Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea

Protejarea, conservarea şi punerea în valoare a

patrimoniului cultural mobil al judeţului Vrancea.

Rolul administraţiei publice locale în promovarea

colecţiilor muzeale săteşti

Colegiul Prefectural Vrancea

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea, în calitatea sa de serviciu deconcentrat al Ministerului Culturii în teritoriu, urmăreşte realizarea următoarelor activităţi:

controlul, monitorizarea și protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, imobil și imaterial punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional, aplicat realităţilor patrimoniului cultural local.

În Vrancea patrimoniul imaterial al județului este conservat de către Centrul Judetean Pentru Promovarea Culturii Traditionale, Artelor și Meseriilor Vrancea, iar patrimoniul mobil – așa cum se regăsește el în Lista patrimoniului național mobil - se află, în cea mai mare parte, în gestionarea Muzeului Vrancei. Din păcate, instituţiile de cultura din Vrancea nu au o strategie comuna în activităţile pe care le desfaşoară în domeniul promovării patrimoniului național cultural.

Rolul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vrancea

Direcţia Judeţeană Pentru Cultură Vrancea are următoarele atribuţii conform Hotărârii nr 21/16.01.2013 pentru modificarea şi completarea HG. nr 90/10.02.2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional:

solicită şi primește, în condiţiile legii, în nume propriu sau în numele şi pentru Ministerul Culturii de la autorităţi ale administraţiei publice, de la instituţii publice şi de la persoanele juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al artelor şi informării publice, date şi informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin;îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional;colaborează cu autorităţile publice şi cu instituţiile specializate pentru protejarea şi punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional şi aplică în acest sens prevederile legale în domeniu;participă, la cererea autorităţilor abilitate şi împreună cu acestea, la acţiuni de control a respectării legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe;controleaza respectarea îndeplinirii obligaţiilor de plată a contribuţiilor la Fondul Cultural Naţional, în condiţiile şi la termenele stabilite prin lege;indeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Ministrul Culturii, potrivit legii.

În județul Vrancea, sunt clasificate în Lista Monumentelor Istorice 427 de imobile. Este vorba despre:

82 de monumente istorice de arhitectură şi arheologie de valoare naţională - grupa A;

345 de monumente istorice de arhitectură şi arheologie reprezentative pentru patrimoniul cultural local – grupa B;

Patrimoniul imobil, mobil și imaterial din Județul Vrancea

În ceea ce privește patrimoniul mobil, există 32 de obiecte clasate în 2010 și care acum sunt în costodia Muzeului Vrancei.

În luna iunie 2013 Direcția Județeana pentru Cultură Vrancea a înaintat Ministerului Culturii propunerea de clasare a unui bun de valoare excepţională, un vas de provizii – Kraussengefässe, atribuit şcolii Cultura Sântana de Mureş, datat secolul IV.

Directia Judeţeană pentru Cultură Vrancea a identificat un numar de 264 bunuri culturale mobile susceptibile de a fi clasate în cadrul Muzeelor şi Colecţiilor Muzeale din Vrancea.

Monumentele de for public sunt bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcţii sau amenajări neutilitare având caracter decorativ, comemorativ şi de semnal, amplasate în spaţii publice, într-o zonă de protecţie, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ- teritoriale fiind protejate de Legea 120/2006.

La nivelul judeţului au fost inventariate un număr de 41 monumente de for public, alcătuindu-se o bază de date, arhivă cu martori foto şi fişe analitice de evidenţă.

Patrimoniul imobil, mobil și imaterialdin Județul Vrancea

Patrimoniul cultural imaterial reprezintă:

tradiţii şi expresii verbale, având limbajul ca vector principal al expresiei culturale;artele spectacolului, având ca mijloace de expresie sunetul muzical şi mişcarea corporală;practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, jocuri de copii şi jocuri sportive tradiţionale;cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers;tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Patrimoniu cultural imaterial din Vrancea:

Chipăruşul din Nereju - dansul cu măşti care este cel mai vechi dans ritualic precreştin de înmormântare.Formaţiile de buciumaşi de la Spulber, Formaţia de cimpoaie de la NistoreştiBrâul de la Jitia.

Conform Recomandării pentru protecţia bunurilor culturale mobile, adoptată la Paris în 28 noiembrie 1978 de către UNESCO, bunurile culturale mobile sunt toate bunurile transportabile care sunt expresia, mărturia unei creaţii umane sau a evoluţiei naturii şi care au o valoare sau un interes arheologic, istoric, artistic, ştiinţific sau etnic.

O parte dintre bunurile culturale mobile pot fi clasate în categoria patrimoniului cultural naţiona,l numai dacă întrunesc anumite criterii de vechime, raritate, semnificaţie istorică, artistică, ştiinţifică sau tehnică excepţională, stabilite de către specialişti, în condiţiile legii.

Activitatea de protejare a patrimoniului cultural national mobil implică, în primul rând, activităţi de inventariere şi clasare a bunurilor culturale mobile aflate pe raza de competenţă a D.J.C Vrancea indiferent de deţinătorul bunurilor culturale mobile.

Actul normativ prin care este instituit regimul juridic al bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil este Legea nr. 182/2000.

Evidenţa şi punerea în valoare a patrimoniului mobil

(1) Patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală.

(2) Bunurile care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional mobil sunt:1. bunuri arheologice şi istorico-documentare, precum:a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii,

piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare, cu excepţia eşantioanelor de materiale de construcţie, materiale din situri, care constituie probe arheologice pentru analize de specialitate;

b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice;c) mărturii materiale şi documentare privind istoria politică, economică, socială, militară, religioasă,

ştiinţifică, artistică, sportivă sau din alte domenii;d) manuscrise, incunabule, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofilă;e) documente şi tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărţi şi alte materiale cartografice;f) obiecte cu valoare memorialistică;g) obiecte şi documente cu valoare numismatică, filatelică, heraldică: monede, ponduri, decoraţii, insigne,

sigilii, brevete, mărci poştale, drapele şi stindarde;h) piese epigrafice;i) fotografii, clişee fotografice, filme, înregistrări audio şi video;j) instrumente muzicale;k) uniforme militare şi accesorii ale acestora;l) obiecte cu valoare tehnică;

Patrimoniul mobilLegea 182/2000 privind patrimoniul cultural național

2. bunuri cu semnificaţie artistică, precum:a)opere de artă plastică: pictură, sculptură, grafică, desen, gravură, fotografie şi altele;b)opere de artă decorativă şi aplicată din sticlă, ceramică, metal, lemn, textile şi alte materiale, podoabe;c)obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrărie, mobilier şi altele;d)proiecte şi prototipuri de design;e)materiale primare ale filmelor artistice, documentare şi de animaţie;f)monumente de for public, componente artistice expuse în aer liber;

3. bunuri cu semnificaţie etnografică, precum:a)unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc;b)piese de mobilier;c)ceramică;d)textile, piese de port, pielărie;e)alte obiecte din metal, lemn, os, piatră, sticlă;f)obiecte de cult;g)podoabe;h) ansambluri de obiecte etnografice;i)monumente din muzeele etnografice în aer liber;

Legea 182/2000 privind Patrimoniul cultural național

4. bunuri de importanţă ştiinţifică, precum:a)specimene rare şi colecţii de zoologie, botanică, mineralogie şi anatomie;b)trofee de vânat;

5. bunuri de importanţă tehnică, precum:a)creaţii tehnice unicat;b)rarităţi, indiferent de marcă;c)prototipurile aparatelor, dispozitivelor şi maşinilor din creaţia curentă;d)creaţii tehnice cu valoare memorială;e)realizări ale tehnicii populare;f)matriţe de compact-discuri, de CD-ROM, de DVD şi altele asemenea

Legea 182/2000 privind Patrimoniul cultural național

Icoane pe lespezi de piatră Biserica Sf Voievozi, sat

Vetreşti, com Nistoreşti, sec . XVIII

Cazanie 1805 – Mănăstirea Dălhăuți

completează şi actualizează bazele de date privind bunurile culturale, aflate în proprietatea/administrarea unităţilor de cult, susceptibile de a fi clasate, pentru care urmează a se iniţia procedura de clasare, conform specificaţiilor şi metodologiei prevăzute de actele normative în vigoare;

efectuarea controlului stării de conservare şi asigurare a bunurilor de patrimoniu cultural naţional mobil reglementată de Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil;

analiza situaţiei inventarieirii bunurilor culturale susceptibile de clasare, deţinute de parohii, alţi deţinători privaţi, instituţii publice de învăţământ şi promovarea spre expertizare şi clasarea acestora, conform procedurii legale:

întocmeşte baza de date privind evidenţa bunurilor culturale mobile clasate, aflate pe raza teritorială a judeţului Vrancea;

înregistrează cererile de clasare a bunurilor culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane juridice, precum si de persoane fizice;

declanşează procedura de clasare a bunurilor arheologice descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic sau geologic sau a celor descoperite întâmplător şi decide, în baza propunerii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, cu privire la instituţia publică specializată căreia i se vor transmite în administrare bunurile arheologice;

înregistrează înştiinţările primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ privind bunurile arheologice descoperite întâmplător de persoanele fizice şi predate de acestea, preia bunurile astfel predate, stabileşte prin experţi acreditaţi valoarea bunurilor respective precum şi instituţia publică specializată în administrarea căreia se vor transmite bunurile în cauza;

Atribuțiile Direcției pentru Cultură Vrancea în domeniul protejăriipatrimoniului cultural national mobil

Atribuțiile Direcției pentru Cultură Vrancea în domeniul protejăriipatrimoniului cultural national mobil

efectuează expertiza necesară şi întocmeşte documentaţia prevăzută în vederea clasării bunurilor culturale mobile;

înaintează comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor propunerile de clasareînregistrează înştiinţările de schimbare a proprietarului sau deţinătorului, în cazul bunurilor culturale

mobile clasate aflate în evidentă; controlează periodic starea de conservare şi de securitate a bunurilor culturale mobile clasate aflate în

evidenţă, acordând consultanţă de specialitate la solicitarea proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale;

face propuneri de includere în priorităţile de restaurare a bunurilor mobile clasate în tezaur aflate la instituţiile nespecializate, cultele religioase, alte persoane juridice decât instituţiile publice specializate, precum şi la persoanele fizice din judeţ;

verifică dacă agenţii economici autorizati să comercializeze bunuri culturale mobile respectă obligaţiile ce le revin conform dispoziţiilor legale şi normelor comerţului cu bunuri culturale mobile;

aprobă, exportul bunurilor culturale mobile, eliberând, pe baza expertizei, certificatul de export întocmit potrivit normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile;

constată contravenţii şi aplică sancţiuni în legătură cu faptele încriminate de legislaţia în vigoare privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

gestionează, în regim extrabugetar, veniturile realizate din tarifele percepute pentru expertizarea bunurilor culturale mobile precum şi alocatiile de la bugetul de stat destinate finanţării activităţilor de protejare a bunurilor culturale mobile;

colaborează şi stabileşte, împreună cu structurile abilitate ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, după caz, măsurile de protecţie a bunurilor culturale mobile, în caz de conflict armat sau de calamităţi naturale îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin normele emise în conformitate cu art. 77 din Legea nr. 182/2000.

Un act normativ deosebit de important este Legea nr. 311/8 iulie 2003 a muzeelor şi colecţiilor publice, care aduce reglementări în privinţa organizării şi funcţionării muzeelor şi colecţiilor muzeale, dar şi a protejării bunurilor culturale descoperite sau care fac parte din inventarul muzeal.

Legea 311/2003 face diferenţa dintre muzeu sau colecţie muzeală (care cuprinde colecţia publică şi colecţia privată accesibilă publicului). Colecţiile publice sunt formate de obicei în cadrul şcolilor, căminelor culturale, instituţiilor de cult sau regiilor/societăţilor pe acţiuni. Colecţiile private care pot fi vizitate sunt constituite de persoane fizice, colecţionari) sau în cadrul unor societăţi comerciale (exemplu: în cadrul unei pensiuni turistice). Remarcăm, că în mai multe cazuri colecţiile publice au în denumirea - dată de deţinător - titulatura de muzeu şi nu de colecţie muzeală/punct muzeal deoarece nu se cunosc diferenţele dintre cele două categorii.

Colecțiile muzeale din Vrancea

Diferenţele dintre muzeu şi colecţiile publice

•muzeul beneficiază de un personal specializat şi mult mai numeros (adesea, de o colecţie publică se ocupă doar o singură persoană);

•beneficiază de un sistem modern de pază;

•în patrimoniul deţinut găsim un număr semnificativ mai mare de bunuri culturale şi este constituit sistematic (spre deosebire de colecţii, unde mai curând simţul estetic al custodelui stă la baza organizării expoziţiei permanente);

•desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică şi o activitate elaborată de educaţie muzeală;

•organizează expoziţii temporare;

•tipăresc lucrări proprii (anuare, ghiduri sau cataloage de expoziţie) ;

•sunt obligate să permită specialiştilor accesul la bunurile culturale pentru cercetare spre deosebire de colecţiile muzeale private.

Colecțiile muzeale din Vrancea

În conformitate cu definiţia dată de Organizaţia Internaţională a Muzeelor (ICOM), muzeul – ca instituţie - se constituie doar pe baza existenţei unui grup de obiecte culturale, şi are drept funcţii principale să le cerceteze, să le conserve şi să le valorifice în scop educativ şi recreativ. Conservarea este una dintre cele trei funcţii fundamentale ale acestei instituţii, care (ca şi celelalte două: cercetarea şi valorificarea specifică) se detaşează ca activitate independentă dar se şi regăseşte în structura celorlalte două activităţi;

La nivelul Ministerului Culturii, a colaborarii dintre Direcţia pentru Cultură Vrancea şi Institutul de Memorie Culturală (CIMEC) Vrancea are un număr de 23 muzee şi Colecţii muzeale înregistrate;

Directia Judeţeană pentru Cultură Vrancea a identificat un numar de 264 bunuri culturale mobile susceptibile de a fi clasate în cadrul Muzeelor şi Colecţiilor Muzeale din Vrancea;

Colecțiile muzeale din Vrancea

Conform art. 2, alin. 5 din Legea 182/2000 Protejarea patrimoniului cultural naţional mobil este realizată prin intermediul autorităţilor administraţiei publice, al unor instituţii specializate, cum sunt muzeele, colecţiile publice, casele memoriale, arhivele şi bibliotecile, al cultelor religioase şi instituţiilor ecleziastice, precum şi al organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniu.

Art 8: Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.

In acest sens facem un apel la autorităţile publice locale să sprijine activitatea muzeală, a colecţiilor muzeale publice sau private. Sunt situaţii în care Colecţiile muzeale publice sunt într-o stare greu de acceptat, având obiecte, bunuri culturale foarte valoroase, unele dintre ele susceptibile de a intra în patrimoniul cultural national, în tezaur sau cel puţin în categoria fond.

Rolul administraţiei publice locale în

protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

Muzeul este un adevărat laborator al creației culturale. Din contactul cu bogăţia colecţiilor muzeale se pot desprinde comparaţii şi analogii care-l ajută pe vizitator a fi mai realist, mai bun, mai atent.

Doar în muzee reţinem anumite realităţi – trecute de mult şi din diferite locuri – pe care nu le putem cunoaşte altundeva. Obiectele din expunerile lor transmit mesaje, intrigă şi stimulează imaginaţia, interogaţia şi comentariile; prin acestea şi prin anturajul lor muzeografic sunt transmise posibile căi de comunicare şi reluminate realităţi demult uitate.

In spiritul conservării şi promovării patrimoniului cultural mobil din Vrancea facem un apel la autorităţile publice locale să sprijine activitatea muzeală, a colecţiilor muzeale publice sau private, mai ales că sunt clecţiile muzeale publice cu bunuri culturale foarte valoroase, susceptibile de a intra în patrimoniul cultural naţional, în tezaur sau cel puţin în categoria fond.

Rolul administraţiei publice locale în

protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

Lista Colectiilor Muzeale

Nr.crt.

DENUMIRE COLECŢIE DESCRIERE ADRESĂ PERSOANĂ DE CONTACT/TEL

1. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂ „MEMORIAL SOVEJA”

-sunt expuse aproximativ 100 de obiecte: cărţi, manuscrise documente şi obiecte personale(1 birou, 1 scaun)ale savantului Simion Mehedinţi, costume populare, obiecte reprezentative de uz gospodăresc pentru zona de munte, ţesături-înfinţată în anul 2012, la iniţiativa Primăriei Comunei Soveja. - în prezent continuă activitatea de colectare , conservare şi expunere a unor materiale etnografice.

Sat RucăreniCom. Soveja

Ţuţui ElenaReferent cultural/0728/207870

Anexa: 1

2. COLECŢIA MUZEALĂ ETNOGRAFICĂ “CASA ZESTREA”-SOVEJA

-sunt expuse costume populare, icoane pe lemn, obiecte tradiţionale de uz casnic, obiecte ceremoniale-prosoape cu pomul vieţii dacic, cu clepsidră şi pomi iranieni folosite la nunţi, înmormântări sau acoperăminte de icoane, obiecte de fierarie folosite în gospodăria oamenilor de la munte-a fost înfiinţată în anul 2003 de către prof. Ion şi Mariana Chiriţă

Sat RucăreniCom. Soveja

Chiriţă Mariana-custode muzeu0757/243892

3. CASA MUZEU“RĂDĂCINA VRANCEI”

- cupride 400 de obiecte tradiţionale, unelte de muncă, obiecte ceremoniale, piese de costum popular, instrumente, documente istorice despre milităria străbunilor satului-înfiinţată de către Costică Beşa în anul 2009

Com. Bârseşti Costică Beşa0237/2734960726/527429

4. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂVULCĂNEASAMERA

-cuprinde costume populare, artă populară naivă, ceramică, sculpturi, -înfiinţată de înv. Radu Gegea

Şcoala Generală VulcăneasaSat VulcăneasaCom. Mera

Primăria comunei Mera0237/631066

5. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂ“MIHAI HANU”NISTOREŞTI

-cuprinde obiecte sculptate în lemn, piese de port popular, ustensile gospodăreşti-înfiinţată în anul 2002 de către Hanu Mihai

Sat NistoreştiCom Nistoreşti

Hanu Mihai0732/197588

6. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂ “SF.TEODORA”URECHEŞTI

-cuprinde piese de port popular, unelte tradiţionale folosite pentru munca la vie(principala ocupaţie a oamenilor din localitate), obiecte tradiţionale folosite în gospodărie

Primaria Comunei UrecheştiSat/com Urecheşti

Goleşteanu Maria0237/251204

7. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂ CÂRLIGELE

- cuprinde obiecte cu profil etnografic şi istoric- înfiinţată în anul 1976, de către prof.Ionel Budescu

Com. Cârligele-Cămin cultural Zamfirescu Anişoara-referent cultural 0747/080403

8. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂ COLACU

- cuprinde obiecte de etnografie şi artă populară, - a fost înfiinţată în anul 1974

Sat. ColacuCom. Valea Sării

Pintea Neculai-referent cultural 0237671085 0728/703851

9. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTESCĂ COTEŞTI

-cuprinde obiecte etnografice, -înfiinţată în anul 1974, de către Stănică Dumbravă- fost director IAS Coteşti

Com. CotestiCămin Cultural

Croitoru Ionel-referent cultural0727/819382

10. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂ GUGEŞTI

- obiecte etnografice şi istorice; sunt expuse piese de mobilier, port popular, unelte şi ustensile gospodăreşti- a fost înfiinţată în anul 1972

Com.Gugeşti Primaria comunei GugeştiReferent Cultural0237/250046

11. COLECŢIA MUZEALĂSĂTEASCĂPALTIN

- cuprinde piese de mobilier ţărănesc, port popular, unelte şi ustensile gospodăreşti- înfiinţată în anul 1973 de către fam. Nichitoiu Ionaş şi Tinca

Com. Paltin Miloiu Draguţa-bibliotecar,custode muzeu0769/179711

12. COLECŢIA“SIMION HÂRNEA”,

NĂRUJA

-cuprinde obiecte cu profil etnografic, documente, broşuri - înfiinţată în anul1926 de către înv.Simion Hârnea

Com. NărujaCămin cultural

Bratie Adriana-referent cultural0726/019213

13. COLECŢIA MUZEALĂ SĂTEASCĂ VIZANTEA

-obiecte cu profil etnografic, istorie locală, - înfiinţată în anul 1980 de către înv. Onea Maria prof.Herchea Victor

Com. VizanteaŞcoala cu clasele I-VIII Vizantea-Livezi

Vătafu Vasile-referent cultural0237/264225

14. COLECŢIAMUZEALĂ VÂRTEŞCOIU

-obiecte cu profil etnografic- înfiinţată de către prof. Harţegan Constantin, fost director de Şcoală

Şcoala cu clasele I-IVCom.VârteşcoiuSat Râmniceanca

Şcoala Vârteşcoiu0237/676196

15. COLECŢIAMUZEALĂJILIŞTE-punct muzeal „IOAN VODA”

- obiecte de etnografie şi istorie locală; - înfiinţată în anul 1966

Com. Slobozia CiorăştiSat Jilişte

Necula Săftica-referent cultural0720/698038

16. COLECŢIA MUZEALĂ RELIGIOASĂ DIN CADRUL SCHITULUI DĂLHĂUŢI

-sunt expuse icoane pictate pe lemn şi pânză , catapeteasmă sec.XIX , carte veche religioasă, candele, sfeşnice, policandre, obiecte de cult

Schitul DălhăuţiSat DălhăuţiCom. Cârligele

Maica Stareţă 0732/228835

17. COLECŢIA MUZEALĂ RELIGIOASĂ DIN CADRUL SCHITULUI ROGOZU

Expoziţia “MĂRTURII DE ARTĂ ŞI CULTURĂ SPIRITUALĂ ORTODOXĂ” cuprinde un nr. de 110 obiecte expuse în trei săli:- obiecte care au aparţinut celor doi arhimandriţi Paulin Lecca(1914-1998) şi Zosima Târâlă(1889-1965), carte veche religioasă de sec.XVIII-XIX, icoane sec.XVIII-XIX, obiecte de cult, veşminte preoţeşti, acoperăminte de potire, veşminte de brocart-înfiinţată în anul 2001

Schitul RogozuSat/com Slobozia Bradului

Maica Stareţă0237/2590080727/495893

18. COLECŢIA MUZEALĂ RELIGIOASĂ DIN CADRUL MĂNĂSTIRII COTEŞTI

-sunt expuse icoane de sec.XIX, carte veche, obiecte de cult

Mănăstirea Coteştisat/com Coteşti

Maica Stareţă0720/749107

Colecţia Zestrea, Soveja

Colecţia  ”Invăţător Gegea”, sat Vulcăneasa  

Colecţia muzeală ZestreaSoveja, Rucăreni

Exemple de bună practică în domeniul protejării şi conservării bunurilor culturale mobile. De exemplu: Colecţia muzeală Zestrea din Soveja –Rucăreni, unde d-na prof. Chiriţă a reuşit să strângă peste 1.000 de obiecte, foarte multe dintre aceste bunuri de o valoare excepţională.

Colecţia muzeală Zestrea Soveja –Rucăreni

Colectia InvăţătorGegea, Vulcăneasa

Colectia de la Vulcaneasa Mera Colectia “Invăţător Gegea”. Un exemplu pozitiv de bună practică în domeniul patrimoniului cultural mobil din Vrancea este dat de Colecţia Muzeală sătească de la Paltin unde sunt expuse piese, bunuri de o mare valoare culturală. L-aş ruga pe primarul Comunei, pe consilierii locali să sprijine activitatea d-lui Merloiu în efortul de a identifica bunuri culturale mobile precum şi de a le fişa printr-o colaborare cu Direcţia pentru Cultură Vrancea.

Model Fişa standard patrimoniul cultural mobil

Nr. crt. Denumirea bunului cultural

Autor(i), atelier, marca, scoala, atribuire (dupa caz)

Titlul sau tema (daca este cazul)

Material, tehnica, dimensiuni (eventual dimensiunile suportului) si alti parametri de identificare (dupa caz)

Datare, anul fabricatiei (dupa caz)

Observatii (documente de referinta, antecedente, stare de conservare, cantitate, date speciale - prezenta semnaturilor, inscriptionarilor, marcilor etc.)

(0) (1.1) (1.2) (1.3) (1.4) (1.5) (1.6)

Nr.

Crt.

Nr.Inv.

DENUMIRE BUNCULTURAL

DATARESCURTĂDESCRIEREINSCRIPŢII

DIMENSIUNE

SITUAŢIAJURIDICĂ

STARE DE CONSER-

VARE

OBIECT DE CULT SUSCEPTI

BIL DE CLASARE

FOTOGRAFIE

1. 124 Icoana Sf.Arhangheli Mihail, Gavriil şi Atanasie

-datare-1863-icoană lemn,

pictură în ulei reprezentând pe Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Atanasie

-culori dominante roşu, verde închis, fond auriu

-ramă lemn-

inscriptie:donată de Andrei şi Ileana 1863

110/75cm Conform Registrului

de Inventar din anul 2010

Bună fond

Fişă de inventar

2. 125 Icoana Sf.Arhangheli Raphael, Mihail şi Gavriil

- pictură în ulei pe pânză reprezentând pe Sf.Arhangheli Raphael, Mihail şi Gavriil-culori dominante roşu, albastru, verde -ramă din lemnDonată de Caterina Dragomir şi fiica sa Maria 1930- pictor-M.Berca

80/70cm Conform Registrului de Inventar reactualizat în anul 2010

Bună fond

Fișă de obiect

FIŞĂ DE OBIECT 1. Nr. INVENTAR:

2.DENUMIREA OBIECTULUI: TIPAR DE CAŞ

3.DEŢINĂTOR: CASA ZESTREA-SOVEJA 4. HRAM:

5.ADRESĂ:sat Rucăreni, com. Soveja 6. JUDEŢ:VRANCEA

7.AUTOR/ATELIER/SCOALĂ: anomim/ popular românesc

8. DATARE: 1922

9.MATERIAL/TEHNICĂ: tipar crestat în lemn cu motive decorative geometrice

10.STIL:

11.Tipar de caş de formă dreptunghiulară (păpuşă) crestat manual cu motive decorative având ca simboluri geometrice linii, zig-zaguri.

12.DIMENSIUNI:22cm/12,5cm 13. NR.FILE:

14.GREUTATE

15.PROVENIENŢĂ: loc.Negrilesti, jud. Vrancea

16.TITLUL DEŢINERII:

17.LOC DE PĂSTRARE-expus în colecţia etnografică a familiei Ion şi Mariana Chiriţă

18.STARE DE CONSERVARE:relativ bună

19.RESTAURARE: restaurarea se poate realiza în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Vrancei, bd. Gării, nr.5, Focşani