaind partidul li-

beral, pAnd la proba contrarie lasati-md, D-nii mei, sa sper cd inRomdnia nu sunt nici asà de multi inculti, nici atâtia tampiti carisd nu'si poata da seamd de ceeace vorba vreh sd zicd si gare sdnu aibd o idee exacta de ceeace s'a petrecut.

Elcând dar apel la multimea de care se vorbeste totdeaunala poporul pe care 11 socotiti cd e zestrea D-voastre, vd 1nse1atiD-lor din opozitie. Sunt sigur cd 11 avem cu noi pe acest poporat timp noi vom guvernA cu cinste, dar si cu hotArkea a facesa se respecte de catre toti legi/e si ordinea. Cu aceasta Incredereinchid rdspunsul meu care D. Dobrescu. (Aplauze).

LEGEA TOCMEL1LOR AGRICOLE

EDINTA CAMERE1 DEPUTAT1LOR DELA 8 MA1U 1893

In sedinta Ca mere! Deputatilor dela 8 Maiu 1893, continuandu-sevotarea pe articole a legel tocmelilor agricole, la art. 28, D-1 Al. Marghiloman,ministru de justitie, da urmatoarele explicatiuni cerand votarea acestui articolBO cum a fost propus ceeace s'a si admis.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitlei: Nu §tiu, D-rnimei, clacd D. Fleva nu vreci sau nu poate sA inteleagA art. 28.Eu inclin pentru a doua ipotezA, pentrucA D-sa a comis, in critica D-sale, cateva erezii de drept a§a de considerabile 0' 'mivine sA cred ca, in adevAr, nu poate sA-§i dea seama de aces. ttext de lege.

SA cilia] art. 28 §i sa '1 explicArn in raport cu celelaltedispozitiuni ale legislatiunei noastre ; datorez aceastA mica lec-tiune de drept D-lui Fleva, §i voiu cauta a 'i o face cat decomplectA.

D. N. fleva: N'am trebuintd de lectiuni.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiel: Veti vedea cl

sunt cel putin unele principii de drept elementar ce au nevoiesA vA fie improspAtate.

Art. 28 ce prevede ? Prin referentä la art. 27, art. 28 re-guleazA douà ipoteze

Prima ipoteza, and primarul a gAsit sA punA muncitor inlocul celui nesupus. Camera a votat adineaori cA primarul aredreptul sA facA imediat controlarea pretului cu care a angajatlucrAtorul, §i acest proces verbal, dealtminteri de minimA

406

importanta baneasca, este prin el insu§i executor pentrucanu comporta nici opozitiune, nici apel.

A doua ipoteza din art. 27 este cand primarul n'a gasit sapuna tnuncitori in loc. Atunci el face numai expertiza §i trimitepe pärti inaintea judecatorului de ocol ; judecatorul de ocol, in-trucat despägubirea este inferioara sumei de 300 lei, se pro-nunta fara opozitie §i WA drept de apel ; iar daca suma estesuperioara, atunci se pronunta cu drept de apel.

Va sa zica, In prima ipoteza este executoriu procesul-ver-bal ; in a doua ipotezä sunt executorii hotararile judecatore§ticari nu se pot da cleat conform legei §i organizatiunei noastrejudecatore§ti.

Aceste dottä solutiuni trebuesc aduse la indeplinire. Cumse pot aduce la indeplinire ? Conform dreptului comun, prinexecutiune. Si cand se vorbe§te de ordinal de executare al ju-decatorului de ocol, acesta va sa zica ordinul dat in urma in-vestirei cu formula executorie a hotararei lui.

D. N. Fleva: Art. 27 nu zice a§à, ci zice a judecatorulse va pronunta numai daca va gasi el cu cale.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: In toate tä-rile unde se voteaza legi, ele se aplica cu interpretarea care se(IA atat de raportor, cat §i de mini§tri cad iau cuvantul asu-pra lor.

D. N. Fleva: Lugm act de declaratiunea D-voastra.D. Al. Marghiloman, ministru al justillei: VA o dau cu

atat mai mult cu cat nu fac decal sa dezvolt cele doua principiidin art. 27 si 28.

Prin urmare, este bineinteles §i nu poate incapea nici unel de controversa. ulterioarä.

Ori a se executa procesul-verbal de constatarea facutä deprimar, ori ca se executa cartea de judecata a judecatorului deocol, aceastä executiune este supusa formelor dela art. 28. Prinurmare, Inca odata va rog, cand se vorbe§te de ordin de exe-cutare, nu faceti voluntara gre§eald a este vorba de un or dinadministrativ ; este vorba, pur §i simplu, de executarea cartel dejudecata a unei hotarari investita cu formula executorie.

Ce urmeaza dup'ä aceasta ? Se face executarea, §1, ca laoricare executare, se pot ivl contestatiuni ; adica partea judecati

407

pretinde ca rail a fost judecata, spre pilda, in virtutea unui con-tract deja executat, sau a nu 'i s'a inmanat citatiunea, sau cao alta persoana 'i s'a substituit In judecatä, ori ca obiectele pecari se face urmarirea tiu sunt ale ei, etc.

Asupra acestei chestiuni, ce zice legea ?Judecatool nu va putea acorn suspendarea vänzarei cle-

at numai daca cel condamnat va consemna suma pentru carese face urmärirea.

Nu este oare §i ad aplicatia intarita a dreptului comun,dupa care judecatorul in general nu suspenda o urmarire cleatca depunere de cautiune ? (Intrerupere).

Dati'mi voie, D-lor. Nu cunoa§teti vechiul adagiu provi-sion est due au titre ? Dacä in majoritatea cazurilor nu se poatestänjini fail cautiune executarea unui titlu autentic sau unei pro-misiuni recunoscute, cum voiti in cazul acesta special sa. nuacordarn aceia§i autoritate unei sentinte definitive ?

D. N. Fleva : Nu este a§a in dreptul coman.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel : D-voastra va

tot ganditi la contestatiunile din art. 399 §i urmatorii din codulde procedura, cari permit adeseori sa reinceapa un proces ter-minat.

Bine ar fi, in materia aceasta, toata urgenta, toga sumara,sa le introducem fara" nici o garantie ? Bine ar fi, dupl ce par-tile s'au judecat, sa le permitem sa inceapa procesul dela ince-put sub forma de contestatiune §i sa se gäseasca judecatori com-plezenti cari EA' suspende executarea §i O. paralizeze dreptulpartilor ?

Nu! i de aceea cerem depunerea unei garantii echivalentiCu valoarea litigiului.

Corolarul firesc este ca once hotäräre data In urma van-zarei nu va avea nici un efect in privinta tertilor cumparatori.

Ad v'ati zbarlind zicand : n'am mai auzit enormitate caaceasta ! Cel care cumpara la licitatie cumpara cu bocluc", atizis D-voastre. Eroare profunda, D-le Fleva ! In materie mobiliaracumparätorul cumpará In perfectä siguranta chiar §i lucrurile fu-rate ; mobilele nu sunt supuse dreptului de suite...

D. N. Fleva : Nu este a§a in materie de executiune imo-biliara.

408

D. Al. Marghiloman, ministru al justifiel: Noi vorbim deexecutiune mobiliara ; §i ce executiune imobiliara incape laara?

D. N. Fleva : Poate ca cineva sa aibl o bucata de pa-mant pe care a cumpararo §1 sa fie urmarit in aceasta avere,

D. Al. Marghiloman, ministra al justifiel: Noi vorbim demajoritatea cazurilor. Nu vorbim de executiune imobiliara. (In-treruperi). Se vede ca D. Lecca voe§te sa ne lamureascaaceasta privinta ; II a§tept, D-le pre§edinte.

D. I. Lecca: D-le ministru, cata cuno§tinta de drept ai D-taam §i eu, cu deosebire numai cA D-ta al mai multa presumpti-une. Sunt licentiat In drept ca §i D-ta.

D. Al. Marghiloman, ministra al justifiei: Pardon ; eusunt doctor. (RAsete).

D. 1. Lecca : D-lor, sunt mo§neni pämanturi, §iaceste pamanturi, dupa legea rurala, sunt alienabile ; prin urmarerse pot vinde.

D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei : Dar de aceastavorbim noi oare, D-le Lecca ?

De ce ma siliti sa Intind prea mult catastivul de drept ?Apoi executia imobiliara se face prin judecatorul de ocol ? De,D-le Lecca, ertati-ma ; executia imobiliara nu se face deaf printribunal §i portarei. Prin urmare, nu este ipoteza noastra ; noi nepreocupam de executia mobiliara §i anume de executia asupralucrurilor cari nu sunt scutite de sechestru.

Or, e un principiu absolut In materie mobiliarä : mai nic°data nu poate sa fie loc la revendicare chiar cdnd obiectulcumparat la licitatie e de furat. Daca eu sunt paguba§ de un-bou §i 'I gasesc la un om care l'a curnparat la balciu dela unnegustor care vinde de obiceiu boi, ori la licitatie, eu n'arndrept de revendicare decat despagubind pe curaparator.

Aceasta o reguleaza articolul 1910 din cod.Vedeti, dar, ca cine cumpara mobile nu cumpara cu bocluc.Prin urmare, D-nii mei, cred ca nu tnai poate sa fie nedo-

mirire asupra articolului. Daca D-voastre ati votat articolul 27,ca consecrata trebue sa primiti §i pe acesta, pe care va mg-sa '1 votati.

CORECTIONALIZAREA DELICTELOR DE FALS

SEDINTA CAMERE1 DEPUTATILOR DELA 17 MAI 1893

In sedinata dela 17 Mai 1893, Camera Deputatilor ja In dezbatere proiectulrle lege, votat de Sen4t, prin care se modifica art. 123, 124 si 125 tinzandu-sela corectionalizarea delictelor de fals. Proiectul de lege fiind criticat de catred. C. I. Stoicescu pe tema ca se va aplica si delictelor de presa, d. Al. Mar-ghiloman ministrul justitiei, fi da urmaforul raspuns :

Domnilor Deputati,

Credeam cA awastA discutiune se va desbrAcA cu intregul,de preocupatiunile politice, dar concluziunile D-lui Stoicescu do-vedesc contrariu, caci Dsa ne vorbe§te de indrumare la corec-tionalizarea delictelor de presä.

Dar D. Stoicescu §tie foarte bine ca aceasta este o ches-tiune constitutionalA care nu este de competinta acestei Camere§i, oricari ar fi dorintele sau nAzuintele unui guvern, ar trebulo ConstituantA pentru ca sa o rezolve.

Prin urmare, era inutil ca, -tuteo chestiune pura de drept,a aducem argumente .politice.

SA spun, D-lor, de ce am venit cu o modificare a acestorarticole din codul penal, inainte de a veni cu o reforma gene-rala, reforma care, dealminteri, este fn simtul tututor, care tre-bue sa se faca, care se pregate§te, care va veril la ora ei.

Reforma codului penal nu poate frisa avea pasul asupra re-formei altor codice, precum este procedura civila, reforma maiimperios cerutA de dezvoltarea noastrA economicA.

De cand am pus din nou in vigoa.re dispozitiunea regula-

410

mentará care obliga pe consilierii cari prezideaza curtile cu ju-rati sa faca raport si asupra dificultatilor practice pe cari le in-tampina institutiunea juriului si asupra reformelor pe cari le su-gera aceste dificultati, am primit o unanimitate de tänguiri delatoti presedintii de curti, a este inutil a se mai aduce o crimäde fals inaintea juratilor, regula generala fiind achitarea.

Cum este mai demoralizator pentru societate, a fi un si-. mulacru de justitie cleat a nu fi de loc, a trebuit sä-mi dauseama a era acolo o rana care trebuia vindecatä grabnic. Deaceea am dat intaietate acestui project de lege.

Rog pe D-nii deputati cari träiesc in provincie sa spuna Ince hal a ajuns judecarea delictelor de fals in regula generalä.

Nu mai este nici un perceptor delapidator 'care sa-si iapedeapsa ; nu mai este nici un mic manuitor de bani care sa nufie asigurat de impunitate.

D. N. Voinov: Cer cuvântul.D. Al. Marghiloman, mtnistru al justitiei: In aceste cir-

cumstante trebuia sa alarmez si sa cer Camerei sa reformezecodul penal in aceasta privintä.

D. Stoicescu ne mai vorbea de släbiciunea acuzatiunei side inconvenientul de a läsä pe procurorii de tribunale sa acuzela jurati, in locul procurorilor de curte. Mai intai sistemul nueste general, si procurorii de curte isi rezerva procesele mai im-portante. Apoi sistemul are kvantagiile lui, pentrucä ne poatepregati personal pentru instantele superioare.

Dar D. Stoicescu mai zicea : a achitarile, pe cari le-a ca-lificat scandaloase, se datoresc slabiciunei instructiunei.

AO dorl ceva probe despre aceasta.Dar unde incape lacuna de instructiune, and crima este

marturisita si and totusi curtea cu jurati achita ? V'am dat, inexpunerea de motive, exemplul din Tutova, unde un perceptora cornis o serie de falsuri; le-a marturisit in sedintä, si totusicurtea a dat un verdict negativ. Insa si dupa depunerea proiec-tului au venit fapte noi. De curand, in Dambovitar nu. s'a pututobtine nici un fel de condamnatiune bricat de probat a fostfaptul.

Un perceptor care f§i insgise o suma mica a fost con-clamnat la 20 ani muna silnia.

411

D. N. Fleva: Curtea a stricat.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: Curtea era in

clreptul ei, deoarece ea poate osandl peiltru fals panä la 20 ani.Curtea a gresit in alt sens : d'ansa, analizand in doua delictedeosebite elementele crimei, falsificarea condicei deoparte, insu-sirea nedreapta a banilor de alta parte, a crezut a este lacumul si a dat maximul pedepsei.

Still ce s'a intamplat a doua zi ? Toate acuzatiunile similaremai importante si mai bine stabilite, au beneficiat de un verdictnegativ. Intelegeti, D-lor, and aveti aface cu juratii, oameni demulte ori cu judecata serioasä, insä Cu o culturä insuficientapentru a putea aprecia subtilitatea acestor fapte, caci falsulnu are in ce sä izbeasca ash mult opiniunea publica,ca suntetipururea expusi la deciziuni de sentiment si de impresie ca celece spusei. Ei bine, aceasta este o stare intolerabila, destinata aimpinge din ce in ce mai mult personalul financiar inferior pepovärnisul fraudei, in contra careia trebue sa regisäm. Neputand,corige moravurile juratilor, gata sa corigem defectele legilor.

Aceasta este critica generala facuta proiectului de lege.Acum o critica' de detaliu a d-lui Stoicescu, aceea ca sa

fac inovatiuni in acest proiect in materie penala. D-sa zice: cumputeti sa ajungeti, In mateiia falsului, ca tribunalul sa deà panala 10 ani inchisoare, and nicaieri in codul penal nu se vede opedeapsä corectionala mai mare de cinci ani ?

Eu cred obiectiunea neintemeiata. Avem deja in codulpenal cazuri in cari tribunalul corectional poate osandl pana la10 ani.

Deschideti codul la art. 243 si yeti vedeà exemplul urmator:and dinteo bätae un om a ramas schilod, a pierdut uzagiullimbei sau alt membru, stiti ca legea scrie o pedeapsa de maxi-mum cinci -ani inthisoare ; iar and acest delict se va comite incontra ascendentului, se va Indoi maximul pedepsei. Vedeti dejaa exista principiul ca tribunalele au putere de a pedepsi cu10 ani.

Dealtminteri, D. Stoicescu mai stie ca, in caz de recidivazu cumul, se poate indol maximul pedepsei.

D. C. 1. Stoicescu: Nu.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: Cititi art. 42.

412

D. C. I. Stoicescu: and inculpatul va fi dat in judecat1pentru mai multe crime sau delicte..."

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Va rog sa cititiart. 42: ,Maximul pedepsei se va putea indoi cand °sancta pres-crisa pentru delictul savaqit ar fi chiar acel maximum." Lasand-deci la o parte -recidiva delictelor, orginar pedepslte cu maximumde cinci ani si care atrage dupa dansa indoirea pedepsei, intoate cazurile and in recidiva se comite un cumul de delicte,win aplicatia art. 40 §i 42 tribunalul poate dà 10 ani de litchi-soare. Si ipoteza Inca nu este rara. Aplicatiunea singurA a legeiin toata severitatea ei poate sa fie mai rara in practica: Vedetiinsa ca este absolut, in sistema condicei noastre penale, posi-bilitatea de a da 10 ani de inchisoare.

De altfel, D-le Stoicescu, are cineva in Romania sä seplanga de rigoarea tribunalelor ?

Ati väzut multe condamnatiuni la maximul pedepsei ?D. N. Fleva: D. Dioghenide a fost condamnat 18 luni

pnchisoare pentru un pretins ultragiu.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Voiti sä vorbim

de acest caz ? Ei bine, yeti vedea cd §i acolo tribunalul a fostcu mpatat. (Intreruperi).

D. C. I. Stoicescu: Dup't D-voastre trebuia sa-i se aplicemunca silnica pe viatä.

D. N. Voinov : Chestiunea este pendinte.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: 0 mica' obser-

valiune voiu sa fac D-lui Stoicescu. Care ar fi dorinta mea? Num nici una alta cleat observarea legilor. Observatiunea esteca, in caz de lipsa, cand delictul este probat e de jurisprudentagenerala ca totdeauna tribunalele aplica maximul pedepsei ; prinurm are acectui acuzat tribunalul i-a dat 18 luni, cand putea dupà.lege, sa aplice pedeapsa de doi ani. Va ramane ca tribunalulsa deà hotararea lui cea exacta cad D. Dioghenide va fi fäcutacte de supunere infätisandu-se la chemarea lui.

Exemplul prin urmare, ales de D-voastra, nu micsoreazäintru nimic observatiunea generala, oarecum destul de alarmatärdespre indulgenta de care tribunalele noastre uzeaza in aplica-tiunea pedepselor, indulgenta care nu este nici in spiritul coduluinici in practica tribunalelor cari au legi similare, precum tribu-nalele franceze §i italiene.

413

MIA ce aveam de zis in aceasta privintä.Proiectul raspunde la o necesitate sociala bine stabilita, si

cand zic aceasta nu ma reazim numai pe impresiunea mea, cipe parerea unanima a presedintilor de curti, magistrati inamovi-bili call; in propunerile lor, nu att sä se preocupe cleat de in--teresele superioare ale justitiei. Al doilea, independent ca pro.iectul raspunde la o necesitate sociala, legea de fata este maibine cumpanitä ca mai 'nainte, caci are o elasticitate care permite

judecatorului sa faca o justa masura In aplicarea pedepsei, siMO cu perversitatea fäptuitorului, si fata cu folosul ce a tras eldin comiterea falsului. Altfel trebue sa fie pedepsit un om fara§tiinta de carte, care a prefacut cu stangacie o tifra dintr'un co-lor ca sa se foloseasca de cativa lei, si altfel trebue pedepsit undomn cu cunostintä de carte, care, plasmuind cu iscusintä con-dicile sale, si-a insusit poate o intreaga avere.

Toate aceste fapte se vor pedepsi mai proportional si maijust cu legea ce am onoare a vä propune, ,decat era posibilpana astazi Cu legea existenta in rarele cazuri in care juratiiconsimteau sa o aplice.

Pentru aceste motive, va rog, a lua In consideratiune pro-iectul de fata. (Aplauze).

MAGISTRATII *I ALEGERILE

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 25 NOEMBRIE 1893

Cu prilejul unei interpelAri privitoare la o alegere legislativa efectuatlla BArlad, formulAndu-se acuarl impotriva unor magistrati din acest oras petema cA ar fi fAcut ingerinte in aceastA alegere, d. Al. Marghiloman, mlnistru,al justitiei, clA urmAtoarea replica'

Domnilor Deputati,

Nu pot lAsA sA treacA fArA protestatiune acuzatiunile ne-drepte §1 neprobate cari s'au adus In contra magistraturei, Cuocaziunea balotajului din Tutova. Protestez contra cuvintelorD lui Budu.

Nu este exact cA justitia a fAcut ingerinte. Protestez incAcontra ideilor exprimate de D. Budu. Nu cred cA, dupA toateincercArile §i toate luptele prin cari tara aceasta a trecut, de cAndeste In stApAnirea drepturilor electorale, sA se mai poatA afirrnAcA alegerile se fac de juscitie, cA alegerile se fac de administra-tiune, cd ele se fac de finante, ca sunt candidati ai guvernului,§i CA sunt candidati cari nu sunt ai guvernului.

Eu §tiam O azi toatA lupta s'a pus a§A : au fost candidatiai opozitiunei liberale, au fost candidati ai partidului conserva-tor ; dripA cum odinioarA se puneA lupta intre candidatii opozi-tiunei conservatoare sau junimiste, fatA de candidatii partiduluiliberal.

D. I. Lecca: Opozitiune junimistA I Este un nou sens aceasta,D. Al. Marghiloman, m\tnistru al justitiel: In alegerea dela

4151

13'Arlad, D-nii mei, se prezinta doi candidati conservatori ; acea-sta dublA candidaturd a adus o rupere regretabila in randurilepartidului in acea localitate. SA ne oprim, insa, ad !

Este destul de trist ca nemultumiri de persoane, cacio deosebire de ¡dei nu era la mijloc, sA dezbine pe membriiaceluias partid, pentru ca sa nu mergem mai departe §i ;1 nerAzbundm, unii atacand justitia, ceilalti lovind in administratie.Luptele de clopotnita nu trebue sa aiba ecoul lor ad.

D-nii mei, nu de astazi aud 0 D. Vidra§cu, pre§edinteleinamovibil al tribunalului de Tutova, ar fi un agent puternic alD-lui Romalo ; dar ceeace nu am auzit panA astazi, sau cel pu-tin nu mi s'a produs la repetitele mete cereri, a fost o mica do-vada in sprijinul acestor acuzatiuni. Am primit in timpul alege-rei depe§i semnate dela partite interesate, am mai primit i dupdalegeri ; am primit, in fine, in preziva deschiderei Camerei re-Moire& acelora0 acuzatiuni ; insu§i D. Th. Emandi mi-a WOonoarea sa ma vada la minister *i sA-mi indice in contra prev-dintelui tribunalului aproape acele4 spuse de D. Budu, cumca un alegator, pururea absent dela vot, n'a ven it sa voteze d.:-cat pentruca fiica-sa era in instanta de divort... VA dati seamadece insemneaza o asemenea acuzatiune ? Cat de gray ar fi unasemenea trafic cu justitia.

Cum ca se dau termene mai lungi sau mai scurte, dupacum im'pricinatul era favorabil D-lui Emandi sau D-lui Romalo, etc.

Am spus D-lui Theodor Emandi : lucrul este de o gravitateexceptionalä §i nimeni nu ma poate Will ca a*i permite untarg electoral de felul acesta, cand magistratul este acoperit deinamovibilitate, and se bucura de situatiunea aceea care ii faceo indatorire de impartialitate absoluta, nu numai in administratiajustitiei, dar in toatä carmuirea vietei sale. Am rugat, deci, peD. Emandi, sa binevoiasca a'mi aduce reclamatiunea unui singuralegator, care sa afirme un fapt de presiune directa sau indirectapromitându-i secretul cel mai absolut, ca sa nu sa creada expusla o razbunare ; 'I-am asigurat cA voiu ordona ancheta cea maisevera, §i, constatandu-se faptul, 0' imediat voiu da pe d. Vidra§cuin judecata Curtei de apel, singura ca.re are o putere discipli-tiara asupra magistratului inamovibil.

Ei bine, panA in ziva de astazi nu 'mi si'a dat aceasta oca-

416

=me, §i astazi aud pentru prima oara un nume propriu, ca oarticulatiune in contra D-lui Vidra§cu.

Apoi ridicati-va putin deasupra luptelor electorale ; puneti-vaIn situatiunea unui ministru care are a judeca faptele subalter-nilor sai §i vedeti daca se putea face acest afront unui pre§edintede tribunal, ca numai pe simple bänueli, fail o denuntare arti-culatä, fall un garant.responsabil al acestei denuntari, sä fie datIn judecata?

Cum s'ar pretul purtarea ministrului, care, pentru gloriola,unei aparente nepartiniri, at- lua asemenea masuri cu riscul dea se izbl a doua zi de o achitare unanima din partea Curteicaci nici se poate a§teptà la altceva in lipsä de once proba.

S'a mai vorbit de un alt agent judecatoresc, de *procurorulMiclescu.

D-lor, prevazusem animozitätile locale §i avusesem grije säincredintez parchetul de .Tutova unui tank din la§i care n'arenici un fel de legatura de rudenii in localitate §i care traia a§àdeparte de once lupte de partid §i de once influentä a cercurilorsociale de acolo, incat nu §tia nici numele candidatilor §i niciculoarea lor politica. Venirea D-lui Miclescu in capul parchetuluide Tutova a fost salutata cu felicitäri la adresa ministrului, care'lnurnise, de catre un ziar din localitate care treceà a reprezintaideile politice ale D-lui Emandi.

D. Budu: Acel ziar erà in contra noasträ.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: Fac apel la D.

Saabner-Tuduri sa spuna daca insu§i. D-sa nu 'mi-a arätat celeserse In acel ziar amic.

D. Dr. S'aabner-Tuduri: Era ziarul Steauaa care acum adisparut. (Ilaritate).

D. Al. Marghiloman, nzinistru al justifiei: A fost sau nuun conflict cu politia sau administratiunea de acolo in ziva dealegere ? Da. Fost'a acel conflict pentru alegeri. Nu. Si iatagre§eala D-voastra, D-le Budu I

Micile incidente, cari se produc zilnic, §titi Cu talentulD-voastra. sa le grupati §i sa faceti din ele o chestiuue politica.

lata ce s'a intamplq : D. Miclescu a dat o delegatiuneunqi comisar, §i el n'a executat'o, fiincica oblinuse concediu peziva aceea ca sa'§i exercite dreptul sau electoral. D. Miclescu

417

vazand a nu i se impline§te delegatiunea, a chemat pe §efulpolitiei care i-a raspuns ca comisarul era in concediu §i ca sA

binewoiascA a amana dielegatiunea pe a doua zi, pentrucA toticomisarii sai sunt in acest caz. D. Miclescu, cu drept cuvant,a gasit acest raspuns straniu §i nu s'a jenat pentru a o spunep olitaiului.

Lucrul a fost de a doua zi scos la lumina' de procurorulCurtei, D. Bastache.

VA aduceti aminte, D-le Budu, cA mi-ati telegrafiat pe datA,impreund cu alti amici ai D-voastra, cA procurorul intimida per-sonalul politienesc. Departe de a acoperl ca autoritatea mea a-parentele presiuni ale §efului parchetului, am chemat imediat laBucure§ti pe D. Miclescu §i am insArcinat pe D. procuror a

Curtei de apel sA-1 InlocuiascA la jurati.N'am putut sA nu recunosc cd D. Miclescu avea dreptate

§i cA incidentul nu numai nu avea nici o importantl, dar desigur nici o legaturA ca alegerea.

Mai ziceti, D-le Budu, a procurorul a calcat casa comi-sarului Roma§cu.

Si ad stint silit sA restabilesc adevArul.D. Roma§cu este comisar politienesc inteo suburbie la o

distantA de 5 kilometri de centrul oraplui.Procurorul a fost sezizat de o plangere verbalA a D-lui Ro-

malo §i a D-lui Maior Pruncu, cum a in casa comisarului Ro-ma§cu se gäsesc sechestrati alegAtori.

Ce ati fi facut D-voastra, D-le Budu, in fata unei plangeride felul acesta ? MA refer la D-voastrA ca fost magistrat, iar nuca om politic.

Negre§it a ati fi pornit imediat sA verificati acest fapt.Omul politic ar adAoga poate 0' in spirit de armonie, mai 'Ina-inte de a purcede la cercetare, ar fi luat intelegere cu prefectul ;magistratul de sigur n'ar fi fAcut'o.

D. N. Buda: DacA a§i fi fost sigur cA mi se face dreptate,and a§i fi reclamat contra D-lui ministru de finante, care pentruziva de balotagiu a chemat la Bucure§ti doui functionari ai saidin Barlad, cari votau cu noi, §i i-a obligat in fiecare zi sa-ivadA pela minister, spre a nu-i putea a:TA noi la balotagiu, inacest caz a§i fi dezaprobat §i eu detinerea alegatorilor la noi,dacA s'ar fi intamprat acest caz.

27

418

D. presedinte: D-le Budu, nu aveti cuvantul.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: Nu vad bine

cum se leaga aceasta cu ce spun eu. Eu raportez exact ce segase§te inteo depesa a D-voastra.

D. Miclescu s'a dus la casa D-Iui Romascu, cum s'ar fi

dus D. Budu, magistrat, si i-a spus scopul venirei sale. D. Ro-mascu i-a declarat ca persoanele cari sunt la D-sa in casä' suntrude cari au venit sa'sl exercite dreptul si cari, in loc de a seduce la hotel, au tras la D-sa.

D. Miclescu s'a inclirat fatä cu aceste declaratiuni si nicin'a mai tiara in casa comisarului.

Unde gasiti D-voastra ca au fost ingerinte si manoperedin partea justitiei ?

Trebue, de sigur, o fertilitate de imaginatiune remarcabila.si o dincie rara pentru a transfigura astfel faptele si a cladi peele o acuzatiune.

Dealminteri am aprobat in totul purtarea D-lui Miclescu inzilele acestea, si ca incurajare pentru impartialitatea aratatä inonce circumstanta si pentru incurajarea ravnei ce arata in exer-citiul sarcinei delicate de procuror, l'am transferat, ca avansare,la parchetul din Bucuresti, unde in curand meritele sale vor limai bine apreciate dent an fost la D-voastra. (Aplauze).

IRamane sa ne explicam asupra unui incident, In privintaearuia recunosc cá sunt rau inarmat ; eu n'am proaspat in me-morie ceeace este in dosarul personal al D-lui Budu.

Am telegrafiat acum la minister sa mi-1 trimitä.Niciodata, D-Ior, nu mi-a pleznit prin cap ca se poate face

o apropiere intre instructiunea Matta la 21 si la 30 lunie si a-legerea savarsita la 16 lunie. D. Budu se plange ca duct si pa-trusprezece zile, dupt1 terminarea alegerei a fost tinut trei cea-suri la judecatorul de instructie si aceasta intentionat ca sal im-piedice de a se ocupa de alegere.

Ingerinte dupa terminarea alegerei. Priceapa cihe va putea,eu unul tu pricep.

lata, D-lor, ce este : D. colonel Cuciutorescu s'a plans par-chetului, s'a plans ministrului justitiei, si se plange continuu, caprimarul, contra votului consiliului comunal, l'a sters din listeleelectorate, si astfel se vede pus in irnposibilitate de a-si exer-cita dreptul.

419

Asupra acestui punct s'a facut instructiune.Care va fi rezultatul nu §tiu. Sau mai bine rezultatul It

aflu dela D. Budu, ca asupra D-sale nu s'a constatat nimic.Imi pare bine sä aud aceasta, caci ar fi fost regretabil ca

un primar functionand sub regimul de azi, sa. fi fost declaratculpabil ca a fal§ificat listele electorate.

Dar aceasta stabile§te vreo legatura, vreun fel de raport cualegerea D-lui Romalo ?

Colonelul Cuciutorescu, de§1 dispensat de cens dupa gradulsau de colonel, se gaseste cu toate acestea §ters de pe listeleelectorate. Aceasta e un fapt pozitiv.

Trebuià el oare lasat la o parte fara nici o cercetare ju-decatoreasca, numai pentruca interesa pe D. Budu ?

Si pentru ochii cui judecatorul de instructie ar fi starnitfurtunele de cari se plange D. Budu §i ar fi molestat o partedin oamenii influenti din Barlad, el simplu magistrat amovibil ?

Si cum, fail niciun prilejiu, judecatorul de instructie deladansul §i-a permis nu numai sa cheme la instructie pe un pri-mar §i deputat, dar Inca sa-I tina 5 ore In anticamera pana sai-a depozitia, afara numai daca D. Budu nu ne va spune ca afacut'o aceasta din ordin ministerial ?... Afirmati-o, D-le Budu,§i atunci voiu §ti exact ce sa va raspund. Pana atunci mentinca magistratii de Tutova nu au demeritat catu§i de putin delastima oamenilor de bine, §i, eat pre§edintele, cat §i procurorul§i judecatorul de instructie, daca au avut conflicte cu cinevacauza a fost serviciul lor, iar nu preocupatiunile politice.

lata ce aveam de zis pentru descarcarea unor onorabilioameni, carora le este interzis §i de functiunea lor §i de lege,sa se apere singuri In public. (Aplauze).

ALEGEREA DE DELEGATI PENTRJJ COLEG1UL

3 DE BACAU

.5 ED1NTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 11 IANUARIE 189t

In sedinta dela 11 Ianuarie 1894, D-1 C. I. Stoicescu cerând explIcatiuniguvernului asupra unor pretinse ingerInte la ni0e alegeri de delegati pentru,colegiul 3 de Badu, D-1 Al. Marghilornan, ministru de justitie, roste§te urrnii-toarele cuvinte:

Domnilor Deputafi,

D. Stoicescu afirma lucruri fara sa poata dovedl, ba Incamai mult, fara sa poata articulà un fapt. D-sa itrepe prin a spunecä sunt cunoscute tutulor ingerintele facute de administratiunea.din Bacau In alegerile de delegati.

Va venl momentul pentru a discuta cu acte in mana aceste-pretinse ingerinte i vom vedea cu totii de unde au venit pre-siimi asupra alegatorilor : din partea administratiunei sau dinpartea acelora cari nu se multumesc sa cumpere votul sau sa ar-meze pe batausi, dar cari chiar au violentat pe un primar in in-susi pretoriul comunei. In aceasta privinta sunt acte si va venimomentul and le yeti cunoaste si D-voastra.

Sunt, D-lor, 3 comune unde s'au petrecut neorandueli : Mi-lesti, Botesti i Prajesti. In ate trele aceste comune imediat s'at.rdus nu numai procurorul tribunalului, ci si procurorul de curte,caruia am dat ordin sa se transporte la fata spre a .damai multa autoritate lucrarilor justitiei.

Ce s'a dovedit pana astazi ? S'a dovedit ca in comuna Bo-testi, unde s'a pretins cä primarul a voit sa falsifice alegerea,alegand pe delegatii din ajun, acolo tocmai, candidatul liberal,

421

D. luniu Lecca, insotit de o banda de batausi, asa afirma ra-portul, a intrat in primarie, a pälmuit pe primar, i-a luat actelece acesta pregatise pentru alegerea de a doua zi, le implinesteD-sa, le pune sigiliul comunei §i le la cu dansul. (Intreruperi).

D. Stoicescu ma intrerupe si 'mi reproseaza ca anticipezasupra discutiunei ce se va face la timp. Dar pus-a D-sa o in-trebare ca si nu alba un raspuns ? Eu, cel putin, am un raportoficial al procurorului de opus alegatiunilor D-sale.

Aceasta nu va-sa-zica ea, daca ulterior instructia ar dovedlci primarul a voit inteadevar si fal§ifice alegerea, el nu va fidat judecatii dupa cum va fi dat judecatii D. luniu Lecca pentrua a maltratat pe un primar.

Dar se mai zice : in comuna Prajesti s'a comis un fapt deomor. Foarte exact.. Se constata. insa, Ca crima nu are nici unamestec cu alegerea ; omoratul Dumitru Colotan nu este alegator,nici nu se amestecase in alegeri, dupa insasi declaratiile adver-sarilor primarului. Cum, 'MO, sunt bänueli ci primarul ar fi ba--tut pe acest om §i ea bätaia a cauzat moartea, atat primarul,cat §i alti 3 indivizi au fost imediat arestati si dati judecatii.

'aid, D-le Stoicescu, cum ne facem noi datoria, §i rau fa-ceti, inainte de a ne cere informatiuni, si ne acuzati.

Pentru Caracal se vede ea rau trebue si vi mearga in ale-gere daca vi plangeti asa tare dinainte. (11aritate).

Acolo sunteti in Edenul Biblic! Prefectul abia este venitde cateva zile ; el este esit din magistratura. Prin urmare,nici nu puteli intona cantecui favorit cd aveti a face cu unuldin ucenici vechi ai administratiunii noastre, exercitat in ma-nipularea operatiunilor electorate, si posedand stiinta aceea dea stoarce si maduva dintr'un colegiu electoral ! Aveti a face cuun on' tartar, care eri inca era in magistratura, unde a fost pe-rand : judecator de instructie, prim-procuror i presedinte, si caatare a dat garantie de o absoluta independenta si integritate.

serios vi plangeti ca nu ati putut face intruniri in CaracalDar insusi D. Sturdza va poate afirma contrariul.A fost o intrunire in care, fin a protestare din partea cuiva

seful D-voastra a rostit atatea cuvinte la adresa noastra, pe carinu le-am auzit pronuntandu-se nici in Bucuresti, zicand in publicca noi lucram in contra Coroanei, ca ne luptam si deschidemdrumul la Tron unuia dintre noi. (Ilaritate). Daca la acea intru-

422

nire nu ati avut un public numeros nu suntem noi de vina, cfactorii cari 'si au esit din rol, debitand lucruri cari nu erau Inpiesa si cari nu se potriveau Cu realitatea lucrurilor.

Au vorbit D-nii : Sturdza, Dimitrie Giani, Demietrian, si

pana in momentul de fata nu am aflat ca ar fi fost impedicat&sau turburata Intrunirea.

Este ceva mai mult insa : D. Giani a voit sa aiba o intru-nire si in Corabia i publicul nu l-a urmat ; corabienii sunt oamenfde munca si de comerciu, cari vad de treaba lor si nu se iaudupa discursurile vagi ale politicianilor cari nu au alta treaba.Si astfel fiind lucrurile, ce suntem noi de villa clacä nu ati avutreusita si la Corabia ?

D. Stoicescu, barbat tank, trebue sa stie ca fiecare vorba pro-nuntata in Parlament de catre un deputat ìi are greutatea sa,chiar and acea vorba este suflata de D. Fleva. D. Stoicescu re-petand vorba suflata de D. Fleva, a comis , o necuviinta de...

D, N. Fleva: Ma ertati, noi nu spunem niciodata necuviinte.Voci: Totdeauna.D. Al. Marghlloman, ministru de justitie: Ati zis sfeteri-

sire de alegere.D. N. Fleva: Da! Sfeterisirea dreptului electoral, si aceasta

o spun in gura mare !D. Al. Marghiloman, mlnistru de justitie: Se stie acum cine

este nasul vorbei de sfeterisire In Camera. Aceasta doriam si en.Fac apel la D. Stoicescu : D-sa stie cA nici a vorba nu

trece necumpanita cand se pronuntaintr'o A,dunare de catre unom Cu greutate. Catalogez pe D. Stoicescu printre acei cu greu-tate a aror vorbe nu trebue sa fie aruncate in aer...

D. presedinte: A fost o chestiune de spirit, deoarece peprefect 11 chiama Sfetescu. (Ilaritate).

D. Al. Marghiloman ministru de juslitie: Nu crede D. Stoi-cescu ca ar trebui sa articuleze, sa arate un fapt ? Eu socotescca acele relatate in depesa D-lui Demetrian si cele zise de D.Stoicescu n'au mai multa greutate dec.at afirmarile privitoare laalegerile de delegati din Bacau. In rezumat, astrpra ambelor aces-tor puncte electorale, se va stabili adevarul absolut de catre jus-titie ; dar nu puteam sa las sa. treaca fara protestare cele insi-nuate de D. Stoicescu.

JUDECATORIILE COMUNALE *1 DE OCOALE

*EDINTA CAMERE1 DEPUTATILOR DIN 18 IANUARIE 1894

In sedinta dela 18 lanuarie 1894, Camera Deputatilor ja in dezbatereproiectul de lege pentru reorganizarea judecgtoriilor comunale si de ocoale, depusde c5tre d. Al. Marghiloman, ministrtt al justitiei. Räspunand mai multor ora-tori, mire care d. C. I. Staicescu, d. Al. Marghiloman, rosteste in §edinta dela18 lanuarie 1894 urmAtoarea cuvAntare, prin care expune Intreaga cconomie aproiectului de lege

Domnilor Deputati,

Am adus in discutiunea D-voastra o lege de organizare,iar nu o lege politica. Este o lege pe care o cred menita saaduca inlezniri multe, usuräri mad romdnilor säteni, nu o legemenitä sa sporeasca, sau sa intareasca puterea autoritätei sauautoritatilor.

Prin urmare, cer dela toll examen impartial, cad nu este indefinitiv vorba de a face opera de partid, ci de a face opera dedrepta te.

Am inregistrat cu cea mai mare atentiune toate observa-tiunile de detaliu cari au fost facute. Recunosc d'inainte a unelesunt fondate. In particular ma simt dator sa declar cä toate ob-servatiunile D-lui Nicolaescu sunt din acelea cari merita o cer-cetare ulterioara. Comptez ca cu to4ii na vom folosi de ele, in-truat sunt facute nu din spirit de partid, ci din dorinta de aameliorà o lege.

D-lor, nu am pretentiunea de a fi adus Inaintea D-voastrA

424

un text care si reprezinte ultimul rezumat al intelepciunei ome-tiesti ; v'am supus ultimul rezumat al muncei mele si al colabo-ratorilor mei. Mai incolo, fiecare In aceasti incinti si-si aducipietricica sa. Vom cimenta-o in opera coniuni.

Dinainte primesc toate propunerile complimentare, Insi, inciddati, dad sunt cu intentiune de p imbunititi legea, iar nu dea'i face aplicatiunea imposibili. In cursul desvoltdrilor F n el e, voiu

.ajunge si fac o deosebire intre unele i altele.Acestea zise, dati'mi voe si abordez chestiunea de legisla-

tiune si si curitim terenul th micile critici de detaliu cari se ra-porteazi la unele pirti ale legei i cari isi vor gisi mult mai binelocul lor la discutiunea articolelor decit In discutiunea generan.

Inainte de a examinA principiile, doresc si rispund imadiatla doui vuzatiuni nedrepte, asi puteA zice 'Intimase, care'mi s'auadus de D. Stoicescu.

D. Stoicescu a gisit cd doui articole i anume : art. 2 si 71ar imprima acestei legi un caracter boeresc.

Mi m ir cum sunt unii dintre colegii nostri, i dintre ceiculti, cirora nu li s'a urAt Inca cu acuzatiune de felul acesta! A-cestea sunt succese oratorice preA la indemAna tuturor, ca si ten-teze pe un om cu titlurile ì instructiunea D-Iui Stoicescu.

Apis asupra titlurilor i instructiunei D-lui Stoicescu, cAci

daca le punei pe antindoui la contributiune, s'ar fi scutit pe D sade o acuzatiune nedreapti si pe mine de inleznirea de a aranci s'a fript in însui focul D-sale.

Art. 2 din proiect ce zice ? CA daca dupi punerea in apli-catiune a legei se vor ivi necesititi de serviciu cari si demon-streze obligatiunea de a mili numirul judecitoriilor de pace, mi--nistrul In consiliul de ministri va puteA adiogA pe catea budge-tari judecatorii de pace. Dar, D-nii mei, acesta este regimul subcare triim de 14 ani ! Art. 2 din proiectul de lege este copiaexacta a textului art. 44 din legea D-lui StAtescu dela 1879. latice zice acel articol :

Daca in urma punerei in lucrare a acestei legi se va simtitrebuinti a se infiinta In vreo lo':alitate i alte judecitorii deocoale, afari de cele previzute in aceasti lege, ministerul de jus-titie o va puteA face in virtutea unni jurnal al consiliului de mi-

intirit de Dom.'Acesta este regimul actual, lege ficuti de liberali, lege apli.,

425

cata de liberali! SA va aduc numeroasele precedente de judecatorilocoale cari au fost infiintate pe calea de decrete ? Este una

care ¡mi vine imediat in memorie : judezatoria ocolului al doileadin Caracal, tot a*à s'a infiintat *i la Zimnicea, la plasa Campu-lui din Buzau, *i altele. Ei bine, daca aceasta dispozitiune esteregulamentaret, daca miroase a regulament organic, adresati acestrepro* b-lui Statescu, partidului liberal, Camerilor liberate *i scu-titi-ne pe noi. (Aplauze).

Mi se pare ca replica este fara raspuns *1 fara raspuns varamane.

Al doilea repro*, Intocmai de acela* fel : se gase*te in pro-iectul de Iege un art. 74 care zice : Ministrul justitiei este indrept a complectà *i a desvoltà difinitatile ce s'ar ivi pe- ttniputpunerei in aplicatiune a legeia.

Ce vrea sä zica acesta ? Vrea sa zica cA pe timpul trans-formarei prin care vor trece ocoalele, prin dedublarea lor *i prinmodificarea circumscriptiunilor, daca nedomiriri se ivesc asuprapunctului unde trebuesc duse reclamatiunile in momentul aid se-va face aceasta lucrare materiala de organizare, unde trebuescinserate apelurile, opozitiunile i celelalte, unde se va face o lu-crare de notariat, etc., etc. ministrul justitiei este In drept pe cale-de regulament sa dezlege aceste dificultati.

Si ad s'a vazut usurpatiunea boereas:A, ca ministrul justi-tiei care voe*te a se substitui Camerilor In interpretarea legilor,tribunalelor i curtilor In aplicarea lor ! Dar nimic din toate acestea.Si ad am ca clauza textul D-lui Statescu *i practica de 14 ani a uneilegi din tara aceasta ; n'am facut deck sa traduc sub o forma mairestransa art. 112 din actuala lege dela 1879.

V'am dat citire textttlui meu, sa va dau citire i textului le-gei actuate:

Mintstru justitiei este singur In drept a complecta once lipsaprin instructiuni circulare *i a rezolva once dificultate s'ar ivi Incursul aplicatiunei acestei legi, in regulata functionare a judecatorii-lor comunale".

Comparati, D-nii mei, *i judecati. Aveti sub òchi documenteleprocesului ce'mi face D. Stoicescu. (Aplauze).

Acum daca din minoritate ese un spirit destul de ascutit ca saprevada toate greutatile materiale cari vor isvort din transformarea

426

judecatoriilor si sa propuna prin anticipatie solutiunile vizate, suntgata sa introduc in proiect formulele ce'mi va da.

Cred ca nu 'mi puteti cere o declaratiune mai lipsita de oncedorinta de a impieta asupra caderei judecatorilor.

Cred ea am raspuns la aceste actizatiuni naintemeiate, i dacaD. Stoicescut ar fi ad, insusi D-sa ar recunoa.ste ca a gresit.

AO dar, fail alta preocupare voiu sa abordez chestiunea deprincipii i, ca sa pun ordine In expunerile mele, mâ voiu ocupà maiintdiu de supresiunea judecatoriilor comunale, asa zise jurati sate-nesti, si pe mina de punctul de legislatiune In el insusi, adica de or-ganizarea judecatoriilor de ocoale cu tot ce se atinge de treapta ju-decatorilor, de recrutarea personalului, de competinta lor.

Pentru judecatoriile comunale, vedeti ca Insusi divergenta deidei care exista intre membrii minoritatei cari au luat cuvântul, pro-beaza cum aceasta chestiune poate fi controversata si cum existentajudecatoriilor comunale nu se impune tuturor cu claritatea pe care ovede D. Dobrescu-Arges si D. Stoicescu. Din contra, dela 1888, decAnd am intrat pentru prima oarä la ministerul justitiei, n'am avutdeck sa constat o dorinta unanima, si din partea justitiabililor sidin partea judecatorilor, de a scapa de acest ruagiu judecatoresc i-nutil, costisitor, §i care este mai mult un element de dezordine §ide coruptiune, decdt un element de pace. Ath.teta la care s'a pro-cedat i In care s'au ascultat toate curtile de apel, tribunalele i In-susi judecatorii izolati au conchis in majoritate ca judecatoriile co-munale nu stint de tinut.

Voiu aved onoarea sa citesc Inaintea D-voasträ extracte dinrapoartele acestor autoritati judecatoresti.

Mai inainte irisa, sa-mi permite sa va fac o critica careeste la indemana oricarui dintre D-voasträ, ajar sträini de lege,dacä ar dà osteneala sa citeascä legea din 1879 in partile-iaferente la judecatoriile cornunale.

Ce sunt aceste judecatorii ?Ele stint un tribunal sui generis, compus din primar si doi

jurati. Li se da tot felul de Wed, pot judecd si in materie per-sonala si in materie mobiliarä, pot judech si in materie de ser-vitute i in materie posesorie, lush' oricare ar fi importanta saumicimea intereselor in joc, ele nu se pot pronuntà niciodata inmod definitiv. Nici o hotarare de judecatorie comunala, chiar

427

ramasa definitiva prin renuntarea pärtei la ?pet, sau prin pier-derea dreptului la apel, nu se poate executa deck investindu-secu formula executorie de judecatoria de ocol. Astfel a parteacare a cästigat si care a avut norocul A. ail:4 o hotärke defini-tivä, tot este obligate!' sa se ducä pd nä la judecätorul de ocol, sprea o Investl cu formula executorie, pe care judecatorul o poaterefuzà, dacd observa neregularitäti.

Dupa ce a obtinut formula executorie, gänditi ca cel ce acastigat a ajuns la capul afacerei ? Nu 1 In momentul executiu-nei de catre primar, daca debitorul face obiectiuni ca a fost ab-sent, sau cä pe nedrept a fost condamnatsi care este parteaaceea condamnatä, care sä nu ridice asemenea obiectiunipri-marul si juratii au dreptul a nimici titlul executor si a reincepejudecata, care rämäne a se investi din nou cu formula execu-torie tot de judecatorul de ocol, dupa cererea partei diligente.

Vedeti dar ca prin aceasta se face o indoitä zdruncinare,un indoit drum la judecator, o pierdere de timp, si nici o eco-nomie in cheltueli.

Ei bine, pentru a se mentine un ruagiu atat de inutil, artrebui sä avem cel putin o compensatiune more& care sa re-zulte fie din caracterul judecatorului, fie din spiritul ski imp-ciuitor, fie din autoritatea ce o are asupra consätenilor säi.

Ad i este critica cea mai mare ce se poate face, caci gratieacestei institutiuni s'a introdus la sate un element ce nu existapa acum. S'a introdus ura si dispretu/ säteanului in contrajudecätorului, consateanpl säu, cu care a doua zi se Intalnestefie la mina, fie la biserica. S'a mai introdus un al doilea ele-ment räu ; ven alitatea.

Protestà eri D. Dobrescu-Arges si'si Indeplineä o datorie ;D-sa reprezintä o clasa taraneasca care trebue sa se spele deacuzatiunile ce i se aduc din timp In timp.

Cred a va recunoaste colegul nostru, D. Dobrescu-Arges,ca toate paturile sociale din aceastä tara au defectele si meritelelor ; si daca datorim protectiune si iubire taranilor, le datorim §i-adevarul. Adevarul in cazul de fata, este ca darea justitiei co-munale adesea se tärgueste pe bacsis. lata un lucru care trebueabsolut sa dispara din moravurile populatiunei noastre rurale, §icare va dispare numai zmulgand din mijlocul ei tentatiunea aceastaprea leznicioasa.

428

SA nu ziceti a nu stint documentat in aceasta privintd sicA acuzatiunile ce fac le iau de sub pAlaria mea. SA vA dau in-tregul dosar al raporturilor magistratilor, si sa nu vA inscrieti infals in contra judecAtei lor asupra taranilor, cAci magistratii nostrinu se recruteazA dintr'o castA oarecare ; ei sunt cu deosebire fiicelor de jos ai tarei. Mult mai multi avem in toate treptele ma-gistraturei oameni esiti dela sat sau din burghezia mica, decAt oa-meni esiti din bogatime.

In asemenea conditiuni, judecata lor este dreapta, este lip--sitA de once fel de prejudecatA.

Incep prin raportul Curtei de apel din Craiova. Aceasta in-stitutiune, (judecatoria comunalA), nu a dat roadele ce se asteptà".

Scurt si limpede.Tribunalul de Putna : Se vor puteA desfiinth judecdtoriile

comunale cari nu au adus foloase practice ; numai arendasii siproprietarii cari totdeauna au avut influenta s'au putut folosi dedAnsele in contra sAtenilor cari erau nevoiti sd faca ei apel lajudecatoriile de ocoale. Numai in forma judecau jurafti, pri-marul $i notarul in realitate decideau cauza; de multe ori, al ndprimarul sau juratil nu ,Ftiau carte ceeace se intampla des, no-larul singur scrià ceeace void in cartea de judecatc7."

Acceptati D-voastrA o spoiald de justitie care lasa in mAnanotarilor interesul clasei de jos ? Dar D-voastrA, cari ridicatiglasul in numele satenilor, ar trebul sa fiti cei dintAi cari sA vAscuturati de jugul unei asemenea justitii.

Tribunalul de Gorj are pagine elocuente contra judecAto-riilor comunale : Daca ne coborAm la asA numita justitie sAte-neascAzice raportuladicA la justitia judecAtoriilor comunale,gAsim arbitrarul si scandalul. Ad nu pot obtine dreptatea decAtcei mai influenti, mai avuti, mai puternici in comunA. Cel sarac,cel slab, in .loc de dreptate, gAseste mai totdeauna asuprirea siinichitatea cea mai revoltatoare, si, ca corolar, deceptiunea ,si ne-increderea in a,sezamintele judiciare.

Fraza aceasta din urma trebue retinutA de toata lumea, cadir trebul sa ne preocupAm ca niciodatA sl nu se dea poporuluinumai aparenta justitiei.

Apoi AceastA justitie este mai costisitoare decAt aceea pecare justitiabilii ar fi obtinut'o direct dela judecAtorii de ocoalt

429

Intr'adevar, nu s'a auzit in practica acestuj tribunal, ca vre-o cartea juratilor comunali sa fi ramas definitiva prin renuntare ex-presa sau tacitä la apel. Toate, sau mai toate, au mers cu ape?la judecatoriile de ocoale a§d Meat in loc de a ce4tiger in timp,sau in economie, par-tile pierd mai mult deceit s'ar fi adresatdela inceput la judecatoriile de ocoale.

Tribunalul de Vla§ca nu este mai putin aspru.Dupa ce incepe prin a stabill a 3 din 4 parti ai locuito-

rilor Wei sunt justitiabili de judecatoriile comunale, ca astfelaceste organe sunt chemate sa tlezvolte in mintea poporuluiprimele germene de incredere in justitie, acel tribunal ne faceurmatorul tablou :

Lipsa completa de elemente pentru a injghien trei jude-catori din locuitorii fiecarei comune.... 0 /mina parte a raulurtrebue atribuita culturei §i moravurilor, dar cea mai mare partese cuvine lipsei de impunere a judeatorilor comunali, fiindluati din tovarasii de bautura ai taranului §1 din cercul lui deprieteni sau dusmani".

Nu pot sa va citesc intregul pasaj, dar este un rechizitoriudesavar§it asupra star-6 de lucruri.

Tribunalul de Ilfov, in resortul caruia numarul afacerilorla judecatoriile de ocoI, s'a ridicat la 34.000 pe an, din care abuna jumatate vin dela judecatorile comunale, tribunalul de'Hoy, care cunoaste, deci, bine materia, zice : Desfiintarea ace-stei institutiuni este cu atat mai imperios ceruta, Cu cat stareaactualä de lucruri, durand mai mult, s'ar discredita mai multiustitia in ochii populatiunei rurale".

Tribunalul de Muscel gäse§te ca : hotararile se dau dupdbunul plac §i interes".

Am facut de altmintrelea o statistica a observarilor caris'au produs si, din bate tribunalele §i curtile cari s'au rostitasupra chestiunei, sunt trei cari au pledat mentinerea judecAto-riilor comunale cu oarecari schimbdri §i cloud cari le mentineaurtransformandu-le insd, asa ca numai semanau intru nimic cuceeace este astäzi.

Tot restul, in unanimitate, conchide la supresiunea acesteiramuri judecatore§ti care, departe de a corespunde scopului deimpaciuire intre sateni, nu face cleat sa. arunce germenii raj si

430

nefecunzi, germeni pe cari i-am semnalat indestul ca sa nu maintind asupra lor.

Prin urmare, socotesc ca se impune unui legiuitor Inteleptobligatiunea de a taia raul din radacina, de a suprima acest si-mulacru de justitie, §i de a da justitiei un organ sanatos.

Fi-va organul acesta judecatoriile de pace, cum vi le pro-punem noi ? Fi-va altul ale carui trasuri nu mi le-a schitat ni-meni ? Nu §tiu, dar ceeace §tiu este ca pentru toti este o da-torie de a aviza la remediarea raului §i la starpirea lui. (Aplauze).

Trec la al doilea punct al organizatiunei care ar trebul safie data in Ora noastra acestor judecatorii de pace sau popu-lare. In definitiv nu am vazut ridicandu-se in Parlament o dis-cutiune la care ma a§teptam, aceea daca trebue sa optärn intresistemul judecatoriilor ambulante §i intre sistemul judecatoriilorsedentare. De ad conchid ca sistemul judecatoriilor ambulantecare au agitat spiritele acum 10 .sau 15 ani este parasit de totibunii cunosatori in materie ; §i cA cu toti ne-am raliat impre-jurul judecatoriilor sedentare.

Nu am, deci, nevoe sa schitez imposibilitätile amanuntiteale sistemei ambulante, sistem care nu existä In nici o tara a

Europei ; sistem 'rasa care s'a incercat numai pentru o singurajudecatorie la Zeletin, in Bucovina, dar la care s'a renuntatimediat, vazandu-se sterilitatea absoluta a lui.

Acum, fiind toti de acord asupra acestui punct, vad ca nueste nici o protestare, cum ca trebue sa avem judecatori seden-tari §i sa-i avem cat de numero§i posibil spre a fi la Indemänasatenilor, pentru trebuintele lor cele mai mici §i urgente, sa exa-minäm daca sistemul nostru este cel mai bun.

Sunt astfel adus sa cercetez :I) Daca recrutarea care o propunem si treapta erarhica pe

care o dam judecatorilor de ocol, sunt acelea cari raspund maibine necesitatilor Orel.

Am vazut asupra acestui punct o critica vie venita §i delaamici §i dela adversari, pornita, prin urmare, dintr'un sentimentstrAin de vederile politice.

Critica cea mai vie este urmätoarea :In legea veche, pentru a se malta moralul §i autoritatea

judecatorului de ocol, s'a inscris acest principiu ca el are rangulcaderile unui judecator de §edinta.

431

Ei, D-lor, o fi fost scris in lege, dar legiuitorii, cari au in-scris articolul acesta §tiati a nu fac decat sa amageasca.

Pe and judecatorul de ocol, cu acea lege, era platit cu260 lei, judecatorii de tribunal au fost platiti treptat 335, 400§i 500 lei.

Voci: Nu erau plätiti a§a.D. Al. Marglaloman, ministru al justitlei: Am fost jude-

cator §i §tiu cum eram platit. Ce egalitate poate fi intre jude-atorul care are toate privatiunile unei vieti de sat cu un trata-ment de 260 lei 0 judecatorul de tribunal care are toate avan-tagiile vietei de oras, avantagii intelectuale, morale §i materiale§i care e retribuit 400 §i 500 lei. Egalitate se chiatna aceasta ?

Cum sa recrutezi judecatori de ocol ? Numai dintre ceifärä diploma, §i proba e ca in momentul and am venit la mi-nisterul justitiei, erau abia a 10 parte din judecatorii de ocoltitrati. Azi, dupä ani de sfortari, §i Dumnezeu §tie dupä catepromisiuni §i incurafari date tinerilor, am ajuns sa avem majo-titatea judecatorilor titrati.

La tribunate nu se nttmeau decal titrati, §i acei cari sesemnaleaza prin succese in studiile lor nici nu aveau nevoie satreaca prin stagiul de supleant, sau de substitut pentru a fi directnumiti judecatori §i chiar prezidenti.

Spuneti-mi D-voastra cari invocati la fiecare moment legeadin 1879, care a fost judecatorul acela care dela tribunal a fosttrimis la ocol? Pururea, de atunci, s'a considerat ca o favoare, cadin judecator de ocol un tandr sä treaca substitut sau supleant §i azi

aceea§i stare de lucruri. Intreb pe numero§ii titrati pe cari ii avemde doi, trei ani la judecatoriile de ocol, daca n'au pacientat purureaIn adästarea unui post de supleant, sau de substitut.

Aceasta e realitatea, iar nu ce prescrisese art. 47 din legeadela 1879.

Or, cand imi aruncati totdeauna Inainte un text dintr'o lege,dati-va seama daca acel text era sincer, daca nu era deal o sim-pia amageala, o simpla petitiune de principiu, fara aplicatiune.

AO dar se pune chestiunea : cum trebue sa consideram pe ju-decatorul de ocol ?

Trebue sa consideram justitia de pace ca prima treapft inmagistratura, sau ca o treapta intermediara echivalenta cu aceea ajudecatorului de §edinta ?

432

Ei, D-nii mei, oricat ar fi de mare dorinta noastra de ino-vatiune, credeti-ma ca nu am curajul sa propun aceasta din ur-ma solutiune. Nu gasesc un precedent, nu numai in Wile cariau codul Napoleon, dar §i in acelea cari releva cu totul de alteprincipii, cum e Germania. Lasam Anglia deoparte. Nicaeri ju-decAtorul de ocol nu e altfel decat pe treapta cea dintai, ceamai mica §i care îi deschide accesul la celelalte trepte judecato-re§ti. In Germania e un fel de noviciat.

In Franta, judecatorul de ocol, spre mirarea multora dinD-voastra, nici nu e supus unei conditiuni de admisibilitate. Ju-decalorii de pace de acolo nu sunt titrati, nu li se cere-decatvarsta, in aceasta calitate poate sa fie numit §i un fost militar,§i un fost perceptor, un fost inginer.

Cum, numai noi sa fim a§a de iscusiti, Mat din primulrand sä voim sa lam pe judecatorul de ocol §i sa facem dinel egalul unul judecator de tribunal ? Aud tot mereu expresiuneaaceasta : barbierie la capul satenilor ?" Dar de ce in tribunalenu e barbierie la capul orä§enilor, and dai dreptul de a judecaunui supleant abià e§it din §coala ?

Dar cand se numeau direct. judecatori tineri, doctori e§itide dotia zile din §coala, nu era oare §i mai temerar?

AO a fost numit D. Disescu, a§à D. Stoicescu, a§à multialtii. Plansu-s'a atunci cineva de barbierie la capul burghezului ?"

AO este facuta toatä organizatiunea noastra de stat, §i nuvad casä ne fi dat de rap increderea aceasta in tinerete. Euinsumi, cand am debutat ca procuror intr'o sectiune corectionala,10 zile dupä intoarcerea mea, m'am gasit mult mai perplex decat se va gasi vreodata un judecator de ocol, care are cel putiriinleznirea sa se retraga in camera de alaturi ca sa consulte tex-tele §i sa reflecteze.

Dar de unde dreptul la asemenea deosebiri ? Dupä catego-ria de indivizi, sau dupä imp ortanta de afaceri trebue oare säcerem dela judecätori experientä ? Eu cred ca dupa importantade afaceri, §i din acest punct de vedere este o mare deosebireintre importanta afacerilor cari se prezintd la tribunal §i a acelorcari- se prezinta la judeatoriile de ocol. Deci trebuie judecato-rului de tribunal un mai mare bagaj de experientä §i de §tiintadent judecatorului de ocol.

Dealtmintrelea, practica dobandita trebue sä ne serveasca

433

de cAlguzA i azi cu inSuficienta de retributiune, cu circumscrip--tiunile exagerate ale ocoalelor ; ori unde am putut recruta tinerititrati, am putut auzl de erori ; n'am auzit de favoritizm si devenalitate. Aceasta este deja imens.

D-lor, este imposibil astAzi, cu elementele de cari dispunem,si cu resursele budgetare pe cari le avem, sA ne gandim la sal-tul acesta enorm de a lug judecAtori dela tribunale, de a-i re-tribui cu mai mult de 500 de lei pe lung, cäci altfel nu vapriml unul si de a-i triznite la tara.

Dealtmintrelea, pentru judecAtoriile de °col, existA apelul,mai exista i inspectiunile in permanentg, i vA rog sd credeticl tot ce este om de viitor, tot ce nu este un vechiu legat altrecutului, nu cauta decal sa se perfectioneze.

Eu, D-lor, in toate elementele culte dela justitiile de paceam o mare Incredere pe care mi-a dat-o o experienta de 3 ani,

Tineretul acesta are asa de mare rAvnA de a face binele,incat pun pe dansii mult mai mare temeiu decat pe aceia carinu ar avea decat ravna unui tratament serios pentru a mergela tara.

Este acum locul sa va vorbesc de greutAtile cari ar isvorldin supresiunea ajutoarelor. D. Voinov se plange amar de acea-sta. Du/A D-sa, ajutorul are doua avantagii : Intai, suplineste pejudecAtor cand acesta este impiedicat ; al doilea, el continua tra-ditiunea judecatoriei, servind de initiator, de leader, tangrului ju--decätor, care, esit dupa bAncile scoalei, nu are destul deprinde-rea codurilor noastre.

Dar, D-nii mei, unde ati vazut suprimarea ajutorilor. Inutils'a semnalat asupra acestui punct o diverginta Intre comitetuldelegatilor si ministru, pentruca i proectul Intocmea douA ran-uri de judecatorii : unele cu ajutoare, altele fArg. Ce zice comi-siunea Camerei si rap ortorul ? Nu voim sa se prezinte distinc--tiunea sub aceastä forma, ci punem, pur si simplu, In lege fa-cultatea ca unde se va simp necesitatea de ajutori sA se infiin--teze pe cale de deciziune ministeriala. Acesta erg i proiectulprimitiv, deoarece nu se fixa prin lege numarul judecatorilorde clasa I-a §1 a 2-a.

Dar mi sct va zice : dupg necesitatile budgetare vei fi li-ber sa reduci numArul judecatoriilor cu ajutoare la o propor-

28

434

tiune a§a de infima, luck adevaratul tip de judecatorii In tarasa fie judecatoriile fail ajutoare.

Cine va impiedica sa puneti o limita? Sä fixati, de exem-plu, ca 80 de judecatorii din tara, in cercurile mai incärcate depopulatiune, sa fie cu ajutoare §i in urmä, treptat cu resurselebudgetare, sa se a daoge pana la complectarea numärului.

In aceasta privintä trebue sa tinem cu atat mai mult seamade nevoile budgetare, cu cat este vorba de un organ pe carenu-1 socotesc esential.

Judecatoriile de ocoale, cum figureaz5 azi in buget, costape Stat 981.64Q. Dupa legea ce propunem, §i cu un numär de80 de ajutoare, se spore§te budgetul la 1.698.000, adicä aproapeindoit. Daca voiti ajutoare la toate judecatoriile trebue sä ridi-cam cifra cheltuelilor la 2.120.000. Va sa zica un spor de 1.200.000,asupra unei ramuri dintr'un singur departament.

Daca D-voastra gasiti mijloace, dati-le, §i eu primesc.Dar, incaodata, trebue sa va ganditi ca nu numai judeca-

toriile de ocoi au nevoe de imbunätatire §i nevoile statului crescdin zi in zi.

Ei bine, daca lam, pentru o singura categorie a unei in-stitutiuni, resurse atat de insemnate, ce va ramâneà , pentru ce-lelalte ?

A ! Mi s'ar puteà zice : mai bine nu fac nici o reforMAdaca n'am bani, dent sa o fac pe jumätate.

Ramäne de examinat daca o facem pe jumatate.D-lor, asupra bunatatei ajutoarelor de judecatori, sa-mi dati

voe sa fac rezerve exprese. Regret sa -declar ca, in earl de aju-toarele clasa 1 din ora§e, unde s'au putut recruta ajutoare dintreelevii §coalei de drept cari au cate doua examene, §i cateva alterari exceptiuni, restul ajutorilor de judecatori, este tot ce putemaveA mai räu. ,De cateori se ivesc vacante nu le putem implinicleat Nand tot mereu din personalul care de 14 ani incoaceeste alternativ numit din nou §1 lar destituit. titi pentru ce ?Pentruca ajutorii de judecatori se numesc numai dintre ajutoriide grefa ai tribunalelor, de§1 n'au o retributiune superioara. Suntatunci rare cazurile in cari nn bun ajutor de grefa sa consimtäa e§1 din tribunal pentru a merge la tara. Astfel suntem redu§i :ori la vechii ajutori de acum 20 de ani, ori la personalul degrefa mutat ca pedeapsa in judecatorii.

435

Acesta este adevArul. Regret daca am imprA§tiat iluziunileunora asupra acestor clase de magistrati. In adastarea, InsA, aunor noi elemente pe cari ni le vor procurA, sper eu, in viitorretributiunile mai ridicate din proiectul ce discutam, sunt nevoita declarà cA mä lipsesc voios de personalul ce avem.

Dar, In fond chiar, socotiti oare ca ajutorul este de marenevoe ?

In centrurile mai incdrcate Cu populatiune, el serva pentruexpeditiunea actelor de -notariat §i pentru dirigerea cancelariei,pentru facerea cercetärilor locale ; judecNtorul care are de tinut§edintele, de redactat sentintele nu poate face fatA §i atributiu-tiunilor acestea. In centrurile insA cari nu sunt a§A de incArcate,ajutorul nu servA absolut nimic. SA vA dau cAteva date statisticenu pentru a probA cA legea este mai bine chibzuitA, decAt liplace D-lui Stoicescu sA zicA, dar pentru a vA arAtA a propu-nand o dispozitiune a§à de radicalA mi-am dat seama de dAnsa.

A§a, D-lor, la ce bun este ajutorul de judecAtor la JudecAtoria de la Mangalia, uncle intr'un an a intrat 377 de afaceri §i-s'au judecat 350: una pe zi ; la Bro§teni, unde s'au rezolvat623 de afaceri din 727: douà pe zi; la DArmAne§ti unde avem527 hotArAri din 580 nitrate.

In judetul Tecuciu, care §titi cA este unul din cele mai putinpopulate §i din cele mai mici In periferie, au fost intrari 3.724DacA ImpArtim aceste afaceri la 5 judecatorii cari au sA fie acolo,vedeti ce sferA de actiune rAmAne pentru fiecare judecAtorie.

D. Miclescu imi spune : MAriti atunci judecAtoriile !"Nu voesc sA le märim pentrucA scopul nostru este de a

mic§orA tocmai raza judecAtoriilor, a§A ca locuitorul care vaaveA trebuintA sA meargA la judecAtorie sA poatA s4 se intoarcain aceia§i zi acasd.

Ad, D-lor, voi face o micA parantezA ca sA arAt cum amcalculat repartizarea judecatoriilor, de ce am fixat numArul lorla 240. Acest numAr de 240 nu este un ce arbitrar, ci este cal-culat pe suprafata solului, a§A ca fiecare judecAtorie sl aibl 6mijlocie In periferie de 530 kilometri pätrati, adicA raza dela cen-tru la extremitAti 'nu mat mare de 26 kilometri, ceeace se poaleparcurge cu piciorul intr'o singurA zi.

AceastA suprafati este mai mica cleat In Bucovina, unde

436

ea atinge 610 kilometri pAtrati, mai mare, neapArat. dent InFranta unde este de 180 kilometri ; dar nu avem pretentiuneasA ne comparAm cu Franta. nici in privinta ,populatiunei, nici inprivinta afacerilor, §1 suntem departe de proportionalitatea ce arfi cu cele 2.865 de judecAtorii ale ei.

AO fiind, D-Ior, neputänd mAri raza judecAtoriilor de ocoale§i nefiind eleniente destule ca sA dAtn de lucru la doui oameni,pentru ce nu s'ar puteA, Intrun mod transitor, sa 1AsAm ca aju-toarele sa se infiinteze numai acolo unde sporul lucrArilor ova cere.

Credeti insa ca puteti merge mai departe §i sA creeti aju-toare pretutindeni, spuneti-o, dar rAmAne la D-voastre sa datiin ijloace.

Un rnic exemplu ca sä ilustrez argumentatiunea mea : v'amcitat adineauri numArul afacerilor dela judecatoria din Bro§teni.Acolo se aflA un judecAtor loarte activ, un tAnAr foarte nluncitor,neavAnd destul de lucru el singur a fAcut raport la pre§edinteletribunalulul, §i tribunalul a aprobat ca s'A consacre trei zile pesApiAmAnA in revizuirea judecAtoriilor comunale.

A fAcut aceasta mai mult timp §i n'a avut nici o plAngerea afacerile judecAtoriei au suferit.

La toate judecAtoriile de munte sau cele cu o razA mai in-tinsA au sd fie ajutoare ; §i am avut onoare sA vä arAt cd suntprevAzute 80 de judecätorii ca tipul complect, dupl cum suntastAzi.

SA examinAm acuma solutiunea ce propunem prin art. 5 pentrucazurile de vacantA la judecAtoria fa'rA ajutor.

D. Stoicescu care puneA trei ipoteze : concediu, boala saurecuzatiunea judecatortilui.

SA erminAm pe data cazul de recuzatiune, pentrucd, consul-iAnd mai de aproape legea actualA, d. Stoicescu ar ii vAzut cai i caz de recuzatiune nu judeo.A ajutorul, ci afacerea se suspendA§i se trim te I i cercetarea unui judecAtor vecin. Prin urmare, numai rAmAne de parat decAt la douA eventualitAti : concediul §imoartea.

In caz de moarte, In douA, trei zile ministerul avizeazA cumavizeazA §i astAzi.

Concediu se acordA foarte rar, cAci dupA lege judecatord

437

de pace trebue lucreze In permanenta dela 1 lanuarie pana la31 Decembrie, in toate zilele, chiar i sarbatorile ; el nu are nicivacanta mica, nici vacanta mare.

Atat pentru concediu, cat si pentru impiediLarile brusce amprevazut mijloace de suplinire.

Aceste mijloace sunt viu criticate. Pentru ce ?Ajutorul della o judecatorie vecina nu este el indicat pentru

a merge la poStul momentan vacant ?Dar oare grefierul tribunalului nu inspira destula incredere

pentru a girà provizoriu judecatoria ? Merge dela sine ca gre-fierul va fi delegat numai In orasul de resedinta al tribunalului..

D. I. Poenaru-Bordea: Dar daca grefierul va fi ocupat lacurtea cu jurati ?

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: Chiar si in a-ceasta ipoteza, de ce oare n'ar puteA grefierul expedia lucrarileurgente ale judecatoriei si peste acelea ale curtei ?

In fine, avem resursa ajutoarelor de grefa.Ad este calul cel mare de batae! D. Stoicescu si colegii

d-sale din opozitiune nu aveau destule fulgere pentru cap u! acestorsuplinitori cari vor Injosi judecatoria, cari vor fi instrumente oarbesi ate altele

Dar ajutorii de judecatori ce sunt oare altceva decat nistefosti ajutori de grefa, si nu totdeauna cei mai buni ?

De altminteri eu nu m'asi opune daca ati propune ca acesteajutoare de grefa sa nu judece, ci numai sa expedieze afacerilecurente, primind numai opozitiuni, petitiuni, apeluri, notariatulalte lucrari similare.

Am terminat, domnii mei, cu personalul judecatorillor.Tree la al treilea punct de legislatiune : competinta ce tre-

bue data judecatorilor de pace.Dela inceput constat ca minoritatea Insusi nu are aceleasi

veden i asupra acestui punct, cel putin din partea d-lui Nicolaescuam gasit o aprobare Intreaga In privinta intinderei competenteijudecatoriilor de ocoale.

Ce se intelege prin aceasta extensiune de competinta ?de ce vedem inteansa efectele salutare ale acestei legi ?

SA va iau o speta care dese ori se reproduce.N'ati fost niciodata izbiti de spectacolul ce infatiseaza-*

femee vaduva sau un minor urmarindu-si dreptatea contra unui

438

frate sau rude care i-au rApit cateva prAjini de pAmant ? Ca sareyendice proprietatea trebue sd se clued la tribunal ; taxa de in-tentare este 30 lei ; acolo nu se poate lipsi de oficiul portdreilor,§i fiindcA procedura se indepline§te la tara, trebue, pe langA taxe,sd socotiti si indemnizArile de transport acordate portdreilor ;aceste diferite condee sunt aproape echiyalentul valoarei imobi-lului In litigiu ! Inchipuiti-vd cd a pierdut la tribunal : 210 lei apelulla curte.

D. C. Stoicescu: Mic§orati taxele.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiet: Serios vorbiti,

d-le Stoicescu ? Reductie de taxe dupd persoand iar nu dupdtreapta judecdtoreascd ?

210 lei apelul ; addogati citatiunile §i cu cele ce urmeazd.Apoi e nevoe de martori ; cea mai mare parte a acestor afacerise rezolvd nu prin documente, ci prin martori ; er bine, ca sdaducd martori dela Muscel, spre pildd, pand la curtea din Bu-cure§ti In materie ciyild, impricinatul trebue sd le dea In mandceva, del altfel nu vine. $i cAnd In cele din urmä, vacluya §iminord ca§tigd in conditiunile acestea, vd intreb : nu au mancatde trei ori valoarea fondului pe care II revendicd ? Si nu au per-dut un timp pe 'care, dacd l'ar fi Intrebuintat in prd§ild sau lasecerä, ar fi cA§tigat de trei ori mai mult ? $i gasiti cd nu estedemocraticd dispozitiunea propusA de noi, ca litigiuri a§a demici sd se transeze inaintea judecAtorului de ocol ? Acolo inten-tarea costa 1 leu iar nu 30; apelul 10 iar nu 210, §i proce-durase indeplineste de pArti sau de administratie ? Cräsiti D-voastrAa aceasta nu este o extremd inleznire pentru täran ?

Dar in mateiie corectionald, mic avantagiu este pentru pre-venit, pentru pdguba§ §i pentru martori ca sd nu iasd din judet,fie chiar pentru apel, in numeroasele sale afaceri cari de obiceiuse termina cu o amendd sau cu cateva zile de inchisoare ?

D. Nicolaescu ne amintea ad cd trebue sA däin judecAto-rilor §i delictele silvice. Neapdrat. Dacd n'am Inscris'o in proiect,este cd dispozitiunea relativd la acest punct se gdseste in ,noulproiect de lege forestierd. Dad nu voiti sd a§teptdm pand atunci,accept dinainte un amendament in aceastd privintd.

Tot asemenea indiferent este oare pentru impricinat facul-tatea ce am dat judecdtorului de a tran§a la fata locului o ju-deca A, cand s'a transportat acolo pentru cercetare locald ?

439

Regularea tutelelor satenesti, rezolvarea numeroaselor con-iroverse ce ele prezentau, operarea partagiilor satenesti nu sunttot atatea Inlezniri, si mad Inlezniri facute clasei rurale ?

In codificarea acestei materii n'am avut decat o preocupa-tiune : aceea de a face o usurare partilor de a transa once con-troversa care s'a ivit In practica In timp de 15 ani, de a face unzod regulamentat, ash Incat si un Inceptor, In materie de drept,

poata aplica fArA greseala.Ei, D-lor, daca reducem tot la absurd, se Intelegere cA toate

-prevederile omenesti se pot doborl !Asa ceva cauta D. Stoicescu cand Imi zicea : Cu legea

1D-tale, prin surprindere, eu Iti pot lua la judecatorul de ocol nu-4, ci 10, 20 hectare. Te chem In judecata pentru un codru depamant,- care trece de 4 hectare ; nu-i declar Intinderea ; D-ta nule prezinti, scapi termenul de apel si prin acest mic artificiu amIntins competirrta judecatorului de ocol si am obtinut, in contraD-tale o hotarare In contra careia nu pot reventa.

Rau ati discutat, D-le Stoicescu. Admitand chiar esafodagiulacesta, oarecum copiläresc, o astfel de hotarare o pot contesta

darama la executiune, si chiar daca a trecut toate termenele,pot cere anularea ei.

Daca rationamentul D-voastre este exact, ar trebut si Inmaterie mobiliara sa fim Ingrijati. Iti datorez 5 lei ; ma chemiin judecata pentru 1.500 leí; nu ma prezint ; Imi dai juramantsau administrezi alta proba ; eu tot nu viu ; iei hotarare i mafereci pentru 1.500 lei.

Hai sa stergem i aceasta competinta de a judecà 1Acestea sunt lucruri putin serioase. Ati cautat cu lupa de-

tecte, D-le Stoicescu, si pentruca au batut la ochi, v'ati aruncat Intomplicatie de felul acesta. Voiu fi mandru cand voiu vedea caaltfel de critice se pot aduce proiectului.

Cred, D-lor deputati, ca, dupa o discutiune lunga ca aceeape care am avut-o, afara numai daca n'am venit fiecare cu ideilenoastre preconcepute, cred, zic, ca ne-am luminat cel putin asu-pra a doua puncte pe cari din nou sa le pun In vedere.

Intaiu, necesitatea absoluta a unei legiuiri constiincioasecare sa suprime judecatoriile comunale ; al doilea, necesitateaabsoluta de a mentine judecatoriile sedentare, deci cu extensiune

440

de compete* §i garantii de recrutare cat se poate de mari..Sunt hotarat, D-lor, sa examinez cu o sfanta atentiune once

propunere de imbunatatire s'ar aduce ; sunt hotarat sa acceptorice propozitiune, nu pornita dintr'un simtimant de desavaritapasiune ; dar inainte de bate reclam luarea in consideratie a,proiectului de lege.

Fara a intra in alte cercetari, ma opresc ad; socotesc caam zis adevarul in sustinerea proiectului meu.(Aplauze prelungite)

JUDECATORIILE COMUNALE SI DE OCOALE

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DIN 19 IANUARIE 1894

In §edinta de la 19 Ianuarie 1894 incepAnd discutlunea pe articole aproiectului de lege pentru organizarea judedtoriilor Comunale §i de Ocoale, ladiscutiunea articolului I 11) DI. Al. Marghiloman ministru de Justitie r5spun-zand mal multor orator'. Intre care §I D. V. Britianu roste§te urmätoarele cu-vinte :

Domnilor Deputati,

A'§i avea dreptul sä ma plang de o buna parte din obser-vatiunile ce s'au fäcut 'Jana acum, §i mai cu seama de prop°.zitiunea D-lui V. Bratianu, care n'are nici un raport cu art. 1

tare'! discutam In momentul de fata.Dar nu ma voiu folosl de acest dilatoriu. S'a pus o chestiune

capitala care trebue rezolvata, ori ad, ori aiurea, dar asupra cA-reia guvernul trebue imediat sa'§i dea pArerea.

Aceasta chestiune este urmAtoarea : sA nu se numeasca ju-decator de ocol deck un om care, prin varsta §i stagiul facutIn magistratura, sa' inspire cel putin atata Incredere cat poateinspira un judecAtor titular 1ntr'un tribunal ; cu alte cuvinte, sanu se numeasa judeator de ocol decat un barbat care sa aibao diploma de drept §i care sa fi facut o practica de cel putin

*) Art. L Se institue pe tot teritoriul Regatului un numär de 240 jude-tätorii de ocol.

Resedinta §I circumscriptiunea lor se vor MA definitiv prin decizie aconsiliului de mini§tri, proportional cu numärul populatiunei sau cu suprafatateritoriului.

442

doui ani ca supleant sau substitut, sau un stagiu efectiv de patrttani ca advocat.

De acord ; acesta este idealul la care ar trebul sA Unaonce legiiiitor. Dar nu trebue sd uitAm cA pe längA ideal avem§i nevoile momentului, §i o vorbA inteleaptA zice : cà fie-cAruiii ajunge opera lui. SA nu visAm gloria de a face totul §i a numai lasa generatiunilor viitoare nimica, cAci atunci din vis In vis.ajungem la utopii, §i dela utopii la necuviintä.

Nu cer nici eu mai bine de OA D. BrAtianu, sA InAltAm maimult nivelul moral §i nivelul cultural-§tiintific al judecAtorilor deocol ; dar mijloacele ? si cAnd vorbesc de mijloace, inteleg toatemijloacele.

Ca mijloace materiale sA nu uitgm cA nu avem ad numaiapArarea, ocrotirea unei clase, ci apArarea §1 ocrotirea intereselorIntregei tAri.

Sunteti dismi, D-lor, sA acordati impozite noui ? Suntetidispu§i sA creeati resurse noui ? Atunci sA clAm drumul larg tu-tulor inspiratiunilor.

Dati-mi voie sä vA fac un mic calcul : cu proiectul de legece vA prezintAm se Inmulte§te cheltuiala cu 700.000 lei pe an ;dacA adAogAm ajutoare la toate judecAtoriile de ocoale, cheltue-tile se mai urcA atunci cu 1.200.000 pe an ; iar daca retribuimpe judecAtorii de ocoale, nu cel putin cat pe judecAtorii de §e-dita dela tribunal, dar mai mutt, cAci altfcl nu se poate speràca judecAtorii de tribunal sA voiascA a e§1 la tara, atunci chel-tuiala se urcA incA cu 500.000 lei. si notati cl acest adaos pri-ve§te numai pe una din ramurile justitiei.

Dar sA zicem cA suntem cu totii dispu§i sA facem acestsacrificiu, sA vedem dacA putem recoltà In proportiune cu aceeace semAnAm ; §i ad, ajungem la ceeace ziceam : niticA rAbdare ;sA a§teptdm opera timpului l Unde gAsi-voiu oamenii, personalul ?Voiti sA recrutati astAzi 240 judecAtori de ocol cari sA räspundäla conditiunile de admisibilitate exigeate de D. BrAtianu, §i voitisA'i recrutati, de unde ? Din ce ? Din 37 supleanti §i 27 substi-tuti ce 'i avem In tara ? Gaud acest numAr de supleanti §i desubstituti este menit a ne furniseze toti judecatorii de instruc-tiune §i toti procurorii din tara ?...

0 voce: Sunt advocatii cari au facut stagiul.

443

D. .441 Marghiloman, mlnistrul al justittel: Prin urmare,-pletora,de magistrati nu avem. Ziceti de advocati ? SA ne 'Amu-Jim §i asupra acestei chestiuni.

La fiecare moment ni se prezinta corpul advocatilor din-lard ca un imens rezervoriu la care poti dotdeauna sa te adre-sezi pentru recrutarea magistratilor.

Ei, vA in§elati, D-le Bratianu, pentru ca advocitii se deo-sibesc in doua categorii : advocatii cari au clientelä', adica advo-catii cari au talent §i §tiinta §i cari nu numai ca nu se vor duceca judecator de ocol, dar nu accepta posturile de membrii aicurtilor de apel §i de casatie. Fac apel la notabilitatile barouluicari se gasesc In Parlament §i la cari de trei ani ma adresez Inzadar pentru a'i ruga sa intre, fie In curtea de apel, fie in curtea.de casatie ; ma izbesc totdeauna de acest raspuns: nu suntemdestul de retribuiti §i nu putem WI cu onorariul ce ne ofera a-cele functiuni ; preferim veniturile ce ne aduce advocatura I

Este absotut evident ca nu voiu gäsI In aceastä categorie.de advocati cu ce sa recrutez personalul, nu pentru 100 judecA-torii, dar pentru nici o judecatorie.

Dar este o altA serie de advocati, sau de pretin§i advocatiuriii titrati, altii inscri§i Dumnezeu §tie cum ; unii cu pergament,Alti absolut fara nici un fel de document.

D-voakra §titi a ace§tia sunt oameni cari pandesc pe in-prIcinati la colturile ulitelor, se falesc cu legdturi de protectiunece nu au, incurca pe oameni in procese WA cäpataiu posibil,cdiscrediteaza actiunea legilor. CAti din ei n'au nici §tiinta, nicimoralitate !

Ei, nu a§i povatul niciodata pe un ministru sA deA ast-fel de judeatori taranului I

Astfel fiind, ce' mi ramAne de fäcut ?Propuneti o mäsura foarte buna : o primesc in principiu,

subscriu cu amandoua mAinile amendamentul D-voastre, dar cuo conditiurie : sa procedam treptat, treptat, pe cAt se vor sporl-mijloacele budgetare §i pe cat se va sporl numArul tinerilor titrati.

VA rasculati, D-nii mei, contra tinerilor pe cari II trimetemjudeatori la tara. Apoi daca in ace§ti tineri nu a§i aveA lucre-dere absoluta, in ce prive§te capacitatea lor, sunt totu§i sigur deun lucru : de absoluta lor cinste, §i aceasta este fala tineretuluiacestuia.

444

Ad gasesc, poate, unul din rarele merite a §coalelor noas-tre superioare ; caci daca nu ne da oameni preä Invatati, nicideprin§i Cu lucrul, ne da in schimb baieti cinstiti. Aceasta esteo garantie imensa la care nu q vrea sa renunt In schimbul sta-giului pe care '1 propuneti §i al recrutärei din corpul advocatilorpe care nu am cum s'o fac.

In asemenea conditiuni, tinând seama ca insu§i D. Bratianuaproba punctele de legislatiune pe cari le tran§eaza prolectulde fata, §i a recrutarea personalului de nu s'ar lovl intru ni-mic, fie In sistemul meu, fie In sistemul D-lui Bratianu cu dis-pozitiunile proiectului de lege, \TA rog sil votati art. 1.

Liberi sa mai discutam, daca yeti vol la art. 3 recrutareade personal, dar v'am spus gravele dificultati ce ne opresc caastazi sa calcam in plin, cum ati doll sa o facem. (Aplauze).

JUDECATORIILE COMUNALE SI DE OCOALE

EDINTA CAMERE1 DEPUTATILOR DELA 20 IANUARIE 1894

In edinta dela 20 lanuarie 1894, continuindu-se discutiunea pe articole alegel pentru organizarea Judecitorillor Comunale §i de Ocoale la art. 3 $1 5rispunzind unor obiectiuni ale D-lui 1. Voinov, D-I Al. Marghiloman di urmi-toarele eXplicatiuni

La art. 3 *)

Domnilor Depulati,

Chestiunea cred ca este sleita dupa lungile discutiuni cariavut loc 3 zile asupra punctelor de capetenie, acela de a §t1

.daca trebue schimbate conditiunile de admisibilitate pentru jude-catorii de pace, §i daca trantamentul lor cata sa fie acela al ju-decatorilor de tribunal.

Este cred tot asemenea §i Cu chestiunea ajutorilor, pentrucaIn discutiunea generala toti cari au voit sa'§i dea avizul asupraacestei chestiuni §i 1-au dat. Sa-mi permiteti dar sa. rezum numaicateva din intampinarile facute §i la una §i la cealalta din pro-punerile respective.

Intaiu, daca este mijloc sau nu astazi, independent de che-siiunea de retributiune, de chestiunea budgetara, daca este putinta

*) Art. 3. Judecitorille de ocol se compun de un judecitor §i unulsau mai multi copi§tl, din cad unul va face functiunea de arhivar.

Ministrul justitiel, In urma until aviz al consiliului de mini§trii, va puteanuml un ajutor al judecatorului oriunde va cere trebuinta serviciulul.

446

sA recrutez 240 judecAtori de pace, pe cari sal supun la condi-tiuni de admisibilitate cum se propune. RAspund francamente sidupa lungi reflexiuni §i dupA noui compulsari a documentelordin minister, ca este imposibil. Prin urmare, sA InlAturam preo-cupatiunea dacA avem sau nu bani, clacA trebue sau nu sl facemeconomii, daca trebue sa suspendam o lege ca astfel sd creamresurse pentru a retribul bine pe judecatorii de pace. Aceastachestiune o InlAtur, fiindcA nu are actualitate. Lipsa unui stocknecesar de oameni, din care sa putem recruta judecatorii de paceIn conditiunile cari se cer, este o imposibilitate absolutA.

Am fAcut un rationament In rAndul trecut, ertati-mA dacdva obosesc, reamintindu-I. Voiti ca nimeni sa nu intre In jude-catoriile de pace dent dupa un stagiu minim de doi ani, fAcutca substitut sau supleant, sau dupA un stagiu de 4 .rii fAcut Inadvocatura, dar unde sal gasim pe acestia ?

D-lori avem actualmente In tribunale 38L-39 de supleantisi vreo 27 de substituti ; dintre acestia trebue recrutati MI pro-curorii, toti judecatorii, toti judecatorii de instructiune, si voitisA alimentam cu acestia Inca 240 de ocoaie ?

D. Voinov are inima calda, inima generoasA ; ar vol per-fectiunea. Dar presupunAnd chiar ca perfectiunea se poate atingepe pamAnt, noi nu o putem realiza azi.

Asa fiind, ne intoarcem Intr'un cerc vicios : suprimain ju-decatoriile comunale, dam atributiunile lor judecAtorilor de pace,trebue deci sa inmultim pe acestia, dar nu putem Implinl peacestia pentruca nu am personalul ideal ce ni se cere, undene putem oprl

D. N. Voinov : Ati consultat registrele licentiatilor, ca sastiti numarul lor ?

D. Al. Marghiloman, ministru al justitlei: Azi dimineatachiar mi-am consultat listele si pot sa va spun care este nu-marul candidatilor si cum stam cu Intreaga situatiune. Domnilor,judecatoriile de ocol s'au Inceput la noi cu niciun titrat, Incetulcu incetul au intrat titrati la orase, adica la judecatoriile declasa I, si notati bine ca cei cari au intrat atunci au fost tinericari au preferat un scaun de judecator de pace, In orasul lornatal, unui post superior In alt district.

Putin cAte putin am ajuns sA avem la 1888 a opta parte:

447

din judeatori titrati ; astAzi, in fine, marea majoritate de jude-cAtori este titratA.

Ce vA indicA aceasta ? VA indicA cA opera timpului estemult mai lentA deat inprovizatiunile legislatorului ; ceeace nuse puteA obtine la 1879 s'a obtinut incetul cu incetul astAzi printrecerea timpului. SA lAsAm de ad inainte ca aceastA dificultateIn care ne gAsim astAzi sA se rezolve la timp.

MA intrebati de numArul titratilor. La minister, D-lor, avem82 de cereri, din ace§tia dacA yeti eliminA 10%, pentru cd suntunii cari au ocupat .alte functiuni sau cA n'ar vol sA se duajudeatori de pace, rAmânem cu un numAr de 60 sau ce! mult70, la care dacA am mai adAogA §i alti 20, 30, cari ar puteA O.iasA anul acesta din facultAtile din Bucure§ti §i la§i, am aveAcel mult 100 de candidati.

Apoi astAzi avem in fiintA 120 de judecAtori ; ce vom facecu restul, pAnd la 240, chiar and am admite a toti acesti tineriar intrA ca judeatori de pace ?

DacA nu avem locurile depline cu titrati, ce s'ar face daa.am mai cere §i stagiuri grele?

Ina odatA afirm a, dacA impunem conditiuni grele deadmisibilitate, zAdArnicim legea, ii facem aplicatiunea imposibilL

Atunci rAmâne de pus in balantä neajunsurile personaluluicu avantagiile organice ale legei.

Legea aceasta este oare menitA sA aducA imense foloaseclasei tAräne§ti ?

Eu rä'spund da,- §i aceasta nu pentrucA sunt autorul ei, cipentru cA am auzit aceastA pArere formulatA §i din sanul majo-ritAtei §i din sAnul minoritAtei ; insu§i D. V. BrAtianu care estepromotorul ideei de a supune pe judecAtori la un stagiu, este celdintdiu care a zis a Iegea aceasta are mernrea de a aduce binetArAnimei.

Punand atunci in cumpAnA deoparte inmultirea numAruluijudecAtorilor, §i scAderea circumscriptiunilor ; intinderea compe-tintei lor, reducerea taxelor cari decurg din aceasta, facilitatilede judecatA §i acceleratia judecAtei ; iar, de alta parte, punAndin cumpinA imposibilitatea de a aveA un personal perfect a§Acum ni se cere, rAmâne sA ne intrebam, §i once om iubitor dea face binele este dator sA'§i puna aceastA intrebare : ce este

448

mai bine ? SA arnAn recrutarea perfectA a personalului §i sA facemreforma aceasta folositoare, lAsAnd ca, incetul cu Incetul, sA seamelioreze personalul, ori_ sA amAnAm totul pAng vom aveA §1mijloacele de aplicatiune irepro§abile ce ni se cer.

Eu socotesc ca rAspunsul are sA fie dat fArA ezitatiune, casA facem astdzi ce putem, §i sA lAsAm viitorului ca sd deA elceeace ne lipse§te.

AO s'au ImbunAtAtit tribunalele, a§A s'au Inbun'AtAtit curtilede apel, a§A Curtea de casatie.

Cand s'a infiintat Curtea de casatiune, cAti titrati s'au gAsit ?In infimA minoritate. lncetul cu Incetul, am ajuns sa avem In-teinsa toate notabilitAtile juridice ale Ora

D. N. Voinov : Tineti seamA ca ad e vorba de judecA-torul unic.

D. Al. Marg. hiloman, ministra al justitiel: lan Inn o o-biectiune ce mi se face, cA judecAtaul fiind unic li trebue maimultA experientA §i capacitate ca a judentorului dela tribunal.

D nii mei, sunt foarte numeroase ipotezele- In cari avemjudentor unic.

La tribunal avem judecAtorul unic In tirnpul vacantelor, inDobrogea il avein aproape in mod permanent. Apoi pentru Do-brogea, tAnAra noastrA proviritie, pus-am noi mai putinA rAvn Adent desfA§urAm azi pentru tArani ? Cu toate acestea nu vAd cAjudentorul unic, numit tAnAr, inexperimentat, dar onest, sä. fidat rezultate a§A de tele.

Prin urmare, vA rog, incodatA, sA cercetati bine chestiuneain practicA, nu in mod ideal, §i sa vedeti 0' este vAdit imposibilde a InconjurA recrutarea personalului judecAtoriilor de ocol cuconditiunile de admisibilitate grele pe cari voiti sA le impuneti.

Admit 0 inteun timp apropiat, odatä judentoriile formate,sA edictAm conditiuni grele, cu apuntamente bune ; dar astAzi,daca ati prescrie aceste conditiuni, yeti face un ce imposibil de§i toti cei ce sunt pentru aceasta pdrere sA §tie Ca' sunt pentrurespingerea legei.

Este inutil sAlni dati o lege in care sA inmultim judecA-torii pAnA la cifra de 240, clan mA puneti In imposibilitate dea le populA.

Las la oparte chestiunea bAneascA care nu are nimic a

449

face. Dacd 'rni-ati da chiar doud milioane pentru recrutarea per-sonalului in conditiunile ce doriti, ministerul nu ar puteaintrebuinteze, neavand de unde sd ia oamenii.

Acesta este punctul ce cautd sa nu piardd din vedere ceice sunt parlizani ai legei.

In al doilea rand s'a vorbit iardsi de suprimarea ajutoarelor.Cu totii ne-am rostit in randul celalt asupra acestui punct.

D-lor, incodatd vd rog sd notati ca nu suprinzdm ajutaarele dejudecdtori.

Socotim numai cA, n primul an al aplicatiunei acestei legttrebue sd nu uitam 1) cd nu avem elemente pentru a infiintaajutoare la toate judecatoriile, 2) cd ajutoarele in multe cazurin'au de lucru, 3) cd am ingreuna budgetul in mod simtitordeocamdatä degeaba.

V'am dat cifrele. Le repet din nou pentru cei dintre colegiinostri cari le uitä lezne.

Azi cheltuim cu justitia de pace 980.000 lei ; main cu legeade fatä, infiintand deocamdatd 80 de ajutoare, vom aveà 1.700.000lei speze de suportat ; dacä voiti 240 de ajutoare, trebue sd neurca'm pe data' la 2.120.400 lei. AdicA sa mdrim bugetul numaila justitia de pace ca 1.200.000 lei.

Pentru ce acest sacrificiu, dad. nu'l credem necear ?Dar D-1 Voinov zi"cea : Inchideti robinetul adaosului de

functiuni la tribunale ; mai radeti dela- D-nii cari alimenteazd clu-burile si saloanele din Bucureti, i addogati la acesti muncitoridela tara! Apoi, v'am spus eu, D-le Voinov, cd este intentiuneamea sd adaog ceva in Bucuresti, in Iasi sau inteun centru mare ?Mi s'au fAcut cereri, i cereri numeroase, dar totdeauna am re-zistat pe temeiul cd socotesc cum cd. noua organizatiune a ju-decätoriilor de ocoale va usura tribunalele i curtile.

Still care este singurul project ce am in acea tA privin a?Este adaosul unei singure sectiuni la tribunalul de Mehedinti, siasupra acestui adaos, N/A rog sä vA rezervali toate p rertle Dv.pentru ca, dacä eu sunt pregdtit, Dv. vd lipsesc elementele deapreciatiune. Veti vedeà la timp, cd cheltuiala pe care voiu cereeste mai multi, dent legitima, pentrucä vd asigur ca lucrdriletribunalului de Mehedinti covarsesc puterile omenestT. Toatcheltuiala aceasta este de 22.200 lei! Ei, imi este greu de gäsit

20

In douazeci §i doua de mii de lei elemente pentru a acoperlsutele de mii de lei pe cari le-ar cere Infiintarea ajutoarelor lajudecatoriile de pace.

Asupra tuturor celorlalte motive de fapt, de ce sa mai revin?V'am dat opinia unui om care, pätruns de nevoile justitia-

bilului, s'a gandit §i la necazurile contribuabilului. Budgetulnostru este bun, dar §i elasticitatea lui are limite rationale.

Sunt convins a, lasand un numar de 80 de ajutoare, faco opera indestulatoare, pentru ca sa putem aveh o burla aplica-tiune a legei de fata inca din primii ani ai promulgarei ei.

Acestea sunt, D-lor deputati, explicatiunile pe cari m'amcrezut dator sa le aduc incodatd Inaintea Parlamentului.

La art. 51.

D. Al. Marg,hiloman, nzinistra al justitiei: Pot sa dau Indatascurtele explicatiuni ce'mi cere D. Ghitescu.

Nu disimulez, D-lor, dificultatile ce se vor ivi In cei din-tai ani ai aplicatiunei legei. Dar dificultatile sunt altele dechtacelea pe cari le-a semnalat D. Ghitescu. D-sa ma Intreabä : Incazul and judecatorul ar fi brusc impiedicat, cine prime§te ce-rerile de opozitiune? Negre§it acela care le primege §i astazi,cand judeatorul nu este acolo, adica grefierul sau copistul.

Numai termenul se pune de judecator, D-le Ghitescu ; darastazi opozitiunile se primesc §i se Inregistreaza de catre grefieriar nu de judecator.

Dealmintrelea, D-lor, nu uitati a mi-am luat adineaori an-gajamentul cä vor fi cel putin 80 de judeatorii cu ajutoare. Vomchibzul astfel sa fixam aceste judecatorii la tara pentru ca Incaz de Impieclicare sa se gaseasca In plasa vecina o judeatoriecu ajutor, ca sa poata inlocul pe cel subit impiedicat. Vom avehla Indemana telegraful §i aCest ajutor nu va intärzià niciodata.

450

*) Art. 5.In caz de Impiedicare brusca', de concediu, de vacantä Intr'ojudecatorie, presedintele tribunalului deleagi imediat, fie pe ajutorul unei altejudecAtorti din resortul tribunalului, fie pe grefietul tribunalului, fie, in caz defmpiedicarea acestuia, pe un ajutor de greta, comunicand in acelas timp si mi-nistertilui despre aceasta.

451

Credeti, D-lor, ca am chibzuit multa vreme 1nainte de ama hotarl pentru solutiun.ea pe care v'o prow, 0 numai pentrua prevad ca este aplicabila gi ca nu va da loc la dificultätiinsurmontabile In practica.

Se pune la vot articolul 5 0 se prime0e.

JUDECATORIILE COMUNALE SI DE OCOALE

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 25 IANUARIE 1894

In sedInta dela 25 lanuarie 1894 continuAndu-se discutiunea pe articolea legei pentru organizarea JudecAtorlilor Comunale si de Ocoale la art. 8 9

15 22 23 26 sl 27. D. Al. Marghiloman clA urmAtoarele explicatiuni

La art. 8 *)

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: D-lor, socotesccd observatiunile prezentate de D. Stoicescu In contra acestuialiniat sunt Intemeiate.

Motivele pe cari se sprijineg comitetul delegatilor pentrua'l prezentg sunt laudabile.

Comitetul delegatilor fusese izbit de siarea de imoralitateIn care trge4(e populatiunea ruralg, din cauza dificultgtilor divor-tului §1 greutgtilor formelor noilor cgsgtorii.

Insä, in fatä cu aceste dificultgti 1mi pare cd trebue a pune-In vedere §1 garantiile familiel, la earl race apel D. Stoicescu.

*) Art. 8. JudecAtorille de ocoale sunt competinte a judech toate cererileIn materie personala i mobillarA, de once naturA ar fi ele, chiar si comer-cialá, in cea din urmi instantá pinA la valoarea de 300 lei inclusiv, capital siinterese ; lar cu drept de apel pAnA in valoare de lei 1.500 inclusiv, capital siinterese.

In materie imobiliarA judecAtorii de ocoale sunt competinti a judeckprima Instanta, actirmilelnivItoare la imobilele situate in comuncle rurale, pinAla concurenta uner intinderi de patru hectare, pentru focurile färA 0dt:tilt saupina la valoarea de 1.500 lei pentru locurile cu cladiri.

In comunele urbane neresedinte de judet. judecatorul de ocol va aveacompetinta sa judece actiunile imobillare pind la concurenta sume! de 1.500 lei.

Intinderea 1 valoarea imobilului, cari formeaza obiectul actiunei, se vadetermina prin petitiunea de intentare.

453

Putem azi sa nu ne gandim inca sa dam judecatorilor deocol divorturile, ramanand ca ulteriormente, atunci cand vomavea un personal experimentat §i format, sa le dam §i aceastainsärcinare.

Prin urmare, nu vad hid un inconvenient de a se admiteamendamentul D-lui Stoicescu.

La art. 9 *)D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: lata, D-lor

ipoteza la care se refeia art. 9. Art. 9 e o dispozitiune introdusXca sa curmeze o controversa care se ive§te zilnic in practica. De-ateori in temeiul unui contract agricol, unii tarani räman datori,sau sunt obligati la daune interese, cu sume cari, individual,sunt in competinta judecatorului de ocol, dar cari intrunite trecpeste 1.500 lei, se intampla .ca reclamantul ii chiama In judecatäpe toti, prin una 0 singura actiune. In asemenea cazuri nu esterar ca judecatorii, privind la suma totala ce se cere, sa-§i declinecompetinta. Care era rezultatul ? Sustragerea pâratului dela jude-catorul lui natural.

Greutatea aceasta am volt sa o curradm; poate cA redac-tiunea propusa sa nu fie foarte fericitä ; sa o examinam din nou,sa luam amendamentul D-lui Stoicescu §i sa vedem daca nu'rputem aplica la controversa ce v'am semnalat.

La art. 15 **)

D. Al. Marghiloman, minislru al justi(iel: D-lor deputati,

*) Art. 9. Cand trite° actiune personala si mobiliara figureazA mai multireclamanti sau mai multi parati, ¡Ara ca intre dansii sa existe vre-o solidaritatc,competinta se determina dupa ceeace se cere de fiecare reclamant sau se pre-tinde dela fiecare parat.

*) Art. 15. Judecatorii de ocoale sunt competenti a regula tutelele locui-torilor sateni de once valoare si tutelele lucuitorilor nesateni sau din °rasepana la valoare de 3.000 lei inclusiv.

Estimatiunea se va face de insusi inventariul.Inventariarea averei se face de judecatorill de ocol.Pentru comunele neresedinte de judecatorii, dad partite nu procura mij-

loacele de transport, judeatorul va putea delega pe sub-prefectul sau ajutorulacestuia, sau chiar pe primarul respectiv spre a inventaria averea. Primarul frisk'nu va putea fi delegat decat pentru averile de minima importanta, i anumeand defunctul nu a lasat imobile sau vite.

Tot asemenea se va proceda pentru aplicarea sigiliilor, cand ele nu suntaplicate din oficin de catre primar.

454

binevoiti a vA da seamA de neajunsurile revelate de practica lacare am voit sa param prin redactiunea cea nouA a articolului 15.

latA ce se petrece astazi :Tutelele tdranesti ,astazi nu se constitue ; ele exista numai

acolo unde, dupa indelungate cereri, parchetele au putut da injudecata pe un tutore recalcitrant ; unde reclamatiune nu aufost, tutelele nu s'au regulat ; se cunosc multe cazuri in cari nunumai averea a dispArut, dar si de persoana minorului nu s'amai stiut.

Pentru ce ? Pentrucl dispozitiunile din codul civil nu eranaplicabile in practica la sateni.

Voind sa remediem la acest Mu, ni se obiecteaza, pe data,ca facem o confuziune de putere, amestecand autoritAtile adminis-trative in regularea acestor succesiuni.

Dar cum stau luccurile in fapt ?Se deschide o succesiune ; cine stie de deschiderea ei afara

de autoritatea cumunala sau politieneascA ? Nu stie nici tribunalul,nici judecatorul de pace ; prin urmare, autoritatea comunala saupolitieneasca sunt cele dintaiu organe cari pot luà si masuri deconservare pentru averea minorilor, si ma'suri de paza pentrupersoana lor.

0 a doua interventiune naturala a acelorasi organe este Inobligatiunea de a pune sigilii la domiciliul defunctului and ramanminorii fail nici o protectiune.

Dar, mai departe, cand autoritatile, la Intamplare, vestescpe tribunal sau pe judecAtorul de pace, se reguleaza pentruaceasta tutela ? Nu, pentru ca. vine formalitatea- inventariului sijudecAtoral nu este tinut sa se transporte pe seama lui in inte-resul particular. Atunci, decateori se face o cerere de regularede tutelA, el pune rezolutiunea foarte legala : ne vom transportain localitate and ni se vor da mijloace de transport", iar dad.nimeni nu se intereseazA de aceasta, averea ramane neinventariatAsi tutela neconstituita.

Aceasta este starea de lucruri care o avem pe la tara. Esterea ? Necontestabil cA toti yeti zice da.

Ce este de facut ? Dam judecatorului de pace dreptul, candnu i se vor da spezele de transport, sA delege pe sub-prefect,sau in cazuri exceptionale, chiar pe primar, ca sa facA inventariul

455

sa desemneze persoanele cari pot constitul tutela sa, sa-i rapor-teze lui, pentru ca din oficiu sa la mAsuri pentru convocareaconsiliului de familie.

titi ca sub-prefectul are o indemnitate pentru a se trans-porta ori unde in plasa ; iar primarul, fiind la fata locului, nuare nevoe de speze.

Prin urmare, este o masura eminamente practica, emina-mente ocrotitoare pentru interesele minorilor, aceea pe care opropunem.

Sper ca nu se va zice ca acesta este un amestec nenorocital administratiei 1

D. M. Ghelmegeanu: Apoi chiar procedura civila da areptprimarului sa aplice sigilii pe averea defunctului.

D. Al. Marghlloman, mlnistru al justifiei: *i tocmai pentruaceasta, de ce sa nu mergem mai departe pentru a WA acesteprime masuri de conservatiune ? AO judecatorul de pace vaconvaa persoanele pe cari autoritatea comunala sau politieneascale-a indicat ca rude sau amici ai defunctului, pentru a alcatuiconsiliul de familie.

Dar acel consiliu de familie nu se intrune§te §i aceasta estepluralitatea cazurilor la tara. Ce face azi judecatorul de pace ?.Amana din convocare in convocare ; schimbä pe consilieriace§tia numesc un tutore care- nu accepta ; il da in judecatanumqte altul, §i niciodata tutela nu se rezolvä.

Noi propunem atunci ceva ciar: daca aceste rude sau afini,sau amici, se sustrag dela aceasta datorie civica care le esteimpusa, daca se sustrag, fie prin indolenta fie din rea vointa,atunci judecatorul face oficiul consiliului de familie §i desem-neaza pe tutore.

Tutorul acesta nu se mai poate lepada de tutela decataratand ca este inteunul din cazurile de scuza legal, §i ramäneresponsabil cu toate consecintele civile §i penale cari decurgpentru el din tutela.

SA lepadam, D-lor, feti§ismul unor forme invechite §i samergem pe o cale mai practica pentru interesul celor de carine ocupam.

Daca D-voastra aveti un mijloc mai bun, 11 voiu subscriecu amandoua mainile ; dar nu cred, §i deaceea vä rog sa-1 ad-miteti astfel cum 11 propunem.

D. Paucescu spune ca nu se vorbe§te nimic de datoria pri-marului de a sigila; cred ca este de prisos, caci este coprinsaIn codul de procedurd. Putem, pe cale de circulad sau de regu-lamente speciale, sa reimprospatam aceasta prescriptiune.

lata consideratiunile practice cari militeaza In sprijinul art.15 din proiect.

La art. 22 *)

D. Al. Marghiloman ministru al justiliei: D-nii mei, invnaterie de contraventiune, legislatiunea §i astazi este cea urma-loare : Judecatorul de pace sau tribunalul nu poate pronunta Milapel macar o zi de inchisoare ; dar poate pronunta, tara apel,arnenda de 10 lei §i despagubiri pana la 10 lei. Noi nu schim-bam prima parte a principiului ; recunontem §i de ad inainte cilIn materie de contraventiune judecatorul de pate nu poate da-nici o zi de inchisoare ; dar märim competinta in ceeace pri-ve§te amenda pana la 20 lei §i desi)agubiri civile pana la 20 lei.

D. C. I. Stoicescu: titi, D le rninistru, cà este un articol,care transforma amenda in inchisoare la caz ,de insolvabilitate.

Nu este pedeapsa aceasta ?D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: Daca rationa-

mentul acum din urma al d-lui Stoicescu ar fi exact, el este exact§i astazi, aci §i astäzi judecatorul de ocol poate clà, Vara apel,10 lei amena care, transformandu-se in inchisoare, la caz deinsolvabilitate, fac &tia zile.

Prin urmare, propunerea D-voastra nu este critica proiec-tului meu de lege, ci este critica codului penal. Credeti D-voastraa pentru 10 sau 15 lei amenda §i despagubiri s'a' mai meargaafacerea la tribunal'? Putin imi pasa de cel condamnat ; dar mar-torii cari merg acolo ; de ei m'a preocup, de stragänirea lor.

Prin urmare, socotesc a redactiunea articolului este irepro-§abila §i este bine sa o votati.

456

0) Art. 22. Judecatorii de ocoale, ca tribunale politienesti, juded cu dreptde apel toate contraventiunile, arara numai dad amenda, restitutiunile sau repa-ratiunde civile nu trec fiecare in parte peste suma de 2t) lei, osebit cheltuelite.

Art. 169 din procedttra penará se modifica in acest sens.

457

La art. 23 *)D. Al. Marghiloman, ministru al justi(iel Asupra punctului

din § 3, din art. 23, nu pot face concesiuni, §i sunt unele de-licte mult mai grele decal delictele de lovire si furt, pe carigea din 1879 le da In competinta judecatoriilor de pace ; §i cumfoarte bine v'a explicat D. raportor, aceasta s'a fäcut pentru in-leznirea claselor muncitoare. Prin urmare, rog pe Camera asupraacestui punct sa nu faca nici o concesiune.

Daca concesiunea ar putea sa mijloceasca, ar fi asupra ar-ticolului 24, a carui dispozitiune este cam hibrida §i pe care n'amprimit'o dent ca un temperament.

Articolul se voteaza cum a fost propus in prima lui redac-tiune.

La art. 26 ''.*)D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: titi, D-lor de-

putati, ca legea dela 1879,:cand a dat in cercetarea judecatorilorde ocoale unele delicte cari erau pana atupci in competinta tri-bunalelor, nu a zis nimic despre drepturile ministerului public,si a fost o lung-a controversa, daca procurorii au dreptul sa facaapel contra cartilor de judecatä pronuntate de judecatoriile deocoale in materie penalä. Dreptul a fost, in sfarsit, recunoscutprocurorilor, si acest drept este azi admis de toate instantelejudeatoresti.

Cum se exercita azi acest drept ? Se exereita asa cum ifpropunem noi. Ori partea nemultumitä merge la parchet, il des-teapta §i 11 pune in cunostinta de cauza, ori and nu este partea

*) Art. 23. Judecatoriile de ocoale stint tribunale corectionale 1 judeciiIn prima instantä:

1) Faptele prevazute l pedepsite de art. 238, 249, 299 al. 1, 352, 353si 356 din codul penal.

2 Furturile simple prevAzute i pedepsite de art. 308 din codul penal,cand valoarea obiectului furat nu trece peste suma de 100 lei :

3 Furturile de päsari domestice comise in curti, In camp, In cotete sairaiurea, fie noaptea, fie ziva, fie cu intrebuintarea mijloacelor agravate, prevazute-de art. 310 din codul penal, and asemenea valoare nu trece peste 100 lei.

4 Furturile prevazute I pedepsite de art. 309, § 2, and valoarea nittrece peste 100 lei.

In cate trele aceste cazurl din urma, partea civilá sau reclamantul estetinut a arata insusi, in reclamatiunea sa, valoarea pagubei cauzate.

**) Art 26. Termenul de apel este de 10 zile dela pronuntarea cArtel de ju-decatä, fie in materie de delicte, fie in materie de contraventiuni, daca partileau fost de fatä ; si dela comunicare, daca partile au fost absente.

Pentru ministerul public termenul de apel curge dela pronuntare.

458

interesata, administratiunea vine §i sezizeaza ea parchetul, oriparchetul informat din zvon urmare§te el faptul dupa ce ia cu-no§tinta de hotararea data.

Vedeti ca sunt mijloace multiple cari pun pe parchet in po-zitiune de a'§i exercita dreptul de apel.

D. Stoicescu vrek sa introducem un mecanizm nou ; dar nuvede D-sa ca propune suspendarea pedepsei pronuntata inteuniimp nedefinit ? Nu vede ca termenul de apel nu mai este atuncide 10 zile ?

Dar mai puneti §i cazul ca se poate pierde sau Mad devatajel adresa prin care judecatorul comunica parchetului sentintace a dat, sau a judecatorul nu face comunicare, termenul de apelpoate atunci sta deschis ani intregi, §i pentru amenintarea veci-nica a prevenitului §i pentru enervarea represiunei.

AO dar, remediul propus de D. Stoicescu este rau.Azi, cu practica parchetului, mergem fail nici o dificul-

late. Nu 'avem dent in regulamentul de aplicatiuni sa prescriemca judecatorul de ocol, la once rechizitiune a parchetului, salpuna in cuno§tinta in termen de 10 zile de sentintele corectio-nale. Dealtmintrelea, va fi totdeauna o parte civila interesatacare va alerga la parchet ca sal de§tepte.

La art. 27 *)

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei : Mai intai, D-lor,a trebuit sa determinam locul unde sa se faca apelul, ca sa numai fie controverse. Am ales judecatoria de ocol pentru motivulca la tribunal nu exista dosar, nu exista nimic ; and vine cinevacu apelul netimbrat §i'l da in mana grefierului, unde nu estenimeni Care sa staruiasca, din contra, cand sunt staruinte, sunt§anse multe pentru ca actiunea publica pentru amanare sa lance-zeasca.

A trebuit, D-lor, sa ne gandim ca justitia. sa fie prompta§i justitiabilii sa nu sufere.

Mara de aceasta mai este §i consideratiunea a nu trebue

*) Art. 27. Deciaratiunea de apel nu se poate face de p5rti deck lajudeciltorui de ocol.

Ministerul public va putek face apelul sAu fie la judecAtorie, fie la tri-bunal.

459

ca partea civilg, care e roces, sA fie snag de amerge pAnA la ora.

D./. Poenaru-Bor o facg partea unde vregsA deg apelul.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitlei: GAnditi, D-lePoenaru, cA ati dArgmat ceeace zic eu ? Partea civilA s'a judecatcu inculpatul la judecAtorul de ocol; inculpatul face apel la tri-bunal; partea civilA nu §tie nimic ; trec 10, 15 zile §i vreg savadA ce se face cu procesul, dacA s'a apelat sau nu hotArg-rea ? In dosar nu are nici o informatiune.

D. I. Poenaru-Bordea: Se cere certificat dacg s'a fAcut apel.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: Va sA zicA 'I

obligati sA se ducA la tribunal sd ig certificat. (Intreruperi). latAtocmai ce nu voiam.

N'am pus aceastA dispozitiune din capriciu, ci pentrucg ras-punde la o necesitate practicg pentru partea cea mai interesatAdin cele douà cari sunt In judecatA.

JUDECATORIILE COMUNALE SI DE OCOALE

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 26 IANUARIE 1894

In sedinta dela 26 Ianuarie 1894 continuAndu-se discutiunea pe articolea legel pentru organizarea Judecätoreascä la articolele : 32, 34, 37, 38, 68, 74si 76, D-1 Al. Marghiloman dä urmAtoarele explicatiuni

La art. 32 *).

Domnilor Deputati,

Dacä am inteles bine preocupatiunea D-lui Ghitescu, estecea urmätoare : and pärtei facultatea de a indeplinl ea ins4iprocedura, este temere ca comisarii de politie §i sub-comisariiin comunele urbane, primarii in comunele rurale sa nu abuzezede aceasta facultate si sä nu voiasca a indeplinI procedura cle-at la placul lor sau extorand daruri sau plocoane, cum zicedD. Ghitescu.

Poate sa fie ceva legitim in preocupatiunea aceasta, darmodul de a o inlätura nu consta in ceeace propune D. Ghitescu.

Adaosul a doua-trei vorbe In textul proiectului, va remediaräul. Mai intai este bine sä lasam pärtilor indeplinirea proce-durei ? Necontestat a da. Daca eu, parte interesatä, primesc sa

) Art. 32. Procedura se poate Indeplinl fie prin insusi reclamantul, careva prezintà copia pärätului pentru ca acesta sä iscAleasca pe dänsa de luareatermenului in cunostintd, fie prin comisari si sub-comisari de politic sau primariicomunelor rurale, in cazul clad pärätul refuzä de a iscäli, fie prin corpul deportiirei. In acest din urmä caz spezele privesc numai pe cei ce au recurs la.aceastä procedurà specialA.

461

indeplinesc procedura in contra adversarului meu, de ce sA fiuimpiedicat? DacA nu voiesc, atunci rAmâne obligatia pentru co-'misarul si sub-comisarul de politie sA-mi punA la dispozitie mi-nisterul lor.

Pentru a face aceastA idee si mai clarA, nu avem cleat sAadAogAm trei vorbe : chip& alegerea par(ei.

SA nu amestecAm acl plata de post5, cum se propune, de-oarece procedura aceasta se indeplineste pe cale administrativ5cu cAlArasi, vAtAjei, etc.

D. G. Ghitescu : Cu posta ruralA.D. Al. Marghiloman, ministra al justitiei: CAnd va rAmAne

ca citatiile sl se trimità Cu posta ruralà, atunci nici o afacerenu se va mai puteA rezolvA urgent.

D. G. Ghi(escu: Dar termenul de predare?D. Al. Marghiloman, nzinistru al justifier: Aceasta e pre-

vAzutA mai jos, D-le Gihitescu.D. G. Ghitescu:/11Dup explicatiunile D-lui ministru retrag

amendamentul ce am propus.Se pune la vot art. 32 cu modificarea propusl de D

ministru, si se adoptA.

La art. 344').

D. Al. Marghiloman, ministra al jastitiel : D-lor, socotesca e ad l loc d'a se introduce in lege o inovatiune care va fiapreciata de mare parte a populatiunei rurale. Inovatiunea acea-sta exista In organizarea judecatoriilor de ocol din Bucovina.Stiti bine ca o buna seama de impricinati nu §tiu carte §i aneaparat trebue sä treaca, fie prin mana unui advocat care poateinspira mai multa sau mai putinä incredere, jie prin mána unuijalbar care nu inspira nici un fel de Incredere. In asemenea con-ditiuni cred a ar fi o masura bunk daca s'ar putea face In jus-titie §i cereri verbale pentru cei fära cuno§tinta de carte. Pen-tru aceasta am redactat urrnAtorul nou artiéol care ar deven'articolul 34

*) Art. 34. Primarul, comisarul sau sub-comisarul vor Indéplinl datoriiIelor, Impuse prin articolul precedent, in ziva chlar and printeste petitiunea, saucel mult a doua zi, si o va fnapoia Indati reclamantuluI.

Art. 34. Cererile In scris pot fi Inlocuite prin cereri ver-bale pentru Impricinatii fara §tiinta de carte. Spre acest sfar§itse va fixO printr'un regulament, In mod uniform pentru toatejudecatoriile de pace, o zi In care impricinatii, and timbrul le-gal, vor putea face plangerile lor verbálc ; copistul judecatorieile va protocolà sub directa priveghiare a iudecatorului.

Cu acest mijloc socotesc a am facut o mare inleznire ju-stitiabililor, §i In acela§ timp i-am sustras dela speculatiuneacare se facea Cu ne§tiinta lor.

Se pune la vot noul articol 34, §i se prim e§te.

La art. 37 *)

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: D-lor la primacercetare a acestui amendament ne lovim de o imposibilitateabsoluta.

Intai, mijloacele cu cari, se sustine sunt cu totul contra-dictorii. Ori invoci interesul judecatorului, repauzul fizic §i in-telectual §i nu te poi preocupa de justitiabil ; ori invoca inte-resul justitiabilului §i la§i la o parte pe judecator ? In ambele ca-zuri interesele sunt Cu totul contradictorii §i yeti vedea pentru ce !

Daca dam vacanta judecatorului doua luni pentru a-i me-naja puterile, ce se face cu toata viata, nu numai judecatoreasca,dar civila : Cu mo§tenirile, adoptiunile, tulelele, certificatele pen-tru casatorie, autentificarile §i cate §i cate altele ? Voiti sa daticoncediu dela 1 lunie panäla 1 August judecatorului ? Apoiatunci in timp de douà luni nu va fi constituire de tutela, nuse vor face inventarii, adoptiuni, legalizar de acte dotale, pro-curi, autentifican, niciun fel de act.

Va sa zica in timp de cloud luni avem o intreaga suspen-siune a vietei civile pentru toti justitiabilii judecatoriilor de pace,adica pentru 4/5 00 din locuit'orii

Prin urmare, sa nu Imbinati interesul judecatorilor Cu acelaal justitiabililor. De ce nu mergeti cn propunerea avoastra maideparte ? Dece procurorul, dece judecatorul de instructie, decp

462

Artii. 37. Judec5toril de ocoale vor tine audiente In toate zilele, chiarDuminiclle §i sa'riAtorile. Judecitoriile de ocoale din comunele rurale vor

rezervit pentru cercetki locale cel putin dotiä zile pe sAptAmAni

463

copistul, de ce ajutorul de grefA sa munceasca tot anul, §i a§amai departe cu mai toti functionarii ?

Dealtmintreli nu s'a vazut pana acum niciun judecAtor mu-rind de prea multa laboare, §i cu toatA prescriptiunea legala cael trebue sa fie la postul säu i sa lucreze Duminicile §i sArba-torile, aceasta n'a impiedicat pe niciun judecator nici de a seinsurd nici de a-§i boteza copilul, nici de a avea vacanta §i nicide a se preumbla.

SA vorbim acum de interesul justitiabililor.D-voastra, propunatorii amendamentului, uitati ca toate pro-

cesele cele mici de once natura : civila, comerciala sau corec-tionala, cele cari intereseaza majoritatea populatiunei romane,sunt de competinta judecatorului de ocol in prima instanta ? Ad-miteti D-voastra ca in tim p de douA luni toate aceste actiuni sapoata fi puse in suspensiune ? Dar s'A vA dau cateva exemple :se ive§te un caz de curatire de §anturi, de lacere de zagazuri,klse reparatiuni urgente, toate lucrar cari trebue sA se faca Incaleva zile. Indata ce aceste afaceri sunt suspendate pe timp dedoua luni, la ce rnai folose§te dreptul de a le aduce la Inde-plinire prin justitie ? Amarla O afacere de felul acesta doua luni§i va pagubi §i reclamantul §i paratul, care In cele din urmA vaavea poate sA plateascA intreit.

Alta specie judecatorul de ocol judeca toate chestiunileprivitoare la inchirieri pana la 1500 lei ; in timp de doua lunilocatarii rai de plata sau insolvabili vor ayea un fel de mora-toriu, dreptul de a mai sta gratis doua luni de zile in imobil. Ad-miteti D-voastra aceasta ?

Dar judecatorul de ocol judeca numai delictele de batae ?D-lor PAsAreanu §i Nicolau, a-ti vAzut D-voastra pe timp de varaprocese de bätai ? In timpul muncei nu se tine nimeni de pro-cese, §i putinele, foarte putinele cazuri, cari se ivesc, sunt in§i-rate la ordinea zilei de catre judecator cu atata economie, cA ro-lurile tribunalelor de pace sunt reduse- la cea mai simpla expre-siune pe lunile de vara. Mata practica are §i judecatorul, ca Inacest timp sA nu distragA pe locuitorul taran dela munca lui.

Dar pe lana batae sunt multe alte infractiuni pe cariD-voastra voiti a le rasa in adormire.

In timp de douA luni, cine a furat un cal sau un bou, cine

464

a däramat o casa, a stricat un gard, a surpat un put, sd nu poat/fi urmärit? Dar el dispare, §i, daca represiunea nu se face ime-diat, se dezintereseazd oamenii de justitie.

Cand una din gceste infractiuni se comae In una din aceleaglomeratiuni momentane pe cari le cauzeazd e§irea muncitorilorla camp, parat, para, martorii stint la fata locului, adeväratul estelezne de constatat ; dar dupd douà luni lumea se imprd§tie §i arfi o adevarata strägänire sd-i mai aduci de pe unde §e gdsesc.

A§i putea sa multiplic exemplele la infinit, dar crecí deajuns ceea ce v'am spus ; deaceea socotesc cd nu e bine sd fieläsate la oparte timp de cloud luni toate afacerile privitoare lamunca agricold.

Dar D-voastrd exceptati chestiunile urgente, preväzute de le-gea de organizare judecaloreascä. In treacat acestea nu existä inlegea de organizare ; probabil vA raportati la legea vacanteior.Dar toate afacerile dela judeatoriile de ocol sunt urgente, deoarece cel mai lung termen de chemare este de 15 zile!

Credeti-md, D-Ior, cA cu amendamentul acesta putem ajungela dificultdti, in practica, imense, färä a ajunge la scopul foartegeneros, pe care 1-ati urmärit.

Dealtmintrelea ganditi oare cá terinenul lunie, lulie4ar fide mare folos intregei populatiuni rurale ? Ati dat exemplul sa-telor cari pe timp de cloud luni se muta la camp §i lasa casapustie.

Dar sd va' dau eu exemple.Populatiunea din Bäicoi (Prahova), merge §i lucreazä in

Vla§ca §i Teleorman, in timp de patru 'Ana la §ase luni pe an.Ei, pentru dan§ii s'A se suspende once actiune judecatoreasa intimp de §ase luni?

Sä mergem mai departe. Oltenii cari \Ind cu cobiliti prinora § toata primavara, cari au emigrat pana la la§i §i cari staucate §ase luni, färd si dea pela satele lor, nu sunt tot a§a deinteresanti ca §i sätenii cari se instaleazd undeva la secerd saula sapd ?

Dar sl schimbdm treptele sociale. Militarul pe care il eidin Arge§, Il duci tocmai la Vaslui, §i* cari nu da pe acasa de-cal la praznicele cele mari ; mai departe, negustorul din ora§elecele mici cari plena cu chervanul din bald in bald, etc ! nu aravea §i el drept la acest privilegiu.

465

Acestea sunt lucruri pe care legiuitorul trebue sA le lase laaprecierea judecdtorului. E cert cd, daca cineva ar abuza de ab-senta cuiva ca sd-1 actioneze pe nedrept, judecätorul are dreptul

infligd cheltueli de judecatd destul de sitntitoare, ca sd-ipiard gustul de a reincepe. In aceasta ar consta indreptarea mo-savurilor.

De altfel nu rnd opun ca, prin regulamentul de punere inaplicare a acestei legi, sit atragem atentiunea judecdtorilor caatat In materie corectionald cat §i civilA sd dea termenele cat sepoate de ocrotitoare pentru interesele clasei muncitoare depdmant.

Acestea sunt motivele pentru cari vA rog sd nu primitdartlendamentul.

Amendamentul se respinge.

La art. 38 *).D. Al. Marghiloman, ministru a1 justitiel: D-nii mei, iatd

explicatiunile cari se cer. $titi cd este traditional in legea jude-.cdtoriilor de ocoale, de a depärta dela pretoriul judecdtoriilor petoti cumpAratorii de drepturi, numeascd-se ei vechili, cezionarisau altfel; adicd pe toti acei cari neavand dreptul de a exercitaprofesiunea de advocat, voesc s'o exercite inteun mod piezi,prezentdndu-se ca cesionar de drepturi litigioase.

Motivul Il cunoa§te toata lumea ; am voit sd evitarn casanii sd fie exploatati de clasa 'cea mai ignorantO §i cea mai pri-mejdioasa care se afld in jurul rudecAtoriilor.

De ad rezultd cd partite trebue sd se infAti§eze in persoandprintr'o rudä in grad apropiat sau prin advocat.

O singurd Oirbire facerit la acest drept in favoarea proprie-tarului mo§iei, §i in ce sens ? In sensul ca ingrijitorul mo§iei,-chieme-se el epistat sau administrator, sau chiar vechil, cumzice dincolo de Milcov, sO poatd compare in locul proprietarului,la judecatoritle de ocol, cand are pro,:ur speciald pentru iceasta.

Este ori nu un privilegiu care se dd proprietarului ? Nu, ci este

`) Art. 38. Partile se vor Mfg's& in persoana, prin advocat, sau prinonce ruda pana la gradul III, inclusiv. Niel o persoanä sub titlu de vechilsau cumparator de drepturi nu va putea figura In numele vreuneia din parti.

Cu toate acestea, proprietarii sau arendasii se pot Infatish prin Insarcinaiiilon de afaceri, Intrucat acestia ar aveà o procura.

30

466

o inleznire care se face chiar taranilor. Decateori nu raman delichidat, la capul anului, socoteli_cu proprietarul ? Unele se li-chideazA de buna voe.; pentru altele este nevoe de o lichidarejudecatureasca. Trebue oare ca proprietarul sa constitue un ad-vocat ? Nu este de alta parte mai bine ca taranul sA se gaseascátotdeauna fata cu un Insarcinat special, pe care sal poata §i

el cherna in justitie §i caruia s'AA poata comunica cu u§urintAsentintele ?

D. C. Dobrescu-Arges: SA fie roman §i cinstit.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel : D-Ior aceasta o

facem exclusiv In interesul taranilor.D. G. Ghitescu: Poate fi strain ?D. Al. Marghiloman, ministra al justillei: Nu vad nici o

dificultate ; se zice ca administratorul acesta trebue sa se buturede exercitiul drepturilor cetatene§tr

La art. 68 *).

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: Supresiunea art.108 §i inlocuirea lui prin noua dispozitiune din proiect, a fostmotivata de straganirile cele mari la cari recurgeau de catvatimp incoace de fonderii de rea credinta.

Nu vA inchipuiti cate §icane s'au introdus in cercetareaproceselor prin facultatea de recuzare.

Oarecare era chemat in judecata la ocolul a §i formula o-data o recuzatiune in contra judecatorului, ca§tiga un termen de20 de zile.

De multe ori judecatorul de ocol, ca sA scape de acesttermen, accepta pe data recuzatiunea §1 se trimitea judecata laocolul b.

Acolo noug recuzatie §i nou termen de 20 zile.A§a ca cineva, ca sa capete termene de cate 20 de zile,

mergea din recuzatiune in recuzatiune.

*) Art. 68. Dad JudecAtorul respinge recursarea, el va intrA in cerceta-rea fondului, §1 apelul uu recursul asupra recursärei se va face odatii cu ape-lui sau recursul asupra fondului.

Dad tribunalui recunoa§te cii recursatiunea a fost pe nedrept respinside Judechtor, evoacii fondul V, dad partea care a propus recursatiunea cere, elreincepe toate actele preparatorii fAcute inaintea judechtorului.

Pre§edintele tribunalului va comunica ministerului cazul, spre a luh mäsurldisciplinare In contra judecitorului.

467

D. G. Ghitescu: Atunci judeca ajutorul.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: Am avut onoarea,

In discutiunea generala, sa spun : in caz de recuzatiune a jude-catorului, nu judeca ajutorul, ci trebue sa se trimita afacerea lao judecatorie vecina; text formal.

Deaceea, din peregrinare in peregrinare, ajungeau ca a-ceia cari '§i cautau dreptatea sa se lepe4e de ea ca sa scape.Noi, ca sa suprimam aceste straganiri, am introdus noua for-mula din proiect.

Se pune la vot Art. 68, §1 se adopta.

La art. 74*).

D. Al. Marghilomon, ministru al justifiei: Nu pot sa mafolosesc de ultima povata a D-lui CrAtunescu decat In sensulacesta : ca dupa ce Camera va vota proiectul, 11 voiu retrase-pentru a-1 duce la Senat. (Rasete).

In privinta art. 174 m'am rostit in discutiunea generallN'a irecut niciodata prin mintea noastra de a cere, pe cale deregulament, s'A complinim organizarea judecAtoriilor de ocoale.Am cerut privilegiul acordat in 1879 ministrului justitiei ca, pecale de circuldri §i regulamente, sa reguleze dificultAtile de prac-tica pe cari punerea in aplicare a legei, le-ar da la iveala ; cas'A nu fie nici un fel de nedomerire asupra acestui punct, propuiun amendament, de care se ferea D. Cratunescu, §i care ar fiurmatorul : Fac o frazA intreagä din art. 74, i zic : Ministeruljustitiei este in drept a rezolva dificultatile ce s'ar ivi pe timpulpunerei in aplicatte a legei.

La art. 76 **).

D. Al. Marghiloman, ministra al justitiei: D-lor, sunt maimulte chestiuni de timbru cari se vor ivi cu noua aplicatiunea acestei legi §i cari var face obiectul unui studiu special. A§A

4') Art. 74. Ministerul justitiei este In drept a completà si a desvolta pecale de circulAri, /acunele, si a reaviva dificultitile ce s'ar ivi pe timpul pune-rei in aplicatie a legei.

**) Art. 76. Toate atributiunile date de legl speciale judeciltorfilor coma-nale trec asupra judecitoriilor de ocoale, afari de acelea prevazute de art. 4 si6 din legea de autentificgri, cari, conform art. 11 din sisa lege, rämAn de cam-pen* primarului asistat de notar.

468

pot sa citez pe data modul de percepere al taxelor de inregis-trare pentru actele autentificate de judecatori.

Toate acestea sunt rezervate unui studiu special al legeitimbrului.

Dar, In once caz, pentru actiunile cari pana acum erau incompetinta judecatoriilor comunale §i cari acum trec la judea-toriile de ocol, eu cred ca ele sunt la adapost de once taxa detimbru, in virtutea art. 29 din legea timbrului.

In once caz, parerea mea nu este lege §i va ramane sastudiem chestiunea ca administratia finantelor.

MAGISTRATII SI ALEGERILE

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 29 IANUARIE 1894

Räspunzánd unei interpeläri a d-lui deputat L Lecca, privitoare la o ale-gere efectuatä in jud. Badu, d. Al. Marghilornan, ministru al justitiei, dä ur-mAtorul rAspuns interpelatorului, care Intre altele criticase rolul parchetuluiincidentele ce au insotit aceastä alegere :

Domnilor Deputati,

Nu voi atinge, in amanunte, bate punctele alegerei delaBacau ; aceasta nu este nici dreptul, nu este nici datoria guvernului.

Daca votul multiplu este sau nu autorizat de legile noastre ;daca practica lui, primita la o sectiune din Bacau, respinsa laalta seetiune, a putut sau nu denatura rezultatul alegerei ; dacainläturandu-se dela vot alegatorii ale caror delegatiuni nu s'augasit in regula, s'a putut prin faptul acesta deplasà majoritatea :daa, defalcandu-se, din voturile alesului, glasurile celor inlatu-rati. dela vot, îi mai rAmane totu§i o majoritate suficienta ; dacain fine, contestatiunile facute au vre-o temeinicie §i daca

lor sunt sau nu sincere; acestea toate puncte sunt de ex-clusiva Were a Camerei, §i ma refuz de a le examinà. Camerasingurä este chemata sa se rosteascä asupra validitatei alegerilormembrilor sal §i banca ministeriala nu are nici un amestec directin aceastä cercetare.

Nu putem insä, D-lor deputati, nu putem sä lasärnraspuns §i fära aparare acelea din faptele administratiunei §i jus-titiei, cari au fost criticate cu o vioiciune de limbagiu de care

470

ati fost martori. Mai cu seama, en. personal, nu pot lasaraspuns o asertiune a onorabilului D. Ion Lecca.

Dela inceput, in ce conditiuni am fost chemati sä Vorbimin Parlament, in privinta alegerilor dela Bacan? VA aduceti a-minte ca era cu ocaziunea unei deriesi privitoare la alegereadela Romanati, pe care o citek o desvolta si o comenta D. Sioi-cescu, facand pentru prima oara aluziune la dezordinile din Ba-cau. Am afirmat atunci lucrul urmator, sunt silit sä revin asupracuvintelor mele; cad, desl tiparite In Monitor, ele Inca par a nufi fost in intregul lor retinute de catre onorabilii nostri protivnici.

Am afirmat ca erau numai trei comune unde, dupä infor-matiunile primite atunci la minister, se petrecuse neorandueli lacomunele Milesti, Prajesti, §i Bo testi.

D. Lecca a gasit de cuvintä sA spunä ad in Camera, a a-iirmatiunea mea era neexacta ca, mai cu seama, comuna Mile§tiera o comuna model de liniste §i de supunere a legei, cä nimenin'a auzit ca s'ar fi petrecut ceva acolo.

Cu alte vorbe, dupa D. Lecca, eu mi-am permis sa afirmin iata Parlamentului, si aceasta nu ca deputat, ci ca ministru,lucruri a caror neexactitate ar pune la carantina pentru totdeaunaafirmarile bancei ministeriale.

Pe data sa hnipezim situatiunea asupra acestui punct, canu fie nedomiriri. Nu ca mà gasesc atins de vorbeIe D-lui Lecca ;de catva timp incoace m'am deprins cu modul D-sale de a fi,si de a vorbl, si aceasta ma lasa rece.

Dar Parlamentul are dreptul de a nu ramane sub impre-siunea unor acuzatiuni lasate färä raspuns.

In ce conditiuni fost'am pus in pozitiune sa aflu ca alege-rile de delegati au dat, ici si colo, loc la dezordine ?

Exclusiv numai prin Taporturile administratiunei, pentrucan'am primit dela ntmeni vreo reclamatiune.

lata depesa D-lui ministru de interne, niä instiinta. ca : sub-prefectul plasei Siretului de Jos raporteaza ca eri seara D. luniuLecca, candidat liberal la colegiul III, s'a introdus cu 50 batausiin camera primariei comunei Botesti, a ultragiat si palmuit peprimar, silindu-I sA puna sigiliul comunei pe niste hartii pe carile a luat cu D-sa. In comuna Milesti, D. Catoti Lecca, in capulunei bande de 70 de ungureni, a compus Cu forta biuroul elec-

471

-toral, sub pre§edinta ajutorului de primar, luand cu forta sigiliul.comunei din locuita primariei".

A chemat pe procuror...."Prefect Bacau, R. Roseti.D. loan Lecca: Inexactitäti.D. Al. Marghiloman, ministru al justiiiei: Putina rabdare,

D-le Lecca. Voiu examina atitudinea D-voastra, §i credeti-ma,-nu am intentiunea sa fac nici un fel de personalitate, nici sa,pun in dubiu cinstea D-voastra.

La aceasta telegrama am replicat imediat prin ordinul urrnator:Concept lnregistrat la 4 lanuarie.Procuror Bacau.Cercetati, prin D-voastret personal turburarile ce s'au pe-

trecut la Mile§ti, Bote§ti §i Praje§ti, §i utmati cu cea din urmaseveritate, in contra instigatorilor. Cereti dela parchetul generalun D. procuror, pentru a tine curfea cu jurati §i revocati conce-diul D-lui substitut. Imi yeti raporta".

Acest ordin s'a incruci§at cu o a doua depe§a, prin careD. prefect imi comunica urmatoarele : Procurorul-general, dupatererea ce am facut nu a venit inca la Baclu. Substitutul pro-curorului fiind in concediu, procurorul rea facut ancheta decatin Bote§ti, §i nici chiar acolo n'a putut'o termina, fiind silit sase intoarca la curtea cu jurati. Din aceasta cauzä, neputandu-searesta culpabili, s'a mai intamplat Incaodatä la comuna Praje§ti,unde s'a ucis un om. Vä rog, incaodata, D-le ministru, sa luatimasurile ce yeti crede necesari...."

La aceasta depe§a, raspunsesem in parte prin ordinul pecare l'ati vazut.

Un al douilea ordin, tot in 4 lanuarie, l'am dat procuroru-lui general.

Procurorului general la§i.In urma ex.ceselor comise In comunele Bote§ti §i Mile§ti,

procurorul n'a putut face nici o cercetare lefata locului, hindretinut la jurati §i substitutul aflat in concediu Rezultatul a fostcA dezordinile s'au incurajat §i ca, In comuna Präge§ti a avut loc-o noua ciocnire cu moarte de om. Va rog, mergeti imediatlocalitate s'au, daca sunteti impedicati, trimiteti un D. procuror

sectie.

472

Este absolut urgent ca sa se ia masurile cele mai severerpentru ca sa nu reintre in moravurile politice o brutalitate $fo violenta ce disparuse".

Puneti-va in local meu, D-le Lecca, pAstrAndu-vA spiritul li-beral §i democratic, de care sunteti animat astAzi, si spuneti daaati fi dat alt ordin dent acesta. (Aplauze).

Pare-mi-se a este imposibil de a zice unui magistrat su-perior, cum este procurorul dela curte, aliceva deal dezvoltatftoatA viligenta, pentru ca sa nu se producA noui excese i pentruca sa se .inlAture, din moravurile alegerilor, violenta, fa a cAreireinviare nu voim sA asistAm.

Vedeti, D-lor, sunt instructiuni pomite absolut din interesulunic de a mentine ordinea si libertatea alegerilor.

Veti recunoaste, cel putin acum, D-le Lecca, ca ati depAsitlimitele, cand mA acuzati eri ca sunt neexacte cele ce vA spu-neam la 11 lanuarie, cA orAnduisem atAt parchetului curtei at sial tribunalului sA facA cercetdrile legate.

D. I. Lecca: La Milesti am spas cA ñu s'a fAcut cercetare-§i aceasta o mentin.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Acestea hindinstructiunile date, cari erau faptele cari le-au motivat ?

Voi vorbl pe rAnd de cel mai putin gray, cel dela Milestivoi trece la cel din Botesti, i In cele din urmA la acela din PrA-jesti, care din nenorocire a fost ilustrat pintrio mioarte de om.

In Milesti, D. Lecca ne ziceA cA nu s'a petrecut nimic. Euv'am arAtat depesa administratiunei, care'mi spuneA CA a fostcevA la Milesti. SA vA arät acum raportul parchetului care de-asemenea afirmA ca a fost cevA la Milesti.

,In privinta celor intAmplate la Milesti s'au incheiat dejkacte din cari rezultA a o ceatA de bAtAusi au violatnotarului Mironescu, bAtAndu-1, '1-au silit sA deschidä biuroulalegerei inainte de ora legala."

Veti recunoaste, D-le Lecca, ciä pArtinirea v'a intunecat ju-decata, deoarece nu am dreptul sa presupun cA nu sunteti debunA credintA, i cA atunci, and v'am afirmat In Camerä, la 11lanuarie, cA s'a petrecut cevA la Milesti, aveam douA documentepe cari mA sprijineam.

Dar sA iau documentele pe cari chiar Dumneavoastrale dati.

473

*titi ce a'ti zis ieri? Poate cl in pripa ali lasat sa alunecevorbe imprudente, dar jata vorbele pe cari le-am notat, §i caris'ar putea verifica prin notele stenografice :

In Mile§ti nu s'a petrecut nimic, earl ca numai unii lo-tuitori au gäbjit pe primar ca sa-1 aduca la alegere.

Poate sa va. fie indiferent D-voasträ aceasta, dar noua, ininäria carora Camera §i tara a pus paza legei §1 autoritatei, nune e indiferent sä auzim ca primarii sau notarii au fost gabjiti.Cu chipul acesta, fiecar-e la un moment dat; creandu-se naps-tuit, i§i va zice : am dreptul sä gabjesc, O. gatuesc, sa sugrum I

Unge am ajunge atunci?Mai credeti acum, D-lor deputati, a pentru a se face lumina

.asupra celor petrecute la Mile§ti, mai este nevoie de alta probadeCat marturisirile facute in Camera de D. Lecca ? Eu ma mul-tumesc pe dansa, cel putin sa se justifice in totul cuvintele.mele.

Trec la Bote§ti. Ad dupa expunerea faptului, cadem deacord D. Lecca §i cu mine.

Eu am zis dupl raportul meu:S'a dovedit ca in comuna Bote§ti unde s'a pretins ca

primarul a voit sa fal§ifice alegerea, alegänd pe delegati din ajun,acolo, tocmai candidatul liberal, D. luniu Lecca, insotit de obanda de bAtAu§i a§a afirma raportul a intrat in primarie, a-palmuit pe primar, i-a luat actele ce acesta pregatise pentru a-legerea de a doua zi, le impline§te D-sa, le pune sigiliul comunei§i le ia cu dânsul.

Ati facut ran de v'ati oprit ad, trebuia sa cititi §i rändurile.cari urmeaza, ca sa vedeti ca atunci, and la 11 Ianuarie amvorbit de acest fapt, nu am avut catu§i de putin intentiunea sainfluentez justitia.

Aceasta nu vrea sa zica, daca ulterior instructia ar dove&41 prinzarul a volt in adevar sei falsifice alegerea, el nu va fidat judeccItel, dupa cum va fi dat judecatei D. Iuniu Lecca pen-truca a maltrat un primar'.

Ce ati face D-voastra intr'o circumstanta ca aceasta, and-nu cuno§ti nici pe oameni, nu am onoarea sa cunosc pe d.Iuliu Lecca, nici evenimentele, nici localitatea, §i va vine unraport care VA comunica violenta care s'a comis in comuna Bo-le§ti ? Ati zice cum am zis eu : Am sa dau in judecata pe D.

474

J. Lecca pentruca a lovit pe primar ; am si dau in judecata §i peprimar pentruca si se §tie daca a cercat sa fal§ifice alegerea sau nu."

V'ati ridicat and am zis a d-nu Lecca insotit de o bandade batau§i. Daca ziceam acest lucru dela mint, aveati dreptul siva suparati ; termenul de batau§i este viu, unul din acelea pecare un ministru nu trebue si-1 intrebuinteze decat iz bon esclent.

Dar acest cuvant este §i in raportul prefectului §i in rapor-tul parchetului.

Din cercetarile facute de noi reese a in seara de 1 la--nuarie, luniu Lecca a venit la Viforeni, re§edinta comunei, insotitde o ceatä de batau§i, a intrat in primarie, etc."

D. I. Lecca: and s'a facut ancheta ?D. Al. Marghiloman ministru al justiiiei: Raportul este in-

registrat la minister in ziva de 8 lanuarie, §i eu va vorbeam la11 lanuarie.

Aceasta nu va si zica ca eu arunc raspunderea pe spatele-administratiunei §i al procurorului, pentruca §i aici, ca si adeve-resc a acei cari insoteau pe D. luniu Lecca erau ceva mai in-cin§i dent pa§nicii alegatori, mi voiu servl §i de indicatiunile-anchetei, §i de insa§i declaratiunite D-lui I. Lecca.

lata ce zice depozitiunea D-lui Fomete, primarul :In venirea la primarie, D. luniu Lecca era insotit de feclort

boeresti §i oameni din Bote§ti. Dintre dan§ii am recunoscut pevechilul D-sale, Alter Aronovici, care striga si nu lase pe nimenisi iasa afara.'

Alter Aronqvici ? Fi-va cetatean ? Fi-va el un alegator exas-perat pentruca '1 frustreaza cineva in drepturile lui ? Dupa numear avea aerul si fie un strain.

Voci: Este Ovrei !D. Al. Marghiloman, ministru al ju,stifiel: Deci, cand zi-

ceti ca numai cetateniii v'au ins*, pentru Alter Aronovici tre-buia si faceti un rnic parantez.

Cine mai mergea alaturi ?Altii mai erau : Damaschin, fecior boeresc ; D. Pantiru, fe-

cior boeresc ; Vasile losub, etc".Dar in ce echipagiu a venit D. luniu Lecca cu ace§ti ale-

gatori, jumatate alegatori §i nealegatori ? A ajuns D-nu Junin.Lecca la comuna, cu toti ace§ti oameni, unii calare unii pe jo

475

vi altii pe aripele trdsurel. A§a ne-a spus D-nu I. Lecca eri".Credeti a facea o bund impresie sosirea D-lor in felul ace-

sta noaptea la primarie ? Gasiti a au fost necuviincio§i prima-rul §i subprefectul and au tratat aceasta escorta de banda debatau§i ?

Fie ! SA meara la justitie §1 unii §i altii, ca sa se vada,cu ce intentiuni veneau agresorii.

Intentiunea nu o §tiu, dar faptul 11 cunoa§tem cu totii.D-voastra, D-le Lecca, cu o francheta care va onora, ati martu-risit a D. luniu Lecca a palmuit pe primar.

D-nii mei, era indiferent...D. C. C. Dobrescu-Prahova: Ce fäcea primarul ? Era indi-

ferent ?D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Once ai face

D-ta, D-le Dobrescu ca profesor : ai admite ca un §colar sa sesuie la catedra sa te palmuiasca ? (Aplauze).

D-nii mei, in toate zilele traducem inaintea tribunalelor.corectionale pentru ultraj pe un pacatos de carau§, pe un birjar,'care ridica biciul asupra unui sergent, and II dä In laturi pedrept sau pe nedrept ; §i voiti ca fata de proprietarul mo§iei, care,in pretoriul primariei, MO ca atatea persoane, bate pe primar,-voiti sa ne incruci§am bratele ?

D. I. G. Lecca: N'am zis ca l'a palmuit. Am zis o expre-siune moldoveneasca : i-a dat o bleanda.

D. C. Lecca: Cum era sa ia actele altfel ? Credeti a le.da de buna voe ?

D. Al. Marghiloman, minislru al justitiei: Fiind dar scrisin lege ca nimeni nu are dreptul de a ultragia o autoritate pu-blica, §i ca nu se pune exceptiune la aceasta regula nici in fa-voarea unor circumstante, nici in favoarea unor persoane; dato-ria mea, ministru al justitiei, §ef al parchetului, era sa zic ca seva urmärl D. luniu Lecca pentru acest fapt, ramä.nänd ca tribu-nalul sa aplice pedeapsa care o merita. Altceva n'am zis.

Dar ce am mai adaogat §i ce mai adaog este ca voiu dain judecata §1 pe primar, pentru ca prin justitie sa se §tie ade-varul asupra celor petrecute la Bote§ti. N'am sa intru in cerce-larea punctelor mici, daca certificatele sunt scrise cu doul feluri¿le scriituri sau nu... (Intreruperi) Mi-ati dat D voastra unul, cer-

476

tificatul No. 6, in care se vede a alta este scriitura din fatA §ialta cea din dos.

D. I. G. Lecca: Alta persoanA a scris legalizarea.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: SA nu intindetn,

vorba asupra acestui punct, fiindcA nu are umbra de importantA.latA cum examinez lucrurile petrecute la Botesti, si asupra

cArora astept ca justilia sa ne lumineze pe toti.Ori, D. luniu Lecca, abuzand de autoritatea pe care i-o dà

cortegiul ce-1 insotea si de situatiunea moralà creatd de faptulcA Muse pe primar, a intocmit dela dansul actele acelea si,continuand abuzul sail de putere, a pus pe ele pecetea si a silitpe notar sA le iscAleascA ; ori ipotezä foarte plauzibilä, primarulintradevar cauta sa ticlueascA in ajun o alegere mincinoasA §1spre a scapa de rAspundere, pentrucA desigur nu avea ordin insensul acesta, o aruna pe spatele opozitiunei. Pare-mi-se cgpunand chestiunea asa, nu va puteti plange de sinceritatea siimpartialitatea mea.

Ori una, ori cealaltA trebue sa fie adevaratd.Ordinile sunt date, instructiunea s'a inceput, si, dacd s'a,

intrerupt, stiti de ce ? PentrucA D-voastrA nu ne dati concursul.D. Iuniu Lecca, cum se dovedeste din raportul primit in zivade 26 Ianuarle, a fost citat de cloud ori inaintea parchetului, casl binevoiascä a depune si a dà la ivealA unul din actele ceare ca corp de delict.

Ce vd trebuia in Camera nemetul acela de hartii ? Il putetiinipArt1 In dou A : jumatate pentru Camera si jumatate justitiei.

Nu este instructiune care purtänd asupra unui fals, sA sepoat'ä face MLA a se aveà actele de fatA. In zina cand D. Leccava depune la parchet actele, sau va fi constrans de judecAtoruIde instructiune sä le depunA, atunci se va face verificarea si seva constata adevArul. Daca se va dovedi ca primarul a fäcut unfals si CA acum cautä sA corecteze prima lui tentativA, punand-o.pe spatele D-voastrA, sa fiti sigur a el isi va priml pedeapsalui Intreag5.

Nu cumva socotiti cA ne-am preocupat de alegerea cole-giului III de BacAu si cl am dat importantA unui eveniment decare depinde soarta unui guvern si mentinerea unui partid laputere ? CA pentru a inchide calea D-lui Lecca, am pus In joc

477

ioate armele permise si nepermise, arunCand jos tot trecutul nos--tru si toatd corectitudinea noastrA electorala ? (Aplauze).

Dacd au fost excese de zel din partea agentilor inferiori,ele se vor pedepsl cum media' ; dar sunt fàrä cunostiinta noastrd.

Acum, D-lor, sd trec la afacerea dela Prdjesti.Ali recunoscut §i D-voastre cd a doua zi de alegere s'a

gdsit acolo un om mort care purta urme de bdtae ; din primulmoment v'am spus cd s'a arestat primarul si alte trei persoanebAnuite c'd au comis omorul, Ce voiti sA facem mai mult ? Saddm ordine juratilor sd'i condamne ? Instructiunea se face §i ni-meni nu are dreptul sd zicd cd se face cu partialitate dupd cumnimeni nu poate dezvell ce se constatd pand nu se va vedea ul-timul act al instructiunei.

De acl incolo, D-lor, credeti-md cd 'mi este foarte greuurmez pe d. Lecca in revista celor 58 de comune si 10 plasi alejudetului, pentrucA., rued odatd nu este treaba noastra, a guver-nului, sd controlain zisele D-lui Lecca.

Ati vorbit de proteste. Comisiunea de verificare le-a exa-minat, pe unele le-a gdsit fondate, pe alte nu, §i acum este ran-dul D-voastr'A sA vd. pronuntati ; dar, D-lor, asa in treacdt, pecat am putut i eu nota din multe fapte aduse inaintea D-voastre-de D. Lecca, voiu cauta sd vä dau cateva indicatiuni

S'a vorbit de comuna Obar§ia, unde s'a zis ea' cei cincidelegati nu s-au putut avea certificatele lor fArá interventiunesuperioard. Nu credeam, D-le Lecca sd ne vorbiti de aceastd co-mund, pentrucd insdsi interventiunea de care vorbiti vd dd probaimediatd a intregei noastre impartialitati.

Indatd ce cei cinci delegati s'au adresat la parchet Mugu-indu-se ea' primarul nu voeste sd le dea certificate, parchetul aklat ordinul urmätor : D. subprefect va face imediat sd se lega-lizeze semndturile numai din certificatele de alegere ; once in-tärziere se va raporta d-lui ministru luandu-se mdsurile legale".

D. V. G. Mortun: Pe calea aceasta se dau certificatele,D-le Ministru ?

D. Al. Marghiloman, mtnistru al justitiei: Dacd parchetulnu ar fi intervenit, D. Mortun mi-ar fi zis cd ajut ca sA nu sAdea certificatele acum c'd parchetul a intervenit, D. Mortun imispune cd nu se dau certificatele pe aceastA cale !

478

Vocl: Dar nu s'au dat certificate.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei : SA dAm in ju-

decatA pe primari.D. C. Lecca : L'am dat noi in judecatA, impreunA cu altf

21 de primari.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: La Scorteni,

toate lucrurile s'au petrecut in regulA. In urmA insA a venit inCamerA un protest din partea locuitorilor; dar uitä D. Lecca cAla acest protest s'a opus un contra-protest ? Din acest contra protestar rezultà cl semnatarii au crezut cA protesteazA in contra uneipretinse mAsuri cA guvernul pune o taxl de 25 lei pe vita.AceastA este gogorita cu care s'a mi§cat acel sat.

Dar cand afirmati lucruri fArA probe, cine sA judece ? Decene amestecati In aceste mici jocuri de afirmAri §i de negAri pecari §i le aruncA in localitate unii in contra altora?

In comuna Giosani nu s'au petrecut lucrurile a§a bland, cumzice D. Lecca. IatA cum e adevArul :

La 6 ore dimineata, D. Dumitru Lecca a luat pe primardin pat §i l'a adus sA facA alegeri : Veti zice : simplA afirmatiune,D-le ministru. Si eu 4 fi crezut a§A, dacA nu a§i avea un actciudat care coroboreaza afirmatiunea mea. De ce vA vorbesc deaceastA comunA ? Vorbesc pentruc5 sunt documentat cu o micaepistolA care aratA moravurile electorale ale membrului din fa-milia d-voastrA, al cArui nume gAsesc amestecat In alegerea dinacea comunA.

IatA coprinsul unei epistole foarte recente :

Domnule Notar,

Locuitorul Vasile Ciscf are a scoate dela primArie un actde na§tere a sorei sale.

Fata fiind de 21 ani, actele stArei civile fiind din 1865, tre-bue sA existe In primArie. MI se pare ca: persecutati pe oameniicall au fost cu mine la BacAu. Sit nu aflu una ca asta ca trimitsd te aducd aici ,FI te fac ne-om pe cate zile vei mal aved.

(Semnat) Dumitru Lecca

D. I. Lecca: Imi permiteti sA vAd scrisoarea, cAci sunt ormfoarte sincer §i vA voi spune dacl este adevAratA.

479

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: Cum nu.D. I. Lecca: Este adevarata. Dar ce are aface cu alegerea ?D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Are aface.Daca acestea sunt azi tonul §i atitudinea D-lui D. Lecca Cu

autoritätile, ce trebue sa fi fost cu fierberea electorala ?D. D. Lecca termina scrisoarea sa zicand notarului ca daca

nu'i place, n'are decAt sa o trimita prefectului. Ea a fost trimisaprefectului §1 prefectul ne-a inaintat-o.

D. Caton Lecrca: Daca pe cale legala nu poti face alegeri,alergi §i la ash. ceva. (Mare ilaritate).

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: In comuna Dra-gujestii...

D. Caton Lecca: Cer cuvantul In chestiune personala.D. Al. IvIarghlloman, ministru al justitiel Dar nici nu am

pronuntat numele D-voastra! Daca a§i fi voit sa fiu dezagreabil,va puteam citl un pasagiu din Monitorul dela 1886. Am ad aceldocument emanat dela repauzatul general Lecca.

D. I. Lecca: In virtutea acelui document a'ti venit D-voastrala putere.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: In comuna Dra-gujesti se vorbea de importanta localitatei, de trei sectiuni devot §i de virilitatea care a trebuit nfembrului opozitiunei caobtina delegatiunea in regula. Dar de ce nu vorbiti de virilitateabietului primar de care Dv. spuneti ca erà gonit ca un epure,cänd de Deleni, and de Dragujesteni, nu pentru alegeri, ci pentrulegea maximului. (Aplauze).

Dar ziceti ca s'a facut o protestare care e pe biroal Camerei.Ei bine, acea protestare a avut-o comisiunea in vedere, dar nus'a oprit la dänsa stiti pentru ce ? Fiindca e iscàliiâ mai foetidde aceia,s mânL Sunt numai doua iscälituri proprii, acele ale luiPetrona §i Mina Magdalena, doui indivizi cari au un casier ju-decatoresc gras, si care poate deä once iscäliturä voesti !(Räsete).

In sfärsit, sa vorbese si de comuna Leontinesti. Ad iarcadem inteo serie de protesturi si contra-protesturi. Dupa uniialegerea este nevalabila pentruca, siluit de un oarecare Chiriac,un consilier comunal a prezidat-o ; altii o tin de Nina.

Cine sa le verifice daca nu comisiunea D-voastra.

480

Dat ce rezulta, D-le Lecca din lunga expunere facuta deD-voastra ? Ca cultivati culegiul electoral din Bacau. De acordcu Dv., e datoria §i dreptul Dv.; dar, mi se pare ca culturaaceasta merge nitel cam departe. 5titi a au fost acuzatiuni decoruptiune ; §titi ca. e chiar un primar din Valea Luna dat injudecata sub acuzatia ca v'a servit ca agent al Dv., in cumpa-ratoarea de voturi.

Eu nu pot sa zic nimic, pentruca in momentul de MO cer-ceteaza justitia.

Am retinut numai cateva mici fapte din insä§i expunereaD-voastra, pe cari voesc sa le recapitulez ca s'A vada Camera,cA fiind date pornirile acelui colegiu, rezultate dintr'o culturdprea intensiva, din partea Dvoastra, noi eram in drept sà nealarmam pentru mentinerea sigurantei pubtice, §i sa lam ma-suri ca turburari sa nu se produca.

V'am reamintit termenii in cari s'a rostit D. Lecca asupraprimarului sau notarului din Mile§ti. V'am citit rava§ele comi-hatorii ce trimite D. D. Lecca unei autoritati comunale. Sa vacitez acuma insa§i cuvintele Lecca, privitoare la inci-dentul dela Bote§ti.

Vorbind de primarul Foamete, care, din frica sau de com-plezenta, a participat la actele ad i produse §i care pe urmä adosit din comuna; D. Lecca a crezut cA ne putea initia la de-liciile vanatoarei ce i s'a dat §i pe care a descris-o astfelajung ogarii, 11 umflif,.11 trantesc in fundul unei sdnii !...0

Frumos de tot !Daca acestea sunt moravurile D-voastra electorale daca

D-voasträ credeti Ca nu este de datoria noastra sa luam masurica fapte de felul acesta sa nu devinä generate, va in§elati a-supra drepthrilor D-voastra de cetateni §i asupra indatoririlornoastre de ministri. Mai presus de toate avem sarcina de amentine intacta ordinea §i buna regula §i de a face ca autori-tatea sa fie suspectata.

Puneti-vä toti in cap, D-lor din opozitiune, ca aceasta esteregula elementara la care trebue sa ne dam cu totii mana dacavrem sa fim bine vazuti in strainatate. Nu trebue sa avem obi-ceiurile electorate dih unele tari vecine. Vrem sa devenim oa-meni demni de reputatiunea pe care alte circumstante ne-au fa-cut'o in Orient.

481

Pentru rest ramane ca oemenii impartiali din aceasta incintisA pretuiascA dad mica urmAtoare aritmetica este exacta.

S'au ales 598 delegati, din cari au votat 546.Acestia, impreuna cu alegatorii directly au dat 453 voturi

D-lui Donici, 276 D-lui luniu Lecca, adicA o diferenta de 117voturi.

Fata cu aceste tifre, Cali delegati nu s'au ales ?CAci acesta este rezumatul practic al lungei expuneri, IA-

cuta de D. Lecca. SA vedem cate comune, cate sate au fostprivate de dreptul electoral.

Ori, delegatii nealesi, sau alesi §i impedicati dela vol,pentruca erau certificatele in neregulA, sunt 51. Defalcati 52 dindiferenta de mai sus, ce mai ramane ?

Credeti-mA, D-nii mei, cA in toatA aceasta chestmne nupunem absolut nici o pärtinire si ca angajamentul luat la 13lanuarie 11 vom urtna panA la capät. Ordinile date vor fi severe,pentrucA tot ce a fost abatere, tot ce a fost tentativa de fal§ifi-care sd fie urmarit si reprimat.

Dar, pentru aceasta vA cer si concursal D-voastrA : va cersa'mi dati actele pe cari le aveti, caci altfel voiu crede ca ur-mariti numai un succes oratoric, in loc de a urmArl, impreundeu noi, restabilirea adevarului.

Asupra acestui punct vA dau oricand intAlnire. (Aplauze).

al

LEGEA JUDECATORIILOR COMUNALE

1 DE OCOALE

EDINTA SENATULUI DELA 22 FEBRUARIE 1894

In edinta Senatului dela 22 Februarie 1894, contInuandu-se discutiuneaasupra proiectului de lege pentru judec5torille de pace, D. Al. Marghiloman,ministru de justitie, rAspunand mat multor senatorl lithe cad §i D. N. Blaram-berg, roste§te urmätoarea cuvAntare

Domnilor Senatori,

Nu voi lua apdrarea Senatului In contra D-lui senator D.Popescu ; Ind voi marginl a'i reamintl D-sale personal cd amdn-doi am discutat destul de indelungat proiectul de lege al jude-cdtoriilor de ocoale, in sectiunea din care face parte ; l'am maidiscutat, tot acolo, cu altii din colegii D-sale, astfel cd, cel putinpentru acea sectiune, socotesc OA este nemeritat repro§ul cum aacest proiect a trecut fArd multd cercetare.

Aseinenea nu md voi opri mult asupra criticei, cum areformele noastre, fiind fdcute in_ pripd, sunt lipsite de lucrdri epregdtitoare necesarii cari sd indice, cel putin din partea opini-unei publice, o imboldire la facerea lor. Aceasta nu se poatezice de legea judecdtoriilor de ocoale.

In adevdr, Inca prin proiectul de lege asupra organizdreimagistraturei, proiect pe care eu am avut onoare s'A-1 prezintalegdtorilor in apelul dela 1888, project care a fost pe urmApromulgat sub semnAtura D-lui Theodor Roseti, dar care, in de-finitiv, rAmdsese astfel cum e§ise din pana §i din creerul meu ;

483

prin acest proiect de iege, zic, s'a anuntat deja o lege de orga-nizare din nou a judecAtoriilor comunale §i de pace.

De atunci, preocupatiunea constantA a tutulor mini§trilorcari au trecut pe la departamentul justitiei, a fost ca sA adunematerialul necesar pentru elaborarea legei.

Aceasta a fost §i opera D-lui Vernescu, §i opera D-lui Bla-ramberg, §i opera D-lui Exarcu, in interimatul säu, §i a D-luiTriandafil, §i a mea ; astfel cd, revenind peutru a doua oarl lajustitie, am gásit un bogat material din care am putut puiza.

Se §tie de toti cd toate instantele judecAtore§ti : curtile,tribunalele §i chiar judecAtoriile de pace au fost consultate, §irapoartele lor sunt acelea cari ne-au dat principalele elementeale proiectului care astAzi se infAti§eazA Senatului.

Mai mult de cat atat : proiectul a fost depus incA din sesi-unea trecutd, votat de sectiunile Camerei, cu raportul fAcut inaintede inchiderea sesiunei; au trecut de atunci, fac martor pe D.Popescu, 7 luni cari erau cu prisosintA indestul acelora cu ruperede inimA pentru afacerile justitiei, pentru a lua o deplind cuno-§tintA de dispozitiunile lui.

Prin urmare, D-nii mei, sA nu zicem el reformele vin nepre-gAtite, §i ca ele se voteazA nesAbuit.

LAsati-mA sa trec mai repede asupra acestor bagatele delau§e, pentru cd vom putea examina lucruri mai insemnate asupraInsA§i proiectului de lege.

i a§a fiind, se pune dela inceput chestiunea : cum trebueorganizate judecAtoriile de pace, cum trebue organized micajustitie In România ?

In fata sistemului actual, sistem de care ne folosim, celputin cu o codificatiune complectA dela 1879, care e sis-temul italian ; sistem de un secol, sistemul francez ; care sis-tem este de mai multe veacuri, sistemul olandez ; cAci sA nuuitAm toti acest punct de plecare : cA Francezii, §i dupd clan§iitoti cei cari au adoptat legislatia lor, au luat institutiunea jude-cdtoriei de pace din Neerlanda ; in fata acestui sistem, s'a pusde D. Blaramberg sistemul judecAtorilor de pace ambulanfl.

Sa-1 examinam, cAci once idee, and este noud §i originaldmeritA un examen aprofundat. Fixitatea in a§ezAmintele organice,chiar rutina, sunt bune intrucat nuniai nu li se opun organizmemai simple §i mai perfecte.

484

SA vedem daca aceste sisteme le are sistemul preconizatde D. Blaramberg.

Nu asi face reprosul D-lui Blaramberg ca sistemul ambu-lantei judecatorilor de apel nu a fost nicaeri experimentat inEuropa, nici chiar in Anglia, cum din eroare D-sa a afirmat.

D. N. Blaramberg : Cer cuvantul.D. ministru al justitiei Al. Marghiloman: In Anglia jude-

cAtorul de ocol nu este ambulant ; judecatoria, care dealtminteribifurchiaza in judecatorie corectionald sau de polite si in jude-catorie civila, nu este ambulanta, este foarte fixd si sedentara ;ce este ambulant in Anglia, este justitia cea mare ; curtea de apeldar nu justitia cea mica, si distinctiunea este mare. Dealtmin-trelea, insa, justitia de apel, daca este in principiu ambulanta,In fapt este sedentara, pentruca sestunile sunt asa de apropiateunele de altele, incat in centrele mult populate, cel putin, nueste discontinuitate in tinerea lor, este schimbare de personal,dar discontinuitate de asize nu.

Deci, un punct dobandit, judecatoria ambulanta nu estenicaieri in Europa, cu deosebire la treapta cea Mica.

O siniura experienta s'a cercat cu judecatoriile ambulariteIn Bucovina, experienta interesanta pentru noi, pentrua nu estetara, ale carel obiceiuri, clima, populatiune sa se apropie maimult de noi.

In Bucovina, orga-nizatiunea judecatoriilor de ocoale esteaproape aceeasi ca la noi ; razele judecatoriilor de ocoale suntmai mici deck la noi ; cu toate acestea era o judecatorie, ceadela Radauti, care mergand pana la Dorna, avea o raza marede 50 sau 60 de kilometri ; printeun pre8cript se facuse la ju-matate drumul, la Zeletin, o judecatorie ambulanta temporara,unde din and in cand, un ajutor al judecatorului din Rddautivenea si tinea sedinte. Practica, !FBA*, de cateva luni Malta, ademonstrat asà de mult incovenientele acestui sistem, hint siacest embrion de judecatorie ambulanta a disparut din legisla-liunea austriaca; el a fost inlocuit prin o judecatorie fixa si se-dentará, asa ca pot afirma ca nu este localitate in Europa, undejudecatotia cea mica, care corespunde Cu justitia de pace delanoi, sa fie altfel organizata cleat pe tipul fix si sedentar.

Precedente in Europa cari sa militeze in favoarea justitieiambulante nu sunt deci.

485

Dar in fond, judecatoria ambulanta este aceea pe care opreconizeaza D. Blaramberg ?

Nu.Ce propune D. Blaramberg este ambulanta judecatoriilor

de ocoale. Este o mare eroare care se comite asupra vorbei.Cand vorbesti de judecator ambulant, ce idee se desteapta

imediat in mintea D-tale ?Aceea cd judecatorul se duce el la justitiabil si nu aduce

pe justitiabil la dansul ; ideea care ti-o faci este de un fel deapostol, care mergand din comunä in comuna, rezolva? la fatalocului, litigiile ivite, scutind astfel pe populatiunea ruralä degreutätile departarei Oita la locul fix al judecatoriei. Nu este a-cesta sistemul D-lui Blaramberg!

D. N. Blaramberg: Este tocmai acesta, pe care l'ati §i ga-sit in cartoanele ministerului.

D. ministru al justiflei, Al. Marghtloman: lertati-ma, D-leBlaramberg ; nici in cartoanele ministerului nu exista acest sis-tem, nici in proiectul ce ati publicat in Nationalula, si nici inexpunerea pe care ati facut'o eri in Senat. Dati-mi voie sä vareamintesc in cateva vorbe ce ati zis : propun sä se infiintezela tribunale Un numär de 6, 8 sau 10 judecatori cari pe randsa se ducd la plase.

D. N. Blaramberg: Ferit-a Dumnezeu ; aceasta priveste mo-dul de recrutare.

D. ministru al justifiei, Al. Marghiloman: Fac apel la me-moria acelora cari au ascultat eri ; elealmintrelea 'mi convine maipine sa discut celalt proiect, pentruca 'mi este si mai lezne dedemonstrat inanitatea lui ; dar aceasta ati zis'o : voiesc ca, cate unjudeator suplirnentar de tribunal se se duca treptat ca sd findun [el de asize la plasit, adicä la scaunul judecatoriei".

Atunci nu avem judecatori ambulanti, avem tot judecatoride pace ficsi ; avem numai personal care se premeneste prin in-toarcerea treptata la sediul tribunalului. Acesta este sistemulcare s'a anuntat acesta este sf sistemul care '1 gasesc in car-toanele ministerului. Vorbiti de un proiect al D-lui Blaramberg.In privinta aceasta, D-nii mei, sunt silit sa dau deslusiri, deoa-rece se face apel la dosarele ministerului.

Ce gäsesc in minister ? Niz,i o lucrare de ministru ; numesc

486

lucrare de ministru aceea care poarta semnatura titularului §i

care a fost prezintat cel putin consiliului de mini§tri.Gasesc in cartoanele ministerului numai un brulion facut

de un membru al comigiunei numitä de D. Vernescu, brulion lacare a adaos D. Blaramberg judecatoriile comunale, 0 care, lae§irea D-sale din minister, a vazut lumina in Nationalul".

D. N. Blaramberg: Ministerul .meu a fost a§a de efemer,incat l'ati putea neglijà. Daca n'a§i avea nici un merit, rau n'amputut sa las.

D. ministra al justifiei, Al. Marghiloman: Trebue sa iauideele a§a cum le-ati anuntat in Senat, sau astfel, cum le avemIn minister. Si enunciatiunea in Senat §i indicarea cartoanelorministerului sunt a§a cum am avut onoare sa spun ; judecatoriide tribunale plecand sa tina asize §1, dupa termen, reintorcan-du-se la sediul tribunalului, inlocuiti 0 la judecatorii cu aIti ju-decatori din tribunal.

Sa lam sistemul acesta. Acesta este judecator ambulant ?Nu. AO, läsat tot un judecator.de plasä ; ati lasat tot pe Oran innecesitatea de a veni la judecatorie O. facd procesul sau demer-surile necesare, fie pentru o judecata, fie pentru o adoptiunefie pentru un apel, o opozitiune §i a§a inainte... Doara numaica'i ati dat un judecator care variazd cu schimbul. Este bineaceasta ? lata cestiunea care o pun dela inceput. Zic nu, §i zicnu pentruca difer in intreg cu D. Bl/aramberg asupra menireijudecatorilor de ocol.

Nu doresc sa avem judecatori de ocoale cari sa vadä injudecatorie un simplu timp de incercare i a carui unica preocu-patiune sa fie de a schimba re§edinta sa. Voesc un magistratcare sa stea cat mai mult pe loc, care fine§te prin a cunoa§tepe justitiabili, care a invatat cine este om. cinstit 0 cine este§iret, care cunoa§te toate interesele justitiabililor, care §tie undese deschide o tutela, unde este cate un tutore de chemat laordine ; un magistrat de felul acesta poate sa exercite cu auto-ritate rolul lui principal, acela de impaciuitor §i proteguitor alintereselor celor slabi. Nu yeti putea ajunge la acest magistratcare nu-1 avem azi, nu-I vom aye& peste 5 ani, dar de sigur IIvom avea peste 10 ani ; nu-1 veti gas1 prin schimbul judecato-rilor cari la 10, 15 zile ar da roata la judecatorie §i de acolos'ar intoarce la tribunal.

487

Voiti sa arat alt inconvenient al sistemului? Care este adoua preocupatiune a unui ministru ? Este sa recruteze perso-nalul magistraturei din persoane tihnite, ca casa lor, nu in manacu giamantanul la otel ; ganditi a veti avea un judeator detribunal serios, cu familia lui, daa II yeti obliga ca la 15 zilesa-§i ja casa in spinare sa se duca and la un sat, and la altul§i numai and §i and sa apuce a sta la re§edinta tribunalului?

i de... Cand in toate ramurile vedeti a cresc apuntamentele §iprimele cari .se dau oamenilor cu cultura, sa nu ii desgustam peputinii cari II avem In magistratura, fäcându-le un trai prea multgreu.

Dar §i din punctul de vedeie al functionarei judeatoriilorcredeti a ati dat o garantie oare care aduand un judeatotvremelnic, fie §i de un grad mai mare ? Nu. Fiinda intr'o jude-catorie de ocol trebue un supraveghietor constant, care sa impedicepe ajutor, pe archivar, pe copist sa speculeze pozitia lor, caresal dua de Juana sA-§i faca datoria. Credeti a supraveghereade tribunal se poate face astfel schimbandu-se titularul la 15 zile?Dar unde ar fi continuitatea in lucrarile justitiei? Unde garantia :a ce a facut unul nu desface celalt ?

Cred a din bate sistemele cari se propun, poate mai putinpractic, este acela pe care ni'l recomanda D. Blaramberg.

A§i fi discutat ca D-sa pe celalt, mult mai democrat, multmai larg, acela al ambulantei propriu zisa, al judecatorului, adiaal magistratului care s'ar duce din comuna in comuna ca saimparta dreptatea ; dar atunci a§i cere D-lui Blaramberg ca sa seasocieze ca aceia cari ar Cere o lege speciala, un cod rural.

Nu se intelege justitie de felul acesta, daca nu este sumara§i executorie. Vedeti ce s'ar petrece cu codul nostru de proce-dura ; azi vine judecatorul ; intentez adtiunea mea ; termen mi seda ; la viitoarea reaparitiune, peste 10 sau 15 zile, se face che-mare la interogator, alt termen ; lipse§te una din parti, se aplicaart. 151, alt termen, §1 a§a in infinit. Aceasta nu se chiama justi-tie. Putem lua judecatorul ambulant, dar trebue sa schimbamlegea civila.

Cand vom fi dar maturi pentru o reforma de felul acesta,and vom simplifica toate chestiunile cad privesc clasa rurala,and ne vorn apropia de ideile engleze, chiar de judecatorii deocol englezi, aci acolo judeatorul este unul din cei 24 proprie-

488

tari mai mari din comitat, numit pe viata §i ne retribuit ; estetotdauna un domn Cu greutate, cu traditiuni in familia sa, careconsidera ca o mare onoare sarcina de judecator, care la 70, 80ani i§i inhama caii de rasa la cupeu §i se duce la distante maripentru a'0 inplini datoria ; acel domn judeca aproape fära apel,caci tot ce judeca el este executoriu... Cand vo m fi maturi2 zicpentru o reformä de felul acesta, care sa ne dea justitia popularäexpeditiva fära apel, atunci vom introduce acest sistem ; dar nu'socotesc ea a venit timpul, §i ne putänd a indeplini idealul, safacem binele §i binele il putem obtine prin pròiectul care seprezinta.

Trec la a doua idee emisä de D. Blaramberg, la acela privi-toare la recrutarea personalului.

D-sa ar veded o mare imbunätatire, chiar §i cu mecanismulproiectului de MO, in noviciat, adica in stagiu pe care 1 amimpune tanärului care voeste sä intre In magistraturä' ; noviciatular fi cam cel urmator ; nimeni nu va fi nuxnit intrun tribunal,pana ce nu va fi inplinit stagiu ca ,:udecator de ocol.

Cam aceasta se practica deja ast'äzi, fara insä ca sa recu-noa§tem noviciatului virtutile pe cari 'i le descoperä D. Blaram-berg. D. Blaramberg vede intransul o pepiniera care poate saded tärei, nu numai judecatori experimentati, dar §i mini§tri copti,mini§tri cari ar cutioate §i altceva decat numai Palatal i

barierele Bucurqtilor ; presupun ca barierele Bucurestilor" aufost puse acolo ca sa faca Appozitiune ideei de ministru care nucunoa§te decat Palatul. De mult, cel putin de cAteva luni, dis-paruse din circulatiunea parlamentará vorbele de ministru Pala-tului, poate cu o nota mai accentuata ,si lacheul Palatului.

Am n salutat cli§eul acesta cand a revenit §i 1-am reintzlInitca pe o veche cuno§tinta ; nu iti face pläcere sa intalne§ti batecuno§tintele, dar...

D. N. Blaramberg: Luptati cu morile de vânt, D-le mini-stru ; eu sunt omul care cand vorbesc de Palat subliniez lucrul.Am vorbit de palat prin opozitiune la co/iba; in zadar afectatide a nu fi inteles.

D. ministru al justillei Al. Marghiloman: Indata ce aceastaa fost intentiunea cuyintelor D-tale, nici vorbä ca nu ma voiuräzbol in contra 'or: fac insa apel la multi dintre colegii no§tridaca acesta e intelesul ce au avut cuvintele 15-voastra.

489

D. N. Blaramberg: Am vorbit de colibd prin opozitiunela palat, caci barierile nu aveau un raport cu acea autoritate su-prema, §i avea mai mult raport cu §oarecii de ora, prin opozi-liune la cei dela sat.

D. ministru al justitlei Al. Marghiloman: Sunt inantat, D-leBlaramberg, cdci eu eram mirat ca din partea D-tale sa gasesc uncli§eu vechiu §i sa nu gasesc o critica mai noud ; dar indata cela D-ta vorba de palat se raporta numai la ceà de colibk n'amnimic de zis. Iau buna nota despre rectificarile acestea, dupacum §i D-ta trebue sd iei despre observatiunea mea ; sunf in-cântat a cuvintele acestea nu aveau intelesul suparator, pe careunii dintre colegii D-voastra. 'i l-au dat.

D. N. Blaramberg: Imi pare rau de intelectul acelor D-ni ID. ministru al justitiei Al. Marghtloman: Vin aeum la no-

viciat : nu zic cd n'ar fi lucru bun, D-lor, acest noviciat, §i ideeaa fost deja pusa intr'un proiect de lege de D. Statescu. Dar esteoare practic? Ad este chestiunea. Dati'mi o tara ca Franta, catalia, uncle au oameni invätati, nu nurnai Cu o diploma, dar a-devdrat invätaii, §i ardtati-va atunci foarte dificili pentru admi-siunea in magistratura.

Dar este tot a0 la noi? Jaca, O. luam judecatoriile de o-coale ; *i avem in lege inscris principiul ca trebue sd se nu-measca titrati §i numai in lipsd de titrati sd se numeascd ne-tritati. Stiti ca. nu sunt mai mult dent trei ani de and amajuns ca mai toate numirile sd se faca dintre titrati.

Am arätat care ar fi forma noviciatului in ce prive§te maiales judecatoriile de ocoale : ca nimeni sa nu fie admis inteuntribunal, . inainte de a fi facut un stagiu de cal-va timp Introjudecatorie.

Doua inconveniente avem ad : ptimul am avut deja onoaresd vi'! expun : a nu dorim sd avem in judecatoriile de ocoaleoameni trecatori ; nu dorim sa avem tineri cari sä''§i facd un a-prentisagiu, ci dorim ca tanarul acela, cand a devenit matur, coptpentru misiunea lui delicatä de judeator, sä voiasca a ramanepe loc. Al douilea, iti vine din strdindtate un doctor in dreptdin Paris ; acest tândr e bogat; a trait intr'o I ume sociald care'ipermite oare-cari aspiratiuni ; vine in tara §i cere un post in ma-gistraturä. SA fii foarte multumit ca'l poti lua ca e doctor dela o

490

facultate apreciata, pentru ca. nivelul lui de cultura va fi foarteeficace in tribunalul care '1 va recruta, si pentru oare-care a-vere, si e bine ca sa se gaseasca magistrati dintre cei cu a-vere, pentruca lipsa de temere pentru traiul de maine da o ga-rantie mai mult despre independenta lor. Ei ! Propunei aceluitanar sa se duca inteun fund oare-care, in Dorohoi, in Falciuori in Tulcea ca judeator de ocol, inainte de a intra in tribunal,iti va zice : ziva bunk si '1-am perdut pentru totdeauna pentrumagistratura; asta e ceeace cautam noi ? Nu. Prin urmare, cat tirnpnu vom avea Inca stocul de oameni necesari ca sa ne permitemo selectiune atat de severa, cred ca nu se poate vorbi de no-viciat in Romania. Lasati timpul sa 'si faca opera sa, sa sperärna impingánd din ce in ce mai mult potopul de tined' catre in-vatarmintul universitar, vom a¡unge la acea stare care sa ne per-mita O. fim foarte dificili in admisiunea postulantilor in magis-tratura, in administratiune si, in fine, in toate ramurile activitateiomenesti ; dar pa'na atunci sa ne multumim cu o lege care co-respunde cu starea economica si intelectualä a Wei noastre.

D-lor, fiind dat ca. nu ne putem opri la sistemul judecato-rilor ambulanti, fie inteuna sau cealalta infatisare sub care sepoate prezinta, fie a nu ne putem oprl la noviciat, ce rämane ?Ramane perfectiunea legei pe care o avem astäzi, lege cu cares'a deprips publicul; lege care a patruns in moravurile noastre,lege care este consacrata printr'o jurisprudenta uniforma in toatestatele Europei, cari au legislatiunea Napoleoneana. SA ne mul-tumim cu aceasta opera asteptand ca urmasii nostri sa faca maibine, and le va impinge noile cerinte ale societatei.

Ne avand astfel pisibil cleat acest sistem, sa vedem dadicriticile facute de D. Popescu sunt intemeiate.

Critica cea mai vie, facuta de D. Popescu, vine din spo-rirea competintei judecatorilor de ocol, si al doilea, din supre-siune pe alocurea a ajutoarelor de judecatori.

Sporirea competintei: Departe de a vedea intransa un rau,cred a inteansa resida principala bine-facere a legei. Am fostizbit in cariera mea de advocat, si nu este unul din colegiide barou care sa nu fi fost izbit ca mine, de nesocotinta uneilegi care, pentru judecarea unor litigiuri imobiliare de cate-vasute de lei, impune unui taran peregrinatiuni dela satul lui laoras, dela oras la resedinta curtei de apel, la Curtea de casatiune.

491

Am vdzut o mostenire discutandu-se intre niste orfani, cariDomnul stie ; dacd aveau mijloacele ca sA vinA panA la tribunal,costand pe pArti intreit in timbre si taxl de portArei, deed fAceivaloarea mostenriei.

Dealmintreli este lezne de pipit. Pentru intentarea unuiproces la tribunal taxa este de 30 lei ; dar cand te duci la tri-bunal nu te poi lipsi de organul portdreilor ; portArelul, inde-pendent de taxele sale, IndatA ce este de indeplinit procedurala tara, are drept la indemnitate de transport, asa That pe langAtaxa Statului de 30 lei, mai trebue plAtit incA pe atat pentruportArei. SA presupunem cazul cel mai fericit : cA procesul se ter-mina la prima infatisare, ceeace se.intampla abia 1 ; cate mij-loace de amanare nu sunt ?

Cereri de comunicari de acte, aplicarea art. 151, chemAri in ga-rantii, etc. Dar sa presupunem, in fine, cl a scapat teafAr recla-mantul la prima infAtiare ; cel care perde face ap el la curte;apelul costa 120 lei ; din nou taxe de indemnitate de transportpentru portArei. Bine sau rAu se judecA procesul la curtea deapel ; una din pArti merge si in Casatiune ; acolo alti 200 si maibine de lei, alte taxe de portal-6, alte straganiri. In fond estevorba de cate-va prAjini de loc !

Credeti cA aceasta e o stare de natura a impinge popula-tiunea rurald sA-si caute dreptul ei In justitie, si nu e o staremai mult de naturA a incuraja violentele de fapt ? Dar in ma-terie corectionalA cine nu cunoaste flagelul care bantue pe IA-rani indatA ce e vorba de un delict ? SA lua'm de pildA un de-lid t forestier : Stiti cä delictele silvice, chiar and se traduc cu20 lei despAgubiri, merg la tribunal si curte, si acolo vezi adusitotdeauna o droae de martori. Ca advocat al Statului am avutocaziunea sd vAd pusi ca martori intriun proces de delict silvic18 -tarani din Muscel, cari au venit de trei ori la curtea de apelde ad. Ei bine, cine plAteste acest capital care se pierde Inlimp, in muncA si in activitate ? Nimeni.

Atunci ne-am gandit cA era mai bine de a apropia de jus-titiabili judecata tuturor afacerilor mici, cari se pot judeca faraniciun fel de prejudiciu de catre judecatorul de ocbl, §i Pamlatit atributiunile acestuia §i in materie imobiliara, §i in maleficcorectionala.

492

Insa, zice D. Popescu : nu era mai simplu sa scadeti taxelede timbru §1 sa lasati pe taran sa se bucure de cele trei treptede justitie ?

Dar care e mijlocul, mai intaiu, de a proportionaliza taxelecad aceasta era opiniunea emisa de D. Popescu.

Chem in judecata pentru anularea unui testament, pentruizgonirea dintr un imobil care se ocupa pe nedrept, pentru re-ziliarea, pentru rescinderea unei vanzari, unei ipoteci §i o sutade alte ipoteze.

Cum proportionalizam taxeie ? Existä in alte tari o propor-tionalizare a taxelor ; dar aceea e posterioara judecatei, este In-registrarea hotarkei ; §i eu cred ca. cu cat mai tarziu se va in-troduce la noi In tara acest lucru, cu atat mai bine va fi, caciva fi un indiciu a finantele nu reclama noui masuri fiscale.

Singurul lucru posibil e taxa calculata dupa treapta de jus-litie. A§A fiind, am scazut treapta judecatoreasca §i procesul cese facea pe 30 lei, se va face pe un leu §1 fard interventiuneaportarelului. Cred ca se aduce o u§urare mare justitiabililor mici.

Dar, zice D. Popescu ; nu vedeti cat ati crescut atributiu-nile unui judecator de ocol indata ce-i permiteti sa se rosteascaasupra unui proces care are de obiect 5 hectare ? Cinci hectarese traduc, dupa D-sa, In 5.000 lei ; dar sunt multe locuri In tarala noi unde cinci hectare nu fac nici doul mii lei.

Putin intereseaza, 'UM, aceasta.Indata ce am voit sa dam judecatorilor de ocol cercetarile

tnobiliare cari intereseaza pe taran, am facut un triagiu §i ne-amintrebat cari sunt procesele imobillare cari pot interesa pe taran?

Cum aproape totalitatea proprietatei fonciare tarane§ti nucircula, §i e izbita de inalienabilitate, nu. se poate concepe inmajoritatea cazurilor procese imobilfare decat de mo§tenire. Pro-cese de vanzare nu, fiindca taranul nu poate vinde decat catre co-muna sau alti tarani. Procese de ipoteca, de danie, de testament,de schimb nu pot fi. Ramâne numai partajul de succesiune §itot ce se atinge de succesiune.

Bine e atunci sa dam taranului posibilitatea de a'§i facepartagiul soccesiunei cat mai repede? Da. i oricine cunoa§tenecesitatile clasei tarane§ti, va zice cu mine, da.

AO am dat in competinta judecatoriei lotul de cinci hec-

493

tare, lotul maximum care poate fi In posesiunea taranului.fiind hi are ratiunea sa aceasta 1ntindere de competinta la jude-catoriile de ocoale.

Nu am sa apar celelalte dispozitiuni de competintd, pentrucatoate sunt facute pentru a u§ura. In `adevar, dupa legea exis-tenta, judecatorii de ocol pot examina furturile §i bataile, furtufal cdrui maximum de pedeapsa poate sa mearga la 2 ani ; §i dece sa nu sa ded in cercetare judecatorilor de ocol delictele unclemaximul pedepselor e de 6 luni ! Si ne-am zis : dece o calomnie,o ranire prin imprudenta, uciderea unei vite, o stricdciune imo-biliara, o surpare de zid, o rupere de garduri sä nu poata fi datein judecata judecatorilor de pace ? Este vreo ratiune sau nu ? Camacestea sunt delictele cari se pot ivi la tara : calomnia, furtul depasari, stricaciuni imobiliare, toate delictele veniale, ca sd zic a0,fata cu alte abaten i din legislatiunea noastra penala, cari nu allratiunea de a fi sustrase dela judecatorii de ocol.

Ne-am preocupat in acest punct nu numai de interesul im-pricinatilor, dar *i de interesul acelora cari pe langa impricinattsuferd §i ei, ne-am preocupat de martori. Stiti uprinta Cu carechiama cineva pe martori ca sA dovedeasca inocenta lui sau cul-pabilitatea paratului. E drept oare ca pentru un delict care se vatermina cu 10 sau 20 lei amenda sau cu achitare, sa se tarascala tribunale §i la curtile de apel cate 10 §i 15 martori, cea Matmare parte din ei in necuno§tiinta de ceea-ce s'a petrecut ?

lata motivele cari ne-au impins sa latim §i competinta co-rectionala a judecato.rilor de ocol.

Dar acestea nu sunt micile imbunatatiri pe cari le-am facutStiti bine ca mai intai de toate am rezolvat toate controverselede drept cari existau in legea judecatoriilor. Sper ca. de acum ina-inte jumatate din procesele cari merg in apel sau recurs se vor§terge, pentru cuvantul ca texturile nu mar sunt Indoioase. Andefinit apoi puncte de doctrina pe cari fe neglijase legile noastreprecum este actiunea posesorie.

Am rezolvat tutela tdraneasca, tutela care pana astazi eraun mit, i un mit asa de grosolan, incat s'au vazut minori dis-parand, averi disparand, dar nu s'a vazut un tutore taran, un tu-tore rural dand socotelile. Asemenea am luat dispozitiuni de pro-cedura leznicioasa. De exemplu, facultatea judecatorilor : .ca atunct

494

cand fac cercetari locale sa se rosteasca definitiv asupra proce-sului, WA sa mal chieme pe parti §i pe martori la tribunalul sau.Am luat dispozitiuni de a Inlatura §icanele de amanari, §icanelepentru facere de inventariu, §i multe alte lucruri mici de detaliicari nu pot sa intereseze majoritatea Senatului, dar nu pot trecenebagate in searna de oamenii de legi. Am introdus, In fine,posibilitatea reclamatiunei orale pentru chemarea In judecata. Credprin urmare, ca organizarea data judecatoriilor de ocoale e unadin cele mai democratice pe care starea noastra actuall. de lucrurine permite sa o dam.

Dar ni se repro§eazä ca am suprimat judecatoriile comunale.Da, am suprimat judentoriila acelea cari in aparenta erau a§ade ginga§e, cari raspandeau idei generoase: Sateanul judecat desatean, dar cari in fond au dat loc la nedreptatile cele mai mari.

Cd erau judecatorii comunali ? In spiritul legiuitorului dela 1879 .se cauta ca micile litigii tardne§ti sa se rezolve de pri-mar cu asistenta a doui jurati. Idee foarte frumoasa §i foarte ge-neroasa. Ei, sa va spun ce roade a dat in practica aceasta idee ?Juratii comunali, ne fiind retribuiti, §i avand un supliment demunca, pentru-ca Duminicile trebuiau sa le petreaca in judecareaproceselor, avand §i rizicul de a trage ura §i razbunarea din par-tea celui judecat, se desinteresau putin cate putin de judecareaproceselor, §i tot ce a fost mai de seama inteun sat, au refuzat,In mod sistematic, de a mai participa la aceasta misiune. Cinea ramas, insa, sa formeze jurati comunalii? Oamenii färä capa-taiu, oameni cari nu se temeau de razbunare pentruca nu aunimic la fata Soarelui. Ce 'i pasa lui ca acela pe care l'a judecatrau '1 ameninta ca 'i pune foc sau se razbuna, pentruca n'arenimic de pierdut? Ba Inca s'au mai infipt pentru locurile de ju-rati oameni cari distribuiau justitia pe bani, de multe ori §i peo cinste facutä pe fata ! Din nenorocire, in majoritatea cazurilorunde juratii comanali au functionat, s'a väzut venalitatea aceastafail scrupul practica4A pe toata ziva ! (Aplauze).

Ei, in asemenea conditiuni, ne-am gandit :' Este bine, pentruun ideal care nu s'a putut atinge niciodatä, sä mentinem oinstitutiune care nu face deck sa arunce germenele cele mainenorocite in sate?

Voiti, D-nii mei, sä vä dati seama de cum sunt apreciati

495

juratii de catre tribunalele din tara ? Am ad un extract dupa a-precierile lor, si daca nu sunteti obositi, va pot cal tabloul ceni se face.

Voci: Cititi, cititi.D. ministru al justifiel, Al. Marghiloman : Mai intaiu, curtea

de apel din Craiova a zis :

Aceasta institutiune nu a dat roadele ce se astepta".Tribunalul Putna: Se,vor putea desfiinta judecatoriile co-

munale cari nu au adus nici un folos practic; numai arendasiipropietarii cari totdauna aveau influenta s'au Dutut folosi de

dansele in contra satenilor cari erau nevoiti sa faca apel la ju-catoriile de ocoale. Namal in forma judecau jurafii. Primarulnotarul, in realitate, decideau cauza de multe ori cand prim arulsau juratii nu stiau carte, ceeace se intamplä des ; uotarul singurscria ceeace voia in cartea de judecata"

7ribunalul Gorj: DacA ne coboram la asa numita justitiesateneasca, adica la justitia judecatoriilor comunale, gasim arbi-tarul i scandalul".

Aci nu pckt obtine dreptatea de cat cei mai influentati,mai avuti, mai putgrnici in comuna. Cel särac, cel slab, in locde dreptate gaseste mai totdeauna asuprirea si iniclritatea ceamai revoltatoare, si ca corolar decepfiunea ci neincrederea In.a,sezamintele judiciare.

Apoi aceasta justitie este mai costisitoare decat aceeape care justitiabilii ar fi obtinut'o direct dela judecatorii de ocoal e.

Inteadevar, nu s'a auzit in practica acestui tribunal ca oncecarte a juratilor comunali sa fi ramas definitiva prin renuntareexpresa sau tacita la apel. Toate, sau mai toate, au mers in a-pel la judecätoriile de ocoale, asa in cat, in loc de a ctistiga inlimp sau in ecorzomie, parfile perd mal mult dean s'ar fi adre-sat dela inceput la judecittoriile de ocoale".

Tribunalul Vla,sca: Lipsa complectd de elemente pentru aInjghieba trei judecatori din locuitorii fiecarei comune.

O build parte a raului trebue atribuita culturei i moravu-rilor ; dar cea mai mare parte se cuvine lipsei de impunere a ju-decatorilor comunali, fiind ivati din tovarasii de bautura ai Ora-nului, si din cercul lui de prieteni sau dusmanig.

Tribunalul Mtzscel: Hotararile acestor instan/e, date dap&

496

bunul plac st in/eres, totdeauna sunt atacate cu apel ; astfel casateanul nu se bucura de avantagiile ce a voit sa-i deh legea, dea aveh judecatori In comuna".

Tribunalul Bacau: Fata cu rezultatele rele ce dau judeca-toriile comunale, sa se suprime cu totul aceste instante."

Tribunalul Ilfov: Desfiintarea acestei institutiuni este euatat mai imperios ceruta, cu cat starea actuala de lucruri, durandmai mult, s'ar discredità mai mult justitia in ochii populatiuneirurale."

Aceasta este D-nii mei, starea judecatoriilor comunale...D. G. Sefendache : Aveti rapoarte si In privinta judecatoriilor

de acoale ?D. ministru al justitiel, Al. Marghiloman: Avem rapoarte

In privinta intregei institutiuni si dela toate tribunalele si curtiledin tara. Le am la dispozitia D-voastra.

D. Leonida Paciurea: Este vre-un tribunal care aproba ju-decAtoriile comunale ?

D. ministru al justitiei, Al. Marghiloman: Suttt trei tribu-nate' din toata tara cari propun mentinerea lor In schimbul unorcondit(uni. Voi reveni la aceasta chestiune.

Fiind astfel compuse, D-nii mei, judecatoriile comunale, sie firesc ca nu pot fi compuse altfel, caci v'am explicat motivelepentru cari niciun taran fruntas nu se poate varI In judecdtoriilecomunale, sa vedern cel putin dacg In schimb se clä taranilorvreun avantagiu. Poti zice : este astazi personalul rau ; maine osa se inbundtateasca, -numai institutia sa ramana ; sa vedem cumse comporta institutiunea.

Dupa lege, judecatorii comunali judeca absolut cu codul deprocedura civila, si de ad dificultatile imense de a da manipu-latiunea probelor, In materie civil& atat de delicata, pe manaunor oameni cari nici nu stie a citi. Diiipa ce judecä, ramane, Infine, hotararea definitiva.

Ei, ganditi ca judecatorii comunali pot execultà? i ca acelcare s'a judecat a obtinut castig de cauza ? Nu, pentruca nu. sepoate executh cleat dupd ce s'a dat un titlu executoriu de catrejudecatorul de ocol, astfel ca, oricat de definitivä ar sernana ju-decata, cel care a castigat tot trebue sa. se duca la judecatorulde ocol.

497

S'a dat, insa, titlul executoriu. Ai zice : cel putin acestaeste ca§tigat. Nu, cad venind sa executi cu tot titlul executoriudat de catre judecatorul de ocol, legea recunoa§te din nou pri-marului §i juratilor facultatea, ca daca in momentul executiuneicondamnatul afirma a a platit, sau ea a fost judecat in lipsa,sA poata anula §i titlul executoriu §i toata judecata, §i sä o re-inceapä. (Aprobari).

Ei, intelegeti, D-lor, ca in asemenea conditiuni nu mai avetiaface cu o justitie, ci cu un simulacru de justitie; intelegetichiar de ar fi bine distribuita o justitie de felul acesta, care nueste niciodata definitiva, nu poate sa duca decal la neincredereasateanului in justitie. Si a§a fiind, §i din punctul de vedere alinstitutiunei, insa§i, §i din punctul de vedere al personalului,intampinand numai neajunsuri §i neincredere, nu este bine sasuprimam acest rotagiu inutil §i primejdios ? (Aprobari).

Da, §i and propun supresiunea lui, ma fac nu numai ecoultribunalelor cari au cerut supresiunea, dar ma fac ecoul senti-mentului, foarte just, pe care I-a formulat D. Blaramberg in lim-bagiul sau cel frumos; sa Ira fereasca Dumnezeu de a ve§tejlIn sanul multimei increderea in dreptate §i sentimentele de drep-tate". Si pentru cA nu voim ca aceste sentimente sä moara, pentruca nu voim ca multimea sa piarda increderea in a§ezamintelejudecatore§ti, de aceea cred cA trebue suprimata o organizatiunecare, in fapt, nu poate decat sa aduca §tergerea acestor sentimente.

SuprimAnd judecatoriile comunale, ce era de facut atunci ?Era de inlocuit, D-nii mei, prin o treapa judecatoreasca,

dand mai multe garantii §i ca personal §i ca functionari deckjudecatoria comunala, pe care s'o apropiem, pe cat se va puteamai mult, de comunele noastre. Am organizat deci, in tara, 240de judecatorii, adica cate una Fe plasa, §i poate §i mai multein locurile unde sunt plä§i prea marl, ceeace ne da o raza de26 kilometri de parcurs pentru a ajunge, dela punctele cele maiextreme ale circumscriptiunei, drum pe" care taranul Il poate par-curge ca inleznire inteo zi.

lata motivele pentru cari am c.rezut ca nu trebue sa persi-stam in mentinerea judecatoriilor comunale, §i pentru cad amdesdoit judecatoriile de pace numai pentru a le putea apropiacat mai mult ae säteni.

32

498

Ramane acum sa vedem daca In organizatiunea pe care opropun nu este ceva care lipse§te, i anume daca supresiuneaajutoarelor, la unele din judecatorii, nu este de natura a impie-dica functionarea regulatä a judecatoriilor.

D-nii mei, a0 fi 'fost cel dintaiu care a§i fi reclamat infiin-tarea judecatoriilor cu tipul complect, adica cu ajutoarele lor,daca a§i fi avut la indemana, nu bani, pentru ca aceasta o potgasi, dar personalul voit. Nu avem personalul, d-nii mei, §i nu'ivom puteà avea Inca de astazi pana intr'unul sau douipentru ca sa umple toate judecatoriile cu ajutoarele necesare.

titi pentru ce ? Pentru ca ne-a lipsit pepiniera de ajutoare dejudecatori de ocoale, ace§tia s'au recrutat 'Ana acum dintre aju-toarele de grefa, aceasta este prima conditiune pentru ca cinevasa poatä fi numit ajutor de judecator de ocol, insa diferenta desalariu a unuia i celuilalt erà a§a de slat* in cat ma i nici unajutor de grefä nu'§i lasà functiunea sa, pentru a se duce caajutor de judecator de ocol. Mara de exceptiunile pe cari le ga-sim in centrele mari, unde ajutorii de judecatori de ocoale s'au re-crutat dintre studentii facultatilor de drept cu 2 examene datepentru rest suntem redu§i la cate un ajutor de grefa slab, saula ate un rest al trecutului. Din nenorocire avem un stoc deajutoare pe cari suntem siliti continuu a'i inlocul, i apoi a'i ,numidin nou pentru ca lipsesc. Daca am deschide Ina 100 sau 150de noui functiuni de asemenea fel §i daca suntem dinainte con-vin,i a nu avem cu cine sa le implinim, de ce sa le mai cream ?Nu m'a§i da nici indaratul acestei consideratiiini, daca a§i ficonvins ca unele judecatorii nu pot functiona far'ä ajutoare.

Daca ne referim la ceeace se petrece in judecatoriile celemari de munte, de podgorie, este imposibil ca un judecatornu aiba un suplinitor ca sal ajute in expedierea afacerilorin administrarea arhivei, dar sunt unele din judecatoriile dintara cari n'au nimic de facut, sau aproape nimic ; judecatoriiar puteA fi inchise o Nina parte a saptamanei, in care este catraditiune, cA nici nu se mai lucreaza dupa orele 101/2 dimineata;o ora de lucru dimineata ajunge pentru expeditiunea complectAa afaçerilor judecAtoriilor de felul acesta. Indoindu-se judecAto-riile acestea, pentru a le dA o circumscriptiune mai micA, socotiticA lucrarea va intrece fortele unui om, chiar dacA4 dAm atribu-

499

tiuni mai mari cum le dam azi ? Nu ; pentru aceasta am la dis-pozitiune o statistica foarte edificatoare : in judetul Tecuci §titicate procese sunt ? 3704 cari, Impartite pe 5 pla§i, ne da cate500 procese pe an, adica l'/2 procese pe zi ; excede aceasta fortaunui orn ? Sunt judecatorii, cum sunt : Constanta, Suceava, Ro-man, al caror maximum de afaceri abia ajunge la 4000; impar-tindu-le in 5, 6 §1 veti vedea cat este cota parte a fiecaruia.

Dar mi se va zice : ce vei face cand judecatorul este bol-nav, sau moare. Am prevazut cazul, §i cred a este foarte les-nicios : pre§edintele tribunalului deleaga imediat, fie pe ajutoruldela o judecatorie vecina, fie pe grefier, fie pe un ajutor de gretaVedeti vreo greutate la aceasta ? Fiecare judecator este la re§e-dinta unei pi/0, §1 avand telegraf este o chestiune de catevaore sa se anunte ajutorul judecatoriei vecine ; caci presupun, ca.cine va aplica legea, va face a§i in cat sa alterneze o judeci-forie cu ajutor §i una fara autor.

D. Popescu zicea : cati ajutori de grefa ai ? La fiecare tri-bunal cate 2. Eroare, pentruca sunt cate trei fac, pentru 30 tri-bunale 60 §1 D-ta ai mai mult de 100 judecatorii fara ajutori cumo sa imparti 60 la 100? Dar D-sa presupune un caz de epidernieand toti judecatorii se vor imbolnavl sau vor murl deodata, pecand previsiunile omene§ti sunt cA un judecator sau doi se vagas1 in suparatoarea situatiune de a fi suplinit. (Rasete).

Dealtmintrelea, sa presupunem ca toate prevederile pest-miste se realizeaza ; apoi nu este in proiectul de lege inscris caministru are dreptul, pe cale de decret, sA Infiinteze ajutoare dejudecator, acolo unde serviciul cerer? Nu credeti ca interesele vii-torului sunt salvgardate ?

Dece sa infiintam chiar de azi un plin de functionari i sanu ne rezervam dreptul de a'i infiintà treptat cu necesitatea §icu timpul, cand vom avea oameni ? Ne veti intreba : dar atuncide unde vom luh oameni ? Tot din legea aceasta ; cad am puspentru ajutorii de judecatori, lefi destul de insemnate ca sa fieun bold pentru ajutorii de greta sa se faca ajutori de judecatori.

Astfel fiind, prevederile rele ale D-lui Popescu, neputandu-serealizà, implinirea de goluri fiind leznicioasa §i neavand cleatsa trecem o perioada tranzitorie, pana sa ajungem treptat la im-plinirea tuturor judecatoriilor cu ajutori, socotesc dar ca marele

500

cal de Mae, care s'a facut din supresiunea ajutorilor pe alocurea,este nepotrivita §1 nu trebue sa ne opreasca din lucrul nostru.

Mi s'a mai obiectat daca cunosc In strainatate, In Frantaspre pilda, judecatoN färá ajutoare. Nu ? Dar sa va spun pentruce. SA luam Franta de exemplu. Ajutorul judecItorului de ocolnu e remunerat, §i fiecare judecator de ocol are cate 4, 5 su-pleanti, pentruca se considera ca o onoare in mica sferä de lo-cuinta a ajutprului, de a aveà titlul de supleant al judecatoruluide ocol; sunt grefieri, notan, agreati, fo§ti deputati, cari solicitafunctiunea aceasta din cauza consideratiunei ce le da.

Cand vom ajunge la aceastä stare sociala, vom fi foarteexigenti asupra personalului nostru ; sa tinem seamä azi de stareanoastra de cultura, §i sa ne restrangem aspiratiunile noastre ; nestrand totul deodata, sA ne multumim cu ceeace prezentul ne da.

Astfel fiind temeiul care sprijina legea ce am onoare a oprezenta D-voastra, nu 'mi ramane nimic dent sa va rog a opriml.

Inainte de a termina, dortsc sa dau d-lui senator Urdareanuo eXplicatiune, ca sa nu fiu acuzat ca am lipsit de deferentä catreun membru al Senatului.

D-sa mi-a trimes o cerere prin care ma ruga sa-i pun ladispozitie statistica proceselor judecatoriilor comunale din tara,§i i-am raspuns ca nu avem asemenea statistica; nu s'a facutniciodata, §i nici nu se poate face pentruca nu avem organe.

Tot ce am putut culege este statistica judecatoriilor de o-coale care s'a prezintat-pentru edificatiunea Corpurilor legiuitoare§i In care se gasesc §i apelurile judecatoriilor comunale. Oncealta statistica m'a§ incerch ca sa dati D-lui Urdareanu va fi:fal§A,§i nu va da oglindirea starei.lucrurilor de astäzi.

Acestea stint, D-nii mei, explicatiunile ce aveam de dat.(Aplauie).

TABACARIA MILITARA DELA BUCOVAT

SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA14 DECEMBRIE 1894

In §edinta Camerei Deputatilor dela 14 Decembrie 1894, luandu-se indiscutirme proiectul de lege relativ la acordarea dreptului Ministerului de Raz-boiu a Inchirià tabacaria militará dela Bucovat pe perloade de cate 15 ani, D-1Al. Marghiloman, ministru al justltiei, rostqte urmatoarele cuvinte :

Domnilor Deputatt,

Aceasta chestiune este afara din discutiune. D. Fleva insistaasupra ei, o voiu demonstra cu textele de lege.

Legea 1nchisorilor zice : In ce prive§te pe condamnatii larecluziune, (D-voastra §titi- ca la Bucovat sunt §1 condamnatila inchisoare corectionala §i condamnati la recluziune), legeazice ca toti condamnatii sä fie intrebuintati la lucrad industriale§i de meserii, dupa regulile §i conditiunile prescrise de regula-mentele inchisorilor.

Daca legea generala se refera la un regulament pentruregulamentarea muncei, cum nu s'ar putea admite ca aceasta regu-lamentare sa se faca prin o lege ?

A! Dar munca aceasta izbe§te un principiu de Stat, sau unprincipiu, cum zicea D. Fleva, de moralitate publica?

Am avut onoarea sa spun ca toata legislatiunea noastrapenetenciara, ca codul nostru penal sunt inspirate dela legilefranceze. In Franta, de un secol de cand s'a stabilit prin decrete,din timpul Republicei, muna prin penetenciare, toata munca

502

arestatilor a fost arendata ; i nu se arendeaza numai muncaarestatilor, in cutare conditiuni, until singur antreprenor ; se aren-deaza la mai multi, dupa felurile de industrie cari se pot facein temnite ; si in casele centrale sunt 2, 3, 4 antreprenori cmateliere speciale, la cari sunt intrebuintati arestatii.

In Italia, asemenea, statul are ateliere.Numai la noi, uncle am lipsit de initiativa privata, unde

n'am avut diferite industrii, Statul a trebuitsa se faca industriasIn temnite, si and voim sa dam aceasta initiativei private,gastti ca este rau ? Disp.ozitiunea inscrisa in art. 7 este conform,principiului legei din 74, confortn interpretarei care s'a dat inbate statele.

Am crezut ca am demonstrat bunul temeiu al art. 7 ; acurnsa demonstrez d-lui Fleva raul temeiu al amendamentului D-sale.

D. Fleva propine ca pentru a se echilibrà faptul cd se damunca in intreprindere, este bine ca arestatul sa se plateascä,nu dupa tariful temnitelor, der dupd pretul corent al muncei.Atunci mai poate fi concurenta intre muncitorul liber si arestat?Ei bine, arestatului ii da Statul casa, masa, imbracaminte, ilu-minat, incalzit; el nu pläteste nici o taxa, nici un impozit, sivrei platesti cu pretil muncitorului liber, care plateste dinsalariul lui casa, masa, imbracaminte i contributiunea catre Stat ?

D. N. Fleva: si arestatul da Statului jumatate din pretulmuncei, pentru intretinerea sa.

D. Al. Marghiloman, mitastru al justifiel: Putin importaunde se duce salariul; ce importa este ca vad daca salariul datarestatului mai face posibila concurenta muncei libere. Aceastaeste chestiunea. Antreprenorul fiind obligat sa plAteasca pe untnuncitor liber cu 3 lei, si pe arestat tot cu 3 lei, putin 'Importadaca arestatul nu ja deck 1.50 sau 1.25. Faptul este ca deoarecese retribueste cu acelas pret si pe muncitorul liber si pe ceiarestat, nu mai este concurenta posibila din partea munciloruluiliber, si acolo unde pe arestat il platesti 1 fr. 50, de exemplu,cel liber trebue platit indoit. IRecunoasteti cA amendamentulD-voastra nu se poate sustine, ori respingeti cu totii art. 7dar este imposibil sa admiteti principiul art. 7 si pe urma sa-1rasturnati pe calea amendamentului.

DEZBATEREA ADRESEI TRONULU1 DIN 1894

*EDINTA SENATULUI DIN 16 DECEMBRIE 1894

Cu ocazia desbaterilor Adresei Tronului din 1894, D. Al. Marghiloman,IninIstru al justitiel, roste§te In Senat urratoarea cuvantare

Domnilor Senatorl,

Suntem In preziva alegerilor. Un scurt timp ne mai separa(le momentuf and toate partidele politice din tara vor mergesa ceara un nou botez dela alegatori.

Credem ca era momentul cel mai oportun pentru o opozi--tiune, de a '§i alege platforma electorala §i de a '§i desvalul ide-ile pentru cari cere concursul oamenilor de bine.

Daca a§i fi fost In randurile partiduld liberal, a§i fi tinutzproape urmatorul langagiu : Conservatorii neau dat un exem-plu ; ei au uitat invinuirile politice ce '§i au adus odinioara unii,,altora, §i au pus In comun un stock de idei pentru a aduce labun tel un program comun. Hai sa zicem tarei §i sa 'i dove-dim a am imitat acest exemplu.

Am uitat §i noi acuzatiunile reciproce ! *i din partea noas-tra uitarea aceasta impaca un sacrificiu mai mare, pentrucinoi liberalii nu avem sa ne ertarn unui altorora invinuri numaipolitice, dar invinuri personale, acuzatiuni grave cari ating o-noarea §i reputatiunea !.

Ei 1 Ne am calcat pe mima. Am ertat ce ne-am zis uniialtora, ne-am facut o singura familie §i venim sa dezvaluim In o-

504

chii ¡Ara cad and se vorbeste ad, foarte bine s'a zis cgse vorbeste cu tara, nu cu banca ministerial, venim sA dez-velim In fata tArei idelle i principiiie in numele cArora s'a o-perat aceastA fuziune.

Nu au fäcut liberalii aceastA confesiune, §i noi am avut bunacre§tere sA nu le arAtAin cat de monstroase sunt unele impe-rechieri cari se vAd in randurile lor.

Dar, fäcut-au cel putin pe cealaltä ; si desfasurat-au drapeluflor ? Da; dar nu au desfä§urat un drapel politic, ci au desfa§urato carpA pe care era scris : ce ? Boerii au venit la putere impu§-cand pe tArani, boierii stau la putere impuscand pe tarani, boe-rii nu se pot mentine la putere cleat Wand alegeri cu bajo-neta si cu bAtAusi !

altceva ? VA Intreb pe D-voastre toti cari ati ascultattoate ce s'a zis In aceste discutiuni : cari sunt chestiunile altelece sau dezbatut de catre adversarii nostri ?

Chestiunea, asa zisA nationalA a Rotnanilor din Transilvania ?Apoi nu vede¡i cA cu toate afirmatiunile ce se fac in pu-

blic si dela tribunä, ea a incetat de a fi ceeace ni se ziceà cAeste : preocupatiunea de capetenie a partidului liberal. Dad arfi preocupatiunea de cApetenie a partidului liberal, nu ar trebulea sA se gäseascA inscrisA In contra proiectului de Raspuns laMesagiu ? Vedeti acolo vre-un rand asupra acestei chestiuni ? Nu.

Mai departe. In trecut ni se fAceä lectiuni de patriotism,si ni se zicea cA nu stim sa impAcam destul de bine intereselealiantelor Cu interesele fratilor de dincolo, si ca nu stim sA in-tervenim ca destulA energie in favoarea lor. Tot acest limbagiu nise mai tine astazi ? Nu. i chlar atunci cand seful partidului li-beral mai schiteazA o demonsfratiune in contra ungurilor, el aregrijA sA o indulceascA dinainte, sa o atenueze prin scrisori cA-tre D. de Falk. (Rasete).

n-1 or, and astfel se petrec lucritrile in privinta unei ches-tiuni (art se arAtA a§a de arzAtoare intre liberal' si noi imi vinesa zic cA a venit minte si la capul altora, ca s'a stabilit, In fine,acordul acela tacit care ar fi trebuit, in fine, acordul acela tacitcare ar fi trebuit totdeauna sA existe, cum cA chestiunea Roma-nilor din Transilvania nu este din acelea pe cari le pot frAmantipartidele, nici din acelea de cad se pot servl ele in luptele /or.Deci chestiunea romanA nu este un punct de program.

505

Aà fiind, §i Wand la o parte criza economica momentana,care in cele din urtna momente numai s'a expus cu amploareape care o comporta o discutiune la Mesagiu, ce ramane din totceeace s'a dezbatut ? Tot cele cloud chestiuni tacite pe care lecredeam terminate : alegerile comunale $1 räscoalele

Trist bagagiu politic cand invarte§ti toata activitatea ta po-litica numai inprejurul a cloud chestiuni de fapte de inegalaInsemnatate ; cari, daca pot fi aruncate cu oarecare nedreptate,cu multd nedreptate chiar,in obrazul adversarului, nu pot veniintru nimic in sprijinul cauzei tale.

daca numai pe acest teren se pune lupta intre noi §i par-tidul liberal, îi ziceam cu mult cuvant : SA admitem a am fä-cut gre§eli. Ele sunt de domeniul trecutului. Dar D- voastre nuaveti oare la pasivul D-voastre tot atatea, daca nu mai multe ?

Noi reprezentam cel putin ordinea stabilita astazi in Ro-mania. Once schimbare de guvern In toate tärile, necum inlariJe constitutionale §1 cari aplic constitutionalizmul cum ii apli-cam noi, once schlmbare de guvern este adânca framantarelard. Pentru ce sa framAntam tara ? Ca sa punem gre§aleleD-voastre in locul gre§alelor noastre ?

Aduceti ceva non, aduceti ceva programe de reforma, adu-ceti ceva veden i de viitor, §i atunci sa le discutam §i sa vedemdad este necesar sa veniti la putere.

Nu intelegem lupte ca acelea cari se petrec in acest Senat,In care nu am vazut, nu o idee, dar nici o licarie de idee care sadea un fir conducator pentru viitor. (Aplauze).

Sunt, deci, silit cu mahnire silit sa intorc tot aceea§i roa tapenibila a alegerilor comunale §i a rascoalelor tarane§ti §i sa vaIntretin incaodata de chestiuni pe care le credeam inchise.

D. Marzescu a voit sa invieze pe una, D. Aurelian sa gal-vanizeze pe alta. Revin asupra lor nu cu cuvinte, dar cu docu-mente, pentru ca, °data pentru totdeauna, sa se §tie daca estetemerar a se afirma cä rascoala taraneasca este datorita instigati-unilor unui partid, §i daca nu este temerar a se pretinde a ale-gerile comunale au fost viciate de violente.

Incep Cu chestiunea cea mai apropiata §i de mai mica In-semnatate.

O voiu margini, cum a fäcut D. Marzescu, la alegerile dela

506

Iasi. Asi putea sa felicit pe D. Marzescu daca D. Marzescu ar fiMO, de intelepciunea Cu care s'a marginit numai la alegerea dirtlai; dacl ar fi alunecat sA ne vorbeasca §1 de incidentele delaDragasani, Rosiori-de-Vede §i din Bucuresti, pregAtisem pentruD-sa o mica colectiune de acte, cari nu ar fi pus tocmai pecei ce tad In partea. D-sale.

Poate ca va mai avea D. Marzescu, sau un altul, vreodatiimprudenta sA mai revina pe acest teten, le voiu servl atunddosarul meu.

SA vedem, insà, dacA i subiectul restrans pe care si l'a ales-a fost un subiect fericit pentrts, D-sa.

Nu este bine, D-lor, sa ne intarziam mult la bagatelele usei.SA vorbim de acel afipt electoral pe care ni le-a prezintat

D. Marzescu ? Asi vreil sa stiu ce este acel afipt, la care titlul sídatele sunt rupte ; Cu atat mai mult ca gasim intre semnatarii a-fiptului, alaturi cu D. Sculy pe D. Holbap, si cine nu stie ca,In alegerea dela Iasi, ambii au fost adversari ? Dar sA il iau debun. Ce insemneaza el ? InsemneazA ca nu stiu de cine s'a In-scris numele tuturor persoanelor marcante din partidul conser-vator in josul unei chemAri la o intrunire publicA. Ei, avut-a a-ceasta o mai departe inraurire asupra alegerilor ? Aceasta asivrea sA 'mi se demonstre.

Tot asemenea sA ne Intindem mult asupra biletele de fiberparcurs ce s'ar fi acordat unor magistrati sau unor functionariadministrativi ?

Mi intaiu, D-lor, de chid exista calle ferate la noi In tara,s'a considerat totdeauna ca un drept al magistratilor si al functio-narilor cari se deplaseaza, fie In interese de serviciu, fie pentrtta merge la locul de originA, sa li se dea bilete de drum de fer.

Dar sa zicem ca in circumstantele In cari pretinde D. Mar-7escu ca s'au dat aceste bilete, aceasta favoare ar fi constituito manopera electorala. Nu voiesc nici sa examinez daca esteexact ; 'mi e absolut indiferent.

Stiti pentro ce ? Pentruca si pe acest teren suntem chit uniicu altii. C ar spune Senatul daca i-asi indica functionarii, nudin cei mai mici cari nu au beneficiat de o carte accidentald,dar cari au abuzat de carti permanente pentru a face pe agentiielectorati In contra guvernului sat], cari au abuzat de calitatealor pentru a carabAni familii de votanti contra guvernului ?

507

Am un nume propriu pe buze, si dad D. Marzescu ar fiad, IA asigur 0 nu m'ar provoca sA il dau in vileag.

Unde este abuzul ? Nu oare la functionarul Statului, careare carte de liber parcurs §1 pe care il credeti la Severin pe and.el este la la§i, facand propaganda tontra guvernului ? II §tie D.Carp, aspru In teorie, dar bland in practica, §i vedeti cA I-a §iiertat.

Nu este cunoscut de asemenea inginerul allot ferate, care,la alegerile judetene din Boto§ani, carase gratis, In comptul Sta--tului, alegAtori pentru opozitiune ?

Ce InsemneazA aceasta ?CA sunt in viata electorala a tutulor popoarelor mid inci-

dente cari pot sA se produca. AO este In genere urea omenea-sea ; ea nu poate sa desparta simtul datoriei de instinctul delupta ; §i cum instinctul se de§teapta mai lute, sunt oameni lacari nu se mai trezeste §i simtul datoriei..

Dar aceste mici realitati nu sunt de acelea cari se aduc Indezbaterea unui parlament,s

0 sa-i dau o povald D-lui Marzescu ; cotoarele cartilor deliber parcurs raman In pastrarea drumului de fer; oricand sepoate verifica cui §i cand s'au dat ; §i fiindca D-sa mereu ne.ameninta cu legea responsabilitatii ininisteriale, sA pastreze acestmic cuiu ca sa aiba ce agata de clansul cand ne va da in judecatA.

Au mai facut-o liberalii cu D. L. Catargi, cand I-au dat Injudecata ; au vrut sa-i punA pe spete costul unor depe§i pe carile credeau de ordin privat ; sA rezerve pentru viitoarea data cos-tul acestor earth

Acum voiesc, scapand de aceste mid incidente, cari nu me-rita sA tina un parlament In loc, sa ajung la un fapt important,asupra caruia D. Marzescu a vorbit cu multa abondenta : turbu-,rarile unei Intruniri pregatitoare.

D. Marzescu nu s'a mArginit la naratiunea faptelor; D-sa,pe care nu 11 §tiam Cu o imaginatiune a§a de meridionala, aniers mai departe ; D-sa a vazut stradele baricadate, a vAzut ostari de insurectiune, §i mai §tiu eu ce... Nu o cred §i nimeni-nu crede ca a fost asa ceva. Fac apel la toti le§enii. (Denegatiuni).

A fost o intrunire electorall turburata ; aceasta se poate In-tampla In toate tArile.

508

Ce este, insa, de constatat In acest caz ? Care a fost atitu-dinea autoritatilor pe and sau dupa ce se petrec faptele ? Euam cunoscut guverne cari dädeau in judecata §i urmareau tot peaceia cari au fost turburati ; noi am pedepsit pe aceia cari aufost turburatori I

Ne-a vorbit D. Marzescu de unul Saya, agent administrativ,.acesta a doua zi a fost destituit ; ne-a vorbit de complicitateaunui comisar de politie, acesta a fost suspendat. Nu numai atatarprefectul de politie, mult mai liberal decat multi liberali cari autrecut pe la carmuirea acestei täri, a adus prin proclamatiuni lacunostinta publica aceste masuri de executiune imediata §i a dataStfel alegatorilor cea mai adanca siguranta ca isi poate exercitàdreptul lor, nu numai electoral, dar dreptul lar de discutiune side adunare in cel mai larg sens al vorbei.

Ei, D-lor liberali, ar trebui sä salutati si sa salutati panala pamant aceste precedente electorale corecte si cinstite. Nu le-atifacut D-voastre. (Aplauze).

Eu am cunoscut, D-nii mei, de si nu sunt pe arena poli-tica de mult, numai de 10 sau 12 ani, fapte de felul acesta ; amstint de o tribuna dela o intrunire publica dela Craiova care afost täiata Cu ferastraul, astfel ca s'a scufundat la momentul o-portun Cu toti membrii insemnati al opozitiunii eari asistau laIntrunire, dar nu stiu sa se fi urmarit cinevà. (Aplauze).

Am vazut la Buzau o intrunire in care doui oratori au esitpe ferestre, dar nu cu cerceveaua deschisa, ci prin cercevea, sin'am vazut sa se fi urmarit cineva.

Mai stiu de o intrunire sparta ziva in-amiaza mare la Or-feu... De ce nu avem in Senat pe D. Fleva ? El va descrie, Intalentul sau, cum asistentii nu puteau niel e§1, nici sta in said ;cum unii au fost stalciti pana in galeriii-e superioare ; cum tra-sura D-lui Fleva a fost lärâmata In strada si cum fiecare agentsi-a luat cate un peticut din postavul ei ca si and si-ar fi im-partit trofeele dintr'un razboiu ; dar nu stiu ca cine-va sa fi fostdat in judecata ; ba am vazut un raport al politiei si al coman-dantului jandarmilor in cari cei batuti si altii, cari nici nu fuse-sera la intrunire, erau denuntati opiniunei publice ca turburatoriai linistei Capitalei.

D-nii mei, dind astfel sunt procedimentele dintrio parte si

509

altfel din partea noastra, cred ca este- rau venit acela ce uita-trecutul si fal§ifica prezentul.

Asi vrea sa vad de ad incolo ce s'a petrecut la Iasi caresA justifice acuzatiunea de alegeri ingerate §i lipsite de once felde libertate. Actul cel din urma al adrninistratiei este, cum vaspuseiu, o garantie absoluta de libertate,. si n'am auzit, slavaDomnului, pe nimeni zicand in timpuf alegerei, sau In prezivaalegerei, sau In urma alegerei sa se fi petrecut la la§i umbra descandal, umbra de ingerinte. M'asi ra port?! asupra acestui punctla märturisirea oricarui iesean din opozitiune, chiar §i a D-lui.Marzescu.

A Alegerile din Iasi au marcat un faliment pentru partidulconservator, pentruca partidul con ervator a dat mana Cu parti-dul radical. Tot D. Marzescu, insa, spunea cA atitudinea aceastaa partidului radical nu este atitudinea aprobata de tot Intreggrupul, si ca, cel putin unul din §efii lui, tot a§a de marcantica §i D. Panu, este de o parere contrarie, §i sunt Incantat ca nune-a spus numele lui, caci voiu aveä, fag cu dansul, libertateamea de graiu.

Ce sa zic, D-nii mei, de un sef, pretins Insemnat, de unom politic care nu gäse§te sa scrie in ajunul alegerilor decklucrurile urmatoare : am dat guvernului votul meu, neavandcui a-1 vinde; deschid pe viitor comerciu pe seama mea

D. Marzescu impartáseste teorii de felul acesta, §i. le aco-pera Cu patronagiul sail In Senat ? Plange serios pe alegatorulcare nu are cui sa vanda votul sAu §i Incurajeaza pe alegatorulcare zice ca va deschide comerciu pe seama sa?

Presupun ca cuvintele l-au trädat pe acel om ; cad nu imitrece prin minte ca cine-va sa scrie de bunä seama a§a. DespreD-nul acela nu ma ocup §i cred voios ca condeiul l-a luat Ina-inte. Dar plang pe D. Marzescu care se folose§te de dansul casa ne zica, ca ce a rimas sanatos din partidul radical este cuD-lor. iar ce este stricat a trecut la noi. -Numai acest mod de apretul lucrurile ar invedera cata nepotrivire este in cugetareaD-lor §i cugetarea noastra §i pana la ce punct mintile noastresunt croite pe calapoade deosebite.

In definitiv, ce Invätamant se poate trage din alegerile dela Iasi?Ca ori unde partidul conservator §i-a platit luxul de a se

dezbina, partidul liberal national a §tiut sa profite de dezbinarile lor

510

Al doilea, a ori unde partidul conservator, revenind delao rAtAcire momentanA, §i-a strans randurile, partidul liberal, chiaravand un prim succes, nu 1-a putut tine pana la cap. lnteleg sdnu se poatd consola de ocaziunea care i-a scdpat din manA.AM §i nimic mai mult.

Cred a In cercetarea acuzatiunilor D-lui Marzescu am fostatat de nepArtinitor pe cat se poate.

Mai cred ca atunci and D. Marzescu ne acuzA ca nu facemalegeri libere, intemeiandu-se pe alegerile din la§i, D-sa ne faceun bun serviciu §i ne ajutä, cat de putin criticabili suntem,chiar In punctele criticate. (Aplauze).

Trec, D-nii mei, la o chestiune mai importantä, de §i Iasi-tudinea D-voastre trebue sä fie cel putin egald cu a mea, dupe-dezbateri de o sOptAmanA.

Nu voiu vorbi, D-nii mei, de represiunea mi§cärilor Ora-ne§ti, asupra areia exageratiuni au putut fi aruncate in jurnale,dar In Sena." nu.

Cred cd guvernul, in restabilirea ordinei, nu a uzat dealcu o extremä cumpatare de dreptul sdu ; deateori i se va In-tamplà sa se gaseascd fatä In MO Cu o tristO eventualitate caaceea, va face tot a§a, se va arAta foarte energic §i In acela§.timp foarte Indurdtor.

Nu vorbesc, deci, dent de origina mi§cArilor, pentruclaceea intereseazA pe Parlament. E ea un ce spontaneu, sau edatoritA actiunei con§tiente sau incon§tiente a unui partid ? FdrA§ovaire afirm a e datoritA instigatiunilor unui partid §i cumInteo materie gravA ca aceasta nu ajunge sd afirm, voiu proba.

Ar trebui sO ne urcOm nitel sus ca sA vedem Ze educatiune-moralA se face poporului roman de partidul liberal national §1de acei cari grAesc §i scriu In numele lui. Cine ar vol sA sesupunA la martirologul de a cal an cu an indarAt ziarele de opo-zitiune, ar putea constata lucrul urmAtor : a nu e om in tararomaneascd care SA fie detinatorul unei portiuni a autoritAtii pu-blice, nu e om pe care talentul sa-1 fi ridicat mai presus de altii,cari, avand nenorocirea sd se gdseascA In tabara opusA partiduluiliberal national, sä nu fi fost pentru partidul liberal national o-bieal zilnic al acuzatiunilor celor mai nedemne. (Aplauze).

Trebue sA vA amintesc campania drisA In contra I. k). S. S.

511

Mitropolitului Primat si ceeace au scris In contra-i ? Din fericirenu e un out cunoscut care sa fi indraznit sa ja raspunderea, fieIn jurnal, fie la tribuna a celor ce s'au scris ; si toti aceia carisunt ocrotitorii acestei prese nesanatoasa sunt foarte fericiti andIntalnindu-se cu lnaltul Prelat. el, in iubirea sa suileteasca, tibinecuvinteaza pe dansii ca si pe noi.

Ce s'a scrls in contra Regelui ? Dar nu de ziarele sistema-tic antidinastice, dar de ziarele partidului care azi, la 1894, neintreaba la Camera si la Senat : am insultat noi vre-o data peRege ? Asa a zis eri D. Aurelian, a§a zicea un alt orator in Ca-mera: insultat-am noi vre-odata Coroana ca sa scoateti armatape strada ?

URA partidul liberal articolele scrise in Vointa Nationala"asupra serbarii de copii data de Majestatea Sa Regina la Cotro-ceni ? URA articolele scrise in contra Principelui mostenitor siPrincipesei, cu ocaziunea serbarilor artistice date la Palat ? Acelanu constitue insulte ? Memoria este scurtd la unii oameni si sun-tem foarte nenorociti ca avem noi nevoia sa le o improspatam.

Dar ministrii ? Dar magistratii ? Dar militarii ? Este vreunulcare sa fi scapat neterfelit ? Despre generalul J. Lahovari ? Estevreunul din liberali care sd fi indraznit sa aduca in dezbaterecontradictorie josnicele calomnii cu cari zilnic il adapau in presa ?

Ce au zis doi ani dearandul pe comptul D-lui Take lone-scu:_ ca a excrocat o semnatura regala si niciodata nu au pro-nuntat numele salt, fail a-1 amesteca cu numele unui evreu ne-cinstit. (Ap la uze).

Chiar afacerea Bedmar ; pe aceea au adus-o in Parlament ;dar pe cand in Parlament vorbeau de alcarea de lege a minis-trului, in jurnale vorbeau de milionul impartit de ministrul do-meniilor cu advocatii junimisti. Vreti sa continuu citatiunile?Dar cititi cum trateaza pe actualul ministru de razboiu I Nu maivorbesc de mine, pentruca acuzatiunile aduse in contra mea suntde o ordine asa de ridicola, in cat si cei cari nu ma cunosc nule pot lua in serios.

Dar, In definiiiv, and aceasta este hrana sufleteascacare se dd de un timp indelungat poporului care citeste zia-rele, D-lor, ganditi D-voastre a otrava asa distilata, pica-tura cu picatura, cand cade in mintea unui om fara multa

512

carte, nu este de natura a provoca o revolutiune adanca in sim-tul lui intim ? (Aplauze).

Dar mi se va zice poporul nu cite§te jurnale. Nu esteexact. Jurnalul II cite§te soldatul la cazarma; §1 la schimb, ori laliberare and se duce in caminul lui, istorise§te tot ce a cititsau a auzit. El poveste§te ca ministrul de razboiu vinde gradele,cA ministrul de razboiu deneaga iscalitura sa, pentru a ascundecotcariile unui omonim al sau §i, incetul, Cu fncetul se umplepieptul omului acela de ura in contra a tot ce reprezinta auto-ritate §i disciplina in tara aceasta. (Aplauze).

Citesc jurnale §1 notarul la sat §i Invatatorul la sat, pri-marul §i fostul primar, §i nu este rar, ca la o adevarata vecer-nie, si citeasca unul gazeta la carciumali toti sa asculte Impre-jur. i zboarä astfel din gura In gura toate acuzatiunile In contraa tot ce este ministru, tot ce este magistrat, tot ce este °filerunul este mercenar, altul este sbir, altul bandit, §1 Incetul cu In-cetul mintea cruda a taranului sfar§e§te prin a crede a esteceva de schimbat In starea lucrurilor ; ca nu este lucru firescca tot ce este sus cocotat sa faca §i in rail tot ce vrea §i elcare este la talpa sa nu faca nimic. (Aplauze).

Nu f§i dau seama cei cari scriu a tot ce spun cade Inmintea slaba a taranului; cA mintea lui, avind sa lupte cu unnumar foarte restrans de cugetari, memoria lui este foarte vie ;taranul f§i aduce aminte §i de ce fi zici §i de ce fi fagadue§ti ;el f§i aduce aminte de tot ce i-ai §optit, §i in bine §i in rau,§i cum ce i se zice In rau covar§e§te cu mult ce i se zice debine, ajunge un desechilibru absolut In mintea lui.

lata la ceeace nu se gande§te cei ce scriu.Cei cari, trecand dela un ziar la altul, nu cred ca '§i au

implinit datoria daca nu artorisesc asupra exageratiunilor dinajun ; cei cari cred a'§i face un mime exercitanduli fraza delirantaasupra tuturor subiectelor ; cei cari nu scapa o ocaziune pentrua insinua ca revolutiunea este un ce legitim, uita ca toate acesteasunt semi* cari incoltesc In pamantul bine pregatit de D-lor,mai bine de cat graul in ogor. (Aplauze prelungite.)

Once s'ar zice, taranul §tie de jurnale §i de adunarile pu-blice, §i din nesocotintele unora §i altora vine reactiunea In contralegilor sau contra institutiunilor, §i izbucnesc mi§cari cum a fostmi§carea in contra legei maximului.

513

Dona a fost chestiunile cari au fost exploatate ; una n'a reu§it.Aceasta a fost chestiunea nemultumirilor In armata, §i n'a reu§itfiindca se adresa la un element cult, la militari, cari pot judech§i pretul.

Cu legea maximului a fost altfel : campul de experienta,luat de ace§ti experimentatori primejdio§i, a fost mintea crudá ataranului, §i acolo tot ce s'a zis a prins ; §i ca O. vedeti, D-lor,genesa acestui lucru, jata ideea muma cuprinsa inteun articolde jurnal, intitulat : Mi§carea sateanului."

0 voce: Ce jurnal este ?D. ministru al justitiei, Al. Marghiloman: Ce jurnal

voiti sa fie daca nu Vointa Nationala, monitorul partidului.(Ilaritate).

lata ce zice acel articol :Este ceva odios ca prin noui laxe comunak satenii sa fie

stor,si pána la mäduvä."Ati auzit cu cevh variante, In gura D-lui Sturdza, acela§i

lucru : ca am luat din punga sateanului cel din urma gologan !!Este un vant greu care sufla peste tara, un vant care

dintr'un moment Intr'altul se poate transforma tn vijelie.'A doua parte a ideei. De o parte impilarea, de alta parte

reactiunea contra Impilarei.Urmam acela§ fir.In alt articol, Intitulat : Poporul, gasimGuvernul merge Inainte fara a prInde de veste ca Ro-

mania lntreaga este pe cale de a)§1 schimba o soarta Iristàpr/nl/o zguduire generalä.

Minigrii sal prepara, la sigur o zguduire, §1 daca eisutil dupa lege räspunzeitori, Makstatea Sa are o raspunderemal mare, o raspundere eterna.

Anarchia regimului regal prepara revolutiunea popo-rului roman.'

Intelegeti, D-nii mei, Mtn) minte simpla ce poate sa pro-duca fraze de felul acesta ? Te-au impilat, ai dreptul sa nule la§i.

Anarchia guvernului, Iti da dreptul la revolutiune cumana Inarmata.

Mergeti Mainte cu dezvoltarea acestei idei §i o veti vedehde asta data §i mai bine formulata :

3Z

Fata cu un asemenea regim nu mai suntem inteo situatienormala, suntem in fata unor mizerabill 151 a unor asasini, *1ast-fel trebue sa ne punem in legitima 'aparare !I

Scäparea noastra nu mai stA astäzi decat in mainilenoastre, in energia, in hotararea noastra.

Luati aminte si yeti vedea cum din ce in ce teama aceastamerge accentuandu-se, crescand, i ajunge inteun articol numit :nRevolutiunile popoarelor", sa zica :

Trebue sd consta/dm cl sit spunem adevdrul,e o da/orlede oameni intelepti cl de buni, patrioti, cd in Romdnia re-gimul personal prepard o izbucnire generald, o revolutiune,care va zgudul edificiul nostril social din temelie. Satele suntin agitatie, ora.gle s'au ridicat, Capita la asistd la un spectacoldetestabil, regimul mentinandu-se prinfro continua desfd,surarede regimente.

Suveranul aleagd In reintegrarea poporului ro-mdn In drepturile sale, $1 intre o izbucnire

Suveranul sei se giindeascd cd milk de cetateni suntde cetdteizi" lar nu ca ti-va cura odinioara:au fost pidtiti feciorii boere,sti."

In limbagiul obicinuit, aceasta vrea sa zica :Aduti aminte popor din oras, si popor dela tara cA tu

esti numarul si ca, and vei voi, o mie de brate fac mai mult decat un brat.

In sfarsit, buchetul final, cad va fac gratie de numeroaselearticole pe care le puteti citl in toata 'mina ziva dela Dumnezeudela 1 lanuarie pana la 31 Decembrie. Buchetul final.

Sateni,

La luptd cl inainte pe calea inceputd, ca Hiscoalele din1888 ci 1894 sa fie premergdioarele marei revolutiuni socialecare va curdti pdmdntul romdnesc de toate putredele cioclovinedela cdrmli, cauze &mete ale nenorocirdor voastre l ale nea-mului romilnesc!"

Cine zice aceasta ? Nu mai e Vointa Nationald. Il gasimarticolul In Tribuna Liberald din Craiova din momentul chiar incare cu ¡itere marl in capul jurnalului se zice : Tribuna Libe-

514

515

raid, in urma hotärirei luata de membrii partidului national libe-ral, devike organul de publicitate a intregului partid national-liberal."

Ei, ce ziceti D-voastra de o detestabila actiune de felulacesta ? Cu ce nume o puteti Infiera? Cum se poate chernacirmaciul unui partid care tolereaza asemenea propovaduire sicare nu gaseste nici in Camera, nici in Senat, nici in adunaripublice, nici in presa o vorba de denegare pentru cei cari scriuasemenea abominatiuni, un semn ca se leapädä de dansii ? Apune intrebarea e a o rezolva ; §i imi pare rau ca membrii auto-rizati ai partidului nu sunt aci ca sa anda adevarurile acesteacari _Taman fail raspuns.

Gaud convulsiunea s'a produs, and dupa ce as-A s'a pre-gatit taranul, cand asa s'au smucinat inimile, ce curajiu ginditia mai au ? S'a intimplat nenorocirea in judetele Tutova, Falciu.si Bacau ; au fost miscari taranesti unele mai grave, altele maiputin grave. In Tutova reprezentantii autoritatilor au fost stalciti;in Fälciu si Bacau pagubele au fost egale-; tot atati soldatiraniti, cat si tarani raniti sau ucisi.

In once caz situatiunea era grava, era dureroasa. Care afost limbagiul partidului care ne aduce zilnic la bara justitiei ?Limbagiul daca a§i putea sa ma servesc de o metafora, a fostde lemn pe foc. lata ce scria la 10 Martie 1894

Se revolta taranii din Dolj, apoi cei din Falciu ; uneirdscoale in Tutova urmeaza alta In Mehedinti."

Neadevar. N'a fost miscare in Mehedinti, nici in Dolj.dar este ad ca si un regret criminal, a nu s'a putut lati ! Nuajungeau, se vede, indemnurile a toata suflarea taraneasca,(WO cum inghiau Voinfa Nalionalä sau Tribuna, sa se punain picioare ; incep incordärile spré rail, frivinuirile nedrepte, caautoritatea ori,care sa fie si mai odioasa taranilor.

lata ce oribile neadevaruri se scriu in plinul miscareiIn Falciu, prefectul Teleman ucide cu propria sa mina 4

tarani ; trupa intervine si ucide sute de sateni. Ad i macelul afost atat de Ingrozitor in Cat spitalele judetului neajungandpentru a se ingriji, toti ranitii au fost transmisi in Barlad.a

Si gänditi a aceasta e strecurata la o informatiune oarecare? Nu. Se etaleaza in primul articol al Voinfel Nationale.

516

Nu sunt multe tari in cari guvernul n'ar fi urmärit pe propaga-torii de fal§e nuvele §i nu §tiu dack nu am dos.' dela datorianoastra, netrimitandu-i inaintea juratilor ; cel putin juratii salachite, dar noi sa ne facem datoria. (Aplauze).

Un element sanatos ramanea stavilä raului, ramanea armata.Ganditi a nu s'a incercat sa provoace armata la insubordonare ?Ganditi a nu era in Voinfa Nationala, §tirea a un soldat arefuzat de a trage, §i se dedea ca pildä exemplul lui ; fapt ne-adevarat, absolut neadevarat ; dar chiar daca adevarat ar fi fost,oameni cu inima romana din toate taberile ar fi acoperit Cu atacere sepulcrala o crima de felul acesta, necum sa o arate cabun exemplu pentru ceilalti. (Aplauze.)

Dar actiunea asupra armatei nu s'a marginit ad. lata ceveti OA intr'un articol intitulat Armata"

Osta,Fi, vol nu putell ucide pe aceia care vti salutel, voinu pulefi asasinez pe ni,Fte oameni dezarmati cart au dreptul dea se adunci In numele gird ,FI pentru turd.

Nicl un juramdnt ,si nici o lndatorire militar& nu vei potsilui sei va facefi bandifi ,91 asasini."

i inca mai departe, in alt numar, li se zice :Dar ce este corpul ofiteresc al nostru? Ofiferii nu pot

stez impasibili in Tala rdului ce li se ordonä, In tala dezordi-nei si degraddrei morale ce li se impune.'

Conciuziunea: Nu trebue sei ascultati de ordinele ssefilorvo$tri.1"

Ei D-lor, sa tragem acum moralitatea faptului. V'am aratatcum s'a pregatit terenul, sa vedem sämanta cum s'a aruncatintransul.

Cineva, D-nii mei, ascultand cuvintele mele, ar crede caacuz pe partidul national-liberal de o actiune criminala precon-ceputa. Nu D-lor, II acuz de o lipsa absoluta de con§tiinta Inalegerea mijloacelor de lupta ; 11 acuz de o lipsa de priceperein ce intreprinde §i ce face ; nu-§i dau seama cei cari scriu §icari lasa sä scrie, de coruptiunea morala ce introduce i'n multime,§i poate a inteo zi vor regreta amar ei In§i§i cii s'au servit dearm ele acestea.

Samanta? Apoi aduceti-va aminte, D-nii mei, despre cele ces'au petrecut in Bucure§ti la 5 Aprilie Cu un an inainte, andse discuta legea maximului.

517

Ce este legea maximului? Este o lege existenta §i aplicataIn Romania dela 1871, numai in locoed ramana mai multe legimaximale §i mai multe legi speciale pentru diferite localitati, s'aedicat o lege unica, codificata, In inauntrul careia consiliile comu-nale sunt libere a'§i tiune &Tile ce vor vol pentru interesele lornu pentru Slat.

i ad este un patent neadevar, a prin legea maximuluiiei taranului cel din urtna gologan pentru a platl pe functionari,pe popa §1 pe jandarmi ; nu este adevärat ; legea maximuluieste insarcinata sa alimenteze casa comunala §i servicille comu-nale.

Or, cum s'a aplicat aceasta lege ? Sunt judete, cum ejudetul meu, §i ad iau martori pe ton d-nii senatori din Buzau,ca D. Sibiceanu §i Ru§avetianu, in care aplicatiunea legei celeinoi a mic§orat taxele din unele localitäti, in loc de a le mail.

Prin urmare, legea maximului este o lege care nu e denatura a se transforma inteun impozit de Stat.

Ei, Domnii mei, ce actiune -s'a facut in Bucure§ti in contrati? Nu va aduceti aminte ca. a fost o adevarata revolta ; ca debuna seama unii oameni s'au rasculat, crezand ca se pun taxepe copii ?I Agentii, putini scrupulo§i, fusesera destul de de§tepti,

daca de§teptaciune se chiama aceasta, ca acolo unde Inlege se vorbe§te de copli dapd actele de na,stere, ei sa inter-preteze taxe pe copii.

Dar nu se spunea a s'au pus taxe pe bulion, pe fasole,pe pine, pe puii de gäina §i cate aaele, in cat nu era bucatarIn curte care sa nu faca proviziuni enorme de pasan, de teamaca vor ajunge nepretuite.

*i D-nii mei, tot acest sistem, numai Cu fncetinimea cepune din gura In gura, s'a gasit §i la tara unde s'a lätit credintaa nu este o lege comunala, ci este o lege de bir care se puneasupra animalelor domestice, asupra ochiului de fereastra, asu-pra capilor de familie, asupra fetelor mari, asupra fustei femeei IAceasta, D-nii mei, nu e bazm 1 Este constatat judecatore§te.Am ad dosarul §i raporturile procurorului general din la§i §iGalati, cari va vor spune ca ei In§i§i au cules din gura acu-zatilor liste de taxe numeroase ce credeau a s'au Inflintat.

Ei, D-nii mei nu puteti oare lega procedeul din Bucure§ti cuproceden! §i propaganda dela tara ?

518

Cine le-au fAcut? Noi §1 agentii no§tri, ori adversarii no§tri§i agentii lor?

Ceeace rAti§ise a§A de bine In Bucure§ti de ce sA nu reu-§eascA la tarA ?

Nenorocirea, Irish" a fost a acolo elementele sunt altelecleat la Bucure§ti, elementele mai fragede, mai lezne de Intors,elemente mai vii In ura lor, elemente cari, fäcAnd o confusiuneabsolutA intre lege §i autoritAti, au pornit In contra autoritAtilor,crezAnd a cu aceasta vor därAmA Ins5§i legea maximului. PentrutArani tot ce este lege vine prin autoritate §i autoritatea cea maiapropiatA de el este primarul §i notarul ; asupra lor s'aa nApustit.

latä istoria acestei triste IntAmplAri care la un moment datputea sA devinA o grea tragedie.

Dar cunosc argumentul care s'a adus :La 1888 cAnd a izbucnit revolta tAranilor, nu a fost ea

pregAtitA tot asemenea de limbagiul violent al opozitiunei unite§i al ziarelor ei?

Eu zic ca nu: 5i iatA pentru ce :Mai IntAiu, and ziarele din opozitiune, la 1887 1888,

aduceau acuzatiuni grave, ele le aduceau nu fArA descernAmAntasupra a tot ce este suflare de autoritate dar asupra unor numeanumite. Nu este acuzatiune la care sA nu fi rAspuns In urmAo osAndA fie la consiliul de rAzboiu, fie la Curtea de casatie,fie Inaintea tribunalelor ordinare.

Puteti sg-mi spuneti cari din acuzatiunile cari se aduc astAziIn contra noastrA a avut o urmare judecatoreascA?

Aceasta este marea deosebire, Intre atacurile din presa opo-zitiunii-unite dela 1888 §i atacurile presei de azi.

Dar mi§carea tärdneascd a fost ea cu caracterul mi§cAriidela 1894?

Apoi sA vA spun eu ce fiintA aveA mi§carea dela 1888.Inteun loc s'a produs pentru ImpArtire de pArnAnt; Intealt

loc s'a prodas pentru pA§une In pAduri ; intealt loe s'a produsIn contra primarului; Intealt loc In contra proprietarului: adeseaIn potriva carciumelor. NicAeri nu a avut un tel uniform, ununic scop de atins, ceeace dovede§te lipsa unei lozince.

Prin urmare, se vede exploziunea, nu zic fireascA, dar spon-tanee a unei grave ntmultumiri §i care I§i cautA calea ei sub

519

fel de fel de forme §i sub fel de fel de inchipuiri ; caci §i la1888 a fost o nebunie mintala care a cuprins 'Alum taräneasca :unii a§teptau Muscalii cari le vor da pamant, altii ca va ventCuza, altii ameslecau numele lui Cuza cu al D-lui Fleva, in fine,din tot ce au putut apuca §i a facut steag de agitatie.

In 1894 DU a fost a§à. Peste tot unde a isbucnit o mi§carea fost totdeauna in contra legei maximului §i 'pentru legeamaximului.

Vedeti deosebirea intCo mi§care spontanee §i o mi§carepregätita, clocita mai dinainte ?

Am voit sa fac o demonstratie in aceastä chestiune, §i pre-supun ca am facut'o deplinä ; Incaodata o rezum in modulurmator : partidul national-liberal, in modul lui de a duce cam-panie in contra ordinei statornicite in Romania, in modul lui dea combate legile, nu inainte de a fi votate, and agitatiunea lanevoe este mai scuzabila, dar dupä ce legile s'au votat §i s'aupromulgat, cand atunci agitatiunea devine seditiune.

Partidul liberal e lipsit de masura in vorbä, e lipsit dediscernämänt absolut in propaganda facutä.

Dacä unul din frunta§ii partidului liberal, vorbind de ac-tele de la 1888, le-a intitulat ca crima de Slat, 11 las pe dansulsa califice actiunea partidului liberal §i mi§carea de la 1894.

Am mantuit cu cele doua puncte din Mesagiu, asupracaruia trebuia sa va atrag atentiunea ; ramäne un singur punctcare este personal mie. in Camera §i ad am fost personal atacatcu intentiune in privinta stramutarei unui magistrat. Faptul arfi minim, cad este vorba de un magistrat amovibil ; daca a§ivoi sa fiu fatarnic ca unii mini§tri liberali, a§i putea O. zicfiind vorba de un magistrat amovibil, läsat la discretia minis-trului, ministrul nu are sa dea seama de necesitätile de serviciucari au fäcut necesara mutarea sau scoaterea lui. AO este legea.Cei cari nu sunt multumiti Cu legea, n'au decat sa o schimbe I

Dar en nu raspund a0. Recunosc ca am mutat pe magis-tratuf Chirilovici din pricina zädärnicirei colegiului I de la§i ; eunu pot admite ca un pre§edinte al unui birou electoral sa poatitprin lipsd de patrundere sau prin lipsa de experienta, sa pro-duca anulatiunea unui colegiu §i eu sa pun in cumpana vointalui Cu vointa tuturor alegatorilor. lata cuff s'a produs faptul :

520

la prima alegere fiind trei liste, s'a produs balotagiu ; la aldoilea scrutin, alegatorii au manifestat intentiunea de a contopidoua liste ; presedintele s'a opus. Actiunea lui este ilegalddemonstrez aceasta.

Se vopbeste de scrutinul de lista, §1 aceia cari sunt subimpresiunea ideilor culese In occident, sunt deprinsi a'l tratà cape scrutinul care se opune scrutinului de arondisment. Noin'avem scrutinul de lista propriu zis, ci scrutinul pe liste,adica un mod expeditiv de a val. Acolo unde legiuitorul acrezut ca ar fi Imbulzeala mare a alegatorilor, a admis sa sevoteze cu liste, adica se voteaza de odata mai multe nume ; nueste nici un fel de idee politica care sa fi presezut la Intocmireascrutinului cu liste; dacä ar fi fost o idee politica nu am aveascrutinul uninominal In alegerile de Camera si de Senat.

Deci se voteaza tot nume de candidati ; de ad i rezulta caclan unul din doua nnme sunt trecute pe mai multe liste, sepoate Intampla ca toate listele sa cada In balotagiu, iar celedoua nume sä Intruneasca unanimitatea sufragielor. Este ciara cele doua nume privilegiate sunt declarate alese, iar, restullistelor cade In balotagiu...

D. ministru de externe, Al. Lahovari: Si aceasta se ta-gadueste.

D. ministru al justitiet, Al. Marghiloman: Pentru Dum-nezeu, dar atunci navigam In domeniul fanteziei ! 'I rog sadeschicla o carte care trateaza despre scrutinul pe lista si vorvedea ca punct de jurisprudenta constanta ceeace afirm. InFranta s'a practicat ani Indelungati scrutinul de lista ; acolo serespecta Inteatat libertatea alegatorului ca, daca pe o lista segaseau nume Insotite de mentiuni neconstitutionale, se stergeauaceste num e, iar restul listei era valabil exprimat. Acestea suniprincipiuri constante ale scrutinului de lista, de and scrutinul+de lista se practica.

Ca consecinta este absolut cert, ca la balotagiu se poateproduce o manipulatie a listelor fntre numele dela primulscrutin, Intrucat nu se introduce nici un nume nou care sa nuJi figurat la primul scrutin.

Ei, sa zicem ca teoria aceasta nu este admiSa de toatafumea, si zicem ca nu -rezulta ciar din lege §i ca are nevoe

521

de interpretare-; cine trebue sl dea interpretarea ? D. MArzescuspunea a magistratul insärcinat cu conducerea alegerii s'a re-ferit la apreciarea superiorilor lui dela curte. Faptul II ignorabsolut §i vd o spun cu Intreaga bund-credintd. Dealtmiritreleaimi este indiferent cdci interpretarea legei, in cazul de fatd, nuapartine Curtei, cdci ea nu verified alegerea, ci apartine minis-trului, deoarece legea, de bine de rdu, a dat ministerului deinterne apelul §i recursul contra _alegerilor comunale. Singurullucru ce trebuia sä facä magistratul in nedomirire, era sd la-porteze faptul instantei de apel §1 sd intrebe cum dAnsa are säaplice legea, pentru ca sä nu se facd un pas stângaci. Nu s'aprocedat astfel §i am fost indreptAtit sd vdd o lipsd de pa-trundere sau o rea vointd. Am fost obligat sa mut pe magistrat§i 1-am mutat In aceia§ treaptd, Cu acela§ onorar §i la o micadistantä de la§i, pentru ca sä-I izbesc at mai putin in intere-'sele sale materiale.

Se anuleazd o alegere : o jumdtate din alegAtori este mul-tumitd, o jumdtate nemultumitd. Admiteti D-voastre ca magis-tratul, cauzd a acestei anuldri, poate rdtridne in mijlocul concetd-tenilor, object de hula pentru unii, subiect de panegiric pentrualtii ?

Am fost dator sd prozedez cum am procedat, ca o mdsurade demnitate peutru magistrati. (Aplauze). Dacd riagistratul acelaa voit sd se retragd, nu pot sd-1 impiedice de a demisiona ; iidoresc sd nu aibl sd regrete acest lucru. De ate ori md voiOslo inteun caz analog, tot a§a voi procedà ; §i profit de ocazi-unea care mi se prezintd pentru ca sd stabilesc odatd in Parla-ment, cari sunt drepturile ministrului de justitie vis-a-vis demagistratura dill tara, in urma legei de organizare din 1890.

D. Mgrzescu a voit sä md treacd In rAndul celor dela re-gulamentul organic, §i cu anaforaua dela 1838 a autat sd pro-beze aceasta. M'a§i simti foarte onorat dacd 4 fi isalit circularaaceea dela 1838; nu §tiu numele acelui ministru, dar desigur aera un om de pricepere §i de minte sdndtoasd and zicea noilordregdtori judecdtore§ti, de curdnd infiintati, cd n'au dreptul sd ju-dece dupd equitaie, adicd dupd bunul plac, ci numai dupd teme-iurile legei, adia dupe textul §i spiritul legei ; acesta era un cu-vAnt pe care 'I ar fi rostit chiar d'Aguisseau §i oricare mare can-celar al veacului de aur al dreptului.

522

D-lor, rolul ministrului de justitie nu este acela al unei.care numai iscaleste hartiile, nurneste judecatorii de pace si

Vnplineste locurile vacante. Asi putea sa-i aduc aminte d-lui Mar-zescu, ca fruntasii liberali îi faceau din ministrul justitiei o in-chipuire mai mare and II proclamau In Camera nomofilax, adicapazitor al legilor, si cred cA asa este. Legea da ministrului drep-tul mare de a numi pe magistrati ; el trebue sa alba raspunde-rea acestui drept. Raspunderea o exercita prin dreptul de disci-plina ce are, limitat asupra inamovibililor, netarmurit asupra amo-vibililor. El are datoria sa vegheze asupra chipului cum totiImplinesc datoria. El are dreptul nu numai de a controla cum sepoarta magistratii In viata publica sau in viata privata, dar sicum se aplica legea.

Si decateori, D-nii mei, voi OM un magistrat care, din nes-tiinta sau din rea vointa, va aplica sucit legea, Inconjurandu-made toate garantiile, ca In judecata mea sa nu pacatuesc, voi luatoate masurile necesare In contra lui.

Cand mi se va spune ca un judecator de instructie a lasatsa scape din mana jr;stitiei o parte din preveniti, ordon procu-rorului general sa faca recurs la Camera de punere sub acuzare,

daca Camera de punere sub acuzare reformeaza ordonantajudecatorului, eu pedepsesc pe acel judecator.

Tot asemenea and un tribunal primeste, cum se Intamplacateodata, o actiune care nu seamana absolut la nici un fel deactiune judecatoreasca, eu pedepsesc tribunalul.

Asa procedez de cate ori cred ca o nepasare culpabila pe-ricliteaza interesele justitiei Incredintate unor maini incapabile.

Eu cred ca asa Maud, voi mentine in tara aceasta senti-mentul de Incredere In justitie.

Nu m'am amestecat si nu ma voi amesteca In procesele par-tilor ; dar °data procesul terminat, cand constat imperitie sau reavointa, intervin.

Acestea au fost motivele nu conservatoare, dar de ordineadevaratA pentru care am fost silit sa transfer pe D. Chirilovici.Cine crede ca am pacatuit nu are decal sa-mi arunce piatra ; dareu ¡mi merit-in ideile mele. Cu acest mic incident, care nu 'I asilì riclicat daca nu era vorba de actiunea ministrului, termin ex-plicatiunile ce aveam de dat Senatului. (Aplauze).

NUMIRILE IN MAGISTRATURA

SED1NTA CAMEREI DEPUTAT1LOR DELA 10 IANUARIE 1895

Cu ocazia unel interpeliri asupra politicei generale, d. Poenaru-Borde,critIcAnd atitudinea d-lui Al. Marghiloman, ministru de justik, In ce privegtenumirile in magistraturà si aplicarea legei asupra inamovibilitätei magistraturel,d. Al. Marghitoman clä urmätorul rispuns:

Domnilor Deputafi,

Erait departe de a ma a§tepta la onoarea care 'mi-a facut-oazi D. Poenaru ; D-sa s'a folosit de cuvintele pronuntate de pre-*edintele consiliului de mini§tri In discutia Mesagiului, cuvintepe cari tot cabinetul §i le 1nsu§e§te, §i tot omul de bine In taraaceasta trebuie sa le aprobe, pentru a'mi trimete o serie de ame-nintari, cari depa§esc a§a de mult tonul obicinuit al D-lui Bordea,cA m-a§ mira de dansul daca n'a§i cunoa§te putin boldul intim,§i micul resentiment personal carora le datoresc.

D. I. Poenaru-Bordea: Amar te fn§eli. Nu judeca pe altiidupa D-ta.

D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: Voi venl Indatala partea care ma prive§te, dar pentru ca sa nu ramana nici unuldin punctele atinse de D. Poenaru fail raspuns, cel putin farlraspunsul pe care-I merita, sunt silit sa-1 urmez §i sa vorbesc §i eu,nu §titi pentru a catea oara, de alegerile comunale.

Presupun ca, Camera, ca tara, ar avea o mare nerabdare dea auzi din nou acest subiect plin de actualitate §i ca, din toatepreocupatiunile, astazi la ordinea zilei, nimic n'a ramas mai viti

524

pentru partidul liberal si pen tru tara, care se identifica cu dansul,dupa spusa lui, cleat iarasi alegerile comunale !

Apoi, D-le Poenaru, cdnd alti oratori, cevA mai documen-tati decdt D-voastra, au vorbit de alegerile comunale si and cu15 zile In urma D-ta revii asupra unui subiect sleit, dator eral,ca deferenta pentru colegii D-tale, sa aduci ceva elemente nouiin discutiune. Dad. ja fiecare 15 zile avem sa reincepemaceleasi acuzatiuni, aceleasi riposte, imprejurul arora ne-am Ira-mdntat atdt de mult timp, tinem Camera in loc, si nu dam probade mare originalitate.

D. Poenaru a crezut ca este ceva nou, cdnd vorbeste Intreacat de un pompier deghizat care a lovit pe D. Popp In Sla-tina, sau and vorbeste de pretinsii batausi guvernamentali cari,ncfiind platiti, au facut proces primarului, sau, In fine, cand neImpartäseste confesiunile D-Iui Sandulescu-Nenoveanu.

D. I. Poenaru-Bordea : Sunt fapte noui, D-le ministru.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Fapt non pro-

cesul intentat de niste agenti electorali D-lui tefanescu, care areo functiune oarecare la comuna? Din fericire, am dosarul la mine

spre edificarea tutulor, sunt silit sa dau cunostinta la atevapuncte din el.

La 18 Octombre, catva timp dupa alegerile comunale dinBucuresti, mai multi tanguitori, In cap cu un D. Andrei Leoveanu,au facut plângeri la parchet, ziand ca D. Steranescu i-a angajatsa .faca servicii electorale, fagaduindu-le functiuni pe cari nule-a daf.

Reclamanfii chemau aceasta o eScrocherie.Procurorul general a trimis cererea primului procuror sa

ancheteze ; primul procuror a chemat Indata pe reclamanfi §i,la vedefi, va rog, declarafiunea celui Intäi subscris, acela careeste inifiatorul §i introductorul afacerei.

lata ce zice: Andrei Leoveanu, de ani 28, va declara: Eu,wimpreuna cu celelalte persoane ce au semnat petitiunea, am mersde mai multe ori la primärie pentru a cere funcfiune. Raspun-zandu-ni-se de D. primar a pentru un moment nu sunt locurivacante, ne-am adresat D. lui tefanesCti, seful politiei comunale,care ne-a declarat a va vedea mai tarziu daca va puteà facewceva. Ne-a angajat pe toti cu Ilpirea afiplor pe stradd, §i ne-a

525

dat cate 10 lei in trei randuri, total 30 lei, Vazand a dupadoua iuni nu mi se da functiune, m'am dus si am facut o pe-,titiune, pe care v'am prezentat'o, &god indemnul D-lui EmanuelCuloglu, dela Vointa Nationald', §i pe urma iscalind'o eu, amfacut sa iscaleasca si ceilalti indivizi. (Rasete, aplauze)".

Ei bine, stiti cum se chiama aceasta In toate ladle din lume ?0 gaminerie, o strengarie, si oamenii seriosi nu se servescde dansa.

0 incercare de felul acesta este tratata cu dispret de oricare om care simte putin ce raspunderi si ce drepturi are unom politic.

D-voastra va. serviti de asemenea mijloace in contra gu-vernului, fara sa va ganditi- ca ele se pot intoarce In contraD-voastre. Va pun la dispozitiune, D-le .Poenaru daca n'atistiut totusi nimic din ceeace s'a inscenat In biurourile VointeiNafionale, NIA pun la dispozitiune intreg dosarul ca sa vedetice alte decfaratiuni se mai gasesc In el. Unii spun ca n'au isca-lit, a li s'au contra-facut semnatura ((bete), iar ceilalti ca nici-°data n'au avut gand sa reclame altceva dezat sa li se mai deiun mic supliment de plata pentru lipirea de afise. (Rasete).

Ei bine, D-le Poenaru, D-ta care esti parlamentar de 15 aniatat lucru gasesti sa mai aduci in Camera ca lucru nou dupace s'a terminat de mult cu acest subiect ? (Aplauze).

Al doilea punct, tot asa de nou. Aar auzit aci In Camerape D. Ion Hagi-Pop, afirmand ca a fost maltratat in timpul ale-gerilor la Slatina. N'am fost In tara and cu alegerile acelea ; nuaveam nici-o cunostiinta de vre-o neoranduiala in Olt, si imediatam telegrafiat sa mi se trimita once acte judecatoresti ce se vor fifacut. Mai mult decat atat este fata onor. nostru coleg delaOlt, m'am dus la D-sa si 1-am informat ca imediat voi prescrieo ancheta suplimentara, rugandu'l sa nu va adapostiti indarAtulmandatului de deputat ci sa astepte invitatiunea judecatorului deinstructiune, lucru ce 'mi-a promis.

D. I. H. Popp: Inviiatiunea mi s'a facut cand eram aid,si depozitiunea mea o facusem deja la procuror ; nu era nevoie,sa ma duc si la judecatorul de instructiune, caci era sa repetacelas lucru.

D. Al. Marghiloman, ministru al iustitiel, Era vorba de a

se §t1 dacd D. Popp accepta de bune declaratiunile ¡acute laprocuror, §i daca nu le gasel de bune, sa le complineasca princeva. Constat o D-sa le ti ne de bune §1 complecte.

Apoi §tii, onor. D-le Popp, a Cu insu§i aratarile D-tale sedovede§te un lucru : cA bätaia D-ta ai inceput-o ? (Ilaritate, a-plauze).

D. I. H. Popp: Sistemul D-voastra este de a da §i dea VP-

D. Al. Marghiloman, ministril al justifei: Un moment derabdare, §i daca ma yeti prinde cu vre-o neexactitate

D. B. S'tefänescu-Delavrancea: Nu pariati, D-le ministru.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Cine a zis a-

ceasta ?D. B. S'lefeinescu-Delavrancea: Eu.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel:D-ta ai zis.? Te

somez ami arati ca am spus vre-o data vre-o inexactitate.D. I. Lecca: N'ai dreptul sa somezi aici pe nimeni. (Sgo-

mot). Ai spus neexactitate cu ocaziunea bataei mele ; ai spus caal urmarit pe culpabili, §i aceasta a fost o inexactitate.

D. presedinte: De vreme ce D. ministru al justitief credeca cuvantul de inexactitate este un cuvant atingator, \TA rog sanu'l mai fntrebuintati.

D. G. Lecca: Daca nu'i place, ne punem Intotdeauna ladispozitiunea D-lui.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: Am neplacer eade a excita pururea mania D-lor frati Lecca. Daca ar vol, perand, fiecare sa §i-o exprime, lar nu In col., a§ putea räspundefiecaruia.

D. I. Lecca se plange ca eu am afirmat ca D-sa va fi ur-marit §i nu este urmarit. Am onoare a spune ca dosarul, cu re-chizitorul definitiv e trimis fnaintea tribunalului corectional

D. 1. Poenaru-Bordea: Dupa ce au trecut ease luni dezile.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Sa bine-voiascaD. Lecca sa accepte de a nu se pune la adapostul inviolabili-tatei deputatului, §1 se va da curs actiunei.

D. 1. Lecca: Cand va place, admiteti urgenta ; iar dud nu,amanati afacerea opt luni.

526

527

D. Al. Marghlloman, ministru al juslitiei: Declar cd nu BOdorl mai bine cleat ca inaintea tribunalului sd se discute celece s'au petrecut, cu ocazia manifestdrei de stradd, in care D.Lecca a jucat un rol atat de activ.

MA intorc la D. Popp pe care, Ina o datd, Ii rogtirmeze cu multd atentiune i sä observe dacA, in relatarea fap-telor, comit vre-o neexactitate. Am ad dosarul pe care '1 potpune la dispozitiunea fiecAruia din D-voastrA.

S'a votat In Slatina pand la orele 12 si jurnAtate, absolutfArà nici un incident, In linistea cea mai perfectd. Ma este, D-lePopp ?

D. I. H. Popp: Cam ask decat s'au sequestrat in cloudcase. (Ilaritate, aplauze).

D. Al. Marghtloman, mitzistru al justitiel: Pe and opera-liunile electorate erau suspendate pentru dejun, D. Popp a rugatpe pre§edintele tribunalului sd iasd, nu in piatA, ci in stradd, careeste dincolo de piata primdriei, spre a constata ca un alegator alost bdtut de un agent al politiei, deghizat.

Pretinsul bdtut, niciodatd nu s'a ardtat. Dacd in adevdr, unalegdtor, un alegdtor liberal, ar fi fost atins de cineva, suntetisigur cd D. Popp si D. Protopopescu Take s'ar fi insdrcinat sd-1,dea la iveald.

Pe and D. Popp era in stradd cu D. Vdrzaru, pre§edintele,D. Popp ii indicA un om care sta la spatele unei trdsuri,aratd cd ar fi un pompier deghizat.

D. Popp nu se multumeste pe atata ; se repede la acel om11 ià de piept, îi dd cdciula jos din cap. Asa este, D-le Popp ?

Da! Dar faptul acesta nu este o agresiune personald, dematurd a provoca. o agresiune ? Ma s'a §i Intamplat unii au sd-rit in ajutorul celui InhAtat de d. Popp, altii in ajutorul D-lui Popp.D. Popp a cAzut jos §i a fost cAlcat.

N'am sd urmez mai departe incderarea ce a urmat.Constat numai cloud lucruri :Un fost °filer, demisionat de mai mult timp, numit Catul,

s'a gdsit in multime imbreicat cu uniformd $1 cu sabia in ma'nd;dezarmarea D-sale nu s'a fAcut fArá greutate i parchetul a pututconstata rdnire pe mainile agentilor cari au intervenit ; D. Po ppInsu0 declard cd lute° luptd ca D. Mynteanu, D-sa cAuta sA-1razbeasca pe acestaTM.

528

Vedeti deci, a daca D. Popp a fost lovit, fapt foarte re-gretabil, e si vina D-sale.

Dar veti zice: cum se poate ca D. Popp, .om pacinic, omde bune motavuri, sa se gaseasca in aceasta stare ? Ei bine, si euasi fi crezut lucru absolut cu neputinta, daca n'ar exista un pre-cedent pe care-I stie foarte bine D. Popp, care stabileste cel putinpurtarea D-Sale In certe cazuri.

D. I. H. Popp : Am fost martir. (Ilaritate).D. Al. Marghiloman, ministru al jusiltiei: i la 1888 D.

Popp a fost condamnat pentru Mae prin pandire, si in aceastaprivinta exista hotarare definitiva a Curtei.

and avem acest precedent, pun si eu la banuiald ca dacaagentii electorali vor fi facut ceva, apoi D. Popp a facut muIt.

i in once caz, D-lor, and se intampla acest lucru, caci esteun lucru josnic sa vezi Intinzandu-se in mijlocul stradei candidatiicu alegatorii, cel putin fiecare sail ià partea de raspundere,aci daca poate fi cineva Lacuzat, apoi si D. Popp Isi are parteasa in azeasta para.

Dealmintrelea, afacerea n'are cleat sa mearga inaintea jura-tilor §1 D. Popp va vedeà cine are drept sa se planga acestor ju-decatori, a caror hotarare D-sa nu este indreptatit s'o puna indubiu.

lata, D-le Poenaru, cum merge afacerea, O. daca 'mi ati ficerut ceva limpeziri, fiti siguri a vi le a§i fi dat intregi, impre-una Cu numele acelora cari pot fi raspunzatori trite° parte sauin alta, §i D-ta, in insa§i mintea D-le, ai fi stabilt un echilibruperfect §i o compensatiune de invinuiri intre cei cari au batut.pe D. Popp §1 cei pe cari D. Popp i-a batut.

Al treilea document adus in desbaterile de astazi.Daca pana acum le-am avut pe cele doua precedente, cu

mica aparenta de fiintä, pe ce de al treilea sa 'mi dea voie D.Poenaru sa '1 tratez cam u§urel.

Se intampla cd unui dintre pretenii de astazi ai D-lui Poe-naru din liga sau asociatiunea anti-miniera, a fost pretenul nos-tru acum cati-va ani ; se mai intampla ca colegul D-lui Poenarude astazi scrie o scrisoare deschisa catre un fost prefect conser-vator, prin care -el se arata martir, de o specie cu totul noua....Pana acum erau alegatori carora li se violenta constiinta ; acumsunt candidati caror li se violenteaza vointa I

529

E vorba de un senator care pretinde ca a fost ales fail voialui. Stiti ce a§1 fi facut eu In locul D-sale, D-Je Poenaru ? A doua2i 'mi dadeam demisia, cu ore-carei floricele la adresa gu-vernului.

Dar a§a sta lucrul ? A doua zi chiar, cel ales fara voie, aacceptat de bun mandatul §i 'I a exercitat ani indelungati ; §i nu-mai astazi, pentru a suntem in ajunul unor noi alegeri, D-sa s'asintit rievoit sa '§i usureze con§tiinta ?

Apoi serioase sunt aceste lucruri, D-le Poenaru ?Sa admit ca subscriitorul scrisoarei in chestiune nu e azi ad-

versarul nostru, §i sa adinit ca din punctul acesta depositiuneaD-sale nu e banuita sau banuibila, ramane intreg faptul pe carevi 'I am spus : cum se, poate ca D. Sandulescu sa fie ramas a-les fara VOill lui, sa fie participat la toate §edintele Senatului, §i§i nici °data pana acum sä nu '§i fi gasit ocaziunea de a '§i spu-ne pasul ? Numai dup. ce au trecut luni §1 ani la mijloc, §i dupace D-sa a facut o conversiune care ii permite sa intre In constela-liunea antimininiera, chemata in gandul celor cari au format'o, safie §i o constelatiune nouä ministeriala, numai atunci 'I au apu-

cat remu§carile con§tiintei ?lau libertatea §1 11 amiutesc D-lui Poenaru, ca daca la 1885

'1 am putut felicita pentru un discurs hranit de fapte §i docu-mente, a§i wick o mare esitatiune de a 'i multuml pentru lumi-nele pe cari le-a revarsat azi asupra Camerei.

In revista aceasta imi veti permite sa uit cele ce D. Poe-maru a zis despre administratiune; le-am auzit Cu atata sat §inesat la Mesagiu, in cat ar fi o poliloghie din partea mea sa re-amintesc raspunsul cu care au fost intampinate,

Sa ajung la ceea-ce ,ma prive§te pe mine.D. Poenaru zice ca guvernul acesta, daca putea sa faca o

lege de bine ob§tesc, legea inamovibilitatei magistraturei, n'aputut insa realiza acel ,bine ob§tesc, pentru ca a dat manuireaacestea legi pe mana pasionata §i parta§e.

lar bine cel putin ca nu mai atacati principiul legei Ilar bine cd e acest punt. dobandit. ca opera dt la 1890 pro-

pusa de mine §i la faptuirea careia am lucrat din rasputeri, eo opera buna, susceptibila cel putin de perfectionari.

Dar In ce, D-le Poenaru, zici D-ta a s'au .fAcut operA pA-

530

tima§e de partid? In numirile cari au insotit sau au urmat pu-nerea in aplicare a legei inamovilitatei?

D. 1. Poenaru-Bordea: Si inainte, §1 dup.D. Al. Marghiloman, ministru al justified: Eu nu sunt de-

prins de a considera pe magistrati ca liberali, conservatori sauradicali.

Eu sunt deprins a'i invedera totdeauna ca magistrati (apla-uze) cari au un vot, dar care nu au opinie politica de manifestat ;dar daca am scruta voturile, poate a atunci and inamovibiliise duc la urna, sunt mai multe buletine cari cad cu ale D-voastre,de cat cad ca ale noastre.

D. I. Poenaru-Bordea: Pentru ca tin Cu noi.D. Al. Marghiloman, ministru al justified: Ar fi adevarat

ceea ce spuneti, daca ati putea proba cd din aceasta tara nuam fi gasit 40 de partizani, de facut inamovibili.

D-voastre Vati aruncat mai departe §i ati vazut o capitu-latiune a con§tiintei, un targ ru§inos inter) numire care s'a facutla Casatie.

Ad te rog, scumpul mea coleg §i fostut meu prieten, cacidupa cele ce mi-ai zis azi, voiu a§tepta sa vad daca te mai potcherna astfel, te rog sa recite§ti cuvintele cari le-ai zis... ca amfacut o tranzactiune, de capitulatiune §i de impunitate" in nu-mirea de pre§edinte a D-lui Mandrea, it numesc pe nume,§i in ridicarea la gradul de consilier a D-lui Populeanu iara§iii zic pe nume.

Ai mai zis a am 'Rut o campanie de calomnie, §1 ca amcalomniat in auzul D-tale pe D. Mandrea. Te-am rugat sa spuice §tii. N'ai spus nimic.

Te mai rog inca °data sa arati, sus §i tare, ce §tii1 Cacinu ajunge sa iei articolele din jurnale §i sa mi-le arunci in o-braz. Iara§i nu zici vorba !

Q spun fara nici un fel de fatarnicie ; regret ca s'a adusacest subiect in discutiunea Adunarei ; sa vorbim, MA de dansulpentru CA este adus. Da, am avut preventiuni in contra numireiD-lui Mandrea, dar tocmai acest fapt va indica ami fmplinescin con§tiinta datoria, §i ca, fnainte de a da cuiva un Malt postIn Stat, caut sa ma intaresc de toate garantiile §i de toate in-formatiunile.

531

Da, am avut preventiuni, si Domnul stie daca nu a atarni`mult asupra mea in cumpAnA campania dusA de D-voastrd incontra acelui om pe care astAzi cadelnitati.

va trimit la articolele din ziarele D-voastre. FAtArnicia..(Intreruperi).

D. I. Poenaru-Bordea: Nu'mi ziceti fAtarnic, vA rog ; cercuvAntul in chestiune personall

D. Al. Marghilonzan ministru al justitiei: Ca ministru aljustitiei am avut datoria sA imping pánA la capät ancheta asupranumelui care era discutat si contestat, o recunosc.

O voce: Ancheta ?D. Al. Marghiloman, nzinistru al juslitiel: Da, cAci este

de datoria mea, cand se zice, de un 'Malt magistrat, candidatun post .si mai Malt, lueruri cari pot fi in contra lui, sA le lim-pezesc.

Era, insA, lezne sA folosesc de comedic,' ce avearn, sAlas pe interimarul meu, sa facd numirile, si sA zic : nu stiu nuam vAzut. Nu este, insA, acesta modul 'nett de a proceda si amvoit sA. faz eu insu-mi numirea presedintelui, pentru a se sti cAobieztiunile cari s'au putut formula nu au ceitztarit nimic.

latA in ce mod s'a fAcut numirea pe care o tratati de ca-pitulatiune.

Ati vorbit si de cealaltA numire. Pretind el am Malt o nu-mire legal& si dreaptA. Dintre eei patru candidati cu veLshime sirang ierarhic mai mare, adicA dintre primii presedinti si procurorigenerali ai curtilor de apel, doi nu pot fi numiti, pentrucA nuau titlul academic ; cel de al treilea refuzl in mod constant d±doi ani ; iar cel de al patrulea, desi are insusirile si stagiul voiteste insA cu mult mai nou deck ce! numit. Am numit dintre totidisponibilii pe cel mai ve2hic, in grad si pe cet mai vechiu In ma-gistraturA. SA ne dati si D-voastrA asa exemple, dind yeti velila putere.

.0 voce: A fost in parchet.D. Al. Marghilontan, ministra al justitiel: Cel numit a fos.

consilier la Focsani, pe cánd multi din actualii magistrati nu erauincA in parchete'.

In definitiv, D-nii mei, v'am explicat motivele ezitatiuneimele, v'am explicat temeiul indepärtArei ei, ratiunea rudnircicare s'a fAcut. Pentru Yntaia oarä cred cd se tratead un suliczt

532

de felul acesta In Camera ; sper ca e te si pentru ultima °airä.pentru ca, s'a flit tit ati un lucru : cat timp legea va lasa In manaministrului dreptul de alegere si de numire, §i cat timp legeanu se va reforma, odata o ale9,-ere Matta, este pentru binele tu-turor ca acea alegere A. nu fie discutata §i tarata la bara oricarei justitii. Si de ce ? Pentru cä trebue din ce in ce mai multsa se intareasca ideia de prestigiu si autoritate a magistratureiin tara.

Domnii mei, 'am mantuit cu justificarea actelor pentru cariD. Poenaru 'mi-a decernat titlul de calomniator ; a§tept dela D-sa,daca este om de buna crestere, cum II cred, sa recunoasca caeste dator sa retracteze.

Ramane acum atitudinea mea politica care nu stiu ce arede vazut bite° interpelare adresata ñu mie, ci presedintelui con-siliultti, nu pentru fapte de ale justittei, ci pentru fapte de ad-ministratiune interioara. Rog pe D. Poenaru sa bine-voiasea agasì un cuvant din ceeace am zis, sau un rand din ceeace amscris vre-o data, prin care m'am declarat partas al partidului li-beral national. D. Poenaru are obiceiut citatiunilor dar mai binecleat sa ne citeze fidel pe Guizot, cu care n'am nimic de vaz utastazi, ar face mai bine sa ma citeze pe mine fidel, cad cumine se razboeste.

D. I. Poenaru-Bordea: Tagadue§ti cà mi-ai jacut acestedecialatiuni mie in minister ?

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: AbsolutD. I. Poenaru-Bordea: Cum ? Da, ori nu ?D. Al. Marghiloman, ministru al juslitiei Am spus

vre-o data.D. I. Poenaru-Bordea: Ca e;ti liberal.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: D. Poenaru glu-

me§te ! Apoi eu dela 1885 sunt in Parlament, si toata lumea stiece am fault, toata lumea poate controlà discursurile mele.

D. P. P. Carp, ministru al domeniilor: Eu am zis tot-deauna ca sunt liberal, si voi nu sunteti. (Aplauze, ilaritate).

D. AI. Marbhiloman, ministrii al justitiel: Singurul punctin care D. Poetlarti crede ca atitudinea mea politica a fost su-pusa lreunei critici, a fost la 1891 cand s'a infatisat cabinetulD-lui ,eneral Florecu, In care Ikea parte si D. Catargi. D. Poe-naru n'a reprodus un singu- rand f.del din discursul meu. Am

533

aci Monitorul oficial. Cand s'a prezentat generalul FI rcscuD-sa a desfäsurat un program in care 'si intemeid toatd activi-tatea sa politicd in viitor pe goalei §.i pe bisericd. Acest pro-gram in conditiile in care ne aflam, l'am gdsit cam vag, *i a-supra lui am luat cuvantul. Vazand cele petrecute in Senat, amrostit urmätoarele cuvinte incriminate : D. Carp a zis cd aceastaeste o intrigä : mie dati-mi voe sd zic, cd este un bizantinism".

Ce, nu stiti uncle era bizantismul? Cititi discursul meu *iveti vedea al puneam in faptul de a face sd cadd in Senatlegea instructiunei a lui Maiorescu, si pe urmd a venl in Ca-merd s'd zici a esti sustindtorul scoalei ! Acesta era bizantismulD-lui general Florescu *i al D-lui Exarchu. Ce aved de vdzutD. Catargi in acest proces? Si am mai asläogat in fine nistecuvinte aspre pentru care credeam a voiu fi chemat la ordine,pentru cari dinainte rnd supuneam la räspundere. Uitandu-mdla banca ministeriald, cum este compusä, in cap cu D. get eralFlorescu si D. Catargi, si In coadd cu asociatii D-voastrd deastdzi...

D. I. Poenaru-Bordea: Care asociafi ?D. Al. Marghilontan, ministru al justittei: Si In c add cu

asociatii D-voastrd anti-mineri.D. I. Poenaru-Bordea: Cari ?D. Al. Marghilonzan, ministru al justitiei: Ce, ti renegatt

deja? Si am zis atunci : tara nu meritd ni eel exces d'honneur,ni cet excds d'indignité." latd discursul meu din 1891.

MA dau chiar pe mana celor cari profeseaza cd ajunge unrand din scrierea until; om pentru a 11 spanzura. MA dau pe manalor pentrucd nu vor gdsi randul cu care m'ar puted spanzurà politi-ceste in atitudinea mea, fatd cu actualul presedinte al consiliului

latd, D-lor, ceeace aveam de zis D-lui Poenaru, irt privintaatitudinei noastre ca ministri, In afacerile interne si atingAtoarede justitie.

Pentru restul revistei D-sale, privitoare la domenit, lalucrdri publice, la afacerile externe, la rdzboiu, sd'mi permita D.Poenaru sd md folosesc o ultimd oard de fostul nostru prieten,pentru a vd declara cd imi este imposibil sä vd urmez in desido-rarea unei reviste care se aseamand cii revista numitä Alan-dala, la care nu-i gdsesti nici capul, nici coada. (Aplauze

LIBERTATEA ALEGERILOR

§EDINTA CAMEREI DEPUtATILOR DELA 16 IANUARIE 1893

D C. I. Stotcescu dezvoltand in edutta Cameret Deputatihr la 16 [a-rmarte 1895 o Interpelare asupra unor alegert comunale savAr5ite la P1oc5ti 51Urlati, D. Al. Marghiloman r§spunde urmatoarele prtn CaLl precizeazi modulde a vedea al guvernului din 1895 in materie de hbertate de alegert

Domnilor Deputatz,

Va voiu da .explicatiuni pe cari le cred necesare asupra -ale-gerei din Ploesti si din Urlati.

De ce am inceput cu Ploesti, adica cu partea finala a inter-pIärii Stoicescu ? Pentruca, cu ocaziunea alegerei din Plo-esti, sunt de examinat ateza puncte de interpretare de lede carisi-au importanta lor, i cari pot crea precedente. In privinta aces-tora nu poate sa existe nedumeriri.

Mai e si un al doilea temeiu. E ca, certamente, ce se pe-trece in Ploesti Are alta importanta politica i alt rasunet decatce s'ar putea petrece in Urlati.

In ce conditiuni s'au facut alegerile comunale dela Ploesti ?I-a placut D-lui Stoicescu sa afirm ca primele alegeri au fostcasate pe nedrept i ca, atunci cand trebuia sa fie casata aiege-rea colegiului intai, unde partidul conseryat r a esit cu mare ma-joritate, s'a casat colegiul al doilea in care partidul conservat rfuese in tnin ritate.

*tia de ce 'a casat alegerea c legiului comunal, ales laSepteribrie 'A Pe atr m by foarte simplu : jumdtate din alega-

535

tori votasera fara carp electorate semnate ; si cine 1111.1 §tie cà sem-natura este singura garantie- de identitate ? Al doilea, ca- se' prin-

-,sesera asupra faptului, lucru constatat judecatoreste, persoan cariau votat de ate 2 si 3 ori cu arti cari nu erau ale lor. Acestedoua puncte n'au fost niclodata tagaduite.

Fireste cä guvernul_ a carui datorie era sa nu lase nerepri-mate practice electorate de felul acesta a casat. S'a facut alege-_rea de a doua oara ; partidul liberal a reusit -cu o majoritate pu-tin Insemnata ; alegerea a fost contestata i, desi temeiurile con-testatiunei erau foarte valabile, cu toate acestea guvernul n'a ca-sat din nou. Guvernul a crezutcä oricare ar fi viciile de forma,vointa unui colegiu electoral trebuia respectata and ea s'a ma-nifestat cu persistenta. laca ina un precedent liberal, sincerral, pe cari 'I recomand protivnicilor nostri.

S'a Intâmplat astfel .consiliul comunal de Ploesti se gl-seà compus din 8 `conseryatori alesi la colegiul intai si din 7 li-berali alesi la cblegiul al doilea. In toate t&ile din lume rezul-tate de felul acesta n'ar fi considerate ca monstruoase, Si s'ar pu-tea foarte bine intamplà ca tocmai consilii comunale astfer com-puse sa dea cea mai buna adminis_tratie, -daca se ,pune buna cre-dinta din ambele parti.

Nu stiu 13ine, daca nu, ar fi de dorit ca consiliile cortrnalesa fie cam ga compuse, fiindcä ele ar prezinta atunct o garan-tie absoluta de control. Partidul liberal- nu este de parere, i neface o imputare a n'am dizolvat ambele colegiuri, sa le trimi-fem din nou' tnainfea alegatorilor ca sa iasä un consiliu de o sin-gura apa.

Aceasta nu este parerea noastra, i cerem libertatea a nu oschim b a.

Acum sa vedeti, domnii mei, cum liberaiii au cautat sä za-darniceasca aceste alegeri.

Cancr au fost convocdti nouii a1ei sa presteze .juramântut,s'au prezentat mai intai D-nii din colegiul al doilea, i cu dansiiunul din colegiul Intai, aruia neconvenindu-i procedeurile cartdejà i§i facusera drumul in ins.* aceasta prima intrunire, s'a re-tras färä sa presteze juramantuI.

Cei rAma§i, In numAr de 7 din 15 alqi, s'au declarat pursimplu constituiti.

536

D. Stoicescu, adineori afirma ca faptul ca D. Crapeleanu arefuzat sa presteze juramantul echivaleaza Cu o demisiune ; insusiD. Stoicescu s'a insarcinat sa citeasca articole din lege, cari da.15 zile unui membru din consiliul comunal ca sa presteze jura-mantul.

Dealtmintrelea, insusi 1). Crapeleanu s'a insarcinat a dez-minta prezumptiunea de demisiune, prezentandu-se la a dotia che-mare si depunand juramantul legal.

Prefe;tul opunandu-se, cu drept cuvant, la Mtrarea in func-tiune a celor sapte, s'a facut o nouä convocare la cari au raspunscei 15 aIesi in complect.

Dar intre alesi se gaseai fostul judecator de pace delaoColul II din Ploesti. In privinta D-sale s'a fäcut atunci jocul ur-mator : s'a formulat mai intai o cerere de invalidare, si D. Alexiufiind personal in joc nu mai putea lua parte la vot ; deci raman0,-0 egale ; sapte membrii din partidul conservator si sapte dinpartidul liberal.

In aceste conditiuni era sigur ca invalidarea nu putea in-truni 2/, din voturi. Propunatorul invalidarei si-a retras atuncicontestatiunea si a formulat in scris una de validare, dezlarandca el cel dintai o va votà.

Legal era lucru ? Nu !Cand un ales nu este contestat, and el are in iOna man-

datul lui, nu i se pune validarea la vot ; el este de drept vali-dat. Cu toate acestea presedintele de varsta al adunarei si adiobserv ca adunarea nu trebuià sa fie prez,idata de D-sa a cedatdirectiunea dezbaterilor --,- presedintele de varsta, zic, pune foarteserios la vot validarea D-lui Alexiu, peatru care pareà dobánditamajoritatea, deoarece inst.* contestatorul facuse declaratiunea ao va vota. Ei bine, au votat sapte pentru validare si sapte pen--tru invalidare, chiar si Cu domnul acela care luase angajamentuIIn scris si care adormise astfel vigilenta partizanilor D-Iui Alexia.

Asa fiind paritate de Ivoturi, presedintele a declarat anulataalegerea D-lui Alexiu, deoarece propunerea de validare cazuse-prin paritate de voturi !

Octal obtinuta aceasta mestesugire, si D. Alexiu, fiind sters,-toti ceilalti colegi ai sal din colegiul I s'au retras, lasand stäpanpe sittiatiune pe alesii colegitilut II.

537

Nici -o adunare nu poate fi constituita deck Cu maj ritatea.alesilor, §i §apte nu este majoritate din 15, ba nu este nici ma-joritate din 14, daca se admite de buna procedura urmata

Ei bine, ace§ti §apte edili s'au dec1arat constituiti, au ales fru-mu§el de- primar pe D. Grigorescu, impartialul prezident de varstade care vorbiram ; au ales un ajutor §i un ofiter al starii civile ;5'au grabit sa trimita imediat listele electorale pentru tiparire laBucure§ti, liste din cari au §ters §i in cari au adaogat pe cinele-au piacut

Aceasta se chiama In fapt, nu in drept o usurpatiune aunei calitati, iar nu exercitiul unei functiuni.

Supunandu-se aceasta consiliului de mini§tri, ce puteä sazica el ? Ca bine s'a ales D. Grigoresat ? i ca bine s'a §tersD. Alexiu ?

Consiliul de mini§tri, adica D. ministru de interne, cadconsiliul n'are decal glas consultativ, a judecat foarte drept cadeoarece D. Alexiu, printr'o surprindere, printr'o me§tegugire alost pe nedrept §ters, el cata sa 'fie restabilit In drepturile sale.D. Alexiu era bine ales consilier comunal, deoarece nu a fost in-validat ; prin urmare, D-sa trebuia sa ja parte la votul consiliului;consiliul, deci, se compunea din 15 membri, iar nu din 14; prinurmare, primarul Grigorescu nu se puteä alege valabil cu §eapteconsilieri.

A trebuit dar consiliul sa se Intruneasca .din nou, spre aface alegerea primarului. La a doua intrunire, D. Grigorescu Cuamicii sal nu s'a mai prezentat, §i D lonescu a fost ales cu§eapte voturi, contra unei abtiKieri ; opt consilieri 'Wand parte lalucrare.

D. N. Fleva: Majoritatea era de 7.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiei: Nu de 7 ci de

8, caci D. Crapeleanu, care s'a abtinut, a luat parte la vot §i a§i semnat procesul-verbal. S'a facut un prim scrutin, care a dat-D-lui Ionescu §eapte voturi, contra unei abtineri ; s'a procedatapoi la un al doilea, §i D. loriescu s'a ales cu aceasta majoritaterelativa.

Ad se pune chestiunea de principiu, daca D. Alegiu putelsau nu sa fie ales. Daca ma 1ntind mai mult asupra acestei ches-tiuni este ca noi, ca mini§tri, nu am avut ocaziunea sa rezol-yam direct. (Intreruperi .

538

Nu, D-le Fleva, nu am fost chemati sa examinAm directdaca D. Alexiu era sau nu eligibil. Chestiunea .ce am cercetatera numai daca procedura dupd care D. Alexiu a fost exoflisit...(aprobari)... era sau nu legala. Am dezlegat a controversa deforma, nu un punct de fond.

Acestea zise, nu mA refuz de a da pArerea mea. Eu cred,cu mine crede guvernul, ca D. Alexiu erá foarte eligibil. Arti-

colul 67 din legea dela 1886 sunA astfel :Nu pot fi consilieri comunali :.1) Toti functionarii si insArcinatii sub once titlu i condi-

tiuni, retribuiti de Stat, judet si comunA".'Aceasta va-sa-zicA cA un functionar nu poate In acelasi

timp fi si consilier comunal, dar nu cA el este ineligibil. Candfunctionar este ales, el trebue sa opteze Irrtre funcOne si man-datul sAu. (Miran). VA mirati de aceastA interpretare ? Dar de-ateori a voit a supune pe un functionar la o demisiune pre-ventivA, inainte de a se alege, legiuitorul a spus-o. Ask In le-gea electoralA se specifica care functionar nu poate fi ales infunc tiune fiind, si care poate fi ales in functiune fiind, si care-poate fi ales de si functionar. Mai mult, and legea fixeazA listacelor ineligibili, ea are grije de a spune ca devin eligibili, andau demisionat, inteun timp dat. Cititi art. 27 si 28. Deci, dedrept conum, un functionar ales, ramane bine ales, insa in urmarel are datoria sA opteze intre functiune si mandat.

Asa a fost cu D. Alexiu, care s'a conformat acestei pres-riptiuni.

Inteadevar, inainte de a presta juramant, si-a trimis demi-siunea i prefectul nu a voit sA-i primeascA juramäntul, pana cenu a primit adresA formall dela ministerul justitiei ca demisiu-unea i s'a primit. (Intreruperi).

Eu ex,plic legea asa cum a intrat In creerii oamenilor cariau facut aceastA lege.

Este buna sau nu aceasta concesiune a legei ? N'am sa acercetez anume. Cred cA ar fi bine ca legiuitorul sa Impiedicealegerea oricarui functionar a cArui functiune i-ar da, inteun co-legiu, o situatiune preponderantA.

Acesta nu poate fi cazul Cu un judecAtor de pace inteunoras ca Ploesti.

539

li place D-Iui Stoicescu sa zica ca functiunea D-lui Alextunu da pas alegatorilor sa voteze in libertate 1 Acestea sunt glume,D Ior ; pentruca daca s'ar prinde. floricelele de retorica de felul.acesta cu oricare alt colegiu electoral, Cu colegiile dela Ploe§tisceasta nu se prinde. Rana acum nimeni, af ail de interpelator,nu a voit sa puna la indoiala iadependenta celor cari voteaza inacea localitate.

D. Stoicescu crede a noi voim cu once chip sa aducem-Prahova la sentirnente conservatoare. De ce oare ? Prahova inmarea ei majoritate ne-a dat reprezentanti conservatori in_ Ca-mera §i Senat ; consiliul general conservator in judet; °rapt detrei ani ne da consilieri comunali conservatori, §i acum chiarsconsiliul comunal este in majoritatea lui conservator. Dar ora§ulPlee§ti, adica colegiul II de Camera §f Senat este in opozitie !De ce sa nu lasarn originalitatea lui orasului Ploe§ti ? Ploe§tiiinteun timp a fost antidinastic, and toata tara erà dinastica!in alt timp anti-bratienist, and toata suflarea care facea politica'era bratienista ; acum este anti-conservator, cand majoritatea ta-lei este conservatoare.

Foarte bine ! Daca vom putea aduce Ploestii, nu la senti--mente conservatoare, dar la sentimente mai putin anti-guverna-mentale, ne vom felicità ; daca nu '1 vom putea aduce, ne vomconspla, pentruca atunci cand vom fj noi in opozitiune, suntemsiguri de a gas' Ploe§tii in contra D-voastre. (Ilaritate, aplauze).

Credeti-ne, ca nu punem nici un pret. a§a de mare in cat saalcarn in picioare §i con§tiinta noastra §i textul legilor,, ca safacem din Ploe§ti un partizan aprig al nostru. Vom lasa timpuluisa opereze aceasta transformare, care deja a inceptit sa se van.Eu cred chiar clansa este cauza iritatiunei cu care ne vorbe§teD. Stoicescu.

Acum, D-lor, ramane sa vedem daca alegetea D-lui lonescuca primar este sau nu valabila. i ad este ciudat sa gasim peD. Stoicescu, obicinuit cu privirile intre texte, and ele se cioc-nesc, deprins cu aceasta gimnastica speCiala a mintei, omitanda leg-ea consiliilor comunale este posterioara legei gradatiunei.

Legea gradatiunei zice ciar .ca nici un profesor nu poate finumit prefect, primar sau membru in comitetul permanent ; darlegi `posterioare nu mai spun aceasta, ci lezea speciala comunall

54Q

dela 1886, despre care vorbiti, contine chiar in art. 68 o dero-gatiune formala.

lata ce zice legeaNu plot fi .consilieri comunali toti functionarii §i insarcinatii

sub titlu retribuiti de Stat, jude su comuna."Aceasta dispoziltune nu se aplicil nzenzbrilor Inveitelmtín-

tului superior si secundar.'9. N. [leva: Consilieri, dar nu primari.D. Al. Marghiloman, mtnistru al justifiei: Nu §titi ce

placere 'mi faceti, Fleva, decateori va väd suparandu-väde un argument care n'are nimic* personal ; aceasta 'mi demon-streaza ca am dreptate. Tu te fache§, donc tu as tort".

Legea, D-lor, zIce formal ca pot fi consIlieri comunalimembrii invätamantului secundar §i universitar.

Cine poate fi consilier comunal poate fi §i primar.Vedeti D-voastre undeva in lege vreo conditinne de admi-

sibilitate particular-A pentru primar ? Pot recitl legea dela un cappana la altul, §i nu yeti vedea nicaeri o restrictiune adusa prin-cipiului : cA cine poate fi membru In consiliul comunal, poate fi§i primar, §i vedeti cA legea insa§i s'a insarcinat sa darametextul legei dela 1883, asupra gradatiunei.

D. N. [leva: Cititi dezbaterile legei dela 1886, ca sa vedetipentru ce s'a pus aceasta deosebire.

D. Al. Marghiloman, minislru al justaiei: Sa vedem,D-lor, acum, cari sunt *precedentele, caci-in aceasta materie sunt§i precedente.

Vi se va dovedl ca, §i sub Iiberall §i sub conservatori, acestprecedent a fost stabilit, §i e de ajuns sa va citesc numai cam/D -lui Bucur Spirescu, care a fost membru in delegatiunea jude-liana, sau comitetul permanent. S'a anuntat in privinta aceastao interpelare de catre partidul liberal, al card autor era D. Do-brescu interpelare care n'a fost niciodata discutatä, i preceden-tul a rämas fara nici un fel de protestare.

Jata, D-lor, ce aveam de zis in privinta alegerei dela Ploe§th-'Mi dati voe mie, D-lor, sa nu tin seama- de toate adaosu-

rile cari sau facut asupra violentarei con§tiintei alegatorilor, pen-trucg sunt unele lucruri cari devin clauze de stil. Ai reu§it Inelegeri : Dumnezeu §tie prin ce dificultati ai trecut §i ce cura.

541

chic ti-a trebuit ca sa strabati printre !andante sbirilor ; n'aireusit .. Dutnnczeu stie ce curaj civic ti-a treb'uit ca sa scapi.din mainile sbirilor !

Ei, D-lor, cu literatura de felul acesta nu ne convertim unii-pe altii, ci ajungem sa facem o educatiune foarte gre§ita aceloracari ar putea luà aceste cuvinte ca intemeiate. si eu, daca asiavea a face o rugaciune, In aceasta privinta, ar fi ca si unii siallii sa punem ceva streaja la gura, cAnd aruncam acuzatiuni defelul acesta, totdeauna exagerate, mai niciodata dovedite, pen-truca ceeace zicem ad are rasunet §1 aiurea, §i facem dupa cumziceam, ca opiniunea publica sä 'si strambe credintele ei delajudecata dreaptA pe care ar trebul s'o semneze.

Ajung, D-lor, in aceastA ordine de ¡dei la alegerea delaUrlati.

D-mi mei, dela Inceput trebue sä mä inchin inaintea mie-striei D-lui Stoicescu, pentruca a gasit mijlocul, ca interpela-latiunea pe care noi conservatorii am fi avut dreptul s'a facempartidulut liberal, sA o faca D-lui, liberal', notia, reprézentantiipartidului conservator. Nu ma voiu servi de exemplul D-sale ;nu voiu face comentarii §i afirmatiuni ; mi voiu margini de a e.numerà fapte si de a produce In spiritul lor constatar judecAto-resti necontestate, cari au fost facute la toate treptele judecato-te§ti chiemate si examineze aceasta afacere.

Sunt dotia alegeri la Urlati, una dela 5 _Septembrie, In carelista D-lui Urlateanu triumfase. Imi zicea D. Stoicescu : Cu maremajoritate a alegatorilor. Eroare 32 voturi. Alegerea a fast con-testata la delegatiunea districtului. Pe ce temeiu ? Pe temeiul caun mimar insemnat de alegatori n'au putut si voteze and auvazut maltratarile ja cari erau supusi din partea triumfatorilorzilei, protivnicii lor.

S'au facut anchete in privinta aceasta si s'au prezentat 4050 alegatori protestAnd si aducAnd martori sa probeze ca niciTM s'au putut apropià de localul de vot, asa de bine era Imp-nat si luat in stapAnire de cei cari fäceau si treaca lista D-luiUrlateanu. Suprefectul delegat s'a marginit numai de a constatadaca reclamantii erau sau nu alegatori, si s'a dovedit ca toti,WA exceptie erau alegatori. S'a mai fäcut a doua c rstatare dacavreunul votase.

542

Nu votase, S'a trimis. rezultatul delegatiunei judetene, carevazand ca majoritatea D-lui Urlateanu era de 23 voturi, pe anderan 50 de alegatori, cari atestan ca nu se putusera apropia devot, §i ca un numar insemnat de martori cerlificau faptul acestardelegatiunea a casat alegerea.

Dar in ce e guvernul vinovat, i in ce putem fi noi inter-pelati ? D-voastra cari cereti descentralisare i autonomie jude-tea* D-voastra va räzboiti in contra ei la primul pas pe care'lface contra placului D-voastre ? Delegatiunea judeteana nu esteguvernul I

Delegatiunea, casand, trebuia sa- se faca alegerile noi. S'aufixat alegerile la 4 Decembrie.

VA expun un foarte mic istoric .5i nu voiu cità nume, cadcredeti-ma cad nu'mi apartine mie sa vad daca Bocluc sau D.Patrunjel, sau D. Sdreanta, sunt de ai D-voattra sau de aino§fri. Chiar daca nu ar fi de ai no§tri, nu a§i fi scarbit denumele lor ultra-democratic, precum se arata scarbit D. Stoicescu,MA niarginesc la faptt.

In dimineata zilyi de vot, D. Canuta lonescu adunase incurtea sa o ceata de 50 60 de in§i ; sa nu zicem ca all fostsute, cum in frica momentului au crezut unii, in care erau Rartnantes in gurite vasto, trei patru alegAtori, restul erau neale-gatori §i chiar argati, oameni Cu simbrie ai D-lui Can*, cariFdeau acolo pe bautura §i pe maneare, neavand sa raspunda cleatla urmatoarea lozinca : SA veniti in ajutor and va fi nevoe".

lmi veti zice ca aceasta e o afirmatiune. Nu. Dacä lucrular fi a0 de palpitant i de interesant, a§i cal constatafile ju-decatorului de insttuctie pe cari le am ad §i pe cari le pun ladispozitia D-lui Stoicescu.

Alegerea merge in buna lini§te pana la LI ore. Pana a-tunci voteaza 139 alegatori, and la acel moment precis se audeun siomot, o larma, tipete la anti-camera salei unde se vota,sub prqedintia judecatorului de ocol. In acel moment, alegatorulStefan Spiridon, repezindu-se in sala de alegere, cere protec-tiunea judecatorului.

Stefan Spiridon era urmarit §i gonit de oameni cari pro-ferau amenintari de moarte in contra lui §i cari'l lov isera dejbcu bete.

543

Stefan Spiridon era acuzat de navalitori cA ar fi lovtt Cucutitul pel un ord cu care s'a certat in invalmwala deis 110.Judecatortil de ocol, ca sa calmeze spiritele, pune la oprealape Spiridon ;,,i'i face perchezitiune; nu gaseste la el nici cutitnici briceag. Se mai spune a ar fi avut un revolver ; noua per.chezitiune la care asemenea nu se gaseste nimic care sa semeneCu pistol sail revolver.

Daca lucrurile n'ar fi fost croite pe scandal, ar fi trebuitca ele sa se opreasca ad; dar nu ; aceia cari urmäreau pe Ste-fan Spiridon au skit peste masa de alegeri si au voit sal jade unde se refugiase, intre masa si soba; judecatorul atunci apus bratele in cruce ca sal scape ; a fäcut apel la sentimentelebune ale agresorilor ; i-a amen intat Cu autoritatea sa ; dar de-geaba ; ei au rupt omul din bratele lui l-au tárat afara, iar ceicari au ramas in sala au spart, au sfarknat in tandari masa dealegeri §i tot mobilierul primariei ; au sfasiat dosarul alegereijudeckorul de ocol cu urna In brate si cu o foita pe care amadus'o ad pentru edificarea Camerei, si care este tot ce ramänedin procesul-verbal al alegerei, calcat In picioare 11 puteti vedeacu totii cad acestea sunt documente in materie electoralA dedoi ani incoace. (Aplauze). .

Judecatorul, tic, s'a refugiat pe balconul care da in stradastrigand sa i se dea ajutor. Cu ajutorul unei funii si cu o scarade Pod, judecatorul s'a scobo.rat in ulita, unde a scapat teafarCu urnä cu tot. lata moravurile electorale dela 4 Decembriein Urlati.

Acum ramâne de examinat ce prezumtiune sau ce doveztsunt a agentii turburarei acesteia nu sunt conservatori, ci libe-rali ? Asi insumä numkul cl. trei. Intäi calitatea bAtutului aldoilea calitatea bätausului, si al lreilea rezultatul obtinut.

Calitatea batutului?Aduc ordonanta judecatorului de instructiune, care trimite

inaintea Curtei cu jurati pe un numar oarecare pentru /WE a-plicate lui Stefan Spiridon si altora pe care insusi D-voastrav'ati insarcinat sa spuneti ca sunt sustiitori" ai nostri. Nu'mitrebue altA dovadA decdt aceasta.

Calitatea batausului ? Vad, mire cei dati in judecata pe.CAnuta lonescu, pe Stel'an Neculau si N. Bo giu ; nu'i Cu tosc

644

dar uitandu-ma ta buletinurile inserate in dosariil pe care'l arein mána D. Stoicescu, pe acestia îi vad ca sunt pe lista can-didatilor

Unul este agentul provocator cace a concentrat o bandain curtea lui, ceilalti doi sunt dintre capeteniile cari au nävAlitin biuroul electoral, strigand : dati, mA, ca ne-au mancat fripti !"§i cAnd pe toti trei ii gasesc pe lista liberala, sunt condus firestela concluziunea ca ei sunt liberali.

V'am dovedit ca batutul este conservator CA batausul esteliberal i ma intreb, fail a merge mai departe, ce cauta inter-pelarea D-lui Stoicescu ? Eu sal interpelez pe D-sa nu D-saPC noi. (Aplauze).

Dar sa vedeti acuma rezultatele obtinute ; la urna scapatäde judecatorul de pace a fost imediat sigilata si desfacuta inurmA de judecatorul de instructiune.. S'a constatat ca votase133 persoane, dupa cum se vede in crAmpeiul de lista scapatde judecator si pe care 1-au contrasemnat toti patru scrutatorii17i secretarii. In urna s'au gasit 120 buletine, incepand cu Po-pescu, buletine conservatoare ; iar 13 buletine ncepand cu nu-mele Urlateanu, adica lista liberala. Apoi ce? Conservatorii s'aunApustit ca sa bata pe judecatorul de pace si sa sfärAme mobi-lierul stapanirei pentru ca sa anuleze o alegere In care ei erauin nunlar de 120, contra a 13?

Intelegeti CA sistemul acesta nu se poate sustine. D. Stoi-cescu era mai bine avizat dacA isi margineà interpelarea numaila alegerea dela Ploesti, uncle este loc de discutiune pentru unom de talia D sale, lasAnd vre-un ucenic politic, setos de a'siface o reputatiune, fie cu once subiect, sarcina ingrata de aspune ca batutii au fost batausi si cA victimele au fost aceicari bateau.

Asi putea termina ad, D-lor, sA ma folosesc de insusi ter-menii cu cari D. Stoicescu a inceput. D-sa ne spunea cA suntbande electorale. i ca vom fi ingroziti singuri de ceeace ne vaarAta. Da, D-lor, afirm i eu cu tristete cA au fast bandeie elec-torale i ca trebue sa ne ingrozim.

Bandele nu au fost ale noastre ; gro aza n'a pl2cat din ran-duffle noastre. i unele i cealalta sunt absolut la pasivul par-tidulif libe al.

54p

Nu o spun numai ca sa aduç o acuzatiune.AO don i ca mai curänd sau mai tärziu sa se rede§tepte it

sentimentul nostru tuturor o hula a§A de generala asupra pr ce-deurilor electorale de felul acesta, ca nimeni sa nu mai Indraz-neasa sa le comita, dar at deosebire, ca nimeni sa nu '§i per-mità intr'un Parlament sa le relateze pentru ca sa le sustina,aci este a le sustine când cine-va in loc de a se pune alaturicu cei cari voesc sa le reprobeze, le pfegAte§te dejà un teren deapkare, ocolindu-le i lransformAndu-le ! M'a§i mira daca la u-ratii din Prahova discursul D-lui Stoicescu nu va fi intrea,,a ple-doarie a acuzatilor din Urlati !

lata, D-nli mei, ce aveam de zis. Daca socotiti D-voastrea In alegerile dela Urlati este de mustrat cine-va, va las D-voastredeplina libertare de con§tiinta sal indicati Insu§i D-voastre rbe-ralii, cei cari v'ati rezervat libertatea de cuget ; din c nd Inand vä las D-voastre sarcina sa c nchidett si A, aplicali lectiu-nea care o meritä, acelora cari fac fapte de felul acesta Ap auze

CAILE FERATE DE INTERES PRIVAT

*EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 6 *I 7FEBRUARIE 1895

In sedinta Camerei Deputatilor dela 31 lanuarie 1895, se la in dezbatereproiectul de lege privitor la construirea si exploatarea cailor ferate prin initiativäprivalà. La discutia pe articole, care a inceput in sedinta dela 6 Februarte1895, d. AL Marghiloman a intervenit. In mal multe ränduri si anume .

La art. 3

Domnilor Deputati,

Proiectul- care se discuta e o lege tip, o lege care punenumai lineamentele generale, dupa care o initiativa particulara,fie a comunelor, fie a jude-telor, fie a unui om, se poate exercitàpentru a creia cli de l'Iteres local. Diferitele puncte din lege ausa fie neaparat complectate si dezvoltate printeun regulament deadministratiune publica.

Sub rezerva acestei observatiuni yeti vedea ca nu este nimicdin cele ce .3.ri s'a propus de D. Fleva si de D. Delavrancea caresa nu fie cuprins in aceasta lege. Cand in art. 3, proiectul pro-pune a nici o concesiune sa nu se faca. decat daca va fi fostprecedata de o ancheta commodo et de incomrnodo, e cert a

*) Art. 3. Pentru fiecare cerere ministerul de lucräri publice va proceda, silocalitätile interesate, la o ancheta de commodo si incommodo.

Dupa trecerea a douil luni dela primirea cererel si dupà ce va fi-rezolvattoate rechmatiunile ivite, rninisterul, de va fi loc, va interveni la Consiliul deministri pentru autorizatia cerutä, declarandu-se lucrarea de utilitate publica.

Dec natiunea publica se lace prin decret regal.

547

diferitele puncte, asupra Mora se va face ancheta, nu pot ftprecizate decht prin regulament. Ele vor diferi dupa cum suntin joc interese ale judetului, sau interese ale comunelor, sauinterese ale particularilor.

Ce este o ancheta de commodo et incommodo ? Termenulacesta nu este nici nou In limba juridica, nici neIntrebuintat. Esteo ancheta care se face la fata locului, In anume conditiuni, Intermene fixate. Toate persoanele care au .un interes Isi spunparerea lor, îi arata obiectiunile pe cari le-au de ridicat, sauisi manifesta aprobatiunea lor.

SA luam exemplul unui drum de fier care trebue sa uneascAmosia d-lui X cu o cale feratA si care nu ar avea decht sa treacadent prin o singura comuna, au sa se pronunte acesti doi inte-resati, comuna si -proprietarul.

Dar unja trece prin mai multe comune ; va fi neaparatnecesar sa se consulte particularul interesat, toti vecinii, toatecomunele pe unde trece linia i, in fine, judetul.

Prin urmare, ancheta de commodo et incommodo implica,necesarmente ideia ca daca se vor gasi atinse interesele comu-nelor si ale judetelui, comunele i judetul vor fi consultate.

Dar acestea sunt puncte de regulament, si ash a fost inten-tiunea propunatorului legei, a legiuitorului.

Dar v'ati Intrebat, de sigur, pentru ce atata foc din parteaD-lui Fleva, cu ocaziunea discutiunei generale, si la art. 1 0la art. 2 si la art. 3, si poate mai de-vale, cu ocaziunea discu-tiunei altor articole ? Pentru ce D-sa revine mereu la pretinsaviolare a legei judetiene i comunale ?

lata pentru ce : daca ajungem la un punct comun, necesi-tatea de a se consulta comuna si judetul de ad in colo nedespartim cu totul. In inteptiunea D-lui Fleva este ca, dacicomuna i judetul s'au rostit In mod defavorabil construirei liniei,aceasta Inchide once recurs ulterior, pe and in intentiuneanoastrA nu este ash, ci dupa ce se vor fi consultat comunajudetul i acestea numai ca oricare alt interesat particular, ultimulcuvant apartine guvernului.

Guvernul pretueste claci obiectiunile facute sunt motivatesau nu...

D. N. Fleva: Consider judetul ca un parlament 1 ca

548

D. Al. Ma ghiloman, mintstra al juslitiel: Cu sisteindacesta, al parlamentelor locale, au ajuns comunele §i judetele irrFranta In starea de astazi. Aceasta nu este teoria noastra §i nicia legilor judetiene §i comunale, In care autonomia judetianA §icomunala absolutA nu exista in sensul cum o aratati D-voastra..

Ca sa vedeti unde am ajunge cu teoria D-voastra, sa luamexemplul unui drum de fier, pentru care s'au facut atatea cereriin Parlament, §i de care sunt legate atatea interese ; sa luarnexemplul liniei Buzdu-PAtArlagele. SA presupunem a ar fi sa seconstruiasca aceasta linie §i a s'ar obtine asentime.ntul tuturorcomunelor interesate, afard de comuna Verne§ti ,,sti Gura-Nis-covului, care se gäsesc aproape de capul terminus al liniei, §icare comuna, pentruca s'ar gasi jignita in interesele ei, pentruaar pierde o arAu§ie 'sigura, ar refuzà.

Socotiti a se poate opri in loc activitatea §i initiativaparticulard §i interesul judetian §i vointa guvernului, numai pentrua comuna X refuza O. lase sA treacA pe teritoriul ei unja feratA ?Aceasta n'a§ admite'o niciodata, §i 8§ fi cel dintaiu sa zic : D-niimei, respingeti proectul de lege §1 lasati altor Camere rnai bineinspirate sa reinceapa aceasta lucrare, deat sa facem noi o legeimposibila de aplicat. Prin urmare, este bine inteles §i in spiritulnostru, §i sper ca §i In spiritul Camerei, a nu se face nici cp

linie, interesAnd comunele §i judetele, fail sá se consulte consi-liul comunal, sau judetian ; dar tot a§a de bine Inteies este cdatat consiliul comunal, cat §i cel judetian nu vor aveà decat sadea un aviz asupra aruia hotardrea definitiva are sa fie data deauvern.

Sine Inteles, Insa, D-nii mei, a nu este vorba de subven-tiune sau de o cteatiune de linii ferate din initiativa §i Cu spe-zele judetului sau comunei ; atunci autonomia lor este absoluta;nimeni nu le poate impune sarcini, nimeni nu le poate inscriecheltueli altele cleat cele prevazute in budgetul lor. Al doilea.punct este acela asupra cáruia stärue D. Delavrancea. Si acela estecoprins in ancheta de commodo et incommodo ! (D. Delavranceaintrerupe).

Sa'mi dati voe, D-le Delavrancea, sa va spun a in materiaaceasta pot da Camerei informatiuni cevA mai autorizate ,deatD-% astra, Wilda am f st la ministerul rucrarilor publice, §i cu-

549

nose jurisprudenta acelui departament. D. Delavrancea vreb säse Inscrie in Iege, cà nici o autorizatie de drum de fier de intereslocal sA nu se da, fArà ca comitetul de apArare sA fie con-sultat.

Apoi, D-le Delavrancea, aceasta se face astAzi, si nu seface numai pentru drumuri de fer, cum credeti D-voastre, se lacé

pentru simple -sosele ; o osea este tot eat de importantA pen-apArarea nationall ca sl o cale ferata,* si de multe ori este

si mai importantA. Puteti fi siguri cA exis16 un fel de cartel in-tre ministerul lucrArilar publice i comitetul de aparare nationa-1A, In virtutea aruia nu se proiecteaza si nu se executA nici un-fel de cale, fArA sä se ià avizul consiliului de apdrare nationala.

Stiti bine, D nii mei, ca tuate organele Inteun Stat trebue-sA colaboreze la tinta comunA, si and legea fixeazA cA guvernulva autorizA sau va refuzO constructiunea unei unii, aceasta va--sa-zicA cA totalztatea organilor, cari constitue un guvern, nu unminister, adia un departament, ci toate departamentele, au sAse rosteasa asupra ei. (Intreruperi).

Se vede cA nu mä exprim destul de ciar, deoarece D.Delavrancea zice cA nu ne Intelegem ; stiu c. D-sa, este ash depasionat de ideea cA acestä lege este anticonstitutionalä, marele-cal de bataie lu contra tutoror legilor cari se pun de ati.va arnincoace, cA once s'ar zice este izbit mai d'inainte de nulitate,

Revin la chestiune.Socotesc a nu este loc a se admite un amendament pri-

vitor, fie la o trimitere din nou la legea comunall sau la cea ju--detiana, fie la consultatiunea comitetului apArArei ,nationale.

R5mAne punctul din urmA care m'a mirat mai mult. D.Delavrancea este pasionat, dar este om logic. PAnA acum am,constatat la de multe ori, apreciatiuni excesive, si de multeori consecinti enorme pe cari le trage dintr'un punt de plecareeronat ; cel putin I-am gAsit totdeauna logic ; dar acum *11 ga-sesc Intecr contradictiune absolutä. Proiechn a propus si Camera-a votat ca concesiunile acestea sa se dea de guv.ern...

D. B. lefeinescu-Delavrancea: MA ertati ; amendamentulmen prevede altfeli

D. Al. Margifiloman, ministru al justitiei: S'a admis cA-concesiunile acestea se lac numai de gm, ern si pentru declarati-,

550

unea de utilitate publica ; D. Delavrancea voe§te interventiuneaCamerei I Unde este logica ? Dar D-sa, zice : am avut alt punctde plecare. Daca ai avut alt punct de plecare atunci D-ta fadacea gimnastica care se chiama a se razboi cu morile de vânt.Camera a votat principiul din art. 1, §i D-voastre voiti ca, lafiecare articol urmator, Camera sa dea un räzvot !...

D. B. $tejanescu-Delavrancea: Da, insa sub conditiuniledin prezenta lege ; §i -eu modific aceste conditiuni. Uncle estelipsa de logica ?

D. Al. Marghiloman, ministra al justitiei:*Sunt la noi intara multi proprietari, avand dornenii intinse. Presupuneti cA u-nul din ace§tia voe§te sa se lege cu o statie a Statului §i a maitotalitat9a liniei trece numai pe domeniul lui ; pentru rest el s'ainteles cu cei interesati ; nu'i mai lipse§te decat decretul deautorizatiune pentru a incepe constructia.

Ce voe§te, Irisa, D. Delavrancea ? Si pentru o asemenealucrare sa vina guvernul la Camera pentru declaratia de utilitatepublica ?

Atunci de ce sa mai facem Ind o lege ?Cel putin, in lipsa de asemenei lege, repauzatul Plagi no,

a putut sa'§i faca un drum de fer de interes particular ! Cu le-gea aceasta, irisa, pe care o facem, in scopul de a incurajà ini-tiativa particulara, daca ar ft sa o modificam in sensul cerereiD-lui Delavrancea, once constructiuni de asemenea linii ar fiimposibila!

Socotiti D-voastre ca Corpurile legiuitoarer cu preocupati-unile politice §i financiate ce zilnic au, vor gasi timp ca sa de-clare utilitate publica pentru D-ni X Sau Y, singuri interesatichestiune ?

Cu 'sistemul acesta intrati in domeniul fanteziei sau cel pu-in inteo calcare a legei de expropriatiune pe care D. Fleva nu

ne o va erta niciodata.D-sa a spus ca se calca cinci, ease legi, fara sa tina sea,,

ca o lege abroga dar nu cola alta lege anterioara. Cu termi-nologia asta, noi le calcara partial, dupe pArerea D-sale ; darD-voastre voiti sa calcarn In totul una din aceste legi martire, le-igea de expropriere. Ce zice aceasta lege ? Pentru lucrar carmtereseaza Statul, declaratiunea de utilitate se cere dela Camera;

551

pentru acelea ce intereseaza comuna, dela comuna; pentru celece intereseaza judetul, dela judet ; si and sunt In neintelegeremai multe judete, intervine guvernul. Dar D-voastre voiti capentru interesele particulare si pentru cele comunale i judetianesä intervinä puterea legiuitoare !

Spuneti mai bine francamente a nu voiti aceastä lege sipropuneti cate o chestiune prealabila la fiecare articol ; dar nune härtuiti ast-fel cu propozitiuni cari n'au ratiune de a fi !

Inteleg combaterile de legi, and ele trebue sa ajunga laamelioratiunea lor, sau la doborarea lor. Insa atacul continuu lafiecare intorsäturá a frazei, Cu spiritul de a face legea inaplica-bila, aceasta este o tactica pe care o suporam, insa pe care nune vom opri de a o critica Cu vioiciune, cad nu este o operade adversari, ci opera de dusmani. (Aplauze).

La aft. 4 1" unde e vorba de precizarea lhiilor de interes privat;Al. Marghilornan, d'as urmaioarele lArrturiri:

Domnilor Deputati,

Datoresc cateva explicatiuni pentru ca sä dispara orice felde nedumeriri. Este ciar ca nirneni nu poate sa &A o de.finitiunea liniilor de interes local, in care sa se coprinda toate hi-potezele.

Singurul Mod e dea pasi pe cale de excluziune cum faceart. 4: Nu sunt linii de interes local, prin urmare, guverhul nupoate conceda urmatoarele linii..." Din aceasta limitatiune iesedefinitiunea clara, aceea ce este o linie de interes local.

Cari sunt aceste categorii excluse ?Intai, prelungirea liniilor prinzipale -ale Statului in directia

lor principala. Care e linia principalä a Statului ? E marea arterade comúnicatiune care intruneste limitele extreme ale Ord, careplead, de exemplu, dela Varciorova si merge la limiteleclovei, la Surdujeni sau la Ungheni ; plus legAtura acestei arterecu toate capitalele de judete. Prin urmare, decateori va fi Vorba

1* Art. 4.Dad unja pentru care se cere autorizatiunea ar fi a linie dejonctiune cu caile ferate sträine, sau, daca ar vätäma interesele generale a estatului, ea va ii refuzati.

552

d-. prelungirea acestei linii, nu se va puteA face de Un conce-sionar particular.

Dar, sunt alte puncte ale liniilor Statului cari pot M. se pre-lungeasca de particulari. De exemplu : unja Pucioasa. Cine Impe-dia pe un particuilar sA prelungeasca aceastA linie ? Lima Buda-Slanic, ce ar impiedica-o sa mearga mai departe ? Ce ar Impediaca Valeni-de-Munte sa fie unit cu un punct oare-care ? Aceastava sa zica Min. 1 din amendament.

Al doilea, legatura liniilor ferate cu Dunarea si cu Granita.Intelegeti imedlat ca e vorba de apararea Wei, care nu permiteca asemenea linii sa ,fie in mAna particularilor.

Al treilea : HMI de un interes general, sau cari ar face con-curenta liniilor Statului. Apoi nici aceasta nu se poate precizaprin o definitiune mai stilt-1M. Presupuneti a un concesionarparticular ar cere sa mearga cu o cale ferata dela Galati spreReni ; oricAt de. nelnsemnata ar fi dAnsa, nu este nimeni caresa nu Inteleaga a dAnsa priveste interesele gene.rale ale Statuluisi fortificatiunile noastre de pe Siret ; nu se poate admite ca oasemenea linie sa fie In mAna unor cohcesionari. O linie care safad concurenta liniilor Statului, si a;seasta e lezne de Inteles. Pre-supuneti once linie care ar scadeA traficul Statului, de exempluo linie tare ar scurtA distanta din Slatina la Bucuresti, lasAndPitgstii la o parte, de sigur a nu se poate da unui particularRau unei societati.

Dar D. Delavrancea ne propune un adaos : sS prohibim oncelinie care ar uni doua puncte din reteaua Statului. Aceasta se ga-seste in legea ungara, de unde a mat-o D. Delavrancea ; prinurmare, are temei si se poate discutà. ,Ne-am gAndit si noi la a-ceasta restrictiune si iata de ce am eliminat-o. Suitt statii dedrum de fer cari au ajuns In vecinatate cu alte linii si cu carinu sunt reunite. Exemplu, Botosani. Botosanii sunt cap de linie,trenul se infunda acoto; dela Botosani, InsA. la unta cea noud aJijiei, ntv-mai sunt deat cAteva kilometre. Ce ar Impedia ca Bo-tosanii sa fie reunit cu un punct precis dupa linia Jijiei? Dupl.definitiunea D-voastra, lucrul acesta nu. ss'ar mai puteA face si artrebui astfel, inainte de a legiferA, sa examinant In parte fiecarepunct al liniilor noastre, ceeace este imposibil.

Cu acest sistem nu am face cleat sa jignim foarte multdezvoltarea ec nomica a acestei tari.

57-3

Va rog sa credeti Cu totii ca s'a pus multa truda, ca saputem da siguranta intereselorbb§testi si de alta parte sa facetnea art. 4 sa contina germenele unei reale dezvoltari econ mice

Asa dar, D-Ior, va rog sa primiti art. 4, a§a cum este redaztat.Artico/ul se adoptA.

ha art. 6 *) fispunzand d-lui B. St. Delavrancea, care reprosase proiectuluiIn discutiune, un caracter de xenofilie:

Domnilor Deputati,

Este un teren de discutiune pe care nu'l pot pritnl. Nu seprezinta tiri singur proiect de lege pe care, de calva timp in-coace, opozitia sa nu'l examineze cupatima nouà a streinophobiei.

Once discutiune serioasa devine imposibila in asemeneacdnditiuni.

Ad in Camera luptam ca sa dan' avant initiativei private,ca a permitem unui proprietar constructiunea unui drum defer, care sa. permita transportarea sau exploatarea bogatiilor fo-restiere ori minerale cari le-ar aveà pe proprietatea sa, ca säpermitem unui sindicat de proprietari sa faca dn drum de fercomun pentru inleznirea exploatarei produselor pe mosiile lorca sa permitem unor comune ori unor judete sa faca o linie lo-cala care le-ar inflorl comuna sau judetul, §i D-voastre raspun-deti mereu cA aceasta lege este o tarta care se ofera strainilorspre a veni in tara sa se inbogateasca.

Ei bine, D-lor, acest sistem de a discuta va märturisescinteleg.Am exclus dirrlege once linii importante, o ice linii stra-

tegice, once linii cari ar face concurenta liniilor Statului, adicatoate liniile cari ar putea renta mai mult ! Nu se pästreaza decatliniile acele cari sunt numai de un interes absolut local si carenu se fac decat cand exista stimulentul particular din localitatesi D-voastra vedeti in aceasta inca o Palestina care se desc idepentru inavutirea tuturor Evreilor §1 crapitali§tilor set §i de gra edividende ?

* Art. C. Administratiile acestor linif au dreptul de a-si fi a sin u tarifele pentru calatori §i marfurt precum si rice disp zitiuni rel tive I ex lo re.

Tarifele y r fi izate de minist ra,1 lucrar I r pub *ce i p icate Cu t eluni inainte de p nerea 1 r n aplicare

554

Cred, I jisa, cl nimeni nu va va urina, §1 de aceea voiuexamina chestiunea tarifului pur §i simplu In mod obiectiv, fatanumai cu legea, Una sa mA preocup daca Intocmirea tarifuluieste lasata unei companii straine, sau unei companii pamantenesau unui judet, sau unui particular! Voiu examina, deci, ches-tiunea tarifului In raport cu sacrificiul care se impune construc-torului unei linii de drum de fer.

D-lor, Statul nu dA nimica concesionarului pentru constru-irea liniilor de felul acesta, dent liberul uzagiti al terenului co-munelor §i judetelor, plus Intrebuintarea zonelor §oselelor acolounde exista §i sunt libere, alt nimica ; caci restul de concesiuni,adicA transportul de regie, scutirea de vama, etc., acestea se a-corda absolut tuturor instalatiunilor industriale din tara. Prinurmare nu acordA decal mici lucruri, ramand ca compania sAplateasca exproprierile, sA plateascA toate fnstalatiunile, tot ma-terialul rulant, sA alba fond de rulement, sa plAteascA personal,etc., §i sA a§tepte ce ? SA a§tepte, dup. D. Poenaru-Bordea, caun ministru autoritar sl zicA : nu vei exploata unja D-tale cleatcu pretuf cu care eXploateaza Statul...

D. B. S'tefeinescu-Delavrancea: Nu zic aceasta.D. I. Poenaru-Bordea: Ne multumim numai cu aprobarea.D. Al, Marghiloman, ministru al justitiel: 5i daca mie,

Stat, imi convine sA reduc de exemplu transportul petri§ululpentru ca sA favorizez judetele sau comunele §i sa nu iau altataxa decat numai cheltuelile de regle? Sau daca 'mi convine sadau un avant unei ramure de productiune §i sA scad taxelepentru dansa taxele §i sub-cheltuelile de regie, atunci sA te tra-tez tot a§à §1 pe D-ta care nu e§ti niel parta, nici interesat ladezvoltarea economica a tarei mete? Nu, D-lor, nu se poatesA acordati a§a de putin pentru Infiintarea acestor linii de in-teres local §i trebue sA lAsati liber jocul tarifelor.

D. PorumbaruVrede ati inchide gura and ili reaminte§tecA jurisprudenta in Franta este de a se omologa de guvern, ta-rifele. D-sa uitA CA pe tot contintntul nu se fac linii de felulacesta, decal cu subventiunea Statuln(i §i este evident CA acolounde Statul dà subventiune §i unde de multe ori el obliga §i

pe judete §i pe commie sA dea subventiuni, este evident caacolo Statut trebue sA'§i rezerve ultimul sail cuvant asupra ta-niel r.

55

Dar La noi, Statul nu contribae cu nintie? comunelesi judetele asemenea ca nimic, de unde ar 'naste dreptul exor-bitant de a impune tarifele ? Once constructor îi va zice euam pus capitalul de care trebue sa ma despagubesc in timp desa de ani, caci dupa 30 de ani Statul are dreptul sa'mi launja; eu cheltuesc zilnic ca sa exploatez unja; iar Statul isirezervi dreptul sa ma ruineze, fara fraze, silindu-ma sa scadtarifele mele, crick i-ar placeà lui, fAra sa scada pe ale lui".Si consecinta va fi ca nimeni nu se va risca lute() aventura undeeste tot de perdut si nimic de castigat.

D-lor, este imposibil ca sA voesti sa ai drumuri de fer deinteres local si din initiativa particulara i in acelasi timp salai fixarea tarifelor, singurul mijloc de despagubire al conce-sionarilor, la -discretiunea unui ministru autoritar.

Atunci ar ramanea numai dotia lucruri : ori libertatea ab-soluta a tarifelor, ori un tarif fixat prin anticipatiune in momen-tul concesiunii, dar si una si alta din aceste dout cai sunt exactacelas lucru, caci se rezuma tot la libertatea absoluta a tarifelot.

Dar mai intai aceasta libertate de tarife poate sa fie dau-nAtoare pentru cinevh ? D. Delavrancea fAcea adineaori o demon-stratiune care este reductiunea la absurd a lucrului. SA iau siastazi exemplul mea de eri. MA duc dela Buzau la Patarlagi pesoseaua judeteana ; mame proprietarii vecini de pe vale s'auasociat si au Meat un drum de fer, Mie nu 'mi-au luat o petri-cia din osea si nisi o scandura dela un p-od. 'Mi-a schimbatintru ceva situaliunea mea ? Absolut ca nimic ; i daca eu vo-esc sä m-A plimb tot dupa modul traditional : vara cu carul,iarna cu sania, Statul este dator sA intretina soseaua.

Dar prin aceasta linie mi s'a deschis o cale ca sa ma ducmai repede si mai comod, i voesz sa profit de dansa. N'am

decal sa platesc dreptul ce si-a rezervat cel care a facut aceastaa doua cale.

Supara aceasta, Inca °data pe cineva ?Absolut nu, si nu era nevoe de a stabill, exempli gratia.

comparatia intre car si drum de fer, intre broasca testoasaepure, ca sa ajungem la aceasta concurenta ridicola, cad con-curenta nu este.

Las pe oricine sA examineze daca aceasta cale noud deviabilitate jigneste intruceva interesele azelora cari astazi nu auaceasta cale.

556

Dar D. Delavrancea merge mai departe, aizand : dar acotouncle nu este o cale si s'a facut un drum de fer, nu védeti cacolo nu mai exista conairenta dintre broasza testoasa §i ie-

pure §1 a ramas numai iepurele ? Si ad D. Delavrancea nu afe-dreptate, si-i voiu raspunde Indata. Nici ad nu ai a te plange,fiindca profiti de avantagiile create de un particular, avantagiice nu avtai, si trebue s'a le plätesti ; dacA nu vrei sa profiti deacest avantagitt nu ai cleat sa nu uzezi de el.

Este, deci, si just si In firea lucrului sä se acorde liber-4atea tarifelor, dar Oita unde sä mearga aceastä libertate, panaa absurd ? Da!

Care este fraul tarifelor ? Este insusi interesul aceluia ce afacut un drum de fer ca sa renteze. Daca tariful va fi foarte ri-dicat nimeni nu va uza de acea linie, sau se va Infiinta o altalinie pe alatuii care o va ruina prin concurenta...

D. B. . tefänescu-Delavrancea: Nu se poate.D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Nu este abso-

lut monopol, D-le Delavrancea.Lasati ca interesul bänesc al constructorului, cea mai si-

gura masura, sa dicteze limitelp tithe cari vor oscila tarifele.Aceasta ca teorie. In fapt, Insa, lucrurile se vor petrece cam

2§A : In momentul and se va face cererea de autorizare, minis-terul, examinand conditiunile concesiunii, va cere fixarea pre-lului maximal cu care se va taxa calatorul si marfa ; daca '1 vagasi In proportiune cu capitalul angajat si cu riscul operatiunii,va da autorizatiunea sa pentru constructiune ; daca '1 va gasimai presus de once remuneratiune legitima, va refuza coticesiunea.

Astfel ajungem tot la libertatea tarifului : ori ii convinetariful si concesionarul starue In cererea lui, ori nu 'i convinesi concesionarul se retrage.

Acesta este un rationament, 'mi se va zice : dar o Cameralegiuitoare nu se poate pläti numai cu rationament ; Cl cu cevapractic.

Mai e\ ista undeva asa cevl ? Da, mai este kite° tar4 careeminamente tine sus dreptul si prestigiul Statului ; este Austria.Legea din 2 lanuarie 1895 pentru linii de interes local glasuesteformal In art. 19, ca se acorda plenitudine absoluta pentru fi-xarea tarifului, sub singtra conditiune ca tarifui sa fie egalpentru toti.

557

Aceasta este implicit coprins §i in legea noastra ; adica cgD-nii concesionari, carora re am vizat tarifele, nu vor aveä drep-tul sä transporte pe D. Porumbaru pe pret de 10 ler si pe minede 15 lei...

D. Em. M. Porumbaru : Societatile acestea de druni de fersunt mai puternice deck Statul.

D. Al, Marghiloman, ministru al justifiei: D-le Porum-baru, te inseli, caci legea austriaca din 2 lanuarie 1895 este fa-cuta pentru drumurile de fer secundare .si tertiare, nu este deloc fäcuta pentru companiile cele mari.

D. Delavrancea intrerupe).Ce vreti ? D. Delavrancea are niste ochelari : pe un geam

de' ochiu sta scris : trddare de patrie ; pe celalt geam ; ovreime,i ori la ce se uitä, nu poate vedeä deck ceeace este scriS pe

ochelari. (Aplauze).Vjam spus ea in legea dela 2 lanuarie 1895 este o lege

ca totul noug, o lege unde se vorbeste de concesiunile date co-munelor, corporatiunilor si particularilor.

AO fiind ludrurile, D-lor, sa eliminam din discutiune diser-tatiunile facute interesante, recunosc, dar cari nu se raporta lalegea in discutiune. In legea aceasta nu e vorba de drumurilede penetratiune, de tranzit sau de jonctiune. De ce sa ne maibatem atunci capul cu tarifele de penetratiune si cu tarifele di-ferentiale sau de tranzit ? Crede oare D. Delavrancea a pentruo linie de 10 kilometri se va gäsi o companie care sa faca ta-rifele diferentiale ?

Deci, eliminând din discutiune tot ce s'a zis In aceastgprivinta, eliminänd si apropiarea acestor tarife cu ale Statului,nu ramflne in discutiune deck cei doi termeni ai propozitiunii .ori vroesti drum de fer fara sacrjlicii, fara subentiune, sr atuncitrebue sa dai libertate tarifelor, sau daca nu voesti aceastatrebue sa acorzi subventiuni ; si cum noi nu ne gändim sa angajamviitorul Statului pe lerenul subventiurTilor, nu ramäne deck li-bertatea tarifelor, care, Incaodata, se reduce la dezbaterea prin-cipalä a tarifelor In momentul cand concesiunea s'a asternut pe-hârtie. (Aplarize).

MODIFICARE LA LEGEA JUDECATQRIELOR DE PACE

.*EDINTA CAMERE1 DEPUTATILOR DEL,A 14 FEBRUAR1E 1393

In sedinta dela 14 Februarie 1895, Camera Deputatilor 1,1 in dezbatere,prolectul de lege prin care se modifica art. 22 si 50 *) din legea judecatorillorde pace. Ráspunzand unor obiectiuni facute de catre d. C. I. Stolcescu, D. ALMargbilornan, rosteste urmátoarele:

Donznilor Deputati,

Ti place D-lui Stoicescu sa aCumuleze pentru casA do* vedeascd deoparte ca legea a fost rAu elaboratA, de altaministrul justitiei pune multa incurie in aplicarea legilor 1ui. SA.'mi pertniteti sa arAt realitatea lucrurilor. CA legea o fi bunA sausea, intre D-sa care afirmA ea e detestabila i eu care afirm cA ebunA, albal se va rosti, si e nurnerosul public care pAnA acum arAtat cA apreciazA inleznirile mari cari s'au adus justitiabililor.

Noua redactitme a acestor articole :*) Art. 22.JudecAtonile de pace sunt tribunale corectionale si judeci

in prima instanta :1 Faptele prevazute j pedepsite de art. 238, 249 299, a.in, L 352, 353

.st 356 din codul penal;Furturile simple, precum si tentattvele de asemenea furturi, meya-

ante si pedepsite de art. 308 din coduL pena, cand valoarea obiectului furat nutrece peste suma de 100 let ;

Furturile de pasad domestice, precum .Fi te ztativele de as )nenea fatoturi, comise in curti. in camp, In cotete sau aturea, fie noaptea, fie ziva, fiecu intrebuintarea nujloacelor agravante preväzute de art._ 310 din codul penal,cand asemenea valoare nu trece peste 100 lei

4 Furturile precutn si tentativele de furturt, prevazute i pedepsite.art. 809, § 2, cand valoarea nu trece peste 100 lei.

In cate trele aceste cazuri din mina, partea civila sau reciarnantul estetinut a arata insusi "n reclamatittnea sa, valo-trea pagubei isuzate;

5,59

Indata ce s'a pus legea aplicatie, in Mai, am prescris si in yardsi in toamnd, o inspectie generala din partea presedintilor, cu obli-gatiunea de a raporta nu numai asupra organizArii dar si asupraviciilor dovedite de practica. Si atat din rapoartele Presedintilor catsi" a multor judecatori de pace cari s'au pus direct in corespon-dentd Cu ministrul, s'au cules trei critici, trei mari i tari : Unala art. 22, alta la art. 50 si a treia la art. 12 despre care a vorbitD. Stoicescu.

Examinand i cumpAnind cum trebue sa cumpAneascA un in-terpret al legei, am gdsit ca cloud erau de naturd a fi luminateprintr'un text explica t ; cea d,e a treia era o purd, herezie dedrept, ca sA nu zic o vorba mai grea, din partea acelor judecd-tori de pace cari interpretau pe dos art. 12: pe aceasta am tran-sat'o pe cale de circulare.

D. Stoicescu a vorbit de o controversA >-nouä, ivitd asupra.art 24. Nimeni pana acuni nu 'mi a adus'o la cunostintd. Darcare codificare facutA este desdvarsitA ? Codul Napoleon este Ut--cut de un secol ; a colaborat la dansul tot 6 a fost mai ilustruca jurisconsulti; s'au scris munti de comentarii i Inca sunt con-troverse cari_ panä astAzi nu s'au transat, i cari, daCa nu ar existamulti advocati, ar avea mai putin fir de vorbA.

Aceásta nu insemneazA ca codul Napoleon este o operd de-testabild, in contra cdruia trebue sa pund chestiunea prealabild, panAce o chibzuire mal maturd va veni unele-va.

Bine cd nu s'a cerut si o anchetd parlamentard, ca sA sevadA dad. crampeiul de lege ce propun este de naturd a fi stu-diatA la fata locului de o delegatiune a Parlamentului. (Rasete).

Inca odatä rog pe D. Stpicescu a vedea cd nu avem sd ne

Tclinuirea obiectelor sau banilor provenind din delictele de tnai sus:6. Delictele silvice, and delictul nu atrage dupä sine ó amenda mil

mare de 300 lei.Art 50.Cärtile de judecatä, fie civi/e, fie- male, fie c merciale, pr -

nuntate de judecätorii de pace in ultima instantä, y r putea fi atacate eu re-.curs inaintea tribunalului, pentru exces de putere, inc mpetinta sau i ¡arede lege.

Recursul se declara' de pärti la *udeciltoria de pace ; de procuror, fieJa judeciitorie, fie la tribunal.

Termentil de recurs va fi de o lurid in materie civilä sau comerciala,de 10 zile in materie penalti, dupä distinctiunile art. 25 si 43 din ace st lege.

Recursul se va ludeca de tribunal cu 3 judecätori.Daca tribunalul gäseste recursul fondat, casand cartea de jud cata n

trimite afacerea in cercetarea altei judeciitorii, ci, evocand fondul o udeca 'nprima sau ultima instantä dupä regu ele de compettntä pop 'e a e tr'bunale r,

5b

preocupam decat de doua mici texte, cari in practica au datla neajunsuri.

Art. 22 a dat in competinta judecatorilor de pace furturile,prin aceasta simpla enunciare ; furtul previizut la art. 308 sauWO din codul penal. Textul nu a facut aluziune la tentativade furt, care parea implicit coprinsa. S'a emis de unii judecatodde pace, cari interpretan legea in mod restrictiv, parerea,- nu catentativa nu este pedepsita, cad ar fi fost o abrogare formala aart. 308 si 310, dar ca ea ramânea de competinta tribunalului, peand furtul comis era de cornpetinta lor.

Cum, in o asemenea materie n incape nici o nedomirire ;cum de alta parte este in codul nostru penal un articol carespune cà tentativa de delict se pedepseste numai and legeaspune; ca sa nu las lumea in nedomirire, am venit ca un micarticol explicativ.

Este bine sau nu ce am facia?.Cped a da, pentruca in materie penalä nu trebue sa in-

capä confuziune, si textul trebue sä fie asà. de limpede redactat,That cel mai agramat poata intelege.

Era o complinire de facut ; va propun sä a, faceti.Dar ma intreaba D. Stoicescu : pentru ce nu am facut'a

dela propunerea legei ? Raspund : nimeni nu s'a gAndit la aceastaciudata interpretatiune and in acest punct s'a copiat legeaveche...

D. C. I. Stoicescu: Nu mai este reforma D-voasträ daca;ati copiat.

D. Al. Marghiloman, ministru al justitiei: Nu fiti nedrept.Legea cea veche se aplica dela 1879, prin urmare, de mai matde 15 ani, si nu se ivise controversa. Chestiunea s'a pus acum.Este de datoria mea s'o transez.

Sunt in drept si alte controverse noui : justificarea opozi-tiunei, diferitele modalitäti sub cari se poate face o contestatiune,etc. etc. Daca decateori se iveau acesteae ve.nia cineva sa leindrepteze, justitiabilii si-ar fi gasit socoteala

Al doilea punct care pare asemenea cA merita o noua cer-cetare din partea D-voastra, era indicatiunea locului unde trebuesa se faca recursul. Legea noua, ca i cea veche, nu indica undesa se faca recursul, si de ad numeroa se si infinite certuri ja-

561

decatoresti. Cum legea noua a admis un sistem foarte radical,care suprima once fei de surprindere pentru justitiabili, acela caapelul sa se faca numar la instanta care a pronuntat hotararea,apelata ; punem tot aceeasi dispozitiune i in privinta recursuluisi zicem : ca recursul sä se faca la instanta care a pronuntatbotarkea supusa recursului. Astfel nu vom mai vedea apeluri

recursuri perdute, pentrucA au fost adresate la locuri incom-petinte.

Iatä vA fac pe plac, D-1p Stoicescu. Imi cereti un nzra

culpa, 11 fac. Sa nu credeti ca. pun amorul propriu sa nu in-dreptez o lege pe care am elaborat'o, cand s'a facut o scäparedin vedere, numai ca sa ma pot fall ca legea este perfectä.,Sunt mult mai voios cand pot curma procese si dificultati, chiarrecunoscand cA exista inperfectiuni in ?pera mea. Cum singurD-voastra ati zis In privinta fondului, cred -ca votarea lui nu vaintampina greutati.

A treia chestiune, in privinta art. 12, n'ain voit si o tran-lez pe cale legislativä, ci am facut'o pe cale de circulare.

In legea judecatorhlor de ocoale s'a dat pentru primaoara in legislatura romala definitiunea actiunei posesorii, de-finitie luatä in mare parte din legea belgiana. Actiunea pose-sorie nu se exercita deck sub o idtpatrita conditiune, din care,cea dintaiu este ca sa se gaseasca in joc imobile sati drepturiimobiliare susceptibile de prescriptiune. Unii din judecatorisi-au zis ca prescriptia si alienabilitatea imobilelor rurale taranestifiind suspendate prin Constitutiune In timp de cativa ani, acesteimobile nu intra In categoria actiunei posesorii i ei isi declindcompetinta de a jadeca. D. Stoicescu a recunoscut singur ca

-este o interpretare neadmisibila, si astfel fiind, cum n'a esitdeck din capul unor tined, cari sunt prea deprinsi sa nu vada',dec. at de litera textului, cred ca o circulara a curmat controversaasupra acestui punct. De atunci, D-lor, nu mi s'a mai semnalatnimic In asta privinta.

Rog, dar, pe Camera .sa binevoiasca sA admita cele douarnici modificar la art. 22 si 50, si daca actuaiul ministru al jus-titiei, sau viitorul ministril al justitiei, vor mai 051 lat.une, ceaintai datorie a lor va fi sa vina inaintea ParlamentLlui .sa le in-

562

deplineascl. Este mai bine sd. recunoased cd a fAcut o operaumana, adicA inperfectA, decdt sa stAruiascA in amorul propriu decreator si sa nu voiascA Cll once chip sA transeze dificultAtile cdndse dau la iveald, cAci nu plAtesti D-ta, ci justitiabilii cari au drep-tul sA fie mai Inuit crutati. (Aplauze).

ALEGEREA CONSILI1LOR COMUNALE

5EDINTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA15 FEBRUARIE 1895

In §cdinta dela 15 Februarie 1895, D. R. Stanian, interpeländ pe DPrim Ministru §I Ministru de Interne asupra faptului dad se mai tine seamade prescriptiunile Jegei organice comunale pentru alegerea Consilillor Comunale,D. Al. Marghiloman, ministru de justitie, rostnte urmätoarele

Ddmnilor Deputag,

Chestiunile puse inainte prin interpelare de D. Stanian serezuma in modul urmator :, intaiu, care era situatiunea consiliuluicomunal de Slatina descomplectat, fata Cu liitele electorale; aldouilea, ce masura a luat guvernul vis-a-vis de consilierul SayaMarinescu, cant In stare de falirnent; i al treilea, ce trebue safaca guvernul fall cu impartirea consiliului, prin alegerile su-plimentare, In doua tabere- egale opuse. Le voiu Ma §i examinape rand.

Consiliul comunal s'a ales la Septembrie. Dupa ce s'a con-stituit, 4 consilieri §i-au dat demisiunea lor colectiva. N'am sascrutez motivele acestor demisiuni ; este cert ca sunt politice ; cíealtmintrelea doi dintre consilierii retra§i In§i§i au declarat ca n'au

. de aratat nemultumiPi in contra administratiunei primarului, darca §i-au luat angajamentul, inainte de alegeri, in cazul and n'arfi in majoritate, O. se Tema pentru a descomplecta consiliul.

D. J. Lecca: Dar ce are a face?

564

D. Al. Marghiloman, minlstru al justitiei: D-le preedinte,va rog sä binevoiti a face ca sa nu fiu intrerupt.

In urma retragerei acestor patru consilieri, unul din cei cincicare ramäsese, a cazut in stare de faliment.

D. D. Protopopescu: lnainte cu doua saptamani.D. Al. Marghiloman, mlnistru al justitiet: Lucrul acesta

n'are importanta.D. I. Lecca: Ba are tmportantä. (Sgomot).D. Al. Marghiloman, ministru al justitiel: presedinte,

fac IncaodatA apel la D-voastra, rugandu-va sa binevoiti a mAp une la adäpostul acestor intreruperi.

Daca D. Protopopescu sau Stanian acordä vre-o importantaanterioritatei .sau posterioritätei faptului, lucru care, dupA mine,nu are absolut nici-o 1nsemnatate, atunci sa'mi dati vole s'A incepd'a capo.

Un consilier, Sera Marinescu, îi depune bilantul la tribunal.Ulterior acestui fapt, patru din consilieri, pentru motive politice,de nimeni tagäduite, se retrag, rätnanancl astfel consiliul comunaldin Slatina compus din cinci consilieri, din cari patru puteaulucrà, ir unul nu ; a inteles el singur ca nu se putea prezintala sedintele consiliului de vrerne ce era, in stare de faliment.

D. ministru de interne convoaca imediat colegiul comunal,pentru complectarea celor patru locuri vacante, caci jiu erau de-cat patru. Voiu arata In urma pentru ce ministrul de internenu putea el sA declare vacant si locul celui de al cincilea con-silier.

Colegiul comunal s'a Intrunit, s'a rostit si a complectatcele patru locuri.

Dar pana la complectare, consiliul ramas In numAr de cinci,a trebuit sl lucreze, i, conform legei, sA IntocmeascA pe längaalte lucrAri, listele provizorii.

Ad stä toata discutiunea : aveà consiliul comunal, redusla cinci membri, din cari unul nu putea lua parte la lucran,dreptul de a intocml listele comunale provizorii si a expediacelelalte lucrar ?

Ne-am uitat in lege, si am väzut cd legea comunalä din1894, art. 21, zice ca : comunale nu pot deliberà

fiind fall majoritatea absoltita a membrilar In exercitiuu

565

Cati membri sunt in exercitiu ? Cinci. Care este majoritatea lor ?Trei, deci patru puteau lucra, §"i prin urmare nu era nici un mo--tiv legal, nici o putintä chiar pentru ministrul de interne, de a'iImpedica sa lucreze. Ce importanta au lucrarile lor, yeti vedeiimediat.

In urma alegerilor suplimentare consiliul comunal s'a com-plectat in ziva de 12 Februarie, Cu intregul numar de consiliericerut de lege.

Asupra acestui punct, D-lor, n'am nimic de adaogat. Tri-mit pur §i simplu la texful legii.

Ministrul de interne era absolut dezarmat ; el nu puteiopri rlici o lucrare a consiliului, fiindca art. 21 din lege esteformal in aceasta privinta.

Dar chiar de ar*fi avut vre-o putere, tot nu trebuia sa ointrebuinteze, pentruca nu vad pentru ce s'ar fi sacrificat bunu-lui plac politic al minoritatii o majoritate care intelegea sa-§iindeplineasca mandatul ei.

Al doilea punct, ce compteaza ministerul sa faca, vis-a-visde D. Saya Marinescu, cant In stare de faliment ?

1Räspund D-lui Stanian cA D-sa cunoa§te prea bine legeaelectoralä, §i mai cu seama legea electorala coma:laid, ca O. nu§tie ca ridicarea mandatului nu sta in mana ministrului de in-terne; consiliul comunal este singur In drept sa declare pe nuconsilier, decazut dela mandatul säu.

Consiliul comunal putea face aceasta, acum 10 sau 15 zile;o mai poate face azi ; de vreme ce n'au face°, se vede ca aavut un motiv, motiv care exista §i astäzi §i care e cam urmatorul :

Cat timp este cineva In stare de faliment, §i cat timp nuse §tie dacä e precedenta §1 cat timp nu se §tie daca nu va in-terveni un concordat, cu ocazia caruia, dupa cum cunoa§teti, tri-bunalul are dreptul de a ridica absolut starea de faliment §i dea §terge pe falit din lista falitilor, ay fi poate prematur de adeclara pe cineva decazut din mandatul sau. Presupuneti ca,dupa ce iar retrage consiliul comunal mandatul, a doua zi tri-bunalul ar ridica starea de faliment a D-lui Marinescu, §i ar§terge numele din lista falitilor. Care ar fi situatia ? Alegato/iinu s'ar putek plange cA mandatarul lor a fost pe nedrept depo-sedat de mandatul ?

566

NeapArat cA complementut aceStei teorii este cO consilierulacela nu poate participa dupA cum nici nu a participat lavreo lucrare comunala.

Nici in privinta, deci, a D-lui Saya Marinescu, mfnistrulpoate fi interpelat, pentruca dezlegarea situatiei nu e decal in mänaconsiliului comunal i a tribunalului.

Al treilea, ce compteazA ministerul sA fac6 vis-a-vis de con-siliul comunal astfel compus In cat e impArtit in dou.1 tabereegale, patru conservatori si patru liberali ? Vom astepta, D-Ior, fap-tele si evident ca daca nouii edili alei, sau vechii edili, vor punepreocupatiunile lor politice rhai presus de interesele comunalede gospodArie, ce le- sunt incredintate, si daca vor Mamie' oncefel de lucrare, ministerul de interne va trebui sa intervinä ca sdsileascd orasul Slatina sO aibl un consiliu comunal, care sa poatdlucra. Paul nu se va ivi un asemenea fapt, e inutil sO se ame-ninte consiliul cu o disolutiune.

Dar, ¡mi ziceà D. Stanian, acum vin lucrar importante,decarea contestatiunilor flcute la listele provizorii ; la 13 seara asi expirat termenul de apel. Deci toate apelurile au fost facutecand nu au putut fi judecate de consiliul comunal incomplectazi aveti un consiliu comunal complect...

O voce: Nu sunt alegerile validate ;D. Al. Marghiloman, ministrul al justifiel: Bine, D-le Pro-

topopescu, cade sub simtul comun ca imediat se va examina va-lidarea lor si se va pronunta asupra lor.

In definitiv cercetarea listelor se va face de consiliu astfercum e compus ; dar chiar dacA nu se va face decal de cei 4 din-tai, lucrarea ior e tot valabila.

Asa fiind, socotesc cd nu puteam fi interpelati pentru ce nuam dizolvat consiliul comunal, pentrucA nu era caz de dizolvare,ci era caz de alegere complimentara.

Al doilea, nu putem fi interprelati pentru ce Saya Marineszunu e decAzut din mandatul sau, caci nu ministerul de interne poatepronuntà aceastO decadere.

Al treilea, nu ptitem fi interpelati de ce dizolvam hic el nuncconsiliu comunal, pentruca pana acum no e dovedit cA compozi-tiunea lui e atare, Meat nici o lucrare nu poate aveà loc. -Candvom velea ca se zAdArnicesc lucrdrile, atunci va fi timpul de a

567

se recurge fa noi alegeri comunale. Pana atunci sa a§teptam deliintelepciunea edililor noui ale§i, ca lucrariie cele mai principale,cel putin de asta data, sa fie expediate.

SI mat' departe in urma unel Intreruped a D-lui Stanian, D-1 A1. Marghi-Jo'man, continuand mai da urmätoarele explicatiunt

Nu puteti citi î doua feluri un text de lege.lata cum se exprimä art. 22 din legea electorala comunalaAdunarea alegkorilor, in comunele urbane, se convoaca

,,extraordinar in caz de dizolvare, s'au and, prin vacantele ivite,consiliul comunal ar fi redus la doul treimi din numarul mem-,brilor prevazuti de legea.

Ce va-sa-zica aceasta? Va-sa-zica cA decateori lipse§te otreime din consiliu e§ti silit sa faci alegeri complimentare; nupoti face and IV lipse§te mai putin de o treime. voe satu i vacante o treime din locuri, dupa cum n'ai voe asemeneasa deranjezi pe alegatori pentru mai putin. Dar cand lipse§temal mult de o treime, nicaeri nu este zis in lege ca trebue sadizolve §i sa faca alegeri generale.

Aceasta este singura interpretare a legei, §i este a§a defireasca in cat cu teoria D-voastra ar urma : cA avand 15 consi-lieri §i lipsind 6, ceeace este mai mult deck o- treirne, trebue

dizolvi pe ceilalti noua! Se poate aceasta?Nu aveti deck sa cititi legea electorala-comunall §i nici nu

veti vedea nicaeri cazul de dizolvare cum Il exprimati D-voastra,nici in art. 22 din legea electorala §i nici din art. 21 §i urmatoa-tele din legea comunala.

Tot asemenea ar fi §i cänd din consiliu ar lipsi majoritateaabsoluta a membrilor ? Tot la alegeri complimentare ar fi oareloc ? Dupa pkerea mea este o chestiune de apreciatiune lasatala chibzuirea gavernului ; in lipsa de un text de lege care sal.oblige a dizolva, el este liber sa aprecieze daca alegeri gene-Tale s'au alegeri partiale ar putea da unei Camere reprezentatia.cea mai exacta a intereselor ej.

Dealtmintreli, daca facem asupra acestui articol o dezer--tatiune, in cazul de fata nu'§i_ are ratiunea de a fi, caci consiliulcomunal din Slatina nu era redus la patru membrii, ci la cincidin care unul intr'o situatie nedeterminata §1 pe care ministrulde interne nici nu'l putea ,suspenda, nici considera ca demisionat.

568

Astfel interpretänd art. 22 färA pasiune §i färä a face ches-tiune politicä, veti judecA ca situatiunea consiliului comunal dinSlatina nu puteä legalmente &A loc la o dizolvare ; nici un mi-nistru nu o va puteä ordona intr'un caz similar.

Acum D. Stanian ne roaga sä dizolväm.Aceasta nu este o chestiune care stä fn mAna noasträ, ci

In acea a consiliului comunal. Acest consiliu, dacä va vol sall,fad datoria, nimeni nu se va atinge de dänsul ; dacd Insä elva face imposibilä once lucrare, atunci ministrul de interne vafi nevoit sä-1 trimitä In intregul lui fnaintea alegätorilor.

0 intrebare numai :D. Stanian se aratä plin de grijä pentru listele electorale.

Crede de buna seama D-sa a o comi§ie interimara, numitä deadministratie, prezintä pentru amicii a-sale mal multe garantiicleat un consiliu comunal campus pe jurnAtate din conservatori§i din liberali ?

Rog pe Camerà sä recunoasa a tot ce s'a urmat la Slatinaeste conform §i cu spiritul §i cu textul legei.

LEG1FERAREA FA UNIENTELOR

$ED1NTA CAMEREI DEPUTATILOR DELA 28 APRILIE 1895

In §edinta de la 28 Aprllie 1895, Camera Deputatilor discuta proiectulde lege votat de Senat, prin care se modifid unele articole din Codul deComerciu partea privitoare la falimente. Cu acest prilej, d. Al. Marghilomanministrul justitiei, autorul proiectului il justific5 In termenii urmatori

Domnilor Deputa7i,

Proiectul de lege pentru modificarea articolelor din codulde comerciu, privitoare la faliment, este depus in Corpurile le-giuitoare Inca dela 1 Martie 1894; prin urrriare, el este cunos-cut de un an de zile de toti cei cari au purtat interes acesteiImportante materii.

Ar fi, deci, o nedreptate cand s'ar zice ca acest proiect delege vine tardiv, sau a se cauta a se impune prin surprindere.

Dealtmintert, cei cari citesc ziarele pot stl ca atat ziareleguvernamentale, cat si cele din opozitiune s'au ocupat in modobiectiv de acest proiect ; asi ruga pe D. Bratianu sa se reportela colectia lor §i mai in special la colectia organului oficial al opo-zitiunei, care a consacrat coloane intregi studiului acestei materii.

Mara de presa, tot comerciul a studiat proiectul §i si-aprezintat observatiunile sale ; las la o parte Camerile de comerciucari au fost colaboratoarele mele.

Asa ca pe deoparte publicistii, pe de alta comerciantii in-teresati in materie, au putut cerne flecare dispozitiune din proeict ;proba cea mai bung a proiectul a fost Cu amanuntire studiatsunt chiar diversele transformar succesive ce el a luat pana laorma Sub care se prezinta.

570

insti§i D. BrAtianu a recunoscut a sunt dispozitiuni bunein lege, salutarii pentru comerciu, §1 §i-a rezervat criticelepentru organizarea specialA a administratiunei falimentelor. VoiuvedeA, daa nu'l voiu putea convinge, arAtAndu'i temeinicia mo-tivelor cari m'au determinat sa dau sindicatelor forma ce propun.

Qealtminteri, discutiunile de principii asupra unor punctede organizare a§A de importante, sunt mult preA onorabile §iizvoresc din motive preA serioase ca sa nu ml Inchin inainteascrupulelor ce are D. BrAtianu ; §i D-sa va admite, in schimba sunt autorizat sl pastrez intreaga mea convictiune asupramateriei.

D. BrAtianu crede a starea actualä a comerciului, depto-rabild din punctul de vedere care ne preocupA este consecintamoravurilor noastre §i a lipsei de control.

Apoi, onor. coleg, sA -vA aduceti aminte ca nu sunt deaf7 ani de and codul actual de comerciu a fost pus in lucrare.

De sigur cA nu In ace§ti 7 ani s'au schimbat dela sinemoravurile acestei tAri ; ar fi sa deznAdAjduim, de tara aceasta,dacA prin simpla trecere a timpului, rAul nu a facut cleatsA creasa.

Daca constatAm a dela 1887 Incoace am fAcut o impre-shine mai rea In strainAtate din purictul de vedere al credituluicomerciului nostru, trebue sA recunonteti cu mine cA aceastase datore§te §i operei legislatorului, iar nu numai moravurilor.(AprobAri).

Legea dela 1887 a pus atAtea obstacole In contra oricareisupraveghiAri in materie de faliment, ca sA nu vA mirati dacatoatA lumea : sindic, falit §i creditor, t§i pun mintea la trucllca sA profite ae inleznirile ce oferA legea.

DacA, in fine lipsA de control este, ea provine tot dincauza legei. Tribunalul nu poate decat sA steA cu bratele In-cruci§ate In fata falimentului concordator, once fraudA ar vedeAa se face. Nu vream sA intru In anecdote speciale unde per-sonal am denuntat tribunalului unele turpitudini cari se prac-beau §i pe cari tribunalul a fost neputincios a le reprimA.

Chiar dacl ceca ce noi facem nu ar fi decAt o tentativAonorabilA, Ina este de datoria noastrA sA o incercAm ; del sun-tem datori sA nu ne arAtAm nepAsAtori fata cu starea In care seaflA astazi comerciul.

571

Tr ebue facut ceva, neapArat pe cale legislativA, Insusf D.BrAtianu, estitnand, cA se propun si unele dizpozitiuni salutarii,precum este tot ce priveste compunerea mesei credale, concor-datul, etc., nu intru In enumeratiuni, pentrucA timpul ne zo-reste,prin aceea chiar recunoaste ca legea actualA nu este bunA.

Ramane partea organica pe care 0 criticA D. BrAtianurDar ad nu sunt decat douA sisteme ; ori libertate absolutA,

ori interventiunea oficialA.D. B. BrcItianu: LAsati pe creditori ali numeascA ei ad-

tn inistratori.D. Al. Marghiloman, ministru al justifiel : VA pun Ja in-

demanA ambele termene ale problemei. SA luAm mai intai liber-tatea absolutd. DacA Iasi pe creditori sA la ei toate dispozi-tiunile pe cari le vor Intelege pentru administrarea falimentului,stiti unde ne va conduce acest sistem ?

D-nii mei, eu nu sunt evreqfob ; dar fac prinsoare a in maiputin de trei luni toate falimentele, toate sindicatele, dar absoluttoate, vor fi In mana unui strAin, si pentru ce ? PentrucA latoate masele credale, In schimbul until' creditor cu greutate, yetigasi 99 de creditori de circumstantA si toti evrei, fiindcd comer-ciantul serios nu-si lasA afacerile sale pentru a se fine de un fa-liment, pe and toti creditorii de meserie la falimente nu au afa-ceri de lasat si se pot fine de faliment.

Dealtminteri, si sistemul acesta l'au incercat si alte tAri, siau renuntat la dansul In mod absolut. DacA nu asi cita decal le-gea genoveza, ati vedea ck InsAsi Elvetia, tard eminamente deinitiativA privatA, prin codicele genoveze a organizat un biurou ofi-cial de lichidatiuni al falimentelor, adicA a fAcut ceeace facem noiastAzi. Am ad i la dispozitiunea curiosilor o corespondenta cu di-rectorul acelui oficiu, care expune toate foloasele care trage dinnoua organizatiune si tendinta atAtatA de consiliul federal de aface ca ea sA se Intinda la toate cantoanele.

Dar libertatea absolutA de administratiune a falimentelor 1A-satA creditorilor, nu o pot priml si pentru un al doilea motiv :

Masele credale s'ar impArtl In dotia campuri ; creditorii dintall si creditorii din streinAtate. Creditorii de ad ar fi la hide-manA sa Li toate mAsurile pentru asigurarea lor, lar creditorii dinstrainatate ar fi sacrificati. Eu cred ca comerciul nostru nu tinde a tillnumai cti creditul nostru intern, ci si cu creditusl din strait-Mate,

572

Ramane, dar, sistemul ceIalt, cad sistemul intermediar, adicasistemul italian, este cel mai deplorabil din toate. Sa-mi permi-teti ca sa nu etalez acum tot namolul de nemultumiri §i imputa-rile drepte cari se pot face acestui sistem, cum s'a practicat celputin la noi §i care a provocat mi§carea de azi.

D lor, sunt adevarat prieten al baroului ; fac parte din barou,§i tin la reputatiunea sa ; dores: ca pe. viitor sa fie la adapost demanipularile sindicatelor. Ei bine, am convingerea ca cu sistem utactual, dupa cAtiva ani nu va fi un advozat care sa nu ro§eascaca face parte din corporatia care da sindici la falimente.

Se impune, deci, un sistem de protectiune din partea au-toritatei, §1 acest sistem este acela pe care If propun prin pro-iectul acesta, inspirat prin legislatiunea cantonului genovez,legea Canadulul §i In parte din legislatiunea engleza. El consista InInfiintarea unui sindicat oficial, care nu depinde nici de falit, nicide masa creditorilor ; avand libertatea de a gira, cu absoluta inde-pendenta, drepturile §i ale falitului §i ale masei creditorilor.

Sindicatul acesta oficial ar putea fi: ori un functionar, oriun magistrat. Noi am ales pe magistrat, pentruca fiinta lui in-trune§te conditiuni cari dan o garantie, prin stagiul la care estesupus §i prin titlul ce i se cere, sindicul va fi prezumat ca In-trune§te §ffinta §i experienta ; prin corpul care face parteel, I§i va fi Insu§it disciplina aceea moralä, care incepe sä facaonoarea magistraturei. Pentru aceasta intrella garantie am voitca sindicul sä fie recrutat din corpul judecatoresc.

Dar crede D. BrAtianu a am facut amestec intre tribunal§i sindic, §i ca, pentru viitor, functionarul acesta este a§a deImbinat cu tribunalul, !mat nu vei §t1 cine te mai judeca ?

Eroare mare, §1 regret ca D. Bratianu, a perzistat In a-ceasta eroare, pentruca chiar ieri am avut ocaziunea sa ma ex-plic cu D-sa In aceasta privintä.

lata cum este explicat rolul sindicului :Sindicul este pur §i simplu delegatuf administratiunei tu

tutor falimentelor §i nimic mai mult. Insa cum tribunalele din.provincii sunt cu un personal insuficient §i Impovarat cu multelucran, am zis : and sindicul nu este ocupat cu administratiuneavre-unui faliment, el va putea fi delegat ca sa Implineasca afarddin tribunal unele lucrar ce le face judecatorul, cum ar fi : pu-nerea In posesiune, facere de inventarii.

573

Toate aceste operatiuni se fac prin delegatiune. Une ondelegatia se da judecatorului de pace, uneori chiar sub-prefec-tului, conform legei celei noui a judecatoriilor de pace. Ei bine ?De ce aceste lucran i nu le-ar putea face sindicul ? i de undevedeti ca facandu-le ar isvori o incurcatura de competintl ? Ga-siti ca este vreun principiu care s'ar opune ? SI mi se demon-streze aceasta i nu fac nici o obiectiune la suprimarea acestordispozitiuni. Dar credinta mea este ca largind sfera de actiunea sindicului, am adus o u§urare foarte insemnatä tribunalelordin provincie? Nu s'ar admite aceasta, nu ar putea trece douiani fAnA ca s'A creeati la ministerul justitiei un personal supli-mCntar pentru triburtaie, cari sunt prea incarcate §i cari numaipot merge asa.

Mai este, In sfar§it, o'ipoteza in care sindicul poate fichemat la functiunea de judecator. Este in cazul de absentabrusca a unui -magistrat care nu poate fi inlocuit stante-pedeIn acest caz se deleaga de minister sindicul.

Ce va-sa-zica aceasta, §i pa la ce punct ar f i:aceasta ocalcare a principiilor ?

Dar in toate zileje, tribunalele, and sunt expuse a se des-complectà prin diverginte sau recuzari, iau pe primul advocatdisponibil, spre a se complecta §i a merge inainte.

D. Bratianu nu se revolta la ideea unui advocat, -- demulte ori nu cel mai cu vaza sau mai cu cafte, care a ple-dat poate cu chleva minute inainte §i cu legea, §i aläturi Cu le-gea, chemat sa dea el justitia, §i se revolta la ideia unui agentjuecatoresc, neinteresat in nici o cauza, chemat el sa faca acestoficiu ! Imi pare mie, sau ma in§el, dar aceasta repulsiune nueste intemeiata.

In conferirea accidentala §i cu totul temporara a unor atri-butiuni judecatore§ti sindicilor, nu vad nici o incalcare a legeide organizare judecatoreasca, lege la ,care tin §i eu tot atat ca§i colegul meu, D. Bratianu, deoarece eu sunt autorul ei, §i

sunt patruns de ideile puse inteansa.Aà fiind, sunt prea multe motive cari ma determinä sa

sustin reforma ce va o propun.Le cunoa§teti destul ca sa nu abuzez de cateva zile de se-

siune ce mai avem.Nu voesc a mai prelungi discutiunea, adgogandu-va alte

574

explicatiuni ; cred ca sunt destule cele ce s'au zis in Senat §icele ce s'a scris prin presä.

Daca aceia cari ar mai a§tepta dela discursurile de astäzio lamina asupra acestei legi sunt numero§i, legea mea va ca-dea, dar a for va fi raspunderea pentru intarzierea unei imbu-natatiri ce se poate aduce comertului.

Mi-ar fi -greu sa va las sä alegeti ceeace a fost laudat,partea, ca sa zic a§a technica, de ceeace a fost criticat, parteaorganica, sindicatele.

Din nenorocire totul se prezinta ca un bloc, §i cine va volsa modifice organizatia sindicilor, cum o Infati§am noi, va aveanevoe de o Intreaga refonta, cad a§a se tin articolele intre elehint sectionarea lor este imposibila.

Una din partile slabe sau rete, dupa parerea D-lui Bra-tianu, este sporirea personalului judecatoresc, deci o notta sar-cina pentru tezaur, Nu este a§a ; retributiunea sinclicilor nu seva face de Stat, cl dintr'o retinere facuta asupra falimentelor.

Dar, odäoga D-sa : falimentele cele mart din Bucure§ti,cari, prin doua sau trei la suta, vor da o tantierna Insemnatä,vor fi suite sä retribue pe sindicii dela Gorj sau Roman, undecloud sau trei falimente se produc pe an ?

Dar Wand aceastä repartitiune, am u§urat inca multe_fali-mente din Bucure§ti, pentruca maximul de tantiemä va fi de20.000 lei ; pe and astazi nu este faliment, sub o cifra oare-care, care sä nu coste pe falit 15-20.000 lei pe fata §i poatealti 15-20.000 pe ascuns.

Am facut o opera echitabila pentru toti,Daca sindicii vor perde la aceasta reforma, creditorii §i fa-

'HAW vor ca§tiga.Dinteo petitiune remisa de douà zile Camerei, de comer--

dantii Capitalei, pot conchide ca sunt cel putin doi din principalii interesati cari primesc reforma cu satisfactiune deplina.

D-lor, in domeniul practic un principiu de drept poate sase invoace and este vorba de obtinerea unui mare bine §i deInsanato§irea tine' Mari existente. Aceasta am avut de zis,

(Aplauze)

MODIFICAREA LEGEI ELECTORALE

*EDINTA CAMERE1 DEPUTAT1LOR DELA 29 APRVE 1895

In sedinta dela 29 Aprilie 1895 cu ocazia votärii proeictulul de lege, mo-dific5tor al c5tor-va articole din legea electoralä relative la dreptul magistratilorprezidenti si a pedepselor ce se inflig celor ce provoaci 4ezordine, D-I AlMargiloman, ministru de justitie, rosteste urmätoarele

Donuzilor Deputati,

Onor. D. Voinov, prietenul nosiru, ne da o povata : nudati argument de a se mai strigà in contra D-voastrea. Eu a§ida amicilor mei o alta povata ; le a0 zice :

Nu va preocupati decat sa stiti daca v'ati facut datoria depreservatiune sociall ; daca v'ati 1ndeplinit mandatul pe carevi 1 a incredintat Natiunea, iar nici de cum de critica §i ras-talmacirile date actelor voastrea.

Astfel fiind, liberi sunteti sa apreciati Intru cat legea ceva prezintam raspunde la o necesitate de ordine de bunä regula,de sincera expresiune a vointelor alegatorilor. Noi am fi pusnumai problema, lasand ca D-voastre s'o rezolvati.

Irisa taramul pe care s'a a§ezat D. Voinov a facut chesti-unea atat de arzatoare, O ar fi imposibil Camerei sa se despartafara a da o solutiune. D. Voinov admite urmatoarea teorienu este a D-sale singur, ea §i-a facut de mult vant orice de-lict sau erina savar§ita In -timpul alegerilor este un act politic.

Ei bine, D-lor, cu o teorie de felul acesta nu mai este ni-ci o crimä, ori cat de ingrozitoare, care sä nu poata fi transfor-mata inteun delict politic. Apoi aceasta este chiar teoria anarchWilor

576

in Franta ; ei fac sa salte casele In aer, el omoarä, ei ingrozesc,pretinzand ca nu urmaresc dent o reforma socialä. Dupa o a-semenea teorie furtul ar putea fi un delict politic: am furat, vazice hotul, pentru ca sa am bani spre a ma lupta cu bogatulin alegeri". Omorul devine o crima politica : am ornorat, vazice asasinul, ca sa suprim un adversar politic". Admiteti D-v.teoria aceasta ? Aceasta, D-lor, este teorie care se late§te la noi.

Eu protestez din bate puterile mele in contra unei asem e-nea porniri vatamatoare ordinei sociale. Crimele nu sunt §i nupot fi acte politice.

Dar sa vedem, din punctul de vedere Nridic, prin o inter-pretare serioasa, data art. 105 din Constitutie, se poate sustine oasemenea teorie. Ce zice art. 105 din Constitutie ? Constitutiarezerva juriului crimele, delictele politice §i delictele de presa".

Dar, zice Constitutia, ce este crimS sau ce este delict po-litic ? Sau lasa ea legilor ordinare sa stabileasca clasificaliuneaacesta ? De sigur da. Si proba este a zilnic votati legi cari corec-lioneaza o multime de crime, §i cari le sustrage dela -jurii pen-tru a le da tribunalelor corectionale. Nimeni nu a crezut ca sevioleaza prin aceasta un text al Constitutiei.

Tot asemenea nu define§te Constitutia care este delictulpolitic. RamOne ca judecatorul sa-1 determine sau legiuitorul or-dinar.

Sunt 17 articole In legea electorala cari dicteaza pedepseIn 'contra delictelor politice. Noi am ales dintre dOnsele 11, aceleacari au un caracter netagaduit politic, adica toate acelea cari pri-vesc confectionarea listelor, exerpitiul ilegal al dreptului de vot,alferarea scrutinului, obstructiunea din partea biroului, etc., §ile-am läsat ca delicte politice de caderea juratilor.

Am ales numai 5, pe cari le voiu enumarà, cari contin aten-tate asupra persoanei §i cari sunt delicte de drept comun neta-gaduite.

Pentru aceasta am edictat o regula de interpretatiune, pen-tru a da o calauza magistratilor, caci astazi sunt In nedomirire.Multe din faptele cari se cornil in timpul alegerilor dau loc lainterpretatiunile cele mai sucite din partea judecatorilor.

Acela§ delict, in unele judete, il vad trimis la tribunal, §ifot acela§ delict, In alt judet, este trimis la jsurati.

577

In articolul care precede, art. 136 se specifica cari sunt de-lictele politice, lar in cele 5, cari urmeaza dupa art. 136, suntdelicte de drept comun, §i acestea sunt : bataia sau violenta sa-vár§ita asupra alegatorului pentru a'l Impiedica de a'0 manifestavotul. Delict politic se poate numi acesta

Pun a chestiune pe care bunul simt o rezolva: poate fi vre-oOra, poate fi vre-o legislatie care- sa admita cA exercitiul dreptuluipoate sa mearga panA acolo, Meat sa spargi capul cuiva, sa-1omori, nutnai ca sä-1 Impiedici de a merge la vot ?

Dar aceasta este puterea de fapt, pusa in locul puterei de drept ;este, prin urmare, a recunoa§te sistemul bandelor de batau§i, azi,de omorátori, clan' voiti, maine.

Al doilea delict : faptul de a ultragia prin vorbe sau prinviolenta pe pre§edintele alegerei.

Dar ani Indelungati, tara aceasta se framanta de ideea dea garantà libertatea absoluta in alegeri, §i nu s'a gäsit o formulamai buna pentru aceasta libertate, decat Incredintand magistra-¡nor paza ei.

Este de neapärata trebuinta ca acest magistrat sa nu fie-läsat la discretiunea unui nesocotit, care nu s'ar sfii de a'l in-sulta sau de a tl lovl.

Con§tiinta mea de om de lege se refuza a vedea un delictpolitic in ultragiarea prezidentului alegerilor.

Al treilea delict : furtul urnei. Nu cunoasteti prin interpe-latia privitoare la agerea dela Urlati, cum judecatorul care pre-zidà biuroul a fost silit, cu urna In brate, sa scape pe fereastra,§i dela ca tul tntaiu sa se lase pe o scara de pod ?

Aceasta delict electoral este ?Tot in aceasta categorie intra §i violentarea secretului votului

furtul urnei de insa§i autoritatea care este pusa pentru paza ei.Ce delict politic poate sa fie In faptul a un president e-

lectoral, pus acolo ca sa pazeasea urna, o sparge pentru a za-&amid o alegere.

Aceasta este un delict politic ?Dar cu atat mai putin este politic un asemena abuz de pu-

tete, ca cat ce! care '1 comite mai niciodata nu voteaza.lata seria delictelor In care cred ca once jurisconsult tre-

bite sa van un delict de drept comun iar nu un delict politic.31

578

Am,demonstrat cA nimic In textul art. 105 nu impedicAaceastA interpretare ; a art. 105 las u§a deschisA legilor dedrept comun, pentru a dezvoltA principiile dirt el.

Am rAspurts, deci, IntAmpinArilor de anti-constitutionalitalece se aduceau legei ; aceasta erA puntul la care tineam mai Cudeosebire. In ce prive§te restul, rAmAne ca D-voastre sA 'I apre-ciati la justa lui mAsurA. Este bine constatat : intAiu, cA legeace se propune nu este contrarie Constitutiunei ; .al doilea, ainterpretarea ce se dA art. 105 este absolut eronatA, i cA ntrioate crimele i delictete comise In alegeri, fie chiar cu ocaziaalegerilor, snnt crime §1 delicte politice. (Aplauze).

TABLA DE MATERIIPag.

Reforma magistraturei. Inamovibilitatea (Camera 30 Noembre 1885 iAdmisibilitatea in functiunile administrative Camera 18 lanuarie 1886 14Taxele de timbru sí de inregistrare (Camera 31 Ianuarie 1886) . . . 17Personalitatea moran 11 juridica (Camera 17 Februarle 1886) 24Monopolul chibriturilor si al cärtilor de joc Camera 19 Februarie 1886) 28Organizarea justiliei in Dobrogea (Camera 6 si 7 Martie 1886) . . 31Subventiuni scolare (Camera 28 Martie 1886 . 41Chestiunea cavalina in Romania Camera 14 Aprille 188(ì) . . 45Constructiunile §colare (Camera 8 Aprilie 1886) . 50Autentificarea actelor (Camera 12, 13 §i 14 Maiu 1886) . . . 53Codul de Comert (Camera 13 Iunie 1886) 74Amendament la art. 15 Codul de Comerciu 89

27 , , .. 9229 y y . ....... 93

Veniturile Comunei Bucuresti (Camera `.0 Decembre 1886) . 96Chemarea sub drapel a militiilor (Camera 29 Martie 1887 104Cercetarea gestiunei generalului Al. Angelescu Camera 7 Decembre 1887) 110Anularea unor credite (Camera 12 Decembre 1887) 113Virimente de fonduri (Camera 19 Decembrie 1887 . . . .. 117O alegere in 1888 (Camera 13 Februarie 1888 126Revoltele agrare din 1888 Camera 17 Noembrie 1888 132

1888 Camera 23 Noembrie 1888) . 1371888 (Camera 24 Noembrie 1888 . . . . ,. 145

Dezbaterea adresei tronului din 1888 (Camera 3 Decembrie 1888 153Conventia cu compania de C. F. Lemberg Cernauti 1a0 Camera

13 Februarie 1889) 160Fondul de rezervä al C. F. R Camera 6 Martie 1889 169Portul militar dela Galati (Camera 26 Maiu 1889) . . . . . . 183Chestiunea personan Cu D-1 G. VernesGu (Camera 26 Maiu 1889 187Navigatia Fluvialä Romana (Senat 16 Ianuarie 1889) 194Un räspuns D.-lor Fleva si G Marzescu Senat 3 sl 6 Februarie 1889) 204Linfa feratä Dorohoilasi (Senat 14 Decembrie 1889 211Budgetul C. F. R. pe anul 1890 Camera 16 Decembrie 1889 . 214Navigatia pe Dunäre (Senat 22 lanuarie 1890) ..... . . . 224Constructia podului peste Dunare Senat 9 Februarle 1890) . . . 229Administratia C F. R. (Camera 1 Martie 1890) ...... 245Constructille de linli ferate (Camera 7 Martie 1890) 255

580Pag.

Despre indigenate 1 recunoa0eri Senat 17 Martle 1890) 259Facultatea de teologie (Senat 21 Martie 1890) 264Functionarii puldici i luptele politice (Senat 21 Martie 1890) 268Organizarea ministerulul lucrArilor publice (Camera 23 Martle 1890 . 275CA1 de coynunica(iune§i alte lucrAri publice (Camera 22 §i 23 Maiu 1890) 282Judecatoril de Ocoale Senat 30 Malu 1890) 301Cli de comunicatlune (Senat 4 lunie 1890 ...... - 305Navigatia Fluvial Ronda (Senat 8 lunie 1890) 311ContIngentul armatel pe anul 1891 (Camera 17 Decembrie 1890w . 317Budgetul C F. R. pe anul 1891 (Camera 19 Decembrle 1890) 327Tranzactiunea lucrArilor publIce §i D. Cantacuzin0 (Camera 15 Ianuarle

1891 338Salinele din Tg.-Ocna (Camera 13 Februarie 1891) . . . . , 344Ministerul general I. Em. Florescu (Camera 21 Februarie 1891) . . 348Dezbatera adresei Tronului din 1892 (Senat 11 Martie 1892) 353Numirea D-lui Populeanu (Camera 20 Aprille 1892) 366Afacerea bombelor din Rusciuk (Camera 18 Maiu 1892 370Reforme judiciare (Camera 15 Martle 1893) - 375DezordinIle dela 5 Aprilie 1893 (Agitatia contra legei maximului Ca-

mera 6 Aprille 1893) 380Legea maximului (Senat 9 Aprilie 1893 391Dezordinile din 5 Aprilie 1893) Agitatia contra legei maximului) Camera

20 Aprilie 1893) 398Legea tocmelilor agricole (Camera 8 Vliu 1893) 405Corectionalizarea delictelor de fal§ (Camera 17 Mal 1893 409Magistratii §i alegerile (Camera 25 Noembrie 1893) ..... . 414Alegerea de delegati pentru colegiul 3 de 135cAu (Camera 11 lanuarie

1894) . . 420JudecAtorille comunale §i de ocoale Camera 18 lanuarie 1894) , . 423Judecätorlile comunale §1 de ocoale Camera 19 lanuarie 1894) . 441JudecAtorlile comunale §i de ocoale Camera 20 lanuarie 1894) 445JudecAtorille comunale §1 de ocoale (Camera 25 lanuarie 1894) 452JudecAtoriile comunale §i de ocoale Camera 26 Ianuarie 1894) . . . 460Magistra(il §I alegerile Camera 29 lanuarie 1894) 469Legea judecAtorlilor comunale §i de ocoale (Senat 22 Februarle 1894 482TAbAcäria militará dela Bucovät (Camera 14 Decembrie 1894) . . . . 501Dezbaterea adresel tronului din 1894 (Senat 16 Decembrie 1894) . 503Numirile in magistraturA (Camera 10 [aunarle 1895 523Libertatea alegerilor (Camera 16 Ianuarle 1895 534Caile ferate de interes ptivat (Camera 6 §i 7 Februarie 1895 546ModificAri la legea judecatoriilor de pace (Camera 14 Februarle 1895) 558Alegerea consilillor comunale (Camera 15 Februarie 1895) 563Legiferarea falimentelor (Camera 28 Aprille 1895) - 569Modificarea legel electorale Camera 29 Aprllie 1895 . , 574