dimenisunile culturale (rusia vs franta)

3
Dimenisunile culturale. Comparație între Rusia și Franța. Distanța față de putere Individualism/Colectivism Masculinitate/Feminitate Nivelul de evitare a incertitudinii Pragmatism/Normatism Indulgență/Constrângere 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Modelul 6-D (Geert Hofstede) Franța Rusia 1. Distanța față de putere. Această dimensiune culturală se referă la inegalitatea existentă între membrii unei societăți și cuantifică nivelul de acceptare de către membrii mai puțin puternici ai societății al distribuției inegale a puterii. Se observă că în Rusia nivelul distanței față de putere este aproape de nivelul maxim (93) în timp ce Franța are doar 68, un nivel semnificativ pentru un stat occidental. Datorită distanței foarte mari față de putere Rusia este un stat centralizat, Moscova fiind atât centrul politic cât și economic. În Franța distanța față de putere se manifestă prin dependența emoțională a copiilor față de părinți, care apoi este transferată spre profesori, și apoi spre superiori. 2. Individualism/Colectivism. Această dimensiune culturală cuantifică gradul de interdependență pe care societatea îl menține printre membrii săi. În societățile individualiste este de așteptat ca oamenii să aibă grijă doar de ei și de propria lor familie, în timp ce în societățile colectiviste oamenii sunt reuniți în grupuri care să aibă grijă de ei și să le reprezinte interesele, în schimbul loialității lor.

Upload: claudiu-andrei-m

Post on 06-Nov-2015

214 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

O comparatie intre Rusia si Franta in ceea ce priveste dimensiunile culturale, prin modelul 6-D al lui Hofstede

TRANSCRIPT

Dimenisunile culturale.Comparaie ntre Rusia i Frana.

1. Distana fa de putere. Aceast dimensiune cultural se refer la inegalitatea existent ntre membrii unei societi i cuantific nivelul de acceptare de ctre membrii mai puin puternici ai societii al distribuiei inegale a puterii.Se observ c n Rusia nivelul distanei fa de putere este aproape de nivelul maxim (93) n timp ce Frana are doar 68, un nivel semnificativ pentru un stat occidental. Datorit distanei foarte mari fa de putere Rusia este un stat centralizat, Moscova fiind att centrul politic ct i economic. n Frana distana fa de putere se manifest prin dependena emoional a copiilor fa de prini, care apoi este transferat spre profesori, i apoi spre superiori.

2. Individualism/Colectivism. Aceast dimensiune cultural cuantific gradul de interdependen pe care societatea l menine printre membrii si. n societile individualiste este de ateptat ca oamenii s aib grij doar de ei i de propria lor familie, n timp ce n societile colectiviste oamenii sunt reunii n grupuri care s aib grij de ei i s le reprezinte interesele, n schimbul loialitii lor.Se observ c Rusia nregistreaz un grad sczut al individualismului, de doar 39 spre deosebire de Frana care are un nivel de 71. Acest scor explic trecutul Rusiei, care nu a fost atins de ideologia capitalist, tipic individualist. Astfel c ruii se bazeaz n toate aspectele vieii pe relaii, care trebuie s fie personale, autentice i de ncredere. n contrast, Frana este o societate individualist, n care prinii i fac copii s fie independeni emoional fa de celelalte grupuri de care aparin.

3. Masculinitate/Feminitate. Aceast dimensiune cultural cuantific nivelul n care o societate se ghideaz n evoluia sa pe trasturi tipic masculine, precum concuren, realizare i succes, sau pe trasturi tipic feminine, precum grija fa de toi membrii societii i calitatea vieii.n ceea ce privete acest parametru, valorile sunt comparabile (36 Rusia fa de 43 Frana) i destul de mici, chiar dac distana fa de putere este ridicat n ambele state. n timp ce Frana are multe trsturi ce aparin mai degrab feminismului (eforturi pentru mbuntirea calitii vieii i a securitii sociale), Rusia are un scor mic pentru c ruii nu pun un pre prea mare pe propria imagine i de multe ori se refer la ei i la realizrile lor cu modestie.

4. Nivelul de evitare a incertitudinii. Aceast dimensiune cultural descrie modul n care membrii societii se raporteaz la viitorul incert. Acest scor cuantific nivelul la care membrii societii se simt ameninai de situaii ambigue sau necunoscute i ncearc s le previn prin religie sau alte instituii.La acest capitol ambele state nregistreaz un scor ridicat (Rusia 95, Frana 86) ceea ce nseamn c att ruii ct i francezii se simt ameninai de situaii ambigue. Aceste dou state, de altfel, prezint printre cele mai complexe birocraii din lume, pentru a acoperi toate situaiile neprevzute.

5. Pragmatism/Normatism. Aceast dimensiune cultural descrie modul n care oamenii, att n trecut ct i n prezent, se raporteaz la faptul c exist multe lucruri n jurul nostru care nu pot fi explicate. n timp ce societile cu o orientare normativ ncearc s gaseasc explicaii pe ct de mult posibil, societile pragmatice nu au nevoie de explicaii pentru orice ntruct ei cred c este imposibil s nelegem pe deplin complexitatea vieii. Provocarea este s nu cunoti adevrul dar s trieti o via virtuoas.Rusia nregistreaz un scor mare al nivelului de pragmatism, de 81, n timp ce Frana are un nivel de 63, i acesta un nivel peste medie. ntr-un stat orintat spre pragmatism, cum sunt Rusia i Frana, oamenii cred c adevrul depinde foarte mult de situaie, context i timp i acetia au o abilitate n a-i adapta tradiiile la condiiile schimbtoare.

6. Indulgen/Constrngere. Aceast dimensiune cultural poate fi definit drept nivelul la care oamenii ncearc s-i controleze propriile dorine i impulsuri, pe baza modului n care au fost crescui. Astfel, un control relativ slab nseamn indulgen, n timp ce un control puternic se numete constrngere. Se observ c Rusia are un nivel foarte sczut al indulgenei, de doar 20, n timp ce Frana se situeaz undeva la mijloc, cu un nivel de 48.Nivelul sczut al Rusiei o face o ar constrns, ai crei membri tind mai mult spre pesimism, poate i din cauza trecutului de restrite al statului. n cazul Franei, acest scor, combinat cu scorul mare n ceea ce privete evitarea incertitudinii, scoate n eviden faptul c francezii sunt mai puin relaxai i se bucur de via mai puin dect ar fi normal.