IOANA Cli:IST ACl-E PANAIT Tipăritura bucureşteană

din al XVIII-iea veac în satele transilvănene

l n pragu.I secolului al XVIJI-lu, Imperiu! AllStriac reuşeşte, slidînd v<>inta mqelor populare. Să legifereze unirea bioericil rom:lneşU din Trans:llvanla cu biserla Romcl. Acest act va ddermin.a lntrcgul cun alistorteipoporului romAndeaiciln acest$CCO\,luptaconf~cmalll, fltndunsuportaloeleipolitioeflsocialc Printre se<>purlle politice urmărite de Curtea de la Viena prin acest act,se!=ieşiacclade-aroPe!cgăturilepopula\îclrom:lncştidîn Tra MUv.anla, eu celelalte două ţir! romt ne. ln fata acestui pericol cc ameninţi coeziunea u , popontl român gli&eşte un izvor unic de adă­pare,!zvorullimbiicomune. ln folosul neamul ui rom~ncsc de pretutindeni, „al patrioţilor" , no\iune oe cuprindea pe cei de o limbă, s-a desfAfurat !n Ţara RomAnea&cll, Invearula!!XVIIJ-lea,occmtinuăfiintcn_.ilactivitate dctraducereşl tipărire a cArţ!lor de cult tn limbii. romănA, fle ln centrul tipografie de la Buzlu, dar mai ales !n oele de la Tîrgovl~te. Rlmnlc fi Bucu~U. Cu toate deciziile prohibitive luate de autorit.'lţile tl'llllsilvănene. !m­potriva cărţii de la sud de mun\i. a cllroi semnificaţie politicii le en clară, aceuta pătrunde intens ln satele de pe5te munţi. dovadă avlnd arl, du~ autca vicisitudini cc s-au abătut as\lpra .ceston, numAri.d tnsemnatlnregistratdcronoştin\elede pînlacum

Cereet.'lrilţ noastre de teren desfăşurate ln 8$<.'Zăr!le de peste munţi ln perioada 1004-1971, ca fi cele efectuate ln unele biblioteci posesoare dc vechi tiplirituri,audcterminatcreşterca, dela623'IaJ.797, ac!fre! drţilor Upllrite ln Ţara Rom~nca~. care au depA!jit Carpe\li Cercetătorii culturii româneşti a sec. al XVIII-iea, uu a unor aspect.. ale u le, au e<1ns!derat, !n l!mltele datelor pe care le deţlneau, o pre-

•·" f•mill<

·~ Ar<INI, Ar<leat, l<lom IV, lfJl- l Hll, p Crioon,la -11111:...an.I, ~~~~:.ro'.'":.h~s:,IJldir< o ~rJ!I rom.1~<111 l• t~••

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

ponderenţ!l ln Tra n$!lvania a lipăriturii din eentn;l de la Rlmnie, la lnfilnţarea căruia s-ar fi avut !n vedere, în primul rînd aceastA pro­vincte1, Datele rezultate !n urma investigatlllor noastre, ne !ndreptătesc sa al!r­măm ca Bucureştiul a deţin ut rolul principal ln fnzestrarea eu cărţi româneştlalllj<'Zărilortransllvănene

Vom relicta unele din aspectele f,.._.,.,,en\el la românii de !""te munţi a lipllr!tu.rli bucu,...ştene, concludente !n <:<eea"" priveşte nowi lumlnA arun"8\ă asupra a<'llvitAUi Upograliee d!n cel mai Important centn; al ţ!lrll

Autorii valoroasei lucrări ,,Bibliografia romăneascll veche• • au primit multe informa(il de dincolo demun\l, privind semnalarea unor tipiri­turl rom ânqli neeun06CUtc de ei'· După """rgeua a mal mult de o jumătate de secol, Transilvania continui sa răm!nll o surd de îmbo­găţire a cunoştinţelor despre vechea. tipăritură rom~easeA, prilejuind totodatAunele!ndreptllrl pre\iOQe!luerliri • Vom aminti tipăriturile n!'CUn°"""tc p!nă acum !n bibliografia wehe. rodalaetivît.Aţllteasculu!tipograllcbucureştcan. lnlăcaşulrom.Anese dinBozeş(jud.Alba),.,.,rcetii rilenoastce auseosla!vealăoeditieine­dita din Antologhion, l!părită )a Bucureşti !n văleatul 7251 (1743), de Dimitrie Pandovid tipograful. Biserica monument istoric din Mărgi­neni (jud. Braşov), de\!ne ln patrimoniul sau, pe llngA a lte cărţi inte­""""'te, ş! un Octolh, tipărit la Bucureşti, ln anul 1756, de &irbu Bucureşteanul tipogra ful, tipărlturA de asemeni necunoscut.I de bibUo­IJTall. ln licq ul de lemn din Căbeştl (jud. Hunedoara), deasupra !ntrArii căreia se mal poate eiU anul 1673, am aflat o alt.I <'<ii \ie de Antolo­ghlon, nesemnala t.I apar\ln!nd a""luiaşlcentn; tipogra fic, dinanul 1762. şi de eare !şi leagă numele tipograful Iordache Stoicovld. lnseeţia. cilr\tl vechi a Bibliotecii Aeademiel R.S.R„ Filiala Cluj (BRV. 250) a ajun& ~pre păstrare un exemplar din ediţia n!'CUnoscu tA a Triodului, t!pArit la Bucureşti de Grigorte ie-romanahul, l• dJeat 7276 (1763). O alt.I C8I'te din aoeast.4 tipiriturll am aflat şi în casa parohial.A din Apahida Uud.Cluj),adusădinlăraşuldeJemn, astizllnrulnA.

Alăturămaeestornoisemnal.!lr( de editli necunoscute, eiteva completilrl. Jndrept.Ari şi conflrmări, la unele v...,hi tipărituri trecute 1n Blb!logral ia romilneasdl veche, numai ca urmare a unor comunic.!lrl, IArli a se avea la tndcmlnă vreun exemplar. Catavasierul, tipărit la Bucureşti, în 1724, treeut ln Biblio&ra!ia romAneascil veehe fn urma informaţiei Iul 11&-

~~":m:i~~~~!, ~i::• !;'\):~i~v!i:~.bl~n~ ~~!~aţi~~~~~ satele de peste mun\! prin depistarea a lncA trei exemplare. Un ul a

~.A~~IT;~~< ii°R7'!.':: :.::;;!"': ';:.;:· ~~"j';,.:=i.e; =: „MllOI dloo ""'"'~""""'· 1711.1-J l<I(), tn, Mil<OJ>. Ole., XII, nr. 1--1, UHIO, p. ~ ~ ~~~B~~ .• ~~ui~t. simon...:u, »ib!Jogtdfia rom4 ..... c.1 o«lit, m t-mc.

'AicwUn Z. N. Pop, BiblioG'rcti. wmd~ - · · -· ol< «>14tl<n'«•t n«jlo­Ml<l, ln S<O<dll fl~ldrtot.bibJiO!oQW,Ed.Acod. lll,BucureoU, IHQ,p,21 )--149, 1 1.Blanu,N. Hodof,op.rlf.,ll,p.22, 'N. !<><111. l lloria Wurtdl rom4~<1<4 voi. li. VAl<nl! de Mwit<, l!I09, p. 1!0.

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

aparţinut biscrlcii din Valea Marc (jud. Cov'"""8) 1, un altul a c!rrulat !n oatele Bretea şi Blnău• (jud. Hun...to.ni.), !ar ultlinul poartl numai lndlclllc ci...:ulaţlel sale ln Transilvanla, o preţuire ln mUl"41 1., Triod, BuNrCŞtl. 1742, trecut ln Bibliognfia romlneascl veche, după „..,,,,na lare blbllot[....t'leă •, l oe confirmi ullt.en\& '1I9e !ntlreşte pătrunde'"" s;i ln TnM llv1nia prin ex=p1.,...,1: ,,cumpărat de Paşte Ion din hn~ (jud. Albi) cu 10 numlirlturl 41 dat hiM'ricil neunite din sat ln 1767 martie H zile ", precum 4i prin oel deţinut de biserica fos tei episcopu a Feluculul. TiplrL1ura ooruU!ule OO!ltene&la tlpogra· tulu! Dimitrie Pandovlci. DuPll o mentlune dintr-o b..,.urt ar<fole&nl • fOlt Inserat !n BtbUoerafla romlncascii •·cehe un catavasier de Bucu­reşti din 1760 •l. ·In realitate e&rlea a vltut lumlM Upuuiul ln ant>l urmllt.or 1761, prin munca Upogra!lclo a lui lon:lad>e Stoloovicl. dupl. cum Indici foaia de titlu a exel'npiarulul oe se aril ln muzeul parohi&! al 11tulul Silişte (jud. S ibiu). Allt! cirU a le acestei edl\U le-am !ndcn·. Ufk1t !n liCllOlurlle de lemn din Netuş (jud. Sibiu), !a cea din OcoUşel (jud. Cluj), precum ~I la cea din Loma (jud. Sllaj) l>up4 o semnalare a Jul N. Iorga C$IC tttleut ln citate lucrlll'C un Pen­tkQlltar din 7272 (1764) ~. Ex=plarul din aceas\I M.iţle gă>.it ln ctl­toria Jui Comtantin Brlcoveanu, de la Polan.1 Mliru\ul (jud. B""°v)~ f~po:~~ni:...": '""teotiplrlturt bucureşteanl, datora~ Analiza suitlsticl a Uplriturilor de la sud de <:arpa\i, păstrate !n Tran· oilvanla, ne cilluzeşte, spre un alt aspect"" Uustreazi frecvenţa tipă·· riturilor bucureşteneln &atele de J>'""te munţi. Din C9drul titlurilor din Ţara RomAnea!lcl, "' Impune, adesea; prin numlrul de exemplare eu­n06Cllt plnl o.sth!, o cdlţie bw;u,.qteanA. -Cartea „Cl'llr!acodromlon~ $au Th·anghelle lnviţiitoatt, d!n 1732 ocupi~

Sn?;~~~~F~~~~f~E·:~:PZ:~E:lr e7Ei~~ ( Ccrb!a , Ahnqul Mic de Munte, Dumbrlivl\a (jud. Hunedoara), pr..cum< fli pe cele din Chcdu t i Sinpaul (jud. CluD. Printre ttle opt •edi\11 de CUanli lntilnile ln Trani;!lvanla, IM! olmpune, prin cele 37 ex=pla,.., cunoscute, ce.a de BueuttŞU, dln 1768. Rl;mar­cllm larga sa drculaUe. ln jud. H unedoara, unde am glllt 6 din Cele 23semnallrl oe ne1parţin. Prin cuvintele: „lntr-un volum de o frumuseţe firi pereche a re 1trli· bitu Jl""lut!ndenl ln Arde.al, u~ se lfbesc exemplare cu grlma<f*, dl ~I ln Moldova"· e]Ofl:la N. Iorga, Evll11ihell1 tlpAr!IA la Bucure:ştl, ln 1723. Intr-adevlr, noile ceroe!Ari, au sporit cu Inei 22, numlrul celM 19 exemplare deja men\!onate, ln!Arlnd clrculatla sa ln toate .onele provJ~el. lnvestlgaUlle ~te dovedesc, de asemenea. larga drculaU~

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

alei, a ediţiei de Bucureşti dln 1760 a E\/anghelieL Alte 23 exemplare .., adaugi celor ll' cun=te anterior din care, aproape jumătate, le-am afJatln/rurnOIL'eleaşetilridinŢaraSAlajulul

Prezenti prin cele 14 exemplare phtrate. Liturghia din 1741, e<>n­stitule un indice a.upra capacitilţ!I te""'ulul tipografic al Şcolii Vllcl­r<'Ştilor, instalat ln ministirea Sf. S.vL Cartea a !ost lnlllnita nu numai ln zona Braşovului,·c1 4f a Hunedoarei, SllU a $filajului, dove­dlta alci de enmplarul aflat ln • trllbunul lllcaş de l""1.n de la MAgura . Ocartemultclt!tainTnmt.l.lvanlaa fOllt MlirgMitare, ln ediţia bucu­reşteanll din 1746. 16 exemplare adllug!ndu-se ce!or p&tru anterior semnalate.lntllnltacuprecilderelnsateled!nsud. eanualipsitnicl tn zona .,..ntraUI., $8.U.,... de nord, lilnd cun"""1.llă ln sat..ie eele mal DS<'Unse,p:rlnu-emunţişlvlli. • Oloire cele 18 edi\!! ale Penticostarului, lnt!lnite ln ""tele din Tran­s iJ,•ani a, l'.ea mal apre<:iată a f <>llt cea de B~ureşti. din 1766. Cele 2~ de menţlonărl bibliografice anterioare, le sporlm cu !ncă 17 exemplare atestatedenolş!careextlndearlasadec!rcula\iepiMlalllcaşurHe deJemnd!nzonaSAlajului. · Ullimele Cl'r<:etilr! rid!cil de la 15 la 37, numărul cllr\ilor Triodul Săp­tlm!nl!Marl,tipăritlnl726,lnacelqiCl'ntru<'l1ltural

Oprim aici citarea cdlţillor bueur<'Ştene. care s.au bucurat de preţuirea romllniloc transllvănenl, l.ndreptlndu-ne a tenţia spre o altă grăitoare <Iova~ a aprecierii şl circula\!ei car\!! bucu~ten~ dincolo de munţi. Est.. \/orba de pătrunderea sa ln satele ce!e ma! l•oiat.., ln !Acaşurlle de lemn eele mai modeste. Ne atau martur!e numărul reiau,· mare păstrat p!nll asUlzi de un slngur lllcaş. Din biserica v..ehe de lemn din Someşul Rece (jud. Cluj), afiatil ln restaurare, au strllbiitut vremea pini la noi, 6 tipărituri de la •udul mun\!lor. dintr~ care 5 leşite de 5ub teascul tipografic al Bucureştilor. (Triod, 1746; Antologh!on, 1766; Cazanii, 1768; Octoih, 1774; Pentlcostar, 1782, alllturi de Apostolul de Buzlu.din 1743). După un drum de;;tul de anevo!Oll se ajunge la biserica dirr ... tul Tres­tia (jud. , Hunedoara). aşezatll pitoresc pe un deal stincos. Lacaşul, a cărui ve<:hime ridld probleme, a păstrai cu grije opt cllrli lipărlte fu Ţara Romăneaseă, cu frumoase legaturi ln picle. patru tipărite la Bucur<'Şti (Triod, 1746; Evanghelie, 1750; Psaltire, 1756; Octoih, 1774) Pentru a ajunge ln satul Valişoara (fost Porcu,..,.,), din munţii Metali­fer[, nu ai alt mijloc d..elt a p&rcurge 7 km, pe o vale de ph1u. ln Ul.caşul de lemn, ridicat conform !nscrip\ie! !n 1787, se păslreazli cu respl"'t, ecou .al preţuirii de odinioara . şapte Importante clrti tipărite

dincoace de munţi. dinlre care cinci bucureştene: (Octoih, 1720; Triod. 172tl; Mărgăritare, 1746; Anatologh!on. 1766; Penticostar. 1782. alături

-de Apostolul de Buzău, 1704 ş! de Llturghil , T!rgovlşte. 1713) ln satul Po!enl (jud. Alba). poJ)OSC'ltl numai dac~ te lncume\l să urci, timp de mai bine de trei eeasuri, un munte stlncos. dupl care se şl piteşte ... ml, num!t od!nloarll •Ugesti>·, „Dupl Piatrll", Biserica de zid, aca1-el lnlll\!me se sl tulaza la ln.oeputui veacului XVII, mai deţine ş.ase,

·din vechlle sale tipllrlturi munteneşti, dintre care, jumatate tipărite la Bucureşti. (Chiriaeodromlon. 1732; Mllr;dlitare. 1746; Triod. 1746)

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

Dar cartea bucureştean!, nu a fost numai ciUtl el şi coplaU, la lumina slovei sale ni&clndu-oe num<'roşl copişU tnmsilvlneni, cere au realizat man<*'l'ise ln Cll?'I! au urmat tndeaproape cartea tipllriU. Nu puţine slnt manuscrisele, pe care harnicii mlnuitori ai condeiului au cons"l'n­nat că • u avut ca i:wod, una din tipăriturile b<M:urqtene. Nu vom exemplifica cu vreuna din cir'lile pe care şi astăzi le.am aflat ln nu­mlr destul de mare, ca Octoihul lipărit la m4nMire1 Antim, ln 1720, sau .Cu a.nlile lui !Uc Miniat, 1742, t l după care avem şi manuscrl$e, ci cu o carte, prin• cărei copie, obţinem o nouă lumini asupra lnten­""i prezenţe de od!nio«rll a Bucureştiului cultural ln .atele de peste munţi. ln codicele copiat ln Vclţ (Jud. Sibiu) de l<>gofltul Matei din Saroţ,la17i(},seallă şi„lntre~rlhogosloveşt!'!curlspunsur1adu-

i]~~ d~mS:~ d';'81r:f.~~~~b~:)e ! r:Îi ~ţi(ef'f~~.t\~~utel:i UpllrîtelnBucuttşUlaanul 7249~"(1741)

Copistul a urmat ln munca „ slovele "'!el de a doua c4rţi Up!rlte !n tipografia şeolil Vtcăreştilor, ln 1741, din care nu am ma.I aflat astăzi nici un exemplar !n Transilvania, avlnd prin act'llt manuscris dovada că şi ea a trecut la român!! de peste munţi. O altA atestare a prezenţei &alealcl, anteri01rA manuscrillulu!,am mal allat-olnlr-o !~nare, de pe singurul exemplar cunoscut din Psaltirea de Bucureşti, 1748 11, şi oare a cirrulat, fapt semnificativ, ln Transilvania. ln 17~7. popa Petru ,Jocultor 1>CUm ln Chlreu~ 17, cum mărturisea el, IT14iru!a pe ultl­m„!e lile a le llpărlturll'*, clrţlle llca.ţulul. Prlntoe cele 20 de titluri allăm şi „Bogoslovla",care nu poate reprezenta altceva dedt „Tntreb4r:I hogosloveşti" .

Contribuind l• ~e!iniUva rea procesului de lntrodurere a Hmbll române ln lntreaga blse!ic.l romAneasdi, tipăritura bucureşte•nA a folosit şi ca manual, după care d.uclill!, lmpărtl,.eau 'tlint,a de carte !n s.atele tnn­silvlnene. Din numeroa&ele lnscmn.lrl al cirul conţinut UU3treazli afir­maţia noastri. vom aminti citeva. Proprietarul excmplal'tl\u! de Mar­gărltare, Buc. 1746, găsit ln Ucaşul s.atul11! de munte Rogo}el, !>ii just!ficaupru blestem pentruce\cel-lva lua !n vreun fel, prin cu­vinele „„.că pe astă sfintll carte au !nvăţat un om de au fost oa das-

~.!:ri~~n~~~e dr: se!e~~u::."~~::~~~\,:J';~~ ~:ta;; douădecenli.peflrul!nvă\ăm!ntulu!de stal '!afoloslrllc4rţllorde cult. Pe f .l. citim: „Am scris eu dascălul Bucur c!nd lnvliţam cop!ll !n casa pa;rintelul popi! lui Ti$C!, de la Moedu de Sus, leat 1776". Cu o frumoasA grafie, !n 1794, se nota pe ulUm11. ropertil: ,.Şi am scris eu

"BJbL AcodRSR. F. CIUJ,mu.rom. 1, 1.1-'°. : 1mBJ.n11.N.Ho<l°"01>.<it„ll,p.lll'1;l.B!anll.ll.Si......,_..,01>.dl,...,l.IV,

"Chln<I - Ch!ri ll. • ii 111.!ja. el. Corio1an Suciu, lll.eJ"""" lttorle <li lo<>oHUJ!lor CU„Tf.mril.,.~14,v<li.l,Ed. AQod.(1007),p. 6:, 143,loo.Bilţ.a oeala lnNIDl.o blolfflol<loild,o- l-.w •-1!1>Ut~. ln 1157,Cl'11ledio>!-~ •Dup.iolle__,i.ni rlprin...U.-....n• .,_, Pa!-ajun&e llt.B~ll.

~~d!'.:1rtru1-=c!.';"~'. AcMiemloel RSR, C.R.V. 2ff, wid• llm «t-

"A<umooalllln BlblMUHUlulBrul<.Siblu,CVflXVlll, 1711

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

Jon sin popii lui Jon Tişcă, de la Moc'Ciu de Sus, pn_'Cum ,,\..,Şti<' de cîndamtnvăţatdine!,eopiii , 7302" , ' Am expus datele din acest artleo\ cu gind11l de a sitlla la locnl meri ­tat activitatea tipografică a Burureştllor, din a l XVIII -iea '""""- Stră­daniile rărturarilor, grupe\i ln iurul acestui teasc tipo~ralk, adresate de o potri•·ă, românilor de pretutindeni, au contribuit la făuri rea unu! grai comun, a l unei rult1trl uni.,.,, factor de seamA, !n mentine"'" conşUinteiromâneştl,într-oepocădefrlimlntatlli!;torie

Publlcatloru imprim~ au XVJll~me 5ied e .ilBun ,.,..tdaru les vU!ages Tranoylva iru1

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro