Ministerul Educatiei al Republici MoldovaUnivesitatea Pedagogica de Stat din Chisinau

Ion Creanga ldquoFacultatea Pedagogie

Specialitatea PIP Si L englezaDiana Miron gr 201

La micromacro-economie

Cu tema Dimensiunea ecologica a activitatatii economice

Chisinau 2010

PAGE MERGEFORMAT 1

Plan

Introducere

I Terminilogia cuvintelor de ecologie si activitatea economica

a Legatura dintre ele

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

III Dimensiunea ecologica a activitatatii economice

IV Conculzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

PAGE MERGEFORMAT 1

Un matematician de la Universitatea din Columbia Britanică Colin Clark spunea ldquoMare parte din aparenta creştere economic

poate fi de fapt o iluzie bazată pe eşecul de a ţine cont de reducerea capitalului naturalrdquo

In ultimii ani este tot mai evident faptul că omenirea se află intr-o profundă criză ecologică Dimensiunea ecologică comportă mai mult decat celelalte dimensiuni un discurs dramatic atat din partea guvernelor cat mai ales din partea societăţii civileinsă rezultatele nu sunt intotdeauna incununate de succes chiar şi atunci cand măsurile luate sunt de mare amploare

Securitatea mediului este esenţială pentru orice altă formă de securitate in special pentru cea naţională deoarece cuprinde dinamica şi interconexiunile dintre resursele naturale structura socială a statului şi motorul economic al stabilităţii locale şi regionale

Dincolo de anumite limite simpla creştere a volumului de resurse aflate icircn circuitul cerere ndash producţie ndash ofertă de bunuri şi servicii nu mai garantează creşterea satisfacţiei faţă de viaţă a populaţiei unei ţări Bunăstarea socială nu este o funcţie simplă a creşterii economice ci depinde icircn anumite circumstanţe de mulţi alţi factori Icircntreaceştia un rol deosebit icircl au icircn actuala etapă factorii ce vizează dimensiunea ecologică a consumului de bunuri şi servicii

Sistemul economic actual trasează un cerc arbitrar al valorii in jurul acelor lucruri din civilizaţia noastră de care am decis să ţinem cont şi să le măsurăm Apoi descoperim că cea mai uşoară cale de a creşte artificial valoarea lucrurilor din interiorul cercului este să o facem in detrimentul celor lăsate in afara lui Şi aici apare o proporţie directă cu cat se aruncă mai multă poluare in rau cu atat sunt mai mari profiturile pe termen scurt ale celui care poluează şi ale acţionarilor săi cu cat sunt mai rapid tăiate şi arse pădurile tropicale cu atat mai repede se creează păşunile pentru vite

Eşecul in a măsura impactul nostru asupra mediului este un fel de orbire a activitatii aconomice şi consecinţele ei pot fi cutremurătoareIata de ce aceasta tematica a dimensiunii ecologice in activitatea economica este foarte acuala si este cercetata dar si analizata ca fenomen de catre multi savant la momentul dat in intreaga lume

Mi-am propus in aceast referat sa descriu putin starea din punct de vedere stiintific cit si teoretic al dimensiunii ecologice in activitatea economica dar si sa elucidez anumite caracteristici elemente component smd Pentru ca pornind de la intelegerea corecta a ceea ce inseamna o dimensiune ecologica o activitate economica si interdependenta dintre acestea poti intelege dar si forma un spectru mai larg de cunostinte despre acesta

Termiilogia cuvintelor de ecologie si activitate economica

PAGE MERGEFORMAT 1

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul de forţe dintre natură şi societate Ecologia este domeniul ştiinţific care dispune de instrumentarul specific şi nu numai pentru a răspunde acestor cerinţe valorificand in acelaşi timp suportul informaţional acumulat in diverse alte domenii(anexa1)

In sens general ecologia are ca obiect de studiu relaţiile de interacţiune dintre materia vie şi mediu dintre sistemele alcătuitede plante şi animale Etimologia termenului bdquoecologierdquo Construit precum termenul de bdquoeconomierdquo termenul de bdquoecologierdquo derivă in parte din rădăcina indo-europeană weik care desemenează o unitate socială superioară bdquocaseirdquo şefului de familieDispunem pe Terra icircncă de un capital natural remarcabil care mai poate menţine viaţa dar el este constituit dintr-o gamă variată de resurse şi ldquoserviciirdquo (anexa2) Acestea icircmpreună suportă şi susţin viaţa pe Terra şi toată tipologia economiilor care se derulează

Relaţia om ndash natură se icircnscrie icircntr-o cale a sustenabilităţii mediului prin implicarea societăţii oamenilor dar şi a activităţilor economice care se derulează icircn favoarea acestuia (anexa3)[1p126]

Mediul icircnconjurător are 4 elemente

- elementul icircnconjurat central - componente fizice (abiotice) (lac mare vulcan substrat aer apă - componente biotice (microorganisme plante animale) - componente antropice (omul populaţie baraj aşezare localitate etc)

Activitatea economica reprezinta totalitatea activitatilor prin care oamenii isi asigura bunurile pentru a-si satisface nevoile individuale si socialeSatisfacerea nevoii se poate realiza pe doua cai principale direct (cu bunuri obtinute cu mijloace proprii) si indirect prin schimbAnsamblul activitatilor interdependente prin care oamenii utilizeaza resurse limitate cu intrebuintari alternative pentru a produce bunuri economice in vederea acoperirii nevoilor concrete nelimitate semnifica activitateaa economia Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si mediul natural obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a nevoilor omului si societatii

Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora consumul continu de produse de la alimente sau imbracaminte pina la servicii transport invatamanteducatie Activitatea economica este cea care faureste unelte de productie bunuri de consum structura sociala in care traieste omul Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se manifesta deoarece ea faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul Obiectul activitatii economice il constituie relatia nevoi resurse [ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

11Legatura dintre acesti doi termeni

Prin activitatea sa economică omul pătrunde in procesele complexe din ecosisteme preluand o parte din materie pentru interesele sale şi ale societăţii El va pune bdquola treabărdquo multe plante şi animale pentru a-i completa forţa şi pentru a-i procura hrana De aceea in activitatea sa economică omul trebuie să ştie ceea ce se petrece in lumea plantelor şi a animalelor care factori influenţează echilibrul ecologic şi cum poate fi atrasă entropiajoasă din diferite regiuni ale Terrei sau din lumina şi căldura Soarelui

Legatura dintre acesti doi termeni consta in faptul ca mediul geografic determină condiţiile naturale in care omul işi desfăşoară intreaga activitate economica dar şi resursele de care are nevoie societatea Conceptul de resursă a fost definit de numeroşi specialişti din domeniul economiei geografiei istoriei şi ecologiei ceea ce a imprimat o nuanţare a semnificaţiei de bază conform căreia prin resursă naturală se inţelegacele elemente ale naturii care sunt folosite pentru satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale ale omului Astfel după Ungureanu şi Chiţu (1983 citaţi de Matcu 1998 Bran 2000) resursele naturale reprezintă toate acele forme şi combinaţii ale materiei existente in natură care pot fi utile societăţii intr-una din etapele evoluţiei sale Levanseur insă consideră că intreaga natură reprezintă resursele naturale Se foloseşte adesea şi termenul de resursă economică definite Bran şi colabca fiind resursa extrasă din mediu şi supusă prelucrării in cadrul activităţii economice in vederea obţinerii anumitor bunuri necesare satisfacerii unor trebuinţe umane şi sociale[2p136]

Structura şi varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esenţial pe parcursul secolelor Valorificarea resurselor nu este insă o rezultantă intrinsecă a existenţei lor fiind dependentă de condiţiile naturale (climă relief hidrografie etc) Acestea sunt definite in literatura de specialitate ca reprezentand elementele mediului inconjurător care la nivelul actual al dezvoltării instrumentelor de lucru sunt absolut necesare pentru dezvoltarea societăţii dar nu servesc drept bază de materie primă pentru dezvoltarea economiei

Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel incăutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau celpuţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensificein continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intreţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

PAGE MERGEFORMAT 1

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

Majoritatea studiilor considera ca dimensiunile securitatii umane ca problema fundamental a omenirii circumscrisa amplului process de globalizare se incadreaza celor ale securitatii in general acestea sunt dimensiunea militara dimensiunea politica dimensiunea economica dimensiunea sociala dimensiunea cultural dimensiunea ecologica

Astfel dimensiunea politica vizeaza relatia dintre stat si cetatenii sai cit si relatiile internationale ale statului respective Dimensiunea economica are in vedere fundamentarea economica a puterii militare Dimensiunea culturala priveste delicatele probleme legate de etnie si religie sursa sursa unora dintre cele mai importante conflicte ale ultimilor decenii [6p51]

Dimensiunea ecologica este o problema noua aflata in studiu in ultimii ani ai secolului trecut include trei aspect ce nu pot fi ignorate problemele de mediu cauzate de razboi resursele naturale a caror posesie sau control poate naste dispute international si catastrofele naturale

Studiile de specialitate1 au arătat că in principal există trei categorii de ameninţări ce definesc dimensiunea ecologică -Ameninţările din partea mediului natural la adresa civilizaţiei umane ce nu sunt rezultatul acţiunilor umane cutremurele şi erupţiile vulcanice asupra cărora există dezbateri in ceea ce priveşte cauzele producerii lor căderile de meteoriţi ciclul natural de intoarcere la o epocăglaciară -Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planeteiatunci cand schimbările făcute par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii Un exemplu evident este poluarea ce are printre efecte distrugerea stratului de ozon-Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbările făcute nu par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii insă pe termen lung există efecte perverse (de exemplu exploatarea resurselor minerale)Aceste trei categorii cuprind o varietate de probleme precum distrugerea ecosistemelor(schimbarea climei pierderea biodiversităţii distrugerea pădurilor deşertificarea distrugerea stratului de ozon diverse forme de poluare etc) problemele energetice (reducerea raritatea şi distribuţia inegală a resurselor naturale poluarea gestionarea dezastrelor nucleare şisau chimice)[ibidem]

Problemele economice (menţinerea unor modele nesustenabilede producţie instabilitate socială legată de existenţa lipsurilor şi a distribuţiei inegale a resurselor etc) conflicte sociale (războaiele ceproduc pierderi ecologice) Exceptand categoria bdquodistrugerea ecosistemelorrdquo nici una dintre celelalte nu este o problemă exclusiv ecologică Acestea se intersectează cu celelalte dimensiuni ale existenţei umane implicit ale securităţii fiind privite din punctul de vedere al impactului pe care il au asupra mediului natural Mai mult degradarea mediului include un lung şir de disfuncţii majore şicomplexe care se intreţin unele pe altele sporind lanţul vulnerabilităţilor

PAGE MERGEFORMAT 1

De exemplu despăduririle conduc la degradarea solului ceea ce influenţează negativ producţia agricolă Aceasta afectează atat exporturile cat şi rezervele de hrană ale populaţieideterminand apariţia anumitor boli scăderea coeziunii sociale şi implicit mişcări sociale Inacest context sunt accentuate tendinţe precum autoritarismul violenţa instabilitatea politică darşi strămutările masive de populaţie După criteriul locului din spaţiu in care se află resursa există resurse

provenite din1048633 atmosferă ndash dioxid de carbon oxigen azot energie eoliană şi solară şa1048633 hidrosferă ndash apa mineralele dizolvate energie hidraulică şa1048633 litosferă ndash minerale combustibili fosili energie geotermică solşa1048633 biosferă ndash resurse genetice biomasă potenţial turisticbioenergie

mecanisme ecologice şaIn contextul actual in care conştientizarea problemelor de mediu şi legat de

aceasta a epuizabilităţii resurselor işi puneamprenta asupra activităţii din toate domeniile utilizarea raţională aresurselor se transformă intr-un deziderat unanim

Deşi resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de evoluţie a mediului natural in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii la ora actuală practic nu există resurse invalorificarea cărora să nu fi intervenit activitatea omului (lucrări de proiectare cercetare ameliorare exploatare informaţii etc) care implică anumite cheltuieli [4p228]

Valoarea resurselor va depinde astfel de mărimea acestor cheltuieli calitatea fiecărei resurse şi gradul desolicitare a lor intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii In cazul exploatărilor forestiere in special in zonele climatic calde bdquoorbireardquo parţială este mult mai evidentă Astfel uzura utilajelor folosite intră in cost prin amortizare

Dispariţia unui ecosistem unic şi de multe ori chiar a unor specii puţin cunoscute sau neidentificate (a căror valoare economică nu este cunoscută) datorită distrugerii habitatului alunecările de teren materialul detritic antrenat de ape care favorizează inundaţiile puternice nu beneficiază de o cuantificare astfel că nu apar ca pierderi economice şi implicit nu influenţează nivelul PNB Pe de altă parte atunci cand organismele financiare internaţionale şi regionale analizează situaţia economică vor considera favorabile valorile ridicate ale PNB indiferent de contribuţia majoritară a exploatărilor forestiere astfel că se ajunge in situaţia absurdă de a favoriza acele ţări care permit cu bună ştiinţă producerea dezastrelor ecologice [ibidem]

Astfel pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depăşesc producţia de cherestea s-a erodat o suprafaţă atat de mare de sol fertil incat valoarea netă a exploatării de cherestea s-a redus cu 40 Totuşi in timp ce această tragedie economică era in curs de desfăşurare şi Indonezia se indrepta spre prăpastie rapoartele economice oficiale arătau un progres constant

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

Plan

Introducere

I Terminilogia cuvintelor de ecologie si activitatea economica

a Legatura dintre ele

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

III Dimensiunea ecologica a activitatatii economice

IV Conculzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

PAGE MERGEFORMAT 1

Un matematician de la Universitatea din Columbia Britanică Colin Clark spunea ldquoMare parte din aparenta creştere economic

poate fi de fapt o iluzie bazată pe eşecul de a ţine cont de reducerea capitalului naturalrdquo

In ultimii ani este tot mai evident faptul că omenirea se află intr-o profundă criză ecologică Dimensiunea ecologică comportă mai mult decat celelalte dimensiuni un discurs dramatic atat din partea guvernelor cat mai ales din partea societăţii civileinsă rezultatele nu sunt intotdeauna incununate de succes chiar şi atunci cand măsurile luate sunt de mare amploare

Securitatea mediului este esenţială pentru orice altă formă de securitate in special pentru cea naţională deoarece cuprinde dinamica şi interconexiunile dintre resursele naturale structura socială a statului şi motorul economic al stabilităţii locale şi regionale

Dincolo de anumite limite simpla creştere a volumului de resurse aflate icircn circuitul cerere ndash producţie ndash ofertă de bunuri şi servicii nu mai garantează creşterea satisfacţiei faţă de viaţă a populaţiei unei ţări Bunăstarea socială nu este o funcţie simplă a creşterii economice ci depinde icircn anumite circumstanţe de mulţi alţi factori Icircntreaceştia un rol deosebit icircl au icircn actuala etapă factorii ce vizează dimensiunea ecologică a consumului de bunuri şi servicii

Sistemul economic actual trasează un cerc arbitrar al valorii in jurul acelor lucruri din civilizaţia noastră de care am decis să ţinem cont şi să le măsurăm Apoi descoperim că cea mai uşoară cale de a creşte artificial valoarea lucrurilor din interiorul cercului este să o facem in detrimentul celor lăsate in afara lui Şi aici apare o proporţie directă cu cat se aruncă mai multă poluare in rau cu atat sunt mai mari profiturile pe termen scurt ale celui care poluează şi ale acţionarilor săi cu cat sunt mai rapid tăiate şi arse pădurile tropicale cu atat mai repede se creează păşunile pentru vite

Eşecul in a măsura impactul nostru asupra mediului este un fel de orbire a activitatii aconomice şi consecinţele ei pot fi cutremurătoareIata de ce aceasta tematica a dimensiunii ecologice in activitatea economica este foarte acuala si este cercetata dar si analizata ca fenomen de catre multi savant la momentul dat in intreaga lume

Mi-am propus in aceast referat sa descriu putin starea din punct de vedere stiintific cit si teoretic al dimensiunii ecologice in activitatea economica dar si sa elucidez anumite caracteristici elemente component smd Pentru ca pornind de la intelegerea corecta a ceea ce inseamna o dimensiune ecologica o activitate economica si interdependenta dintre acestea poti intelege dar si forma un spectru mai larg de cunostinte despre acesta

Termiilogia cuvintelor de ecologie si activitate economica

PAGE MERGEFORMAT 1

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul de forţe dintre natură şi societate Ecologia este domeniul ştiinţific care dispune de instrumentarul specific şi nu numai pentru a răspunde acestor cerinţe valorificand in acelaşi timp suportul informaţional acumulat in diverse alte domenii(anexa1)

In sens general ecologia are ca obiect de studiu relaţiile de interacţiune dintre materia vie şi mediu dintre sistemele alcătuitede plante şi animale Etimologia termenului bdquoecologierdquo Construit precum termenul de bdquoeconomierdquo termenul de bdquoecologierdquo derivă in parte din rădăcina indo-europeană weik care desemenează o unitate socială superioară bdquocaseirdquo şefului de familieDispunem pe Terra icircncă de un capital natural remarcabil care mai poate menţine viaţa dar el este constituit dintr-o gamă variată de resurse şi ldquoserviciirdquo (anexa2) Acestea icircmpreună suportă şi susţin viaţa pe Terra şi toată tipologia economiilor care se derulează

Relaţia om ndash natură se icircnscrie icircntr-o cale a sustenabilităţii mediului prin implicarea societăţii oamenilor dar şi a activităţilor economice care se derulează icircn favoarea acestuia (anexa3)[1p126]

Mediul icircnconjurător are 4 elemente

- elementul icircnconjurat central - componente fizice (abiotice) (lac mare vulcan substrat aer apă - componente biotice (microorganisme plante animale) - componente antropice (omul populaţie baraj aşezare localitate etc)

Activitatea economica reprezinta totalitatea activitatilor prin care oamenii isi asigura bunurile pentru a-si satisface nevoile individuale si socialeSatisfacerea nevoii se poate realiza pe doua cai principale direct (cu bunuri obtinute cu mijloace proprii) si indirect prin schimbAnsamblul activitatilor interdependente prin care oamenii utilizeaza resurse limitate cu intrebuintari alternative pentru a produce bunuri economice in vederea acoperirii nevoilor concrete nelimitate semnifica activitateaa economia Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si mediul natural obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a nevoilor omului si societatii

Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora consumul continu de produse de la alimente sau imbracaminte pina la servicii transport invatamanteducatie Activitatea economica este cea care faureste unelte de productie bunuri de consum structura sociala in care traieste omul Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se manifesta deoarece ea faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul Obiectul activitatii economice il constituie relatia nevoi resurse [ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

11Legatura dintre acesti doi termeni

Prin activitatea sa economică omul pătrunde in procesele complexe din ecosisteme preluand o parte din materie pentru interesele sale şi ale societăţii El va pune bdquola treabărdquo multe plante şi animale pentru a-i completa forţa şi pentru a-i procura hrana De aceea in activitatea sa economică omul trebuie să ştie ceea ce se petrece in lumea plantelor şi a animalelor care factori influenţează echilibrul ecologic şi cum poate fi atrasă entropiajoasă din diferite regiuni ale Terrei sau din lumina şi căldura Soarelui

Legatura dintre acesti doi termeni consta in faptul ca mediul geografic determină condiţiile naturale in care omul işi desfăşoară intreaga activitate economica dar şi resursele de care are nevoie societatea Conceptul de resursă a fost definit de numeroşi specialişti din domeniul economiei geografiei istoriei şi ecologiei ceea ce a imprimat o nuanţare a semnificaţiei de bază conform căreia prin resursă naturală se inţelegacele elemente ale naturii care sunt folosite pentru satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale ale omului Astfel după Ungureanu şi Chiţu (1983 citaţi de Matcu 1998 Bran 2000) resursele naturale reprezintă toate acele forme şi combinaţii ale materiei existente in natură care pot fi utile societăţii intr-una din etapele evoluţiei sale Levanseur insă consideră că intreaga natură reprezintă resursele naturale Se foloseşte adesea şi termenul de resursă economică definite Bran şi colabca fiind resursa extrasă din mediu şi supusă prelucrării in cadrul activităţii economice in vederea obţinerii anumitor bunuri necesare satisfacerii unor trebuinţe umane şi sociale[2p136]

Structura şi varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esenţial pe parcursul secolelor Valorificarea resurselor nu este insă o rezultantă intrinsecă a existenţei lor fiind dependentă de condiţiile naturale (climă relief hidrografie etc) Acestea sunt definite in literatura de specialitate ca reprezentand elementele mediului inconjurător care la nivelul actual al dezvoltării instrumentelor de lucru sunt absolut necesare pentru dezvoltarea societăţii dar nu servesc drept bază de materie primă pentru dezvoltarea economiei

Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel incăutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau celpuţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensificein continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intreţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

PAGE MERGEFORMAT 1

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

Majoritatea studiilor considera ca dimensiunile securitatii umane ca problema fundamental a omenirii circumscrisa amplului process de globalizare se incadreaza celor ale securitatii in general acestea sunt dimensiunea militara dimensiunea politica dimensiunea economica dimensiunea sociala dimensiunea cultural dimensiunea ecologica

Astfel dimensiunea politica vizeaza relatia dintre stat si cetatenii sai cit si relatiile internationale ale statului respective Dimensiunea economica are in vedere fundamentarea economica a puterii militare Dimensiunea culturala priveste delicatele probleme legate de etnie si religie sursa sursa unora dintre cele mai importante conflicte ale ultimilor decenii [6p51]

Dimensiunea ecologica este o problema noua aflata in studiu in ultimii ani ai secolului trecut include trei aspect ce nu pot fi ignorate problemele de mediu cauzate de razboi resursele naturale a caror posesie sau control poate naste dispute international si catastrofele naturale

Studiile de specialitate1 au arătat că in principal există trei categorii de ameninţări ce definesc dimensiunea ecologică -Ameninţările din partea mediului natural la adresa civilizaţiei umane ce nu sunt rezultatul acţiunilor umane cutremurele şi erupţiile vulcanice asupra cărora există dezbateri in ceea ce priveşte cauzele producerii lor căderile de meteoriţi ciclul natural de intoarcere la o epocăglaciară -Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planeteiatunci cand schimbările făcute par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii Un exemplu evident este poluarea ce are printre efecte distrugerea stratului de ozon-Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbările făcute nu par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii insă pe termen lung există efecte perverse (de exemplu exploatarea resurselor minerale)Aceste trei categorii cuprind o varietate de probleme precum distrugerea ecosistemelor(schimbarea climei pierderea biodiversităţii distrugerea pădurilor deşertificarea distrugerea stratului de ozon diverse forme de poluare etc) problemele energetice (reducerea raritatea şi distribuţia inegală a resurselor naturale poluarea gestionarea dezastrelor nucleare şisau chimice)[ibidem]

Problemele economice (menţinerea unor modele nesustenabilede producţie instabilitate socială legată de existenţa lipsurilor şi a distribuţiei inegale a resurselor etc) conflicte sociale (războaiele ceproduc pierderi ecologice) Exceptand categoria bdquodistrugerea ecosistemelorrdquo nici una dintre celelalte nu este o problemă exclusiv ecologică Acestea se intersectează cu celelalte dimensiuni ale existenţei umane implicit ale securităţii fiind privite din punctul de vedere al impactului pe care il au asupra mediului natural Mai mult degradarea mediului include un lung şir de disfuncţii majore şicomplexe care se intreţin unele pe altele sporind lanţul vulnerabilităţilor

PAGE MERGEFORMAT 1

De exemplu despăduririle conduc la degradarea solului ceea ce influenţează negativ producţia agricolă Aceasta afectează atat exporturile cat şi rezervele de hrană ale populaţieideterminand apariţia anumitor boli scăderea coeziunii sociale şi implicit mişcări sociale Inacest context sunt accentuate tendinţe precum autoritarismul violenţa instabilitatea politică darşi strămutările masive de populaţie După criteriul locului din spaţiu in care se află resursa există resurse

provenite din1048633 atmosferă ndash dioxid de carbon oxigen azot energie eoliană şi solară şa1048633 hidrosferă ndash apa mineralele dizolvate energie hidraulică şa1048633 litosferă ndash minerale combustibili fosili energie geotermică solşa1048633 biosferă ndash resurse genetice biomasă potenţial turisticbioenergie

mecanisme ecologice şaIn contextul actual in care conştientizarea problemelor de mediu şi legat de

aceasta a epuizabilităţii resurselor işi puneamprenta asupra activităţii din toate domeniile utilizarea raţională aresurselor se transformă intr-un deziderat unanim

Deşi resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de evoluţie a mediului natural in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii la ora actuală practic nu există resurse invalorificarea cărora să nu fi intervenit activitatea omului (lucrări de proiectare cercetare ameliorare exploatare informaţii etc) care implică anumite cheltuieli [4p228]

Valoarea resurselor va depinde astfel de mărimea acestor cheltuieli calitatea fiecărei resurse şi gradul desolicitare a lor intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii In cazul exploatărilor forestiere in special in zonele climatic calde bdquoorbireardquo parţială este mult mai evidentă Astfel uzura utilajelor folosite intră in cost prin amortizare

Dispariţia unui ecosistem unic şi de multe ori chiar a unor specii puţin cunoscute sau neidentificate (a căror valoare economică nu este cunoscută) datorită distrugerii habitatului alunecările de teren materialul detritic antrenat de ape care favorizează inundaţiile puternice nu beneficiază de o cuantificare astfel că nu apar ca pierderi economice şi implicit nu influenţează nivelul PNB Pe de altă parte atunci cand organismele financiare internaţionale şi regionale analizează situaţia economică vor considera favorabile valorile ridicate ale PNB indiferent de contribuţia majoritară a exploatărilor forestiere astfel că se ajunge in situaţia absurdă de a favoriza acele ţări care permit cu bună ştiinţă producerea dezastrelor ecologice [ibidem]

Astfel pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depăşesc producţia de cherestea s-a erodat o suprafaţă atat de mare de sol fertil incat valoarea netă a exploatării de cherestea s-a redus cu 40 Totuşi in timp ce această tragedie economică era in curs de desfăşurare şi Indonezia se indrepta spre prăpastie rapoartele economice oficiale arătau un progres constant

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

Un matematician de la Universitatea din Columbia Britanică Colin Clark spunea ldquoMare parte din aparenta creştere economic

poate fi de fapt o iluzie bazată pe eşecul de a ţine cont de reducerea capitalului naturalrdquo

In ultimii ani este tot mai evident faptul că omenirea se află intr-o profundă criză ecologică Dimensiunea ecologică comportă mai mult decat celelalte dimensiuni un discurs dramatic atat din partea guvernelor cat mai ales din partea societăţii civileinsă rezultatele nu sunt intotdeauna incununate de succes chiar şi atunci cand măsurile luate sunt de mare amploare

Securitatea mediului este esenţială pentru orice altă formă de securitate in special pentru cea naţională deoarece cuprinde dinamica şi interconexiunile dintre resursele naturale structura socială a statului şi motorul economic al stabilităţii locale şi regionale

Dincolo de anumite limite simpla creştere a volumului de resurse aflate icircn circuitul cerere ndash producţie ndash ofertă de bunuri şi servicii nu mai garantează creşterea satisfacţiei faţă de viaţă a populaţiei unei ţări Bunăstarea socială nu este o funcţie simplă a creşterii economice ci depinde icircn anumite circumstanţe de mulţi alţi factori Icircntreaceştia un rol deosebit icircl au icircn actuala etapă factorii ce vizează dimensiunea ecologică a consumului de bunuri şi servicii

Sistemul economic actual trasează un cerc arbitrar al valorii in jurul acelor lucruri din civilizaţia noastră de care am decis să ţinem cont şi să le măsurăm Apoi descoperim că cea mai uşoară cale de a creşte artificial valoarea lucrurilor din interiorul cercului este să o facem in detrimentul celor lăsate in afara lui Şi aici apare o proporţie directă cu cat se aruncă mai multă poluare in rau cu atat sunt mai mari profiturile pe termen scurt ale celui care poluează şi ale acţionarilor săi cu cat sunt mai rapid tăiate şi arse pădurile tropicale cu atat mai repede se creează păşunile pentru vite

Eşecul in a măsura impactul nostru asupra mediului este un fel de orbire a activitatii aconomice şi consecinţele ei pot fi cutremurătoareIata de ce aceasta tematica a dimensiunii ecologice in activitatea economica este foarte acuala si este cercetata dar si analizata ca fenomen de catre multi savant la momentul dat in intreaga lume

Mi-am propus in aceast referat sa descriu putin starea din punct de vedere stiintific cit si teoretic al dimensiunii ecologice in activitatea economica dar si sa elucidez anumite caracteristici elemente component smd Pentru ca pornind de la intelegerea corecta a ceea ce inseamna o dimensiune ecologica o activitate economica si interdependenta dintre acestea poti intelege dar si forma un spectru mai larg de cunostinte despre acesta

Termiilogia cuvintelor de ecologie si activitate economica

PAGE MERGEFORMAT 1

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul de forţe dintre natură şi societate Ecologia este domeniul ştiinţific care dispune de instrumentarul specific şi nu numai pentru a răspunde acestor cerinţe valorificand in acelaşi timp suportul informaţional acumulat in diverse alte domenii(anexa1)

In sens general ecologia are ca obiect de studiu relaţiile de interacţiune dintre materia vie şi mediu dintre sistemele alcătuitede plante şi animale Etimologia termenului bdquoecologierdquo Construit precum termenul de bdquoeconomierdquo termenul de bdquoecologierdquo derivă in parte din rădăcina indo-europeană weik care desemenează o unitate socială superioară bdquocaseirdquo şefului de familieDispunem pe Terra icircncă de un capital natural remarcabil care mai poate menţine viaţa dar el este constituit dintr-o gamă variată de resurse şi ldquoserviciirdquo (anexa2) Acestea icircmpreună suportă şi susţin viaţa pe Terra şi toată tipologia economiilor care se derulează

Relaţia om ndash natură se icircnscrie icircntr-o cale a sustenabilităţii mediului prin implicarea societăţii oamenilor dar şi a activităţilor economice care se derulează icircn favoarea acestuia (anexa3)[1p126]

Mediul icircnconjurător are 4 elemente

- elementul icircnconjurat central - componente fizice (abiotice) (lac mare vulcan substrat aer apă - componente biotice (microorganisme plante animale) - componente antropice (omul populaţie baraj aşezare localitate etc)

Activitatea economica reprezinta totalitatea activitatilor prin care oamenii isi asigura bunurile pentru a-si satisface nevoile individuale si socialeSatisfacerea nevoii se poate realiza pe doua cai principale direct (cu bunuri obtinute cu mijloace proprii) si indirect prin schimbAnsamblul activitatilor interdependente prin care oamenii utilizeaza resurse limitate cu intrebuintari alternative pentru a produce bunuri economice in vederea acoperirii nevoilor concrete nelimitate semnifica activitateaa economia Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si mediul natural obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a nevoilor omului si societatii

Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora consumul continu de produse de la alimente sau imbracaminte pina la servicii transport invatamanteducatie Activitatea economica este cea care faureste unelte de productie bunuri de consum structura sociala in care traieste omul Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se manifesta deoarece ea faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul Obiectul activitatii economice il constituie relatia nevoi resurse [ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

11Legatura dintre acesti doi termeni

Prin activitatea sa economică omul pătrunde in procesele complexe din ecosisteme preluand o parte din materie pentru interesele sale şi ale societăţii El va pune bdquola treabărdquo multe plante şi animale pentru a-i completa forţa şi pentru a-i procura hrana De aceea in activitatea sa economică omul trebuie să ştie ceea ce se petrece in lumea plantelor şi a animalelor care factori influenţează echilibrul ecologic şi cum poate fi atrasă entropiajoasă din diferite regiuni ale Terrei sau din lumina şi căldura Soarelui

Legatura dintre acesti doi termeni consta in faptul ca mediul geografic determină condiţiile naturale in care omul işi desfăşoară intreaga activitate economica dar şi resursele de care are nevoie societatea Conceptul de resursă a fost definit de numeroşi specialişti din domeniul economiei geografiei istoriei şi ecologiei ceea ce a imprimat o nuanţare a semnificaţiei de bază conform căreia prin resursă naturală se inţelegacele elemente ale naturii care sunt folosite pentru satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale ale omului Astfel după Ungureanu şi Chiţu (1983 citaţi de Matcu 1998 Bran 2000) resursele naturale reprezintă toate acele forme şi combinaţii ale materiei existente in natură care pot fi utile societăţii intr-una din etapele evoluţiei sale Levanseur insă consideră că intreaga natură reprezintă resursele naturale Se foloseşte adesea şi termenul de resursă economică definite Bran şi colabca fiind resursa extrasă din mediu şi supusă prelucrării in cadrul activităţii economice in vederea obţinerii anumitor bunuri necesare satisfacerii unor trebuinţe umane şi sociale[2p136]

Structura şi varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esenţial pe parcursul secolelor Valorificarea resurselor nu este insă o rezultantă intrinsecă a existenţei lor fiind dependentă de condiţiile naturale (climă relief hidrografie etc) Acestea sunt definite in literatura de specialitate ca reprezentand elementele mediului inconjurător care la nivelul actual al dezvoltării instrumentelor de lucru sunt absolut necesare pentru dezvoltarea societăţii dar nu servesc drept bază de materie primă pentru dezvoltarea economiei

Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel incăutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau celpuţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensificein continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intreţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

PAGE MERGEFORMAT 1

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

Majoritatea studiilor considera ca dimensiunile securitatii umane ca problema fundamental a omenirii circumscrisa amplului process de globalizare se incadreaza celor ale securitatii in general acestea sunt dimensiunea militara dimensiunea politica dimensiunea economica dimensiunea sociala dimensiunea cultural dimensiunea ecologica

Astfel dimensiunea politica vizeaza relatia dintre stat si cetatenii sai cit si relatiile internationale ale statului respective Dimensiunea economica are in vedere fundamentarea economica a puterii militare Dimensiunea culturala priveste delicatele probleme legate de etnie si religie sursa sursa unora dintre cele mai importante conflicte ale ultimilor decenii [6p51]

Dimensiunea ecologica este o problema noua aflata in studiu in ultimii ani ai secolului trecut include trei aspect ce nu pot fi ignorate problemele de mediu cauzate de razboi resursele naturale a caror posesie sau control poate naste dispute international si catastrofele naturale

Studiile de specialitate1 au arătat că in principal există trei categorii de ameninţări ce definesc dimensiunea ecologică -Ameninţările din partea mediului natural la adresa civilizaţiei umane ce nu sunt rezultatul acţiunilor umane cutremurele şi erupţiile vulcanice asupra cărora există dezbateri in ceea ce priveşte cauzele producerii lor căderile de meteoriţi ciclul natural de intoarcere la o epocăglaciară -Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planeteiatunci cand schimbările făcute par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii Un exemplu evident este poluarea ce are printre efecte distrugerea stratului de ozon-Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbările făcute nu par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii insă pe termen lung există efecte perverse (de exemplu exploatarea resurselor minerale)Aceste trei categorii cuprind o varietate de probleme precum distrugerea ecosistemelor(schimbarea climei pierderea biodiversităţii distrugerea pădurilor deşertificarea distrugerea stratului de ozon diverse forme de poluare etc) problemele energetice (reducerea raritatea şi distribuţia inegală a resurselor naturale poluarea gestionarea dezastrelor nucleare şisau chimice)[ibidem]

Problemele economice (menţinerea unor modele nesustenabilede producţie instabilitate socială legată de existenţa lipsurilor şi a distribuţiei inegale a resurselor etc) conflicte sociale (războaiele ceproduc pierderi ecologice) Exceptand categoria bdquodistrugerea ecosistemelorrdquo nici una dintre celelalte nu este o problemă exclusiv ecologică Acestea se intersectează cu celelalte dimensiuni ale existenţei umane implicit ale securităţii fiind privite din punctul de vedere al impactului pe care il au asupra mediului natural Mai mult degradarea mediului include un lung şir de disfuncţii majore şicomplexe care se intreţin unele pe altele sporind lanţul vulnerabilităţilor

PAGE MERGEFORMAT 1

De exemplu despăduririle conduc la degradarea solului ceea ce influenţează negativ producţia agricolă Aceasta afectează atat exporturile cat şi rezervele de hrană ale populaţieideterminand apariţia anumitor boli scăderea coeziunii sociale şi implicit mişcări sociale Inacest context sunt accentuate tendinţe precum autoritarismul violenţa instabilitatea politică darşi strămutările masive de populaţie După criteriul locului din spaţiu in care se află resursa există resurse

provenite din1048633 atmosferă ndash dioxid de carbon oxigen azot energie eoliană şi solară şa1048633 hidrosferă ndash apa mineralele dizolvate energie hidraulică şa1048633 litosferă ndash minerale combustibili fosili energie geotermică solşa1048633 biosferă ndash resurse genetice biomasă potenţial turisticbioenergie

mecanisme ecologice şaIn contextul actual in care conştientizarea problemelor de mediu şi legat de

aceasta a epuizabilităţii resurselor işi puneamprenta asupra activităţii din toate domeniile utilizarea raţională aresurselor se transformă intr-un deziderat unanim

Deşi resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de evoluţie a mediului natural in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii la ora actuală practic nu există resurse invalorificarea cărora să nu fi intervenit activitatea omului (lucrări de proiectare cercetare ameliorare exploatare informaţii etc) care implică anumite cheltuieli [4p228]

Valoarea resurselor va depinde astfel de mărimea acestor cheltuieli calitatea fiecărei resurse şi gradul desolicitare a lor intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii In cazul exploatărilor forestiere in special in zonele climatic calde bdquoorbireardquo parţială este mult mai evidentă Astfel uzura utilajelor folosite intră in cost prin amortizare

Dispariţia unui ecosistem unic şi de multe ori chiar a unor specii puţin cunoscute sau neidentificate (a căror valoare economică nu este cunoscută) datorită distrugerii habitatului alunecările de teren materialul detritic antrenat de ape care favorizează inundaţiile puternice nu beneficiază de o cuantificare astfel că nu apar ca pierderi economice şi implicit nu influenţează nivelul PNB Pe de altă parte atunci cand organismele financiare internaţionale şi regionale analizează situaţia economică vor considera favorabile valorile ridicate ale PNB indiferent de contribuţia majoritară a exploatărilor forestiere astfel că se ajunge in situaţia absurdă de a favoriza acele ţări care permit cu bună ştiinţă producerea dezastrelor ecologice [ibidem]

Astfel pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depăşesc producţia de cherestea s-a erodat o suprafaţă atat de mare de sol fertil incat valoarea netă a exploatării de cherestea s-a redus cu 40 Totuşi in timp ce această tragedie economică era in curs de desfăşurare şi Indonezia se indrepta spre prăpastie rapoartele economice oficiale arătau un progres constant

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul de forţe dintre natură şi societate Ecologia este domeniul ştiinţific care dispune de instrumentarul specific şi nu numai pentru a răspunde acestor cerinţe valorificand in acelaşi timp suportul informaţional acumulat in diverse alte domenii(anexa1)

In sens general ecologia are ca obiect de studiu relaţiile de interacţiune dintre materia vie şi mediu dintre sistemele alcătuitede plante şi animale Etimologia termenului bdquoecologierdquo Construit precum termenul de bdquoeconomierdquo termenul de bdquoecologierdquo derivă in parte din rădăcina indo-europeană weik care desemenează o unitate socială superioară bdquocaseirdquo şefului de familieDispunem pe Terra icircncă de un capital natural remarcabil care mai poate menţine viaţa dar el este constituit dintr-o gamă variată de resurse şi ldquoserviciirdquo (anexa2) Acestea icircmpreună suportă şi susţin viaţa pe Terra şi toată tipologia economiilor care se derulează

Relaţia om ndash natură se icircnscrie icircntr-o cale a sustenabilităţii mediului prin implicarea societăţii oamenilor dar şi a activităţilor economice care se derulează icircn favoarea acestuia (anexa3)[1p126]

Mediul icircnconjurător are 4 elemente

- elementul icircnconjurat central - componente fizice (abiotice) (lac mare vulcan substrat aer apă - componente biotice (microorganisme plante animale) - componente antropice (omul populaţie baraj aşezare localitate etc)

Activitatea economica reprezinta totalitatea activitatilor prin care oamenii isi asigura bunurile pentru a-si satisface nevoile individuale si socialeSatisfacerea nevoii se poate realiza pe doua cai principale direct (cu bunuri obtinute cu mijloace proprii) si indirect prin schimbAnsamblul activitatilor interdependente prin care oamenii utilizeaza resurse limitate cu intrebuintari alternative pentru a produce bunuri economice in vederea acoperirii nevoilor concrete nelimitate semnifica activitateaa economia Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si mediul natural obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a nevoilor omului si societatii

Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora consumul continu de produse de la alimente sau imbracaminte pina la servicii transport invatamanteducatie Activitatea economica este cea care faureste unelte de productie bunuri de consum structura sociala in care traieste omul Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se manifesta deoarece ea faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul Obiectul activitatii economice il constituie relatia nevoi resurse [ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

11Legatura dintre acesti doi termeni

Prin activitatea sa economică omul pătrunde in procesele complexe din ecosisteme preluand o parte din materie pentru interesele sale şi ale societăţii El va pune bdquola treabărdquo multe plante şi animale pentru a-i completa forţa şi pentru a-i procura hrana De aceea in activitatea sa economică omul trebuie să ştie ceea ce se petrece in lumea plantelor şi a animalelor care factori influenţează echilibrul ecologic şi cum poate fi atrasă entropiajoasă din diferite regiuni ale Terrei sau din lumina şi căldura Soarelui

Legatura dintre acesti doi termeni consta in faptul ca mediul geografic determină condiţiile naturale in care omul işi desfăşoară intreaga activitate economica dar şi resursele de care are nevoie societatea Conceptul de resursă a fost definit de numeroşi specialişti din domeniul economiei geografiei istoriei şi ecologiei ceea ce a imprimat o nuanţare a semnificaţiei de bază conform căreia prin resursă naturală se inţelegacele elemente ale naturii care sunt folosite pentru satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale ale omului Astfel după Ungureanu şi Chiţu (1983 citaţi de Matcu 1998 Bran 2000) resursele naturale reprezintă toate acele forme şi combinaţii ale materiei existente in natură care pot fi utile societăţii intr-una din etapele evoluţiei sale Levanseur insă consideră că intreaga natură reprezintă resursele naturale Se foloseşte adesea şi termenul de resursă economică definite Bran şi colabca fiind resursa extrasă din mediu şi supusă prelucrării in cadrul activităţii economice in vederea obţinerii anumitor bunuri necesare satisfacerii unor trebuinţe umane şi sociale[2p136]

Structura şi varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esenţial pe parcursul secolelor Valorificarea resurselor nu este insă o rezultantă intrinsecă a existenţei lor fiind dependentă de condiţiile naturale (climă relief hidrografie etc) Acestea sunt definite in literatura de specialitate ca reprezentand elementele mediului inconjurător care la nivelul actual al dezvoltării instrumentelor de lucru sunt absolut necesare pentru dezvoltarea societăţii dar nu servesc drept bază de materie primă pentru dezvoltarea economiei

Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel incăutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau celpuţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensificein continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intreţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

PAGE MERGEFORMAT 1

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

Majoritatea studiilor considera ca dimensiunile securitatii umane ca problema fundamental a omenirii circumscrisa amplului process de globalizare se incadreaza celor ale securitatii in general acestea sunt dimensiunea militara dimensiunea politica dimensiunea economica dimensiunea sociala dimensiunea cultural dimensiunea ecologica

Astfel dimensiunea politica vizeaza relatia dintre stat si cetatenii sai cit si relatiile internationale ale statului respective Dimensiunea economica are in vedere fundamentarea economica a puterii militare Dimensiunea culturala priveste delicatele probleme legate de etnie si religie sursa sursa unora dintre cele mai importante conflicte ale ultimilor decenii [6p51]

Dimensiunea ecologica este o problema noua aflata in studiu in ultimii ani ai secolului trecut include trei aspect ce nu pot fi ignorate problemele de mediu cauzate de razboi resursele naturale a caror posesie sau control poate naste dispute international si catastrofele naturale

Studiile de specialitate1 au arătat că in principal există trei categorii de ameninţări ce definesc dimensiunea ecologică -Ameninţările din partea mediului natural la adresa civilizaţiei umane ce nu sunt rezultatul acţiunilor umane cutremurele şi erupţiile vulcanice asupra cărora există dezbateri in ceea ce priveşte cauzele producerii lor căderile de meteoriţi ciclul natural de intoarcere la o epocăglaciară -Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planeteiatunci cand schimbările făcute par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii Un exemplu evident este poluarea ce are printre efecte distrugerea stratului de ozon-Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbările făcute nu par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii insă pe termen lung există efecte perverse (de exemplu exploatarea resurselor minerale)Aceste trei categorii cuprind o varietate de probleme precum distrugerea ecosistemelor(schimbarea climei pierderea biodiversităţii distrugerea pădurilor deşertificarea distrugerea stratului de ozon diverse forme de poluare etc) problemele energetice (reducerea raritatea şi distribuţia inegală a resurselor naturale poluarea gestionarea dezastrelor nucleare şisau chimice)[ibidem]

Problemele economice (menţinerea unor modele nesustenabilede producţie instabilitate socială legată de existenţa lipsurilor şi a distribuţiei inegale a resurselor etc) conflicte sociale (războaiele ceproduc pierderi ecologice) Exceptand categoria bdquodistrugerea ecosistemelorrdquo nici una dintre celelalte nu este o problemă exclusiv ecologică Acestea se intersectează cu celelalte dimensiuni ale existenţei umane implicit ale securităţii fiind privite din punctul de vedere al impactului pe care il au asupra mediului natural Mai mult degradarea mediului include un lung şir de disfuncţii majore şicomplexe care se intreţin unele pe altele sporind lanţul vulnerabilităţilor

PAGE MERGEFORMAT 1

De exemplu despăduririle conduc la degradarea solului ceea ce influenţează negativ producţia agricolă Aceasta afectează atat exporturile cat şi rezervele de hrană ale populaţieideterminand apariţia anumitor boli scăderea coeziunii sociale şi implicit mişcări sociale Inacest context sunt accentuate tendinţe precum autoritarismul violenţa instabilitatea politică darşi strămutările masive de populaţie După criteriul locului din spaţiu in care se află resursa există resurse

provenite din1048633 atmosferă ndash dioxid de carbon oxigen azot energie eoliană şi solară şa1048633 hidrosferă ndash apa mineralele dizolvate energie hidraulică şa1048633 litosferă ndash minerale combustibili fosili energie geotermică solşa1048633 biosferă ndash resurse genetice biomasă potenţial turisticbioenergie

mecanisme ecologice şaIn contextul actual in care conştientizarea problemelor de mediu şi legat de

aceasta a epuizabilităţii resurselor işi puneamprenta asupra activităţii din toate domeniile utilizarea raţională aresurselor se transformă intr-un deziderat unanim

Deşi resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de evoluţie a mediului natural in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii la ora actuală practic nu există resurse invalorificarea cărora să nu fi intervenit activitatea omului (lucrări de proiectare cercetare ameliorare exploatare informaţii etc) care implică anumite cheltuieli [4p228]

Valoarea resurselor va depinde astfel de mărimea acestor cheltuieli calitatea fiecărei resurse şi gradul desolicitare a lor intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii In cazul exploatărilor forestiere in special in zonele climatic calde bdquoorbireardquo parţială este mult mai evidentă Astfel uzura utilajelor folosite intră in cost prin amortizare

Dispariţia unui ecosistem unic şi de multe ori chiar a unor specii puţin cunoscute sau neidentificate (a căror valoare economică nu este cunoscută) datorită distrugerii habitatului alunecările de teren materialul detritic antrenat de ape care favorizează inundaţiile puternice nu beneficiază de o cuantificare astfel că nu apar ca pierderi economice şi implicit nu influenţează nivelul PNB Pe de altă parte atunci cand organismele financiare internaţionale şi regionale analizează situaţia economică vor considera favorabile valorile ridicate ale PNB indiferent de contribuţia majoritară a exploatărilor forestiere astfel că se ajunge in situaţia absurdă de a favoriza acele ţări care permit cu bună ştiinţă producerea dezastrelor ecologice [ibidem]

Astfel pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depăşesc producţia de cherestea s-a erodat o suprafaţă atat de mare de sol fertil incat valoarea netă a exploatării de cherestea s-a redus cu 40 Totuşi in timp ce această tragedie economică era in curs de desfăşurare şi Indonezia se indrepta spre prăpastie rapoartele economice oficiale arătau un progres constant

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

11Legatura dintre acesti doi termeni

Prin activitatea sa economică omul pătrunde in procesele complexe din ecosisteme preluand o parte din materie pentru interesele sale şi ale societăţii El va pune bdquola treabărdquo multe plante şi animale pentru a-i completa forţa şi pentru a-i procura hrana De aceea in activitatea sa economică omul trebuie să ştie ceea ce se petrece in lumea plantelor şi a animalelor care factori influenţează echilibrul ecologic şi cum poate fi atrasă entropiajoasă din diferite regiuni ale Terrei sau din lumina şi căldura Soarelui

Legatura dintre acesti doi termeni consta in faptul ca mediul geografic determină condiţiile naturale in care omul işi desfăşoară intreaga activitate economica dar şi resursele de care are nevoie societatea Conceptul de resursă a fost definit de numeroşi specialişti din domeniul economiei geografiei istoriei şi ecologiei ceea ce a imprimat o nuanţare a semnificaţiei de bază conform căreia prin resursă naturală se inţelegacele elemente ale naturii care sunt folosite pentru satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale ale omului Astfel după Ungureanu şi Chiţu (1983 citaţi de Matcu 1998 Bran 2000) resursele naturale reprezintă toate acele forme şi combinaţii ale materiei existente in natură care pot fi utile societăţii intr-una din etapele evoluţiei sale Levanseur insă consideră că intreaga natură reprezintă resursele naturale Se foloseşte adesea şi termenul de resursă economică definite Bran şi colabca fiind resursa extrasă din mediu şi supusă prelucrării in cadrul activităţii economice in vederea obţinerii anumitor bunuri necesare satisfacerii unor trebuinţe umane şi sociale[2p136]

Structura şi varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esenţial pe parcursul secolelor Valorificarea resurselor nu este insă o rezultantă intrinsecă a existenţei lor fiind dependentă de condiţiile naturale (climă relief hidrografie etc) Acestea sunt definite in literatura de specialitate ca reprezentand elementele mediului inconjurător care la nivelul actual al dezvoltării instrumentelor de lucru sunt absolut necesare pentru dezvoltarea societăţii dar nu servesc drept bază de materie primă pentru dezvoltarea economiei

Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel incăutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau celpuţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensificein continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intreţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

PAGE MERGEFORMAT 1

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

Majoritatea studiilor considera ca dimensiunile securitatii umane ca problema fundamental a omenirii circumscrisa amplului process de globalizare se incadreaza celor ale securitatii in general acestea sunt dimensiunea militara dimensiunea politica dimensiunea economica dimensiunea sociala dimensiunea cultural dimensiunea ecologica

Astfel dimensiunea politica vizeaza relatia dintre stat si cetatenii sai cit si relatiile internationale ale statului respective Dimensiunea economica are in vedere fundamentarea economica a puterii militare Dimensiunea culturala priveste delicatele probleme legate de etnie si religie sursa sursa unora dintre cele mai importante conflicte ale ultimilor decenii [6p51]

Dimensiunea ecologica este o problema noua aflata in studiu in ultimii ani ai secolului trecut include trei aspect ce nu pot fi ignorate problemele de mediu cauzate de razboi resursele naturale a caror posesie sau control poate naste dispute international si catastrofele naturale

Studiile de specialitate1 au arătat că in principal există trei categorii de ameninţări ce definesc dimensiunea ecologică -Ameninţările din partea mediului natural la adresa civilizaţiei umane ce nu sunt rezultatul acţiunilor umane cutremurele şi erupţiile vulcanice asupra cărora există dezbateri in ceea ce priveşte cauzele producerii lor căderile de meteoriţi ciclul natural de intoarcere la o epocăglaciară -Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planeteiatunci cand schimbările făcute par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii Un exemplu evident este poluarea ce are printre efecte distrugerea stratului de ozon-Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbările făcute nu par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii insă pe termen lung există efecte perverse (de exemplu exploatarea resurselor minerale)Aceste trei categorii cuprind o varietate de probleme precum distrugerea ecosistemelor(schimbarea climei pierderea biodiversităţii distrugerea pădurilor deşertificarea distrugerea stratului de ozon diverse forme de poluare etc) problemele energetice (reducerea raritatea şi distribuţia inegală a resurselor naturale poluarea gestionarea dezastrelor nucleare şisau chimice)[ibidem]

Problemele economice (menţinerea unor modele nesustenabilede producţie instabilitate socială legată de existenţa lipsurilor şi a distribuţiei inegale a resurselor etc) conflicte sociale (războaiele ceproduc pierderi ecologice) Exceptand categoria bdquodistrugerea ecosistemelorrdquo nici una dintre celelalte nu este o problemă exclusiv ecologică Acestea se intersectează cu celelalte dimensiuni ale existenţei umane implicit ale securităţii fiind privite din punctul de vedere al impactului pe care il au asupra mediului natural Mai mult degradarea mediului include un lung şir de disfuncţii majore şicomplexe care se intreţin unele pe altele sporind lanţul vulnerabilităţilor

PAGE MERGEFORMAT 1

De exemplu despăduririle conduc la degradarea solului ceea ce influenţează negativ producţia agricolă Aceasta afectează atat exporturile cat şi rezervele de hrană ale populaţieideterminand apariţia anumitor boli scăderea coeziunii sociale şi implicit mişcări sociale Inacest context sunt accentuate tendinţe precum autoritarismul violenţa instabilitatea politică darşi strămutările masive de populaţie După criteriul locului din spaţiu in care se află resursa există resurse

provenite din1048633 atmosferă ndash dioxid de carbon oxigen azot energie eoliană şi solară şa1048633 hidrosferă ndash apa mineralele dizolvate energie hidraulică şa1048633 litosferă ndash minerale combustibili fosili energie geotermică solşa1048633 biosferă ndash resurse genetice biomasă potenţial turisticbioenergie

mecanisme ecologice şaIn contextul actual in care conştientizarea problemelor de mediu şi legat de

aceasta a epuizabilităţii resurselor işi puneamprenta asupra activităţii din toate domeniile utilizarea raţională aresurselor se transformă intr-un deziderat unanim

Deşi resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de evoluţie a mediului natural in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii la ora actuală practic nu există resurse invalorificarea cărora să nu fi intervenit activitatea omului (lucrări de proiectare cercetare ameliorare exploatare informaţii etc) care implică anumite cheltuieli [4p228]

Valoarea resurselor va depinde astfel de mărimea acestor cheltuieli calitatea fiecărei resurse şi gradul desolicitare a lor intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii In cazul exploatărilor forestiere in special in zonele climatic calde bdquoorbireardquo parţială este mult mai evidentă Astfel uzura utilajelor folosite intră in cost prin amortizare

Dispariţia unui ecosistem unic şi de multe ori chiar a unor specii puţin cunoscute sau neidentificate (a căror valoare economică nu este cunoscută) datorită distrugerii habitatului alunecările de teren materialul detritic antrenat de ape care favorizează inundaţiile puternice nu beneficiază de o cuantificare astfel că nu apar ca pierderi economice şi implicit nu influenţează nivelul PNB Pe de altă parte atunci cand organismele financiare internaţionale şi regionale analizează situaţia economică vor considera favorabile valorile ridicate ale PNB indiferent de contribuţia majoritară a exploatărilor forestiere astfel că se ajunge in situaţia absurdă de a favoriza acele ţări care permit cu bună ştiinţă producerea dezastrelor ecologice [ibidem]

Astfel pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depăşesc producţia de cherestea s-a erodat o suprafaţă atat de mare de sol fertil incat valoarea netă a exploatării de cherestea s-a redus cu 40 Totuşi in timp ce această tragedie economică era in curs de desfăşurare şi Indonezia se indrepta spre prăpastie rapoartele economice oficiale arătau un progres constant

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

II Caracteristici ale dimemnsiunii ecologice

Majoritatea studiilor considera ca dimensiunile securitatii umane ca problema fundamental a omenirii circumscrisa amplului process de globalizare se incadreaza celor ale securitatii in general acestea sunt dimensiunea militara dimensiunea politica dimensiunea economica dimensiunea sociala dimensiunea cultural dimensiunea ecologica

Astfel dimensiunea politica vizeaza relatia dintre stat si cetatenii sai cit si relatiile internationale ale statului respective Dimensiunea economica are in vedere fundamentarea economica a puterii militare Dimensiunea culturala priveste delicatele probleme legate de etnie si religie sursa sursa unora dintre cele mai importante conflicte ale ultimilor decenii [6p51]

Dimensiunea ecologica este o problema noua aflata in studiu in ultimii ani ai secolului trecut include trei aspect ce nu pot fi ignorate problemele de mediu cauzate de razboi resursele naturale a caror posesie sau control poate naste dispute international si catastrofele naturale

Studiile de specialitate1 au arătat că in principal există trei categorii de ameninţări ce definesc dimensiunea ecologică -Ameninţările din partea mediului natural la adresa civilizaţiei umane ce nu sunt rezultatul acţiunilor umane cutremurele şi erupţiile vulcanice asupra cărora există dezbateri in ceea ce priveşte cauzele producerii lor căderile de meteoriţi ciclul natural de intoarcere la o epocăglaciară -Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planeteiatunci cand schimbările făcute par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii Un exemplu evident este poluarea ce are printre efecte distrugerea stratului de ozon-Ameninţările cauzate de acţiunile umane asupra sistemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbările făcute nu par a constitui ameninţări existenţiale la adresa unei părţi sau a intregii civilizaţii insă pe termen lung există efecte perverse (de exemplu exploatarea resurselor minerale)Aceste trei categorii cuprind o varietate de probleme precum distrugerea ecosistemelor(schimbarea climei pierderea biodiversităţii distrugerea pădurilor deşertificarea distrugerea stratului de ozon diverse forme de poluare etc) problemele energetice (reducerea raritatea şi distribuţia inegală a resurselor naturale poluarea gestionarea dezastrelor nucleare şisau chimice)[ibidem]

Problemele economice (menţinerea unor modele nesustenabilede producţie instabilitate socială legată de existenţa lipsurilor şi a distribuţiei inegale a resurselor etc) conflicte sociale (războaiele ceproduc pierderi ecologice) Exceptand categoria bdquodistrugerea ecosistemelorrdquo nici una dintre celelalte nu este o problemă exclusiv ecologică Acestea se intersectează cu celelalte dimensiuni ale existenţei umane implicit ale securităţii fiind privite din punctul de vedere al impactului pe care il au asupra mediului natural Mai mult degradarea mediului include un lung şir de disfuncţii majore şicomplexe care se intreţin unele pe altele sporind lanţul vulnerabilităţilor

PAGE MERGEFORMAT 1

De exemplu despăduririle conduc la degradarea solului ceea ce influenţează negativ producţia agricolă Aceasta afectează atat exporturile cat şi rezervele de hrană ale populaţieideterminand apariţia anumitor boli scăderea coeziunii sociale şi implicit mişcări sociale Inacest context sunt accentuate tendinţe precum autoritarismul violenţa instabilitatea politică darşi strămutările masive de populaţie După criteriul locului din spaţiu in care se află resursa există resurse

provenite din1048633 atmosferă ndash dioxid de carbon oxigen azot energie eoliană şi solară şa1048633 hidrosferă ndash apa mineralele dizolvate energie hidraulică şa1048633 litosferă ndash minerale combustibili fosili energie geotermică solşa1048633 biosferă ndash resurse genetice biomasă potenţial turisticbioenergie

mecanisme ecologice şaIn contextul actual in care conştientizarea problemelor de mediu şi legat de

aceasta a epuizabilităţii resurselor işi puneamprenta asupra activităţii din toate domeniile utilizarea raţională aresurselor se transformă intr-un deziderat unanim

Deşi resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de evoluţie a mediului natural in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii la ora actuală practic nu există resurse invalorificarea cărora să nu fi intervenit activitatea omului (lucrări de proiectare cercetare ameliorare exploatare informaţii etc) care implică anumite cheltuieli [4p228]

Valoarea resurselor va depinde astfel de mărimea acestor cheltuieli calitatea fiecărei resurse şi gradul desolicitare a lor intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii In cazul exploatărilor forestiere in special in zonele climatic calde bdquoorbireardquo parţială este mult mai evidentă Astfel uzura utilajelor folosite intră in cost prin amortizare

Dispariţia unui ecosistem unic şi de multe ori chiar a unor specii puţin cunoscute sau neidentificate (a căror valoare economică nu este cunoscută) datorită distrugerii habitatului alunecările de teren materialul detritic antrenat de ape care favorizează inundaţiile puternice nu beneficiază de o cuantificare astfel că nu apar ca pierderi economice şi implicit nu influenţează nivelul PNB Pe de altă parte atunci cand organismele financiare internaţionale şi regionale analizează situaţia economică vor considera favorabile valorile ridicate ale PNB indiferent de contribuţia majoritară a exploatărilor forestiere astfel că se ajunge in situaţia absurdă de a favoriza acele ţări care permit cu bună ştiinţă producerea dezastrelor ecologice [ibidem]

Astfel pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depăşesc producţia de cherestea s-a erodat o suprafaţă atat de mare de sol fertil incat valoarea netă a exploatării de cherestea s-a redus cu 40 Totuşi in timp ce această tragedie economică era in curs de desfăşurare şi Indonezia se indrepta spre prăpastie rapoartele economice oficiale arătau un progres constant

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

De exemplu despăduririle conduc la degradarea solului ceea ce influenţează negativ producţia agricolă Aceasta afectează atat exporturile cat şi rezervele de hrană ale populaţieideterminand apariţia anumitor boli scăderea coeziunii sociale şi implicit mişcări sociale Inacest context sunt accentuate tendinţe precum autoritarismul violenţa instabilitatea politică darşi strămutările masive de populaţie După criteriul locului din spaţiu in care se află resursa există resurse

provenite din1048633 atmosferă ndash dioxid de carbon oxigen azot energie eoliană şi solară şa1048633 hidrosferă ndash apa mineralele dizolvate energie hidraulică şa1048633 litosferă ndash minerale combustibili fosili energie geotermică solşa1048633 biosferă ndash resurse genetice biomasă potenţial turisticbioenergie

mecanisme ecologice şaIn contextul actual in care conştientizarea problemelor de mediu şi legat de

aceasta a epuizabilităţii resurselor işi puneamprenta asupra activităţii din toate domeniile utilizarea raţională aresurselor se transformă intr-un deziderat unanim

Deşi resursele naturale sunt rezultatul firesc al unui process indelungat de evoluţie a mediului natural in conformitate cu legile dedezvoltare ale naturii la ora actuală practic nu există resurse invalorificarea cărora să nu fi intervenit activitatea omului (lucrări de proiectare cercetare ameliorare exploatare informaţii etc) care implică anumite cheltuieli [4p228]

Valoarea resurselor va depinde astfel de mărimea acestor cheltuieli calitatea fiecărei resurse şi gradul desolicitare a lor intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii In cazul exploatărilor forestiere in special in zonele climatic calde bdquoorbireardquo parţială este mult mai evidentă Astfel uzura utilajelor folosite intră in cost prin amortizare

Dispariţia unui ecosistem unic şi de multe ori chiar a unor specii puţin cunoscute sau neidentificate (a căror valoare economică nu este cunoscută) datorită distrugerii habitatului alunecările de teren materialul detritic antrenat de ape care favorizează inundaţiile puternice nu beneficiază de o cuantificare astfel că nu apar ca pierderi economice şi implicit nu influenţează nivelul PNB Pe de altă parte atunci cand organismele financiare internaţionale şi regionale analizează situaţia economică vor considera favorabile valorile ridicate ale PNB indiferent de contribuţia majoritară a exploatărilor forestiere astfel că se ajunge in situaţia absurdă de a favoriza acele ţări care permit cu bună ştiinţă producerea dezastrelor ecologice [ibidem]

Astfel pierderile nete ale Indoneziei in resurse forestiere depăşesc producţia de cherestea s-a erodat o suprafaţă atat de mare de sol fertil incat valoarea netă a exploatării de cherestea s-a redus cu 40 Totuşi in timp ce această tragedie economică era in curs de desfăşurare şi Indonezia se indrepta spre prăpastie rapoartele economice oficiale arătau un progres constant

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

III Dimensiunea ecologica a activitatii economice

Criza ecologică pe care o traversează omenirea in prezent agravată de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime in anii rsquo70 a condus la sporirea gradului de conştientizare a societăţii in ceea ce priveşte pericolul exploatării ne raţionale a resurselor naturale Acestea au jucat intotdeauna un rol esenţial in dezvoltarea societăţii dar gradul in care şi-au exercitat influenţa a variat de la o perioadă istorică la alta Din punct de vedere economic resursele naturale se pot grupa in două categorii principale prima este reprezentată de avuţia naturală sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere şi nemetalifere combustibili solizi lichizi şi gazoşi energie eoliană energie hidraulică energia aburului energie electrică energie nucleară etc) Aceasta a polarizat interesul membrilor societăţii şi a jucat un rol esenţial incă de la inceputurile civilizaţiei In ceea ce priveşte cea de a doua categorie de avuţie naturală informaţia aceasta a inceput să se bucure de o atenţie crescandă numai pe măsura descoperirii modului său de utilizare ajungand să capete o importanţă determinantă pe treptele mai recente ale civilizaţiei Deoarece dezvoltarea economică are loc in cadrul unor sisteme ecologice pe parcursul anilor a inceput să se vorbească tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relaţie complexă intre dezvoltarea economică şi mediul natural [7p86]

Progresul tehnico-ştiinţific a inregistrat asemenea performanţe incat pentru realizarea obiectivelor sale esenţiale omul poate transforma substanţial mediul său natural Pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti influenţată fiind de izbucnirea crizei energetice şi de materii prime societatea a inceput să se preocupe de faptul că exploatarea ne raţională a naturii şi utilizarea acesteia fără discernămant poate avea pe langă efecte benefice asupra bunăstării pe ansamblu consecinţe nefaste asupra echilibrului ecologic In ultimele decenii introducerea şi răspandirea diferitelor procese entropice a dus la o reală criză a mediului exprimată printr-un antagonism intre societate şi mediu văzute ca două sisteme avand legi şi ritmuri proprii de dezvoltare Dimensiunea ecologică a creşterii economice şi dezvoltării a fost conştientizată mai tarziu din mai multe cauze dintre care cele mai importante sunt următoarele

In primul rand existenţa o perioadă indelungată a unei concepţii false mecaniciste de atribuire a rolului exclusive şi determinant in evoluţia avuţiei naţionale unor factor cu acţiune cantitativă imediată (resursele financiare) neglijandu-se ori minimalizandu-se influenţa calitativă de durată a condiţiilor de mediu

In al doilea rand caracterul mai lent mai greu perceptibil şi aparent mai puţin periculos al producerii dezechilibrului ecologic şi al degradării mediului in comparaţie cu problematica inarmării a decalajelor economice existente in lume a foamei şi sărăciei şi a lipsei asistenţei medicale etc care au atras mai rapid atenţia opiniei publice mondiale

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

In al treilea rand apariţia unei anumite contradicţii intre conceptul de dezvoltare economică şi cel de mediu in cadrul unor teorii economice vehiculate pană acum caţiva ani

In prezent atitudinea specialiştilor faţă de această problemă a evoluat apreciindu-se că cele două concepte nu numai că nu sunt antinomice dar pot coexista permiţand o susţinere şi stimulare reciprocă in cadrul unui tot indivizibil

Studiul resurselor naturale ndash componentă esenţială a mediului ambiant ndash se pretează la o amplă analiză realizată din perspective multiple cerinţele creşterii economice potenţialul oferit pe termen lung de factorii de mediu progresele ştiinţifice şi tehnologice şi evoluţia demografică care influenţează pe de o parte ritmul cererii şi al extracţiei iar pe de altă parte ritmul substituţiei reducerii consumurilor specifice şa[ibidem]

Energia folosită de om sub diferite forme element esenţial pentru intreaga activitate economică formează unul din factorii importanţi ai civilizaţiei materiale omeneşti Un alt element de bază care formează structura materială a economiei il constituie materiile prime minerale şi biologice Toate obiectele confecţionate de om in procesul de producţie pentru a satisface diferite categorii de trebuinţe ndash fiziologice sociale şi spirituale ndash şi care ne inconjoară pretutindeni au ca origine materia primă supusă prelucrării

In faţa omului privit ca un complex biologic şi social cu determinări biofiziologice psihologice şi socio-istorice concrete stau numeroase trebuinţe pentru satisfacerea cărora există multe obstacole provocate de mediul inconjurător In acest caz mediului I se dă un inţeles larg incluzand in această categorie atat mediul natural cat şi cel artificial (economic social cultural şi estetic) in care omul işi desfăşoară activitatea tot mai bogată şi mai complexă Omul definit in multilateralitatea sa impreună cu nevoile sale este considerat ca un sistem cibernetic Pentru conservarea şi dezvoltarea acestui sistem omul desfăşoară intreaga sa activitate pe baza informaţiilor recepţionate şi a răspunsurilor la variaţiile şi incertitudinile venite de la mediul ambiant [5p290]

Dar distrugerea unor ecosisteme aflate de multe ori la mii de kilometri distanţă faţă de cei care contribuie la realizarea ei nu ar insemna foarte mult dacă nu am lua in considerare şi faptul că acumularea distrugerilor din diferite localizări va conduce la autodistrugere in ceea ce priveşte societatea Practic nu se distruge ceva alăturat un bdquovecinrdquo un animal nesemnificativ o plantă sau o insectă ceea ce este subminat este insăşi sistemul care generează condiţiile necesare pentru a putea respira pentru a ne astampăra setea foamea a ne bucura sufletul cu privelişti extraordinare a ne menţine echilibrul interior psihologic Plantele cultivate in vehiculele spaţiale pentru a genera oxigen şi a elimina dioxidul de carbon sunt un exemplu relevant in ceea ce priveşte obligativitatea relaţiei noastre cu sistemele vii ale planetei oricat de abili am devenit in gestionarea dezvoltării lor Scara temporală este relevantă şi dintr-un alt punct de vedere Timpul omului şi timpul biosferei nu sunt comparabile nu au aceleaşi unităţi de măsură In timp ce noi identificăm şi valorificăm efficient minutele orele pentru ecosferă ele sunt subunităţi nesemnificative La nivelul acesteia trecerea timpului va putea fi

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

măsurată incepand cu unităţi milenare Diferenţa este sesizată şi subliniată de Georgescu-Roegen (1996) in comparaţia realizată intre agricultură şi industrie extractivă sau prelucrătoare Astfel se arată faptul că in agricultură nu putem valorifica rezerva de energie solară in ritmul dorit in orice moment bdquoAgricultura il invaţă pe om il obligă chiar să fie răbdătorrdquo Rezultă astfel faptul că deşi in agricultură omul direcţionează intr-un anumit sens procesele biologice el nu poate influenţa desfăşurarea lordecat intr-o măsură foarte mică

Mai mult această observaţie este incă valabilă şi acum in era ingineriei genetice in care s-au inregistrat cele mai spectaculoase progrese in ceea ce priveşte performanţele organismelor gestionate mergand pană la regenerare de părţi ale organismelor animale şi chiar ale omului Totuşi omul nu a reuşit incă să construiască o genă şi performanţele sunt modeste şi in ceea ce priveşte sintetizarea a diferite substanţe organice existente in natură prin tehnologii industriale [ibidem]

Extinzand analiza asupra ecosistemelor naturale influenţa antropică din punct de vedere constructiv este şi mai puţin relevantă In realitate ea nici nu se manifestă in acest sens Nimeni nu a intreprins acţiuni care să compenseze intr-un fel sau altul biomasa exportată din bancurile de peşte oceanic La aceasta contribuie complexitatea ecosistemelor respective incă prea puţin cunoscute in ceea ce priveşte mecanismele productive iar pe de altă parte impactul relativ redus sau cel puţin neperceput asupra productivităţii al activităţilor de exploatare Totuşi diferenţa dintre ritmul antropic şi cel biologic nu s-a produs decat recent in ultimele decenii iar efectele au fost nefaste De altfel in căutarea soluţiilor pentru rezolvarea crizelor ecologice primele variante formulate au avut in vedere tocmai ajustarea celor două ritmuri sau cel puţin diminuarea diferenţei dintre ele Astfel s-a propus stoparea creşterii economice creşterea zero pentru ca procesele nedorite să nu se intensifice in continuare Ipoteza a fost combătută vehement cu numeroase argumente intre care cel mai relevant este legat de diferenţele majore intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare sau altfel spus prăpastia dintre bogaţi şi săraci dintre Nord şi Sud

Conceptul de dezvoltare durabilă formulat la finele secolului al XXlea aduce cadrul teoretic menit să armonizeze două realităţi paralele activităţile economice şi mecanismele ecologice In plus sunt relevate valenţele utile şi pentru ameliorarea contrastelor economice dintre ţări Sintagma de ldquodezvoltare durabilărdquo a fost utilizată prima dată de premierul Norvegiei Gro Harlem Brundtland in anul 1987 Atunci in calitate de preşedinte al Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltare el a prezentat raportul ldquoViitorul nostru comunrdquo in care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ldquodezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţirdquo Din definiţie rezultă nevoia asigurării echităţii intre generaţii dar in aceeaşi măsură este promovată echitatea in cadrul generaţiilor subliniindu-se nevoia de a asigura egalitatea şanselor Astfel dezvoltarea durabilă presupune asigurarea progresului simultan pe patru planuri economic social ecologic şi tehnologic In acest context abordarea eco-economică devine deosebit de importantă pentru realizarea

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

dezideratelor dezvoltării durabile Rezultă astfel nevoia de a suprapune ecologia economiei respectiv nevoia de a integra cerinţele ecologice in evaluarea activităţilor economice6 Acest lucru devine necesar dat fiind faptul că semnalele pe care le transmite piaţa sunt incorecte ele nu reflectă pagubele produse mediului respective costurile care vor trebui suportate de societate

bdquo o pădure localizată in bazinul superior al unui curs de apă poate furniza servicii cum sunt

Pe de altă parte aceasta va constitui o provocare extraordinară intrucat bdquonu există precedent in acţiunea de transformare a unei economii bazate in mare măsură pe forţele pieţei intr-o economie formulată pe principiile ecologieirdquo7 iar bdquoconstruirea unei eco-economii va afecta fiecare colţişor al vieţii noastrerdquo8 Schimbările structurale pe care le va suferi economia sunt ilustrate in tabelul 11 atat in ceea ce priveşte activităţile industriale cat şi pentru profesii Acestea sunt tendinţe previzionate plecand de la elemente cunoscute cel puţin in ceea ce priveşte relaţionarea lor Astfel dat fiind faptul că problemele de poluare sunt in mare măsură legate de arderea combustibililor fosili iar majoritatea produselor de unică folosinţă sunt fabricate din materiale ieftine cum este plasticul nebiodegradabil intr-o abordare eco-economică ele vor constitui ultimul nivel al opţiunilor posibile In ceea ce priveşte insă eco-economia energiei in pofida progreselor remarcabile din domeniul energie eoliene costurile de mediu pot fi considerabile in cazul in care 7 aceasta se dezvoltă foarte puternic in condiţiile unor randamente scăzute [8p150]

Rezultă de aici faptul că evaluarea costurilor de mediu este o operaţiune care intampină numeroase dificultăţi astfel că deşi cunoaştem faptul că o activitate generează costuri externe nu putem fi siguri asupra cuantumului acestora

Astfel revenim la o idee importantă formulată de Brown (2001) respectiv bdquoorice estimare rezonabilă este de departe mai bună decat presupunerea că ele (bunurile de mediu nn) nu costă nimicrdquo In acest context se regăseşte eco-economia ecosistemelor care işi propune să identifice contribuţia lor directă şi indirectă in producţia de bunuri şi servicii deosebit de importante Desigur abordarea lor nu poate fi integră decat in măsura in care se asociază biodiversităţii caracteristică ntrinsecă şi extrinsecă a echilibrului lor[ibidem]

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

IV Conculzie

Realitatea ultimelor decenii a adus in atenţia publicului larg dar şi a factorilor de decizie nenumărate dovezi ale unui raport de forţe dezechilibrat aflat intr-o stare fără precedent Este vorba de raportul dintre ecologie şi activitatea economica Ultimele decenii au adus in atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie o nouă dimensiune ndash dimensiunea ecologică Considerat mult timp o problemă de sine-stătătoare mediul inconjurător se bucură astăzi de o recunoaştere generală ceea ce nu inseamnă decat faptul că se accept integrarea unui nou aspect a unei noi dimensiuni in orice activitate umană pentru a preveni situaţii de dezechilibru care au condus la efecte dramaticecu multiple costuri economice şi sociale

Se inregistrează o tendinţă evidentă de intensificare a impactului fenomenelor extreme asupra societăţii Această intensificare este legată de tendinţa de incălzire a climei şi de o creştere a instabilităţii sistemului climatic precum şi de creşterea explozivă a populaţiei Se observă astfel că si activitatea economica este strans legată de aceasta De exemplu in ceea ce priveşte relaţia cu activitatea economică tine de faptul ca un grad scăzut de dezvoltare a unei societăţi poate creşte vulnerabilitatea acesteia atat timp cat există o relaţie directă intre vulnerabilitate şi suprapopulaţie gradul de sărăcie şi marginalizare a cetăţenilor poate fi remarcat

Intr-o evaluare realistă activitatea economica este parţial ldquooarbardquo ldquoVederdquo unele lucruri şi pe altele nu Măsoară cu grijă şi urmăreşte acele lucruri foarte importante pentru cei care cumpără şi cei care vand cum ar fi hrana imbrăcămintea bunurile manufacturate munca şi intr-adevăr banii inşişi Dar calculele economice facue in aceasta activitate ignoră adesea complet valoarea altor lucruri ce tin de dimensiunea ecologica care sunt mai greu de cumpărat şi de vandut apa limpede aerul curat frumuseţea munţilor bogata diversitate a vieţii de pădure pentru a numi numai cateva

De fapt ldquoorbireardquo parţială a activitatii economice curenta este cea mai puternică forţă din spatele a ceea ce inseamnă decizii iraţionale faţă de mediul global Deficienţele acestea pot fi separate deşi cu mare dificultate Primul pas este cel de a recunoaşte că undeva activitatea economica distorsionează relaţiile noastre cu lumea chiar in timp ce ne oferă noi şi impresionante puteri

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexe

Anexa1

CurbandashJ de ilustrare a creşterii exponenţiale a populaţiei umane icircn perioada revoluţiei industriale actuale Prognoza de creştere şi icircn continuare a populaţiei implică aspecte complexe icircn problematica mediului ambiant (după MILLER 2006)

Anexa2

Capitalul natural al Terrei constituit din resurse naturale şi servicii ale naturii Menţinerea capitalului natural icircn condiţii relativ optime de funcţionare este esenţa acţiunilor intreprinse de environmentologie şi ecologie pentru susţinerea vieţii şi funcţionalităţii ecosistemelor şi biocenozelor (schiţă după MILLER 2006)

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

Anexa3

Reprezentarea schematică a celor 5 verigi ale căii sustenabilităţii environmentului cu finalitate icircn realizarea unor beneficii pentru om (după MILLER 2006)

Anexa 4

Capitalul natural alături de capitalul solar şi de capitalul uman icircn cadrul unor sisteme complexe implică procese complicate de ldquoliză şi genezărdquo care duc la obţinerea unor avantaje pentru componenta antropică dar şi la degradarea şi deteriorarea mediului

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1

Bibliografie

1 Gore A (1994) Pămantul in cumpănă Ecologia şi spiritul uman Ed TehnicăBucureşti p126

2 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystemsONU p150

3 Meadows Donella H Meadows HD Randers J Behrens WW (1972) TheLimits of Growth London p136

4 Nietzsche F (1994) Ştiinţa voioasă [bdquola gaya scienzardquo] Genealogia moralei Amurgulidolilor Bucureşti Editura Humanitas p228

5 Georgescu-Roegen N (1996) Legea entropiei şi procesul economic Bucureşti Editura Expert p290

6 Bran Florina (2002) Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic (silvicultură şi turism) Bucureşti Editura ASE p51

7 Brown L (2001) Eco-economia Bucureşti Editura Tehnică p86

8 Repetto R (2001) World resources 2000-2001 ndash People and ecosystems ONU p150

PAGE MERGEFORMAT 1