� Continuare în pag. a III-a

ANUL XVIANUL XVI

NR. 736NR. 736

Joi, Joi,

5 mai 20115 mai 2011

6 pagini6 pagini

0,50 lei0,50 lei

Un ziar al Văii Jiului cu difuzare judeţeanăUn ziar al Văii Jiului cu difuzare judeţeană

ESTE BINE SĂ ŞTIŢI !ESTE BINE SĂ ŞTIŢI !

Invitat: Ing. PETRE TUDOR

NOUL COD AL MUNCII A INTRAT IN VIGOARE: SANCTIUNI CU INCHISOAREA PENTRU MUNCA LA NEGRU

Modifi carile aduse Codului Muncii prin legea nr. 40/2011 au intrat in vigoare incepand cu data de 1 mai 2011. Printre principalele prevederi ale noului act normativ se numara pedepsirea muncii la negru cu inchisoarea de pana la 2 ani, modifi carea termenului de preaviz si a criteriilor care stau la baza concedierilor colective. In acelasi timp, potrivit primului-mi-nistru Emil Boc, in perioada urmatoare, Guvernul va demara o ofensiva pentru depistarea si sanctionarea muncii nelegale. Legea nr. 40/2011

pentru modifi carea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul

muncii a fost publicata in Monitorul Ofi cial al Romaniei, Partea I, nr. 225, din 31 martie 2011.

Guvernul si-a asumat raspunderea pe noul Cod al Muncii in data de 8 martie, legea fi ind adoptata o saptamana mai tarziu, in urma res-pingerii unei motiuni de cenzura. “Am fost nevoiti, cand am ajuns

la guvernare, sa luam masuri dureroase, impreuna cu acesti

admirabili colegi, pentru a salva Romania de la colapsul eco-

nomic - o temporara pierdere de popularitate - , dar am reusit

sa stabilizam economia tarii, sa salvam tara de la colaps, sa o

indreptam spre crestere economica”, a afi rmat Emil Boc in Plenul Parlamentului, la dezbaterea motiunii de cenzura. “Acest Cod al Muncii

urmareste, in primul rand, sa creeze o modalitate mai usoara

de a angaja si de a fi angajat in Romania. Acesta este scopul de

baza al noului Cod al Muncii pe care il propunem: posibilitatea

de a angaja mai usor si posibilitatea de a fi angajat mai usor. In

perioada care au urmat adoptarii Codului Muncii in anul 2003,

ce-am observat cu totii? Si inainte, si dupa Codul Muncii din

2003, rata de ocupare a ramas aceeasi. Ce ne spune acest lu-

cru? Ca actualul Cod al Muncii nu este un factor stimulator, nu

incurajeaza angajarile. Intrarea in Uniunea Europeana, pe de

alta parte, ne obliga sa adoptam directivele europene, care se

aplica in Europa. Criza economica ne-a aratat cat de vulnerabili

suntem in privinta pietei muncii prin faptul ca avem o greutate

in a realiza angajari in Romania, greutati in a avea un al doilea

loc de munca, greutati in a avea contracte de munca pe durata

determinata, greutati in a putea angaja oameni pentru proiec-

tele europene cu o durata de trei, patru sau cinci ani”, a mai adau-gat seful Executivului.

Potrivit premierului, semnele pozitive din economie se inmultesc. Astfel, economia a cunoscut o stabilizare, exporturile au crescut, iar Ro-mania a avut, in 2010, cel mai mare volum al exporturilor din ultimii 20 de ani. De asemenea, veniturile bugetare cunosc o evolutie ascendenta. “Am avut o usoara crestere economica la sfarsitul trimestru-

lui IV. Datele confi rma o evolutie in acest sens si in primul tri-

mestru din 2011. Cu alte cuvinte, aceste semne incurajatoare

exista. Acum este momentul sa reformam piata muncii, sa o

facem mai dinamica, cu posibilitatea de a oferi mai usor locuri

de munca acum cand sectoare intregi ale economiei au inceput

si se pregatesc sa-si reia dezvoltarea si vor incepe sa faca an-

gajari. Acum este nevoie de un nou Cod al Muncii, care sa in-

lesneasca angajatorilor posibilitatea de a face angajari si nu sa

limiteze aceasta posibilitate, asa cum, din nefericire, actualul

Cod al Muncii, dupa cum ne-a demonstrat-o criza economica,

este o piedica in momentul de fata”, a mai spus Emil Boc. Conform premierului, Executivul are ca obiectiv protectia salariatului, astfel incat acesta sa benefi cieze de dreptul la pensie, la somaj si la sanatate. Modi-fi carile aduse Codului muncii prevad atat sanctiuni pecuniare, cat si po-sibilitatea sanctiunii penale. Saptamana trecuta, Emil Boc a declarat ca, dupa intrarea in vigoare a noilor prevederi din legislatia muncii, se va des-fasura o ofensiva generala a autoritatilor in domeniu pentru depistarea si sanctionarea muncii nelegale. “Exact cum am facut in cazul combaterii evaziunii fi scale, cand am pus la aceeasi masa autoritati diferite, cu com-petente in acest domeniu, exact asa vom face in privinta muncii la negru, punand la aceeasi masa Inspectia Muncii, Garda Financiara, Ministerul de Interne, inclusiv Jandarmeria, pentru a realiza un plan complet si complex de combatere a muncii la negru”, adauga Emil Boc.

PRINCIPALELE MODIFICARI ALE CODULUI MUNCII:

• revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de necon-

curenta. Astfel, angajatorul poate renunta unilateral la clauza de necon-curenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta ince-tand dupa minim 30 de zile de la notifi carea scrisa adresata salariatului de catre angajator privind denuntarea acesteia.

• revizuirea perioadelor de proba instituite pentru verifi carea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca. Pentru verifi carea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului in-dividual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

� Ioana Vlad-AvocatNet

Singurul eveniment care a marcat în Valea Jiului, Ziua Presei a fost întâlnirea reprezentanților mass-mediei scrise și audiovizuale din Vale cu primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob Ritzi , la inițiativa acestuia. S-a discutat despre importanța unei informări principiale și corecte a cetățenilor

prin intermediul presei , importanța mass-mediei în etapa actuală, rolul si locul jurnalistului în comunitatea Vaii Jiului. În fi nalul întâlnirii gazda acțiunii, primarul Tiberiu Iacob Ritzi a ciocnit o cupă de șampanie cu toți invitații prezenți uran-du-le succes în activitate și la mulți ani!

CASTELUL DIN CARPAŢI din

PASUL VÂLCAN PRINDE CONTUR

Proiectul de dezvoltare turistică din Pasul Vâlcan continuă. La ulti-ma şedinţă a Consiliului Local Vulcan, a fost adoptat studiul de fezabili-tate realizat de fi rma inginerului Gheorghe Roman. Acesta a prezentat toate elementele cuprinse în proiectul urbanistic comandat de Primă-rie, în baza strategiei de dezvoltare a zonei. Este vorba de mai multe trupuri de cabane, baze sportive, pârtii de schi pentru începători şi schi de performanţă, pârtie de sanie, pationar, parc natural şi castelul care reprezintă piesa de rezistenţă a acestui proiect. În zona cunoscută sub numele de Crucea lui Bogdan vor fi construite 25 de cabane în baza concesiunii terenurilor respective prin licitaţie. La locul de întoarce-re al telegondolei va fi amplasat un punct salvamont. În continuarea telegondolei existente se va realiza cea de-a doua la capătul căreia va fi construit un teleschi care va duce schiorii până pe Platoul Soarelui. Pentru construirea Castelului din Carpaţi Primăria municipiului Vulcan va scoate proiectul de execuţie pe Internet urmând ca cea mai atractivă ofertă să fi e acceptată. Realizatorul acestui proiect ambiţios şi sofi sti-cat, ing. Gheorghe Roman, spune că este pregătit pentru investitori: ,, Aşteptăm investitorii pentru cabane ca să ne apucăm de construcţii. Proiectele noastre răspund din punct de vedere arhitectural, atât tehnic cât şi estetic celor mai sofi sticate pretenţii,,

PROFI LA PROEUROPA

Perioada de inefi cienţă economică a centrului comercial ProEu-ropa se apropie de sfârşit. Pe fondul legii parteneriatului public-privat aprobată de Guvernul României în decembrie 2010, s-a creat această posibilitate aşteptată demult de primarul Gheorghe Ile, care de la da-rea in folosinţă până astăzi a fost obligat prin contractul de fi nanţare din fonduri europene prin ADR, care stă la baza construirii centrului ProEuropa, să păstreze obiectul de activitate al centrului aşa cum a fost stipulat, pe o perioadă de 5 ani. Demersurile pentru găsirea unui partener care să facă din acest centru comercial unul profi tabil au fost multe la număr. În acest moment, oferta cea mai bună vine de la patro-nii lanţului de supermarketuri PROFI, care vor amenaja spaţiul centrului după standardele lor. La ultima şedinţă consilerii locali au aprobat par-teneriatul cu Profi care va deveni operaţional în cel mai scurt timp, cu menţiunea importantă a unui număr de 20 de angajaţi care vor deveni salariaţii acestei companii.

POST DE JANDARMI ÎN PASUL VÂLCAN

Ordinea şi liniştea muntelui într-o staţiune turistică ce se naşte cu fi ecare zi, este o cerinţă rezolvată la nivelul administraţiei vulcănene, care a aprobat în cadrul Consiliului Local, înfi inţarea unui post de jan-darmerie în pasul Vâlcan. Mai precis o încăpere de la staţia de întoarcere a telegondolei va fi transmisă în mod gratuit Jandarmeriei Hunedoara. Urmează ca în cel mai scurt timp, postul de jandarmi să devină opera-ţional şi să asigure ordinea şi liniştea în această zonă montană, unde numărul de turişti este în creştere.

� Rubrică realizată de Felicia Gabriela Portase-voxmontis.info

Prima ediţie a Zilelor Maghiare din Judeţul Hunedoara a fost un eve-niment remarcabil în viaţa comunităţii maghiare. Dacă anul trecut am sărbătorit împlinirea a 100 de ani de la întemeierea comunităţii secuilor bucovineni în această zonă, în 2011 dorim ca festivalul să stea sub sem-nul regăsirii şi reafi rmării solidarităţii comunităţii maghiare. Acest festi-val este unic şi la nivel naţional deoarece este singurul festival organizat într-un judeţ cu o minoritate absolută, cum este şi judeţul Hunedoara. Scopul nostru este promovarea artei, culturii şi tradiţiilor maghiare, dar şi consolidarea dialogului interetnic şi a toleranţei. Anul trecut în timpul ce-lor 7 zile de manifestări desfăşurate în 11 localităţi, au fost prezenţi 5000 de persoane, anul acesta ne-am propus ca în decursul a 8 zile, în 25 de localităţi să participe peste 5000 de persoane. Vor fi 21 de evenimente majore, iar Zilele vor fi deschise de cea de-a II-a Reuniune Naţională a Reprezentanţilor Maghiarilor care trăiesc în judeţe cu minoritate maghia-ră. La aceasta vor participa şi liderii conducerilor locale din judeţele din Secuime şi delegaţiile judeţelor înfrăţite din Ungaria.

La fel ca anul trecut, manifestările din 2011 se adresează tuturor: co-piilor şi adulţilor, tinerilor şi vârstnicilor, maghiarilor şi celor de altă naţio-nalitate, tuturor celor care iubesc tradiţiile maghiare, cultura, buna dispo-ziţie şi muzica. Oferta cuprinde concert de muzică pop-rock, conferinţe, spectacole clasice şi de muzică uşoară, spectacole de teatru, programe pentru copii, tineret şi pensionari, cabaret şi simpozioane ştiinţifi ce, ex-poziţie de fotografi i şi proiectare de fi lme, dar va fi şi inaugurare de mo-nument, concurs de gătit gulaş, dans popular, meşteşuguri tradiţionale, târg, evenimente religioase, excursii, evenimente sportive şi concursuri.

� Babos Aranka - organizator principal

Zilele maghiare din judeţul Hunedoara

„GALA SCHOOL AFTER SCHOOL”La sediul INSPECTORATULUI ŞCOLAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA,

Sala „Spiru Haret”, a avut loc manifestarea „School after school”, eveni-ment afl at la ediţia a V-a, organizat de Inspectoratul Școlar al Judeţu-lui Hunedoara, Consiliul Judeţean al Elevilor Hunedoara în parteneri-at cu Direcţia Judeţeană pentru Sport și Tineret Hunedoara. În cadrul manifestării au fost premiate cele mai bune proiecte educaţionale realizate în anul școlar 2009-2010. Evenimentul se bucură de parti-ciparea reprezentanţilor Consiliilor Judeţene ale Elevilor din ţară și de prezenţa domnului Romeo MOŞOIU, consilier ministru. Cu această ocazie a fost lansat și proiectul „Consiliul Naţional al Elevilor – fac-tor al democratismului educaţional”.

Prof. Alexandru Lăutaru, Inspector Şcolar General

Nr. 736 Pag. 2

MULTE EVENIMENTE MULTE EVENIMENTE NEDORITENEDORITE

� Insp. de poliție Bogdan NIȚU& Lt. Nicolae RĂDUCU

CONDAMNAT LA ÎNCHISOARE, DEPUS ÎN PENITENCIAR, ÎN VEDEREA EXECUTĂRII PEDEPSEI. Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Hunedoara, împreună cu cei din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani, au desfăşurat o acţiune în Cartierul Petro-şani Nord din Municipiul Petroşani, în urma căreia l-au depistat pe GABRIEL D., de 35 ani, din Timişoara, pe numele căruia Judecătoria Oradea a emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, fi ind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de cinci ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune. Bărbatul a fost escortat şi depus la Penitenciarul Bârcea Mare, judeţul Hunedoara.

AU PUS ÎN PERICOL CIRCULAŢIA PE DRUMURILE PUBLICEPETRU M., DE 29 DE ANI, din comuna Băniţa, în timp ce conducea

ansamblul de vehicule format dintr-un autoturism şi o remorcă uşoară pe DN 66 pe direcţia de mers Petroşani – Băniţa, la km. 140+500, ca urmare a încărcăturii de pe remorcă (deşeuri lemnoase) a cedat cârligul de remorca-re care s-a rupt, şi pierzând controlul autoturismului a intrat pe contrasens şi s-a tamponat frontal cu autoturismul condus de ANDREEA B. de 23 de ani, din oraşul Aninoasa. În urma comiterii accidentului a rezultat rănirea gravă a conducătoarei auto Andreea B., care a rămas internată la Spitalul de Urgenţă Petroşani, în timp ce celălalt conducător auto a fost diagnosti-cat cu răni uşoare şi nu a necesitat internarea în spital. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

ÎN DATA DE 29.04.2011, în jurul orei 22:00, a fost depistat în trafi c de către poliţişti CONSTANTIN B., de 19 ani, din Petrila, care conducea un autoturism pe strada Republicii din Petrila fără a poseda permis de con-ducere. Pe numele suspectului a fost întocmit dosar de cercetare penală.

POLIŢIȘTII HUNEDORENI AU DESFĂȘURAT O ACŢIUNE DE INFORMARE A POSESORILOR DE AUTOTURISME CU PRIVIRE LA MODA-LITĂŢILE PRACTICE PRIN CARE SE POT PROTEJA PENTRU A NU DEVENI VIC-TIME ALE SPĂR-GĂTORILOR DE MAȘINI. ACŢIUNEA PREVENTIVĂ SE ADAUGĂ ACŢIUNI-LOR INVESTIGATI-VE PRIN CARE PO-LIŢIȘTII URMĂRESC REDUCEREA NUMĂRULUI DE FURTURI DIN AUTOTURISME. Anul acesta, una din priorităţile poliţiei hunedorene în domeniul prevenirii cri-minalităţii o constituie „Prevenirea infracţiunilor contra patrimoniului, respectiv a furturilor din autoturisme, din locuinţe și din genţi, poșete, buzunare”. Din sesizările cetăţenilor privind furturile din autoturisme s-a constatat faptul că multe dintre acestea sunt favorizate de neglijenţa con-ducătorilor auto, care lasă în maşină, la vedere, bunuri de valoare, precum sisteme GPS, detectoare anti-radar, genţi laptop, poşete, telefoane mobile, care atrag atenţia hoţilor. Acest lucru se întâmplă atât pe timpul nopţii, dar şi ziua, când merg la cumpărături.

Astfel, în această perioadă poliţiştii vor intensifi ca acţiunile de infor-mare a proprietarilor de autoturisme cu privire la măsurile elementare de precauţie ce trebuie adoptate, pentru a evita să-şi găsească maşina spartă şi bunurile furate.

În acest sens, poliţiştii hunedoreni au fost prezenţi în zone centrale unnde este uşor de găsit publicul ţintă (conducătorii auto), pentru a îm-părţi pliante informativ – preventive în cadrul unei campanii stradale, cu scopul prevenirii victimizării. „Conducătorii auto întâlniţi de poliţiști vor fi avertizaţi despre modurile de operare ale infractorilor și li se va reco-manda să își ia cu ei bunurile de valoare, când pleacă de lângă mașină, ca să nu rămână fără ele. Dorim să-i facem pe cetăţeni să înţeleagă că un gest simplu, preventiv, i-ar scuti de toată neplăcerea cauzată de spargerea autoturismului. Încercăm astfel, prin aportul de informaţie adus, să îmbunătăţim conduita conducătorilor auto.” De asemenea, locuitorii judeţului Hunedoara vor putea auzi pe staţiile radio locale şi în centrele comerciale, 2 spoturi audio preventive concepute de poliţişti, cu recomandări avizate pentru prevenirea furturilor din autoturisme.

PENTRU A NU DEVENI VICTIME ALE FURTURILOR DIN AUTO, POLIŢIȘTII VĂ RECOMANDĂ: Nu lăsaţi în autoturism, la vedere, apa-ratură electronică, acte, genţi diplomat, borsete, poşete sau telefoanele mobile. Atenţie la banii pe care-i aveţi la Dvs. Hoţii urmăresc uneori per-soanele care scot bani din banca, le urmăresc şi aşteaptă doar un gest de neglijenţă pentru a acţiona. Aşadar, nici doar pentru câteva minute nu lăsaţi banii în maşină!

Nu lăsaţi niciodată cheile în contact şi asiguraţi autoturismul chiar dacă lipsiţi din el doar câteva minute.

Evitaţi să păstraţi în autoturism acte de identitate, permis de condu-cere, documente de înmatriculare ale maşinii, documentele fi rmei, cărţi de credit, ordine de plata   sau orice alte înscrisuri de valoare.  Închideţi complet geamurile când părăsiţi autoturismul, chiar pentru scurt timp. Un geam lăsat uşor întredeschis vă poate da peste cap toate precauţiile folosite.

Nu va adresaţi, pentru repararea maşinii, unor meseriaşi ocazionali necunoscuţi sau atelierelor neautorizate (se pot face mulaje după chei sau puteţi rămâne fără componente care funcţionau foarte bine).

Nu împrumutaţi maşina decât persoanelor în care aveţi deplina încre-dere! Achiziţionând componente de autoturisme de la persoane necunos-cute şi la preţuri derizorii, încurajaţi hoţii şi spărgătorii. Următoarea victimă aţi putea fi chiar dumneavoastră. Supravegheaţi automobilul în perimetrul staţiilor de benzină, pe timpul achitării comenzii, în condiţiile în care porti-erele sunt lăsate neasigurate, iar geamurile deschise.

ACŢIUNEA PREVENTIVĂ SE ADAUGĂ ACŢIUNILOR INVESTI-GATIVE ȘI DE CERCETARE PENALĂ PRIN CARE POLIŢIȘTII URMĂ-RESC REDUCEREA NUMĂRULUI DE FURTURI DIN AUTOTURISME. Vă reamintim faptul că, în data de 05.04.2011, poliţiştii Biroului de Inves-tigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Deva au reuşit prinderea în fl agrant a două persoane, care, prin forţarea sistemului de închidere al portierei, au pătruns în interiorul unui autoturism afl at în parcarea unui supermarket din Deva cu intenţia de a sustrage bunuri.

GRIGORE Ş., de 39 de ani şi NICOLAE B., de 42 de ani, ambii din Deva, au fost conduşi la sediul poliţiei, unde li s-a întocmit dosar de penal pen-tru comiterea infracţiunii de tentativă de furt califi cat, cercetările continu-ând în vederea probării întregii activităţi infracţionale a celor doi bărbaţi, aceştia fi ind suspectaţi de săvârşirea mai multor furturi din autoturisme comise în parcările de pe raza municipiului Deva, în special din parcările

Diploma de limba germană

Cu fi ecare an care trece sunt tot mai puţini. Timpul îi ia de pe aici pe cei ce au ales să apere hotarele ţării în cel de-al doilea război mondi-al. La Vulcan au mai rămas doar 11 veterani de război, dintre care doar jumătate mai pot socia-liza. Ceilalţi şi-au împuternicit rudele să răspundă PREZENT în locul lor, la ceremonia organizată de Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Vulcan cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, stabilită prin ordin regal pentru data de 29 aprilie. Plutonier major, Sublocotenent  sau Locotenent, cei 11 au primit din nou recunoştinţa autorităţilor locale. Este de prisos să vorbim despre emoţiile trăite de

fi ecare dintre ei atât la apelul făcut de primarul Gheorghe Ile cât şi la momentul poetic prezentat de ele-vele Vivien Munteanu, Cristina Ilyieş şi Anca Baltac, de la şcoala nr. 4 din Vulcan.

O întâlnire de sufl et cu lacrimi ascunse în batistă, cu vorbe rostite din adâncul inimii, cu gânduri fru-moase şi urări de sănătate transmise celor 11 pentru ca şi la anul prin Voia Divină să poată răspunde PREZENT la apelul comunităţii. Nu pentru a lupta cu inamicul ci pentru ca în pace să li se mulţumească pentru sa-

crifi ciul lor. Mulţumim pentru patriotismul şi pen-tru viaţa trăită în demnitate, veteranilor octoge-nari şi nonagenari: - Sublocotenent Emil Abalaşei; -Plutonier Major Ilie Andreescu; - Plutonier major Lazăr Boţoroga; - Plutonier Major Ioan Cornea; - Sublocotenent Constantin Cristea; - Locotenent Alexandru Drăgan; - Plutonier major Ioan Dre-ghici; - Plutonier major Gligor Kovacs; - Plutonier major Ioan Petrescu; - Plutonier major Nicolae Tomuş; - Plutonier major Gheorghe Voicu

Text și foto: Felicia Gabriela PORTASE – voxmontis.info

EXCELENŢĂ PENTRU VETERANII DE RĂZBOI

Valea Jiului prin Liceul Teoretic Lupeni, Structura  : Şcoala Gen. Nr.2 din oraşul Lupeni va fi gazda celei de-a saptea ediţie a Concursului Interjudeţean de Matematică, « Discipolii lui Pita-gora », concurs aprobat de MECTS si trecut in CAE nr.29685 din 22.02. 2011 la.pozitia 438. Concursul a fost iniţiat în cadrul parteneriatului educaţional încheiat între profesorii de matematică Velcea Emilia, de la Şc.Gen. Nr.2 Lupeni şi Victoria Giorgi de la Şc.Gen. Sf. Nicolae Tg. – Jiu – Gorj – prima ediţie având loc la Lupeni în 2005, a III- a in 2007 si a V a in 2009 tot la Lupeni şi în prezent a VII- a editie la Lupeni. Ediţiile a II-a , a IVa si a VIa au avut loc la Scoala Generala Sf.Nicolae Tg-Jiu.

Scopul concursului: -Stimularea interesului elevilor pentru studiul

matematicii, în general trezirea setei de cunoaşte-re care scăzut în ultimii ani în rândul elevilor.

-Evaluarea elevilor intr-un mediu extern, di-ferit de cel al scolii in care ei invata zi de zi si obti-nerea unei cat mai clare imagini asupra nivelului lor de pregatire.

Elevii participanţi la această ediţie s-au mai întrecut în tainele matematicii şi la concursul interjudeţean de matematică Titu Buţă, Motru , la concursul naţional «  Alexandru Ştefulescu  », Tg – Jiu si la alte concursuri de matematica inter-judetene si nationale. Ei sunt rezolvatori de pro-bleme din revistele de matematică de la Cardinal Craiova, R.M.T.(Timişoara), Gazetei Matematice (B) Bucureşti. Anul acesta concursul s-a extins prin participarea la confruntare a elevilor din cls. IV – VIII din Şc. Gen. Nr. 2 Lupeni, Jud. Hu-nedoara, Şc.Gen. Sf. Nicolae Tg-Jiu, Şc. Gen. Nr.1 si 2 Motru, Colegiul Naţional «  George Coşbuc  » Motru, Şc. Gen. Petru Dumitriu – Orşova, jud. Mehedinţi,Scoala Generala Nr.5 Vulcan,Scoala I.D.Sarbu Petrila ,Scoala Generala Constantin Sa-voiu Tg-Jiu si a reprezentantilor din judetele Dolj şi Arges.

Profesorii organizatori Velcea Emilia,Giorgi Victoria ,Nicolaescu Alina şi domnii directori Ianosi Daniel si Traicu Gheorghita vor face totul ca delegaţiile sosite să aibă un program adecvat

spiritului de competiţie în genul olimpiadelor de matematică, dar şi o binevenită relaxare într-o ex-cursie la munte – astăzi când pentru şcoală şi pen-tru premianţi se găsesc tot mai puţine resurse. Va fi organizat o zi plina de activităţi - concursul de matematică, festivitatea de premiere - acordare de diplome şi premii, dar şi miniexcursii la Câmpul lui Neag, Cheile Buţii, Valea de Peşti şi chiar mi-niîntreceri sportive între delegaţiile participante.

Considerata printre cele mai pitoresti zone ale spatiului cuprins intre inaltele ramifi catii ale Muntilor Retezat, Vilcan, Paring si Surianu, Valea Jiului de Vest a fost numita in ultimii ani o « Vale a Plingerii » bantuita de somaj,de criza postcomu-nista, de criza economica, este lipsita azi de po-luare, dar si de resurse pentru dezvoltare -acesti elevi si profesorii lor vor sa demonstreze o data in plus,ca un astfel de loc de tara nu trebuie aban-donat, nici ostracizat ci sprijinit pentru dezvoltare durabila. EUROPA ESTE SI AICI !.

� Prof. Velcea Emilia

«Discipolii lui Pitagora » «Discipolii lui Pitagora » Ediţia a VII - a 14 mai 2011, LupeniEdiţia a VII - a 14 mai 2011, Lupeni

“Mai mare! Mai tare! Mai greu! Mai departe!” – acesta este sloganul sub care se desfăşoară ediţia a treia a concursului ENDUROPANORAMA-GHE-LARI 2011. În acest an, evenimentul moto se transformă într-o adevărată provocare la aventură – trei zile cu motoarele în Ţinutul Pădurenilor pe cele mai grele, dar şi frumoase trasee din Munţii Poiana Ruscăi. Prieteneasca de la Ghelari îşi păstrează cele două clase –profi /experţi şi mediu/hobby (atenţie, nu e recomandată începătorilor!).

Organizatorul, Clubul Haita Deva, dă startul competiţiei vineri, 6 mai, de la ora 17,30 în cariera din satul Ghelari. Plecarea din tabăra de bază, Pensiu-nea Panorama, se va face la ora 17. “Prologul de vineri va stabili ordinea la start şi constă într-o aglomerare de obstacole artifi ciale şi natu-rale, de la grămezi de buşteni, bolovani, la canioane, clădiri deza-fectate şi pante alunecoase, pe iarbă”, spune unul dintre organizatori, Paul Grecu. Prologul este un traseu de cinci kilometri pe care participanţii va trebui să îl parcurgă o singură dată, pentru că, întorşi în tabără, pe endurişti îi aşteaptă câteva surprize: spectacol pădurenesc, foc de tabără…, iar pentru jurnalişti se organizează o conferinţă de presă.

Ziua de sâmbătă, prima zi de concurs, însumează 100 de kilometri. Star-tul se dă din apropierea taberei, la ora 9,30 pe un traseu către Valea Dăbâca, Hăjdău, Florese, Topliţa, Bunila şi retur. Pentru presă şi spectatori, organiza-torii anunţă două puncte de unde se pot urmări două “speciale”, adică probe foarte difi cile, pe traseul pentru experţi. Prima este în apropierea localităţii Dăbâca: “O urcare criminală, cu înclinare mare, rădăcini multe şi praguri de piatră, a doua specială este la Hăşdău, după primul punct de alimentare. Este o urcare pe un vălău cu praguri de piatră”, explică un alt organizator, Felix Predescu.

Duminică, startul se dă tot la 9,30, iar cei 50 de kilometri şerpuiesc către zona Lelese-Govăjdie. Spectatorii pot urca mai uşor la speciala din apropie-

rea tunelului de pe fostul traseu al mocăniţei. Riderii din ambele clase vor trece prin tunel şi la ieşirea către Govăjdie vor coborî direct peste bolovani. “Este de departe cel mai bun traseu pe care l-am pregătit până acum şi ca peisaj şi ca structură de concurs. Apreciem că vom avea undeva între 180 şi 200 de participanţi, până acum s-au înscris din opt ţări: Italia, Ungaria, Au-stria, Germania, Franţa, Suedia, Polonia şi bineînţeles România. Chiar dacă a plouat mult în ultima vreme, nu schimbăm traseul şi garantez că jumătate dintre participanţi nu vor reuşi să-l parcurgă. E un traseu difi cil şi aşa rămâne”, declară Paul Grecu.

Cum era de aşteptat, la clasa mediu/hobby s-au înscris 100 de participanţi şi nici 50 la experţi, unde traseul este mult mai greu şi este “con-struit” special pentru greii sportului. Şi-au confi rmat şi în acest an prezenţa nume grele din enduro: Kovacs Ervin, campionul României la enduro; Peter Katai, campionul Ungariei; Romeo Dunca, participant Dakar; austriacul Erich Brandauer, fostul director al celebrului concurs Erzberg, unul dintre cele mai grele din lume; Lucian Neaga, românul care a ajuns primul la clasa hobby la Red Bull Romaniacs; Giovani Pulcini, una dintre speranţele Italiei; Varga Akos, cel mai strălucit tânăr endurist din Ungaria şi vedeta Antenei 1, Dani Oţil. Majoritatea riderilor sunt bărbaţi, dar s-au încumetat să se înscrie şi câteva reprezentante ale sexului frumos.

Pentru locurile 1,2,3 de la ambele clase se oferă premii în euro, iar ocupanţii locurilor 4,5,6 vor primi accesorii moto. Valoarea premiilor depăşeşte 3 mii de euro. Pentru informaţii suplimentare, puteţi consulta site-ul ofi cial al clubului organizator http://www.motoclubhaita.ro sau puteţi cere detalii de la Paul Grecu la numărul de mobil -0722 65 97 99 (dacă nu răspunde, înseamnă că e pe traseu, lăsaţi un sms).

CLUBUL MOTO HAITA DEVA

ENDUROPANORAMA-GHELARI 2011ENDUROPANORAMA-GHELARI 2011

Astăzi, în sala festivă a Colegiului Naţional “Decebal” va avea loc festivitatea de înmânare a diplomelor DSD elevilor din clasa a XII-a, care au studiat limba germană ca limbă maternă sau limbă modernă. La festivitate va participa domnul Huber Gronen - consultantul de specialitate pentru limba germană din partea statului german al Ministeru-lui Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului şi a Ministerului Afacerilor Externe. Diploma de limba germană (DSD) este cunoscută în lume ca fi ind di-ploma de limbă germană de care studenţii străini au nevoie pentru a-şi putea începe studiile la o uni-versitate din Germania sau Austria.

Ideea de bază este aceea de a pregăti absolvenţii DSD pentru viaţa de după şcoală. În acest sens se pune mare accent pe caracterul de proiect al examenului. Aceasta înseamnă că elevii trebuie să se pregătească independent, să cerce-

teze, să exerseze lucrul cu sursele de informare şi să facă prezentări aşa ca şi când ar candida pentru obţinerea unui loc de muncă la o fi rmă, fi ecare can-didat trebuind să încerce să-şi pună cât mai bine în valoare calităţile. Predarea în limba germană se face astăzi nu numai de profesori români, ci şi de profesori veniţi din Germania. În acest an şcolar, şcoala noastră a benefi ciat de prezenţa a patru pro-fesori germani. Scopul acestor profesori este acela de a funcţiona ca multiplicatori şi nu de a înlocui profesorii români.

Colegiul Naţional “Decebal” este singura unitate şcolară din judeţ care pregăteşte elevii pentru obţinerea acestei diplome de certifi care a cunoştinţelor de limbă germană.

Felicitări elevilor şi profesorilor lor. � prof. dr. Florin Ilieş, directorul

Colegiului Naţional “Decebal” Deva

Nr. 736Pag. 3 Nr. 736

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ ©Ziar editat de S.C. „Realitatea Românească” S.R.L.

Înregistrat la R.C. cu nr. J20/ 707/1991; CUI2153167 Cont: RO 46 RNCB0168017798560001

deschis la BCR VulcanREDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA:

Vulcan, str.Romanilor nr.6, cod: 336200Telefoane: 0723 321466; 0723 390272.

Tel./Fax.: 0354 413554; E-mail: curierulvj@gmail.comhttp: www.cvj.ro

Redactor şef:Anca Maria MARINESCU

REDACŢIA:Ariana Ştefania MARGINE, Florica LUNGULESEI,

Ştefan NEMECSEK - director editorTEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ:

Mariana JDEICĂTehnoredactat şi tipărit la TIPOGRAFIA “Prod Com” Tg. Jiu,

Telefon: 0253 212991, fax 0253/218343E-mail prodcom@intergorj.ro, prodcom@gmail.com

SESIZĂRI LA 112SESIZĂRI LA 112

� Insp. de poliție Bogdan NIȚU& Lt. Nicolae RĂDUCU

� Urmare din pag I

CONDAMNAT LA ÎNCHISOARE, DEPUS ÎN PENITENCIAR DE

POLIŢIȘTII VULCĂNENI. În data de 29.04.2011, în jurul orelor 11:00, poliţiştii vulcăneni au reuşit depistarea şi arestarea lui DOREL P., de 43 de ani, din Vulcan, cu antecedente penale, pe numele căruia Judecăto-ria Petroşani a emis, în data de 28.04.2011 un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Bărbatul a fost condamnat la executarea unei pedepse de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. DOREL P. a fost depistat în carti-erul Morişoara, din Municipiul Vulcan, escortat şi depus în Penitenciarul Bârcea Mare, în vederea executării pedepsei privative de libertate.

JANDARMII HUNEDORENI AU PRINS O PERSOANĂ

CARE A INTRAT PRIN EFRACŢIE ÎN BISERICA SF. ARHANGHELI

MIHAIL ȘI GAVRIL DIN LOCALITATEA CÂMPU LUI NEAG. Efecti-vele din cadrul Postului de Jandarmi Montan Cîmpu lui Neag, afl ate în misiune de menţinere a ordinii publice în sistem integrat, au fost inter-pelate de către responsabilul Bisericii Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din localitate care le-a comunicat faptul că o persoană a intrat prin efracţie în lăcaşul de cult de unde a sustras o sumă de bani. Suma de bani a fost donată de către enoriaşii bisericii şi se afl a păstrată în ceea ce se numeşte în termeni populari “cutia milei”. Astfel sesizate, efectivele de jandarmi au procedat la verifi carea zonelor afl ate în vecinătatea locaşului de cult precum şi la legitimarea persoanelor care corespundeau descrierii făcute şi au reuşit identifi carea autorului faptei, în persoana numitului ILIE G, din localitate. Asupra acestuia a fost găsită suma de 60 lei în cupiură de hârtie şi 30 lei în cupiură metalică. Persoana în cauză a recunoscut fapta comisă. Membrii patrulei de jandarmi au procedat la întocmirea proce-sului-verbal de constatare a faptei, urmând ca persoana în cauză să fi e predată organelor de poliţie competente material în vederea continuării cercetărilor, precum şi a luării măsurilor legale ce se impun.

POLIŢIȘTII HUNEDORENI EFECTUEA-

ZĂ ACTIVITĂŢI ÎN VEDEREA DEPISTĂRII

UNEI MINORE CARE A PLECAT VOLUN-

TAR DE LA DOMICILIU ÎN URMĂ CU TREI

ZILE. În data de 27.04.2011, Poliţia Oraşului Călan a fost sesizată de către o femeie în vârstă de 35 ani, din Călan, despre faptul că la data de 25.04.2011, în jurul orei 10:00, fi ica sa, NEDELCU ANA – MARIA, în vârstă de 16 ani, elevă în clasa a XI – a la un liceu din Călan, a părăsit voluntar domiciliul fără a le spune celor din familie unde pleacă. La data plecării de la domiciliu, minora purta pantaloni şi geacă din material de jeans, o bluză albă, iar în picioare opincuţe de culoare roz. Semnalmente: păr şa-ten spre blond şi lung până la nivelul umerilor, ochi albaştri, ten deschis, înălţime 1,65 – 1,70 metri, faţă ovală, corpolenţă atletică. Din primele verifi cări, poliţiştii au stabilit că fata a plecat de la domiciliu în repetate rânduri, dar de fi ecare dată a revenit după cel mult o zi. În urma sesizării, poliţiştii au desfăşurat mai multe activităţi de căutare a minorei, însă nu au reuşit depistarea acesteia, motiv pentru care căutările vor fi extinse, minora urmând a fi dată în urmărire naţională. Persoanele care pot furni-za informaţii utile anchetei, sunt rugate să apeleze numărul de urgenţă 112 sau să sesizeze cea mai apropiată unitate de poliţie.

VULCAN. Poliţia Municipiului Vulcan a fost sesizată de către un băr-bat în vârstă de 39 ani, din Vulcan, cu privire la faptul că fi ica acestuia, în vârstă de 16 ani, elevă în clasa a IX-a la un liceu din localitate a plecat la şcoală în jurul orei 09:00 şi nu s-a mai întors la domiciliu. În urma investi-gaţiilor şi verifi cărilor efectuate, minora a fost depistată în jurul orei 22:00 în gara Municipiului Deva, fi ind reţinută de către Poliţia T.F. Deva până la sosirea părinţilor săi, împreună cu care a plecat spre domiciliul din Vul-can. În momentul în care a fost depistată de poliţişti, minora se afl a în compania unei colege de clasă, împreună cu care a plecat de la Vulcan, dar ai cărei părinţi nu au sesizat poliţia cu privire la dispariţia fi icei lor.

BRAD. Poliţia Municipiului Brad a fost sesizată de către o femeie în vârstă de 38 ani, din municipiul Brad cu privire la faptul că fi ul ei în vârstă de 12 ani, elev in clasa a VI-a la o unitate şcolară din localitate nu s-a mai întors de la şcoală iar căutările desfăşurate de familie nu au dat niciun rezultat. În urma primirii sesizării, a fost alarmat întregul efectiv de po-liţişti pentru căutarea minorului, care a fost depistat în jurul orei 18:55 pe malul pârâului Luncoi, în apropierea unei staţii de carburanţi situată la intrarea în municipiul Brad. Minorul nu prezenta urme de violenţă şi a fost încredinţat familiei.

SUSPECŢI DE FURT CALIFICAT, IDENTIFICAŢI CU OPERATI-

VITATE DE POLIŢIȘTI. PREJUDICIUL, A FOST RECUPERAT, POLI-

ŢIȘTII CONTINUÂND CERCETĂRILE PENTRU DOCUMENTAREA

ÎNTREGII ACTIVITĂŢI INFRACŢIONALE A FĂPTUITORILOR. Poli-ţiştii Postului de Poliţie Bretea Română efectuează cercetări sub aspec-tul comiterii infracţiunii de furt califi cat faţă de patru bărbaţi cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani, suspectaţi de sustragerea a două butoaie cu ţuică. Poliţiştii au efectuat cercetări în urma unei sesizări primite de la partea vătămată, un bărbat în vârstă de 61 ani, din comuna Bretea Română, care a reclamat faptul că persoane necunoscute au pătruns în locuinţa sa şi i-au sustras două butoaie cu rachiu de prune. Echipa ope-rativă deplasată la faţa locului a stabilit faptul că suspecţii au pătruns în locuinţa părţii vătămate în noaptea de 25/26.04.2011 prin forţarea uşii de acces şi sustras două butoaie cu rachiu de prună, unul de 80 litri şi altul de 120 de litri. Cei patru suspecţi, dintre care unui este din comuna Bretea Română iar ceilalţi trei din oraşul Călan sunt cercetaţi de poliţişti în stare de libertate, iar rachiul a fost recuperat de la locuinţa unui bărbat din comuna Bretea Română şi restituit părţii vătămate.

PUI. Poliţiştii Postului de Poliţie Pui l-au identifi cat pe MIHAI C., de 25 ani, din comuna Pui, despre care au stabilit, în urma cercetărilor, că în perioada 22-26.03.2011, a sustras dintr-o anexă a unei case nelocuite, si-tuată în comuna Pui, sat Băieşti, un capac de la cazanul de fabricat rachiu, ţeava de legătură şi o drujbă. Prejudiciul în acest caz este de 2.000 lei şi a fost recuperat în întregime. Poliţiştii continuă cercetările cu suspectul în stare de libertate, sub aspectul comiterii infracţiunii de furt califi cat, urmând a se stabilit dacă tânărul a mai comis şi alte infracţiuni similare.

Verifi carea aptitudinilor profesionale la in-cadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

• eliminarea interdictiei privind angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe peri-oade de proba pentru acelasi post. Perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.

• instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta indivi-

duala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.

• modifi carea conditiilor in care se poate dis-pune delegarea salariatului. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni.

• revizuirea cazurilor de incetare de drept a contractului individual de munca pentru acoperi-rea anumitor situatii nereglementate in legislatia existenta.

• modifi carea criteriilor in cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute in vedere in procedura concedierilor colective vor fi cele de performanta si de indeplinire a obiective-lor si, in subsidiar, pentru departajare, vor fi avute in vedere criteriile de natura sociala. Criteriile re-feritoare la evaluarea performantelor profesiona-le vor avea prevalenta.

• modifi carea termenului de preaviz. Ter-menul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca apli-cabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucratoare pen-tru salariatii care ocupa functii de conducere.

• modifi carea prevederilor care reglemen-

teaza contractul individual de munca pe perioada determinata. Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi inche-iat pe o perioada mai mare de 36 de luni.

• modifi carea prevederilor privind agen-

tul de munca temporara, in sensul eliminarii restrictiilor prevazute de art. 88 Codul Muncii, reprezinta o consecinta a aplicarii art. 4 din Di-rectiva 2008/104/CE privind munca prin agent de munca temporara, potrivit caruia statele membre trebuie sa revizuiasca orice restrictie sau interdic-

tie privind utilizarea muncii temporare. „Munca prin agent de munca temporara” este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia Utilizatorului pentru a lucra temporar sub supra-vegherea si conducerea acestuia din urma. „Sa-lariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dis-pozitia unui Utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

• modifi carea prevederilor referitoare la tim-

pul de lucru, in conformitate cu prevederile Di-rectivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii contractului individual de munca. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poa-te fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia.In aceste conditii salariatul benefi ciaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. In perioadele de reducere a acti-vitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimen-tare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni. In cazul in care programarea con-cediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fi ecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

• eliminarea anumitor neconcor-dante referitoare la reprezentantii sala-riatilor si ai organizatiilor sindicale.

• angajatorul poate cere informa-

tii in legatura cu persoana care

solicita angajarea de la fostii sai an-gajatori, dar numai cu privire la activi-tatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.

• salariatii care au benefi ciat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 194 alin.(1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada sta-bilita prin act aditional.

• introducerea de noi sanctiuni contra-

ventionale.Primirea la munca a pana la 5 persoane fara

incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la

20.000 lei pentru fi ecare persoana identifi cata. De asemenea, constituie infractiune si se pedep-seste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda penala fapta persoanei, care in mod re-petat stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nive-lul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege. Constituie infractiune si se sanc-tioneaza cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca.

Deşi Uniunea Europeană face tot ce poate pentru a limita capitalul chinez să pătrundă masiv în ţările membre, Guvernul României face tot ce poate pentru a echilibra situaţii economice care nu îşi mai găsesc soluţii în Europa. Mineritul din Valea Jiului poate continua cu investiţii tehnolo-gice care primesc fi nanţare din surse europene. Recenta vizită a delegaţiei chineze la în Valea Jiu-lui la CNH, este rezultatul dezbaterilor membrilor comisiei interministeriale în care se caută soluţii pentru menţinerea mineritului. Cele 4 unităţi mi-niere care vor rămâne în activitate au nevoie de

retehnologizare. Chinezii au spus: Putem investi, avem cu ce, dar haideţi să vedem toată paleta de oportunităţi pe care ni le puteţi oferi.

Replica delegaţiei lor începe de mâine printr-o delegatie română în China, alcătuită din Attila Dezsi - Prefectul judeţului Hunedoara , Constantin Jujan - Directorul general al CNH, pri-marii Gheorghe Ile, Tiberiu Iacob-Ridzi şi Cornel Resmeriţă, reprezentanţii ai ministerului Econo-miei. Aceştia vor participa la Forumul Economic de la Beijing, unde vor face cunoscută oferta eco-nomică a Văii Jiului pentru cât mai multe companii

chineze. Deşi mineritul rămâne centrul de atenţie pentru investiţii cu capital chinez, se speră dezvol-tarea şi a altor activităţi economice în parteneriat româno-chinez. Primarul Vulcanului vizează şi alte domenii de investiţie care pot fi abordate în întâl-nirile programate în China: o fabrică de confecţii, o fabrică de încălţăminte, activităţi productive care pot fi derulate în halele dezafectate afl ate în pa-trimoniul Consiliului Local, investiţii în domeniul turistic. Este un moment de nou început pentru Valea Jiului despre vom vorbi mai mult timp de acum încolo.

MADE IN VALEA JIULUI – CHINAMADE IN VALEA JIULUI – CHINA

NOUL COD AL MUNCII A INTRAT IN VIGOARE: SANCTIUNI CU INCHISOAREA PENTRU MUNCA LA NEGRU

În vederea reducerii cererii în rân-dul tinerilor de substanţe noi cu efect psihoactiv, numite generic „etnobota-nice”, Inspectoratul de Poliţie Ju-

deţean Hunedoara în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Judeţului

Hunedoara, Centrul Judeţean de

Resurse si Asistenţă Educaţională

Hunedoara şi Centrul de Preveni-

re, Consiliere și Evaluare Antidrog

Hunedoara, derulează o campanie de informare a publicului ţintă - format din elevi, profesori şi părinţi, care poartă titlul „STOP JOC!VISUL S-A TERMINAT!“. Campania a fost lansată în luna martie a.c. şi va continua pe parcursul întregu-lui an şcolar. Activităţile preventive îşi propun să întărească eforturile instituţi-ilor publice locale implicate în acţiunile de combatere a comercializării acestor substanţe dăunătoare sănătăţii. „Ne dorim ca prin întâlnirile interactive pe care le avem la clasele de elevi și prin participările noastre la ședinţele cu părinţii, să creștem gradul de in-formare despre riscurile și efectele pe termen lung pe care le au etnobotani-cele și să îi facem pe tineri să fi e mai circumspecţi atunci când li se oferă

posibilitatea de a consuma așa ceva.” consideră insp. de poliţie, sociolog Fie-raru Andrea. Campania face parte din Programul de „Prevenire a delincvenţei juvenile și a victimizării minorilor”, - prioritate locală a poliţiei hunedorene, pentru că tinerii consumatori îşi peri-clitează mult sănătatea, în special cea psihică, iar consumul poate deveni de foarte multe ori cauza unui comporta-ment infracţional. Campania de infor-mare urmăreşte responsabilizarea pă-rinţilor şi a cadrelor didactice pentru ca aceştia să fi e în măsură să recunoască schimbările de comportament ale tine-rilor vulnerabili, predispuşi la consumul de „etnobotanice”.

Până în prezent au fost susţinute sesiuni de formare a 85 de cadre didac-tice din judeţul Hunedoara, iar şedinţe-le de informare a părinţilor şi a elevilor vor continua până în luna iunie a.c.. Ti-nerii sunt invitaţi de poliţişti să viziteze şi contul facebook „PolitiaHD” pentru a afl a detalii despre campanie. De aseme-nea, pentru susţinerea campaniei, a fost creat un afi ş ce va fi expus în unităţile de învăţământ gimnaziale şi liceale, pentru a fi văzut de cât mai mulţi elevi.

„STOP JOC! VISUL S-A TERMINAT!“

Nr. 736 Pag. 4

Investigaţiile din această carte (a doua în palmare-sul editorial al Victoriei Covalciuc) vorbesc despre o as-censiune certă pe tărâmul verbului artistic. Se insistă cu abilitate în absconsurile sintagmei moderne, rezultatul tatonărilor soldându-se aproape întotdeauna cu nuan-ţări inedite. Autoarea creează, cu bună ştiinţă, culoare, dar şi substanţă, pentru o lume reperată în înţelepciu-ne, sfi dând conştient retorica discursului liric. Modul de abordare a temelor e unul decent, marcat de taină şi cultură. Poeta urcă în timp adunând într-un întreg „fă-râmele de înţelesuri” necesare unei rădăcini viguroase.

Iată sufi ciente argumente pentru a trezi interesul pentru lecturarea volumului UITATĂ DE PĂCAT a Victoriei Covalciuc!

� Galina Furdui-poet, jurnalist, realizator radio

Uitată de Uitată de păcatpăcat

Victoria CovalciucVictoria Covalciuc

DA. Pe prof. univ. dr. Mircea Popa, cel FĂRĂDEO-BRAZ, a început să-l bată Dumnezeu. Locuitorii Văii Jiului au făcut cunoştinţă cu domnia Sa, ca urmare a publicării într-un ziar local, a unor documente mincinoase, de or-dine interioară a Şcolii Doctorale din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Este individul care a dovedit cât de adâncă poate fi i prăpastia dintre probita-tea profesională şi calitatea morală a unui cadru univer-sitar afl at la apus de carieră.

Era şi timpul de bătaie. Dar, sigur, nu cu bâta. Mai întâi Mirciulică Popa este „lovit” de o boală foarte rară şi gravă numită de specialişti PLAGIATITĂ. Se spune că boala se manifestă prin tulburătoare vise erotice la per-soane – după cum spun specialiştii în domeniu – care ar fi păcătuit într-un fel sau altul, dar mai cu seamă şi mai ales după ce munca de cercetare de un an, sau doi, sau trei, sau mai mulţi, ... a unui student, masterand sau doc-torand a fost însuşită în benefi ciu propriu într-un anume fel sau altul. Se bănuieşte CĂ CAM de aici s-ar trage şi suferinţele profesorului Mircea Popa.

Astfel se face că nu cu multă vreme în urmă, în timpul unui astfel de vis ce i-a provocat un val de orgas-me violente, (aspecte tulburător de performant-spectaculoase la vârsta domniei sale) a făcut o serie de mişcări bruşte şi necontrolate care i-au cauzat o SPONDILARTROZĂ LOMBARĂ CU RADICULALGIL. “Au trebuit” să intervină medicii. Şi au intervenit într-una dintre cele mai de prestigiu Clinici Clujene. Dar fără rezultate promiţătoa-re, cu toate eforturile făcute. Conform scrisorii medicale, “Simptomato-logia descrisă pledează pentru o afectare neurologică”. Neuro-logică, adică, probabil, ceva cu capul... Orice medicaţie se dovedea inefi cientă.

De suferinţa distinsului prof. univ. dr. Mircea Popa, nominalizat pentru onorantul premiu O CARTE SCRISĂ ȘI PUBLICATĂ LA UN AN DE VIAŢĂ, aude cea mai renumită ghicitoare în pla-giate din capitala Transilvaniei, BABA PLOANŢA. Impresionată până la la-crimi de suferinţa profesorului FĂRĂDEOBRAZ, cere permisiunea medicilor de a ajunge la patul celui lovit de cumplita PLAGIATITĂ. Primeşte verde. Ajunge în rezer-va suferindului şi-l CITEȘTE din două trei pase vrăjito-reşti. Cu un scris analfabet dar citibil îi scrie şi reţeta:

“contactarea imediată a trompetelor de la cotidianul BIZARUL VĂII JIULUI și publicarea în prestigiosul supliment inventat de profesorul ratat Mihăiţă Babu și coordonat de o tinichea de spseudojurnalist Mărian BOCBOC a dovezilor plagiatului de 60 la sută a volumului ORĂȘTIE 750 într-un proiect de teză de doctorat. Clar, aca-demic și pe înţelesul fi ecărui cititor. Dacă nu, or-gasmele violente, se vor transforma în junghiuri virulente!!!!”.

Pentru reuşita tratamentului de plagiatită, BABA PLOANŢA mai precizează necesitatea sacrifi cării unui dinte de către Mărian Bocboc, dinte care să fi e folosit

ca supozitor tot timpul redactării textului doveditor al plagiatului în discuţie.

Întâmplător sau nu, înainte de publicarea acestui text, tinicheaua pe nume Mărian Bocboc a fost “identifi -cat” vorbind printre dinţi...respectiv Mircea Popa depla-sându-se crăcănat!

Rămâne să vedem urmarea!Până una alta, în textul prezentului pamfl et pole-

mic, unele personaje ar putea fi confundate cu unele din realitate. Pentru lumea reală, reproducem o scrisoare medicală... eliberată pe numele personajului dintr-o poveste incredibilă, aceluia care se crede un renume, Mircea Popa, prof. univ. dr. de tristă imagine morală, la fi ne de carieră!

SE IDENTIFICĂ OARE CINEVA ÎN PERSONAJE-LE MAI SUS DESCRISE in ACEST PAMFLET?

Iată ce păţesc cei care mint la ZIARUL BOBORULUI:

PE MIRCEA POPA A ÎNCEPUT SĂ-L BATĂ DUMNEZEU! Dar nu cu bâta...!PE MIRCEA POPA A ÎNCEPUT SĂ-L BATĂ DUMNEZEU! Dar nu cu bâta...!Nici unu BOCBOC nu este departe. Urmează profesorul ratat Mihăţă Babu & COMPANY!

Deseori le spunem apropiatilor ca avem o “stare proasta”, dar… une-ori, aceasta se prelungeste, ajungand la “depresie”, scazandu-ne interesul pentru lumea din jur.

Depresia este o boala destul de raspandita si se constata ca, de fel, ne preocupam de un tratament numai cand starea devine grava. Interven-tia e bine sa fi e facuta inca de la primele semne, iar aceasta se poate face in doua moduri :

- cu mijloace traditionale, adica cu medicamente, - sau prin mijloace alternative cand dorim sa nu depindem de medi-

camente.Mijloacele alternative presupun o terapie cu ajutorul muzicii si a cu-

lorilor, care se bazeaza, conform medicinii orientale, pe actiunile acestora asupra mintii si corpului, infl uentand in bine dezichilibrele produse de aceasta boala ! De regula, depresia inseamna de fapt o pierdere a energiei, dar prin mijloacele alternative sa constatat ca aceasta poate fi recuperata.

Este cunoscut faptul ca la testul culorilor, depresivii prefera in special portocaliul, apoi rosul si galbenul, si de aceea in terapie se folosesc baile de lumina colorata indreptata, asemeni acupuncturii, catre acele parti ale corpului care au canalele energetice.

Terapia cu ajutorul culorilor este bine sa o folosim zilnic, inconjuran-du-ne permanent de culorile calde, rosu, galben si portocaliu, care actio-neaza pozitiv asupra retinei; acest lucru il putem realiza in locuinta cu len-

jerie de pat, haine si pernite, galbene, rosii si portocalii, cu fl ori in aceleasi culori raspandite peste tot in casa; o solutie este si zugravirea peretilor dormitorului in nuante pale : galbenul ofera o stare de liniste, caldura, sa-tisfactie si efect calmant, verdele echilibreaza psihicul, indeparteaza an-xietatea, relaxeaza mintea si trupul iar albastrul ofera o stare de relaxare garantata. Si mancarea colorata poate fi utila, servind deseori portocale, mandarine, dovleac, mere si alte fructe colorate. Culorile calde e bine sa fi e alternate insa, in proportii mai mici, cu cele reci; fl orile portocalii de exemplu stau in mod fericit intr-o glastra de culoare albastra.

Terapia cu ajutorul muzicii are o putere chiar mai mare decat cea a culorilor. Cea mai favorabila infl uenta la cei bolnavi de depresie, o are mu-zica apei - zgomotul marii, sau al unei cascade. Muzica clasica a lui Mozart, Vivaldi, Beethoven, Chopin si chiar Bach, ajuta depresivii.

Toate cele de mai sus, cu tot respectul pentru medicina traditionala orientala, Dv stimati cititori, considerati-le ca o prima solutie de vindecare a depresiei, care este destul de accesibila si chiar placuta in acelas timp (daca Va plac bineinteles fl orile si… muzica clasica) ! Controalele periodice la medicul de familie sau medicii de specialitate, sunt in timpurile actuale, in mod sigur, cele mai fi resti solutii pentru vindecarea depresiei.

In numarul viitor al ziarului veti putea citi despre Daltonism si culorile care ne joaca feste.

� arh. Ion Constantinescu

Elevii Colegiului Naţional „Decebal” din Deva, au primit oaspeţi germani, colegii lor de la St.Leonhard Gymnasium din Aachen- Germania, parteneri în pro-iectul „Mediul creează punţi de legătură - Tineri europeni în dialog”, derulat de Fundaţia Federală Germană de Mediu (DBU) în cinci ţări europene (Bul-garia, Croaţia, Germania, Ungaria şi România). Mini-strul educaţiei, cercetării tineretului şi sportului, Da-niel Petru Funeriu a declarat că elevii implicaţi în acest proiect, reprezintă un adevărat exemplu de implicare pentru transformarea societăţii într-o societate eco-responsabilă. „Tinerii participanţi la acest proie-ct, prin munca şi pasiunea investită în această competiţie ne-au dat un adevărat exemplu cu privire la importanţa implicării directe în apărarea mediului în care trăim”, a mai afi rmat

ministrul Daniel Petru Funeriu (sursa: www.edu.ro). În cadrul proiectului „Mediul creează punţi de legătură - Ti-neri europeni în dialog”, 20 de şcoli din Germania şi 20 din Bulgaria, Croaţia, România şi Ungaria formează par-teneriate şi lucrează împreună la temele „Durabilitate şi mediu”, „Europa” şi „Mass-media”. Proiectul se derulează pe parcursul a trei ani, între 1 octombrie 2009 şi 30 sep-tembrie 2012, sub înaltul patronaj al Preşedintelui Re-publicii Federale Germania, fi ind promovat de Fundaţia Federală Germană de Mediu (DBU) şi publicaţii din ţă-rile participante. În România, proiectul „Mediul creează punţi de legătură - Tineri europeni în dialog” a presupus derularea unor investigaţii jurnalistice, în primăvara acestui an, de către elevii a cinci şcoli din România (Arad, Constanţa, Deva, Făgăraş şi Sibiu) şi colegii lor germani din şcolile partenere (Leverkusen, Aachen, Bonn, Konig-

stein şi Neu-Ulm). Materialele sunt publicate în cotidia-nul „România Liberă”.

În perioada 2-9 mai a.c., un grup de 16 elevi de la St.Leonhard Gymnasium din Aachen- Germania vor par-ticipa la activităţi comune cu elevii decebalişti. Vizitele de studiu în teren, participarea la activităţi didactice, vizitele de documentare şi informare, scrierea artico-lelor pentru presă, activităţile recreative etc, constituie câteva dintre obiectivele întâlnirii. Partener al proie-ctului este în acest an SC APAPROD Deva şi cotidianul „România Liberă”. În luna iulie, gazdele decebaliste se vor afl a într-un stagiu de documentare la partenerii lor din Aachen - Germania.

� Prof.dr. Florin ILIES� Directorul Colegiului National

Oaspeţi germani la Colegiul Naţional „DecebalOaspeţi germani la Colegiul Naţional „Decebal“ “

Nr. 736Pag. 5

Evenimentul trăit de credincioşii bisericii ortodoxe în Duminica Tomii la mânăstirea Lainici, va rămâne mult timp în sufl etele celor peste 5000 de par-ticipanţi la canonizarea celui ce a fost stareţul acestei mânăstiri la intrarea în secolul XX. Sfântul Irodion Ionescu şi-a primit locul binemeritat în panteonul creştinismului ortodox românesc. El va fi prăznuit în fi ecare an în data de 3 mai, data trecerii sale la cele veşnice. Aşa cum îl descriu călugării de la Lainici dimenisunea spirituală a acestui călugăr este de o înaltă vibraţie monaha-lă, sufl etească. În plus sfi nţirea numelui său s-a făcut odată cu sfi nţirea noii biserici a mânăstirii, care are printre ctitori şi credincioşi din Valea Jiului. De

menţionat că la evenimentul de duminică ofi ciat de patriarhul bi-

sericii ortodoxe române PreaFericitul Părinte Daniel și de alte zeci

de prelaţi veniţi din toată ţara, au fost prezenţi și mulţi dintre cre-

dincioșii din Valea Jiului. Unii dintre aceștia au contribuit în nume

personal la organizarea acestui moment înălţător, în baza relaţi-

ei sufl etești existente între ei și stareţul mânăstirii Lainici.Trăirea

profund spirituală creată în ambianţa ceremonialului desfășurat a

impresionat pe toţi cei prezenţi.

,, M-am simţit onorat să fi u alături de PreaFericitul Patriarh

Daniel și de ceilalţi prelaţi care au participat la acest eveniment.

Este un moment unic la care mă bucur că am fost părtaș. Îmbrăţi-

șarea pe care am primit-o de la părintele stareţ al mânăstirii Lainici

și starea de bucurie pe care am putut-o citi pe faţa lui pentru felul

în care au decurs lucrurile, organizate cu multă măiestrie de sfi n-

ţia-sa mă onorează și mă ajută totodată să îmi aduc aminte că în

această lume a materiei în care ne zvârcolim cu toţii în fi ecare zi,

avem posibilitatea să ne găsim și bucuria și pacea doar cu ajutorul

lui Dumnezeu. Sunt sigur că în duminica Tomii la Lainici am fost cu

toţii, cei prezenţi acolo, mai aproape de lucrurile sfi nte și mai uniţi

între noi, prin credinţa în Dumnezeu, prin recunoașterea valorilor

nepieritoare ale bisericii noastre creștine ortodoxe.,, Gheorghe

Ile- primarul municipiului Vulcan.

,, Am considerat că este un moment înălţător pentru biserica

ortodoxă din partea de sud-vest a României și ca atare mi-am pro-

pus să fi u cât mai aproape de stareţul mânăstirii Lainici cu acest

prilej. Evenimentul de duminică este deosebit de important pen-

tru încărcătura spirituală a mânăstirii Lainici. Cu siguranţă peleri-

najul la această mânăstire care iată are un Sfânt, are o icoană făcă-

toare de minuni, are o biserică nouă, va fi unul impresionant.Este

un lucru mare să te poţi apropia de Dumnezeu într-un loc unde

sfi nţii și miracolele divine sunt prezente. Mulţumesc lui Dumnezeu

că îl cunosc pe stareţul mânăstirii Lainici, părintele Ioachim Pâr-

vulescu. Pentru mine este un sufl et mare al bisericii noastre și un

organizator de excepţie. Mă bucur pentru tot ceea ce pot învăţa

de la sfi nţia-sa.,, Angela Stoica – Viceprimarul Municipiului Vulcan.

Vă prezentăm mai jos materialul realizat de cei ce conduc mânăstirea Lainici, afl at pe site-ul acesteia http://www.manastirealainici.ro/sfantul-irodion/.

Sfântul Prea Cuviosul Părintele nostru IRODION IONESCU, s-a născut în 1821 la Bucureşti primind numele la botez de Ioan. Pe la vârsta de 20 de ani intră ca vieţuitor la Mănăstirea Cernica, atras fi ind de viaţa isihastă ce se trăia aici, sub oblăduirea stareţului Calinic. În 1846 este tuns în mona-hism, primind numele de IRODION. Odată tuns în monahism, tânărul monah IRODION conştientizează marea vocaţie la care a fost chemat adăugând ne-voinţă peste nevoinţă. Era foarte iubitor de fraţi, nu discredita pe nimeni ni-ciodată, se ferea de orice vorbire de rău, postea foarte mult, dormea doar 3-4 ceasuri pe noapte şi făcea sute de metanii pe zi. Prin aceste nevoinţe devine foarte iubit de toata obştea, impunând mult respect şi apreciere chiar şi faţă de stareţul său. În septembrie 1850 stareţul său Calinic este hirotonit episcop la Râmnicu Vâlcea unde şi-a luat cu el mai mulţi ucenici pentru a-i fi spre ajutor în refacerea episcopiei amintite ce era într-o vizibilă decădere. Printre ucenicii luaţi este şi monahul Irodion pe care-l va detaşa pe la sfârşitul anului 1851 la Schitul Lainici de pe Valea Jiului şi pe care-l va hirotoni în diacon şi apoi în preot în anul 1853, numindu-l ecleziarh. Iar în 1854 îl numeşte stareţ la schitul Lainici. Între 1854-1900 stareţul IRODION a păstorit 41 de ani acest schit cu mici intermitenţe. A fost cel mai longeviv stareţ al schitului Lainici din toate timpurile. După moartea duhovnicului său, Sfântul Calinic, episco-pul, îşi ia ca duhovnic pe ucenicul său IRODION, stareţul de la Lainici. Astfel ucenicul îi devine duhovnic avei. Nu după mult timp, cucerindu-se de evlavia sa, Sfântul Calinic îl va numi „Luceafărul de la Lainici”. Simţea o mare uşurare, avea o aleasă încredere şi deosebită apreciere la adresa stareţului Irodion. Venea foarte des la Lainici Sfântul Calinic la povaţă şi spovadă. Se cunoaşte faptul că spre sfarşitul vieţii avea la sufl etul său acea triadă de mănăstiri – Cernica, Frăsinei şi Lainici, la care ţinea foarte mult şi pe care le susţinea în

rugăciunile sale. Cuviosul Irodion, ca toţi marii sfi nţi, a avut foarte multe ispite din partea confraţilor săi, dar el, formându-se în duhul isihast cernican, le biruia cu sme-renie şi cu răbdare. Cu cât înainta în virtute, cu atât i se înmulţeau ispitele, călindu-se în ele precum aurul în foc. Acesta fi ind para-doxul sfi nţeniei – suferinţa. Foarte repede îşi duce faima atât în Oltenia cât şi dincolo de Carpaţi, în Transilvania Imperiului Aus-to-Ungar. Devenise făcător de minuni din viaţă. Avea puterea de a alunga duhurile necurate din oameni, îi radiografi a la prima vedere, spunându-le păcatele lor şi cele ale înaintaşilor lor. La un moment dat îi aduce îi aduce în dar, o femeie ce locuia în aceşti munţi, un vas cu lapte. Cuviosul îi refuză categoric vasul cu lapte spunându-i ca nu-l primeşte deoarece nu-i de la capra ei.

- Ba nu, părinte, de la capra mea este. L-am muls acum, este proaspăt.

- Nu, femeie, nu-l primesc pentru că nu mai este cu adevărat de la capra ta. Aseară ai dat-o diavolului şi foarte des ai acest obi-cei rău. De aceea pentru ca ai dat diavolului capra, laptele nu mai este al ei, ci al diavo-lului. Te rog iartă-mă, dar nu-l primesc!

Vădită femeia fi ind de păcat s-a întors acasă cu laptele cerându-şi iertare şi fă-găduindu-i că nu va mai drăcui niciodată.

Deci observăm cum stareţul IRODION era văzător cu duhul. Foarte multă lume se vindeca şi afl a alinare de la el.

Pe 3 mai 1900 Cuviosul Irodion se mută la Domnul. La 7 ani de la muta-rea sa la Domnul, stareţul Teodosie Popescu, la insistenţele ucenicului Cuvio-sului Irodion – ieromonahul Iulian Draghicioiu, cere epsicopului Râmnicului blagoslovenia pentru a-l dezgropa. Aceasta fi ind o foarte veche tradiţie mo-nahală, care se păstrează mai ales în Muntele Athos până azi ca la 7 ani de la moartea monahului se dezgroapă şi i se face din nou slujba înmormântării. Aşa s-a petrecut şi cu trupul Cuviosului Irodion. Este dezgropat, însă cu to-ţii au rămas surprinşi deoarece trupul era întreg şi neputrezit. Au raportat episcopului faptul acesta, la care episcopul ar fi exclamat: „Aista mi-ai fost, Irodioane” (adica chiar aşa sfânt cu adevărat mi-ai fost, Irodioane). Însă, i-au făcut slujba înmormântării şi l-au pus în mormânt, deoarece Lainiciul nu avea osuar sau gropniţă, cum aveau alte mănăstiri mai mari, pentru a fi puse acolo. Cuviosul Irodion fi ind în viaţă, a profeţit că la câţiva ani de la mutarea sa la Domnul Lainiciul va fi pustiit. Ceea ce s-a şi întâmplat în Primul Război Mondi-al. „Fiii mei, să ştiţi că puţin după ducerea mea, schitul acesta va rămâne mulţi ani pustiu. Voi, însă, îngropaţi trupul şi nu uitaţi legămintele călugăreşti ce le-aţi dat lui Hristos” ( Patericul românesc, pag. 472, Ioanichie Bălan). În acest război mondial ucenicul cuviosului Irodion, ieromonahul Iulian Drăghicioiu este luat prizonier de către armatele germane, deportat în Germania, unde a şi murit în lagăr ca martir. Fotografi a părintelui Iulian ne-a fost dăruită în anul 2008 de către o strănepoată de-a dumnealui, socotind această descoperire ca o mare taină ce se vrea desluşită.

La mormântul Părintelui Irodion se făceau minuni, se vindecau demoni-zaţii şi se alungau duhurile necurate. Veneau oamenii atât din Regat cât şi din Transilvania să-şi aline durerile şi suferinţele la mormântul Cuviosului Irodion, unde se şi întâmplau. În 1929 este numit stareţ la Lainici părintele Visarion Toia împreună cu un grup de 6 monahi de la Frăsinei. Printre monahii veniţi cu Părintele Visarion erau Calinic Cărăvan, următorul stareţ isihast 1952-1975, Părintele Nicodim Sachelarie, Gherontie Ghenoiu şi alţii. La mormântul Cuvi-osului Irodion făcându-se multe minuni, vrăjmaşul diavol sub masca evlaviei a îndemnat pe diverse persoane (probabil şi monahale) să dezgroape mor-mântul şi să sustragă părticele din moaştele cuviosului. De aceea părintele Visarion găsind această situaţie ingrată, a dezgropat pentru a doua oară moaştele prin anii 1930 (prima fi ind în 1907). Am putea numi aceasta ca o a doua afl are a moaştelor Cuviosului Irodion. A pus moaştele într-un alt sicriu mai mic şi le-a îngropat la o adâncime de 2,5 metri. La fundul gropii de 2 metri adâncime a săpat altă gropniţă mai mică de 1,2/0,7 metri, a pus sfi ntele moaşte în acel sicriu mai mic, le-a îngropat, a pus pământ normal peste ele iar la adâncimea normală a unei gropi de 1,8 – 2 metri a presărat alte oseminte de la alt părinte pentru a deruta pe toţi potenţialii viitori căutători de sfi nte moaşte. Toate acestea le-a făcut foarte tainic. Nu ştim dacă următorul stareţ Calinic Cărăvan a ştiut această taină. Cert este că celălalt stareţ de după părin-tele Calinic, părintele Caliopie 1975 – 1985 a făcut săpături ca să dezgroape sfi ntele moaşte prin 1985. A săpat la 2 metri adâncimea unei gropi normale, a găsit acele oase puse la derută, a astupat groapa şi a închis subiectul. După 1990, cei care au rămas au fost învinuiţi, acuzaţi de diferite persoane evlavi-oase că nu vor să dezgroape sfi ntele moaşte. Se ştia că s-a încercat de către Părintele Caliopie în 1983 dar nu se putea spune deoarece s-ar fi produs con-fuzie şi necredinţă. S-au răbdat toate acele insulte şi s-a aşteptat momentul.

Mitropoliţii Olteniei de după 1990; Î.P.S. Nestor si Î.P.S. Teofan au dorit să canonizeze pe Cuviosul Irodion cercetându-i viaţa plină de sfi nţenie, însă pro-babil nu se împlinise numărul de rugăciuni. Noul mitropolit al Olteniei Î.P.S. Irineu având evlavie specială la Sfântul Calinic şi implicit la duhovnicul său Cuviosul Irodion a purces la demararea procesului de canonizare (cercetare istorică şi dezgroparea mormântului). În ajunul Sfântului Calinic, pe 10 aprilie 2009, cu post de câteva zile şi cu rugaciune asiduă, însuşi mitropolitul Irineu împreună cu obştea mănăstirii au participat la dezgropare. Ajungând la 2 me-tri adâncime s-a dat de acele oseminte străine. A fost un examen foarte greu, îi cuprinsese pe toţi deznădejdea că nu s-a găsit ceea ce se căuta. Î.P.S. Mitro-polit a poruncit să se sape în continuarea mormântului, cu toate că era iarbă, însă spre surprinderea tuturor s-a dat de un schelet întreg. Iniţial s-a crezut că acesta este dar deznădejde. Era alt vieţuitor, aşa cum scria pe cărămida de sub cap:  „Mitrofan schimonahul 1864”.

Î.P.S. Mitropolit Irineu a poruncit să se sape în partea opusă la celălalt capăt al mormântului. La 2 metri adâncime s-a dat de alte oseminte mai vechi la care se pare că se mai umblase. Deznădejde şi dezamăgire i-a cuprins pe toţi. Deja se săpaseră 3 morminte la rând unul în capul celuilalt. Se făcuseră o groapă imensă de 6 metri lungime, 2 metri adâncime şi 1,5 metri lăţime. Toţi se rugau cum puteau şi cum ştiau. Se pare că se năruia orice speranţă. La fundul gropii centrale era pământul mai moale, s-a început evacuarea lui şi

spre surprindere, se întrezărea conturul unei alte gropi mai mici. Au inceput să apară semne. S-a găsit la 2,1 metri adâncime un toc de bocanc după care au început să apară cuie ce erau aproape descompuse de rugină. Primul im-pact vizual pozitiv a fost în momentul când a apărut prima parte din sfi ntele moaşte. Aveau o culoare maronie-portocalie. În al doilea rând erau nefi reşti de uşoare, ca un pai, ca o hârtie. Iar în al treilea rând au început să emane un miros plăcut. În cele din urmă s-a găsit şi cărămida cuviosului Irodion ce i-a fost pusă sub cap. Astfel s-a descoperit marea comoară ascunsă intenţionat a doua oară prin anii 1930 la 2,5 metri adâncime. S-a descoperit în parte marea taină a Luceafărului de la Lainici. După 109 ani Sfântul Irodion se lasă a fi des-coperit pentru a treia oară. O putem numi a treia afl are a moaştelor Sfântului Irodion de pe data de 10 aprilie 2009. De data aceasta au fost puse într-o raclă la închinare în biserică spre folosul duhovnicesc al tuturor doritorilor şi al cinstitorilor sfi nţilor din ceruri. Sfântul Calinic l-a numit pe cuviosul Irodion “Luceafărul de la Lainici” deoarece cu adevărat a fost un mare luceafăr, un mare luminător şi rugător. Sfântul Irodion este ultima verigă a lanţului neo isihast românesc din sec. XIX. Neo isihasmul românesc începe la sfârşitul se-colului al XVIII-lea prin Vasile de la Poiana Mărului, Sfântul Paisie Velicikovschi Stareţul de la Neamţ, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, Sfântul Grigorie Dascălul, Sfântul Calinic de la Cernica şi continuă cu Sfântul Cuvios Irodion, Stareţul de la Lainici. Îi multumim Sfântului Prea Cuviosului Părintelui nostru Irodion pentru că a acceptat a fi dezgropat de nevredniciile noastre şi-l ru-găm fi erbinte să mijlocească şi pentru noi înaintea Prea Sfi ntei Treimi. Amin!

SFÂNTUL IRODION DE LA MÂNĂSTIREA LAINICISFÂNTUL IRODION DE LA MÂNĂSTIREA LAINICI

EPOCA ERORILOR „ O femeie frumoasă și un pom înfl orit ”, a fost răspunsul ta-

tălui meu de pe patul de spital , cu cinci minute înainte de despărţire , la neghioaba mea întrebare despre ce îşi amintea atunci , la plecare. Am uitat , luat de vreme şi de vremuri , dar acum după aproape patru decenii , cînd aţa tuturor se tot strînge pe ţăruş , mă tot gîndesc : cu ce rămînem

din viaţă ?În secolul al XVI lea un strămoş , şoimar domnesc , a murit sărind în

faţa săgeţii pentru a salva viaţa sutaşului său . Familia s-a ales cu un uric, o schimbare de nume, o moşioară şi un mormînt de îngrijit. La 1878, un alt antecesor, venit din Banat ca să lupte pentru Principate, s-a aruncat să pună sus, foarte sus, steagul regelui Carol I pe o movilă şi şi-a pierdut mîna dar a găsit cetăţenia românească pe care o dorea atît de mult. În 1916 , la Mărăşeşti tatăl tatălui meu a rămas pe glie, dar familia a primit în urma lui medalii şi un petec mai mare de pămînt. Celălalt bunic dinspre mama, a luptat şi el acolo – dezertor din armata austro-ungară, distins cu înalte ordine militare româneşti, a avut viaţă , a trăit pînă cînd l-a îngăduit Cel de Sus. Cel mai tînăr frate al tatălui meu a murit pe 22 iunie, la trece-rea Prutului, au rămas după el medalii şi amintiri puţine; altul – ofi ţer de carieră – a avut noroc şi a scăpat de la Stalingrad, a scăpat şi de la Banska şi a murit în patul lui după 80 de ani. Socrul meu, comandant de regiment s-a întors de pe front cu un glonţ în piciorul scurtat şi o pungă de ordine şi medalii. Cel mai frumos cadou l-a primit de la camarazii sai – un inel, pe care de aproape 50 de ani îl port eu. Cu dragoste şi tristeţe. Cumnatul lui şi un nepot s-au întors după ani buni de prizonierat. Statul de atunci le-a dat servicii cît să nu moară de foame: nu luptaseră împotriva cui „ trebuia ”, - ca şi cum ar fi putut alege ! Tata n-a fost pe front, ca prim născut al unui erou din primul război mondial. După 1947 statul i-a dat ” mult timp de gîndire ” fi indcă nu-şi alesese prieteni politici de unde „s-au ales” noii lideri. Pardon, secretari. Sau comisari, sau ... cevaşilea. Nici eu nu am fost pe front, că nu a mai fost pe vremea mea niciun confl ict militar deschis. Dar, învăţat prost că patria e numai una şi pentru ea trebuie să dai tot, am ieşit în stradă cu armele mele, microfonul şi condeiul în 22 şi în 23 şi în 24 ... şi în 25 era să nu mai ies ci să intru ... sub un tanc. În decembrie, 1989 . Norocul meu s-a numit atunci, soldatul Constantin care a sărit, m-a împins alături şi şenilele au trecut pe lîngă noi, ca şi rafala următoare. M-am ales şi eu cu o medalie. Şi prietenul meu de atunci, Constantin , s-a ales şi el cu medalii şi porţi deschise spre facultate de care poate, altfel nu ar fi avut parte .

Stau şi mă gîndesc: face ţara asta, statul ăsta, guvernul ăsta, parla-mentul ăsta destul pentru „ eroi ” , pentru cei care au dat o mînă, un picior, o viaţă! pentru naţie ?

Mi-e teamă că nu! Acum eroii ni se întorc „ pe scut ” din Afganistan, din Irak, oare şi din Kosovo? Ce caută acolo, ce apără? Democraţia cui? Interesele cui? Solda primită şi recunoaşterile militatare acoperă durerea mamelor, soţiilor, copiilor orfani din urma lor? Eu, cu un asemenea trecut familial „ dubios ” de ţărani legaţi de glia lor nu a altora, vă spun drept că nu înţeleg . Eroismul celui care se duce la vecin ca să-l oblige şi eventual să-l şi schilodească fi indcă nu gîndeşte la fel cu el, este departe de înţe-legerea mea nativ ţărănească, vopsită cu o brumă de carte universitară .

Iată de ce eu cred că trăim nu o epocă a eroilor cântaţi de marii poeţi ai neamului, ci o epocă a erorilor produse de marii politicieni - pigmei ai nemului.

Prof. univ. dr. Mihai Miron

Nr. 736 Pag. 6

Doar cei rău intenţionaţi nu vor să vadă. Schimbările de imagine a municipiului Petroșani sunt evidente. După o stagnare aproape totală a lucrărilor urbanistice de anvergură, iată că în ultima vreme se lucrează intens. Ceea ce timp de 20 de ani nu s-a putut face în Petroșani, au reușit Tiberiu Iacob Ridzi și echipa sa într-un singur mandat. Cel puţin în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii rutiere, în ultimii ani la Petroșani s-au făcut progrese considerabile. Iar lucrurile nu se opresc aici. Anul acesta, mai multe străzi din Petroșani vor fi modernizate. Unele cu bani europeni, altele cu fonduri guvernamentale iar altele cu bani de la bugetul

local. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a anunţat că, în anul 2011, numai în cadrul proiectului guvernamental “10.000 de kilometri de drumuri modernizate în România”, program derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Petroșaniul va avea parte de o fi nanţare totală de 2,65 milioane de euro. Bani cu care vor fi reabilitaţi aproape 10 kilometri de drumuri din Petroșani.

“O primă porţiune de drum pe care îl avem în vedere pentru acest program de fi nanţare este strada Maleia, pe porţiunea de la sensul giratoriu din Piaţa Victoriei până la intersecţia care separă DN 7A Petroșani-Voineasa de DJ 709 spre Parâng. Este vorba despre cei 3150 de metri din acest drum de maximă importanţă turistică care se afl ă în administrarea noastră, un drum care este destul de degradat, cu toate că an de an am efectuat reparaţiile necesare după sezonul de iarnă”, precizează primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Valoarea totală a acestei lucrări este de aproximativ un milion de euro. În scurt timp, un alt drum care va intra în reabilitare anul acesta pe programul derulat de MDR este cel care leagă satele componente ale Petroșaniului, Dâlja Mare și Dâlja Mică. “Este vorba despre o mai veche promisiune a mea pe care am făcut-o locuitorilor din cele două comunităţi de la Dâlja Mare și Dâlja Mică. Drumul de acces spre aceste două comunităţi va fi asfaltat pe întreaga sa porţiune de 5245 de metri”, reamintește Tiberiu Iacob Ridzi. Și pentru acest proiect, municipalitatea din Petroșani va dispune de circa un milion de euro. Tot în cadrul aceluiaș program urmează

să fi e reabilitate și câteva străzi mai mici, dar în egală măsură, importante pentru comunitatea municipiului Petroșani. Este vorba de străzile Anton Pann, Cuza Vodă și Titu Maiorescu, a căror asfaltare este estimată la circa 650.000 de euro. Primarul municipiului Petroșani speră ca, în acest an, toate proiectele de reabilitare a drumurilor care se derulează prin MDR să fi e fi nalizate. În acest sens, zilele trecute, Consiliul local Petroșani a adoptat proiectul de hotărâre prin care aceste străzi sunt date în administrarea MDR, urmând ca, la nivel de minister, să fi e organizată în scurt timp licitaţia iar în maxim 60 de zile să în-ceapă efectiv lucrările. Și alte drumuri din municipiul Petroșani vor intra, în cursul lunilor următoare, în reabilitare, prin asfaltare integrală sau parţială, cu fonduri de la bugetul local. Astfel, vor fi asfaltate integral străzile Gociu Nicușor și Viitorului și se vor executa lucrări de asfaltare parţială a străzii Aviatorilor. De asemenea, vor fi executate lucrări de asfaltare pe DN 66 pe porţiunea Piaţa Dacia-OMV precum și pe porţiunea de acces din DN 66 spre orașul Petrila.

Ansamblul tuturor acestor lucrări se adaugă proiectelor mari, cu fi nanţare din fonduri europene și din creditul accesat de Consiliul local, proiecte care vizează modernizarea sistemului rutier central al municipiului Petroșani, din zona Teatrului de Stat și până în zona Piaţa Dacia din cartierul Aeroport. De asemenea, a fost prevăzut în programul de reabilitare a străzilor pentru anul 2011 și drumul spre cimitirul din zona Spitalului de Urgenţă. Dincolo de aceste lucrări privind moder-nizarea drumurilor și trotuarelor, tot în domeniul infrastructurii sunt prevăzute, pentru perioada imediat următoare, execuţia unor alte lucrări de in frastructură solicitate de cetăţeni. Este vorba despre modernizarea scărilor de acces spre cartierul Colonie, situate în zona sensului giratoriu de lână Biserica Catolică, precum și construirea de 4 canale noi pentru preluarea apelor pluviale în zona Colegiului Economic “Hermes”. Acestora li se adaugă și permanentele lucrări de curăţenie care se derulează de ceva vreme în toate cartierele din Petroșani și, pentru că a venit primăvara, lucrările de toaletare a copacilor care vor continua, în zilele următoare, în car-tierul Aeroport, pe străzile Unirii, Viitorului și Aviatorilor.

“După cum se vede, așa cum le-am promis în urmă cu 3 ani cetăţenilor din muni-cipiul Petroșani, aducem an de an, aproape lună de lună, noi bani pentru Petroșani, noi fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Iar proiectele mele și ale colegilor din echipa mea nu se vor opri aici. Avem încă multe de făcut, dar avem și puterea și dorinţa de a transforma municipiul Petroșani într-o localitate cu adevărat de nivel european. Pentru tot ceea ce am făcut până acum vreau să le mulţumesc, în promul rând, cetăţenilor din Petroșani, care mi-au semnalat problemele comunităţii noastre locale așa cum vreau să le mulţumesc colegilor din

Primărie și Consiliul local pentru că m-au ajutat în promovarea acestor proiecte. Îi mulţumesc de asemenea, soţiei mele Monica Iacob Ridzi, care a susţinut la București toate proiectele administraţiei de la Petroșani și toate marile proiecte ale Văii Jiului” a mai precizat primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Sergiu VINŢAN, Foto: Geza Sedlacsek

DRUMURI EUROPENE ÎN MUNICIPIUL PETROŞANIDRUMURI EUROPENE ÎN MUNICIPIUL PETROŞANI

La începutul lunii februarie 2011, Ministerul Să-nătăţii şi-a exprimat intenţia de reorganizare a siste-mului spitalicesc din România. Astfel, 182 de spitale propuse spre desfi inţare prin pierderea personalită-ţii juridice urmau să fi e comasate cu alte spitale sau reprofi late în cămine pentru persoanele vârstnice.

Urmare protestelor vehemente venite din par-tea administraţiilor publice locale, a cetăţenilor sau a personalului medical faţă de această propunere, Ministerul Sănătăţii a lăsat, temporar, impresia că va renunţa la ideea reorganizării spitalelor în forma prezentată mai sus.

În 9 martie, însă, Guvernul României adoptă HG nr. 212/2011 privind aprobarea Progra-

mului de interes naţional „Dezvoltarea reţe-

lei naţionale de cămine pentru persoanele

vârstnice”, fără a fi prezentată o analiză riguroasă a unor criterii specifi ce sau a unor indicatori de per-formanţă economică şi/sau medicală.

În 25 martie 2011 este emisă OUG nr.

32/2011 pentru modifi carea și completarea

unor acte normative din domeniul sănătăţii

care, la art. 2, stabileşte că „Selectarea unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate se realizează de către o comisie de selecţie numită prin ordin al ministrului sănătatii pe baza unor criterii obiecti-ve aprobate prin același ordin”.

Deşi, nici pe saitul Ministerului Sănătăţii, nici pe alte saituri de specialitate nu apare un astfel de or-din, în 31 martie este adoptată HG nr. 345/2011

privind aprobarea pentru anul 2011 a Ra-

portului comisiei de selecţie a unităţilor sa-

nitare cu paturi care nu pot încheia contracte

cu casele de asigurări de sănătate, precum și

a listei acestor unităţi sanitare, hotărâre care produce efecte chiar în condiţiile în care, conform Legii 95/2006 - art. 174, Ministerul Sănătăţii nu poate înfi inţa, desfi inţa sau reprofi la spitale afl ate în subordinea administraţiilor publice locale, fără acceptul acestora. Mai mult, au existat cazuri de spitale desfi inţate în baza HG 345/2011, cu toate că administraţiiile publice locale în subordinea cărora se afl au refuzaseră explicit, prin HCL, pierderea per-sonalităţii juridice a acestor spitale.

Trebuie precizat că acţiunile derulate de Guver-nul României prin Ministerul Sănătăţii referitoare

la reorganizarea sistemului spitalicesc pot fi puse sub semnul superfi cialităţii în condiţiile în care o strategie referitoare la acest subiect este adoptată doar în 23 martie, prin HG nr. 303/2011 privind

strategia naţională de raţionalizare a spita-

lelor din Romania, iar comisia înfi inţată printr-un ordin inexistent, în baza OUG 32 (publicată în 25 martie 2011) propune raportul şi lista spitalelor din România cărora le este refuzat dreptul de a încheia contracte cu CNAS, după doar 5 zile de lucru, deşi - după cum rezultă chiar din textul HG 345/2011, Cap. IV – materialul de lucru al comisiei însumează 909 pagini şi a constat, pe lângă altele, în analizarea situaţiei a cca. 430 de spitale, 897 unităţi ambula-torii, 11.279 cabinete de medicină de familie, 1033 de cabinete de medicină a muncii, 11.025 cabinete stomatologice şi 6.127 de farmacii.

De asemenea, poate fi pus sub semnul întrebă-rii chiar principiul accesului echitabil al populaţiei la serviciile medicale, precum şi interesul celor care au decis desfi inţarea spitalelor din Anexa 2 a HG 345/2011 faţă de situaţiile specifi ce din teritoriu, dacă urmare adoptării acestei liste au rezultat situ-aţii în care distanţa dintre două unităţi spitaliceşti a ajuns şi de 120 de km (ex: jud. Caraş Severin).

Se impune precizarea că aceste acte normative au fost adoptate şi au produs efecte juridice chiar dacă procedura dezbaterii publice, conform Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională, se afl ă în derulare sau nu a fost deloc parcursă.

Lipsa unei perspective foarte clar conturate despre cum va arăta sistemul spitalicesc în Valea Jiului rezultă şi din declaraţiile reprezentanţilor DSP şi ai Prefecturii Hunedoara care nu au putut preciza situaţia secţiilor (din punct de vedere al numărului şi al domeniului de activitate) care vor rămâne în eventualitatea unei comasări între spitale şi nici a numărului de paturi, fapt ce demonstrează lipsa ce-lui mai simplu studiu de impact care să premeargă această foarte importantă acţiune de reorganizare a sistemului spitalicesc din România.

În altă ordine de idei, ignorarea deciziilor ad-ministraţiilor publice locale referitoare la refuzul desfi inţării spitalelor afl ate în administrare de către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii reprezintă o în-călcare fl agrantă a principiului constituţional al au-tonomiei locale, consfi nţit atât de art. 120 şi 121 din

Constituţia României, cât şi de art. 2, 3 şi 4 din Legea 215/2001, a administraţiei publice locale.

Având în vedere cele prezentate mai sus şi ţi-nând cont de faptul că menţinerea personalităţii juridice a Spitalului Municipal Vulcan a fost pusă în discuţie, cu diferite ocazii, de către reprezentan-ţii DSP Hunedoara, ai Prefecturii şi ai Ministerului Sănătăţii, propunem Consiliului Local organizarea unui referendum local pe această temă.

Considerăm că existenţa unui spital într-o loca-litate cu cca. 30.000 de locuitori, pe raza căreia func-ţionează 4 întreprinderi cu risc major de accidente şi îmbolnăviri profesionale constituie o problemă de interes deosebit a municipiului nostru şi, în virtutea prevederilor art. 13, alin. 1 din Legea 3/2000, poate şi trebuie a fi supusă aprobării locuitorilor din Vul-can, prin referendum local.

În condiţiile în care Consiliul Local al Municipiu-lui Vulcan a adoptat deja o hotărâre prin care refuză măsurile de comasare, recurgerea la această ultimă măsură de menţinere a Spitalului este motivată de modul în care au fost ignorate, în alte localităţi, astfel de decizii ale administraţiilor publice locale, unele dintre acestea fi ind însoţite de zeci de mii de semnături ale cetăţenilor din zona respectivă - be-nefi ciari de servicii medicale la spitalele desfi inţate. O altă motivaţie derivă din faptul că demersul de reorganizarea sistemului spitalicesc continuă, deci pericolul ca Spitalul Municipal Vulcan să fi e afectat de acest demers este încă de actualitate

Articolul 2 din Constituţia României, precum şi articolul 1 al Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului stabileşte că „în România, suveranitatea naţională aparţine po-porului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum”. Astfel, o even-tuală măsură a Ministerului Sănătăţii care să afec-teze funcţionalitatea Spitalului Municipal Vulcan şi care ar fi adoptată contrar opţiunii locuitorilor din Vulcan exprimată prin referendum ar fi o atingere fl agrantă a principiului suveranităţii poporului.

În vederea realizării consultării cetăţenilor din municipiului Vulcan cu costuri cât mai reduse, par-ticiparea reprezentanţilor partidelor politice la sec-ţiile de votare se va face voluntar, fără a fi retribuiţi.

� Dorel Şchiopu,consilier local

NOTĂ DE FUNDAMENTARE PENTRU REFERENDUMPe Dani Hălăstăuan din Vulcan, îl cunoaşteţi mai ales pentru

implicarea lui dinamică în activitatea de Cruce Roşie din acest mu-nicipiu. Deşi este un om foarte ocupat, reuşeşte să-şi facă timp şi pentru micile lui pasiuni. Una dintre acestea este maratonul. În ulti-mii trei ani a descoperit plăcerea de a alerga pe distanţe lungi, zeci de kilometri, în special în zone aerisite în natură. Antrenamentul pe care îl face de trei ori pe săptămână îi permite să se alinieze la startul competiţiilor de gen. L-am întâlnit în urmă cu câteva zile în formă fi -zică şi psihică optimă pentru sfârsitul acestei săptămâni.,, Concurez la sfârşitul săptămânii în masivul Bucegi, la ECOMARATON. Vom fi vreo 500 de concurenţi din mai multe ţări. Sunt conştient că nu am şanse pentru un loc pe podium, însă posibilitatea să ma angrenez într-o competiţie care mă onorează şi îmi oferă prilejul să îmi verifi c rezistenţa fi zică la efort de durată este deosebită pentru mine. Tra-seul concursului are 42 de km; este un traseu montan care ridică co-efi cientul de difi cultate al parcurgerii lui. Eu mă antrenez aici acasă pe astfel de trasee. Am descoperit locuri minunate cu această ocazie prin pădurile noastre. Mă simt foarte bine şi pregătit pentru start,, a mărturisit pentru Curiarul Văii Jiului, Daniel Hălăstăuan.

� Gabriela Felicia Portase-voxmontis.info.

MARATONIST DE PLĂCERE

„SELECTEAZA PENTRU VIITORUL TAU”Campania de constientizare „Selecteaza pentru viitorul tau” a ajuns

la fi nal. Elevii care au partcipat la aceasta campanie au fost recom-pensati de catre primarul munici-piului Petrosani, Tiberiu Iacob-Ridzi, cu 500 de caiete si 50 de ruc-saci personalizati. Fieacre eleva care a facut un desen, o compunere sau un eseu a primit din partea edilului un caiet de limba romana si un caiet de matematica. Cei care au realizat cele mai nune lucrari au fost recom-pensati cu cate un rucsac personalizat cu sloganul campaniei.

“Vreau să vă mulţumesc că aţi fost foarte receptivi la ini-ţiativa noastră, le mulţumesc profesorilor și părinţilor voștri că vă cresc așa frumos”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul mu-nicipiului Petroşani, in fata elevilor prezenţi pe platoul din fata Casei de Cultura „Ion Dulamita” din Petroşani. Din partea Asociatiei Niloran, partener al Primariei Municipiului Petrosani, a fost prezent presedintele acesteia, Nicu Tasca. “Această campanie este punctul de plecare al schimbării mentalităţii voastre, a noastre, a celor care tră-iesc în municipiul Petroșani”, a spus Nicu Taşcă, preşedinte Asocia-ţia Niloran.