VRANCEA ARHAICĂ –

VRANCEA DE POVESTE

Ţara Vrancei- una dintre cele mai surprinzătoare regiuni ale

României.

Aici unde muntele coboară către plaiurile înalte ale dealurilor, oamenii şi satele au păstrat

neatinsă o moştenire de sute de ani care aşteaptă încă să fie descoperită şi pusă în circuitul turistic.

Ca fiecare colţişor din Vrancea şi comunaNăruja are o istorie proprie, un anumit specificetnografic şi folcloric ce oferă surse pentrucolecţionarea de valori culturale materiale şispirituale.

Totuşi, tinerii nu sunt conştienţi de „zestrea” moştenităşi …

…riscăm astfel să se piardă iremediabil o serie de tradiţii, meşteşuguri şi motive autohtone…

…precum şi oamenii capabili să le reproducă / reconstituie.

Din cauza necunoaşterii acestor tradiții,tinerii împrumută alte “valori occidentale”, străinede filonul românesc, al căror scop este purcomercial, ce nu se adaptează fondului nostru

Astfel, pe fondul unei nedisimulate îngrijorări acomunităţii pe care e chemată să o deservească,Biblioteca Publică din Năruja şi-a asumat un rol activîn afirmarea tradiţiilor şi valorilor locale

Bibliotecara a considerat o necesitate şichiar o îndatorire să abordeze această problemă,ca o şansă a comunei de a salva şi promovapatrimoniul local.

Biblioteca Publică din comuna Năruja este singuraalternativă în acest moment, care să se implice într-unastfel de demers. Asta pentru că activitatea la nivellocal, şi nu numai, a bibliotecii, o îndreptăţeşte săpretindă rolul de Centru Cultural al comunităţii

Şi uite-aşa, la Năruja biblioteca nu a fost de-alungul vremii un simplu depozitar de cărţi, ci, încalitatea sa de liant între comunitate, patrimoniucultural şi familie, a devenit un tezaur de valoriculturale tradiţionale româneşti.

Acest demers al bibliotecii s-a desfăşurat încolaborare cu alte instituţii locale, judeţene şi naţionale:

-Şcoala cu cls.I-VIII Năruja, Parohia Năruja, ObşteaNăruja, Primăria, Centrul Judeţean pentru Conservarea şiPromovarea Culturii Tradiţionale, Artelor şi MeseriilorVrancea, Direcţia Judeţeană pt. Cultură VN, BibliotecaJudeţeană, Ansamblul Folcloric „ŢaraVrancei”,Diplomatic TV, Prima TV etc.

Mai toate comunităţile sunt preocupate să-şicreeze un renume, un „brand” distins care poate fimai apoi exploatat din punct de vedere social şieconomic. Comuna Năruja are valori bine definite :Ansamblul folcloric „Comoara Vrancei” câştigător anumeroase premii pe scenele din ţară şistrăinătate, portul specific, tradiţia de prelucrare alânii, a lemnului, serbări religioase, colecţiietnografice.

Însă oferta cultural-turistică trebuie diversificată şiîmbogăţită mai ales prin mobilizarea generaţiilor tinere înprocesul de păstrare şi interpretare a valorilor locale.Astfel în fiecare an sunt sărbătorite în cadru organizatdiverse evenimente, prilejuri folosite pentru a fiîmpreună, a scoate din monotonia cotidianului locuitoriicomunităţii locale.

Însă oferta cultural-turistică trebuie diversificată şi îmbogăţitămai ales prin mobilizarea generaţiilor tinere în procesul de păstrare şiinterpretare a valorilor locale. Astfel în fiecare an sunt sărbătorite încadru organizat diverse evenimente, prilejuri folosite pentru a fiîmpreună, a scoate din monotonia cotidianului locuitorii comunităţiilocale.

.

Nu sunt trecute cu vederea sărbătorilereligioase; fiecare eveniment de aceastănatură fiind sărbătorit nu numai prinparticiparea la slujbele religioase…

…ci şi prin implicarea directă a tinerilor la pregătirea sărbătorii !

Obiceiurile şi datinile însoţesc întreaga viaţă a omului de lanaştere până la moarte; s-au cristalizat în împrejurări de viaţădiferite, devenind uneori spectacole populare, prilejuri depetrecere pline de pitoresc şi culoare. În viaţa satului obiceiurileîndeplinesc un rol de seamă datorită contribuţiei lor la închegareacolectivităţii şi la păstrarea formelor de viaţă tradiţională

Bibliotecara, alături deutilizatorii săi, mici şi mari,au pus în valoare obiceiuriledin Năruja…

… cultivând în acest fel , de la cea mai fragedă vârstăsentimentul de apartenenţă, de iubire şi dragoste pentrurădăcinile vrâncenilor

S-au organizat ateliere de lucru la care au fostinvitaţi membri ai comunităţii care au făcutdemonstraţii, arătându-le tinerilor tehnica încondeieriiouălelor, a confecţionării chişiţelor etc.

S-au promovat tradiţii şi obiceiuri de peste an, care laNăruja nu şi-au piedut semnificaţia şi pe care oamenii încă le maipractică : Tunsul boilor între coarne de Sf.Toader, Împletirea decoroniţe de Sânzâiene, Frământarea turtelor sărate de Sf.Andrei,Pregătirea Scutecelor Domnului în ziua de Ajun a Crăciunului, etc.

O parte din aceste tradiţii au fost filmate şi difuzate lateleviziunile locale şi la postul Prima TV.

Comunitatea a avut de câştigat din acest demers al bibliotecii prin faptul că a avut acces la informaţii, unele inedite, despre folclorul, obiceiurile şi tradiţiile locale. În acelaşi timp a dat posibilitatea unor membri ai comunităţii, cei mai în vârstă, de a-şi aminti şi dezvălui tinerilor experienţe din trecutul lor.

De acelaşi câştig s-au bucurat şi turiştii care au trecut prin Năruja : bibliotecarii din judeţ. . .

. . . Elevii Şcolii cu cls. I-VIII Valea-Sării. . .

. . . Credincioşii din Parohia Ciuşlea . . .

. . . colaboratori din toate colţurile ţării, fotograful profesionist Hans Rhoels din Belgia. . .

. . . Meghan... din SUA . . .

. . . vizitatori din Germania, Franţa

Nu a fost trecut cu vederea modul în care nărujenii ştiusă îşi primească oaspeţii. În cultura tradiţională a sătenilorospitalitatea reprezintă un anumit cod socio-moral carereflectă bunele intenţii de a păstra relaţii apropiate

Primirea oaspeţilor după toate regulile ospitalităţiieste un ritual important îndeplinit cu ocazia tuturorsărbătorilor şi ceremoniilor, dar şi cu alte ocazii : primireaprietenilor, a rudelor din alte sate, oraşe etc.

„Cum primeşti un oaspete, aşa vei fi şi tu primit”-spune o zicală de la Năruja...

.

Prilej deosebit să ne promovăm valorile sunt şmanifestările organizate de CJPCTAM Vrancea, care seadresează unei categorii largi de public interesat de folclor şpăstrarea tradiţiilor populare . Aceste manifestări atrag unnumăr impresionant de participanţi, având rolul de a aduceîn faţa publicului frumuseţea folclorului românesc.

În ciuda lipsei resurselor financiare, Ansamblulfolcloric „Comoara Vrancei”, coordonat de bibliotecaraAdriana Bratie, a fost prezent pe scena festivalurilor derenume de la Paltin, Jitia, Bârseşti, Soveja, Mera, Vintileascaşi Năruja .

Redescoperirea şi păstrarea valorilor tradiţionale de cătrebibliotecă a fost gândită în aşa fel ca aceasta să devină atractivăşi motivantă pentru cei tineri : prin implicarea tehnologiilormoderne pe care acum biblioteca le are în dotare cu sprijinulFundaţiei IREX, prin acţiuni care cer implicarea lor activă, prinoferirea şansei de a interpreta liber tradiţiile şi cultura locală.

Deplasările echipei de dansatori în judeţ au fost şi unprilej de cunoaştere a istoriei , tradiţiilor şi valorilorlocurilor vizitate : Sf.Mănăstire Mera, Focul viu de laAndreiaşu, Mausoleul Eroilor de la Soveja, Casa MemorialăMoş Ion Roată de la Câmpuri, Sf.Mănăstire Valea Neagră etc.

Iată că această iniţiativă a Bibliotecii Publice din Nărujaconstituie o carte deschisă care poate fi înţeleasă în primul rând deelevi, dar şi de alte categorii de oameni, indiferent de vârstă, nivelde cultură, ori domeniu de activitate socială şi prin utilizareainternetului putem promova bogăţia culturală tradiţională acomunei noastre şi putem disemina, de asemenea, rezultateleactivităţilor noastre.

Am demonstrat încă o dată că biblioteca într-ocomunitate nu este un lucru de lux, ci o necesitate. Este unorganism viu, prezent în numeroase domenii ale viețiisociale. În acest context, biblioteca poate deveni uninstrument deosebit de eficient în promovarea valorilortrecute și prezente, adevărate fenomene de conștiință aunei comunități.

Iar în ceea ce priveşte Năruja, sper că v-am convins căeste o veritabilă comoară ce îşi merită locul între atracţiilede frunte ale României, aşa că ...vă aşteptăm pe la noi !!!

Vă mulțumește pentru atenția acordată bibliotecar ,

Adriana-Elisabeta Bratie