DIMENSIUNEA ECOLOGICA A TURISMULUI GASTRONOMIC.RISCURI SI TENDINTE GLOBALE INTR-O ERA A CRIZEIABSTRACTSchimbarea stilului de viata acompaniata de criza economica au provocat rupturi in lant in domeniile:industrie alimentara, mediu, sanatate in intreaga lume.Privind turismul gastronomic prin dimensiunile sale ecologice (de exemplu:minimizarea impactului asupra mediului, respectul si constientizarea fata de mediu si cultura, experientele culturale pozitive atat pentru vizitatori cat si pentru gazde, beneficiile financiare pentru comunitatile locale,construirea unei coeziuni intre mediu si social) aceasta lucrare investigheaza tendintele actuale in turism si gastronomie privite din perspectiva riscurilor si incertitudinilor care corespund crizei economice actuale.Noua nutritie la nivel global si tendintele stilului de viata au exercitat o presiune in crestere asupra valorilor traditionale, inclusiv obiceiurilor alimentare vechi.In acest context gastronomia traditionala trebuie sa fie reinventata si prin capacitatile sale functionale are nevoie de o relansare in scopul de a adauga valoare spre binele consumatorilor.Acest studiu exploreaza legaturile posibile intre turismul durabil si alimentatia sanatoasa in contextul unei noi realitati economice si urmarind gasirea echilibrului corect intre unele dicotomii actuale:local-global, traditionalism-schimbare rapida, particularitate-standardizare.1.INTRODUCERE Credintele si obiceiurile legate de productia alimentara, distributie si consum, au fost intotdeauna percepute ca un stalp central in studiul aspectelor culturale, sociale si economice ale vietii.Legatura dintre obiceiurile alimentare si conditiile ecologice a fost subliniata ca un operator principal al schimbarii sociale si culturale la nivel mondial.In prezent, cand stilul de viata modern amplificat de efectele crizei a inceput sa modifice viata de zi cu zi a consumatorilor si comportamentul lor alimentar sau dietetic, tiparele alimentare au devenit un real punct de referinta/standard al calitatii vietii si bunastarii generale.Culturile si obiceiurile culinare variate au fost rareori legate de activitatile turismului gastronomic, care este miezul dialecticii intre local si global, intre traditie si standardizare. Turistul sau gurmandul calator,candva identificat ca un turist dornic sa cumpere specialitati alimentare locale, sa consume bauturi locale rare si sa cheltuie cantitati mari de bani in restaurante de lux, acum a devenit preocupat de aspectele banesti ale calatoriilor sale, chiar daca a ramas aceeasi persoana implicata cultural, educata si care urmareste diversitatea. Ultimele dezvoltari ale operatorilor in turism la nivel international au generat forme de turism culinar variate, inclusiv vacante scolare destinate prepararii alimentelor, vizitarea restaurantelor locale faimoase, excursii catre destinatii cu renume ca Provence (Franta) , Piemont, Venetia (Italia) , Malaga (Spania) , degustare de branzeturi, de ciocolata (Belgia) , serviri de ceai (Sri Lanka si Japonia) , de cafea (Costa Rica, Brazilia si Etiopia) , toate acestea starnind atractia turistilor pentru cunoastere, alimentatie si calatorie.2.REVIZUIRE DIN LITERATURA Lantul alimentar include activitati decisive precum productie, transport si distributie care sunt procese cu consum mare de energie.Alegerile alimentare ale consumatorilor au efecte asupra mediului.Alte probeme apar in cazul exploatarilor agricole care utilizeaza in mod excesiv pesticide sau fertilizanti in timp ce transportul alimentar ar putea mari consumul de energie precum si emisiile de gaze. Cercetarea recenta demonstreaza preocuparea din ce in ce mai mare a consumatorilor in legatura cu aspectele ecologice ale produselor alimentare, preferand sa achizitioneze acele produse care necesita ambalare minima (aceasta actiune fiind perceputa ca un atribut important pentru a salva mediul ambiant de poluarea cu ambalaje) , urmata indeaproape de activitatea de a cumpara produse ecologice sau alimente de origine locala.Zonele rurale au devenit din ce in ce mai mult un ansamblu de semne si simboluri care pot fi atasate unor locuri, oameni, produse si stiluri de viata specifice. Ecoturismul, conform cu Societatea Internationala de Ecoturism, este definit ca o forma de calatorie responsabila catre zone naturale ce protejeaza mediul ambiant si imbunatateste bunastarea rezidentilor.Alta definitie acceptata :ecoturismul reprezinta practicarea unei calatorii culturale si ecologice, educationale care beneficiaza de bunurile si serviciile comunitatilor locale ce apartin tarii gazde.3.MOSTENIREA TRADITIONALA ROMANEASCA IN LUMINA UNEI NOI STIINTE ALIMENTARE In Romania,o tara cu o populatie rurala mare (45% din total, desi migratia tineretului catre tari straine a crescut semnificativ in ultimul deceniu) partea rurala prezinta oportunitati economice mari.Aceasta a ramas subdezvoltata in termeni de produs intern brut (numai 12% din totalul tarii) si exporturi (numai 9% din totalul exporturilor romanesti).Cu toate acestea, populatia angajata in zona rurala este estimata la aproximativ 32% (INSSE, 2010) reprezentand o baza uriasa pentru ecoturism.Regresul principal este calitatea vietii in aceasta zona, care este foarte scazuta, in general, cu doar o treime din populatia rurala conectata la reteaua de alimentare cu apa si numai 10% la sisteme de canalizare.Infrastructura este de asemenea un punct slab, doar 10% din drumurile rurale fiind considerate la nivel adecvat.De asemenea, alti factori ce indica calitatea vietii precum educatia, sanatatea, sistemele financiare sunt sub media nationala, incurajata fiind emigrarea catre zonele urbane sau strainatate.In acest cotext oportunitatile vin numai de la mostenirea traditionala bogata, diversa. In termeni de gastronomie Romania poate fi caracterizata in genere ca avand o bucatarie unitara, dar daca analizam structura mancarii traditionale in termeni de sortiment detaliat, metodele de preparare, condimentele, combinatiile de diferite ingrediente, aflam ca exista specificitati regionale.Fiecare provincie istorica din Romania are o traditie culinara particulara, care a fost imbogatita in ceea ce priveste sortimentul, gustul, calitatea fiind continuu imbunatatita.O caracteristica generala a bucatariei traditionale romanesti este faptul ca aceleasi feluri pot fi gatite in diferite parti ale tarii, dar fiecare zona are specificul propriu in ceea ce priveste dozele de materii prime utilizate, metodele de asezonare, gatire si servire. A adapta bogatia bucatariei traditionale romanesti la nevoile alimentare de astazi si la tendintele consumatorului modern este un obiectiv provocator, dar si o activitate cruciala.Prin urmare o abordare multidisciplinara (implicarea multor discipline sau specializari profesionale) este necesara pentru a include temeinic toate aspectele relevante.Aceasta parte a studiului a urmarit investigarea celor mai frecvent utilizate legume si plante aromatice din Romania.Primele cele mai folosite sunt:ceapa, usturoiul, rosiile, mararul, varza, cartofii, patrunjelul, cimbrul, leusteanul si hreanul.Din categoria plantelor aromatice care au valoare nutritiva ridicata sunt de asemenea folosite in cadrul gastronomiei traditionale specifice pentru anumite regiuni, am identificat:busuiocul, tarhonul si salvia. Din motive metodologice, am analizat doua categorii de plante condimentate, ambele avand valoare alimentara sporita:1.Legume condiment care, pe langa faptul ca sunt bogate in nutrienti si vitamine, au un caracter picant pronuntat.Acest grup include:ceapa, usturoi, hrean, telina, patrunjel, pastarnac, creson, praz.Ca si condimente, ele transmit aroma si mirosul producand stimularea secretiei gastrice si intestinale si marind apetitul.2.Ierburi aromatice-includ o serie de ierburi cu o aroma intensa, precum:busuioc, salvie, tarhon, leustean, marar, cimbru, maghiran si altele. Pentru a identifica caracteristicile functionale principale, am analizat profilul bioactiv al unora, care prezinta valori nutritionale foarte mari (cantitati ale constituentilor bioactivi la o suta grame produs).Cateva beneficii cheie pentru sanatate prin consumul substantelor bioactive indentificate in plantele condiment si in ierburile aromatice sunt prezentate in schema de mai jos.Schema este preluata in limba engleza.Table 1. Key health benefits of the consumption of some of the most frequently used condimentary plants and aromatic herbs in Romania. KEY-COMPOUND (PLANTS THAT HAVE HIGH CONCENTRATIONS) BENEFITS

Vitamin A (high amounts identified in: Basil, Parsley, Oregano, Thyme, Sage) Contributes to adapting night vision Anticancer effect: - Negative correlations between the amount of beta-carotene and evolution of cancer cells in humans; - The retinoid inhibit the growth of malignant cells; - Regression of malignant tumours in human skin.

Vitamin C (L-ascorbic acid) (high amounts identified in: Parsley, Thyme, Basil, Oregano) - Antioxidant activity against free radicals; - An essential element in the collagen synthesis; - Facilitates the carnitine synthesis in the human liver; - Facilitates catecholamines biosynthesis.

B vitamins (high amounts identified in: Parsley (folate, niacin), Basil (folate), Thyme (folate, niacin), Horseradish (folate), Sage (folate, pyridoxine), Oregano (folate, pyridoxine) - Helps to maintain healthy skin and muscle tone; - Helps to improve the immune system; - Reduces the risk of pancreatic cancer when ingested in food (and not when ingested in tablet form); - Prevents anaemia by regulating the metabolism of the red blood cells;

Vitamin E (-tocopherol) (high amounts identified in Oregano and Thyme) - Antioxidant effects on lipid levels; - Membrane lipids stabilization; - Platelets aggregation; - Haemoglobin synthesis.

Minerals (high amounts identified in: Parsley, Lovage, Thyme, Basil, Oregano, Horseradish, Onion, Garlic) - Calcium (Ca) bones stiffening, neurotransmitter, muscles functionality; - Copper (Cu) anti-inflammatory, antiseptic, ulcerous, stimulates collagen synthesis; - Iron (Fe) transport of oxygen in the blood, detoxifying agent; - Magnesium (Mg) regulating neuromuscular transmission; - Phosphorus (P) role in biological molecules, bones stiffening; - Potassium (K) neuron function, osmotic balance between cells; - Zinc (Zn) immunity enhancer.

Segmentul alimentelor ecologice (hrana produsa fara pesticide, fertilizanti sintetici, antibiotice, hormoni sintetici, inginerie genetica sau iradiere) a inregistrat o crestere considerabila in ultimul deceniu, fiind favorizata de preocuparea consumatorului modern pentru probleme de sanatate.In plus, industrializarea agriculturii, a adus alimente pe piata care se considera a fi ecologice daca acestea contin 95% ingrediente naturale.Alimentele cu 70-95% ingrediente organice se numesc "fabricate cu ingrediente organice".Industrializarea actuala a sectorului agroalimentar a permis utilizarea de fertilizanti organici si minerali bogati in azot, pesticide cu azot, substante conservante alimentare, coloranti, nitrati, nitriti folositi in ndustria carnii care sunt un factor de risc pentru sanatatea umana.Pentru a evita ingerarea unor cantitati mari de contamianti (de ex. nitrati sau nitriti) consumatorul modern trebuie sa adopte o dieta in acord cu cele mai recente dovezi stiintifice cu privire la produsele alimentare.O cercetare stiintifica din 2006 a demonstrat ca legumele frecvent utilizate in gastronomia traditionala romaneasca ca ceapa, usturoi, sau rosie contin cantitati mai scazute de nitrati.In plus, celelalte ingrediente de baza cultivate in special de catre fermierii locali sunt apropiate ingredientelor organice.Prin urmare se afirma ca, cel putin in unele cazuri, gastronomia traditionala romaneasca nu are doar caracteristici bioactive ci si "asemanatoare celor ecologice". Bucataria romaneasca include obiceiuri nenumarate,traditii, sortimente culinare, fiind la intersectia mostenirilor culturale ale diverselor natiuni, cu care romanii au intrat in legatura de-a lungul istoriei.O serie de trraditii gastronomice interferate cu acelea ale altor popoare au fost modificate, absorbite i interiorul bucatariei romanesti conform gusturilor, obiceiurilor si preferintelor locale, dandu-le anumite particularitati care le disting de cele originale.Cateva exemple:1)borsul ucrainean, initial acrit cu varza murata a fost transormat in "ciorba" romaneasca, acrita cu "bors" (un extract obtinut prin fermentatia lactica a taratelor de grau);2)ciorba a fost aromatizata cu leustean (o planta aromatica specifica Romaniei);3)Cimbrul mediteranean a fost inlocuit cu cimbru salbatic, specific florei spontane romanesti.Aceasta permeabilitate culturala sigura un caracter universal al mostenirii culturale romanesti, optimizand potentialul de comercializare al produselor gastronomice din aceasta tara. CONCLUZII Gastronomia traditionala pastreaza diversitatea alimentara intr-o era a globalizarii si prin bioingredientele sale functionale, prin caracteristicile sale "asemanatoare celor organice", ar putea fi capabila sa furnizeze un nou mod de alimentatie globala.Reinventarea obiceiurilor traditionale, afectate de criza globala, trebuie sa actioneze sinergic cu cresterea economica bazata pe practici durabile.Turismul ecologic si gastronomic ar putea fi doua solutii pentru a inlatura barierele si a construi increderea intre partile interesate implicate in lantul alimentar.