C M Y K

Anul INr.1

Noiembrie2008

Apare lunar

Drumuri pentru turiºtiicare aleg Sudul litoralului

Zona Metropolitanã ConstanþaZona Metropolitanã ConstanþaZona Metropolitanã ConstanþaZona Metropolitanã ConstanþaZona Metropolitanã ConstanþaPOL DE DEZVOLTARE

URBANêI ECONOMICÃ

Dinsumar

Detalii în pag.3

„VOM CONTINUASÃ CONSTRUIM

BLOCURIPENTRU TINERI”

PrimarulPrimarulPrimarulPrimarulPrimarulRaduRaduRaduRaduRaduMazãreMazãreMazãreMazãreMazãre

La ultima întâlnire a Asociaþiei de dezvoltareintercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa,primarul Radu Stefan Mazãre a dat citire unei listecu prioritãþi. Mai întâi a subliniat cã “e nevoie de obunã colaborare între toþ i pr imari i din ZonaMetropolitanã pentru cã trebuie sã facem o treabãbunã”. Apoi a adãugat:”Trebuie date deopar teorgoli i le. Avem nevoie de infrastrucurã, avemnevoie de ºosele cu patru benzi , t rebuie sãconstruim ºoseaua de coastã între Mamaia ºi Portulturistic ºi cred cã o vom putea face. Am fost în Egiptºi am vãzut o ºosea de coastã cu 12 benzi. Sã negândim sã facem ºi noi una mãcar cu patru benzi.Este nevoie de o pistã pentru bicicliºti între Mamaiaºi Nãvodari. RAJA va primi bani sã amenajãm ºiZona Peninsularã. Mã felicit cã nu am bãgat baniacolo. În Peninsulã se va sãpa. Apa ºi canalizareasunt rezolvate în proporþie de 80 la sutã. Vom faceo parcare în Zona Peninsularã. S-ar putea sã facemo parcare cu câteva etaje în Piaþa Ovidiu. Prevãdcã vom avea bani sã facem treabã. Vom reabilitaºi reamenaja Parcul arheologic, chit cã presimtcã ne vom lovi de prejudecãþile unora. Sã vadãacest parc oameni i t rebuie sã aibã unde sãparcheze. Pentru Mamaia avem câteva proiectepentru cã ea ar trebui sã aibã un alt rang acum.La spitalul judeþean e nevoie de o parcare. Vomcontinua sã construim blocuri pentru tineri”.

A consemnat Iulian Talianu

LA ÎNCEPUT DECUVÂNTARE

Pag.2

Sã ne gândim Nicolae Nemirschi, preºedintele

Asociaþiei de Dezvoltare intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Nevoia de certitudiniPag.2

Pag.2

Pag.3

Grãdina Botanicãla Techirghiol Pag.6

Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare IntercomunitarãZona Metropolitanã Constanþa

Harta ZoneiMetropolitane

Pagina 2 O informaþie corectã determinã o atitudine corectã

La început de

cuvântare

SÃ NE GANDIM*Proiecte relevante pentru comunitãþi *Sã atragem investiþii private *Sã fie respectatã

legislaþia de mediu *Sã gãsim proiecte care sã încurajeze mediul de afaceri

Sã ne gândim bine, cu mintealimpede ºi cu echilibru ce avem defãcut de acum încolo în privinþa ZoneiMetropolitane. Am stabilit cîteva liniigenerale. Rãmâne sã trecem la treabãcu acþiuni concrete ºi sã urmãrimpunct cu punct strategia pentru cãeste un element hotãrâtor respectareaei cu stricteþe. Avem un plan deacþiune ºi el trebuie sã fie funcþionalîn toate articulaþiile lui, existã o listãcu proiecte, dar ãsta e doar unînceput. Se impune sã respectãmcalendarul privind obiectivele pe carele avem de îndeplinit. Este nevoie deimplicare ºi iniþiativa, subliniem,iniþ iat iva trebuie sã aparþ inã

autoritãþilor locale. Avem sprijinulConsiliului judeþean, putem spune cãavem în faþã un exemplu bun pentrucã experienþa de pânã acum ne poateajuta sã stabilim proiecte relevantepentru mai multe comunitãþi. Sã negândim ºi la investiþiile private pentrucã existã, se ºtie, o nevoie dedezvoltare a Zonei MetropolitaneConstanþa. Cu alte cuvinte, orizontulaºteptãri lor este mare, astaînsemnând cã trebuie gãsit drumul celmai scurt pentru atragerea unorinvestiþii private. Sã reþinem cã avemnevoie de programe operaþionale, încãun prilej sã amintesc aici cã trebuiesã pregãtim bine fiecare proiectpentru a avea garanþia cã el va fifinanþat. Lucrând cu profesionalismvom avea numai de cîºtigat cu toþiipentru cã, în acest caz, vom ficredibili. ªi credibilitatea va fi defiecare datã un avantaj. Vom aveaspri j in, dar acest spri j in se vamaterial iza dacã vom acþionaîntotdeauna cu responsabilitate. E ocondiþie, sã fim bine înþeleºi. Trebuiesã existe o bunã colaborare între

Orice apariþie editorialã nouã îºi propune sã aducãlumina cunoaºterii ºi a înþelepciunii în sufleteleoamenilor. Fie cã se adreseazã minþii sau inimii,lumina cuvântului scris le transmite cititorilor bucuriaspir itualitãþi i , dar, totodatã, pãstreazã ºi pentrugeneraþ i i le v i i toare zestrea de cunoaºtere º iexperienþã a celor din trecut ºi din prezent.

Astfel , cuvântul scr is devine mi j loc, chip º ipersonificare a Cuvântului, care, dupã mãr tur iaBisericii, a fost încã de la început la Dumnezeu, iarDumnezeu „era Cuvântul”.

Oameni i au învãþat sã fo loseascã putereacuvântului pentru a comunica ºi a se bucura decomunitate ºi comuniune. Astfel, în istorie, apar maricomunitãþi în oraºe numite metropole, locuri în careadeseori civilizaþia a înflorit ºi a adus omenirii progresspiritual ºi material.

Este cazul ºi metropolei strãvechi a Tomisului,care, încã din antichitate, a cunoscut suflul civilizaþieiºi al culturii, specifice vieþuirii la þãrm de mare. ªi totistoria ne aminteºte de cele 14 scaune episcopaleale Dobrogei, ceea ce înseamnã cã Tomisul ºiDobrogea au cunoscut o civilizaþie încreºtinatã deÎntâiul chemat, prin cuvânt, la apostolie, SfântulApostol Andrei.

Nãdãjduim cã viaþa metropolei noastre, botezatã,pentru vrednic ia º i demnitatea locui tor i lor deodinioarã, de cãtre Sfântul Împãrat Constantin celMare, Constanþa, dupã numele unuia din fii sãi, vaaduce în prezent, dar ºi în viitor, o înnoire spiritualãºi materialã în viaþa locuitorilor de pe acest tãrâmapostolic.

Rugãm pe Bunul Dumnezeu ca sã-ºi reversedarurile sale de cunoaºtere ºi înþelepciune pestecolectivul care se va osteni de acum în editareapublicaþiei cu nume plin de emoþie ºi rezonanþã, spredesãvârºirea cunoaºterii ºi a apropierii între oameniîntru divina Sa iubire.

† T E O D O S I EArhiepiscopul Tomisului

polul de creºtere ºi autoritãþi. Încã oregulã de bazã pentru reuºita fiecãreiacþiuni este respectarea legislaþiei demediu. Sã nu uitãm nici o clipã cãselecþia ºi evaluarea proiectelorpropuse va fi fãcutã cu exigenþã. Vorapãrea, dacã nu cumva au apãrutdeja, o sumedenie de oportunitãþi ºieste nevoie de promptitudine. În acestmoment am stabilit câteva prioritãþi.Sã avem o evaluare corectã aposibilitãþilor noastre pentru cã numaiaºa va exista garanþia cã proiectelepe care le propunem vor avea sorþide izbândã, numai atunci nu vorexista blocaje, trebuie sã gândimproiecte care sã se adresezecomunitãþilor locale, proiecte care sãîncurajeze mediul de afaceri. Avemargumente cã vom duce la bun sfârºitprioritãþile pe care le-am stabilit. Stiu,sunt frãmântãri ºi întrebãri. Vor maiapãrea ºi altele, dar trebuie sã fimpregãtiþi sã întocmim proiecte caresã fie strâns legate de strategianoastrã, strategia Zonei MetropolitaneConstanþa.

Nicolae Nemirschi

La început, pentru unii a fost oprovocare. Zona Metropolitanã arãmas ºi azi o provocare. Asociaþiade dezvoltare intercomunitarã ZonaMetropolitanã, veþi fi de acord cumine, va fi curând o certitudine. Elimpede, ea nu a fãcut un pas înainte,ci un salt, ºi asta într-un timp scurt.Asociaþia amintitã ºi-a propus sã fieun centru multifuncþional competitiv,un centru care sã polarizeze energiileºi investiþiile în regiunea Marii Negre.Ea va asigura o dezvoltare durabilãa întregii zone, avînd ca obiectivdezvoltarea zonei ºi reducereadiscrepanþelor stânjenitoare de pânãacum dintre cele 14 localitaþi carecompun Polul de creºtere Constanþa.

Timpul, vorba cuiva, nu mai arerãbdare. Vom aminti aici, pe scurt,câteva obiective strategice ce trebuierealizate în regim de urgenþã. Spaþiultipografic nu ne îngãduie sã intrãmacum în detalii, aºa cã vom trece înrevistã prioritãþile. Un obiectiv demaximã necesitate este dezvoltareainfrastructur i i de t ranspor t º icreºterea gradului de accesibilitateatât în interiorul, cât ºi în afaralocal i tãþ i lor. O al tã þ intã esteîmbunãtãþirea serviciilor publice.încercând sã þ inã pasul cunecesitãþile ºi pretenþiile anului degraþ ie 2008, Asociaþ ia ZoneiMetropolitane va acorda atenþiacuvenitã dezvoltãrii ºi promovãrii

Timpul nu mai are rãbdare

Nevoia de certitudiniNevoia de certitudiniNevoia de certitudiniNevoia de certitudiniNevoia de certitudinitur ismului . In pagini le acesteipubl icaþ i i , care îºi propune sãîncurajeze iniþiativele ºi proiecteleautoritãþi lor locale, vom gazduischimburile de experienþã ºi deopini i , pr iv ind îmbunãtãþ i reaserviciilor de protecþie ºi asistenþãsocialã, a serviciilor de sãnãtate,vom încuraja ºi promova educaþia ºicercetarea, vom cãuta sã sprijinimmãsurile care sã asigure protecþiamediului ºi creºterea spaþiilor verzi,mai cu seamã cã sunt multe defãcut. Municipiul Constanþa adeschis un drum în acest sens, afãcut, cum se zice, pârtie ºi pentru

alþii, oferind un exemplu, rãmâne calocalitãþile din Zona Mtropolitanã sãapeleze la experienþa celor care auo reþetã de succes. Nu spunem cãs-a fãcut tot ce trebuia, dar ceea ces-a început s-a fãcut temeinic. Peagenda Asociaþ ie i se af lã osumedenie de programe care trebuiepuse în aplicare, asta însemnând cãele trebuie mutate, dacã putemspune aºa, de pe hârtie pe teren. înprivinþa reabilitãrii, modernizãrii ºidotarii unor instituþii de sãnãtate, s-au înregistrat câteva chestiuninotabi le, programele pentrumodernizarea uni tãþ i lor deînvãþãmânt din zona MetropolitanãConstanþa au þinut pasul alert cunecesitãþile ºi au pus la dispoziþiacadrelor didactice ºi a elevilor uncadru pentru o instruire adecvatãpentru performanþã.

Cum spuneam, suntem la începutde drum. Nu e acum ora bilanþului.Nici nu ne gândim sã facem azi unbilanþ, deºi sunt câteva semene cãmental i tatea oameni lor e inschimbare. Noi nu facem altcevadecãt sã dãm un semn cã ZonaMetropolitanã Constanþa existã, iarprogramele ºi politicile pe care le-amstabi l i t împreunã cu pr imari ilocalitãþilor din zona amintitã ne daucertitudinea cã suntem pe calea ceabunã.

Ani Merlã

Prioritãþi Pagina 3

E lucru ºtiut cã atunci când pleci la un drum lung trebuiesã ai o strategie ºi ea trebuie sã fie clarã. Cum ZonaMetropolitanã Constanþa este cel mai important reper turistictrebuie sã o privim cu atenþia cuvenitã, asta însemnând cãtrebuie sã gãsim cu toþii soluþii fericite pentru fiecare problemã.Avem la îndemânã destule oportunitãþi. Sunt ºi proiecteispititoare, dar sunt ºi destule întrebãri. În unele cazuri nelovim de ezitãrile unora. În opinia mea trebuie sã urmãrimpas cu pas lista de prioritãþi pe care ne-am propus-o, sãstãpânim toate mecanismele ºi sã gestionãm cu atenþiecontractele, sã existe cooperare între instituþiiledescentralizate. E adevãrat, autoritãþile locale au nevoie de oautonomie financiarã mai mare, dar tot atât de adevãrat estecã trebuie sã existe o responsabilitate mai mare în privinþacheltuirii banilor.Trebuie identificate proiecte pe care le aºteaptãcomunitatea ºi pentru asta este nevoie de un dialog permanentcu cetãþenii. Trebuie sã ne gândim la investiþii ºi la facilitãþicare sã atragã investitorii. Între Polul de crestere ºi autoritãþilecentrale trebuie sã existe o relaþie fãrã sincope pentru cã, seºtie, numai prin colaborare se poate face o evaluare corectãa unor stãri de lucruri. Este nevoie sã încurajãm cercetarea,sã asigurãm condiþiile necesare pentru ca serviciile, indeosebicele din turism, sã fie îmbunãtãþite.

Finanþãrile trebuie administrate cu chibzuinþã. Estenecesar sã existe o cointeresare permanentã, sã fie atraºicât mai mulþi tineri pentru ca ei sã rãmânã aici, trebuie sãcredem în vocaþia tinerilor specialiºti.

Adrian Crãciun

DRUMURI PENTRUTURIªTII CARE ALEGSUDUL LITORALULUI

interlocutor: Vasile Moldovan, directorul Regiei autonome judeþene de drumuri ºi poduri Constanþa

- Vremurile sunt cum sunt, vremea, în schimb, e bunã.Care sunt, domnule director, prioritãþile regiei în Zonametropolitanã?

- La Tuzla lucrãm la câteva strãzi. Tot în curs de execuþiese aflã drumul comunal DC4, între Tuzla ºi Costineºti. Maiavem oameni ºi la Murfatlar, tot în Zona Metropolitanã. Maistãm cu ochii pe un proiect, e vorba de un drum judeþeanîntre Eforie Nord ºi Techirghiol, este un proiect pentruconsolidarea ºi modernizarea drumurilor, o acþiune prioritarãpentru Consiliul judeþean, care ne-a ajutat ºi ne ajutã sã facemlucruri temeinice.

- O clipã. Sã le luãm pe rând. Între Tuzla ºi Costineºti…

Sã sprijinimproiectele pe care

le aºteaptãcomunitatea

Opinia meaOpinia mea

Rubrica “Opinia mea” vã stã la dispozitie.Aici vom gãzdui propuneri ºi sugestii, paginileacestei publicaþii vor fi la dispoziþia cititorilor,cu precizarea cã însemnãrile dvs.trebuie sãse bizuie pe argumente.

- Va fi un drum ce va asigura o punere În valoare a zoneituristice. E un drum aproape de malul mãrii între Tuzla ºi Costineºti.El va uºura cãlãtoria turiºtilor cãtre mânastirea Sf.Elena de laMare. Va trece pe lângã comuna 23 August cãtre zona de sud alitoralului, încã un semn cã se încurajeazã dezvoltarea zoneiamintite pentru ca turismul sã fie în floare ºi aici în urmãtorii ani.Mai avem în lucru, cum vã spuneam, câteva strãzi în oraºeleMurfatlar ºi Ovidiu, iar pentru drumul spre Techirghiol aºteptãmfinanþarea. Consiliul judeþean se zbate, cautã soliþii, noi aºteptãmsã începem treaba. Suntem pregãtiþi sã acþionãm, aºa cum amfãcut ºi pânã acum. Adica repede ºi bine.

Iulian Talianu

Zona metropolitanã ConstanþaZona metropolitanã ConstanþaZona metropolitanã ConstanþaZona metropolitanã ConstanþaZona metropolitanã Constanþa

POL DE DEZVOLTARE URBANÃ ªI ECONOMICÃ

Potrivit unui studiu realizat despecialiºti în domeniul dezvoltãriiurbane de pe plan local, împreunãcu experþii O.M.A. – Divizia EuropaCentralã ºi de est, ZonaMetropolitanã Constanþa va atrageîn urmãtorii 10-15 ani investiþii depeste 30 de miliarde de euro.

Cele mai importante investiþii vorfi în sectorul imobiliar, urmând celeîn infrastructurã, turism ºi comerþ. Deasemenea, investiþii importante, depeste 4,5 miliarde de euro vor fiangrenate ºi în industrie ºi servicii,în aceste sectoare urmând a fi createpeste 15000 de noi locuri de muncã.

“Investiþiile publice ocupã un rolimportant în ecuaþia dezvoltãriiintegrate a zonei”, a declarat domnulNicolae Nemirschi, PreºedinteleZonei Metropolitane Constanþa. Înacest sens, au fost deja demarateinvestiþii importante cum ar fi:Varianta de ocolire a municipiuluiConstanþa în regim de autostradã;reabilitarea ºi extinderea reþelei decanalizare ºi alimentare cu apã înZona Metropolitanã Constanþa ºiRegenerarea urbanã a zonei centralea municipiului Constanþa. Toate

aceste proiecte însumeazã investiþiide peste 600 de milioane de euro.

Printre proiectele în curs deelaborare aflate în portofoliul ZoneiMetropolitane Constanþa se mainumãrã: Regenerarea zonelorcentrale a tuturor localitãþilor din zonametropolitanã; Amenajarea a treizone industriale: Constanþa Sud –Agigea; Ovidiu – Nazarcea ºiMurflatar – Siminoc; ExtinereaAeroportului internaþional MihailKogãlniceanu; Construirea unei noistaþiuni turistice în zona Nãvodari –Corbu; Extinderea ºi modernizareaaerodromului utilitar de la Tuzla;Construirea unei variante de ocolirea oraºului Eforie; Extinereaprogramului locuinþelor ieftine pentrutineri în întreaga zona metropolitanã;Modernizarea ºi lãrgirea la patrubenzi a drumului rutier Mamaia – Sat

Mamaia – Nãvodari; Modernizarea ºilãrgirea la patru benzi a drumului rutierConstanþa – Cumpãna; Modernizareaºi lãrgirea la patru benzi a drumurilorjudeþene Nãvodari – Corbu ºiNãvodari – Lumina; Construirea aºapte insuliþe artificiale în MareaNeagrã, în zona staþiunii Mamaia ºia falezei de nord a municipiuluiConstanþa; Construirea unuiansamblu rezidenþial ºi dedivertisment pe teren câºtigat dinmare, în zona staþiunii Eforie Nord;Amenajarea unui canal navigabil delegãturã între Lacul Siutghiol ºi MareaNeagrã; Reabilitarea bazei detratament balnear de la Techirghiol ºiincluderea calitãþilor terapeutice aleLacului Techirghiol în circuitul turistic;Construirea unui drum rutier nou întrelocalitãþile Cumpãna ºi Valul luiTraian;Amenajarea unei perdele

forestiere de-a lungul noii variante deocolire a municipiului Constanþa,între Ovidiu – Valea lui Traian –Cumpãna – Agigea.

Zona Metropolitanã Constanþa areo populaþie de 500 000 de locuitori ºireprezintã prima structurãadministrativã de acest tip dinRomânia, fiind alcãtuitã din 14localitãþi: Constanþa, Nãvodari,Eforie, Ovidiu, Murfatlar, Techirghiol,Mihail Kogãlniceanu, Cumpãna, Valullui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea,Corbu ºi Poarta Albã. De asemenea,membru cu drepturi depline aAsociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã Zona MetropolitanãConstanþa este ºi Consiliul judeþeanConstanþa, reprezentat de domnulNicuºor Constantinescu (foto), încalitatea sa de preºedinte.

Adrian Crãciun

C M Y K

Pagina 4 Actualitate

TRADIÞII

SIVAÎncepând din ziua Craciunului ºi pâna la Anul Nou, un singur

bãtrân al satului, moº Gavrilã Vlãdilã (þiganul) umbla cu uncolind aparte, care se chema “siva”. Siva propriu-zisã era o

improvizaþie constând din partea frontalã a capului de porc,aºezat într-o covatã ºi împodobit cu o broboadã de borangic,busuioc, pamblicuþe, funduliþe, deasupra de tot o iconiþã, dincele ce se purtau pe vremuri la candelã. Colindul, îninterpretarea bãtrânului, aducea cu o tânguire, un fel de pioasãrugãciune, în care era invocatã milostenia Sivei - posibil odivinitate sinonimã cu Maica Domnului - pentru buna propãºire,belºug ºi sãnãtate în casa care a primit-o; de asemenea numaide bine pentru vite, pãsãri ºi recolta din câmp. Eraimpresionant cum se identifica moºul la un moment dat curuga din colindul sãu, pe care-l încheia cel mai adesea culacrimi în ochi! Ce bine era primit moº Gavrilã cu Siva lui ºirãsplãtit, se întelege, cum se cuvine! Nu am putut stabilioriginea ºi semnificaþia acestui obicei, dicþionarele noastreconsemnând doar cã numele ar veni de la Vasile, cã prin altelocuri i se spune “Vasilica” ºi cã se umblã cu colindul în searade Sfântul Vasile, adicã o datã cu “Pluguºorul”.

Pãcat cã, dupã moartea bãtrânului, obiceiul a dispãrut cutotul (1949) considerându-se, probabil, a fi de origineþigãneascã, ceea ce ar fi cu totul neadevãrat; posibil ºiCampania pornitã în acea vreme împotriva tradiþiilor noastreîn general, ca fiind bazate pe misticism; azi nimeni nu-ºi maiaduce aminte nici de cuvintele colindului, nici de îngânareamelodioasã a acestuia.

CIURLAILEASAÎn ajunul Bobotezei fetele mai mãriºoare (10-14 ani) umblã cu

un colind cu totul original, purtând numele de “Ciurlaileasa”. Îngrup de câte douã, fetele rostesc în ritm sacadat urmãtoareaurare: Ciurlaileasa-I leasa/Mâine-i Boboteaza: Oile lânoase,/ Vacilelãptoase,/ Caii trãgãtori. /Boii-njugãtori/Porcii râmãtori,/Câini pãzitori/Cocoº cu mãrgele/Adunã surcele/Gâsca cu papuci,/Pliscãie laturci./La anu’ ºi la mulþi ani! (Cules ºi înregistrat audio de la NicaStefan si Ioana Zainea). Fetele poartã în mânã caiere de lânãîmpodobite cu busuioc, gazdele mai dãruindu-le ºi ele câte uncaiereº de lânã trasã, singura recompensã pentru urare. Origineaacestui obicei nu este sigurã. Din auzite ar fi se pare de origineslavã, pripãºit în Dobrogea de pe la lipovenii din Carcaliu-Tulcea,care, înaintea primului Rãzboi Mondial conduceau întrutotul treburilepescãreºti – pescuit, construit ºi întreþinut bãrci, împletit ºi reparatscule de prins peºte - ºi cã fiicele lor ar fi umblat prima oarã în satcu Ciuraileasa. Explicaþia aceasta a fost fãcutã, ca o ipotezã, decãtre Neculai Ivanov (Ciublea) prin anii ’30; el era originar dinBasarabia ºi-ºi aducea aminte cã un colind oarecum asemãnãtorexistã ºi prin pãrþile de unde venise el. De la alþi bãtrâni din aceavreme nu s-a putut afla ceva în plus.

Nicolae Ifrim

O altã viaþã la TuzlaDacã vrei sã vezi ce înseamnã Zona Metropolitanã

pentru unii trebuie sã te afli la Tuzla, acolo unde, pânãacum, nu se întâmpla nimic. Turistul abia ieºit din Eforie,se amuza când trecea prin Tuzla, o localitate tot de pemalul mãrii. La Tuzla întâlneai o liniºte înduioºãtoare ºi,nu e cazul sã ne ferim de cuvinte, o stare de apatie undeviitorul nu suna bine. Primarul Constantin Florin Micu s-abucurat doar o zi dupã ce a fost ales. Parcã îl audspunând:”Au rãmas atâtea probleme în urma celor careau stat în primãrie… În câteva zile am descoperit atâtea

nedreptãþi cã nu ºtiam cum sã impart dreptatea sã poatãsã fie liniºte în rândul oamenilor din comunã. Era cevaieºit din comun. Cea mai cumplitã nedreptate pe care amdescoperit-o a fost cã Tuzla a fost lãsatã în voia soarteiºi oamenii nu ºtiau ce sã creadã. M-am consultat cu câþivacolaboratori, pentru cã ãsta e obiceiul meu: îi ascult petoþi ºi pe urmã iau o decizie. Am fugit, aºa sã scrieþi, amfugit la Consiliul judeþean sã cer un sfat. Acolo n-am auzitdecãt un cuvânt: proiecte. ªi iar proiecte. La Tuzla aurãmas atâtea probleme cã nu credeam cã existã proiectepentru rezolvarea lor. Amfãcut o strategie, dar nuºtiam cu ce sã începempentru cã întrebãri leoamenilor se adunau. Oîntâlnire cu cetãþenii a fostun îndemn pentru mine. Amînceput cu staþ i i le deautobuz ºi cu iluminatulpubl ic, peste câtevasãptãmâni a venit un semncã am fost ascultat cuatenþie la Consiliul judeþeanºi ºoseaua care trece prinTuzla fost asfaltatã. Încã semai lucreazã la ea.Strategia mea a început sãdea roade dupã câteva luni.Acolo unde o grãdiniþãstãtea sã cadã am curãþatterenul ºi acum ne pregãtimsã construim o bijuterie degrãdiniþã cu câteva sãli.Alãturi vom amenaja unparc cu locuri de joacãpentru copii. Oamenii auvãzut cã i-am ascultat ºi

am þinut cont de doleanþele lor. Acum visez numai proiecteºi programe ºi mã gândesc cum sã le dau viaþã, sã vadãoamenii cã Zona metropolitanã nu e o lozincã, nici vorbãde aºa ceva, Zona metropolitanã e o stare de spirit laTuzla. Ultimele investiþii fãcute la ºcoalã ºi la cãminulcultural, lucrãrile la canalizare ºi vestea cã în curând vomîncepe construirea unei sãli de spor t au schimbatatitudinea oamenilor. Vãd ºi ei cã oraºul vine la Tuzla ºinu se mai întâmplã cum se întâmpla anul trecut cânddestui localnici îºi luau copiii de mânã ºi luau drumul

cãtre ºcolile din Eforieºi Constanþa. Au vãzutcã am fãcut ceea ceam spus, ãsta e unsecret în administraþie,sã te þii de cuvânt emare lucru. Încurajat deîncrederea pe careoamenii mi-o aratã, m-am agãþat de un proiectce pãrea de vis la Tuzla.Am izbutit dupã câtevanopþ i a lbe ºi dupãdestule drumuri lungisã am confirmarea cãla Tuzla vom construi ºiblocuri ANL, sã rãmânãtinerii aici ºi sã nu-i maivãd cã se înghesuie lamicrobuze. Cine credecã vorbesc cuentuziasm se înºalã.Câþiva investitori autrecut pragul primãriei.Cu unii am bãtut palmaºi curând vor fi ºi locuride muncã. Vom avea de

lucru ºi aici, e nevoie de mânã de lucru pentru canalizare,pentru taluzarea malurilor, vor apãrea la Tuzla ºi câþivainvestitori în sfera serviciilor ºi tinerii nu vor mai fi nevoiþisã se plângã de navetã. Presimt cã va rãsãri soarele ºipe uliþa noastrã. Strategia pusã în miºcare a început sãfie privitã cu ochi buni de cãtre localnici. O sã fie altãviaþã la Tuzla ºi mã bucur cã ea le va însenina frunþileoamenilor, iar strategia mea se va dovedi, îmi place sãcred, cã este una durabilã”.

Alina Grigore

Ziua de mâineZiua de mâineZiua de mâineZiua de mâineZiua de mâine

C M Y K

Administraþie Pagina 5

La poaleledealuluiTibiºir - De câteva zile aveþi, cum se zice,

o casã nouã ºi trebuie sã vãmarturisesc, fie ºi în treacãt, cãprimãria comunei Cumpãna este cuadevãrat primitoare acum. Aº vrea sãvorbim despre transportul…

- Metropolitan. V-am citit gândul. Mi-afost uºor sã ghicesc pentru cã eu insistde câtiva ani pentru înfiinþareatransportului metropolitan. E o problemãcare mã frãmântã, e mai gravã decâtstarea unor drumuri din comunã. Credeþicã eu sunt liniºtitã când vãd cã în jur de5000 de sãteni sunt nevoiþi sã sedeplaseze de cele mai multe ori încondiþii precare. Oamenii circulã acumînghesuiþi de parcã ar fi niºte saci decartofi. Ar trebui sã vorbim puþin ºi depreþul biletelor pe care privatul îl stabileºtefãrã sã aibã dialog cu administraþialocalã. Sã zicem cã el, preþul, esteinfluenþat de cheltuielile cu combustibilul,dar ce facem dacã luãm în calculcalitatea serviciilor, servicii care suntdeparte de pretenþiile cãlãtorilor. Sunt atâtde departe... Pe agenda mea, transportulmetropolitan se aflã pe prima paginã.Sunt convinsã cã, în cel mai scurt timp,Consiliul judeþean va sprijini AsociaþiaZonei Metropolitaneºi vom scãpa deacest coºmar, numai poate fi toleratãaceastã bãtaie dejoc de pânã acum.

- Sunteti pregã-tiþi sã faceþi oschimbare? Cum ogândiþi?

- Avem ogândire. Vom lãrgiºoseaua de labifurcaþie pânã încomunã, vrem sãse circule pe patrubenzi, sã rãsufle ºiºoferii cã au scãpatde o grijã. Vom construi un drum delegãturã între DN 39E ºi kilometrul 5,vom construi un drum pe malulCanalului Dunãre - Marea Neagrã, evorba de drumul ce leagã Cumpãnade Valul lui Traian…

- Sã îmteleg cã vã gândiþi ca într-obunã zi Cumpãna va fi o localitateunde agroturismul va prinderãdãcini?

La CumpãnaLa CumpãnaLa CumpãnaLa CumpãnaLa Cumpãna

O reþetã de succes interlocutor: Mariana Câju, primarul comunei Cumpãna

- Proiecte avem, pe unele le-am dusla bun sfârºit ºi oamenii apreciazãgândirea consilierilor locali. Domnule, noiam fost aleºi sã sã facem treabã, sã sevadã cã schimbãm ceva þinând cont depropunerile oamenilor. Nu spun vorbe

mari, nu vreau sã creadãcareva cã vorbescfrumos. Eu nu amcosmetizat comuna, aºacum s-a grãbit sã spunãun adversar politic. Amdeschis ºantiere pe toatestrãzile, lucrãm pe toatedrumurile ºi ne gândim cãmâine vom putea sã ne

bucurãmcã ne-am þinut de cuvântºi am fãcut ceea ce amspus. În câteva zile vorfi finalizate 84 deapartamente. Suntblocurile ANL ºi cred cãîn felul ãsta nu facaltceva decât sã oferimconfort ºi civilizaþiepentru tineri. Dacã îmiamintesc bine, ºi ºtiþi cãeu þin bine minte, suntvreo 400 de cereri. Aveþicernealã?

- De ce?

- Sã notaþi cã am finalizat extindereasistemului de canalizare, cã am repus înfuncþiune staþia de pompare ape uzate înintravilanul comunei Cumpãna ºi extindereareþelei de alimentare cu apã e gata, aºa cãa crescut numãrul locuitorilor carebeneficiazã de aceastã investiþie. Acum ne-am concentrat pe pietruirea drumurilorpentru cã vrem sã asigurãm deplasare fãrãsã auzim ºoferi scrâºnind din dinþi. LaCumpãna se va putea circula în oriceanotimp, ºi dupã finalizarea acestui proiectvor fi mai multe cãi de acces cãtre diverseobiective economice. Aþi vãzut piaþa?

- In treacãt.- Sã mergeþi sã vedeþi. Producãtorii din

localitate sunt mândri, la Cumpãna ai undesã parchezi maºina când vii la piaþã, întimp ce la alþii faci mãrunt din buze pãna

gãseºti un loc. Cumpãna nu mai e ce afost. In urma proiectului de dezvoltarecomunitarã am mai pus o piatrã de temeliela realizarea unui nucleu puternic în mediulrural privind parteneriatele. Uºa primãrieieste deschisã pentru toþi investitorii careau de gând sã ne treacã pragul. Îi aºteptãmºi le garantãm sprijinul pentru cã la primãrieavem o echipã, o echipã receptivã. Dacãveþi mai trece pe la Cumpãna o sã aveþice vedea. Vã garantez!

- Nu aºteptãm sã spuneþi de douãori.

A consemnatLuiza Þigmeanu

Oraºul Murfatlar este cunoscut datoritã faimoaselor salepodgorii de unde provine cel mai premiat vin românesccare de altfel îi poartã ºi numele. Situat la 15 km demunicipiul Constanþa, Murfatlar este una din cele 14 localitãþicare alcãtuiesc Zona Metropolitanã. În contextul integrãriiîn Zona Metropolitanã,oraºului Murfatlar i sedeschid noi oportunitãþi dedezvoltare prin accesareade fonduri europenenerambursabile.

În urma discuþiilorpurtate cu edillii oraºuluiam aflat cã principaleleprobleme ale oraºului sesitueazã la nivel deinfrastructurã de bazã,infrastructurã de drumuri ºide fond locativ. Pentrufiecare dintre acestesectoare existã proiectede dezvoltare.

Prin refacerea infra-structurii de strãzi urbaneºi construirea ºoselei decenturã se urmãreºtedecongestionarea traficu-lui ºi îmbunãtãþirea acce-sului în localitate. Deasemenea, construireaDrumului Comunal DC3Murfatlar – Bãrãganu s-adovedit necesarã, fiindsingura legãturã directã alocuitorilor din zonã cuspaþiile de dezvoltare din oraºul Murfatlar ºi întreaga ZonãMetropolitanã. Scopul final al realizãrii drumului esteatragerea forþei de munca în zonele limitrofe ZoneiMetropoliane Constanþa.

Reþelele de canalizare ºi sistemele de alimentare cu apã fielipsesc cu desãvârºire în anumite zone, fie sunt învechite. Încadrul Strategiei de Dezvoltare a oraºului Murfatlar, administraþialocalã ºi-a propus executarea ºi reabilitarea acestor reþele învederea ridicãrii gradului de confort ºi civilizaþie. Tot în sectorulinfrastructurii de bazã, edilii au anticipat nevoile oraºului peprobleme de mediu ºi protecþie împotriva dezastrelor, urmând afi executate lucrãri de regularizare ºi amenajare pentru ValeaBasarabi, Valea Seaca ºi Valea Siminocului în vederea eliminãriipericolului de inundare a locuinþelor situate în apropiere.

Chiar dacã la prima vedere investiþiile imobiliare realizatepânã în prezent par mici, potenþialul de dezvoltare în acestdomeniu existã datoritã proiectelor urbanistice ce vizeazãconstrucþia de blocuri, cartiere rezidenþiale ºi construirea delocuinþe sociale. Douã dintre cele mai ambiþioase proiecteurbanistice ar fi construirea unor blocuri de locuinþe cu circa 200de apartamente la poalele dealului Tibiºir ºi a unui parc industrialîn zona de NE a satului Siminoc.

O parte dintre aceste proiecte pot primi finanþare în cadrulProgramului Operational Regional. Prin acest program,administraþiile locale ºi Zona Metropolitanã îºi pot concretizaproiectele de dezvoltare beneficiind de alocarea fonduriloreuropene. Primarul oraºului Murfatlar, Gheorghe Cojocaru estede pãrere cã „prin intermediul Zonei Metropolitane se vor atrageinvestitii masive în sectorul imobiliar, în infrastructurã, turism ºicomerþ, atenuându-se discrepanþele dintre mediul rural ºi celurban în vederea alinierii la nivelul aºezãrilor europene similare”.

Alina Grigore

OportunitãþiOportunitãþiOportunitãþiOportunitãþiOportunitãþi

Pagina 6 Idei, proiecte, iniþiative

Apropo de Techirghiol. De la primarul oraºului, dl.AdrianStan, am aflat cã între ºcoala de arte ºi meserii din localitateºi o ºcoalã din Italia se va face un schimb de experienþã. Sevor cãuta ºi alte cãi pentru ca între cele douã ºcoli sã existeo colaborare statornicã. “Intenþionãm, spunea primarul AdrianStan, sã dezvoltãm aceastã colaborare ºi sã punem bazeleunui parteneriat care sã fie un model ºi pentru alþii. Negândim sã pregãtim tinerii pentru servicii în turism. Credemcã elevii au multe de învãþat unii de la alþii, mai cu seamã cãitalienii au o bunã experienþã privind serviciile din turism.Vom cãuta ca pe baza unui proiect sã-i specializãm petinerii din zona oraºului Techirghiol, sã vorbim de o altãmentalitate ºi de pricepere, sã nu mai întâlnim, cum seîntâmplã acum, situaþii când turiºtii sunt serviþi de ospãtaricare nu ºtiu cum aratã cuþitul pentru peºte“.

Alina Grigore

Grãdina Botanicãla Techirghiol

E, veþi fi de acord cu noi, un proiect care va stârni comentarii.Primarul Adrian Stan crede cã are la îndemãnã o sumedenie deargumente care îi vor aduce ºi pe alþii lângã el. Pe cei din ZonaMetropolitanã, fireºte. “Este proiectul meu derezistenþã, spune Adrian Stan. Nu vreau, adaugã el,sãpier ca un nevrednic, ci caut sã rãmânã ceva în urmamea”. Punem ghilimelele pentru cã îl citãm ºi pentrucã simþim cã îi plac aceste cuvinte pe care, îºiaminteºte primarul, le-a citit undeva. „Vreau sã ridicecapul ºi oamenii din sudul litoralului pentru cã aufost uitaþi. Acum se pare cã existã o competiþie întrecei din sud ºi Mamaia. Despre Techirghiol seaminteºte doar atunci când vine vorba de Sanatoriuºi de Mânãstire, iar de acum încolo vreau sã sevorbeascã ºi de Grãdina botanicã, un proiect care varidica ºi oraºul Techirghiol. Ar fi o investiþie bunã pentruZona metropolitanã. Nu ºtiu câþi bani putem avea dela Asociaþia Zonei Metropolitane, dar am speranþa

cã vor veni alãturi de noi ºi alþi investitori. Noi am identificatterenul, am întrebat în dreapta ºi în stânga, oamenii care ne-auascultat au primit vestea cu multã curiozitate. Ne gândim sã

facem ºi un parc terapeutic la Techirghiol. Am depus unproiect ºi credem cã ideea va fi îmbrãþiºatã ºi de alþiiîntr-o bunã zi. Mai avem un proiect pentru împãdurirea a30 de hectare, dar visul nostru pe care aºteptãm sã-lvedem cu ochii mai repede este Grãdina Botanicã.

Vreau sã propunem Consiliului judeþean sã hotãrascãadministratorul viitoarei investiþii. Suntem dispuºi sã ledeschidem uºa ºi altor investitori pentru cã un parteneriatnu ar fi altceva decãt o mânã de ajutor. Îi aºteptãm ºi pespecialiºti sã fie mai aproape de aceastã idee pentru cãdorim sã vedem o zonã metropolitanã durabilã, un polde dezvoltare economic unde turismul sã fie ceva maimult decât pânã acum“.

A consemnat Luiza Þigmeanu

Tineri ºi liniºtiþi

Piaþa Ovidiu

AAAAAvvvvvantantantantantajele unui carajele unui carajele unui carajele unui carajele unui carddddd Un proiect pentru care se cautã parteneriUn proiect pentru care se cautã parteneriUn proiect pentru care se cautã parteneriUn proiect pentru care se cautã parteneriUn proiect pentru care se cautã parteneri

O ideeO ideeO ideeO ideeO idee ALTEMENTALITÃÞI,

ALTESERVICII

Aurel Papari, rectorul Universitãþii Andrei ªaguna, vine cu opropunere. „Cunosc strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane,ºtiu cã rãnâne cum s-a stabilit, ºtiu cã suntem beneficiarii acesteistrategii, dar vã rog sã-mi îngãduiþi sã vin ºi eu cu o idee, una care sãajute oraºul Constanþa sã respire. ªtiu cã simþim cu toþii acelaºi lucruºi de aceea insist sã mã ascultaþi.

Cred cã toþi constãnþenii vor avea o mare satisfacþie dacã în PiaþaOvidiu ar exista o parcare subteranã. Ea este necesarã pentru cãzona istoricã a oraºului va fi întotdeauna una de mare interes. Oparcare ar promova, în opinia mea, turismul, o parcare aici este vitalã.Propun ca vestigiile din zonã sã fie conservate ºi sã se amenajeze osecþie subteranã a muzeului, sã coboare turiºtii în catacombe. Amputea vorbi într-o bunã zi de un inedit punct de atracþie, ar fi, zic eu, oloviturã de imagine, ar fi o poartã deschisã pentru turiºti. Mai mult,cred ca ar trezi la viaþã ºi aceastã parte a oraºului.“

Angela Ghiosea

Nu s-a uscat cerneala pe paginile cãrþii semnate deconf.univ.dr. Ion Floander, carte ce are un titlu care vastârni, suntem convinºi, interesul, e vorba de DREPTULADMINISTRATIV.

Deviza cãrþii e, credem noi, una inspiratã ºi de aceeane grãbim sã o inserãm aici. “Dacã oamenii ar fi guvernaþide îngeri nu ar mai fi nevoie de control. Dacã oamenii arfi îngeri nu ar fi nevoie de guvernãmânt” (Madison James).

Cartea pe care o semnalãm în acest colþ de paginãeste una utilã celor din administraþia publicã. Utilã ºiinstructivã, noua apariþie editorialã limpezeºte osumedenie de chestiuni din practica administrativã.Spaþiul tipografic nu ne ingãduie sã intrãm în detaliu. Ocarte cu titlul “DREPT ADMINISTRATIV” nu trebuiepovestitã, ea trebuie cititã cu atenþie. Este o opinie ºi,cum vã spuneam, de aceea ne grãbim sã vã semnalãmapariþia ei.

Alina Nedea

Apariþii editorialeApariþii editorialeApariþii editorialeApariþii editorialeApariþii editorialeDrept

administrativ

InfoZona Metropolitanã

Zona Metropolitana Constanþa, Primaria Municipiului Constanþaºi Consiliul Tinerilor Constanþa împreuna cu Asociaþia pentruSprijinirea Tinerilor, Studenþilor ºi Profesorilor ajutã studenþiiconstanþeni sã se bucure de aceleaºi facilitaþi pe care le au studenþiistrãini, oferindu-le “O lume întreagã într-un singur card prinintermediul ISIC – International Student Identity Card. De aceleaºifacilitãþi se bucurã de acum ºi profesorii care predau în ºcolile,liceele ºi universitãþile din Zona Metropolitanã Constanþa ºi care îºipot procura acum, de la sediul Zonei Metropolitane Constanþa,situate pe B-dul 1 Mai nr.2, cardul ITIC, destinat cadrelor didacticedin întreaga lume.

Astfel, în cadrul companiei naþionale de promovare a acestorcarduri, luna aceasta caravanã ISIC s-a oprit ºi la Constanþa,gazdele evenimentului fiind Universitatea Maritima Constanþa ºiUniversitatea Ovidius.

În cadrul campaniei, studenþii constãnþeni au fost informaþiasupra beneficiilor oferite prin ISIC în perioada studenþiei ºi asupracondiþiilor de eliberare a cardului ISIC în România, au primit gratuitrevista “Realitatea ISIC” – singura revistã de lifestyle, facilitãþi ºioferte adresate în exclusivitate studenþilor posesori de ISIC.

Studenþii care au participat la eveniment au posibilitatea de acâºtiga unul din cele 150.000 de super premii puse în joc la tombolaorganizatã la finalul campaniei: iPod-uri Nano de 8 GB de la Apple,telefoane mobile ºi cartele prepay de la Proton, cursuri ECDL de laEuroAptitudini, cãrþi de la editura Tritonic sau o cina în 2 la HardRock Café.

Cardurile ISIC ºi ITIC (International Student Identity Card ºiInternational Teacher Identity Card) reprezintã singura dovadã astatutului de student, tânãr ºi profesor recunoscutã în UniuneaEuropeanã ºi în peste alte 100 þãri din întreaga lume. Cardurilefuncþioneazã ca o legitimaþie pe baza cãreia studenþii, tinerii ºiprofesorii beneficiazã de reduceri la peste 1000 de comercianþidin România ºi alþi 50 000 din strãinãtate. În plus, posesorii carduluiau acces la Travel Max – cea mai mare bazã de date on-line cuinformaþii turistice ºi culturale, precum ºi la o linie telefonicã deasistenþã în situaþii de urgenþã. Cardurile ISIC ºi ITIC, iniþiate în1956, sunt recunoscute în întreaga lume de cãtre guverne, instituþiiculturale, furnizori de transport naþional ºi internaþional, de agenþiicomerciale ºi producatori de produse ºi servicii de interes naþionalºi internaþional. UNESCO garanteazã cardul ISIC ºi îl recunoaºteca unic document pentru studenþii care cãlãtoresc ºi care participãîn schimburile culturale, precum ºi ca singura dovadã oficialãinternaþionalã care atestã statutul de student.

Le reamintim elevilor, studenþilor ºi profesorilor constanþeni cã îºipot procura cardul ISIC respectiv ITIC de la sediul Zonei MetropolitaneConstanþa, de pe B-dul 1 Mai nr.2. În România, posesorii cardurilorbeneficiazã de reduceri ºi facilitãþi la diverse instituþii culturale, CFRCãlãtori, Microsoft, APPLE, ECDL România, British Council, GTSInternaþional, ºcoala de ºoferi ACR, Proton Tehnologies, LibrãriileHumanitas, Magazinele Banboo, Body Shop, Il Passo etc.

Alina Grigore

Strategii, obiective Pagina 7

OBIECTIVESTRATEGICE

Dezvoltarea infrastructurii de transport ºicreºterea gradului de accesibilitate atât îninteriorul cât ºi în exteriorul localitãþilor *Reabilitarea ºi modernizarea infrasctructuriipublice * Îmbunãtãþirea serviciilor publice ºidezvoltarea infrastructurii de bazã caredeserveºte furnizarea acestora *Dezvoltareaºi promovarea turismului *Îmbunãtãþireaserviciilor de protecþie ºi serviciilor de sãnãtatepublice ºi reabilitarea infrastructurii aferente*Încurajarea sectorului terþiar ºi a aceloractivitãþi economice care genereazã valoareadãugatã mare *Dezvoltarea resurselor umane,creºterea ratei de ocupare în meserii ºi profesiide înaltã specializare ºi combatereaexcluziunii sociale ºi a dezechilibrelor sociale*Încurajarea ºi promovarea educaþiei ºicercetãrii, a culturii *Creºterea gradului desiguranþã a cetãþeanului ºi ordine publicã*Protecþia mediului înconjurãtor ºi creºtereasuprafeþelor verzi.

Zona Metropolitanã ConstanþaVIZIUNE

STRATEGICÃImpunerea Zonei Metropolitane

Constanþa ca un centrumultifuncþional competitiv alRomâniei ºi principalul polarizatoreconomic în regiunea Mãrii Negre,avându-se în vedere totodatãdezvoltarea durabilã a întregii zoneºi reducerea discrepanþelor actualede dezvoltare dintre cele 14 localitãþicare compun polul de creºtere.

PUNCTEFORTE

Poziþionarea geograficãstrategic *Portul Constanþa - celmai mare port la Marea Neagrãºi al 4-lea ca mãrime din Europa* Aeroportul Internaþional MihailKogãlniceanu *Al doilea marecentru economic al þãrii * Piaþãde desfacere importantã * Adoua mare aglomerare urbanã aþãrii * Cel mai important reperturistic din regiunea extinsã*Centru universitar cu tradiþie*Forþã de muncã calificatã.

PUNCTESLABE

Discrepanþa sub aspectulgradului de confort ºi întremunicipiul Constanþa ºilocalitãþile din vecinãtatea sa*Supra-aglomerarea unor zonedin perimetrul metropolitan *Transport în comun deficitarîntre localitãþile din zonametropolitanã *Starea precarã asistemului sanitar *Dezvoltareaimobiliarã haoticã în unele zonedin vecinãtatea municipiuluiConstanþa.

RISCURI/AMENINÞÃRISuprasolicitarea infrastructurii publice ºi incapacitatea acesteia de a rãspunde prompt

tendinþelor de dezvoltare a zonei *Lipsa cronicã a resurselor financiare dedicate realizariiproiectelor de dezvoltare *Dezvoltarea imobiliarã haoticã *Eroziunea continuã a falezelor ºi aplajelor *Întârzierea procesului de descentralizare.

OPORTUNITÃÞITendinþa de creºtere a investiþiilor private ºi în special a investiþiilor strãine * Finalizarea

autostrãzii Bucureºti – Constanþa ºi conectarea la Culoarul Pan-European de Transport IV *Situarea pe drumul de tranzit al petrolului ºi a celorlalte resurse naturale provenind din MareaCaspicã ºi Caucaz *Dezvoltarea învãþãmântului universitar ºi creºterea numãrului de studenþi*Intensificarea procesului de descentralizare ºi creºterea autonomiei locale, inclusiv creºterearesurselor financiare.

Paginã realizatã de Adrian Crãciun

PROGRAME ªI PROIECTEDE DEZVOLTARE A POLULUIDE CREªTERE

Reabilitarea ºi modernizarea drumului Mamaia - Nãvodari * Reabilitarea ºi reamenajareazonelor centrale ale localitãþilor din Zona Metropolitanã *Reabilitarea iluminatului public încele 13 localitãþi din zona de influenþã a municipiului Constanþa, care alcãtuiesc ZonaMetropolitanã Constanþa.

C M Y K

Pagina 8 Culturã

CU SERIOZITATE DESPRE UMORULARTIªTILOR DIN EFORIE

Ultimul festival undeau fost prezenþi artiºtii dela Casa de culturã dinEforie a fost cel de laGãeºti. E un festival deumor cunoscut pentru cãde 30 de ani destui artiºti,fie amatori, fieprofesioniºti au urcat pescenã sã facã valuri,fiecare cu talentul lui. Înurmã cu câteva zile,Festivalul de umor“Povestea vorbei” aadunat la Gãeºti (într-obunã tradiþie) ar tiºtihotãrâþi sã facã impresie.Liviu Sãrãcilã, CãtãlinaPopescu, Marius Prinþ,Stefan Chiper, MirceaOancea, Marian Bârzea ºiRomeo Avram au fostaplaudaþi ºi, mai mult, premiaþi de un juriu exigent, semn cãatât la Eforie, cât ºi la Gãeºti umorul este la el acasã. ªi cândte gândeºti cã în juriu au fot umoriºti de elitã, inþelegi cã tineriidin Eforie chiar au talent. Dacã Dorel Viºan, Cornel Udrea ºiDan Mihãescu au cãzut de acord cã talentul artiºtilor din Eforiemeritã rãsplãtit înseamnã cã nu e puþin. Nu e puþin pentru cãharul lor e dat de la Dumnezeu. Harul lor a fost ºlefuit în zile ºi

Delfinii se zbenguiesc în ploi de stele. O corabie la orizont.In vârful catargului rãsare Luna. La mare numai marea sidragostea sunt adevarate. ªi poate mai presus de ele iluzia.Numai vinul de Dobrogea are ºarpe de marmura, corabii pemarile lumii îsi clatina ametitor promisiunea cã unul dintre noi,cei ce-am imbracat cãmasa vinului, pãstratã-n poloboacelede la Murflatar, Nazarcea, Valea Nucarilor, Ostrov, va gãsi suba ºaptea poarta a Cetãþii Tomis mormântul lui Ovidiu.

“Existã experiente care nu se refuzã când exerciþi meseriade scriitor”, spunea un gânditor francez. Una din ele, mi-amzis, ar fi un drum la Mare, iarna. Si am plecat, convins pedeplin cã la Mare voi trai numai clipe încãrcate de mirãri siminuni. Am fãcut drumul cu trenul. La geamuri ºi prin buruienileBaraganului scârþâia un pui de vânt scorþos si vânãt. Dar înmine dãdea cu ghiocul icoana hermeticã a tuturor iubirilor pierduteºi mi se pãrea ca vântul bate cu tot ce-a fost frumos odinioarãînãlþãri, ruperi, cãderi, melancolii de corb, dar fulgeratortrecatoare. Apoi au venit la întâlnire Dunarea ºi podul. Undevaspre stânga, irizate, bijuteriile Brailei, oriental mestecând tutunde Fedorsia.

In Dobrogea ninsoarea s-a înteþit. In stepa Sciþia Minor mi-am împodobit întâlnirea cu Marea Neagrã recitând din Ovidiu,poetul de la Sulmona:

“Nu ºtie Cezar – totuºi un zeu le ºtie pe toate !Aici, în fundul lumii, ce viaþã poti sã duci”…Pe vremuri, trenul oprea in centrul Constanþei. “Ce-i acolo?”

am întrebat-o pe Andolina, fata cu care mã împrietenisem întren. “Marea Neagrã”, mi-a rãspuns ea, râzând. Iarna, poatechiar mai mult decât vara, Marea e plinã ochi de ea însãºi.Istoria timpului din anotimpul alb se rupe-n valurile Mãrii Negre.Zãpezile sunând cu graiul mãrilor ºi oceanelor ce poartã corãbiiºi vapoare spre tãrâmul Speranþei. Insã eu am venit special laConstanþa sã mã plimb pe falezã ºi sã beau un pahar de vin laCazino, privind cum valurile înalþã, spãrgându-se de terasã,imenºi arbori de apã mirosind a alge carnivore. ªi brusc seîncheagã o minune: o fata într-un mantou negru, se plimbãsingurã pe faleza pustie. O privesc plin de încântare.

Ninge, iar Dumnezeu e primejdios de neinformat despremisterioasele dorinti ale celor ce se sprijinã cu fruntea deninsoare pe când Marea, gãtitã cu glorii, dezmiardã þãrmurimelifere… Inainte de plecare vreu sã cred cã voi reveni ºi-nvarã, pentru acele clipe de rãsãrit verde ºi acele nopti de chiolhancu trandafiri galbeni. Iarna, trandafirii de pe malul Marii par nisteregine_-nzãpezite. Scriu ºi în acelaºi timp iau în pumni luminaMãrii ºi o beau. Dupã o sticlã de Chardonnay mi se pare cãascult vuietul crescut al valurilor. Inca mai stau la malul Mãrii,acolo unde sfârºeºte Istoria pedestrã a Timpului.

Fãnuº NeaguN.R. Îi mulþumim ºi pe aceastã cale d-lui Gabriel Leþ,

brãilean îndrãgostit de Constanþa, pentru cã ne-a pus ladispoziþie aceastã scrisoare mai repede decât credeam.

PrPrPrPrProoooovvvvvocarocarocarocarocare pentre pentre pentre pentre pentru culturu culturu culturu culturu culturaaaaaScrisori de la prieteniScrisori de la prieteniScrisori de la prieteniScrisori de la prieteniScrisori de la prieteni

Recitânddin Ovidiu

Iniþiativã a Fundaþiei Bill ºi Melinda Gates (SUA), avândca parteneri Microsoft ºi IREX (administrator pentruRomânia), Asociaþia Naþionalã a Bibliotecilor Publice dinRomânia ca implementator la nivel naþional ºi bibliotecajudeþeanã din fiecare judeþ la nivel local, programul (derulatpânã în prezent cu succes în cinci þãri din lume ºi în patrujudeþe-pilot din România) are ca scop reducerea decalajuluiinformaþional ºi cultural dintre mediul urban ºi cel rural,egalizarea ºanselor ºi creºterea calitãþii vieþii pentru toþi

PROGRAMUL GLOBAL LIBRARIES –ROMÂNIA INTRÃ ÎNTR-O ALTÃ ETAPÃ

membrii unei comunitãþi. Concret, el constã în dotarea bibliotecilorpublice din zonele cele mai defavorizate cu calculatoare ºisoftware necesare organizãrii unui centru Internet cu acces liber,precum ºi instruirea prealabilã a bibliotecarilor pentru a puteaoferi servicii moderne de bibliotecã, în special iniþiere în tehnologiainformaþiei ºi folosirea Internetului de cãtre fiecare locuitor. Astfel,din anul 2009 vor fi incluse în programul naþional toate judeþeleþãrii, orice bibliotecã publicã ce îndeplineºte condiþiile deeligibilitate putând aplica la acest program, aºa încât reþeaua

informaþionalã astfel creatã sã generezecondiþii de viaþã mai bune pentru toþi cetãþeniiprin accesul neîngrãdit la informaþia de interesdin orice domeniu: piaþa muncii, sãnãtate,învãþãmânt ºi formare continuã, administraþiepublicã, asistenþã socialã, culturã, turism,comunicare cu cei plecaþi în afara graniþeloretc.

Cele mai impor tante condiþii deeligibilitate sunt spaþiul adecvat ºiactivitatea continuã în bibliotecã.

Sperãm cã toþi cei implicaþi vor susþineacest proiect excepþional prin ofertã ºifinalitate, ºi vor acorda sprijin reluãriiactivitãþii în toate bibliotecile publicemenþionate. Comunitãþile acestui timp ºigeneraþiile viitoare vor aprecia la adevãratavaloare eforturile tuturor celor implicaþi încrearea acestor porþi cãtre cunoaºtere ºiculturã care sunt bibliotecile publice însocietatea informaþionalã.

Adriana Gheorghiu

nopþi petrecuteîntr-o casã deculturã care e preamicã pentru marelelor talent. GrupulHAZ a primit omenþiune, iarªtefan Chiper aprimit o diplomãpentru cã s-aclasat pe locul doipentru “un numãrde pantomimã”.Cel mai “premiat”a fost MirceaOancea, ºi nupentru cã aîmbãtrânit frumospe scenã, cipentru cã a devenitbunic pentru adoua oarã.

Nepoþica lui, Ilinca, de cãte ori îl vede are un surâs pe chip, ºichestia asta îl face pe bunic sã creadã cã Ilinca îl va urma ºiîntr-o bunã zi va urca ºi ea pe scenã. Pe o scenã nouã, pentrucã la Eforie se va construi o casã de culturã, sã aibã ºi zonametropolitanã încã un festival. E un gând vechi al primaruluiOvidiu Brãiloiu.

Ioana Purcãrea