03_master_proiectarea- amenajarea si intretinerea spatiilor verzi.pdf

USAMV CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE HORTICULTURASPECIALIZAREA PROIECTAREA, INTRETINEREA SI AMENAJAREA SPATIILOR VERZICOD 0211

RectorProf.dr. Doru PAMFIL

Categ.Nr. Disciplina formativa*

C S L P Cr FV C S L P Cr. FV1 Administrarea afacerilor în peisagistică A 0211010101 2 - 2 - 5 E - - - - - -2 Amenajarea teritoriului şi desen 1 S 0211010102 1 - - 1 5 VP - - - - - -3 Compoziţii florale în amenajarea spaţiilor verzi 1 A 0211010103 2 - 2 - 8 E - - - - - -4 Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 1 A 0211010104 2 - 2 - 8 E - - - - - -5 Tehnologii specialede întreţinere a spaţiilor verzi 1 A 0211010105 1 - 1 - 4 VP - - - - - -6 Amenajarea teritoriului şi desen 2 S 0211010106 - - - - - - 1 - - 1 4 E7 Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 2 A 0211010107 - - - - - - 2 - 2 - 7 E8 Tehnologii speciale de întreţinere a spaţiilor verzi 2 A 0211010108 - - - - - - 2 - 2 - 7 E9 Proiectare asistată de calculator CA 0211010109 - - - - - - 1 - - 3 6 VP10 Analiza compoziţiei 1 A 0211010110 - - - - - - 1 - - 1 6 E

8 7 1 30 7 4 5 3030 30

Categ.Nr. Disciplina formativa*

C S L P Cr FV C S L P Cr. FV1 Tehnologii speciale pentru amenajare spaţii verzi A 0211020101 2 - 2 - 6 E - - - - - -2 Modelare 3D în peisagistică S 0211020102 1 - - 3 7 VP - - - - - -3 Tehnici speciale pentru înmulţirea şi formarea mat.săd. dendrofloricol CA 0211020103 1 - 2 - 6 E - - - - - -4 Materiale şi tehnici florale amenajare interior S 0211020104 1 - 2 - 7 VP - - - - - -5 Analiza compoziţiei 2 A 0211020105 1 - - 1 4 E - - - - - -6 Practică şi cercetare de specialitate CA 0211020106 - - - - - - 20 C7 Elaborarea lucrării de disertaţie 0211020107 - - - - - - 10 E

6 - 6 4 30 - - - - 30Total 30 30

* Discipline:CA - Cunoaştere avansată; PC - Pregătire complementară; A - Aprofundare; S - Sinteză

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAn de studii : 1 (2013/2014)

Cod Semestrul 1 (14 săpt)

Nr.ore/săptămână

Total / an 16 16

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Semestrul 2 (14 săpt)Nr.ore/săptămână Nr.ore/săptămână

Total: ore/credite/săptămână

10 sapt.4 sapt.

Total: ore/credite/săptămână16 16

An de studii : 2 (2013/2014)

Cod Semestrul 3 (14 săpt) Semestrul 4 (14 săpt)

Nr.ore/săptămână

Prorector academicProf.dr. Ioan ROTAR

DecanProf.dr. Radu SESTRAS

Coordonator programProf.dr. Maria CANTOR

1

Nr.__________din _________ Formular USAMV 0211010101

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

1.2. Facultatea Horticultură

1.3. Departamentul I - Horticultură şi Peisagistică

1.4. Domeniul de studii Horticultură

1.5. Ciclul de studii1)

Master

1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajare şi întreţinerea spaţiilor verzi

1.7. Forma de învăţământ IF

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Administrarea afacerilor în peisagistică 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Felix Arion

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Conf. Dr. Felix Arion

2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de

evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2

A*

Obligativitate3

DI

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Management

4.2. de competenţe Studentul trebuie să cunoască și să stăpânească cunoștințele specifice funcționării economiei de

piață

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Cursul se derulează prin discuţii interactive pe baza materialelor şi a bibliografiei

anunţate în prealabil, dublate de materiale prezentate pe video proiector. Studenţii

vor avea cu cel puţin o săptămână înaintea cursului materialele bibliografice şi

sinteza cursului, pentru a participa activ la desfăşurarea discuţiilor orale. Cursul

este interactiv, studenții pot adresa întrebări referitoare la conținutul expunerii.

Disciplina universitară impune respectarea orei de începere și de terminare a

cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte activități pe durata prelegerii,

telefoanele mobile vor fi închise.

5.2. de desfăşurare a seminarului/

laboratorului/ proiectului

Studenţii parcurg pe bază de protocol şi cu asistenţă tematica prevăzută în fiecare

săptămână. Pentru fiecare seminar studenţii vor pregăti materialele şi temele care

vor fi prezentate şi evaluate de colegi prin intermediul resurselor utilizate în cadrul

cursului.

Disciplina academică se impune pe toata durata de desfășurare a lucrărilor.

3.1. Număr de ore pe săptămână–

forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp ore

3.4.1.Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 32

3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28

3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

3.4.4.Tutoriala 10

3.4.5.Examinări 5

3.4.6. Alte activităţi 4

3.7. Total ore studiu individual 94

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite4 5

2

6. Competenţe specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e Identificarea şi descrierea conceptelor, principiilor, teoremelor şi metodelor de bază din managementul afacerilor Descrierea şi definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază ale managementului afacerilor şi conducerii proceselor şi sistemelor de producţie de complexitate mare Descrierea şi definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază ale managementului afacerilor şi a unităţilor de aprovizionare şi desfacere de complexitate mare Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor tipuri variate de decizii de management al afacerilor şi a unităţilor de aprovizionare desfacere Aplicarea unor principii şi metode de bază specifice managementului afacerilor şi al unităţilor de aprovizionare desfacere pentru rezolvarea de probleme/ situaţii bine definite Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, avantajele şi limitele unor metode de management al afacerilor şi al unităţilor de aprovizionare desfacere

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Aplicarea, în mod responsabil, a principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în realizarea sarcinilor profesionale şi identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, a etapelor de lucru, a duratelor de execuţie, a termenelor de realizare şi a riscurilor aferente. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi utilizarea eficientă, pentru propria dezvoltare, a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba romana, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei

Obiectivul principal al disciplinei îl reprezintă educaţia economică şi antreprenorială a viitorilor specialişti, urmărindu-se formarea acestora în spiritul economiei de piaţă, a rolului individului ca antreprenor, producător, şi consumator în economie, astfel încât studenţii să-şi poată dezvolta, pe parcursul procesului de învăţământ, aptitudini şi cunoştinţe adecvate economiei concurenţiale, performante. Cursul oferă cunoştinţele necesare pregătirii unui manager de proiect eficient. Un manager de proiect se va ocupa de dezvoltarea unui proiect, estimarea resurselor, obţinerea finanţării, gestionarea cu responsabilitate a tuturor resurselor umane şi materiale implicate în proiect, încadrându-se în buget, de analizarea în fiecare etapă a stadiului de realizare, a riscurilor apărute sau potenţiale, de găsirea de soluţii pentru a micşora impactul acestora asupra bunei derulări a proiectului, de monitorizarea costurilor, evaluarea şi raportarea periodică, de coordonarea şi motivarea echipei etc.

7.2. Obiectivele specifice Disciplina abordează într-o viziune sistemică şi prin prisma postulatelor specifice economiei de piaţă, problematica de bază a managementului general, punând la dispoziţia viitorilor manageri principiile teoretice, metodele, tehnicile şi instrumentele necesare. Se are în vedere formarea unei gândiri manageriale moderne, dublată de dezvoltarea principalelor aptitudini şi comportamente manageriale. Avantajele cursului se referă la posibilitatea de a extrage principiile generale ale managementului de proiect din multitudinea informaţiilor prezentate şi capacitatea de a le putea aplica în activitatea practică. Studenţii vor putea câştiga abilitatea de a avea o viziune de ansamblu asupra proiectului, de a face legături între informaţii din domenii diferite de activitate şi de a menţine cursul proiectului către obiectivul final.

8. Conţinuturi

8.1.CURS Număr de ore – 28 Definire proiect; tipuri de proiecte Principii in managementul proiectului Roluri şi responsabilităţi ale echipei de proiect Iniţierea proiectului Investigare: Studiu de fezabilitate Lansarea proiectului Implementarea proiectului Închiderea si evaluarea proiectului Formulare si modele utilizate in managementul proiectului Rezolvarea problemelor, riscurilor, solicitărilor de schimbare pe proiect

Metode de predare

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Observaţii

1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 2 prelegeri 2 prelegeri 1 prelegere 2 prelegeri 1 prelegere 2 prelegeri 1 prelegere

8.2.LUCRĂRI PRACTICE Număr de ore – 28 Definire proiect; tipuri de proiecte Principii in managementul proiectului Roluri şi responsabilităţi ale echipei de proiect Iniţierea proiectului Investigare: Studiu de fezabilitate Lansarea proiectului Implementarea proiectului

Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice Aplicarea conceptelor teoretice

1 ședință de seminar 1 ședință de seminar 1 ședință de seminar 2 ședințe de seminar 2 ședințe de seminar 1 ședință de seminar 2 ședințe de seminar

Inchiderea si evaluarea proiectuluiFormulare si modele utilizate in manasementulproiectuluiRezolvarea problemelor, riscurilor, solicitlrilor deschimbare pe proiect

Aplicarea conceptelor teoreticeAplicarea conceptelor teoretice

Aplicarea conceptelor teoretice

I qedinfi de seminar2 qedinfe de seminar

I qedinF de seminar

Bi b I iog raf ie O b I ig atorie :1-. Cniner, Stuart and NetLibrary, lnc. The 75 greatest management decisions ever made- New york: AMACOM; 1g992- 19lt!w, Robert L. Ail the m6th you need to get ich: thinklng with numbers for financia! succes!. Ciricagq ttti Opei Court;

2002.1 l!an9n9 Mocanu, Carmen Scrusfet Managementul proiectelor (editia a tt-a), Editura:CH Beck, 2OOs

i:. Denis Lock, Management de proiect, Edituia Codecs, 2OO4

-". .6. =.J.Rodney Tumer si Stephen J.Wtler, Manuatut Gower de Management de Proiect - Editia a ltt a, Editun Codecs. 2004E t Dt togrcte t- ac uftailva :

1. y1.uft.1igl9n, Jglll J<eith and Mowen, John C. The aft of high-stakes decision-making: tough catls in a speed-driven wortd. NewYork: Wiley; 2002.

9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrile reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,asociafilor profesionale qi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Exemplificareasubiecte|orteoreticesebazeazdpeactivitateap'acticeino deruleazd in cadrul Consor{iului de Inginerie Economici din Rom6nia, Clusterul AgroTransilvania qi in activitltile decercetare zd derulate cu entiteti din mediului economic.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode deevaluare

r 0.3.Pondere dinnota final[

10.4. Curs Nivelul de asimilare a informatiilor in vedereadeprinderii rolului individului ca antreprenor qimanager,.Nivelul de asimilare a cunoqtinfelor neaesarepentru dezvoltarea aptitudinilor gi cunoqtinteloradecvate economiei concuren{iale, performante.

Examenscris

500/,

10.5. Seminar Deprinderea spiritului managerial specificeconomiei de piatd, precum qi cu insugireainstrumentelor metodologice necesare pentruelaborarea diferitelor stratesii de materializare aobiectivelor stabilite.

Sunt prevSzute 5proiect qi teme cesunt evaluate pe

parcurs

s0%

10.6. St4ndard minim de pg!-formanfiDovedireacunoaqterii, in!elegeriiqicapacitateadeaplicarepracticdaqedinle de seminar la un nivel de minim 50%. Oblinerea pragului de 50o/o atdt cunogtinlele teoretice, cat gi pentruaplicalive este condilie de promovabilitate.

t Ciclul de studii - se alege una din variantele - Licenld./Master/Doctorat

I negimul disciplinei (conlinut)- pentru nivelul de ticenfi se alege una din variantele - DF (disciplinafundamentali), DD

.(dis.ciplina din domeniu), DS (disciplina de specialiiate), DC (disciplina complementard)." Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele - DI (disiiplina obligatorie), DO'(disciplina opfionalS), DFac (disciplin[ facultativi); A* (Aprofundare)' Un credit este echivalent w25-30 de ore de studiu (activit6{i didactice gi studiu individual).

Data complet[rii30/09/2013

Data aviz[rii indepartament22.11.2013

Titular cursConf. Dr. Felix Arion

Titular lucr[ri seminariiConf. Dr. Felix Arion

1


FIŞA DISCIPLINEI


1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

1.2. Facultatea Horticultura

1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică

1.4. Domeniul de studii Horticultura


Master

1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi



2.1. Denumirea disciplinei Amenajarea teritoriului şi desen 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Marcel Dirja

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Prof. dr. Marcel Dirja


evaluare Continuă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 S*

Obligativitate3 DO



4.1. de curriculum Nu este cazul

4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aiba cunostinte referitoare la Topografie, Geometrie


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul clarifică problemele teoretice fundamentale de amenajare a spaţiului

intravilan şi extravilan. În spaţiul intravilan, se va prezenta evoluţia unui teritoriu

de la planul de situaţie planimetric şi nivelitic până la amenajarea în detaliu a

aleilor şi potecilor, a taluzurilor, tersaselor precum şi trasarea acestor lucrări pe

plan; se bazeaza pe metode si mijloace moderne de predare: expunere, explicare si

demonstrarea tematicii, evidentierea aplicatiilor practice. Vor fi respectate regulile

de conduita universitara stabilite prin regulamente interne sau generale.



In orele rezervate intocmirii proiectului se va pune accentul pe dezoltarea unui nou

concept de proiectare a unei grădini. Concept care ţine cont de principiile Feng

Shui. Astfel studentul va însuşi noţiuni generale privind istoricul şi evoluţia acestei

arte, precum şi elementele care trebuie urmărite în momentul realizării grădinii:

Pozitive: ciclul constructiv/distructiv, influenţa animalelor celeste, metodologia

Yin şi Yang de concepere a grădinii

Negative care ar putea influenţa evoluţia armonioasă a întregii amenajări („săgeţile

otrăvite”), plantele simbol care atrag norocul, prosperitatea, echilibrul şi iubirea.




3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14





3.4.4.Tutoriala 16

3.4.5.Examinări 2





2

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Sa cunoasca limbajul de specialitate specific disciplinei.

Sa inteleaga functionarea si relatia dintre elementele ce definesc spatiul.

Sa defineasca principalele elemente specifice amenajarii spatiului.

Sa stapaneasca cunostintele de baza cu privire la desenul tehnic si proiectare

Sa cunoasca diferite metode de amenajare a spatiului

Sa isi insuseasca principiile de amenajare a spatiului.

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

Sa demonstreze capacitatea de concepere, elaborare si proiectare.

Sa participe la programe de vizitare si instruire.

Sa demonstreze preocupare privind perfectionarea principiilor generale ale unei amenajari.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuşirea simbolurilor utilizate în desenul tehnic

Realizarea unui proiect la scară

Cunoaşterea elementelor Feng Shui şi aplicarea acestora într-un spaţiu sugerat

7.2. Obiectivele specifice Realizarea propunerii de amenajare a unei grădini în stil Feng Shui, urmărind

paşii însuşiţi la orele de curs. Proiectul va cuprinde o parte de documentaţie

personală - analiza situaţiei existente, precum şi soluţiile propuse pentru

mascarea sau înlăturarea elementelor negative, iar pentru o mai bună întelegere

a proiectului, acesta va fi însoţit de o parte scrisă Memoriu tehnic justificativ, în

care se va explica şi motiva alegerea elementelor utilizate în amenajare.

8. Conţinuturi

8.1.CURS Număr de ore – 14 C1. Noţiuni introductive Obiectivul şi importanţa desenului tehnic. Materiale, instrumente şi aparate necesare executării desenului tehnic. Norme generale pentru executarea desenului tehnic. Liniile folosite în desenul tehnic. Elementele scrierii: modul de scriere a literelor şi cifrelor, dimensiunile scrierii, caracterul de scriere C2. Construcţii geometrice şi racordări Puncte, drepte, unghiuri. Drepte perpendiculare şi drepte paralele. Împărţirea unui segment de dreaptă. Unghiuri, împărţiri de unghiuri. Racordări de drepte prin arce de cerc. Racordări de drepte cu cercuri prin arce de cerc C3. Desenul la scară Generalităţi. Fazele executării desenului la scară. Transformarea scărilor C4.Ridicarea în plan a terenului Hărţi şi planuri. Clasificarea ridicărilor topografice. Metode numerice de ridicare în plan. Operaţiile ridicărilor numerice în plan C5.Lucrări topografice necesare la trasarea proiectelor de organizare, sistematizare şi amenajare a teritoriului Noţiuni generale asupra lucrărilor de trasare. Pregătirea topografică a proiectelor de organizare, sistematizare şi amenajare a teritoriului. Trasarea pe teren a elementelor topografice ale proiectelor C6.Nivelarea terenurilor, trasarea planurilor de parcelare şi a drumurilor Nivelarea terenurilor în plan orizontal. Nivelarea terenurilor în plan înclinat. Modelarea terenurilor. Metode planimetrice de trasare a planurilor de parcelare. Trasarea drumurilor pe terenuri plane şi pe terenuri în pantă C7. Noţiuni introductive legate de ştiinţa Feng Shui Istoria şi originile Feng Shui. Cele cinci elemente: apă, foc, metal, lemn, pământ. Animalele celeste: dragonul, tigrul, fenixul, ţestoasa, şarpele C8. Peisajul şi formele Topografia vecinătăţilor şi configuraţia topografică ideală. Formele şi liniile în designul grădinii: pătrate, cercuri, dreptunghiuri şi linii ondulate. Formele în raport cu zonele urbane şi rurale. Tipurile de grădini în funcţie de orientarea acestora C9. Energia şi simbolurile Energia pozitivă şi negativă. Yin şi Yang. Ciclul productiv şi distructiv. Elementele nefavorabile în grădină C10. Elemente constitutive ale unei grădini Garduri şi scări. Pergole şi sculpturi. Mobilierul de grădină. Anexele din grădină C11. Vegetaţia în amenajările Feng Shui Flori, arbuşti şi arbori cu Feng Shui bun. Pomi fructiferi care atrag norocul. Plante cu Feng Shui nefast. Formele frunzelor. Culorile florilor

Metode de predare

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Observaţii

2 prelegeri (C1 + C2) 2 prelegeri (C3+C4) 1 prelegere (C5) 1 prelegere (C6) 2 prelegeri (C7+C8) 2 prelegeri (C9+C10) 3 prelegeri (C11+C12+13)

3

C12. Apa în grădina Feng Shui Formulele de amplasare a apei. Bazinele şi iazurile artificiale. Detaliile de apă C13. Iluminatul unei grădini Corectarea formelor şi structurilor dăunătoare. Exploatarea şi evidenţierea elemenetelor importante dintr-o grădină

Prelegere Prelegere

8.2.LUCRĂRI PRACTICE Număr de ore – 14 Materiale instrumente şi grafică pentru proiectarea peisagistică

materiale şi instrumente scări folosite pentru planurile peisagistice grafica şi semnele convenţionale pentru întocmirea planurilor de

spaţii verzi tipurile de cartuş şi dimensiunile standard pentru planşe

Reprezentarea formelor de relief prin curbe de nivel forme de relief metode de reprezentare

Metode de calcul a suprafeţelor metode grafice metode numerice metode mecanice

Calculul pantei, trasarea unui drum de pantă dată definiţia pantei şi exprimarea trasarea unui drum de pantă dată

Elemente de proiectare a schemei de circulaţie în parcuri şi grădini – I tipuri de alei racorduri de alei

Elemente de proiectare a schemei de circulaţie în parcuri şi grădini – II intersecţii, accese scheme de trasee ale circulaţiei în parcuri şi grădini

Nivelarea terenului nivelarea în plan orizontal nivelarea în plan înclinat

Profil longitudinal şi transversal Analiza situaţiei existente a unei grădini

analiza aleilor analiza vegetaţiei analiza elementelor de apă şi a sistemului de iluminat

Măsurătorile efectuate pentru realizarea planului măsurătorile cu busola orientările şi direcţiile variaţii în măsurătorile cu busola

Realizarea planului unei grădini cu ajutorul pătratului Lo Shu identificare colţurilor unei grădini şi proiectarea sistemului de alei

Amenajarea unei grădini cu ajutorul Pa Kua şi pătratului Lo Shu proiectarea sistemului de alei

Proiectarea vegetaţiei arbori şi arbuşti plante floricole şi de gazon

Proiectarea luciului de apă, a elementelor de mobilier şi a sistemului de iluminat Noţiuni pentru redactarea Memoriului Tehnic Justificativ

Metode de predare Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere Expunere, dezbatere

Observaţii Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Reprezentare grafica Concepere si redactare

Bibliografie Obligatorie:

1. Dîrja Marcel, 2000. Combaterea eroziunii solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 2. Blidariu Valeriu, Andrei Wehry, Gheorghe Pricop. 1997. Amenajări de irigaţii şi drenaje, Editura Interprint, Bucureşti. 3. Georgescu I. , D. Anastasiu. 1965. Cum să citim desenele de construcţii. Editura Tehnică, Bucureşti.

Hunter. 2009. Irigaţii rezidenţiale automatizate. Ghid de proiectare. Bibliografie Facultativă:

1. Pleşa Ioan, Ionel Jinga, Alexandru Ene, Sorin Câmpean. 2000. Îmbunătăţiri funciare şi irigarea culturilor. Lucrări practice. Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,

asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

In vederea pregatirii practice corespunzatoare a viitorilor specialisti, a punerii acestora in contact cu situatii concrete din

domeniul lor de pregatire, vor fi invitati specialisti de profil de prestigiu.

10. Evaluare

t Ci.lul de studii- se alege una din variantele- Licenta,/MasterlDoctorat

-. _. Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

{disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara)." Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezd)

- Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).

Data completirii30.r 1 .2013

Data avizSrii indepartament22.11.2013

Titular cursProf.dr. Marcel Dirja

\,/ ..

F I

Titular lucrariProf.dr.

laborator/semMarcelDirja

M-tnanl

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare | 0.2. Metode de evaluare10.3.

Pondere dinnota final5

10.4. Curs Evaluarea cunoqtinfelor teoretice Verificare pe parcurs in cadrulsustinerii proiectului

40%

I 0.5. Seminar/Laborator Se vor verifica cunogtiintele teoreticeinsuqite in cadrul cursului sub formaredataca Piese scrise si Piesedesenate ale Memoriului Tehnic.

Sustinere proiect 600/o

10.6. Standard minim de perfgrmanfd. insu$irea simbolurilor utilizate in desenul tehnico Realizarea unui proiect la scar6o Intocmirea unui proiect de amenajare peisagistici pentru diferite situatii existente: gridina Feng Shuio cunoaqterea elementelor Feng Shui qi aplicarea acestora intr-un spa{iu sugeratr Pentru promovare este obligatorie ontinerea notei minime de trecere la sustinerea proiectului.

1


FIŞA DISCIPLINEI


1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca


1.3. Departamentul Departament I, Horticultură şi Peisagistică



Master




2.1. Denumirea disciplinei Compoziţii florale în amenajarea spatiilor verzi 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Adelina Dumitraş

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Conf. Dr. Adelina Dumitraş


evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Floricultură, Plante floricole şi de gazon,

4.2. de competenţe Desen şi reprezentări grafice


5.1. de desfăşurare a cursului Informarea, Comunicarea, Modelarea, Dezbaterea; Predarea prin prelegeri libere,

expuneri în Power Point, planşe, fişe. Studenţilor li se pun la dispoziţie cursuri de

specialitate şi bibliografia necesară pentru buna lor pregătire.



Explicaţia, Comunicarea, Demonstraţia, Observaţia, Experimentul, Conversaţia,

Formarea, Deprinderea, Metoda activ-participativă de predare. În cadrul fiecărei

şedinţe de laborator se prezintă importanţa teoretică şi aplicativă a lucrării curente,

modul de lucru, detaliindu-se cele mai semnificative elemente şi efectuându-se

demonstraţii practice, acestea fiind repetate individual de către studenţi în vederea

formării deprinderilor practice necesare unor buni specialişti în domeniu. Se

folosesc îndrumătoare de lucrări practice, materiale specifice fiecărei lucrări,

internet, mijloace de informare şi de formare a deprinderilor practice.

3.1. Număr de ore pe săptămână –







3.4.4.Tutoriala 4

3.4.5.Examinări 10

3.4.6. Alte activităţi




2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Dobândirea deprinderii de analiza şi organiza un spaţiu, formarea unei culturi vizuale solide, conştientizarea

necesităţii studiului individual, analiza formelor naturale, sinteza formelor naturale în forme abstracte, stimularea

capacităţii de a organiza spaţiul exterior utilizând specii floricole, studiul unor compoziţii până la faza de detaliu

formal, asocierea corectă a speciilor floricole în raport cu arhitectura peisajului, tipul şi durata înfloririi, talia

plantelor, forma, mărimea şi amplasarea compoziţiilor florale, armonia şi contrastul culorilor în vederea obţinerii

unor compoziţii peisagistice armonioase.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Creşterea creativităţii, dezvoltarea abilităţii de a organiza spaţii diferite din punct de vedere al mărimii, încadrării,

tipologiei; dobândirea capacităţii de a studia detaliat subiecte, formarea obişnuinţei de studiu individual, formarea

unei gândiri analitice critice, dezvoltarea unui spirit critic şi autocritic obiectiv bazat pe noţiuni corecte.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Obiectivul cursului este de a aduce în atenţia studenţilor moduri de organizare a

speciilor floricole în diferite contexte, spaţii, stiluri peisagistice. Noţiuni despre

utilizarea vegetaţiei ca factor major de design; influenţa şi relaţia speciilor

floricole cu sit-urile luate în studiu. Cursul oferă o introducere în conceptele şi

practicile designului ce utilizează speciile floricole. Noţiunile predate includ:

principiile de design utilizate în compoziţiile florale. Studenţilor li se va oferi

oportunitatea de a înţelege principiile de bază a design-ului, precum şi procesul

şi implementarea acestuia în mediul reprezentat de materialul vegetal floricol.

7.2. Obiectivele specifice Cursul se axează pe unicitatea vegetaţiei ca element de design, pe modalităţile

de dispunere a vegetaţiei floricole, legile armoniei şi contrastelor, înfiinţarea şi

întreţinerea suprafeţelor amenajate cu specii floricole, tipuri de grădini, exemple

de compoziţii florale utilizate în diferite amenajări peisagistice.

8. Conţinuturi

8.1.CURS

Număr de ore – 28

1. Noţiuni introductive

2. Clasificarea speciilor floricole

3. Caracterizarea speciilor floricole din punct de

vedere peisagistic

4. Principii în design-ul şi amenajarea spaţiilor verzi

5. Principalele grupe de plante floricole utilizate în

compoziţiile florale

6. Utilizarea speciilor floricole în diferite amenajări

peisagistice

7. Înfiinţarea şi întreţinerea suprafeţelor amenajate

cu specii floricole

8. Tipuri de grădini. Exemple de compoziţii florale

utilizate în diferite amenajări peisagistice

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

2 ore

2 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

4 ore

8.2.LUCRĂRI PRACTICE


1. Prezentarea temei de proiectare, informaţii

suplimentare, stabilirea procesului de desfăşurare a

proiectului

2. Documentare pe teren, observarea dispunerii

speciilor floricole în peisajele amenajate din mediul

urban şi rural, observarea dispunerii speciilor

floricole în peisajul spontan, natural

3. Tratarea tipurilor de compoziţii florale în contexte

date; scheme cromatice, scheme funcţionale

4. Aplicarea compoziţiilor florale în amenajarea

peisagistică a spaţiilor date – aplicaţii practice a

noţiunilor predate în curs

5. Prezentarea şi predarea proiectului

Studiu practic şi teoretic





2 ore

4 ore

10 ore

10 ore

2 ore Bibliografie Obligatorie

1. Dumitraş Adelina, 2010, Compoziţii floraaale utilizate în amenajări peisagistice, Editura Mediamira, Cluj-Napoca 2. Dumitraş Adelina, 2006, Plante floricole şi de gazon, Editura Mediamira, Cluj-Napoca

9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu agteptlrileasociafilor profesionale gi angajatori reprezeniativi din

reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,domeniul aferent programului

In vederea identificarii unor amai actuale teme qi probleme practice, cadrele didactice

- participE la conferinle gi simpozioane nafionale, interna{ionale unde se dezbat teme de specialitate;- se implicd in proiecte de cercetare care trateazdsubiecte specifice domeniului;- participbri la t6rguri de specialitate, concursuri;- prezentdri de noi produse sau tehnici;- organvarea unor ateliere de lucru sau participiri la work-shop-uri organizate de firme sau organiza{ii cedesfb$oard activititi in domeniul de interes.

Tip activitate 10.1. Criteri i de evaluare 10.2. Metode de evaluarer 0.3.

Pondere dinnota final510.4. Curs Examinarea teoretic[

la sfdrgitul semestrului.Examen scris

Activitatea la curs gi examenulteoretic 600/o din nota finali.

Prezenlarea la examenul teoreticeste condi{ionatd de promovarea

examenului practic.I 0.5. Seminar/Laborator Examenul practic se face in laborator

gi constd in prezentarea gi predareaproiectelor elaborate pe parcursulsemestrului.Colocviu/lucrdri practice;- proiect;- o mapb cu crochiuri, fotografiiproprii gi fiqe, rezultate in urmastudiului individual:- teme pe parcurs, frec

Este prevdzut[ I verificare lasfrArgitul semestiului.

Activitatea la lucrlri practice giexamenul practic 40%o din nota

finald.

10.6. Standardminim deStapanirea info..nutla verificarile pe parcurs este conditie de prtmovabilitate.

t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/MasterrDoctorat- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

,{ ais;tnlina.ai1 d:T.."i"], DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplinu comft"-entara;.

Kegrmul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DOn(

disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)' un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).

Data completdrii22.10.2013

Data avizilrii indepartament22.11.2013

Titular lucrari laborator/seminariirRA$

Director dProf. dr. Dd

Adelina DUMITRA$

1


FIŞA DISCIPLINEI





1.4.Domeniul de studii Horticultură

1.5.Ciclul de studii1)

Master

1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare şi întreţinere spaţii verzi



2.1. Denumirea disciplinei Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Zaharia Dumitru

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucrări dr. Zaharia Adrian


evaluare Sumativa

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Arboricultură Ornamentală, Botanică, Pedologie

4.2. de competenţe Masterandul trebuie să cunoască influenţa factorilor de mediu privind creşterea şi dezvoltarea

plantelor lemnoase, precum şi manifestarea însuşurilor peisagistice ale acestora.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, se desfăşoară în mare parte sub forma dialogului-răspunzând

întrebărilor masteranzilor



Lucrările practice se desfăşoară în spaţii verzi (grădini, parcuri) unde speciile

lemnoase ornamentale sunt în numar mare. Masteranzii analizează pe exemplarele

existente, caracterele organelor componente ale plantelor.








3.4.4.Tutoriala 5

3.4.5.Examinări 10





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Să cunoască toate speciile şi cât mai multe cultivare ale plantelor lemnoase care pot fi cultivate în ţara noastră,

precum şi valorile decorative ale acestor plante, perioada şi durata de manifestare a valenţelor ornamentale.

Să-şi aprofundeze cunoştinţele despre biologia plantelor lemnoase ornamentale.

Să cunoască principiile de asociere în formaţiuni peisagistice ale plantelor lemnoase ornamentale. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

Să demonstreze că dispun de cunoştinţe necesare înţelegerii principiilor care guvernează o bună funcţionalitate a

ecosistemelor ornamentale.

Să dovedească deprinderea necesară organizării activităţilor de cercetare, în vederea îmbunătăţirii tehnologiilor

specifice cultivării acestor plante în condiţiile unui climat urban.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-şi însuşească cunoştinţele referitoare la morfologia şi ecologia cultivarelor

horticole aparţinătoare speciilor lemnoase ornamentale, necesare recunoaşterii

acestor cultivare şi specii, precum şi cultura acestora în ecosistemele

ornamentale.

7.2. Obiectivele specifice Să înţeleagă obligativitatea peisagistului în ceea ce priveşte crearea de condiţii

cât mai apropiate de cele în care plantele lemnoase ornamentale s-au dezvoltat şi

vegetează în mod natural.

Să stăpânească tehnicile prin care se pot realiza condiţiile optime de cultură ale

plantelor lemnoase ornamentale.

8. Conţinuturi

8.1.CURS


Aspecte biologice şi tehnologice ale cultivarelor horticole

ornamentale, aparţinând speciilor lemnoase şi care

datorită valorilor peisagistice se folosesc la amenajarea

spaţiilor verzi:

- Cultivarea arborilor foioşi cu frunze caduce

- Cultivarea speciilor lemnoase foioase cu frunze

persistente

Metode de predare

Prelegere

Întrebări

Discuţii

Prelegere

Întrebări

Discuţii

Observaţii

10 şedinţe

4 şedinte



Caractere morfologice şi peisagistice ale cultivarelor

horticole aparţinând speciilor lemnoase ornamentale

Recunoaşterea speciilor lemnoase cu frunze caduce şi a

cultivarelor horticole aparţinătoare acestor specii

Colocviu

Studiul plantelor după

natură, diapozitive, planşe



Verificarea cunoştinţelor

9 lucrări laborator


2 lucrări laborator Bibliografie Obligatorie:

1. Zaharia Dumitru2013- 2014 – Notiţe de curs

2. Iliescu Ana Felicia, (1998), Arboricultură ornamentală, Ed. Ceres 3. Zaharia D., Dumitraş Adelina, Zaharia A. (2008), Specii lemnoase ornamentale, Ed. Todesco

Bibliografie Facultativă: 1. Zaharia D., et al. (2003), Arboricultură ornamentală , Ed. Risoprint



Pentru o îmbunătăţire şi actualizare permanentă a predării şi a conţinutului cursurilor cu cele mai actuale teme şi

probleme practice, cadrele didactice vor participa la diverse manifestări ştiinţifice organizate în ţara sau străinătate, unde

se vor întâlni cu specialişti din cercetare şi producţie cu care vor dezbate probleme actuale dar şi de perspectivă privind

sortimentul şi cultura plantelor lemnoase ornamentale.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 . Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluarer 0.3.

Pondere dinnota finald

10.4. Curs Cunoagterea cerinflor fa\6 de factorii de mediuale plantelor lemnoase apar{indnd cultivarelorhorticole ale speciilor foioase cu frunzecaduce sau persistente.

Examenscris

70%

I 0.5. Seminar/Laborator Recunoagterea speciilor qi cultivarelor deplante lemnoase cu valen{e peisagistice.Recunoaqterea se face dup[ naturd sau imaginivideo.

Colocviu 30o/o

10.6. Standard minim de performanflPentruobtinreacalif icativelordepromovare,maSteranziitrebuies6fac6dovidecorative ale speciilor gi cultivarelor existente in sortimentul actual in {ard qi strdindtate (Europa), precum gi modul deasociere $i utilizare in spaJiile verzi, ale acestora.

t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/MasterlDoctorat

' Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

.( disciPlina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complemenrara;.

" Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)a

Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).

Data completdrii30.r0.2013

Data avizirii indepartament22.11.2013

Titular cursProf. dr. Zaharia Dumitru

Titular laborator/seminarii$ef Zaharia Ad.qian

Director deProf. dr.

crdr

epanament

1


FIŞA DISCIPLINEI




1.3. Departamentul Horticultura si Peisagistica



Master

1.6. Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare şi întreţinere spaţii verzi



2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii speciale de întreţinere a spaţiilor verzi 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru ZAHARIA

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef Lucr. Dr. Adrian ZAHARIA


evaluare Continuă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, Agrotehnică, Arboricultură ornamentală, Floricultură

4.2. de competenţe Masterandul trebuie să aibă cunoștințe referitoare la condițiile de mediu specifice ecosistemelor

urbane și influența acestora asupra dezvoltării plantelor din ecosistem.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile sunt interactive, se desfășoară sub formă de dialog, se pun întrebări, se

dau răspunsuri.



Lucrările practice se desfășoară în parcuri, grădini, diferite spații verzi și se

participă efectiv la activități de întreținere de sezon.




Distribuţia fondului de timp Ore




3.4.4.Tutoriala 4

3.4.5.Examinări 10





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Să cunoască gama de utilaje folosite la lucrările de întreținere a spațiilor verzi.

Să cunoască tehnicile moderne de aplicare a lucrărilor de întreținere.

Să cunoască fundamentarea biologică care stă la baza executării lucrărilor de întreținere a plantelor din spațiile

verzi.

Să cunoască suficiente date despre întreținerea celorlalte componente ale spațiului verde, altele decât vegetația.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Să cunoască legislația care reglementează intervențiile de întreținere a componentelor unui spațiu verde.

Să înțeleagă și să desfășoare activități de cercetare specifice activităților de întreținere a componentelor spațiului

verde.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-și însușească cunoștințele de Fiziologie, Biologie, Agrotehnică, Agrochimie

etc. necesare înțelegerii necesității aplicării la timp și în mod corect a lucrărilor

de întreținere a componentelor unui spațiu verde, în special a vegetației.

7.2. Obiectivele specifice Să-și însușească principiile aplicării corecte a lucrărilor de întreținere a

vegetației din spațiile verzi.

Să-și dezvolte aptitudinile și deprinderile necesare utilizării eficiente și corecte a

utilajelor destinate lucrărilor de întreținere a spațiilor verzi.

8. Conţinuturi

8.1.CURS

Număr de ore – 14 Lucrări de întreținere aplicate vegetației lemnoase la

intrarea în repaus vegetativ.

Lucrări de întreținere aplicate vegetației lemnoase

arbustive, inclusiv trandafirilor imediat după intrarea în

repaus vegetativ.

Lucrări de întreținere aplicate peluzelor, instalațiilor și

suprafețelor cu apă în vederea pregătirii acestora pentru

perioada cu temperaturi scăzute.

Lucrări de întreținere ce caracter de conservare pentru

perioada de iarnă a instalațiilor, accesoriilor, mobilierului

etc. existent în spațiul verde.

Metode de predare

Prelegere - dialog

Prelegere - dialog

Prelegere - dialog

Prelegere - dialog

Observaţii

1 prelegere

2 prelegeri

2 prelegeri

2 prelegeri



Strângerea frunzelor, fasonarea coroanelor, afânarea

solului din preajma arborilor din spațiile verzi.

Lucrări de pregătire pentru iarnă a trandafirilor și a

celorlalți arbuști ornamentali din spațiile verzi.

Lucrări de tuns iarba,scarificat, fertilizat gazonul în

vederea creșterii rezistenței la condițiile vitrege din

timpul iernii.

Colocviu

Executare lucrări.

Executare lucrări.

Executare lucrări.




1 lucrare laborator Bibliografie Obligatorie:

1. Zaharia D. - Note de curs, 2013-2014 2. Zaharia D. et. al. – 2003. Arboricultură ornamentală, Editura Todesco. 3. Petrescu F. – 1983. Lucrări de întreținere în parcuri și grădini, Editura Ceres, București.

Bibliografie Facultativă:

1. Zaharia D. – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Triade, Cluj-Napoca. 2. Iliescu Ana-Felicia – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Ceres, București.

9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu agteptlrile reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,asocia{ilor profesionale gi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Pentru imbun6tA! i reaqiactual izareapermanentdapreddr i ig iacon[ inutu lu icursur i lor@probleme practice, cadrele didactice vor participa la diverse manifestdri qtiintifice organizate in lari sau strdinitate, undese vor intdlnii cu specialiqti din cercetare qi producfie cu care vor dezbate probleme actuale dar qi de perspectivd privindmetodele qi tehnicile aplicate in executarea lucrdrilor de intretinere a spatiilor verzi.

10. Evaluare

t Ci"lul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

.( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).

" Regimul disciplinei 1 obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)a

Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si shrdiu individual).

Data completirii10 . r 0 .2013

Data avizlrii indepartament22.11.2013

Titular curs

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .


10.4. Curs Lucr[ri de intrelinere aplicatespeciilor lemnoase gi erboase dinspafiife verzi \a s{brqitul perioadei devegeta{ie.Lucriri de intrefinere cu caracter deconseryare aplicate instalatiilor deapi, diverselor construcfii sau anexecu rol ornamental existente in spaliileverzi, inainte de venirea condiliilor deiam5.

Verificare pe parcurs 70o/o

10.5. Seminar/Laborator Cunoaqterea principiilor de utilizare qifuncfionare a uneltelor qi utilajelordestinate execut[rii unor lucrdri deintrelinere a componentelor unuispa{iu verde.Cunoaqterea modului de executare alucririlor de intrelinere aplicatecomponentelor unui spatiu verde.

Colocviu' 30o/o

10.6. Standard minim de performanfiPentruapromoVa'masteranziitrebuies6fac[dovadac6st6p6nescbinelucrdri practice. De asemenea, ci sunt familiarizafi cu vocabularul specific al disciplinei. Pentru a promova, esteobf igatoriu ca masteranzii si obfin[ calificative de promovare la toate probele de evaluare.

1


FIŞA DISCIPLINEI


1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca



1.4. Domeniul de studii Horticultura


Master




2.1. Denumirea disciplinei Amenajarea teritoriului şi desen 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.dr. Marcel Dirja

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Prof.dr. Marcel Dirja


evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 S*

Obligativitate3 DO



4.1. de curriculum Nu este cazul

4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aiba cunostinte referitoare la Topografie (elemente planimetrice si elemente

nivelitice), Geometrie, Desen tehnic


5.1. de desfăşurare a cursului Disciplina cuprinde documentaţii şi concepţii noi în proiectarea, execuţia şi

exploatarea lucrărilor de irigaţii, precum şi cele de combatere a eroziunii solului.

Amenajarea teritoriului cuprinde noţiuni de amenajarea a spaţiului intravilan şi

extravilan. În cel intravilan se va prezenta planul de situaţie planimetric şi nivelitic

până la amenajarea microsistemelor de irigaţie, drenajul subteran, precum şi trasarea

acestor lucrări de pe plan pe teren. În spaţiul extravilan, se vor prezenta principalele

lucrări de combatere a eroziunii solului, prevenirea excesului de umiditate, lucrări

pentru protecţia mediului folosite în amenajările complexe pe subbazine şi bazine

hidrografice. Însuşirea cunoştinţelor stabilite prin programa cursului oferã

posibilitatea studentului de a formula rãspunsuri şi idei la numeroasele probleme pe

care le ridică terenului în idea realizării unui sitem de irigaţie performant şi

automatizat şi metode moderne de combatere a eroziunii solului.



In orele rezervate intocmirii proiectului se vor clarifica problemele teoretice

fundamentale de amenajare a unui sistem de irigaţie şi metodele de combatere a

eroziunii solului. Se va prezenta evoluţia unui sistem de irigaţie, elementele

componente, tipurile şi dimensiunea conductelor etc.








3.4.4.Tutoriala 16

3.4.5.Examinări 2





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Sa cunoasca limbajul de specialitate specific disciplinei. Sa defineasca principalele elemente tehnice ale unui sistem de irigare. Sa stapaneasca cunostintele de baza cu privire la lucrarile de imbunatatiri funciare (irigarea terenurilor si combaterea eroziunii solului) Sa cunoasca diferite metode de amenajare a terenului intravilan si extravilan cu lucrari de IF. Sa isi insuseasca principiile de amenajare a teritoriului cu lucrari de IF.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Sa demonstreze capacitatea de concepere, elaborare si proiectare a lucrarilor de IF. Sa participe la programe de vizitare si instruire. Sa demonstreze preocupare privind perfectionarea principiilor generale ale unei amenajari cu lucrari de IF.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Realizarea propunerii de amenajare a unui sistem de irigaţie, urmărind paşii însuşiţi la orele de curs.

7.2. Obiectivele specifice Proiectul va cuprinde o parte de documentaţie personală - analiza situaţiei existente, precum şi soluţiile propuse pentru amenajarea unui sistem performant şi funcţional de irigaţie, iar pentru o mai bună întelegere a proiectului, acesta va fi însoţit de o parte scrisă Memoriu tehnic justificativ, în care se va explica şi motiva alegerea componentelor sistemului (tipurile de aspersoare, localizarea electrovanelor, dimensionarea conductelor etc), calcularea debitelor şi.dimensionarea conductelor.

8. Conţinuturi

8.1.CURS Număr de ore – 14 C1. Micro irigarea Definiţii şi principii. Scurt istoric. Avantajele utilizării unui sistem de microirigare C2. Sisteme de filtrare a apei pentru irigaţii C3. Componentele unui sistem de irigaţii I Picurătoare. Tuburi perforate. Aspersoare C4. Componentele unui sistem de irigaţii II Micro irigatoare. Tipuri de duze. Ţevi şi racorduri. Electrovane C5. Componentele unui sistem de irigaţii III Dispozitive de compensare a presiunii. Programatoare şi sisteme de control modulare. Senzor de ploaie. Accesorii C6. Raportul sol-apă-plantă Raportul sol-apă. Raportul plantă-apă C7. Calitatea şi conservarea apei Surse alternative de apă. Tipuri de amenajări şi metode de udare C8. Calcule efectuate în proiectarea unui sistem de microirigare Debitului. Rata de udare. Dimensionarea conductelor C9. Criterii de proiectare a unui sistem de irigaţii Randamentul de distribuire. Uniformitatea de distribuire. Criterii de proiectare în peisagistică. Proiectarea staţiei de pompare. Proiectarea instalaţiilor de irigare C10. Procedura de montare a unui sistem de micro irigare Pregătirea terenului pentru irigaţii. Instalarea conductei principale. Racordarea la sursa de apă. Monstarea aspersoarelor. Instalarea programatorului C11.Trasarea lucrărilor asupra solului Trasarea amenajărilor de irigaţii. Trasarea amenajărilor de desecare-drenaj Trasarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului C12. Combaterea excesului de umiditate prin desecări drenaj Lucrări pentru regularizarea regimului apei în exces. Reţeaua de canale colectare şi evacuare a apei în exces. Coborârea nivelului freatic C13. Combaterea eroziunii solului Noţiuni generale. Complexul de măsuri şi lucrări în combaterea eroziunii solului C14. Combaterea eroziunii solului Lucrări speciale de combatere a eroziunii de suprafaţă: nivelare, canale de coastă, terase, debuşee. Stabilizarea solului cu ajutorul vegetaţiei, geotextilelor, dalelor ecologice

Metode de predare

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Observaţii

2 prelegeri (C1 + C2) 2 prelegeri (C3+C4) 2 prelegere (C5+C6) 2 prelegeri (C7+C8) 2 prelegeri (C9+C10) 2 prelegeri (C11+C12) 2 prelegeri (C13+C14)

8.2.LUCRARI PRACTICE-Numlr de ore - 141. Efectuarea planului proprietS{ii. implrfirea in zone de irigat2. Alegerea aspersoarelor qi a duzelor3. Amplasarea aspersoarelor qi implrfirea lor pe zone4. Implrfirea zonelor in circuite.

Pozitionarea vanelor qi dimensionarea oonductelor5. Localizarea electrovanelor.

Schema circuitelor gi dimensionarea conductelor.Trasarea circuitelor. Linia principalS de alimentare

6. Determinarea capacitlfii sursei de alimentare cu apl7. Schema desf?lquratl a instalafiei de irigatC8. Pompe utilizate in instalafii de irigat. Exemplu de calcul9. Metode de calcul a parametrilor sursei de alimentare cu ap510. Redactarea Memoriului Tehnic Justificativ.

Lista de materiale utilizate11. Executarea unui sistem de drenaj: ad6ncimea de drenaj, tipuride drenuri gi drenaj, amplasarea gi dimensionarea retelei de drenaj12. Trasarea terenurilor in pantl - lucrare speciall C.E.S.:clasifi cari, elementelor componente; dimensionarea13. Valuri de pim6nt: clasificari, elementelor componente;dimensionarea14. Sisteme de proiecfie folosite in desenul tehnic: proiectiaortogonalS; adevirata m6rime a elementelor repreznntate

Expunere, d,ezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbaterc

Expunere, dezbatere

Expunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatereExpunere, dezbatere

Expunere, dezbatere

Expunere, dezbatere

Expunere, dezbatere

Expunere, dezbatere

Reprezentare graficaCalcul si dimensionareReprezentare gra{rcaReprezentare grafrca

Calcule si dimensionari

Calcule si determinariReprezentare graficaCalcule si determinariCalcule si dimensionariConcepere si redactare

Reprezentare grafica

Reprezentare grafrca

Calcule si dimensionari

Reprezentare grafrca

B i b I i og raf ie O b I i gato rie :1. lliescu Felicia, Gabriela Costea, 1998. indrumStor pentru inilierea in proiectarea peisagistica. Universitatea de gtiinle_ Agronomice gi Medicini Veterinard, Bucuregti.2. Pamelard J.C., 1990. Jardin, creation - entretien, Ed. Dumas, Saint-Etienne.3. Lilian Too, 2007. Ghidul complet ilustral de Fenq Shui pentru qredini. pro Edituri si Tiooorafie. Bucuresti.

B i b I iograf ie F ac u lt ativd :1. .19?"" of Guides, 2008. 9rddini ingenioase. Coleclia casa $i gredina, Bucure$ti.2. Webster R. 2004. Fenq Shui pentru oradind. Edituia VOX. Etuturesti,

9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrile reprezentanfilor comunitSgitor epistemice,ale si a tori reDrezentativi din domeniul aferent

' Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta,/Master/Doctorat

' Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD{disciplina din domeniu). DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara)." Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezb)a

Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).

Data completdrii3 0 . 1 1 . 2 0 1 3

Data avizdrii indepartament22.11.2013

Titular cursProf.dr. Marcel Diria

Titular lucrari laborator/seminariiProf.dr. Marcel Diria

Y Director

In vederea pregatirii practice corespunzatoare a viitorilor specialisti, a punerii acestora in contact cu situatli concrrete aindomeniul lor de pregatire. vor fi invitati snecialisti de orofil de orestisi

10. Evaluare

Tip activitate I 0.I . Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3.

Pondere dinnota final[

10.4. Curs Evaluarea cunostintelor teoretice Examen 40o/oI 0.5. Seminar/Laborator Se vor verifica cunoqtiin{ele teoretice

insuqite in cadrul cursului sub formaredata ca Piese scrise si Piesedesenate ale Memoriului Tehnic.

Verificare pe parcursSustinere proiect

60Yo

10.6. Stan6spd minim de performantlr Insu$irea elementelor componente ale unui sistem de irigafiio Realizarea unui sistem de irigalii la scar6r Cunoa$terea modului de realizare a unui sistemr VerificareLcunogtintelor se va face sub formS de sus{inere ora15 a unui proiect realizatla orele de lucrdri Dractice.

1


FIŞA DISCIPLINEI







Master

1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare şi întreţinere spaţii verzi



2.1. Denumirea disciplinei Specii lemnoase ornamentale pentru amenajarea spaţiilor verzi 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Zaharia Dumitru

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucrări dr. Adrian Zaharia


evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Arboricultură Ornamentală, Botanică, Pedologie

4.2. de competenţe Masterandul trebuie să cunoască influenţa factorilor de mediu privind creşterea şi dezvoltarea

plantelor lemnoase, precum şi manifestarea însuşurilor peisagistice ale acestora.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, se desfăşoară în mare parte sub forma dialogului-răspunzând

întrebărilor masteranzilor



Lucrările practice se desfăşoară în spaţii verzi (grădini, parcuri) unde speciile

lemnoase ornamentale sunt în numar mare. Masteranzii analizează pe exemplarele

existente, caracterele organelor componente ale plantelor.








3.4.4.Tutoriala 5

3.4.5.Examinări 10





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Să cunoască toate speciile şi cât mai multe cultivare ale plantelor lemnoase care pot fi cultivate în ţara noastră,

precum şi valorile decorative ale acestor plante, perioada şi durata de manifestare a valenţelor ornamentale.

Să-şi aprofundeze cunoştinţele despre biologia plantelor lemnoase ornamentale.

Să cunoască principiile de asociere în formaţiuni peisagistice ale plantelor lemnoase ornamentale. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

Să demonstreze că dispun de cunoştinţe necesare înţelegerii principiilor care guvernează o bună funcţionalitate a

ecosistemelor ornamentale.

Să dovedească deprinderea necesară organizării activităţilor de cercetare, în vederea îmbunătăţirii tehnologiilor

specifice cultivării acestor plante în condiţiile unui climat urban.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-şi însuşească cunoştinţele referitoare la morfologia şi ecologia cultivarelor

horticole aparţinătoare speciilor lemnoase ornamentale, necesare recunoaşterii

acestor cultivare şi specii, precum şi cultura acestora în ecosistemele

ornamentale.

7.2. Obiectivele specifice Să înţeleagă obligativitatea peisagistului în ceea ce priveşte crearea de condiţii

cât mai apropiate de cele în care plantele lemnoase ornamentale s-au dezvoltat şi

vegetează în mod natural.

Să stăpânească tehnicile prin care se pot realiza condiţiile optime de cultură ale

plantelor lemnoase ornamentale.

8. Conţinuturi

8.1.CURS


Aspecte biologice şi tehnologice ale speciilor şi

cultivarelor horticole de plante lemnoase recomandate şi

utilizate în amenajarea spatiilor verzi

- Specii şi cultivare de arbuşti foioşi ornamentali

- Specii şi cultivare de plante lemnoase răşinoase folosite

în amenajarea spaţiilor verzi

Metode de predare

Prelegere

Întrebări

Discuţii

Prelegere

Întrebări

Discuţii

Observaţii

7 şedinţe

7 şedinte



Caractere morfologice şi peisagistice ale cultivarelor

horticole aparţinând speciilor lemnoase ornamentale

- Recunoaşterea speciilor şi cultivarelor de arbuşti foioşi

ornamentali

- Recunoaşterea speciilor şi cultivarelor de plante

lemnoase răşinoase

Colocviu





Verificarea cunoştinţelor



2 lucrări laborator Bibliografie Obligatorie:

1. Zaharia Dumitru2013- 2014 – Notiţe de curs

2. Iliescu Ana Felicia, (1998), Arboricultură ornamentală, Ed. Ceres 3. Zaharia D., Dumitraş Adelina, Zaharia A. (2008), Specii lemnoase ornamentale, Ed. Todesco

Bibliografie Facultativă: 1. Zaharia D., et al. (2003), Arboricultură ornamentală , Ed. Risoprint



Pentru o îmbunătăţire şi actualizare permanentă a predării şi a conţinutului cursurilor cu cele mai actuale teme şi

probleme practice, cadrele didactice vor participa la diverse manifestări ştiinţifice organizate în ţara sau străinătate, unde

se vor întâlni cu specialişti din cercetare şi producţie cu care vor dezbate probleme actuale dar şi de perspectivă privind

sortimentul şi cultura plantelor lemnoase ornamentale.

10. Evaluare

Tip activitate 10.l Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .

Pondere dinnota finalI

10.4. Curs Cunoagterea cerinflor fa\d de factorii de mediuspeciilor gi cultivarelor de arbugti foioqiornamentali precum gi modul de utilizare alacestora in spatiile verzi

Examenscris

70o/o

I U.5. Seminar/Laborator Recunoagterea speciilor gi cultivarelor dearbugti foioqi gi plante rlqinoase ornamentale,recomandate qi utilizate pentru amenajareaspa{iilor verzi.Recunoagterea se face dupd naturi sau imaginivideo.

Colocviu 30%

!u.o. st4ngard minim de performantlPentru ob{inrea calificativelo. d. R.o.decorative ale speciilor qi cultivarelor existente in sortimentul actual in fari gi strdindtaie (Europa), precum qi modul deasociere $i utilizare in spafiile verzi, ale acestora.

t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat-.

- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD.(

disciplina din domeniu), DS ( disciprina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).-- -.

Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO,(

disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)' Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).

Data completdrii30 .10 .2013

Data avizdrii indepartament22.1r.2013

Titular cursProf. dr. Zaharia Dumitru

Titular luc$ef luc

borator/seminariiaharia Adrian

Director de departamentProf. dr. Dj/ulMrj*n\t

1


FIŞA DISCIPLINEI







Master

1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectare, amenajare și întreținere spații verzi



2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii speciale de întreținere a spațiilor verzi 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru ZAHARIA

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Șef Lucr. Dr. Adrian ZAHARIA


evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, Agrotehnică, Arboricultură ornamentală, Floricultură

4.2. de competenţe Masterandul trebuie să aibă cunoștințe referitoare la condițiile de mediu specifice ecosistemelor

urbane și influența acestora asupra dezvoltării plantelor din ecosistem.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile sunt interactive, se desfășoară sub formă de dialog, se pun întrebări, se

dau răspunsuri.



Lucrările practice se desfășoară în parcuri, grădini, diferite spații verzi și se

participă efectiv la activități de întreținere de sezon.




Distribuţia fondului de timp Ore




3.4.4.Tutoriala 4

3.4.5.Examinări 10





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Să cunoască gama de utilaje folosite la lucrările de întreținere a spațiilor verzi.

Să cunoască tehnicile moderne de aplicare a lucrărilor de întreținere.

Să cunoască fundamentarea biologică care stă la baza executării lucrărilor de întreținere a plantelor din spațiile

verzi.

Să cunoască suficiente date despre întreținerea celorlalte componente ale spațiului verde, altele decât vegetația.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Să cunoască legislația care reglementează intervențiile de întreținere a componentelor unui spațiu verde.

Să înțeleagă și să desfășoare activități de cercetare specifice activităților de întreținere a componentelor spațiului

verde.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Să-și însușească cunoștințele de Fiziologie, Biologie, Agrotehnică, Agrochimie

etc. necesare înțelegerii necesității aplicării la timp și în mod corect a lucrărilor

de întreținere a componentelor unui spațiu verde, în special a vegetației.

7.2. Obiectivele specifice Să-și însușească principiile aplicării corecte a lucrărilor de întreținere a

vegetației din spațiile verzi.

Să-și dezvolte aptitudinile și deprinderile necesare utilizării eficiente și corecte a

utilajelor destinate lucrărilor de întreținere a spațiilor verzi.

8. Conţinuturi

8.1.CURS

Număr de ore – 14 Lucrări de întreținere aplicate vegetației lemnoase la

sfârșitul perioadei de repaus vegetativ și pe toată perioada

de vegetație.

Lucrări de întreținere aplicate vegetației erbacee la sfârșitul

repausului vegetativ și pe toată perioada de vegetație.

Lucrări de întreținere aplicate anexelor, instalațiilor și

mobilierului existent în spațiile verzi de la începutul

primăverii și până la sfârșitul toamnei.

Metode de predare

Prelegere - dialog

Prelegere - dialog

Prelegere - dialog

Observaţii

6 prelegeri

6 prelegeri

2 prelegeri



Executarea lucrărilor de întreținere aplicate vegetației

lemnoase din spațiile verzi în perioada de iarnă –

primăvară până la sfârșitul verii.

Executarea lucrărilor de întreținere a vegetației erbacee

existentă în spațiile verzi, din primăvară până la sfârșitul

verii.

Executarea de lucrări de întreținere aplicate celorlalte

componente ale spațiului verde (altele decât vegetația)

pe perioada din primăvară până la sfârșitul verii.

Colocviu

Executare lucrări.

Executare lucrări.

Executare lucrări.

5 lucrări practice

5 lucrări practice

3 lucrări practice

1 lucrare laborator

Bibliografie Obligatorie:

1. Zaharia D. - Note de curs, 2013-2014 2. Zaharia D. et. al. – 2003. Arboricultură ornamentală, Editura Todesco. 3. Petrescu F. – 1983. Lucrări de întreținere în parcuri și grădini, Editura Ceres, București.


1. Zaharia D. – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Triade, Cluj-Napoca. 2. Iliescu Ana-Felicia – 1998. Arboricultură ornamental, Editura Ceres, București.



Pentru imbunFttdlirea $i a"tuulirar.probleme practice, cadreledidactice vor participa la diverse manifestdri qtiinlifice organizatein lard sau striindtate, undese vor intdlnii cu specialigti din cercetare qi producfie cu care vor dezbate probleme ictuale aar qi ae perspectivd privindmetodele $i tehnicile aplicate in executarea luqririlor de intrelinere a spaliiior verzi.

10. Evaluare

Data completirii30.'n.2013

Data avizirii indepartament22.11.2013

t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat-,

.. Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD,(

disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara.l.-. _. Reeimul disciplinei l obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO

,( discipl ina oprionala) DFac ( discipl ina laculrat iva).' Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).

Titular cursDumitru ZAHARIA

'l.goni>--DirectorProf.dr

Titular$ef. Dr.

10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .


Cunoagterea tehnologiilor gi atehnicilor actuale de executare alucririlor de intre(inere acomponentelor unui spa{iu verde(vegetafie, luciu de apd, instala{ii,mobilier, construc{ii, re{ele edilitare,refele de acces, etc.).Cunoaqterea parametrilor calitativi aiexecutdrii lucririlor de intrelinereaplicate componentelor spa{iilorverzi.

I 0.5. Seminar/Laborator Cunoaqterea momentului optim deaplicare a lucr6rilor de intrefinere alecomponentelor spati i lor verzi precumgi corectitudinea de executare aacestor lucriri.

10.6. Standard minim de

obligatoriu ca masteranzii sd obtind calif icative de Ia toate probele de evaluare.

Pentru a promova, masteranzii tfucriri practice. De asemenea, c[ sunt familiarizali cu vocabularul specific at discipiinei. pentru a promova, este

1


FIŞA DISCIPLINEI




1.3. Departamentul Horticultură și Peisagistică



Masterat

1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi



2.1. Denumirea disciplinei Proiectare asistată de calculator 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucr. dr. Singureanu Valentin

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucr. dr. Singureanu Valentin


evaluare Continuă

2.7. Regimul

disciplinei

Conţinut2 CA*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Informatică, Geometrie descriptivă şi perspectivă, Modelare 3D computer 1, Modelare 3D

computer 2

4.2. de competenţe Proiectare spaţii verzi, Desen şi reprezentări grafice, Estetica mediului ambiant, Urbanism şi

amenajarea teritoriului, Drumuri şi terasamente, Plante floricole și de gazon, Arboricultură

ornamentală.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul presupune participarea activă a studenților, pivotând pe interacțiunea

profesor-student. Prezentarea se face 100% cu ajutorul videoproiectorului și a

programelor de proiectare dedicate ArhiCAD 13®, PhotoSHOP®, 3DStudio

MAX®, PTGUI®, CAMTASIA Studio®. Cursul nu presupune generarea de

prezentări power point, prezentarea programelor de studiu executându-se direct

prin conectarea la videoproiector a unui laptop echipat cu soft-urile generate

anterior. Studentii pot adresa întrebări referitoare la conținutul expunerii pe

parcursul desfășurării acesteia.



Desfășurarea lucrărilor practice și a celor aferente proiectului, presupun

parcurgerea individuală a materialului didactic în format electronic aferent

disciplinei, precum și participarea activă la toate etapele proiectului după o

prealabilă instruire informativă asupra fiecărei etape de lucru.








3.4.4.Tutoriala 10

3.4.5.Examinări 7





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Să cunoască limbajul specific proiectării asistate de calculator specific programelor ArhiCAD 11-13©.

Să cunoască și să folosească principalele meniuri și extensii ale programelor studiate.

Să fie capabili să execute planuri de plantări, secțiuni, detalii tehnice la planurile luate în studiu.

Să întocmească un dosar de prezentare a proiectului sub extensia generală PDF interactiv cu hyperlink-uri.

Co

m-

pet

enţe

tran

sver

sale

La finalul parcurgerii disciplinei de Proiectare asistată de calculator, masteranzii vor fi capabili să poată finaliza

cu succes un plan de amenajare peisageră 2D şi 3D ţinând cont de elevaţie, vecinătăţi, cu toate piesele sale

desenate vectorial, în mai multe formate digitale cunoscute ca standarde de proiectare, axate pe interacţiunea

dintre programe.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind folosirea avansată a diferitelor

programe de grafică vectorială (Arhicad 11©, Arhicad 13©, CorelDraw Suite

11© şi 13©, Adobe CS 3©), posibilităţile oferite de acestea pentru o proiectare

asistată de calculator în plan 2D, compatibilitatea dintre programele prezentate,

argumente pro sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială.

Crearea de biblioteci digitale personalizate (atât cu mobilier urban cât şi cu

simboluri 2D specifice formelor de vegetaţie).

7.2. Obiectivele specifice Să cunoască și să folosească în favoarea lor ca viitori specialiști, argumente pro

sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială.

Să studieze și să întocmească simbolistica specifică planurilor 2D şi 3D.

8. Conţinuturi

8.1. CURS


Introducere în proiectarea asistată de calculator

Prezentarea generală a interfeţei grafice specifice

programelor de grafică vectorială. Puncte comune –

puncte distincte

Prezentarea generală a suitei de grafică vectorială

ArhiCAD® versiunea 11 şi 13 (compatibilităţi,

performanţe, aplicaţii, comenzi pentru desenare şi

editare, prezentarea scurtăturilor de taste, exportul-

importul diferitelor formate, aplicarea efectelor speciale,

randări 2D, randări 3D, etc)

Prezentarea suitei Adobe CS 2®, îndeosebi a aplicaţiei

InDesign® şi PhotoShop® pentru prelucrarea diferitelor

materiale grafice în cadrul desenului vectorial 2D,

compatibilizarea aplicaţiei cu programele ArhiCAD

versiunea 11-13

Crearea bibliotecilor personalizate digitale cu simboluri

2D şi 3D aferente vegetaţiei şi mobilierului urban,

modalităţi de salvare a acestora în memoria interna a

diferitelor aplicaţii (Arhicad 11©, Arhicad 13©, Adobe

CS 2©)

Modalităţi de prelevare a planurilor de situaţie existentă

folosind telemetrul digital, GPS-ul, aplicaţia Google

Earth PRO®, ortofotoplanuri. Importarea acestor surse

în programele studiate, aducerea la scară, pregătirea

pentru conturarea generală

Vizionarea şi comentarea diferitelor planuri peisagere

efectuate cu programele prezentate, evidenţierea

aspectelor pozitive şi negative fiecărui plan prezentat în

parte – discuţie interactivă

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

1 prelegere

1 prelegere

3 prelegeri

2 prelegeri

3 prelegeri

2 prelegeri

2 prelegeri

3

8.2. LUCRĂRI PRACTICE


Noţiuni introductive despre interfaţa programului

ArhiCAD 11-13® (setarea unităţilor de măură – Project

Preferences, Dimensions, Calculation Units, stabilirea

intervalului de back-up pentru documentele în lucru –

Data saftey, setarea meniurilor şi vizualizarea lor în

ordinea corectă – Document Tools

Detalierea meniurilor şi setărilor specifice programului

ArhiCAD 11-13® - aducerea la scară a planurilor 2D

folosind unelte specifice – Dimension, unelte folosite la

conturarea planurilor 2D – Fill, Line, Circle, Polyline,

Spline

Detalierea meniurilor şi setărilor specifice programului

ArhiCAD 11-13® cu aplicaţii adiacente – calculul

suprafeţelor conturate – Measure (M), efectuarea

tabelelor de calcul a suprafeţelor (raportul spaţiu

verde/spaţiu construit), crearea secţiunilor – unealta

Section, efectuarea cotărilor specifice unui plan.

Importarea unui plan se situaţie existentă folosind

periferice exterioare – GPS, ortofotoplanuri, telemetrul

digital. Locaţie la alegere liberă din Cluj. Deplasarea la

faţa locului, prelevarea datelor topografice, stabilirea

topografică a locaţiei vegetaţiei existente, documentarea

foto pentru executarea planului de situaţie existentă,

crearea de poze panoramice cu ajutorul trepiedului foto.

Pregătirea pentru importare a datelor prelevate cu

ajutorul GPS-ului. Executarea unui document în excel cu

punctele topografice specifice vizate (latitudine şi

longitudine). Selectarea pozelor prelevate pentru efectul

panoramic. Montarea pozelor panoramice în programul

Google Sketchup® şi exportul acestora sub extensia avi.

Detalierea locului de joacă din propunerea generală.

Importul datelor prelevate din teren în aplicaţia

ArhiCAD 11®, setarea meniului Layers, aducerea la

scara de lucru a planului de situaţie existentă, conturarea

suprafeţei vizate şi a vecinătăţilor, poziţionarea

vectorială a vegetaţiei specifice.

Aplicarea simbolisticii 2D specifică programului

ArhiCAD® asupra punctelor topografice de vegetaţie,

conturarea aleilor pietonale, acces auto, locuri de

parcare, colorarea specifică zonelor studiate, crearea

legendei specifice fiecărei intrări pe plan.

Exportarea planului de situaţie existentă sub extensie

dwg si importarea acestuia în aplicaţia CorelDRAW ®

unde i se vor aplica efecte speciale (interactive drop

shadow, interactive blend, interactive contour, distorsion

tool, extrude tool, transparency tool), efecte de culoare şi

contrast.

Efectuarea detaliilor 2D (minim 4) cu ajutorul

programului ArhiCAD 11-13® - Detail, efectuarea

secţiunilor 2D (minim 4) – Section. Exportul acestor

elemente cu ajutorul funcţie Layout.

Pregătirea principalelor formate foto pentru listare (jpg,

bmp, tga, gif) prin intermediul aplicaţiilor AdobeCS2 ®,

Prelegere + activitate

individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală

CorelPhoto@. Uneltele efect tool, clone tool,transparency, crop, bezier.

Pregltirea pentru printare a documentelor executate incadrul aplicaJiei ArhiCAD 1_?@ formatul final de hdrtiefinal (montarea a imaginilor tip poster), rezolutia final[,tipul de extensie folosit.

Prelegere + activitateindividuali

B i b I i og raf ie O b I ig ato rie :

1. Ghidul oficial GooglesketchuP, CorelDrawl2 - Steve Bain, Nick Wilkinson, isbn 973-571-568-6, Ed. All, Bucuregti, 2007? loPin Williams (2003). p. 10-20. Design start up, Ed. Corint, Bucuregti3. Robin Williams, 2003 - Initiere in design, Ect. Corint, Bucure$li4. Lance Hattatt, 1999 - Gardening with colour, Ed. Farragon, Anglia5 Graphisoft - ArchiCADg, Curs de instruire, Thomas tu. Simmons, ldeaDesign Ctuj, ISBN 973-0-0419S-4, 20066. Adobe Indesign CS2 - Classroom in a book, Daniela Slavu (traducere), zoOO, ga. ALL Bucuregti, ISBN 978-973-571-716-2

B i b I i og raf ie F ac uft ailv e :

1 Digital Drawing for Landscape Architecture, Ken Smith, 2010, Ed. John Wilay & Sons, New Jersey USA? Dictionary of Landscape Architecture and Construction, Alan Jay Christens e;, 2004, fo, vt"Cra**, uSR3. European Landscape Architecture: Best Practice in Detailing, tan tl. thompson, Torben'Dan, Jens Balsby,

2007, Ed. Routledge, New york, USA

9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrile reprezentanfilor comunitifilor epistemice, asociafilorprofesionale gi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

t Ci"lul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat- Rg8tmul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

.( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).

" Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); cA* (cunoagtere avansat[)-


Data completlrii10 .10 .2013

Data avizirii indepartament22.11.20t3

Titilq./iurs$ef lucrdri dr. SIIFUREdNU Vatentin

,{/'@"rt'tDirector

Prof. Dr.

Planu|deinv5f5mdntexis tentcorespundecr i ter i i |ordeangajare indi fer i temedi iprofes ion@statistici a celui mai accesat portal de slujbe din Romdnia .Ejobs" competen{ele cele mai cdutate in grafica asistatd decalculator se rezuma lal- PhotoSHOP@, CoretDRAW@, Maya@, 3DStudioMm@, AutoCAD@, ArhiaAD@, SuitaCS@,Sl{EtchUP@, etc' O parte din programele men}ionate sunt cuprinse in programa de fa{d, faqilitAnd accesul absolven{ilor

o nrsa aiga a piefei de munci aflate intr-o continui dezvoltare.

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .

Pondere dinnota finalI

10.4. Curs Sus{inerea proiectului de laborator(intrebiri legate de problematicaabordatd de-a lunsul semestrului)

Verificare pe parcurs 70%

I 0.5. Seminar/Laborator Cunoasterea qi folosirea corecti auneltelor de lucru specifice

programelor studiate

2 teste gril6 ce reflectScunogtin{ele practice dob6nditein cadrul laboratorului

30%

10.6. $tandard minim de performantlStapanlrea intbrmatiei stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel acceptaUit. Ottinerea notei de trecerela verificarile pe parcurs este cgnditie de promovabilitate.

1


FIŞA DISCIPLINEI







Master




2.1. Denumirea disciplinei Analiza compoziţiei 1 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Adelina Dumitraş



evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Analiza compoziţiei an III, Estetica Mediului, Urbanism, Geometrie descriptivă, Desen şi

reprezentări grafice

4.2. de competenţe Istoria arhitecturii şi artelor; Istoria artei grădinilor; Dendrologie


5.1. de desfăşurare a cursului Informarea, Comunicarea, Dezbaterea; Predarea prin prelegeri libere, expuneri în

Power Point, planşe, fişe. Studenţilor li se pun la dispoziţie cursuri de specialitate şi

bibliografia necesară pentru buna lor pregătire.



Explicaţia, Comunicarea, Demonstraţia, Observaţia, Experimentul, Conversaţia,

Formarea, Deprinderea, Metoda activ-participativă de predare. În cadrul fiecărei

şedinţe de laborator se prezintă importanţa teoretică şi aplicativă a lucrării curente,

modul de lucru, detaliindu-se cele mai semnificative elemente şi efectuându-se

demonstraţii practice, acestea fiind repetate individual de către studenţi în vederea

formării deprinderilor practice necesare unor buni specialişti în domeniu. Studiu

individual, practic şi teoretic, vizite pe teren, culegerea datelor. Elaborarea

proiectului.Prezentare, critică, concluzii.








3.4.4.Tutoriala 4

3.4.5.Examinări 10





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale După acest curs aşteptările sunt ca:

- masterandul să poată studia atent peisajul şi să observe, descrie, înţelege şi comenta într-un mod precis;

- să dezvolte un vocabular adecvat, o gândire critică şi o percepţie specializată referitoare la compoziţia unui

peisaj, elementele componente sau principiile utilizate.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Se urmărească formarea unei culturi profesionale specifice care să pună la dispoziţia studentului un sistem

coerent de analiză şi o platformă teoretică pentru abordarea avizată a temelor de proiectare propuse în şcoală şi,

ulterior, în practica profesională.


7.1. Obiectivul

general al

disciplinei

În timp ce este utilă cunoaşterea elementelor şi principiilor de design, adesea este dificilă

înţelegerea şi aplicarea acestora în compunerea şi studiul unui peisaj. Fiecare sit prezintă provocări

şi oportunităţi în ceea ce priveşte design-ul şi expresia, necesitând aplicaţii unice ale elementelor şi

principiilor de design. Obiectivul cursului este de a o oferi noţiuni care să conducă la o abordare

potrivită, îmbunătăţită a peisajului prin documentarea asupra unor idei de design, identificarea

principiilor şi elementelor de design din acestea şi aplicarea lor în arhitectura peisagistică, în analiza

proiectelor de specialitate sau în elaborarea acestora.

7.2. Obiectivele

specifice

De a introduce noţiunile de peisaj, spectator şi diversitatea implicată de arhitectura peisajului. De a

oferi unelte conceptuale pentru a analiza caracterul istoric, ecologic, social, cultural al peisajului.

De a oferi unelte uzuale de „citire a peisajului”.

Învăţarea şi dezvoltarea unei gândiri critice referitor la peisaj. Învăţarea şi utilizarea unui vocabular

specific şi a modului de comunicare despre compoziţia peisajului.

8. Conţinuturi

8.1.CURS


1. Elemente şi principii de design –aplicaţii în

arhitectura peisagistică. Abordări diferite ale noţiunilor

de peisaj(e) şi spectator(i).

2. Principiile compoziţionale şi rolul acestora în

construirea imaginii. Tipuri de compoziţie şi metode de

înţelegere a peisajului.

3. Reguli de construcţie compoziţională în peisajul

amenajat - schemele compoziţionale, structurile

geometrice, liniile de forţă, zonele de interes, centrul

compoziţional. Concept, vocabular specific şi tehnici de

comunicare utilizate în studiul şi prezentarea

compoziţiei peisajului.

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

4

4

6



1. Prezentarea temei de proiectare, informaţii

suplimentare, stabilirea procesului de desfăşurare a

proiectului.

2. Documentare preliminară menită să susţină studiul

compoziţional, vizite pe teren.

3. Studiul a două variantele de amenajare peisagistică

din perspectiva elementelor şi principiilor de design

utilizând noţiunile rezultate în urma documentării;

observarea, descrierea, înţelegerea şi comentarea

caracteristicilor într-o manieră concisă.

4. Prezentarea şi predarea proiectului




Prezentare orală

1 oră

4 ore

8 ore

1 oră Bibliografie Obligatorie

1. Dumitraş Adelina, Analiza compoziţiei, Note de curs


1. Jurgis Baltrusaitis,Formări, deformări, Stilistica ornamentală în sculptura romanică, ed. Meridiane, Bucureşti, 1989.

2.KennethC|ark,Ar tapeisaju|u i ,ed.Mer id iane,eucuie3. Feldman E. D., 1987, Varieties of Visual Experience, Harry Abrams, Inc. New York. parl three the structure of Art. ISBN4. Szabaro 2., 1986, Landscape Painting in Water Color, Stodclart Publishing company, Ltd. Toronto.!. lranz Sales Meyer, Ornamentica, o gramatici a formelor decorative, ed. Mericliane, Bucuregti, 19gg.6. Landscape Design, A Practical Approach, Leroy Hannebaum, prentice Hall, 2nd Edition, 1990.7. Plants in the Landscape, Phillip L. Carpenter & Theodore D. Walker, W H. Freemen & Co., 2nd Edition, 1990.8. sitescapes, outdoor Rooms for outdoor Living, Gregory M. pierceall, prentice Hall, 19g0.9. Richard L. Austin, Elements of planting Design, 2001.10. Nilan Cooray, The Sigiriya Royal Gardens: AnaVsis of the Landgcape Architectonic Composition, 2012

9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrileasociafilor profesionale gi angajatori reprezentativi din

reprezentanf ilor comunitlfilor epistemice,domeniul aferent programului

10. Evaluare

t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat-. _, Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

{ disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara)." Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)'



Data avizirii indepartament22.r1.2013

Titular lucrari laborator/seminariiConf.

DirectorProf. dr.

Invedereaidentif icari iunorc6idemodernizareqiimbun5t5Ji.emai actuale teme gi probleme practice, cadrele didactice

- participd la conferinte gi simpozioane na{ionale" interna{ionale unde se dezbat teme de specialitate;- se implici in proiecte de cercetare care trateazd. subiecte specifice domeniului;- participdri la tiirguri de specialitate, concursuri;- prezentdri de noi produse sau tehnici;- organtzarca unor ateliere de lucru sau participAri la work-shop-uri organizate de firme sau organizalii ce

desfrqoar[ activiti{i in domeniul de interes.

Tip activitate l0.l. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .

Pondere dinnota finall

10.4. Curs Examinarea teoreticdla sfArqitul semestrului.

Examen scrisActivitatea la curs gi examenulteoretic 6A0/o din nota finald.

20%

I 0.5. Seminar/Laborator Examenul practic se face in laboratorgi consti in prezentarea qi predareaproiectelor elaborate pe parcursulsemestrului.Colocviu/lucrdri practice;- proiect;- o mapd cu crochiuri, fotografiiproprii gi fiqe, rezultate in urmastudiului individual;- teme pe parcurs. frecventS.

Este prevlzutl I verificare lasfirgitul semestrului.

Activitatea la lucr[ri practice giexamenul practic 80% din nota

final6.

80o/o

10.6. Standard minim de nerformantlSt6pAnireainforma[ieigtiin{ificetransmis6p.inpiela verificdrile pe parcurs este condilie de promovabilitatq.

1


FIŞA DISCIPLINEI







Master

1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea si intretinerea spatiilor verzi



2.1. Denumirea disciplinei Tehnologii speciale pentru amenajare spatii verzi 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru Zaharia

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Sef lucr. dr. Adrian Zaharia

2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de

evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Proiectare spații verzi, Arboricultura ornamentala, Floricultura

4.2. de competenţe Masteranzii trebuie sa cunoasca rolul si functiile spatiilor verzi, precum si principiile de grupare

si asociere a vegetatiei.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, bogat în mare parte pe intrebari si raspunsuri. Tematicile

discutate sunt strict de specialitate.



Lucrarile practice se desfasoara in teren si constau on executarea de lucrari de

amenajare.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Sa cunoasca tehnicile specifice amenjarilor de spatii verzi.

Sa cunoasca metodele tehnologice de pregatire a solului in vederea plantarii speciilor lemnoase ornamentale.

Sa cunoasca biologia biologia plantelor ornamentale.








3.4.4.Tutoriala 8

3.4.5.Examinări 10





2

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Sa demonstreze ca poseda cunostintele si aptitudinile necesare realizarii unui spatiu verde avand ca baza de

pornire un proiect.

Sa demonstreze ca poseda cunostintele specifice si desprinderi speciale caracteristice cercetarilor specifice

amenajarilor spatiilor verzi.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca cunostintele necesare organizarii si desfasurarii activitatilor

specifice amenajarilor de spatii verzi.

7.2. Obiectivele specifice Sa inteleaga, efectul factorilor de mediu, asupra calitatii insusirilor peisagistice

ale elementelor componente ale spatiului verde si sa gaseasca metoda si

activitatea care sa diminueze efectul negativ asupra acestora.

8. Conţinuturi

8.1.CURS


- Studii ale proiectului si ale terenului in vederea elaborarii

planului de executie a lucrarilor de amenajare a spatiului

verde prevazut in proiect.

- Metode de pregatire a terenului in vederea instalarii

vegetatiei in spatiile verzi.

- Tehnici moderne de instalare a vegetatiei in spatiile verzi

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

1 prelegeri

3 prelegeri

10 prelegeri



Studiul terenului si a rezultatelor obtinute la analiza probelor

de sol

Interventii de amelioarare a solului (fertilizari, administrarea

de amendamente etc).

Lucrari de intretinere a vegetatiei lemnoase

Lucrari de instalare a vegetatiei erbacee

Colocviu

Lucrari preliminare

Lucrari in teren

Lucrari in teren

Lucrari in teren

Verificarea cunostintelor


3 lucrai laborator

5 lucrari laborator

3 lucrari laborator

1 lucrare laborator Bibliografie Obligatorie:

1. Zaharia A. – Note de curs, 2013-2014 2. Negrutiu Filofte, 1980-Spatii verzi. Ed. Buc.


1. Zaharia D. 1998- Arboricultura ornamantala. Ed. Triade, Cluj-Napoca 2. Iliescu Ana Felicia 2008- Arboricultura ornamentala, Ed. Ceres, Bucuresti



In vederea imbunatatirii continue a predarii si continutului cursurilor cu cele mai recente teme si aspecte practice,

cadrele didactice vor participa la simpozioanele nationale si internationale unde se intalnesc cu specialisti in domeniu, cu

care vor dezbate aspectele actualele si de perspectiva privind metodele de amenajare a spatiilor verzi.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3.

Pondere din

nota finală

10.4. Curs Metode de studiu si de ameliorare a

solului in vederea imbunatatirii

insusirilor fizico-chimice.

Metode de pregatire a terenului in

vederea plantarii vegetatiei lemnoase.

Metode de pregatire a terenului pentru

instalarea vegetatiei floricole si

gazonamente.

Principii de uttilizare a plantelor

ornamentale cultivate in containare,

pentru amenajarea spatiilor verzi.

Examen

scris

70%

10.5. Seminar/Laborator Lucrari de ameliorare a soluluiLucrari de pregatire a terenuluiLucrari de plantare a rasadurilor defloriLucrari de infintare a peluzelor

Verificare la sfarsitul perioadeide predare 30o/o

10.6. Standard minim de performanfdPentrupromovaremasteranziitrebuieSafacadovadacaStapaneScbipromovare este obligatoriu obtilerea de calificative de promovare la toate probele de verificare.

t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat

- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

.( disciPlina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara;.

" Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO{ disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)-



Data avizirii indepartament22.1r.2013

Titular cursProf. dr, Dumitru Zaharia

eUnt-*Di

1


FIŞA DISCIPLINEI


1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca


1.3. Departamentul Horticultură și Peisagistică



Master




2.1. Denumirea disciplinei Modelare 3D în peisagistică 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucr. dr. Singureanu Valentin

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucr. dr. Singureanu Valentin


evaluare Continuă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 S*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Informatică, Geometrie descriptivă şi perspectivă, Construcții Ornamentale și Tehnice,

Proiectarea asistată de calculator (licenţă), Modelare 3D computer 1(licenţă).

4.2. de competenţe Proiectare spaţii verzi, Desen şi reprezentări grafice, Estetica mediului ambiant, Urbanism şi

amenajarea teritoriului, Drumuri şi terasamente, Plante floricole și de gazon, Arboricultură

ornamentală, Analiza compoziției.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul presupune participarea activă a studenților, pivotând pe interacțiunea

profesor-student. Prezentarea se face 100% cu ajutorul videoproiectorului și a

programelor de proiectare dedicate ArhiCAD13®, ArtlantisSTUDIO 4®,

3DStudioMAX®, PhotoSHOP®. Cursul nu presupune generarea de prezentări

power point, prezentarea programelor de studiu executându-se direct prin

conectarea la videoproiector a unui laptop echipat cu soft-urile sus menționate.

Studenţii pot adresa întrebări referitoare la conținutul expunerii pe parcursul

desfășurării acesteia.



Desfășurarea lucrărilor practice și a celor aferente proiectului, presupun

parcurgerea individuală a materialului didactic în format electronic aferent

disciplinei, precum și participarea activă la toate etapele proiectului după o

prealabilă instruire informativă asupra fiecărei etape de lucru.



3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 42





3.4.4.Tutorială 10

3.4.5.Examinări 19





2


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Să cunoască limbajul specific modelării 3D computer, orientarea corectă pe cele trei axe de generare a unui

model 3D (x, y şi z).

Să fie capabil să întocmească corect un plan 3D de situație existentă, aducere la diferite scări grafice, o încadrare

în zonă, calcul de suprafață, generarea corectă a volumelor, folosirea corectă a texturilor şi proprietăţilor acestora.

Să cunoască și să folosească principalele meniuri și extensii ale programelor studiate.

Să fie capabili să execute planuri de plantări, secțiuni, detalii tehnice la planurile luate în studiu, foto-randări,

axonometrii, perspective.

Folosirea corectă a uneltelor de design avansat specifice programelor 3D (push-pull, slab, mesh, sandbox, sun

study, etc.).

Să întocmească un dosar de prezentare a proiectului sub extensia generală Pdf, atl, skp. pln.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

La finalul parcurgerii disciplinei de Modelare 3D în peisagistică, masteranzii vor fi capabili să poată finaliza cu

succes un plan de amenajare peisageră 3D, cu toate piesele sale desenate vectorial, în mai multe formate digitale

cunoscute ca standarde de proiectare.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor fundamentale privind operarea avansată a programelor

de grafică vectorială tridimensională (perceperea şi utilizarea celor trei axe de

creare a unui obiect 3D). Prezentarea diferitelor programe de grafică vectorială

tridimensională (ArhiCAD 13®, Artlantis STUDIO 4®, 3D StudioMAX®),

compatibilitatea dintre acestea, argumente pro sau contra aduse diferitelor

programe de grafică vectorială tridimensională. Crearea randărilor şi

videorandărilor folosind programele Artlantis STUDIO 4® şi Light Works®.

Utilizarea şi crearea enciclopediilor de obiecte tridimensionale accesarea

bibliotecii Google 3D Warehouse® precum şi a posibilităţii de exportarea a

diferitelor simboluri 3D din enciclopedii şi implementarea acestora în diferite

programe de grafică vectorială (compatibilizare obiecte 3D Google Sketchup® -

ArhiCAD 13®). Folosirea GPS-ului pentru prelevarea curbelor de nivel şi a

perimetrului unei zone studiate. Prezentarea unor proiecte de amenajare

peisageră 3D, modalităţi de creare, efectuarea perspectivelor foto, formate 3D

accesibile, exportul şi importul acestora. Modalităţi de prezentare finală a unui

proiect peisager 3D cu ajutorul suitei Adobe CS 2®.

7.2. Obiectivele specifice Să cunoască și să folosească în favoarea lor ca viitori specialiști, argumente pro

sau contra aduse diferitelor programe de grafică vectorială 3D.

Să studieze și să folosească simbolistica specifică 3D, să fie capabili să-şi

întocmească o bibliotecă de materiale, obiecte 3D. Perspectivele disciplinei se

răsfrâng şi la crearea de modele 3D de către studenţi ce poartă semnătura

originalului 100%.

8. Conţinuturi

8.1. CURS


Introducere în modelarea 3D asistată de calculator,

definirea şi explicarea terminologiei specifice.

Prezentarea programului de grafică vectorială 3D

Arhicad 11-13® (compatibilităţi, performanţe, aplicaţii,

comenzi pentru modelare 3D şi editare 3D, scurtături de

taste acceptate, inserarea obiectelor 3D, modelarea

acestora, aplicarea efectelor speciale cu ajutorul

aplicaţiei Adobe CS 2®.

Unelte specifice pentru executarea proiectelor 3D: slab,

mesh - topografie teren, construcţie de imobile (wall,

door, window, stair, skylight, roof, column, beam).

Compatibilizarea bibliotecii 3D Warehouse® cu

aplicaţia Arhicad 11-13®.

Prelegere

Prelegere

Prelegere

1 prelegere

4 prelegeri

3 prelegeri

3

Pregătirea pentru listare a elementelor 3D folosind

aplicaţia Layout, crearea secţiuniilor, detaliilor montarea

acestora sub forma unui poster de prezentare.

Randarea, studiu de umbră şi video-randarea

perspectivelor create în Arhicad 13® cu ajutorul

programelor de randare internă (Light Works, Sketch, Z –

Buffer Rendering engine) şi a celor externe (Artlantis

Studio 4®)

Prezentarea programului de grafică vectorială Google

Sketchup 8 PRO® din perspectiva compatibilizării cu

ArchiCAD 13®, funcţii de desenare şi crearea a

simbolisticii 3D, importul-exportul diferitelor forme şi

modele 3D, compatibilizarea programului cu diferite

programe de grafică vectorială, lucrul cu biblioteca de

plante aferentă programului, randări, fotorandări,

videorandări.

Modalităţi de prezentare finală a unui proiect peisager

3D.

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

1 prelegere

2 prelegeri

2 prelegeri

1 prelegere



Noţiuni introductive despre principalele programul de

grafică vectorială 3D Arhicad 11-13®.

Setarea paginii le lucru, scării de reprezentare grafică,

unităţi de măsură şi calcul a suprafeţelor şi volumelor,

setări asupra creării copiilor de siguranţă (Project

Preferences, Dimensions, Calculation Units, Data saftey,

Document tools).

Importarea planurilor de situaţie existentă, aducerea la

scară - funcţia scale, conturarea curbelor de nivel -

folosirea funcţiei Mesh în concordanţă cu datele preluate

de pe surse externe (planuri 2D, GPS, ortofotoplanuri

cotate). Conturarea imobilelor şi a tuturor obiectelor ce

necesită proiecţie 3D folosind uneltele: Column, Beam,

Wall, Roof, Mesh, Objects, Slab, etc.

Efectuarea de detalii, secţiuni, studii de umbră, randări

interne şi videorandări interne. Uneltele: details, section,

create sun study, Light Works, Sketch etc.

Efectuarea de randări externe şi videorandări externe cu

ajutorul programului Artlantis STUDIO 4®. Unelte

folosite: Shaders, Lights, Heliodons.

Compatibilizarea bibliotecii 3D Warehouse® cu

biblioteca de modele 3D specifică programelor ArhiCAD

11-13®. Folosirea funcţiilor Model import wizzard.

Crearea unei biblioteci 3D personalizate specifică

fiecărui utilizator în parte (minimum 30 de

modele/masterand).

Prezentarea programului de grafică vectorială 3D Studio

MAX®, importarea unui model max şi exportarea

acestuia 3ds sau obj către Artlantis STUDIO 4®.

Aplicare de texturi, folosire canal alfa.

Efectuarea de randări externe şi videorandări externe cu

ajutorul programului Artlantis STUDIO 4®. Unelte

folosite: Shaders, Lights, Heliodons.


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală


individuală

Pregdtirea pentru prezentare qi listare a documentelorexecutate (fotorandlri, videoranddri, montaje video)executate cu suita de prograne Adobe CS 2@.

Prelegere + activitateindividualS

B i b I i og raf ie O b I ig at ori e :

1' Ghidul oficial GooglesketchUP, CorelDrawl2 - Steve Bain, Nick wilkinson, isbn 973-571-s6g-6, Ed. All, Bucuregti, 20072. RobinWilliams (2003). p. 10-20. Design start up, Ed. Corint, Bucuregti3. Robin Williams, 2003 - Initriere in design, Ed. Corint, Bucuregti4. Lance Haftatt, 1999 - Gardening with iolour, Ed. parragon, Anglia5. Graphisoft - ArchiCADg, Curs de instruire, Thomas n/|.-Simmois, ldeaDesign Cluj, ISBN 973-0-0419s-4, 20069 4do!e Indesign cS2 - Classroom in a book, Daniela slavu (traducere), 20d6, LJI ALL Bucure$ti, tsBN 97e-973-571-7,t6-27. Graficd inginereasce cu AutocAD, L. segat, G. ciobdnagu, zoos, eo. iennojress, laqi, lsBN szs-aszzlis8. corel Draw 11 tehnici de desen, c-odrulf poenaru, 2003, casa de editurd altiastre, ilffi;ii9. Artlantis Studio 4 - User Manual, 2009.'Abvent

R:glg?::yls_lo-l !119.:"p" Architecture, Ken smith, 2010, Ed. John wilay & sons, New Jersey usAulcllonaryol Landscape Architecture and Construction, Alan Jay Christensen, 2OO4,Ed, UcOrararw, USaEuropean Landscape Architecture: Best Practice in Detaiting, tan H. Thompso., T"d;'il;:Jil;'bffit, 2007, Ed.Routledge, New York, USA

9' C-oroborarea confinuturilor disciplinei cu agteptlrile reprezentanfilor comunitlfilor epistemice, asociafilorprofesionale qi angajatori reprezentativi din dominiul afeient programului

Planul de inudlS-Ant

:11!:::ll celui mai u:""tjj po13] d_e sluJ-be din Romfiria ,fEjobs" competenlete cele mai cbutate in grafica asistati decalculator se rezuma la: PhotosHoP@, CorelDMW@, Maw@, 3DStudioMax@, AutoCAD@, ArhiCAD@, suitaCS@,

SketchUP@' Artlantis STUDI}4 @ etc. o parte din p.og.urn.l. mentionate sunt cuprinse in piograma de fb!6, facilit6ndate intr_o continul dezvoltare.

10. Evaluare

Data completlriir 0 .10 .2013

Data avizirii indepartament22.1r.2013

t ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./MasterrDoctorat-.

.. Rgstmul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentata), DD,(

disciplinadin domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).".

-. Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO,(

disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezi)- Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si shrdiu individual).

Sef lucrdri dr. SINg#ANUrVatentin

,{h&"4^Titular

gef lucririlucrari laborator/sdr. SING

Director d

10.l Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3 .


Sus{inerea proiecfului de laborator(intrebiri legate de problematica

4!q$atd de'a lungul semestrului)10.5. Seminar/Laborator CunoaEterea qi folosirea corectl a

uneltelor de lucru specifice2 teste grild ce reflectl

cunogtin{ele practice dobdnditein cadrul laboratorului

10.6. Standard minim deStdpdnirea info.-ufla verificdrile pe pqrcurs este condilie de promovabilitate"

Prof. Dr. MA

1


FIŞA DISCIPLINEI







Master

1.6.Specializarea/ Programul de studii Proiectarea, amenajarea si intretinerea spatiilor verzi



2.1. Denumirea disciplinei Tehnici speciale pentru înmulţirea şi formarea materialului săditor

dendrofloricol 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Dumitru Zaharia

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Sef lucr. dr. Adrian Zaharia


evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 CA*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Arboricultura ornamentala, Floricultura, Producere material saditor

4.2. de competenţe Masteranzii trebuie sa aiba cunostinte despre modul cum se transmit caracterele peisagistice la

descendenti prin diferite metode de inmulture.


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, bogat în mare parte pe intrebari si raspunsuri. Tematicile

discutate sunt strict de specialitate.



Lucrarile practice se desfasoara in teren, spatii protejate, activitatiile sunt specifice

disciplinei, iar desfăsurarea se face dupa un plan diainte cunoscut.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Sa cunoasca tehnologia specifica disciplinei.

Sa cunoasca metodele de inmultire a plantelor ornamentale.

Sa cunoasca metode si tehnici de formare a materialului saditor dendrofloricol.

Sa cunoasca tehnicile de pregatire a materialului saditor dendrofloricol in vederea plantarii acestuia la locul

definitiv.








3.4.4.Tutoriala 8

3.4.5.Examinări 10





2

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

Sa faca dovada cunostintelor necesare privind calitatile materialului saditor dedrofloricol.

Sa demonstreze ca stie modul de valorificare a oricarei categorii de material saditor dedrofloricol.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca cunostintele speciifice metodelor de inmultire a plantelor

ornamentale, aptitudinile privind executarea lucrarilor de baza precum si

cunoasterea metodelor de formare a materialui sadtor dondrologic is floricol

comparativ pentru plantari in spatii verzi.

7.2. Obiectivele specifice Sa inteleaga rolul si importanta unui material saditor dedrofloricol de calitate.

8. Conţinuturi

8.1.CURS


- Studii ale proiectului si ale terenului in vederea

elaborarii planului de executie a lucrarilor de amenajare

a spatiului verde prevazut in proiect.

- Metode de pregatire a terenului in vederea instalarii

vegetatiei in spatiile verzi.

- Tehnici moderne de instalare a vegetatiei in spatiile

verzi.

Metode de formare a materialului saditor dendrofloricol.

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

2 prelegeri

1 prelegeri

2 prelegeri

2 prelegeri



Recoltarea semintelor de la speciile ornamentale-

conditionarea acestora si mentinerea caracterelor

morfologice- Recunoastere

Pregatirea semintelor pentru semanat și ingrijirea

semanaturilor.

Tehnologia speciilor ornamentale prin metode

vegetative: butasire, marcotaj, altoire, drajoni etc.

Lucrari de formare a materialului saditor dedrologic

Colocviu

Studiul semintelor

Lucrare laborator

Lucrare laborator

Lucare laborator

Verificarea cunostintelor


1 lucrare laborator

6 lucrari laborator

3 lucrare laborator

1 lucare laborator

Bibliografie Obligatorie: 1. Zaharia D. – Note de curs, 2013-2014

2. Zaharia D., 1998- Arboricultura ornamentala. Ed. Triade Cluj-napoca

Bibliografie Facultativă: 1. Iliescu Ana Felicia 2008- Arboricultura ornamentala, Ed. Ceres, Bucuresti

2. Stanica F.et al., 2002- Inmultirea plantelor horticole lemnoase. Ed. Ceres Bucuresti



In vederea imbunatatirii continue a predarii si continutului cursurilor cu cele mai recente teme si aspecte practice,

cadrele didactice vor participa la simpozioanele nationale si internationale unde se intalnesc cu specialisti din productie

si cercetare, cu care vor dezbate aspecte actuale si de perspectiva a producere de material saditor.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3.

Pondere din

nota finală

10.4. Curs Metode inmultire a plantelor

ornamentale.

Tehnici de formare a materialului

saditor dendrologic si floricol in camp

si in containare.

Extragerea si pregatirea pentru

plantarea la locul definitiv a

materialului saditor dendrofloricol.

Examen

scris

70%

I 0.5. Seminar/Laborator Recunoasterea semintelor de planteomamentaleInsusirea deprinderilor privindconfectionarea butasilor, altoirea,marcotaj etc.Executarea lucrarilor de extragere dinsol cu radacina nuda sau balot depamant pe radacina a plantelorlemnoase.

Verificare la sfarsitul perioadeide predare 30%

10.6. Standard minim de performan{IStapanireainformatieisti intif icetransmisaprinpreIegerisilucraripExamenul se promorieazanumai daca se obtin calificative bune latoate probele de verificare.

I

a

(

(4

Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/DoctoratRegimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD

disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO

disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); CA* (Cunoaqtere avansat[)Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).

Data completirii4.10.2013

Data avizjriiindepartament22.11.2013

Titular curs

Director deProf.dr.

1


FIŞA DISCIPLINEI







Master




2.1. Denumirea disciplinei Materiale şi tehnici florale amenajare interior 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.dr. Maria Cantor

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Sef lucr.dr. Erzsebet Buta


evaluare Continua

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 S*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Artă florală, Plante de interior, Arboricultură ornamentală

4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aiba cunostinte referitoare la materialele vegetale, vasele, accesoriile şi

stilurile utilizate în arta decorativă


5.1. de desfăşurare a cursului Cursul este interactiv, studentii pot adresa intrebari referitoare la continutul

expunerii. Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si terminare

a cursului.

Nu sunt tolerate nici un fel de alte activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile

sa fie inchise.



La lucrările practice este obligatorie consultarea îndrumătorului practic, fiecare

student va desfăşura o activitate individuala cu materialele de laborator puse la

dispoziţie si descrise in îndrumătorul de Lucrări practice. De asemenea vor

participa activ la lucrările practice ce se vor desfăşura la laboratorul de floricultură,

cu acces materialele folosite în arta decorativă şi interioare. Disciplina academica

se impune pe toata durata de desfăşurare a lucrărilor.








3.4.4.Tutoriala 5

3.4.5.Examinări 16





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Sa cunoasca limbajul horticol specific pentru disciplina Artă florală şi Floricultură;

Să-şi însuşească cunoştinţele necesare legate de vasele utilizate în arta decorativă;

Sa cunoască principalele specii de plante ornamentale utilizate în designul interior;

Să stăpânească principii şi modalităţi de aranjare a florilor diferite modalităţi în scopul îmbunătăţirii esteticii

interioarelor.

Să cunoască accesoriile utilizate în efectuarea aranjamentelor florale şi în designul interior

Să-şi însuşească paşii necesari pentru efectuarea unor aranjamente

Să cunoască principalele aspecte legate de recoltarea, condiţionarea, păstrarea şi valorificarea florilor;

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Sa poată dezvolta proiecte de îmbunătăţire şi diversificare a mediul ambiant

Sa poată dezvolta proiecte de utilizare a plantele ornamentale pentru efectele sanogene;

Sa participe la activităţile de cercetare in câmpurile de experienţe al disciplinei;

Sa poată gândi activităţi ştiinţifice referitoare la îmbunătăţirea tehnicilor de design interior inclusiv amplasarea

unor experienţe

Sa demonstreze preocupare privind perfecţionarea profesionala prin antrenarea in investigaţii privind impactele

utilizării plantelor ornamentale asupra mediului ambiant şi uman.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si însuşească cunoştinţele la nivelul cerinţelor actuale referitoare la

principiile şi modalităţile de amenajare a interioarelor folosind noutăţile din

domeniu

Sa cunoască rolul unor materiale şi tehnici necesare unui design interior actual

7.2. Obiectivele specifice Sa înţeleagă efectele benefice ale utilizării unor tehnici moderne în amenajarea

interioarelor

Sa cunoască posibilităţile de sporire a gradului de confort prin amenajarea

spaţiilor cu ajutorul unor materiale şi tehnici actuale

Să înţeleagă rolul plantelor şi tehnicile de amplasare a acestora în desginul

interior

8. Conţinuturi

8.1. CURS


Introducere

Importanţa, istoria a utilizării plantelor ornamentale şi a

aranjamentelor florale în amenajările interioare/avantaje,

dezavantaje

Vase si diferite materiale şi accesorii utilizate în

designul interior cu plante floricole

Designul interior cu ajutorul plantelor bulbo-

rizomantoase

Frumuseţi otrăvitoare frecvent folosite în decorul

interioarelor în diferite sezoane

Tehnicii de amplasare a plantelor floricole în locuinţe

sau alte spaţii (sufragerie, bucătărie, dormitor, baie,

terasă sau alte spaţii utilizate – conferinţe, recepţie hotel,

workshop-uri etc).

Concepţii şi modalităţi de utilizare a aranjamentelor

uscate în designul interior

Arta cultivării bonsailor şi decorul acestora în interior în

funcţie de anotimpuri

Designul floral – ideii şi soluţii practice de folosire a

aranjamentelor si plantelor floricole pentru diferite

evenimente

Ikebana – tehnici şi modalităţi de utilizare amenajarea

unor interioare

Verificare cunoştinţe

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

1 prelegere

1 prelegere

1 prelegere

1 prelegere

1 prelegere

1 prelegere

2 prelegeri

1 prelegere

2prelegere

2 prelegere

1 prelegeri

8.2.LUCRĂRI PRACTICE Număr de ore – 28 Prezentarea unor materialele şi tehnicile folosite pentru amenajarea interioarelor. Însuşirea unor cunoştinţe cu privire

Studiul materialelor şi tehnicilor

2 lucrari laborator

la design-ul interior.Reco.ndilionarea vaselor gi ghivecelor folosite in amenajareaspatiilor de locuit, cu ajutorul tehnicii qervetelului.Prezentarea gi insuqirea principalelor specii floricole folositepentru garnisirea interioarelorPrezentarca qi descrierea speciilor care purificd aerul dinspatiile de locuitPregdtirea decoraliunilor specifice fiecdrui anotimp (detoamn[ gi de iarnl) penhu design-ul interiorTehnici. de executie a aranjamentelor cu plante intregiFitodesign-ul interior cu tablouri qi cutii vegetalePrezentare ppt, DVD-uri cu aranjamentq florale/tehnici derealizare, materiale, mij loaceVerifi carea cunoqtin{elor

Studiul materialelor gitehnicilor

Studiul plantelor

Studiul plantelor

Confecf ionarea decoraf iunilorExecutarea aranjamentelorDecorarea tablourilor gi cutiilorVizionare prezenldri cu tehniciqi materiale

2 lucrari laborator

2 lucrari laborator

1 lucrare laborator

2 lucrari laborator2 lucrari laboratorI lucrare laborator1 lucrare laborator

I lucrare laborator

B i b I iog nf ie O b I igato rie :1. Cantor Maria, 20't3, Notite de curs2. Cantor Maria, Buta Erzstlbet,2010, Arte Florald,^Ed. Todesco Cluj-Napoca3. Cantor Maria, Buta Erzsebet, 2009, Floriculturi-indrumitorde luci'dri praciice, Ed. Todesco Clu-Napoca4. CantorlVlaria, 2008, Plante ornamentale de interior, Ed. Todesco Cluj'5. $elaru Elena, 2004, ArtA florald, Ed. Cerq! Eucure$ti

B i b I i og raf ie F ac ultativd :1. Cantor Maria, loana Pop, 2008, Floriculture-Baza de date, Ed. Todesco Clui2. Hillier M., 2003, Flowei for home, Ed. Dorling Kindersley Limited, London

-'

3 lorddnescu olimpia, 2004 - plante de interio-r qi arta floiald, Ed. Eurobit iimisoara.1 T?wgrtll. JgnnY, FFrry_Susan, 1996. Fresh flowers for all seasons, The Readeirs Digest Association,? loma Fror|n, 2009 - Floricultura $i A-fie florala, Vol. 3, Ed. INVEL Multimedia Bucuiegti6. Reviste de specialitate Hortinform, llggcultura, etc.

lNC., New York - Montreal.

9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrileasociafilor profesionale gi angajatori reprezentativi din

reprezentanfilor comunitlfilor epistemice,domeniul aferent programului

identi i unor cdi den veoerea ldentltlcartl unor cal de modemizare si imbun[t6{ire continua a preddrii si a confinutului cuisuriloffilai ..ac1yal3 teme si ̂ probleme practice, cadrele didactice- participa la reuniunea anuali a Societdfii Romane deHorttculturd unde se intdlnesc cu.floriqti gi cercetdtorii fiind dezbitute aspecte actuale si de perspectiva ale utilizdrii

lantelor $i a altor materiale in designul interior in Romdnia si E

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare Metodedeevaluare

2.l 0 10.3.Pondere dinnota finali

10.4. Curs $ Cunoagterea avantaj elor gi dezavantajelor utilizeriillanteloromamentale gi alte elemente de design in interioareCunoa;terea principalelor plante ornamentale care se preteazlin designul interioarelorCturoaqterea unor matreriale folosite pentru amenajarea interioarelorCuroa$terea tehnicilor gi modalit{ilor de amenaiare a interioarelor

Verificarepe parcurs

70%

10.5.Seminar/Laborator

Recunoagterea plantelor folosite in decoml spaliilor dE locuitRecunoaqterea unor vase qi materiale necesare in amenaiareainterioarelorDecorarea vaselor prin diferite tehniciConfec{ionarea deCoraliunilor pentru interioareExecutarea tehnicilor insusite

suntprevdztfie 2verificdri peparcurs

JU"/o

10.6. Standard minim de nerformantlStapanlreainfbrmatieisti intif icetransmisaprinpre|egerisi|ucraripla verificarile pe parcurs este conditie de pr-omovabilitate.

t Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat

- Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD.(

disciplina din domeniu). DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complemenrara;.' Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO

,( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); S* (Sintezd)-

Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si shrdiu individual).

Data complet[rii21.10.2013

Data avizdrii indepartament22.11.2013

Titular lucrari laborator/seminarii

Director

1


FIŞA DISCIPLINEI







Master




2.1. Denumirea disciplinei Analiza compoziţiei 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Adelina Dumitraş



evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 A*

Obligativitate3 DI



4.1. de curriculum Analiza compoziţiei an III, Estetica Mediului, Urbanism, Geometrie descriptivă, Desen şi

reprezentări grafice

4.2. de competenţe Istoria arhitecturii şi artelor; Istoria artei grădinilor; Dendrologie


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegeri orale susţinute de prezentări tip ppt., tutoriale, filme, suport bibliografic.

Discuţii interactive, dezbaterea ideilor prezentate.



Informaţii suplimentare referitoare la temele propuse, studiu individual în laborator

sau pe teren, exerciţii de compoziţie. Completarea proiectelor în timpul cerut, într-o

manieră satisfăcătoare. Se aşteaptă ca studenţii să se implice în discuţii, analiza

unor tipuri de design menite să clarifice cerinţele, lecturi, proiecte practice pentru

temele tratate în cadrul cursului. Grupuri de studiu, evaluări critice ale proiectelor,

prezentări finale.








3.4.4.Tutoriala 4

3.4.5.Examinări 10





2


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Abilitatea de a formula întrebări clare şi precise, de a utiliza idei abstracte pentru interpretarea informaţiilor, de a

lua în considerare diferite puncte de vedere, de a concluziona şi de a testa aceste concluzii în relaţie cu o serie de

criterii şi standarde relevante.

Abilitatea de a utiliza diferite stiluri de reprezentări (manuale sau asistate de computer), de a transmite elemente

esenţiale în fiecare etapă a procesului de elaborare şi proiectare.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Se urmăreşte formarea unei culturi profesionale specifice care să pună la dispoziţia masterandului un sistem

coerent de analiză şi o platformă teoretică pentru abordarea avizată a temelor de proiectare propuse în şcoală şi,

ulterior, în practica profesională.


7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea următoarelor noţiuni: analitic, material şi spaţial.

Cursul face o incursiune fundamentală în natura compoziţiei spaţiale.

Elementele şi principiile de compoziţie vor fi investigate printr-o serie de

exerciţii abstracte, pentru ca proiectele finale să sintetizeze elementele tratate.

7.2. Obiectivele specifice Înţelegerea fundamentelor percepţiei vizuale, principiile şi sistemele ordinii care

formează design-ul bi- şi tri-dimensional, compoziţia arhitecturală a peisajelor şi

a design-ului urban.

Abilitatea de a utiliza principiile şi elementele de compoziţie în design-ul

spaţiilor exterioare.

8. Conţinuturi

8.1.CURS


1. Compoziţii spaţiale utilizând elementele de

compoziţie (linia, culoarea, textura, etc.).

2. Înţelegerea descrierii spaţiului din punct de vedere al

elementelor şi principiilor de compoziţie.

3. Crearea relaţiilor spaţiale dinamice între masă şi

spaţiu prin procese de adăugare sau substracţie, utilizând

elementele de compoziţie.

4. Conştientizarea perceptivă şi cognitivă şi studiul

spaţiului/formei/relaţiei în amenajarea peisajului.

Potenţialul elementelor şi principiilor de compoziţie în

definirea şi extinderea condiţiilor spaţiale existente

astfel încât design-ul final să apeleze la experienţe fizice

şi intelectuale.

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

4

3

3

4



1. Prezentarea temelor de proiectare, discuţii libere,

clarificări adiţionale.

2. Documentare bibliografică, documentare pe teren,

elaborarea iniţială a conceptelor.

3. Dezvoltarea, finisarea şi finalizarea temelor de

proiectare.

4. Prezentarea proiectelor, analiza acestora, dezbateri.




Prezentare orală

2 oră

4 ore

6 ore

2 oră Bibliografie Obligatorie

1. Dumitraş Adelina, Analiza compoziţiei, Note de curs

Bibliografie Facultativă: Matthew Potteiger, Jamie Purinton, 1998, Landscape Narratives: Design Practices for Telling Stories. Denis E. Cosgrove, 1984, Social Formation and Symbolic Landscape. Kraft Eberhard Von Maltzahn, 1994, Nature as Landscape: Dwelling and Understanding. Norman K. Booth, 1990, Basic Elements of Landscape Architectural Design. Rudolf Krönert, Uta Steinhardt, Martin Volk, 2001, Landscape Balance and Landscape Assessment.



In vederea identificarii unor ctmai actuale teme qi probleme practice, cadrele didactice

- participE la conferinle gi simpozioane na{ionale, interna{ionale unde se dezbat teme de specialitate;- se implicr in proiecte de cercetare care trateazd subiecte specifice domeniului;- participdri la t6rguri de specialitate, concursuri;- preznntlri de noi produse sau tehnici;' organrzarea unor ateliere de lucru sau particip[ri la work-shop-uri organizate de firme sau organizatii cedesfr$oari activiti{i in domeniul de interei.

10. Evaluare


Data avizdriiindepartament22.10.2013

t Ci"lul de studii se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat

". ..

Reeimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD.(

disciplina din d:T.."t"1' DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).-- -. Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) Do

n( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa); A* (Aprofundare)-


Titular lucrari laborator/seminarii

Tip activitate l0.l . Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.4. Curs Examinarea teoreticlla sfdrqitul semestrului.

Examen scrisActivitatea la curs qi examenulteoretic 60Yo din nota finald.

10.5. Seminarll,aborator Examenul practic se face in laboratorgi consti in pr ezentarea gi predareaproiectelor elaborate pe parcursulsemestrului.Colocviu/lucrdri practice;- proiect;- o mapd cu crochiuri, fotografiiproprii gi fiqe, rezultate in urmastudiului individual;- teme pe parcurs, frecve

Este prevdzutS I verificare lasfdrq itul semestrul ui.

Activitatea la lucrdri practice qiexamenul practic 80% din nota

final6.

10.6. Standard minim de

lucrdri practice lanivel acceptabil. o@Sdpanirea infor-ala verificdrile pe parcurs estq condilie de promovabilitate.

03_master_proiectarea- amenajarea si intretinerea spatiilor verzi.pdf

Documents