DIN VREMEA LU1TUDOR VLADIMIRESCU

(1821)

AMINTIRILE

Colonelului 10AN SOLOMON

Dupa editia din 1862

(Biografla Polcomnicului loan Solomon, istorisitade sine insu§1 si scrisa de P. Georgescu ; Craiova

i862, Iunie.).

IL-' 1=--

VA.LEN1i-DE-MINTE

TIPOGRAFIA (NEAMUL4910.

*

ROMANESCD

rc--:----07)---------4\,----.MINIIIMEN111

DIN VREMEA LUITUDOR VLADIMIRESCU

(4824)

AMINTIRILE

Colonelulul MAN SOLOMON

Dupa editia din 4862

(Biografia Polcomnicului loan Solomon, istorisitade sine insusi di scrisa de P. Georgescu ; Craiova

1862, Iunie.).

1%Nomura II;-;-4 =

VALENIf -DE -MUNTE

TIPOGRAFIA (.(NEAMIJI, ROMAIVESU1910

.

PREFATA..0Encictopedia llomine I spline ca loan

Solomon, colonel; ndscut la 1793, a meritla 1892, lipsindu-i un an ca set ajungdsuta. IV'am la indemind aid" ziarete craio-vene de atunci, dar cind viafa cuiva se in-chete la aceastcl vristet nu se gdsesc, multican sd -$ aducd aminte de cel care se ducedintre vii multet vreme dupd ce i se in-cheiase viafa.

Solomon a fost in tinerele un pandur-tip,tnnainte de Tudor, cu Tudor fi dupd Tudor.Aldturt cu ofiferii ruff, a Mout isprcivi in-

IV

semnate impotriva Turci lor si a menial desigur recunoa0erea, de rangurf, decorafii§i medalii, care i-a venit din Petersburg.A feicut destule «meterezuri» §i a ucis multiTurci in preajma lor.

Pe urmei, in 1848, el nu' ma4, era dinvrentea lui fad de Revolutie a avut oatitudine uritet, falsd intdii, brutald peurmei, ca §i seful sau, Odobescu ; ca §iacesta, a fost pedepsit apoi de oamenii regi-mului celui noic, cind biruinta a fost a lor,

si pe paginile lstoriei Rominilor.Supt Vodet , el era colonel, §i, cind

venird RuOi din noil a treia oars in zilelelui, el se infclti0 innaintea lor gata deservi oricum. Teranii olteni reisculindu-sein iarna anului 1853 impotriva sarcinilorgrele ale o§tirii de ocupatie si dind chiarTurcilor un ajutor supt Gheorghe Scur-tulescu §i Marin Vedu, el merle impotrivalor cu dorobanti, rcu citeva Sute de Cazaciqi cloud tunuril ; said° Salcea, Cyrmirul,Maglavitul furl aproape nimicite de dinsul ;

a-i

V

mai Icirzin i se pose in sarcind si ucide-eaunor rttni¢i turd la Cetate. Turcii ii invi-

Austriecii Generalului Coronini iiapoirarci, iar intors in Sca..in, itterse din cadre, it izgoni din farci Si nu

voi sci-1 mai primeascd niciodatd.Cind August Treboniu Laurian dcidu la

ivealci in 1853 lstoria Rominilor p4net incele din urmd timpuri, acest frevolukionariatribui lui Magheru, pandurul de la 1848,isprdvile impotriva Turcilor pc care So-lomon Stie cd le-aii fdcut el. Dicta, deci--

funcfionarului de Arhive P. Georgescu obiografie ostclvasa:, pe care o scoalem acumdintr'o uitare pe care n'o merits.

Ccici, in adevdr, dacd se poate discutaasupra faptelor, ale cdror ameinuntimi leafleim numai de aici Solomon se face auita insd pdcatele lui din 1853 , oricineva fl bucuros sd poatd pdtrunde, prin in-vierea acestor pagini de stil poporal, in su-fletul naiv, dar energic, al "cestor Olteni de

nuird,i9tLrbeiu,

VI

la inceputul veacului trecut, cari ail datdovadci c:,' spiritul ostd fesa al neamului,chiar ci lard, steagul official at unet Teri ne-atirnate, traie§te.

AMINTIRILE

ColoneluluT IOAN SOLOMON

I.

Capitanul Patrascu Solomon a facut petatal mien, Capitanul Patru Solomon. Si tatalmien a facut dol feciorl si doua fete. EAam fost feciorul cel mic, nhscut in leatul1793, Octomvrie in 26, in satul Plesoiul, dis-trictul Doijul. Peste tret an! a murit tatal

si a ramas maica-mea vaduva cu not.Duph ce am inatat ceva carte, potrivitvrerni1 de atunci, si dupa ce am mal,,crescut,m'a dat maica-inea la o lipscanie. In leatul1806, cind au venit Muscalii in Tara-Ro-maneasca, a intrat fratele naiad Barbu intrePandurii capitan de Pandurt.

La 1809, ranindu-se de Turd, I-au adus

mien,

tern,

-2-acasa. si in putine zile a si murit. Eu. cumam auzit, de la lipscanie, de aceasta intim-plare, facindu-mi-se cunoscut despre aceastade niste Pandurl din comanda lui, pe locm'am dus la un General rus ce-I ziceaIsaiov, si 1-am rugat cu lacrimi ca co-manda fratelul mieu, de Pandurl, sä mi sedea mie, ca sd-mi rasbun pentru singelefrate-mien daca voiil putea, precum sipentru mosul midi, Patrascu Salomon, ces'a spinzurat tot de Turd la Silistra, in urmarazboiulul imparatesel Ecaterinel 1. Asa dararatatul General, deli m'a vazut intr'o vir-sta cam cruda., dar m'a primit, si mi-a datcomanda Pandurilor. Aflindu- se acestI Pan-durl in Craiova cu batalionul lor, supt co-manda until comandir anume Dragut Mehe-dinteanul,si pornindu-se la margeneaDunarilla satul Tiganasil, la 1809, August in 20, ne-aiitrecut in Tara Turceasca, impreuna cu un ha-talion de Muscall si cu '1000 de Sirbi, al lul

1 4788-92.

-3Cara-Gheorghe cel batrin 1, supt comanda lufliaiduc-Velcu, si am mers cu totit noaptea, siam dat asalt la cetatuia ce-f zieea Bregova.Eii,cind sa intru pe usa cetatuh, m'am pome-nit cu o taietura in cap, de sabie sail deiatagan, si vazindu-mä ranit rau, m'a trimisla spital de m'am vindecat.

La 1810, April 27, ne -au trecut pe trel milde Panduri si cu doua batalioane de Rusi sipeste LOCO mil de SirbT in ostrovul RahoveT,uncle venise o suma mare de Turd, si coprin-sese ostrovul jumatate, si cu asalt scos,din meterezul avea' in capul piscululde spre Tiganasi, dar cu mare paguba anoastral. Si s'a gramadit toata ordia tur-ceased In branistea ostrovului, de spre Go-gosii-de-cinap, si, noaptea, mergind asupralor, n'am putut sa li facein nimic ; decitpans la ziva facurarn metereze, cit abiaputea sa ajunga tun ul. Jar, dimineata, TurciT,data ne vazura, iesira la cimp la bataie.

1 Care a desrobit pe SirbT.

i-amee-1

-4-Polcomnicul rusesc Rimnicov, ce era co-mandir peste nor tots, ne-a scos pe toyPanduril afard, si pe Sirbi, pe cimpul debataie, si reserva un batalion de Rust, si,de loc infringindu-ne Turcir pe nor, caderaii peste cinzeci de mil de Turd, suptcomanda until Vizir ce-f zicea Dell-Cadri, si

omorit in acest razboiil peste septe sutede Pandurr, peste o mie de Sirbi. Si m'ailranit si pe mine, iarasr foarte rau, care siastazi este gaura glontulur in cap, scapindnumai pojghita creierilor nesparta. Si ce s'amai facut n'am strut, &der peste sese sap-taminr, m'am pomenit in Craiova, la un ga-raf anume Anghel Barbieru, linga zidul Ba-ratilor, de ma cauta ; si maica-mea sta lacap plingind. Atuncr desteptindu-masi vazind pe maica mea, am intrebat-odespre a mea intiraplare si mi-a spus cam'aii adus cu sania vara in luna lurca A, nu mi se strice creieriT, de la Izvoarepapa aicea.

Si abia in luna lul Dechemvre m'am

sail

Maid,

-5-vindecat precum se cade, si de Mc In'atipornit iarast la comanda Pandurilor, si iarnaam iernat in cvartir (farter) in satul "'Mule le.

La 1811, Mart 10, ne-au pornit asupraCalafatulut peste sese miT de Pandurl, ceeraii supt comanda Slugerulul Tudor Via-dimirescu, si ca douazeci de miT de Rust,fiindca se gra' maidiser5. acolo o suma in-semnata de Turd, cu stop sa intre intars. Nona ni facut metereze, de laGolentI pans la Ciuperceni, si, In toate zi-lele, aveam razboit unit cu altil. Si i-amtinut pana aproape de iamb, fara sa iz-buteasca si, la Octomvre in 3, facind otale foarte singeroasa la cimp, ranitla mina stingy cu sabia, taindu-ml doua de-gete, dar nu de tot, si, ducindu-mã la spital,in putina vreme m'am vindecat.

II.

La '1812, incheind tractat de pace Turcitcu RusiT, ni s'a poruncit ca toata pandu-

ba-

sad

mad

-6-rimea sa ne stringem la Craiova, unde avenit un feldmarsal rus, ce i se zicea : Ge-neral Miloradovici, si, scotindu-ne in cimpulCraiovef Slugerul Tudor, toga Pandurimeace scapase cu viala din razboaie, de ne-afacut revisie si multamire din, partea im-paratului rusesc, intrebindu-ne dug, amprimit lefile pang atuncf, si am strigat toyinteo glasuire ca le-am priimit. Si, mergindGeneralul la cvartir, In casele VorniculufDumitrachi Bibescu, eil Inch' cu trel capi-tani, tinerf de seama mea, ne-am infhtisatla aratatul General, si 1-am rugat eh', cu cerasplatire raminem not aid, pentru varsareasingelui nostru, mai virtos en care ma aflucu trel rane pe mine, cunoscute si pand as-tazi pe corpu -mT. Si ni-a dat drept ras-platire fiestecaruia, Irish mie seized de gal-he'll, iar celor doi cite trefzeci de galbenT,si o scrisoare, scrisa in limba francesh, catreconSulul rusesc din Bucuresti, aratindu-neca., [atunci] cind vom auzi ca vine Domnul Ca-rageh. in Scaun, sa o dam consululuirusesc,,si el va sti ce sa fach.

7

Si ap am si facia, ca, cum a venit Dom-nul In Scaun, eu nfam dus singer cu seri-soarea, cä cellalt1 s'au retraS de It merge.lar pe mine- consulul rusesc, dupd cedat scrisoared, m'a dus si m'a infatisat laDomnul Caragea, si Voda, vazindu-ma, mi-aMout intrebare, ca ce slujba vroiu sä ieau ?hr eu am cerut capithnfa potereT Prodilefdin districtul DoljuluY, si m'a si rinduit deloc la acea comanda de potera.

Aceasta potera s'a cirmuit de mine, dela leatu11812 si 'Ana la Regulament 1. tntr'a-cest curs de vreme, la leatul 1813, a iesitunul Ghica Hotul, cu Bulubasa Stefan, cu12 haiduci, si, calcind boierii si neguti-ton din districtele Meheaintil si Doijul,intrarmindu-ma in goana lor, ne-am si In-tImpinat cu el, in padurea Livezilor, unde

1 Regularnentul Organic.

i-ant

eu,

-8-1.I zicea : (La ChilinD, fiind o padure foartedeasd si strasnica pentru haiduci in aceavreme. Si, batindu-ne cu armele toata ziva,am omorit cinci nisi in loc, si sese i-amprins vii, iar unul a fugit. Tot intr'acestleat, mai de cu toamna, a mai iesit o ceatade haiduci, in numdr de sese, supt comandaunuf Deli -Marcu Sirbul, si avind gazda forla o circiuml; intre Virvor si intre Finti-nele. A venit un cioban si i-a vindut catremine, zicind : ca, [atunci] cind vor veni noapteasä manince la gazda lor, imi va da de stire.Iar, noaptea, cind haiducil ail venit, el m'avestit in secret, si am mers impreund cuciobanul si cu 12 catane, si ne-am lipit laferestrele bordeiului. Si, uitindu-ne pe fe-restre, i-am vazut mincind si bind, si de:odatd am slobozit pustile pe ferestre in gra-madd, si pe Joe ail cazut trei morti, iartrei ail dat fuga cu iataganele in mina, peusa afard, si, in usa girliciului cind ail esit,am mai impuscat unul prin picioare, darn'a murit, iar dof au scapat. Si pe eel morti

9

i-am adus la Caimacamia Craiovil, si pentruaceasta am primit rasplatire de la Domnitorun capod rosu.

La 1814, a mai exit o ceata de haiduci,in numar de septe, foarte vitejl,, cari treicapetenil aveau Danila, Ionia. de la satulBistretul vi Stanica din satul Ciupercenii.Umblati ziva de fat., cind la Mehedintl, cindla Dolj, clad la Romanati, si mal mult peape cu luntrile. fafuiati si omoraii ; si chiar sipe besliii turci ce-I gasiat pe margenea Du-

altor ape, ii taiau si-I omorati.Mal toga vara i-am gonit si n'am pt,tutniciodata intilnesc. Tocmai toamna, laOctomvre in 16, sara, in capul murgului,i-am gasit intre Ciuperceni si Desa, si, raz-boindu-ne pana a intunecat de tot, apucindel un an de meterez, unde fusese o claie defin, impuscat dintre al miel patru ca-tane, dintre cari unul a murit si trel all ramasranitl. Si ap au scapat, neputind sä li facemnimic, intelegind nu mai ca s'ar fi rknit sidintre el unul. Si, vazindsel apuce

narif si

eh o ,sa-I

sa-1

-10lama, au luat 0 luntre si au fugit pe DU--nare, dus la Braila : fachidu-se oa-ment buns, s'afi bagat slugl pe is Turd.

lar, primavara, la Martie, stringIndu- se ia-ras1 to', cite septe, si lulndusi armele deuncle le Ingropasera, s'ad intors Int-tap:A InValahia Mica 1, si, venind pana la Satul Iancadin judetnl Romanatilor, noaptea au gasit peCapitanul Stoian, ce era capitan la schelaRahovel, numaT cu trel catane. Si, izbindu-Iin bordeiu fara veste, 1-au prins via si 1-adthiat in .bucatl, armele ce a avutcu el, iar catanele cele trel ad scapat prinfuga.

De acolo, au venit la Nedeia din distric-tul Doljulul, si au prins pe besliul turn, si1-au taiat, luindu-I armele.

De acolo ad venit in Dealul RadovanuluT,pazind noaptea la drum, au hltimpinat

pe un gavazA turc, ce venia de la Tarigrad

1 Oltenia.2 Cavas: am de politie.

si s'au

luindu-I

41

prin Bucuresti, sa mearga la Vidin : exitinnainte si, prinzindu-I, taiat, si s'ail in-tors iarasi In balti si in stuhurl. Atuncl ye-nindu-ml o porunca foarte strasnica, doje-nitoare, ca sa-I pr:n1 cliiar din pamint, caclintr'alt chip voiii fi eu supt raspundere,aaa, intrarinindu-ma eu bine, si alegind 15catane, cel mai voinici, si tot umblind prinstuhuri si prin grindurT pe jos in goana lor,la 26 April 1815 m'am intimpinat cu elin grindurile Cirnil, si, el alegindu-sl unmal de meterez, noT i-am incunjurat de spretoate partile, si am omorit trel in loc, sipe trel raniti i-am prins, iar unul a scapatcu fuga prin Witt Vii, aducindu-li capatinilecelor morti la Caimacamia Craiovel, din-preuna cu eel ranitT, m'a trimis Caimacamulla Bucurestl, la Vocla Caraged, ducindu -Tcapetele mortilor si pe cel ranitl siT dreptrasplatire, m'a Imbracat cu_caftan-Poiconi-nic za Cernet 1, iar pe cel trel vii a poruncit

1 capitan de CernetT, la 3Iargine.

i -au1-aii

12

Voda de i -au spinzurat, pe unul, Stanica. inDealul Radovanului, pe unul la Posta Cio-Toiuluf si pe unul la Calafat, dupa, vointaPasil de la Dal sau Vidin.

La 18'16, venind din Moldova o ceata denoun haiduci, supt comanda unul GheorgheSpulbera si Turcul Ingea, facind multe ja-furl si omoruri in Valahia Mare trecind siaid, in a Mica, pe margenea Craiovel, atrecut Jiiul pe la Leamna si, mergind noapteala satul Virvorul, ail prins pe un negutitordin ceI marl, anume Nastasie Virvoreanul,

luindu-I ce a avut, bani si arme, a scapatcu viata. Luind de stire eu despre aceasta,ca un capitan de potera, m'am si luat dupa

m'am intimpinat cu et in padureaVirtopului, si prin razboiti am omorit sesedintr'insil, iar pe trel am prins vii. Si, adu-

pe tots la Caimacamia Craiovel, m'apornit Caimacanul Craiovel iarasI la Bucu-

1 Tara-FionAnesca de dincoace de OIL

si,

dinsil, si

clndu-1

13

cu sese capagnf, la Voda Caragea, sicrept rasplatire m'a facut biv Clucer za Arie

La 1818, iesind o ceata de Turd, ameste-cati cu Romini hog, in judetul Mehedintilor,in numar iarasT de noun, supt comanda luiHusein Baraitar 2, facind multe calcarI siomoruri si o cruzime foarte insemnata,intimpinat sese capitani de potere in CfmpulCusmiruluI, si s'au batut toata ziva cu el,si s'afl impuscat peste treizeci de poterasi,

avut ce sa li faca, ca inserind auscapat. Iar eu, aflindu-ma bolnav, atuncea,n'am putut sa ma due.

La 1819, iesind iar Husein cu ceata lui,si mergind la satul Botosestilor, si intrindnoaptea in podul bisericil, Simbata spreDumineca, dupa ce s'a strins dimineatalumea in biserica si boierinasii ce erau pe.acolo, aflindu-se chiar si Zapciul la biserica,,

1 Clucer-Mare de Arie.2 Bairactar = stegar.

resti,1,

dad

si Waft

- 14 -

-tocmal aproape de heruvic, i au luat de lausa pe tog, si un boier ce era intre cl, anumeDinul Cornatescul, 1-ail luat legat impreunacu ceilalp si i-au dus pe la casele lor, deau sjus ce au a-vnt, si dupa aceia i-au twat ,

iar pe numitul boier Dinul 1-au ars pe f cde viu.

De acolo ati tras la satul Orod lul of inMehedintI,si,p inzind pe unui llie am Pi van,si, dupa ce 1-au jafuit, 1-ati thiat, d'impr unacu nevasta, cu tot. De acia, mergind la satulVela, tot in MehedintT, ca sä prinza pe ca-pitanul Dumitrascu Veleanu, s'au prtulathaiduciT in dosul easel intr'o gradina,noaptea,fiindca cb.'pitanul, cu dol _frati aT luT si cumaica sa, erat culcatl intr'o cula de lerl n,si, dimineata, cind s'a desteptat maica-sa s'a-dat jos sa se dua in casa, si, cum auvazut-o hotil, ail prins-o, jar ea, a Incepiita tipa tare de s'au desteptat baietit. Dar unhot dinteinsif de _toe se suie pe scars in susla baietl, si baietil, avind mare coral, and

15

a bagat . hotul capul pe usa, i-au pus puscaIn frunte, s2 pe loc a cazut hotul mort, co-colos pe Nara in jos. Hotil ceTlalti, vazi daceasta, au legat ,pe maicb.',-sa in dosul easelsi au fAcut-o buatele, died si foe caselorsi patulelor, cerind sa li dea pe, hotulcel wort, si au sezut pans la amiazi si

putut sä-I iea, temindu-se sh nu maT()Moue din el. Cad de-asupra mortulul, incula, eta, Dumitrascu, cu armele in mina,din preuna en fratil lul. Iar el, vazind canu pot izbuti, au plecat, si au intrat in ju-detul Dolj, in tinutul poterel male, si aumere la satul Lipovul, Acolo, prinzmd peun capitan al postiel Radovanulul, anumeAnastasia, luindu-I armele 1-au facut hu-ed-turf si pe el.

De acia, mergind la satul Goicea, au prinspe unul Barbul Ispramnicelul, sit -au omorit,si air luat si pe frate-sail, ce era pops, legatdin preuna cu unul Antonia Coseran si altsalami dintre eel bogatl, si au intrat cu elin Balta Carnil4 dimineata in revarsatul zo-

n'an

- 16 -

rilor, lasind vorba, in sat sa li duca doua-zeci de mil de lei in balta si asa li vascapa viata. Si cind oamenii facusera banil,in sat, dimineata, am ajuns si et' cu potera,si de loc am intrat impreunal cu oameniicari facusera banii, si li-am gasit luntreain margenea de dincolo. Avind cu minepatruzecl si doT de poterasi, si apucindu-liurma prin trestle, ca se cunostea, ne-ampomenit de- °data infaill In focul lor. Si,amestecindu-ne -Emil cu altil, inteaceastavreme au cazut aT miei morti septe pote-rasi, si din el numai trei, si cu aceasta.amestecatura, a scapat si popa si oameniice-I Fasasera vii. Si, luptindu-ne toata ziva.prin trestie, s'ail maT ranit aT miel septe-sprezece insi, si am impuscat si noT un hotprin picioare, prinzindu-1 viii, afard de celtrel mortl, si-mi spunea hotul ca si HuseinBgraitar, este ranit inteamindoua minile..Asa tot batindu-ne pana la un teas dinnoapte, si vazind paguba mea de mortil siranitil ce se facuse, ne-am tras la satul

17

Cirna, luind si pe morti si pe raniti, atit peat nostri, cit si pe al lor, si, cu hotiI ranitIsi morti, am venit la Craiova, la un Caima-cam ce-I zicea de Palten [Pahlen], trimitin-du-ma iaras1 la. Bucurestl la Voda Sutul. Sim'a imbracat, spre rasplatire, caftan de Slu-ger si Circ-Sardar in cinch judete, cu leafa.

insa. Voda. Sutul, fiindca. eram Romin, nuvrea sa ma faca Circ-Sardar, cad era atunclun Grec ce-I zicea Serdarul Iamandi ; iarBanul Brincoveanul, ce era Spatar, unin-du-se cu boierib velitI, a mers la VodaSutul, si i-a spus, ca, data nu ma va facepe mine Circ-Sarclar, in locul acelul Grec,de la care n'a vazut, pe urma lui, niclunfolos tara decit niste jafurl prin judete,cerea sa desfiinteze acest post. Asa Voda,vazind eh nu poate in alt chip, a fost silitbe m'a intarit pe mine Circ-Serdar, din-

du-mI toate poterele supt comanda mea, dincinci judete, precum si, osebit, patru sute depandurl, din cari, cloud sute intrebuin-tez in poterl linga.' mine, cu rindul, iar doua.

2

ad-f

- 18 -

sute, la fiestecare trel lunI, cu schimb sa-1trimit la Bucuresti cite o suta de insT, saslujeasca. Si asa, cu acest chip, am intercathotiile ce se faceati.

IV

La 1821, lanuar, iesind Slugerul TudorVladimirescti cu trelzeci si sese de Arnaut1,Greci si Sirbf din Bucuresti, a trecut Oltul,si, mergind in G-orj, la manastirea Tismanel,a fAcut o mica proclamatie in tars, catrenorod si catre tog capitanii cari purtail acme,zicind : sa se scoale, cu mic cu mare, asupraserpilor si balaurilor cari li-aii supt sin-gale de atita vreme, precum si asupra Gre-cilor. Si asa s'ail intaritat toate aceste cincljudete, si au inceput An:MIA Grecil siSirbil sä jafuiasca boierl si negutitorT, pre-lum si biserict

Si m'am pomenit cä vine porunca asupramea, de la boierii velitl din BucurestI, in nu-mar de dolsprezece, impreuna si de la Mitro-

-49-politul, sa merg asupra lor, si pe unit ca aceiaBP zdrobese si sä-lprind, trimetindu-mi, spreincorajarea mea, si o bland din partea terii,cu iscaliturile a aratatilor boleti veliti dol-sprezece si a Mitropolitulur. Iar 1=AI atunciam si mers asupra-li, si, intimpinind la sateleCioroiul si Miles% Sirbesti si Rominesti,pe unul Stan Bulubasa, Iovan Bulubasa siStancu Bulubasa, oanieni al CApitanului Ior-dachi, Greci, si, izbindu-1 fara veste, amprins pe capetenil pe cite trel vii. Et erailca patru sute de oameni, si eil aveam cavre-o sese sute.

A treia zi, m'am pcmenit cu o scrisoarede la Slugerul Tudor, particulark in careiml stria di pe cc! can s'ati apucat de ja-furl, s:4-1 prind si sä-1 zdrobesc si, pentrumai buna mea deslusire, sä ma intorc laCraiova, ca a scris CApitanului lordachi säse inteleaga cu mine prin graiti pentru totsecretul.

Si am si venit Ong la satul Bucod-

20

tul. si acia, auzind ca Iordachi cu Far-machi, cu Delibasa Mihal si Ghencea, au in-tat in Craiova, asa dar am scris noaptealul Iordachi, ca viii dimineata in Craiova.

Dimineata, cind am ajuns aproape de Cra-iova, m'am pomenit cu aceote agale, cu totsArnautil lor, in margenea CraioveI, asezatitotf in linie de rgzboiti, si mi-a trimis in-nainte Capitan Iordachi un capitan sa -m1spuie sa opresc pandurif si catanele in locunde se afid, si sa ies numal eu singur incimp, si el iar singur va iesi din ostirea lor,sä vorbim numal amindol. Fiindca eu aveamatuncl cu mine si citIva Turd de aT Bes-leagAf. Asa dar am si urmat, si, dupd cene-am sarutat, mi-a dat o scrisoare iar de laSlagerul Tudor, slatuindu-ma in-credintat in toate cuvintele lul Iordachi, siprin juramint mi-a spur, ca nu sint sculati,nicT asupra boierilor, nici a negutitorilor, cinumal peutru lege, sa sca'pam din ce eramNIA atund. Tot de-odata a scos si o ico-nita de la git, si am jurat amindol, in cimp,ca vom fi fratl papa la o picatura de singe.

sa flii

21

Pupa aceasta am poruncit amindo! osta-tilor nostri de s'ail impreunat unit cu althsi au inceput sh se shrute ; si am intrat in-Craiova in paradie cu

V.

A doua zi am intrat in Sf. Episcopie cutoate capeteniile, si am jurat cu totil, vestindsi pe Slugerul Tudor, la Motru, ch ne-amfacut tot o truph.

Asa dar Slugerul Tudor au plecat prinsate drept la Slatina, si, peste patru zile, amplecat si eu, impreunh cu Capitan Iordachi,cu Farmachi, cu Delibasa Mihai si cu Ghen-cea, iaras1 la Slatina. intilnindu-ne tot1 cuSlugerul Tudor, si facind sfat ostasesc, marinduira pe mine, cu oatasil midi, ca, cumvoiti putea sh fac, ziva si noaptea sh maintorc hi Craiova, dindu-mi si el ca o sutade Sirbi si ArnAutl, zicindu-ml : sh flu Cuprivighere, la toate salhaturile 1 tureqtt, sh.

1 Serhaturile, Paplicurile de hotar.

totit.

- 22 -

nu treaca Turcil in tara si ca, in scurtavreme, imf va mal trimite ostire tapana sibani,fiindca dumnealor se trag tog la Bu-curestI.

Si, sezind not tots la masa, pans a nupleca eu, veni un negutitor de la Bu-curesti, si, intre allele, spuse si aceasta : Caa venit Ipsilant in Bucuresti. Iar Tudor, au-zind aceasta, zise cu gura luT : ca este preacrud, si la ce a venit. Celelalte Agale ta-cura totT.

A rloua zi eti m'am intors la Craiova, cutotT ostasii miel, si, coprinzind manastireaJitianul, am facut metereze in toatesant in paa4nt, lasinfl si in orasul CraiovanumaT caraula, unde mergearn si eil zivade cite doua, trei orl.

Pe la 1.5 Mart m'am pomenit cu o pro-clarnatie de la Dervis-Pasa de la Vidin, in-sotita cu o proclamatie din partea Patriar-huluT di:i Tarigrad (pans nu-1 omorise pe

partile,

- 23 -

Patriarhul) si alta proclamatie din parteaCaimacamulul Samurcas, ce 1 trimesese In-nalta Poarta.' ca vechil de Domn, sa intre cuostirl in tard, povatuindu-ne Patriarhulprin blestem si Caimacamul prin scris, ase-menea si Dervis-Pasa sfatuindu-ne sa punemarmele jos si sa venim la pocainta, a fi su-pus1 adevaratuluT nostru Suzeran, cad inalt chip vor intra ostirile in tara si vom fisupusI prin arme.

Acestea toate, fara zabava, tacindu-le cu-noscute prin stafeta Slugerulut Tudor laBacurestl, dinsul iml raspundegaduiesc ca ne vom preda mai tirziti pu-tinel, dar aceasta sä nu o fac niclodata, si,vazind ca ostirile otomane yin asupra mea,sa ma trag asupra manastirilor de Ia munte.

Dupa aceasta m'am pomenit peste trelzile cu Medelnicerul Ioan Poroineanul, ceera la Vidin linga Caimacamul Samurcas,ca vine drept la Craiova Ia mine, cu seri-sori atit din partea Caimacamulul, cit si din

sa li fd-

24

partea 1uT Dervis-Pasa, cu doua Aga le turc1insotit, incredintindu-ma, atit prin juramin-tul lor, cit si prin scris, ca, data ma winpreda cu tog ()stash miel, dupa ce imi vada Poarta un rang din cele apolvom fi si slobozT cu toate armele noastre. Etiam raspuns sh se inteleaga de-a dreptulcu Slugerul Tudor Vladimirescu, fiindcajuramintul ce 1-am facut luT, nu-1 pot strica'Ana la sfirsitul vietil. Si s'a intors iarasila Vidin Poroineanu, cu Agalele ce venire.

A septea zi dupa Pasti, ni-a venit cu-rata stiinta ca pe Patriarhul de la Tari-grad 1-au spinzurat in ziva de Pasti. Si, au-zind aceasta Capitanii si Pandurib mief, s'atinfocat si maT rail atunc1 ca sh tie intr'odreptate, cu mine. Eti, intelegind ca Turcitdela Ada-Cale, de la Cladova, de la Vidin,de la Lompalanca, de la Reahova si de laNicopole, aceste saihaturI, cu totil iese intara si yin asupra mea, fiindca numal eusingur eram capetenie in aceste cinci dis-

d'intaitt,

- 25 -

tricte, auzind si ca. la Orevita, in Mehedinti,au iesit o suma de Turci, hoteste, de la Os-troy, si jafuiesc mai virtos casele Pandu-rilor, taindu-li si parintil,atunci Indata amtrimes acolo pe Capitanul Vasile Crapatulsi pe Capitanul Dumitru Bustean, cu douasute de panduri, si, izbind pe Turd, faraveste, noaptea, la satul Bucura, aft si omo-tit citiva din Turd, iar cel ce aft scapatcu viata, au fugit la manastireacu Panduril lor, pierzind numai patru din el.

Peste ciucI zile im1 veni curata stiintaca ordia turceasca a ajuns la satul Cio-roiul, cale de trei poste din Craiova, si yinasupra mea. Atunci eu, pe de-o parte, aminstiintat pe lot, prin curier, pe Slugerul Tu-dor si pe Capitan Iordachi, aratindu-li caeu pa.rasesc Craiova si ma trag la manas-tirea Cozia, data nu-mi trimit ostire, si ras-punsul sa tni-I trimita. la Rimnicul-Vilcii,iar, pe alta parte, am si plecat, cu toata pan-durimea cu mine, la aratata mAnAstire

JitianuluT,

26

Tura', cum au auzit prin spioniT for despreaceasta. de loc au venit in Craiova, iar euam luat drumul pe la Otetelis, ca sä iesmai curind la Dragasani.

Turcii, cum au venit in Craiova si inte-legind de a mea plecare, au luat dreptdrumul Olaculul, ca sa-mi iasa innainte. Insaeil am ajuns innaintea for in Dragasani, si,sezind sh prinzim acolo, m'am pomenit cayin niste negutitorasi Ia mine, si-mi spun cd,li-a venit porunca de la Chihaia-Bei sä ligateasca de prinz Turcilor, ca peste putinvor fl acia. Si m'aii rugat negutitorasi1sa-mi fac pomana cu el, si sä ma trag dinoraselul for maT iute, pana nu yin Turcii,ea o sä li se intimple foc si robie.

Asa dar, fiindu-m1 mild de dinsif, i-am as-cultat, si m'am tray la satul Zayidenii, tale deo jurnatate posta de DragasanT. Si, cum amiesit eu, pe Ice au intrat Turcii, si, dupa ceau mincat, au plecat iute dupa noT, siajuns acolo Ia Zayideni, uncle ne aflam intr'o

ne -au

- 27 -

griidina cu prunl. Insa, de am fi sezut undene aflam, puteam sä batem pe Turd farasä ne pagubim not, dar furia tineretelor sivoinicia Pandurilor ce eraii pe acea vreme,ne -au pus in ambitie de am iesit singurl incimpie innaintea Turcilor, pe scena raz-boiulul, si, Turd find o catatime de trel mil,avind si tunurl, iar eu ma aflam numal cuopt sute de pandurl, fara niclun tun

insa Turcil dat macar cu un tun innot, ci pe loc ocolit de toate partile,si ne-au apucat la mijloc.

NoT, vazind aceasta groaza, ne-am desna-dajduit de scaparea vietiT, insa, cu sabiile sicu iataganele in mina, am facut drum prinel, si ne-am dus iarasl la locul nostru, ingradina cu pruniT, citl am seapat cu viata,.26,ralind peste deua sute de Pandurl mortlpe loc.

Si de acia noaptea ne-am tras to ora-sul Rimnicul : acolo am gasit o scrisoarede la Tudor, in care imI scria ca, in minuntce voiii primi scrisoarea luT, sä ma scol cu

1

n'aune-ad

28

tots Pandurif mieT, si sa ma due la dinsul,da satul Golestif, fiindca tots panduril ceimaT vechi si maT bunT erail cu mine, seriin-411-111i ca : la manastirea Cozia sä las osuta de PandurT, ca sa ingrijeasca de za-relele ce sint acolo, si, orTce Sirbl si Greclvor fi prin manastiri, sa-T dam afara, si saratline mime Panduri.

Peste cloud ceasurl ma pomeniiii cu uncurier arnaut cu o Berisoare particulars dela Printul Ipsilant si de la Capitanul Ior-dachi, facindu-mi destule laude, pentru luptace am avuto cu Turcil, si aratindu-ml siaceasta : ca. Tudor Vladimirescu este suptjudecata lor, Ca prins toate eorespon-dentele ce a avut cu Turcil spre a ne vindelor.

Atunci nob rarnaseram in cea maT mareauzind si aceasta peste treb zile : ca,

pe Tudor, duclndu-1 la Tirgoviste, taiat.grija,

1-an

- 29 -

VI.

Stringind atuncl totl capitanil linga mine,gi sratuindu-ne ce sä facem, fiindca imlscria Ipsilant ca vine si el asupra Turcilorde la Dragasani, cu cari avusesem eil raz-boiti, si sa -1 ies innainte cu totI ostasifdar la aceasta raspuns totl Capitanitmiel Ca el nu pot sä mearga In ajutorullul Ipsilant fiindca familiile si copiil forsint in tali, si poate sa le robeasca Turcil,si vor a se Intoarce innapol, prin padUrl,cum vor putea ; povatuindu-mä si pe mine(cad se aflail intre Capitanil miel unit maivirstnici decit mine) sa tree in Austria,'Ana sa vedem data yin Rusil, precum selaudau el, sail nu.

aflindu-ma atuncl si foarte rau bolnav,am si plecat in Austria cu cibzeci de vor,nicl. Si, dupa ce am ajuns la granita, amintrat cu nume schimbat in Austria.

Si, dovedindu-ma Nemtil ca shit eti, ma

mief,mbail

30

pusera la opreala in orasul Hategulul, side acolo m'aii mutat la o cetatuie anumeDeva ; de acolo m'aii mutat la cetatea Ara-tulul [Aradulul], tot supt opreala, si, prin co-respondentele ce am avut cu boieril ce seaflau acolo, in Sibiiti si in Brasov, mi-amdobindit dreptatea.

Ipsilant adevarat a venit la Dragasanl inurma mea, cu toate puterile ce a avut, sis'a batut tot cu acet Turcl, in margenea Dra-gasanilor, la satul Galina Si I-ail batut foarte,ran Turcil, mat mult decit pe mine, fiindcaeu am avut o sums mica de ostasl, dar lael ail fost toate capeteniile ostasestl si pestedouazect de mil de soldatI.

Pe cind ma aflam la cetatea Aratulul.m'am pomenit ca aduce si pe Ipsilant, cuconvoiu, dar n'am putut vorbi amindot, ne-find slobozl.

In Austria am sezut sese ant aproape, si

34

la 1826, August, am venit in Tara-Roma-fleas* cu Cantelaria ruseasca, drept la Bu-curesti, si intatisindu-ma la Grigore Ghica-Voda, dupa ce m'a dojenit, strajnicindu-ma,Ca sa nu mai avem ginduri revoltate,totin ziva aceia mi-a dat iarasi Capitania po-terei Prodilel, supt a mea comanda, raga-duindu-mf ca in scurtd vreme ma va facesi Circ-Serdar in cinci judete. Funded.' atuncizicea ca se Oa Stolnicul Dinul Bilteanul,si, fiindca este batrin, sd-1 povatuiasca sadea dimisie. Si a fort adevarata aceastagaduiald, ea la 1827, Ghenarie, m'a si facutCirc-Serdar, dindu-mi a ceata de Pandurisupt a mea cornanda, can se numiati pre-datil din judetul GorjuluT, si capitania po-terei Doljului de Amarazi, si capitania Ghi-diciulul de Dolj, si capitania ProdileT, ce oarataiii si mai sus.

VII.

La 1828, dupa intrarea armies rus4t1 inTara-Romaneasca, viind un General rus,

fa-

- 32 -

anume Gorceacov, cu avangardie la Craiova,a dat porunca, sa venim toy Capitanil po-terelor si al Pandurilor, la Craiova, Ia Cai-macamie, unde ne-a si infatisat Caimaca-mul la aratatul General. Iar el, vazindu-ne,ne-a intrebat : (Tana voim sä intram in slujbapandureasca, precum a fost la 4812 ? CO-lalti totT s'atii retras si n'au primit, decitnumaT eil am raspuns : ca primesc cu pla-cere. Si pe loc m'a pornit cu posta Ia Bu-curesti, la Generalul Graf Palin, dindu -mTCaimacamul raport catre boieriT veliti.

Si, cum am ajuns in Bucuresti, mai intaium'am infatisat la Alecu Ghica-Voda, ce eraSpatar, si numitul mergind cu mine la Di-vanul boieresc, uncle m'ail Intrebat : dacavoiesc sä intru intre ostasii rust, si dacapocid sä fac eel putin patru miT de ostasi ro-mini ca sä Intimpinam si noi cu singelenostru ajutor pentru Cara noastra ?

Si am raspuns ca primesc cu placere, siin scurta vreme voiti stringe oameni ; numalacme sä ni dea, ca nob n'avem.

- 33 -

Asa dar boierii, sculindu-se tots, impreunkcu Spatarul, am mere la Generalul GrafPa lin, si au aratat Generalulul mai sus zi-sele, infatisindu-ma tot de odata si pe mineinnaintea lul. Iar el, primindu-ma cu ceamai mare bucurie, a si poruncit pe loc Ge-neralului Gheismar [Geismar] sa-ml deatreT mii cinci sute de pusti de la Dragoni,supt a mea Manta., dindu-mi si Divanul te-ril poruncT catre tots ispramnicil din Vala-hia-Mica, ca sa fie slobozT oricine va aveaplacere sal se scrie la mine. Si, viind laCraiova, pe loc am trimes cu postele in toatepartile pe unde aveam Capitani de-al miei,vechl si noi, si, in duel saptam?ni, am sifacut trei mii cinci sute de oameni. Si duparecomandatia ce mi-a dat Genera lul GrafPa lin si hoieriT Divanului catre Generalul Vi-chinstain (Wittgenstein), recomandindu-mäsi chiar catre imparatul Nicolae, de unde, inscurta vreme, mi-a venit intarire de nacelniral tuturor ost_silor rominT.

3

34

La cea d'intaiii ocasie de razboitt, an iesito suma de Turd pe la Bailestidupa, zarele (sic) ; unde trimis pe minecu o suta de panduri si catane de potere,dindu-mi si o sotna de Cazaci. Si, mergindasupra lor, i-am si gasit la satul Coveiul,si, cum ne -au vazut Turcii, au luat fuga, si

dus la satul Catanele, unde se afla ocula de zid, inchis acolo in cula,find numat vre-o saizeci de Turd, cu carine-am batut toata ziva, si n'am pututscoatem, omorit Turcif, din co-manda mea, patru catane de potere. Iarnoaptea ne-am tras, temindu-ne sä nu vieTurd mai: multi, de la margenea Dunarii.

Dimineata, ne-am pomenit cu o poruncasa ne intoarcem la Craiova cit mat curind,

dupa ce am venit la Craiova, a plecatGeneralul Gorceacov la satul Cioroiul, cudoua polcurt de pioth ruseasca si un polede Cunt si altul de Ulani, luindune si penot. Si, sezind trel zile acolo, m'a rinduit pemine, cu o suta de Ulani si cu un Capitan

- -

si Cioroium'a

s'ailsi s'ail

sä-1si mi -au

si,

35

rus, comandirul lor, cu doua sute Catane siPanduri de al miei, tots &Mari, sa mer-gem pang la satul Go lentil, si sa ne aratam,sä vedem o sä iasa. Turcil din Calafat, lacimp spre bataie, sail nu. Ulanii cel cunot aveail doua tunuri usoare cu el, si,mergind pang in nasipul Maglavitului top,nu se putea vedea de Turd. Lasind cinzecide Ulani cu ele, si o suta.' de Panduri, cariaveail tail mal slabi, iar nos, ceilalti, ammers pans aproape de Crucea-depiatra, inhotarul Calafatului. Si, vazindu-ne Turcii, ailiesit o surms ca la trel mil de calareti, apu-eindu-se cu not de bataie pe cimp. Ail datde-odata hires, asupra noastra, in care iuresail prins 16 Ulani si 7 Panduri de al miel.Si, luindu-ne in goana, am ajuns la cel ha-gag in nasip, find si aproape de sears.

Cel din nasip pe loc ail inceput a da cuacele doua tunuri, si cellalti cu pustile ; iarTurcil atuncl lute s'aii infrint innapoi, gin-dind ca se afla acia vre-o multime. Si asanol, vazind retragerea Turcilor, fara un

36

minuet zabava am fugit totT, si ne-am dusla ordia noastra, intorcindu-ne de acolo cutotiT la Craiova.

Peste cinci zile, ne-am pomenit ca. vineGenera lul Geismar la Craiova, comandirultuturor ostirilor din Valahia-Mica, si ne-amintors cu totiT iarast la Dunare, asupra Ca-lafatulul, si am asezat lagarul la satul Go-lestil, odihnindu-ne treT zile.

De acia am plecat, totl Panduril si totiMuscaliT, drept la Calafat. Si Turcil, indatace vazut, au iesit de loc afara la cimp,o suma foarte mare, si ne-am batut togaziva, si de treT, patru orT i-am infrint, pangII }Again in santurile for ; in care bataie s'afacut pagubb cam de-o potriva, cit la uniTsi altiT, si pe seara ne-am intors iar laGolentT.

A doua zi, viindu -ne de stire Ca au iesitniste TurcT la satul Izvoarele, de la Ra-hova, si umbla sa faca santuri pentru metereze in tarn, pe margenea DunariI, uncle

la

- 37

pe loc m'a trimis pe mine Generalul Geis-mar, cu doua escadroane de Dragoni, cupatru Bute de PandurI vechl si citeva Ca-tane de potera. Si, ajungind la satul Izvoa-rele, dimineata in revarsatul zorilor, indatace simtit Turcil, aft fugit, tragindu-sepe margenea Dunarir, pang unde se aflatiniste santurI vechl, si, ajungindu -1 acolo,ne-am batut toga ziva. La care bataie auimpuscat, dintre al miel, treIsprezece Pan-durI si patru Dragoni. El, avind caicele laspate, ail si fugit noaptea la Rahova, deunde venisera.

Raportind Generalulul despre aceasta, amsi primit porunca sä mergem pe marge-nea Dunarif 'Ana la Cerneti, si acolo sama asez cu totil. Si, ajungind la CernetI, amsi facut santurI pentru m.etereze, de-asupraCernetulul.

Peste sese zile, a iesit o trupa de Turcl,la schela Cladovel, aproape de Cernetl, inpamintul teril noastre. Si Fara zabava am

ne-at

38

mers asupra-li, si am facut putinica bataie.Dar nu puteam sa ne apropiem de sat dincaush eh dadeati Turcil cu tunurile dincetatea Cladovel si ne stricail. Mal pe searane-am tras iara la Cernetl, la lagb,rul nostru,tragindu-se si Turcil innapol, la cetatea Oa-dovel.

Peste zece zile, racind Turcil pregatire,stringindu-se o multime, de la Ostrov, dela Cladova, li venise si de la Vidin cadoua mil de Turd, iar eii, luind de stiredespre aceasta, pe loc am scris Generalulul,prin stafeta, si ni-a trimis o suth de sol-dat1 rusl si cloud sute de Pandurl. Cindati ajuns acestia la nol, vazindu-I, ne-am bu-curat si ne-am incurajat cu loth', ca iscoa-dele mele necontenit iml aduceau stire cao eh vie o sums de Turd asupra noastrL

Pe la 2 August, seara, a si venit o trupamare de Turd, cu patru dube cu tunurl,seicl si caice pline de Turd, calarime sipedestrime. Alta trupa de Turd venia peuscat de la Cladova drept la Cerneti, iar

39

trupa cea mare de Turd, cu tunurile, veniala Simian, dincotro venia trupa cea mare.Kam dus singur eu, cu doua sute de Pan-duri si cu un escadron de Dragoni, de-adreptul in Simian. Cind am ajuns de-odatatoti, si nor si TurciT, find noapte si un in-tunerec foarte mare, de un nor de ploaie,dind si citeva picaturi, numal dind fulgerase vedea om cu om, ne-am amestecat miffcu altii in razboiii, batindu-ne. Din care ba-taie au si cazut din al miei treTzecI §i sesede Pandurl mortl si opt Dragoni, impuscin-du-mi din eel mar voinici soldatl. Insa, va-zind ca Turcil navalesc cu mare furie asu-pra noastra, dind si cu tunurile din dube,si nol fiind putini, am fost silly de ne-amtras la santurile noastre. Din Turd ag s'ofi prapadit, nu

Noaptea a venit toata ordia Turcilor, sine -au ocolit si de spre Cerneti ,0 de spre

Dimineata, cind ne-am sculat, ne-ampomenit inconjuratt de toate partile. Atunelam inceput o lupta foarte singeroasa, iesind

still.

Si-mian.

-40-insumi eu afara, cu cloud sute de Pandurivinatori, si, inaproscindu-ne in gloante cupustile, s'ail facut Turcil de spre Simian case trag, ca sa ne mai apropiem de el,avind doua tunuri la spatele pedestrimiiturcesti, de-odata ne-am pomenit in foc detunuri cu carted (cartusI), cu care ail siomorit citiva Pandurl pe lot, iar nol prinfuga am intrat in santurile noastre.

Au cercat Turcil cu asalt de trel orl, papala vremea prinzulul, sh vie la nol in sant,si i-am infrint innapoi. Dar ghiuielele for nuse precurmail din santul nostru, uncle faceamai multa pagubd din tail Dragonilor. Si,vazind aceasta capitanul de Dragoni, a plecatdin an drept in vale, pe margenea Cerne-tului, cu amindoua escadroanele de Dra-gons, si a iesit is deal prin tufe, ramlindcu nob numai o suta soldati piota. ruseasca.

Nos ni-am hotarit moarte : ca sä ne batempapa seara, si care vom mai scapa cu viata,sa fugim noaptea, socotind ca Dragonil aufugit. Iar Capitanul de Dragonl, facindu-si

si,

- 41 -

planul sau, s'a fost intors prin tufe, si, fiindo seceta foarte mare, se Meuse un praf, dese ridica ca norif in sus, si nu se vedea omcu om, si, tocmai ca un fulger de iute, auluat pe Turci de la spate cu atacul, ail in-trat prin el, lovin.du-I cu sulitile, si ni separu deocamdata ca o sa stea Turcil la

dar din strigarile Dragonilor, ura !Turcii, gindind ca a venit vre-o multime inajutorul nostru, au luat-o la fuga, cala-rimea si piota. Iar nol am iesit atuncI dinmeterez, si, intilnindu-ne cu Dragonil, ne-amluat in goana dupd Turci. Iar Turciioprit la margenea Dunaril, si, stindu-ni im-potriva tunurile de la dube, am fost siliti ane intoarce la santurile noastre.

Pe cind se apucase lupta noastra, pe locdoi Cunt fost dus la Golenti, aratindGeneralulul Geismar ca nol ne afiam incon-jurati de toate partile de Turd, si poate canici nu mai scapam,fiind o suma foarte marede Turci. Iar Generalul pe loc a pornit un

razboia,

s'at

s'ait

- 42 -

batalion de Rust, supt comanda unu1 MajorSuchen, Polones, si au venit pang. la notintro noapte si in ziva viitoare pang la prinz,de la G olentt pang. Ia Cernetl, si, vazindu-neCa am scapat cu viata din asemenea lupasingeroasg, s'ail bucurat foarte mult.

VIII.

Peste trel zile, ne-am pomenit cu o porunca foarte grabnicg, ca atit Muscalii, citsi to Pandurii, in dougzecI si patru de cea-surf sg ne ducem la orasul Craiova si sg neasezam Ia Cernele in cimp.

Nol, pe loc sculindu-ne din lagar, am sivenit Ia Craiova, si ne-am asezat la Cernele.Iar eti singur am intrat In Craiova, si amgasit pe Generalul Lantarov [Langeron]. Seintorsese de la lagarul lul Geismar : la carem'am si infatisat, si care, cunoscindu-mi toatefaptele mele, m'a prima cu cea mat marebucurie, incredintindu-ma tot de °data cg,pentru dragostea si credinta ce o am catre

- 43 -

Rusia,va scrie de-a dreptulimparatului de-miva rasplati.

Dupd ce am prinzit cu el aria, in Craiova,m'a chemat in alts odaie pe mine si pe Genera-lul Grabin [Graben], ce era atuncl Polcomnic,si ni-a spus in taind ca Turcil mine, in re-varsatul zorilor, o sa vie acia in Craiova.Si, uitindu- se pe un plan, imi arata ea Ge-neralul Geismar vine cu toga trupa lulpe drumul Olacului, iar toga trupa turceaschvine pe la Perisor catre Virvor, si, on caiea drumul Brestel, on drumul Lemnel, iarnol sa pazim mai mult drumul Brestel,fiindca este pod statornic peste Ma, si, in-data ce va insera, sa coprindern aceste doualocuri. insa sa nu ne simta Craiova ca saiea spaima, ca dimineata pang in ziva vinesi Generalul Geismar cu toata ostirea.

Dupa, ce a inserat, am si plecat la Cer-nele, impreund cu Graben, si ne-am asezat,cu toata ostirea, la capul podului Brestelde spre Craiova, iar, in revarsatul zorilor,ne-am pomenit ca vin do; Cazaci, aratin-

- 44 -

du-ne ca Turd" vin pe drumul Lemnei saintre in Craiova, iar nu pe al Brestel. Atuncipe loc ne-am intors, lasind in lunca Cer-nelelor numal cinzed de PandurI si cinzeclde Muscall, si ceilalti am plecat tots.

cind am ajuns noT in dreptul Bucovatu-lul, TurciT ajunsesera in margenea Jiiu luI, totcalarime, ca vre-o patru mil. Iar vre-o trelzed, patruzecl de Turd, cari erati mai vi-tejT, trecusera Jiiul prin apa, pe la Linarii,si is1 incurail cail pe cimp. Slobozindu-ne nalcitjva calarell asupra lor, died cu pistoa-lele si el si noT, si vazind TurciT ea trupanoastra se apropie, pe loc au luat fuga prinJiia innapol.

Ajungind si trupa noastra in margeneaJiiuluT, cu cloud roate de soldati, cu un es-cadron de Dragonl, cu doua tunurT la spate,ce nu se vecleail, si cu Panduril miel, Turcii,stind totl gramada ca zece minute, in mar-genea de dincolo, au strigat : ala ! ala !, siau navalit toll prin apa, cu cail, ca sh ireacala nol. Iar noT, desfacind tunurile de la spate

Si,

45

fara veste, ca Turcil n'aveail niclun tun,am inceput a da cu tunurile foc cu gra-nate, in mijlocul Turcilor. lar Turcil atuncls'ail speriat si au luat fuga indarat, va-end tot de-odata ca si Generalul Geismaraiunge, viind cu cavaleria in fuga mare.

Am intrat si eti in Jiiu dupa el, cu vre-opatruzecl de PandurI calari si cu vre-o trel-zecI de Cazaci, si am trecut prin apa tocmarunde statuseraTurcil,si,vazindu-I cal nu stab,si fug, atuncl am luat-o si nol in fuga dupael, goninclu-I si dind cu pistoalele, pana amtrecut de Leamna, aproape spre Virvor, sinu s'a oprit unul macar, sa dea un pistolasupra noastra. in care goana am prins nu-un Turc vit.'. Si ne-am intors innapol, la Li-name, la ce11aItT, unde am gasit si pe Gene-ralul Geismar.

Si de acla am venit toga, ordia si ne-amasezat in lagar pe cimpul Craiovel, si amsezut 'Ana. la 2 de Septemvre.

Dupa aceia, am plecat cu toga trupa lasatul Cioroiul, si acolo in putina vreme am

-

- 46 -

facut un meterez mic, cit abia incapea omie de oameni, intins caraulele noastrepana Ia Scripete. Ca Maglavitul, Go lentil siUnia eraii pline de Tura.

La 44 Septemvre, dimineata, in revarsa-tul zorilor, ne-am pomenit cu doi Cazaclviind in fuga mare, si au tras drept lacortul Generalulul, aratat ca Turcilau ajuns in satul lest. Iar Generalul pebe a venit la mine unde eram in tort,chenaindu-mä afard, mi-a spus ca yin Turcil,si ca sa merg cu el pana aproape de ma-gurile Bailestilor, ca sa vaza positia locululsi cita sums de Turd sint. Am si plocatindatd, Genera lul, eu, doi Cazaa, dol Pan-dun' si Inginerul baron Dorf. Si, ducindu-sepand. Ia Magurile Gogonete, Cazacil nu seprecurmail viind cu raport de acolo : stauInsirati pe cimp cite dol, dol, tocmat cavulturib, find in departare de Turc, numai-cit nu putea sa ajungd. ghiuleaua.

Si, uitindu-ne tog din magura aceia, vad.

si s'aa

si,

si i-au

- 47 -

ca se intoarce Generalul &Ire mine si imizice cu o furie ca Turd sint foarte multi,ti eh spionii cari iam adus eiz au spusminciuni eh sint Turci putini. Si in sfirsitzice : aSto bogo dat», adeca : Ce Dumnezeil vavrea. Si ne-am intors in fuga mare la Cio-roiti.

Cind acolo, am gasit toga ostirea lafront in linie de razboiii, si, mergind in-naintea soldatilor Generalul, li-a propagat(sir) incorajindu-I eh astazi a venit vremeash-1 cunoasch Dumnezeti ca sint pravoslam-nici si supusi Imparatului lor. Tar ostasii austrigat eh cu cea mai mare dragoste si bu-curie merg sail verse singele lor pentruimparatul. Atunci Generalul,li-a dat voie, sa manince si sa bea citedoua pahare de rachitl. Si peste o jumatatede teas tots erail gata.

Preotif polcurilor, imbracatt in vesminte,facura rugaciune si plecard inibracati,cu cru-cile in mina, fieeecare la locurile lor, innain-tea soldatilor. Si, ajungind la Bailesti, Rusii

:

multamindu-li,

48

10 Meuse planul innainte,ca pe be ma rin-duira pe mine, cu un batalion de IagarT, cuPanduriT mieT, cu o sotna. de CazacT si cudoua escadroane de Dragonl, in mina dreapta, :dach vom putea, sa-f luam de spre Calafat.Iar Generalul mergea drept in fruntea ceamare a Turcilor ; un batalion de soldatTrust, cu doua escadroane de Dragoni si cuo sotna de Cazaci, sh vie de spre BailestilB.omanestI, in aripa stings.

TurciT, fiind o sums foarte mare, peste 25de mil, iesira in toate partile, de umpluracimpul, si nu ne lasaii sa ne intindem de beinnainte.

Asa dar Generalul a asezat tunurile, citedouasprezece ce le aveam, in toata. linia Tur-cilor. Iar TurciT aveati piste treTzecT si sesede tunurl, si, cind iT intetia lovirea tunu-rilor pe Turd, se stringeaii supt malul ceeste pe margenea satulul, adeca o valcea cuapa. Si Generalul pe be ne trimetea, pe Pan-durI si pe Cazaci, de infariton TurciT, si ITscoteam iar la cimp.

49

Mal pe sears, au dat Turcil cu totil unhires asupra noastra In avangardie. Si ne-amamestecat unit cu altil, luindu-ne in sailSi insuml cu a mea mina am thiat o sumsde Turd (dupa cum singur Imparatul Ni-colae marturiseste, despre a mea lupta, indecretul ce mi-a dat, cinstindu-mä cu o sabiede our cu inscriptie de vitejie). Si, pe sears,potolindu-se acest razboiu, ne-am facut cane tragem de acolo, si Turcil, gindind eham fugit, si luat citiva dupd nor, shne goneasch. Si intors veseli Innapol,socotind ca razbit, si dirnineata sh neurmareasca la Craiova.

Pe la 2 ceasurf din noapte, duph ce a in-tunecat bine, ne-am intors innapo1, si Turcilfacuserh o sums de i ()curl, 8611 gateaschde mincare, Fara sa fi pus vre-o strajh. Sitot de-odata s'au pomenit cu Rush luindu-Iin focuri tara, sk prinza de veste, dind douabatliioane asalt, in mijlocul ordiei turcestl.Si, speriindu-se Turcil, au fugit care incotroau putut, lard sa dea macar o pusch, fasind

4

s'atis'ati

ne -au

- 5 0 - -

i opt tunurl si o suma de calabalic al lor,ramlind o suma insemnata de Turci mortidin acest asalt. Insa pe nol, Panduril romini,si pe Dragonl ne-a lasat Generalul la spa-tele tunurilor, poruncindu-ne a ne tragein Cioroiii., si nu ne-au bagat noaptea inacel asalt, temindu-se sä nu facem vre-oincurcatura, ca. nu prea eram regulatI.

Pe la 12 ceasurl, noaptea, s'a si ispravitrazboiul, prinzindu-se ca vre-o opt sute deTurd, vii, si, viind, ne-am arzat totl iar lalagarul nostru.

Peste trel zile veni o stiinta din judetulMehedintilor, ca a iesit in tarn un Suliman-Bimbasa, cu vre-o salsprezece Turcl si cuvre-o treizecl de Pandurl turcestl, si urnblajaluind bisericile si oamenil dupa acolo, si iilasa morti.

Pe loc ma chiama Generalul porun-caste sa ieau o ceata. de Pandurl si sama duc dupa el, sä-r prind. Si, luindu-mä ingoana lor, i-am si dovedit, ca noaptea aufost dOrmit la satul Clanovul, si, mergind

si-ml

- 51 -

acolo, in astalalta zi, pe la scapatatul soa-relut iml spusera de acolo cal s'an tras lasatul Grecestil, si, mergind noaptea dupd el,am ajuns in margenea satulul, si am luatdoT oamenl din sat, si, cercetindu-T, imT spu-sera, ca Turcil se afla acia in satul tor, incurtea unul Joan Coman, impreund cu Pan-duril tor. Asa dar am lasat tail de-o parte,si am plecat pe jos, cu totl Panduril miel,si am ocolit curtea unde erati Turcii, farasa ne simta citusi de putin, fiindca el n'aveatinido straja, si dorrniail 'mil in cash si a 'tit,pe linga focurT prin curto. Am si trimis unun satean in curte, sä sopttasca oamenilorce ingrijiaii de Turd, sal ca sa nu seprapadeasca si eT impreuna cu Tura.

Cind se revarsati zorile, desteptindu-se"Turcil ca sä meargii pe la coil tor, de lotam dat cu pustile de toate partite, si i-amfacut grAmada, cu cal cu tot, citi erati peafarb.; iar citiva de-al for s'ati inchis inCasa, si s'aii pus la metereze, apucindu-setie bataie cu not in care Hitaie au si im-

rugs,

- 52 -

puscat pe ferestI opt Pandurl de-al mieT,si pe Capitan Stancu de Ia Sticnita, dinjudetul Mehedintii. Si, vazind ca n'avem cele face, s'ail dus doT Panduri la spatele easel,si i -au pus foc. Atunci Turcil, vazind ca seand de vii, au scos o batista alba, intr'avergea de pusca, pe fereastra, si predat,fiind si Suliman-Bimbasa cu el, si in doualocuri se ranise. Si, intorcindu-ma, am adusnoun Turd vii si selsprezece Pandurl de atlor, si, ducindu -i la G-eneralul Geismar, mi-amultamit. Si i-a trimis robI la Rusia.

in leatu11828, toamna, la Octomvre, Turcilau parasit Calafatul, asezat Muscalilin meterezele Turcilor la Calafat. Si douabatalioane de-ale mele, de Panduri, in numarde o mie de insT. ramus in Calafat cuMuscalil, iar un batalion de Panduri cu uncomandir 1-am asezat Ia satul Salcia, pemargenea Dunaril, la un meterez, spre ier-natec, si alt batalion de Pandurl Ia satulIzvoarele, iar cu meterez. Iar doua bata-lioane, intaiu si al doilea, i-am asezat la

si Wail

au

sad

53

Cernetl in doua metereze, impreuna cu mine,tot unde tinusem mai innainte razboiu cuT urcil.

IX.

Primavara, la .1829, viind stiinta Genera-lului Geismar eh Turcil sint hotariti sa iasain tara, pe mai multe locum, o trupamai mare, de la Virciorova, ca iasa pe laCires, si sa apuce catre Tirgu-Jiiului sicatre Rimnic, sa iea partea cea de spre munte,atunci pe loc a trimis pe Generalul Graben,cu patru roate de Rusi si patru tunuri. Dincare, doua roate de Rust, cu un batalion dePanduri romini, si cu cloud tunuri, au ra'masla meterezul din Ceimeti, iar doua roate deRust, cu un batalion de Panduri romini sicu cloud tunuri, ne-am asezat la satul Cire-§ul, unde era drumul Turcilor,puindu-mape mine acolo, ca sä flu cu cea mai mareprivighere, in toata linia Dunarii, pe unde.sint Panduri, ca sa alerg inclata, unde volt'.auzi ea se iveste vre-o trupa turceasca.

si ca-

- 54 -

Peste trel zile, 'Ana a nu apuca sä ispra-vim santurile ce le pregatiam pentru noira venit o trupa de Turd, si, batindu-ne,toga ziva, n'air putut sa ne razbeasca, darni s'a tacut paguba mare. Ca, dupa ce s'atiprapadit vre-o seized de Panduri, apol, la iu-resul ce au dat chiar asupra tunurilor, ailrranit pe Polcomnicul rusesc inteun piciorsi pe un ofiter in piept, si sese tunarl, sipe mine coiitusie la o mina.

Acest razhohl a fost la 8 Maiu, iar la20 de Mai 11 a venit singur Omer-Pasa, fra-tele lul lbrairn-Pasa de la Vidin, cu zecenail' de Turd pedestrime si calarime, avindsi tunurf. Cu care am tinut razboiti douazile, fara incetare, si atit de mult ne co-prinsese, incit faceair si santuri irnprejurulnostru. Ca noT cram numai cincT sute dePanduri si trel sute de MuscalT.

Iar a patra zi au venit o suma de Pan -durT si suta de MuscalT, pedestrime,prin paduri, si au nernerit tocmai in cala-

o

55

rimea turceasca, unde erati De lif, pe la spa-tele lor. Mind o padure foarte deasa, nu

simtit, pAna de-odata s'ail pomenit to-bele batind si in focurl.

Atunc1 a intrat o spaima asa de gro-zava in el, incit pe loc au luat fuga,&kind o sums de Turd din lovirea cead'intaiii. Si, vazind piota turceasca ce eraimprejurul nostru, ca cavaleria for fuge,au luat-o si el la fuga. Si not, fiind des-desnadajduitl, am grit peste sant, care peunde ne aflam. Fiind 'Mama aproape desant, am socotit sä fugim ca sa ne intilnimcu ajutorul nostru, iar TurciT fugiau citputeati, cu cavalerie cu tot. AtuncT noT, va-zind aceasta fugh a for, am luat coraj siue-am luat dura eT, impuscindu-T si omo-rindu-1 tocmaT ca pe niste dobitoace, farasa faca cea mat mica impotrivire, de frica.Si i-am gonit panda de-asupra VircioroaveT.Lea o trupd de Turd a fugit tocrnal inCerna, in hotarul nemtesc, si a doua ziinters Nemtii innapol.

i-ad

- 56 -

Iar, cind a plecat Pasa din Virciorova, savie la mine spre bataie, a fost si Maiorulneamt de la Rusava acolo, si-mi spuneaMaiorul ca s'a fost laudat Pasa, zicind :

[atunci] cind se va intoarce mai pe seam,ma va aduce si pe mine, on viu orT wort.Asa dar Pasa, fugind cu toate trupele lui,cind s'a intors, n'a mai statut in Virciorova,sa mai vorbeasca cu Maiorul, de rusine.

Pentru acest mare razboia, vestindu-sesi despre mine si despre Polcomnicul rusGeneralulul Geismar, si vazind ca opt cutede insT an batut zece miT de Turd, a ra-portat unde s'a cuvenit, si mi-a venit de-adreptul rang de Maior rusesc, si, Polcom-niculuT, de General.

A treia zi, plecind insumi cu TurciT ceiraniti si robT, sa-I due la Cerneti, ca saitrimitem Generalulul Geismar, cind ne aflamtrecind prin o padure foarte mare si deasane-am pomenit tot odata in foc de Turci.

ca,

- 57 -

Puindu-ne pusie (sic), ne -au stricat ceva, darn'ati folosit nimic, ca not tot ni-am Implinitslujba.

La intaiii Iu lie, viindu -mI stire ca o mul-time de Turd au iesit la Calafat, de spreCiupercenT, pe loc m'am dus, iesind cu totlPandurii si Rusil din metereze, si, mergindacolo, i-am infrint innapol, si ne-am intorsindarbit iar la Cerneti.

La 8 Septemvre, leatul 1829, iesind omultime de Turd, de la Ostrov, de la Cla-dova, de la Negotin la satul Schela Cia-dova, In parnIntul romanesc, ca sa facasanturi, pentru metereze, atunci pe loc amtrimis si am adus batalionul de Panduri,si de la Salcie si de la Izvoare, si, mergindasupra lor, cu trei batalioane de Pandurisupt comanda mea, si doua roate Muscall, peloc cu Sturm (asalt) am luat un meterez mic,ce-1 facusera in dealul Schelei Cladovel. Sice ail mai scapat vii din Turci au dat fuga

58

la vale in sat, la trupa cea mare, find&acolo iT aparaii tunurile din cetatea Clado-vei. Iar nol atunci, hotarindu-ne moarte, ammers si am dat Sturm si in sat. Turcii, pier-zindu-si corajul, au dat navala la caice, safuga, din care doua caice, gramadindu-semulti de fried, sä treack innecat cuel, find peste sese cute.

Am pierdut si dintre al nostri, morti, osuma de Pandurl, dar am luat si nol unsteag al Turcilor, si ne-am tras innapoldin pricina pagubel ce ni faceail tunuriledin cetate. Inteacest razboiri mi-a irnpuscatcalul mien, calul Polcomniculul rus, calulSlugerulul Supagea, ce era comandir pesteun batalion de Pandurl.

X.

Tot in aceasta tuna, 16 Septemvre, amprima porunca ca armele sa inceteze, cutotul, ca Poarta ruseasca cu Poarta turceascaau incheiat pace statornick si asa ne-am

- -

s'ail

59

facut prieteni tot una cu Turcii, si mergeam,unul pe la altul.

In aceste razboaie am primit drept ras-platire, pentru a mea slujba : Bland de-la Boierii velit1 al teril, cu 12 iscaliturl, im-.preuna cu Mitropolitul. Al II-lea, Sf. Anala piept, cu banta de vitejie. Al III-lea, Sabiede Aur cu inscriptie de vitejie. Al IV-lea,Sf. Vladimir la piept, iaras1 cu asemeneabanta. Al V-lea, Sf. Stanislav la git. Al VI-lea,Sr. Aria la git. Al Inel in briliantde la imparatul. Al VIII-lea, Medalia Raz-boiuluI. Al IX-lea, rang de Maior rusesc.Al X-lea, am primit si de la Innalta PoartaCavalarie la git, in briliant, ce-I zice Nisam-Iftihar.

La 1830, chemat find la Bucuresti, deGeneralul Chisilev, si de boieril teril, mi-auzis : ca au hotarit, pentru Tara-Romaneasca,sa faca ostire regulata, si eil cum voiti putea,prin a mea mijlocire, sa induplec din ti-

I-in,

VII-lea,

60

neril Pandurl, sa intre in aceasta slujba,intre cadre, barem eel putin o mie de inst,si pe mine ma va face comandir la un Pole.

Eu pe loc am primit aceasta slujba, sii-am fagaduit cal voiu stringe citt voiu putea,si eel d'intaiii am imbracat mondir de mi-litar in Tara-Rom6neasca ; 16.cindu-ma totin acest leat, de1830, Colonel, si in leatu11850Logofat al Credinte1, Printul §tirbeiii. Deo-sebit de trel rangurT care le-am primit dela Domnil greet, care le arataiu mat susanume.

Dupa aceia am plecat din Bucurestl, si.viind la Pandurirne, prin mulfa silinta siprin juramintur1, am induplecat dIntre e1,si am ales noua sute de insi, impartindu-1cite trel sute de fiecare Pole. rasa et se te-meati sa primeascb." aceasta slujba, speriin-du-1 unit si altil ca-1 va duce in Rusia.dar prin mine s'ail incredintat juramintulutce li-am facut, si pe loc, dupa stringerealor, mi s'a si dat comanda Polculul al treileaSi 1-am comandat 22 de ant, lard nicio path.

61

La 1853, cind au venit RusiT, aflindu-mäAdiotant Domnesc la Printul Stirbeiti, si de-phrtindu-se singur din scaunul DomnieT, apoipe mine m'a dat Spatarul supt comandaGeneralului Anrep, jar pe fiul mien, Alexan-dru Solomon, care se afla tot in aceastdslujba ostaseasca, 1-a dat supt comanda Ge-neralulu1 Liprandi, si amindol am fost inrazboiul ce 1-am fAcut cu Turcil, la Ma-glavit, la UolentY si la CiupercenY.

Alte razboaie mai midi ce le-am avut,prin Tara Turceasca, impreuna cu Sirbilcu Rusii, precum in multe rindurl si inTara-Romaneasca, nu le mal tree aicea, findindestul acestea pentru un Ronan.

Ca monumenturile mele cele ostarst1 stairsuvenir pe linia Dunari1 si 00, in ziva deastazt chiar, si singure nArturisesc cum amtinut cu pieptul, cu voinici1Pandurf, dreptulPatriel mele.

Aceste monumenturi sint :tntaiul: MetPrezul de la Schela Veche a

Vidinului, de spre Ciuperceni.

- -

§i

- 62 -

Al doilea : Doua Metereze la Calafat, unulIn deal, si altul in vale, la Dunare.

Al treilea : Meterezul de la Salcie.Al patrulea : Meterezul de la lzvoare.Al cincilea : Meterezul de la Batoti.Al seselea si al septelea Doua." Metereze

in dealul SimianuluT.Al optulea : Un Meterez in dealul Cerne-

tulul.Al noulea : Meterezul de la Bresnita, de

spre Cladova.Al zecelea Meterezul de la Marcoprid,

de-asupra VircioroveT.Al unsprezecelea si al dolsprezecelea

Dona Metereze la Cires, uncle au fost celemai marl razboaie.

Tata si insemnez pre ceT adevarati soldati,cari au fost comandirT de batalioane in leatul4828 si 1829, in razboiii supt comanda mea.

Batalionul intaiu s'a comandat de Slu-gerul Mihalache Supagea.

Batalionul at doilea : de Serdarul NicolaeVirhiceanu.

:

- 63 --

Batalionul al treilea : de Satrarul loanRiosanu.

Batalionul at patrulea : de Tudor Mehe-dinteanu.

Batalionul al cincilea : de Maior IenacheCacaliceanu.

Batalionul al seselea : de Capitanul StancuGrecescu.

Iar PanduriT calaret1 de la sese batalioane,cite cinzed de Pandur1 in batalion, s'ail co-mandat de CApitanul Mihail Boboc, ce acumse alla Colonel.