dinamica de grup rol focus grup

8/14/2019 Dinamica de Grup Rol Focus Grup

1/4

Dinamic de grup masterand

ROLUL UNUI FOCUS-GRUP

IN EVALUARE

Descrierea activitii:

Persoane participante: 12 cursani cu handicap (de diferite tipuri i grade) care urmeaz cursuri de

recalificare.

Imprirea rolurilor: participanii la exerciiu au au fost imprii in dou echipe de ctre 4

membrii, fiecare cu cte doi observatori.

Materiale folosite: paste finoase (macaroane) i plastilin, imprite in mod egal ambelor echipe.

Consemnul activitii: Cu materialele pe care le avei va trebui ca fiecare echip s-i fac propriaconstrucie. Se va da un premiu pentru cea mai inalta i unul pentru cea mai frumoas. Avei la

dispoziie 40 de minute.

Observatorii trebuiau ca pe grila lor de observaii s noteze tot ce se intmpl in echip i, la

sfrit sa fac observatii personale.

Desfurarea jocului (vzut prin prisma observatorilor):

Membrii ambelor echipe (A i B) au inceput sa lucreze imediat dup darea consemnului. In

primele 2 minute a venit de la grupa A intrebarea dac se pot realiza in cadrul aceleai echipe mai

multe construcii. Rspunsul la aceast intrebare a fost da. Drept urmare, aceast echip s-a

transformat in 2 grupuri mai mici, astfel: un grup stabil alctuit din dou persoane i un altul, dar

in care una din persoane i-a asumat un rol de sprijinire a liderilor celor dou grupuri. S-ar putea

spune c din acest moment au fost 3 echipe: echipa B care a rmas neschimbat, echipa A format

din 2 membrii i echipa C format dintr-un membru, iar intre A i C exista o persoan mobil

care oferea ajutor atunci cnd era nevoie.

Vom prezenta desfurarea activitilor in cadrul fiecrei echipe.

Echipa B: membrii echipei au inceput sa lucreze spontan, fr a se afirma un lider in prima etap.

Fiecare incerca s se fac util pentru a avea o construcie ct mai bun: unii fceau bile din

plastilin, alii foloseau materialele pentru a construi. Una din persoane a inceput construirea unor

ansamble ce urmau a fi anexate la final. Membrii acestei echipe au colaborat foarte bine, au rs,

atmosfera a fost destins, au venit cu idei noi, nu au existat critici, iar liderul s-a delimitat aproape

in mod natural. Stilul su de leadership era unul democrat. Spre finalul perioadei de timp planurile

1


2/4


iniiale de aciune s-au modificet: cel care voia s construiasc un ansamblu a renunat la ideea sa,

alturndu-se grupului in incercarea de a consolida construcia. Liderul a devenit mai autoritar,

coordonnd echipa prin sugestii directe. Un coechipier, influenat i de ceea ce vzuse la echipa

advers, s-a retras din echip i a inceput construcia unui ansamblu individual. Ulterior a declarat

c i-a dat seama c echipa sa nu va ctiga i a vrut s intoarc situaia in favoarea echipei sale.

Toi membrii au dorit reuita echipei, incurajndu-se reciproc, iar in final au reuit s aib o

construcie care sttea in picioare.

Echipa A: aceasta era format din 2 membrii- un lider autoritar i un executant. Cei doi s-au

separat imediat dup confirmarea faptului c o echip putea face mai multe construcii i au rmas

in aceast formul pn la sfrit. Liderul acestei echipe i-a asumat acest rol inc de la inceputul

activitii, adoptnd o atitudine autoritar. Nu a cerut i nu a acceptat sugestii, descurajnd orice

iniiativ. Atmosfera a fost incordat, la un moment dat cel care avea doar un rol de executantdorind s prseasc aceast mini-chip i s se alture celuilat coleg. Construcia rezultat a fost

creaia liderului su. Pe msur ce timpul se apropria de final, erau tot mai evidente semnele

eecului muncii lor, iar liderul vznd acest lucru a devenit i mai directiv, iar privirile sale se

opreau tot mai des pe construcia vecin. i-a dat seama care este una din greelile fcute, dar nu a

tiut cum s foloseasc aceast informaie i nici nu a dorit reunirea celor 2 mini-echipe. Aici

liderul a avut toate rolurile ce se pot intlni intr-o echip: de producere de idei noi, a blocat

aciunea i a contribuit la realizarea sarcinii.

Echipa C: componena acesteia nu a fost stabil deoarece unul din membrii si i-a asumat un rol

de liant intre A i C. Dup separarea iniial, datorat faptului c 2 lideri intr-o echip de 4

persoane este prea mult, componentul de baz a inceput s lucreze singur, venind cu o idee de

construci original. A lucrat acceptnd ajutorul oferit, ins fr a cere idei de la celelalte persoane.

Odat cu trecerea timpului, construcia sa s-a dovedit a fi cea mai rezistent i armonioas.

Persoana de legtur i-a orientat spre final interveniile spre aceast echip.

Dup expirarea timpului, toate echipele s-au indeprtat de mese i observatorii au decis pe

rnd (in scris) care este cea mai inalt, precum i cea mai frumoas cldire. Apoi au fost lsai toi

participanii s fac o alegere. Menionm c cele 2 nominalizri au coincis in ambele situaii:

construcia echipei C.

Comentariile iniiatorului focus-grupului:

Prin acordarea a 2 premii s-a incercat eliminarea conflictului real, teoretic fiecare echip

putnd ctiga cte un premiu. Ins cele 2 echipe iniiale competiia nu s-a diminuat, dovad fiind

2


3/4


i segregarea uneia din ele.

Cunoscnd participanii la focus-grup, am recunoscut in patternurile modurilor de aciune

in grup modul lor de a fi in general i o bun radiografie a relaiilor preexistente. Astfel:

Echipa B: Membrii acestei echipe intreineau, anterior activitii, relaii amicale, iar media de

vrst era semnificativ mai mare comparativ cu celelalte echipe. Aceast maturitate ar putea

explica evenimentele ulterioare. Relaiile amicale preexistente au fcut s se pstreze un climat de

cooperare, atmosfera a fost destins, fiind acceptate ideile noi, nu au existat critici, iar liderul s-a

delimitat aproape in mod natural. Schema cominicrii a fost aceea de cerc, toi participanii

comunicnd intre ei foarte uor. Organizarea grupului a avut o structur necentralizat, care in

astfel de sarcini d rezultatele cele mai bune. Nu au fost centrai pe ctigarea unui premiu,

contnd mai mult cooperarea.

Echipa A: In acest caz, au fost reliefate foarte bine trsturile de personalitate, precum i poziia incadrul grupului i modul de interrelaionare. Acest lider autoritar adopt aceeai atitudine att in

familie, ct i la cursuri. Imaginea sa despre sine este deformat, considerndu-se inzestrat cu

caliti deosebite (o inteligen i memorie mult peste medie, maturitate i capacitate de a inelege

lucrurile in profunzime), dar baza acestora nu este real. Personalitatea sa este rigid, iar stima de

sine foarte ridicat. Acest lucru explic foarte bine atitudinea sa fa de colegi i sarcin. Att timp

ct cei din jur sunt considerai a-i fi inferiori, el nu va accepta nici o soluie oferit. Nu a putut

forma o echip dect folosindu-i autoritatea i doar cu o persoan cu o imagine de sine

deteriorat. A comunicat liniar cu cele 2 persoane cu care a interacionat, prefernd o organizare de

tip centralizat.

Echipa C: componentul de baz al acestei echipe are o stim de sine pozitiv, putnd s-i fac o

autoapreciere ct mai apropriat de realitate. Nivelul inteligenei sale i cel al capacitii de

organizare a fost reliefat de construcia care a fcut-o (care la final a ctigat cele 2 premii), iar

atitudinea sa de cooperare s-a manifestat in momentul in care a afirmat c aceasta este reuita

intregii echipe (inclusiv A).

Membrii echipelor B i C au declarat c s-au simit bine in timpul exerciiului. Aceasta

deoarece ei au dorit s coopereze. Cei din echipa A, care s-au aflat in competiie, i nu au ctigat,

mult timp dup finalizare incercau s gseasc explicaii adiacente eecului lor. Cei 2 nu se

bucurau de apreciere din partea celorlali, din acest motiv climatul afectiv din cadrul grupului lor a

fost tensionat.

Deoarece la finalul desfurrii acestui focus-grup s-a putut obine o imagine foarte

3


4/4


complet despre sociograma grupului, a trsturilor de personalitate ale participanilor, precum i

modurile de reacie la sarcin (reaciile fa de competiie, comportamente reactualizate, reacia

fa de succes i eec), utilizarea acestei tehnici este foarte util atunci cnd dorim s facem

evaluri complexe in perioade scurte de timp.

masterand,

Daniela Livia AMARANDEI

4

dinamica de grup rol focus grup

Documents