aa1

123

Username / Parola inexistente Am uitat parola x Creaza cont nou Home Exploreaza Upload Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Arhitectura constructii Astronomie Chimie Drept Fizica Informatica Matematica Stiinte politice Tutorials Tehnica mecanica Timp liber

Elemente de Arhitectura si Sistematizare - proiect Arhitectura constructii

Locuinta si anexe aferente

ALTE DOCUMENTE Consideratii despre mixarea mortarului pentru betonul stampilat Ghid de executie CARACTERISTICI GENERALE ALE MATERIALELOR COTAREA DESENULUI DE CONSTRUCTII MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA MEMORIU DE ARHITECTURA Lungimile de imbracaminti rutiere pe drumurile nationale din Romania

Descrierea PARCARII SUPRAETAJATE KLAUS, de tipul P 310 Termoizolarea peretelui la exterior (balcoane, case) TEHNOLOGII DE LUCRU ALPINISM UTILITAR

Piese scrise a) b) Tema proiectului Locuinta si anexe aferente

Memoriu tehnic justificativ:

I.

Capitolul I

Date Generale

Caracteristicile amplasamentului : r. 7 Imoblilul va fi construit in judetul Botosani, municipiul Botosani, Str. n

Terenul are o panta intre 949i81j 3 si 9, sub forma aproximativ patratica, c u suprafata de 1600 mp. Categoria de folsinta este intravilan Tema: se va construi o locuinta cu nivel de inaltime P+M cu structura de r ezistenta pe zidarie portanta. Sursele de apa, energie electrica, telefon, gaze: Alimentarea cu apa se va face prin intermediul racordarii la reteaua d e apa a orasului Botosani. Energia electrica se va racorda la retaua existenta prin tabloul de di stributie care va asigura necesarul pentru noua constructie. Gazul metan este existent in zona. Organizarea de santier, demolari, devieri de retele: Oraganizarea de santier se va face pe proprietate, in zone usor de acc esat din strada atat pentru utilaje cat si pentru masinile care vor asigura apro vizionare cu materiale.

Categoria constructiilor propuse: Functiunea: Regim de naltime P+1 locuinta

Inaltimea la jgheab Aria construita Aria desfasurata Aria utila

5.90 m 182.35 m 200.61mp 121.33 mp

Categoria de importanta a obiectivului:

Cladirile se inscriu in categoria cladirilor de importanta normala(con form HGR nr 766/1997), clasa a IV-a de importanta(conform nornativului P100-1/20 06). Verificarea proiectului se va face la exigentele A1 rezistenta si stab ilitate la solicitari statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru const ructii civile, industriale si agrozootehnice cu structura de rezistenta din beto n, beton armat si zidarie (legea nr. 10/ 1995). Verificarea proiectului se va face la exigentele A1 rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru constructii civ ile, industriale si agrozootehnice cu structura de rezistenta din beton, beton a rmat si zidarie (legea nr. 10/ 1995).

II. erea functionala Functiuni: Se solicita construirea unui imobil tia locuinta. , Garaj.

Capitolul II

Descri

parter si etaj ce vor avea destina

La parter se vor amplasa: Camera de zi, Dormitor, Baie, Bucatarie, Hol La etaj se vor amplasa: Dormitor, Dormitor, Magazie, Uscatorie, Hol, C amera. Parterul va avea o inaltime de 3,40 m si etajul o inaltime de 2,50 m.

III. constructive si de finisaj Sistemul constructiv:

Capitolul III

Soluti

Suprastructura constructiei va fi din zidarie portanta cu samburi si centuri din beton armat iar suprastructura constructiei va fi din cadre de beton armat. Infrastructura constructiei va fi realizata sub forma unor fundatii din beton cu talpi continueiar infrastructura constructiei va fi realizata cu fundatii izola te din beton legate prin centuri. Locuintele vor fi prevazute cu instalatii electrice, sanitare, termice, conform cerintelor actuale de confort. Trotuarele din jurul caselor se vor vor realiza din beton si vor avea latimea de 1,4 m. Finisaje: - Interioare: Zugravelile n living, bucatarie, bai, holuri, dormitoare si dressing se vor executa cu vopsea lavabila pentru interior; baile, bucataria vor fi prevazu te cu gresie si faianta; holul de la parter va fi prevazut cu gresie; treptele d e acces intrare vor fi prevazute cu gresie de exterior antiderapanta. n living, d ormitoare si holul de la mansarda se va pune parchet. - Exterioare : Constructiile vor fi finisate cu vopsea lavabila pentru exterior de culoare crem . Tmplaria exterioara este din PVC alb cu geam termopan, iar tmplaria interi oara este din lemn de rasinoase.

Acoperisul este de tip terasa, necirculabil, izolat termic si impotriva apei. Co lectarea si scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin intermediul jghiaburilo r si burlanelor.

Tipuri de pereti: Peretii exteriori cu structura mixta, cu calitati de izolare termica: strat portent zidarie GVP + termoizolatie din polistiren extrudat la parter si p olistiren expandat la etaj. Solutia curenta : 25 cm zidarie GVP + 10 cm izolatie din polistiren, Peretii interiori portanti vor fi din zidarie de caramida plina: Dn = 25 cm. Peretii interiori autoportanti vor fi alcatuiti din fasii Hebel cu gro simea de 7,5 cm si 10 cm.

Dimensiunea golurilor de usi si ferestre :

A. PARTER: Goluri de usi : - intrare in cladire - baie - garaj - camera de zi - dormitor - bucatarie Goluri de ferestre : - baie - bucatarie - garaj - dormitor - camera de zi B. ETAJ: Goluri de usi: - dormitor - dormitor - magazie - uscatorie - camera Goluri de ferestre : - dormitor 200 - dormitor - magazie - uscatorie - camera 150 200 150 155 90 90 90 80 90 220 2 x 80 80 80 125 120 2 x 150 125 2 x 270 150 80

Nr.crt INCAPEREA

SUPRAFATA

minima uzuala maxima 1 Camera de zi 20.0 25 - 35 40.0 2 Sufragerie 10.0 15 - 20 25.0 3 Birou, camera studiu 10.0 12 - 15 20.0 4 Bucatarie 10.0 14 - 16 20.0

5 Camara 10.0 1.5 - 2 2.50 6 Debara ,oficiu 0.75 1.5 - 2 3.00 7 Baie 3.50 4 - 4.5 5.00 8 Camera personal 10.0 12 - 14 15.0 9 Dormitor principal 12.0 14 - 16 18.0 10 Dormitor individual 10.0 12 - 14 15.0

Intocmirea si prezentarea schitei fundamentale

a. Intocmirea schitei functionale Schita fundamentala se intocmeste la scara redusa deoarece prezitna nu mai date generale privind incaperile cladirii, dimensiunile orientative si pozit ia acestora, pozitia peretilor a scarii si a golurilor pentru usi si ferestre.

Initial schita functionala are ca scop stabilirea amplasarii ncaperilor, precum s i a golurilor pentru usi si ferestre, pentru asigurarea unui functional optim, a stfel nct se poate ntocmi cu linii de egala grosime, fara a se diferentia peretii d e diferite tipuri si fara precizarea dimensiunilor golurilor. Ulterior, dupa stabilirea structurii de rezistenta n concordanta cu cer intele functionale, precum si a alcatuirii peretilor exteriori si interiori, pre zentarea schitei functionale se poate face prin linii de grosimi diferite, sau c u linii duble, corespunzatoare cu grosimile la scara ale peretilor, si se pot st abili, de asemenea, dimensiunile initiale pentru golurile din pereti. b. Tipuri de pereti. Grosimi n cazul cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din diafragme de zidarie, executate pentru conditiile similare celor prevazute n proiectul de fata, se poa te utiliza o gama larga de tipuri de pereti, din diverse materiale. Functie de rolul pe care l ndeplinesc n cadrul cladirii peretii pot fi : 1). Pereti exteriori, cu rol portant si de nchidere; 2). Pereti interiori portanti, avnd si rol de separare; 3). Pereti interiori autoportanti, numai despartitori.

Grosimile peretilor utilizati n cadrul proiectului se recomanda astfel : a). Pereti exteriori cu structura mixta, cu calitati de izolare termic a : strat portant zidarie c.p. sau g.v. + termoizolatie din zidarie b.c.a. Solutia curenta : 24 cm zidarie G.V.P + 20 cm zidarie blocuri b.c.a. rezulta grosimile : efectiva def = 44 cm; nominala - dn = 45 cm; b). Pereti interiori portanti vor fi numai din zidarie de caramida pli na, respectiv de o caramida ( I c.p ), cu grosime nominala dn = 25 cm; c). Pereti despartitori autoportanti pot avea diverse alcatuiri: c.p 12,5 cm; c.p 7,5 cm ( la spatii secundare );

fsii Hebel cu grosimi de 7,5 cm; 10 cm; 12,5 cm; 15 cm; fsii ipsos- carton ( Knauf ): 3 cm; 4 cm; 5 cm si cu goluri : 7 cm; 10 cm. Se indica distantele dintre axele de trasare ale peretilor portanti, c are trebuie sa fie dimensiuni modulare, adica multipli ai unui modul M uzual. Pe ntru pereti portanti din zidarie de caramida se adopta n mod obisnuit modulul M = 3 Mo = 3 x 10 cm = 30 cm. Se precizeaza destinatia ncaperilor si a spatiilor aferente, pentru a s e pune n evidenta relatiile dintre ele. Se plaseaza orientativ golurile de usi si de ferestre si se nscriu even tual dimensiunile aproximative ale acestor goluri. Se stabileste pozitia si forma scarii de acces la etaj si la subsol.

Dimensionarea termica a peretilor exteriori Peretii exteriori ai cladirilor cu prezenta permanenta sau de lunga durata a oam enilor trebuie sa asigure, pe lnga rezistenta mecanica necesara preluarii ncarcari lor, si o protectie termica adecvata pentru perioadele reci ale anului, astfel nct temperatura interioara de confort din ncaperi sa poata fi realizata cu un consum rational de energie pentru ncalzire. n acest scop, peretii exteriori trebuie sa aiba o rezistenta globala la transfer termic Ro cel putin egala cu valoarea prescrisa de normele n vigoare ( STAS 6472/3-89 si Normativul C 107-97 ), respectiv Rno = 1,40 m2 . KW. Deoarece n varianta de alcatuire monostrat peretii exteriori din zidari e de caramida sau alte blocurivnu satisfac cerintele de izolare termica, se reco manda structura compusa, multistrat, una din variantele uzuale fiind : Zidarie din caramizi cu gauri verticale tip GVP, def = 0,24 m; Zidarie din blocuri de b.c.a GBN 35, cu strat de izolare termica.

Grosimea necesara de izolatie termica ( X ) se determina prin calcul, conform Normativului C107-97, din conditia ce rezistenta globala la transfer ter mic a peretelui ( Ro ) sa fie cel putin egala cu rezistenta la transfer termic minima normata pentru pereti exteriori ( Romin ) :

Rezistenta globala la transfer termic a peretelui reprezinta suma rezistentelor la transmisie termica a straturilor componente, la care se adauga rezistentele t ermice la suprafata interioara si exterioara a peretelui : Axa modulara de trasare a acestor pereti se considera la jumatatea grosimii, res pectiv la 12,5 cm de fete ( suprapusa pe axa geometrica ).

c. Peretii interiori autoportanti se pot executa, de asemenea, n variante divers e, precizate n tema proiectului. Pentru simplificarea se vor considera pereti din zidarie de caramida ceramica plina, cu grosimile: De o jumatate de caramida ( c ), cu grosimea efectiva de 11,5 cm si g rosimea nominala de 12,5 cm, care se utilizeaza pe plansele de ansamblu. De un sfert de caramida plina ( c ), cu grosimea efectiva de 6,3 cm si grosimea nominala de 7,5 cm, care se utilizeaza pe planse. De mentionat ca peretii interiori autoportanti despartitori nu prezint a axe modulare, pozitia lor pe planuri fiind determinata de cerinte functionale. De asemenea, grosimea nominala a tuturor peretilor, respectiv la desen area lor pe planuri, nu se I-au n considerare straturile de tencuiala. Tipuri de pereti utilizanti la proiectarea cladirii

Fazele executiei planului parter Planul parter reprezinta urma unui plan orizontal cu care se face o se ctiune imaginara prin cladire, pe la jumatatea inaltimii ferestrelor parterului. Se deseneaza elemente sectionate, precum si cele vazute sub planul taietor, dup a indepartarea virtuala a portiunii de cladire de deasupra. Avnd n vedere complexitatea datelor ce se prezinta pe aceasta plansa, sc ara cea mai adecvata este 1:50, desi se poate folosi si scara I:100. Pentru o executie eficienta si corecta a acestui plan orizontal se pro pune un mod de lucru pe faze, valabil si n cazul ntocmirii plansei cu ajutorul pro gramului AUTOCAD sau a altui program de grafica pe calculator. Aceste faze de lucru, ntr-o succesiune logica, sunt urmatoarele: a. trasarea axelor peretilor portanti exteriori si interiori;

b. trasarea liniilor corespunzatoare fetelor peretilor portanti; c. stabilirea pozitiei peretilor autoportanti despartitori; d. stabilirea marimii si pozitiei golurilor de usi si ferestre e. proiectarea scarii: dispunere, alcatuire, dimensiuni; f. prevederea de mobilier si echipamente sanitare standard; g. completarea cu elemente exterioare specifice parterului; h. cotarea planului la interior si exterior; i. definitivarea plansei; elemente de identificare.

Stabilirea marimii si pozitia golurilorde usi si ferestre

Datorita pozitiei conventionale pe la mijlocul naltimii ferestrelor, planul orizo ntal de sectionare a cladirii ntlneste la fiecare nivel si golurile prevazute n per eti pentru tmplarie, respectiv pentru usi si ferestre. Ca urmare, pe planurile or izontale ale proiectului, inclusiv pe planul parterului, trebuie respectate aces te goluri, cu semnele conventionale standardizate. Pe planurile orizontale sunt puse n evidenta numai latimile golurilor si pozitia lor n cadrul peretilor, dar prin cotarea specifica ulteriora se vor explicita amb ele dimensiuni. Nominalizarea unui gol se face prin precizarea in ordine a dimensiunii latimii ( B), si apoi a inaltimii (H), sub forma de B x H. Desi in stre cu lizarea lizarea rie. cazul cladirilor particulare, cum sunt vilele, se pot adopta usi si fere diverse dimensiuni, in acord cu dorinta utilizatorului, se recomanda uti dimensiunilor modulare pentru golurile de pereti, care determina rationa executiei si reducerea costurilor de productie pentru elemente de tampla

Ca urmare, in cadrul proiectului se va tine seama de recomandarile din norme pri vind dimensiunile golurilor, precizate mai sus. Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de locuit ( Conform STAS 4670/87 ) Ferestre Latimile ( Bf )- multiple de 30 cm, ncepnd cu 60 cm; Se recomanda ca : S ferestrelor 1 x S pard. ncaperii. 6 naltimile : ( Hf ) multipli de 30 cm, ncepnd cu 60 cm. naltimile uzuale: 1,20 m; 1,50 m; mai rar 1,80 m. Usi

Latimile ( Bu ) - multipli cu 10 cm ntre 60 si 100 cm si multipli de 30 cm ncepnd c u 120 cm; naltimile: ( Hu ) - multipli de 30 ncepnd cu 210 cm. - La ncaperile secundare se admite si Hu = 190 cm. - Hu - se considera de la suprafata pardoselii finite. Dimensiunile uzuale ( recomandate ) de usi: intrarea n cladire : 100x240cm; 100x220; 100x210; incaperi principale: 100x220; 100x210; 90x210; bucatarie: 90x210; 80x210; baie: 80x210; debara, camara, oficiu etc: 70x190cm; 80x200cm.

Amplasarea golurilor de usi si ferestre in pereti

Semne conventionale uzuale pentru usi si ferestre

Reprezentarea conventionala a golurilor de usi si ferestre la cladiri civile est e reglementata de STAS 1434/83 . Dintre tipurile de tmplarie au fost selectionate cele adecvate tipului de cladire care se analizeaza. De remarcat ca zona de perete din dreptul ferestrei nu este taiata de planul de sectionare, astfel nct reprezentarea acestei portiuni se va face cu linii subtiri, caracteristice tuturor elementelor care se prezinta n elevatie. n ceea ce priveste usile, se pot adopta cu prag sau fara prag: pentru a ccesul n balcoane si terase sunt indicate usile cu prag, care mpiedica patrunderea apei din precipitatii n ncaperi, iar pentru interior se poate adopta oricare din variantele, cea fara prag avnd avantajul unei circulatii mai comode. Se observa ca sensul conventional al elementelor de tmplarie se complet eaza cu linii de ax, terminate cu cerculete la capatul dinspre arcul interior si exterior al ferestrei.

Document Info Accesari: 1980 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )