Yl.i;

1.!!:i ::.ir-:!"?.:i iii |l,i.11$! qii**{* ,;

. '" ,;::,r;. -:"2'

ir

''iJ'{ \" r)

'. 1 r :t f. i:',r' )ti.###1j*

F-i

F;'p

81""""'"' '$uf ;;x!6f.s{'i.ihle"$WffgflQtp€@trT0rffrqmtr{ffii:Pr+t;il ::.:;'-:i "]i" 'i.i 1 '

s?"1. 1- "" '*

' o',"t 'l. j i i

l1tii'1 i.;.[ r'.,. :Jf. t(- i. i i

i.i-i|t. l.l i.,'..3;( ri:.f f i .:: i , r;'i-r qb acgttu

2L"""""""" lalilal e arernlf,nJlsap alapou 15 ;rnd1 lnllernpa-ngl3nrlsu! rnlnsacold e alezlueS;o ap pulo' et elita'1 .y'g

€S..........'..... arelrago.rd ap aluaunlop lar1pep1p 11.rgpa1ord ale ala^lN .€.€

25""""""" a)rlaroal alradsv'lugrupignul ap ;nsarord u! aJlpep!p ;1.rgua1ord ln3ol .2.€

IS"""""""" .'.'....:!nlnlnpour alaiualaduof, .I.€

trs"""""""" ...:!nlnlnpou eJnllnJls

IS""""""""""""":'iIf,IIf,VCI(I [iVrrnIJ]V VitUVIf,iIIOUd't Vhrirr

6t"""""""" ""'-""'":!nlnlnpou earenle^3's'z

Lt""""""'alrpep!p lipflnlfre leun eerezllear uJ rol lnlor - a^lllalqo !5 aiuatad wo) 'V'Z

9€""""""""JelrsJalruneJd gnlugrugignuJ uJ alrolsl nrluad are;o16 a;auerSo.rd ug a;aiualaduof, '€'Z

I€"""""""" """"'alllaJoal alredse -aiualaduior ardsaq '7'7

0€"""""""" """""!nlnlnpour a;aiualaduof,'I'Z

0€"""""""" "" lnlnlnpour ernllnrls

0t""""""" flIuoJSI vNI'IdIf,SI(nuIN ird iruv'rof, s uo'rir wwsoud vunrf, nurs N! irliriNirrfl dr^rof,

ltgruolst vfluv<tirud NI irllrf,irlgo tS giNlurgdlllof,'z vhrilr82"""""""" """""""':!nlnlnpou eaJenle^l '/'I

S2"""""""" """'fugupi9^u! ap allrnue;d u1 ga1ro1sl lnlo'l '9'I

€2"""""""" """'.""'layolsl llrllteprg argltads aluauall .S.T

IZlliPr!lellods e3!pep!p 15 glelts,rantun ellpep!p'pleraua8 ellpeplp argug;npodeg 'y'1

8I"""""""" """ g;e1or5 gul;dtrstp el elrolsl '€'T

€I"""""""" " plluapele gu;;d1rs1p - alal5eounr ap nluauop el epolsl .Z.I

€I"""""""" ..'......:tnlnlnpou a;aiua1aduof,.I.I

€I"""""""" ""lnlnlnpou ernllnJls

tI""""""" """""'rsruoISI Vf,IIf,V(II(I Is VruOIsI'I VhtiIJ

L"""""""" ""'guilf,n(IouJ,Nl

s """""""" """"""""'sNludnf,

- 'reqnrt PIalrqP9

Iem

sNIUdnf,

7l Didactica istoriei gi ft

INTROUUcERT

Lucrarea ,,Didactstudenlilor de lapsihopedagogic, cu <

exprimate in politic;constanti la necesit

didactice bine definpornind de la cor

Reactualizarea cursr

necesare viitorilor p

specialitate dar ;i do

derivare a competenlPotrivit cercetiril

structurate de cuno5

contextul domeniulutrebui si asigure r

cunogtinfe, capacital

lumii reale. Didacti<

specific disciplinei dr

consecinfi, s5 treacide cunoagtere oferir(Singer, Sarivan, zoo

competenfele didactdidactice fundamendomeniu de speciali;istorie va fi in stare s

si gi reflecteze asuF

categoriilor operatioNafional al Calificaril

Pentru formulareipornit de la docurNational al Calificarilistoriei". Din combidescrise in tabelul de

finalititile cursuluipregitesc sa derina p

3.5. Evaluarea modulului: ,......,...78

TEMA 4. ABORDAru SPNCIFICE iN DIDACTICA ISTORIEI ...............93

Structura modulului ...,.............,..93

4.1. Competenlele modulului:............... ...,......93

4.2. Modalitdli specifice de integrare a surselor istorice in activitigile didactice........93

4.3. Principul multiperspectivit5lii in predarea istoriei ....,.Ltz

4.4. Abordarea problemelor controversate 9i sensibile ale istoriei: .......Lt7

4.5. Evaluarea modulului. .,.,....,.L24

TEMA 5. STRATEGTT DTDACTTCE gr METODE DE INVATATUATTCARE SPORESC EFTCTENTA LECTTTTOR DE rSTORIE.............................1,26

5.1. Competenlele modulului:............... ........L26

5.2. Strategii 9i metode didactice: a. delimitiri conceptuale; b. Clasificarea strategiilorgi metodelor de predare- invdfare; ......,.,............L27

5.3. Descrierea gi aplicarea principalelor metode ?n predarea-invilarea lstoriei.Metode centrate pe studiul surselor..,.... ............130

5.4. Evaluarea modulului: ..........166

TEMA 6. EVALUAREA INVAT,IRU ISTORIEI DIN PERSPECTIVAFORMARII DE COMPETENTE..- ..........L6g

Structura modulului: .................1G9

6.1. Competenlele modu1u1ui................ ........169

5.2. Evaluarea: concept, forme, scopuri 9i func!ii....... ........170

6.3. Tipuri de evaluare: ..........,..L72

ll lllt:::: ::::::::::t: :::::::: :: ::::::: :: ::::::: t::::::::::: ::::;:6.5. Metode 9i tehnici de evaluare.. ..............190

6.5. Autoevaluarea gi metacognilia ...............203

6.7. Evaluarea modulului. .,........204

nep alf, 'eJurJads aFluau rJPluezaldal lruJad eJeJ rJnloqurs ul prparu RJaJSupJlaJeJ e(eqrurl luns alDzqoqw$ ap allnpo)'aJeluazaJdal nes eJpzrloqurs ap rJnpoJJoun ezpg ad pzeazqea,r as a,rednJap Rlsea)V 'a8alaiug o e nrluad grgrldrurs o

'nSg; 'aiuanras pugdnrap 'ea1e1r1ear euJoJsueJl pueun palurl4tr 'argrtads as,rns ad rS

aiuqSounr ap apunsrp l;nlas ad palelrlrlJp gzeezeq r31 'arelarrat ap 16 a.ral$eountap apolau alrurnup 'ayeluau 1$e;ado elrurnue luarapuodald gzeazr,rolerr r$

a1Saso1oy aral$eounc ap nruauop aJeJerJ 'Jruqel Inruauop ul palelr^rlJe g,reo$gsap

r31 erer ral nes alsruerun rolaiurqS Inruauop ur pzealrlJp aJpJ lat rsapug8

poru lF ur 'allexa ,royaiurrli Inrueuop ul pzpaJJnl aJeJ reJ rsapug8 poru lnunueun-Jlul 'leJlsuouap ldeg un rzplse alsa auqdnslp ap (edn,r8 rnun unruor arrpug8

ap potu rnun p 'aral$eounl ap nruauop mun rgnads lJalalu rnun eiualsug'alpr8alur 1,rgig,ru1 reun paJpzrlear 16 zr.a1a ed eralsa;e paJpJlual uI nplsuoJ rariernpa

Inla^ru pl rzplsp alplsaJrueu aiurpual alue1lodrur rcru aleJ eJlurp elaun

RJITuaPPJE PuIIdIJSTP - eratfPorrnJ aP nrueruoP PJ erJolsl'z'r

'pplaua8 pJrppprp el arcolrJaJal JorJalup atrelrursplolaiurlSounreaJeJgrJolel uud rarrolsl rrJrlJpprC erglrads Jolaluauala eeJeJgrluepl z'z)

lalaiua,ragrp ri aunruor alalrund ergrluepr enrtruad erelori puqdnsrp eJ rarJolsl JolrJrlsrJalJeJeJ e r$ a,ra1*eounr ap

rnlnruaruop JolrDrlsrJelJ€JpJ p gleredruor pzrTpuv rz)lnrpec -rop,rnueld ;op;apa,rard e plJaJoJ earerqdxg t'r;

:mlnlnPoul eleiuetedruoJ'r'r

'mlnlnpotu ealenp.l.g'Z'rlarurerd trierrTde tS alduaxa l,relrs,ra,uunard lnlugrugigrrul ur erJolsl ap

alaruelSord llugrugignul ap alrrnupyd u1 rar,rolsl InJo'I'9'rlacqre,rd 1;ie;11de rS aydruaxa lauolsl rrf,rlJepr6l atgnads aluarualg'5'r

larltlerqde gin,raxa lgigrqenads e)rlJpprp r$ gp,raua8 errpeprq'f 'r

larqreld yierrlde ri aldruaxa 1e,relotS gurldnsrp et euols1'€'rlerluapere gurldnsrp - a,ralSeounc ap nruauop eJ erJolsl'z'r

5nln1npou alaiualaduoS'r'r

Flnlnpoul Prnpn.I}s

ap lnuerSo;d a8rnrredasJa,\rp a

e tS ,rep t,tale el aleuuc

alasrns ey rf gsep ap plE:

uud 'gyqxag pJerupru r

ap tS aulreprp alaiurra-

ArJI;

rigtrreE

sai

F ret

AJES

I

geJ;

wprgEIE

nala e1 asnpo.rd

urgfg,rr4

ea,reztuqdo

ruluadoJrlrePrp rrnlor

ap riprelre

raunealelunsv€.tl

zr I ArunAl DptrgDD

IIruOISI VJII)V(II(I ls VIUOISI .r v7\inJ,

ajualaduoc ap nantu,tolri rarro;sr n4coptq | €t

semnifica{ie lumii inconjuritoare. cat"uu Jin ;;;i;-J :;"ii;'i;;iiiJr: "::caracterizeazd domeniile cunoasterii umane, prin care creierul se raporteazi larealitate sunt: cuvdnrul (limbaj verbal), schema (limbaj simbolic abstract), ritmul(limbaj muzical), imagine (limbaj vizual), etc. Codurile permit procesarea mediuluidin perspective diferite, folosind proceduri dominante diferite. Procedura.

reprezinti un ansamblu de operalii care permite interpretSri/ reprezentdri ale uneisecvente din realitate pe baza codului specific. Procedura actioneazi ca un filtrucare permite abordarea problemelor lumii intr-o manierl specific5. Procedurilereprezintl dominante metodologice ale unor domenii de cunoagtere: analiza

discursului (filologie), rezolvarea de probleme (matematici), modelarea (;tiinfeale naturii), studiul de caz (socio-umane) (Singer, Sarivan, zoo6,p.r4o,t4t).

Codurile de simbolizare gi procedurile sunt specifice diferitelor disciplinegtiinfifice. Disciplinele sunt forme de organizare a cunoagterii acumulate.Disciplinele studiazi anumite obiecte distincte: texte, persoane, legi, fapte istorice,mediul, comportamentul in societate, etc. Ele oferi criterii specifice de cunoagtere(impact estetic, adevir, semnificafie, coerenfi) ;i dispun de metode specifice de

acces la cunoa$tere (cuantificare, observare, interpretare, analizi).Din perspectivlepistemologici disciplina poate fi definiti ca:

,,domeniu al cunoagterii care posedi un obiect propriu de studiu, o

schemi conceptual5, un vocabular specializat, precum qi un ansamblu de

postulate, de concepte, de fenomene particulare, de metode gi legi".

in acelagi timp, disciplinaritatea reprezint5 procesul de extrapolare gtiinfificispecializati a unui domeniu, obiect de studiu care produce cuno;tinfe noi. Ea

stimuleazl profesionalismul prin divizarea cunoagterii in teritorii separate, fiecare cumetode specifice de investiga;ie. (Ciolan, zoo8, pp. 99, rc4).

Istoria, priviti ca ttiinf5 are o sferi cuprinzitoare. Potrivit definigiei formulatede N. Iorga ,,Istoria este expunerea sistematicS, fHrd scopuri striine de dAnsa, afaptelor de orice naturi, dobAndite metodic, prin care s-a manifestat, indiferent de

loc si timp, activitatea omenirii". Istoria este o $tiinfi de sintezS, umanistl prinexcelenfS, pluridimensionali. Obiectivele realizate de gtiinla istoricd sunt de areconstitui trecutul, de a-i analiza cauzele, rolul jucat in devenirea omenirii gi

valoarea istoricS a evenimentelor studiate.Deosebirile intre diferitele definilii care pot fi atribuite istoriei se datoreazi

manierelor diferite de abordare a evenimentelor istorice. O abordare in manieripozitivisti presupune prezentarea istoriei aga cum a fost, factologic si cronologic,cu un minim de intervenfie din partea istoricului (Cipili, C5piq5, 7gg5,p.86, 89).intr-o alti manierd, abordarea faptelor istorice se face prin analiza elementelor de

civilizalie, a elementelor cu durati lungi, rezultAnd adevlrate sinteze. Se

urmiregte stabilirea legiturilor dintre fapte, desprinderea ,.permanentelor istoriei".Studiul civilizaliilor este specific manierei structuraliste de abordare a istoriei. Altemodalit5li de analizS istorici conduc spre istoria mentalititilor, spre psihanaliza

ry | Dtdaatca is:toriei Fi.

istorici etc. Completgtiin!5 descriptivS, al

de la o epoci istoric;rice este istorismul,privite prin prismacondigiile istorice c

istorici inseamnl in

altul, mereu legatiprospectiva, indicAnc

Concluziile unora dimetodologia gtiinfeischemele explicativedeparte in istorie.

SintetizAnd cerce

cAteva dintre caracte

Sarciidentifi,actuale,

Figa r. ,,Ajunge sa

istorismul de conotainterpretirile abuzirumane, a istoriei ca

distincgia dintre istrcpatologia discursuluiKarl Popper(r957) inprin numeroase inilidefinind istorismul <

Troetsch, K. MennergAndirii" atribuindmodernitilii" (Anetdistorsiunile istorisnrJaeger/Rrisen) con!respective, legitimindomeniu mereu reac

ne-am gasi acum din,-\lerandru Zub, CIio

Iasi, zoo6, p.24-25lr .

Fisa z. ,,intemeiatcontinuum opus, in p

rnicroistorii". Demn

1Je P) ezalurs nou urp eluplJal JrJolsr rnlnsJn)srp palplruluacl '(.rrJolsroJJrur

ep RJolald " o-Jlur 'rel;o1sr u,rgtruaru8e,rg 'alelru,raporulsod guqd u1 'sndo utnnu1uocun ezeara8ns asnpJg-lre1 aurltuJl 'g;rSolorualsrda prqrl; o ad 1erarua1u1" 'z efrg

'tuo.rr1o4 prnlrpfl 'rtn6y['u1sa6ns 1ap1 'rariotorajut Inuua" ,r" "rrrltlld]r1-'it""ffii.('perunl gleol ad alSaunilnru nu aJ erznlJuoJ 'rusr,lolsr ap oloJurp run;e rsgS rue-au

PJ easape ptuJgp aS 'IIJIouuI e rS ralirperl eJrueurp ur,rd 1e,r.r1real neJaur nruauopun-Jlul al€lrnurluoJ ap RUJoJ eJ 'ursr,rolsr nou un runJaJeo pugurlr8al 'arrrlradsalrauosolg Ip JolenurluoJ r3 ,rele8ay eJ InusrJolsr eJaprsuoJ (uasngl,ra8aef)

IilV 'arsrurrunp allrdnur.rd ey ap rrJelpqp pJolpp Je-s rnlnrxsrJolsr alrunrsJolsrp

'(s.ra331 'D'D) Iia8axa roun peunrzrl ul "' '(ne{nllA a11auy) ,,lligtrurapoure RlptuauppunJ gualqord ap 8ue; rnlnusrrolsl laJrse purnqrrle ,,lrrrpue8eaJezIJIJoJsl" glue.ralar rpru nealoJos ('t1a Iexao 'D 'O 'ulaquauue6 'y 'qtslaol;'[ ) dp puge ad 'eJuolsl rr,rrpug8 e qu8rpered o 'gzeS o eJ Inusrro]sr purugap(uasngT,ra8aef) ppolaru rS arroa] ad luarre snd ne rrun 'anr1e{rur asEoJaurnu ur,rd

IJunle ap tlouuler 'nase,r1 lsare ad p^lleJgruues Flpp o Rf,rpur (ZS6r)"raddod IJp)ap usrJrJolslH lo f4arc4 aqJ 'sualur o-1e1eo1dxa np JrJo]sr rnlnsJnf,srp er3o1o1ed

ap fesaralul IIuaIJIlaJoal aJeJ ad a{ruqsrp 'rusrJr,rolsr rS ursrorlsr eJlurp e{tuqsrpglueradour pJ pznJeJ uoJV puoudeg 'gtruapece euqdnsrp pJ rarrolsl e 'auptun,rolaiurq3 p pDurlsrp edela o ursrJolsr ur pugJsounJa; 'anrznqe aplglardralurap leiuelsrp ne-s '3'a uasnU '{'a>paura141 'g 'anqe8au rn1 ayrielouoJ ap InusrJolsrargund Rs lrol ne daSaxa etueas ap rcur ral pJ rueuoriuaur ps a8unfi7" 'r e6rg

:lo1adnr8 u$lzodsrp e1 asnd (glunru ap a1a6g pugzrl€up (a1en1re

aJlrolsr JoIIJaITJs ale rrrtsrralJeJeJ rar] atgr u$nd 1ar lietr;rluapr'1iuapn1s n,rled etg) ap adn,r8 uU pugrJnT :r nrJnl ep euDres

:aJrJolsr JolrJarJJS ale slpnlJp alrJrlsrJalJpJpJ aJlurp e^elgJaundord qnz 1V InJrJolsr 'arualqold ralsaJp e,rdnse alrJglaJJal pugzrlalurs

'errolsr u1 apedapeard rnp nu )rlrJf, ymusrpuoripJ urp alnJsgu apinlos nps alrleJrldxa ayauraqlspJ RruJUe as 'laJlsv 'alsrurrsad ep Flsap psq luns aJrJolsr raiurrl6 erSolopolautS apiglrpug azazrleJoal ps leJJaJuI np aJpf, rrJolplaJJal aJlurp pJoun alrrznlJuo3'alJolsr uI aJplueuelduor elrloJos arnqall ealelrTeurJ ,ynsuas pug)rpul .errrlradso,rd

ri pelelrJrJolsr purrurlqns 'elrltadso,rlag ',,truazald ap gle8ay naJetu ,lnlpnr eSolerp p ap elrlelual 'uiglualle rnp(equrq ea,rela;dralur Rurupasur pJrJolsrpa.ral$eounr" 'drull r6elace u1 'lelaua8 np-al eJeJ alaJJuoJ aJrJolsr aprirpuornr gmlg8ay FsugJls ug ',ro1 rrlrard ri nlgllorrzap ,ra{rrede prusr,rd urrd a1w;delnqeJl al€lIIPaJ ulp elauauouag ti alalJarqo ernJFJ ruJoJuoJ 'lnrusrrolsr elsa eJrr-o1sr rolaiulp3 ap rrrolrugap aprdnurrd arlurp Inun 'elle el pJrrolsr etoda o pl apra e{nyo,La '1elaua8 ur ealruauro alse nrpnls ap }Jerqo raJpJ Ie

,g.r.r1drnsap piulrr$o alsi1 'durq 11nur ap ptreJlsuoruap a]sa aJrJolsr IaiulFS ealelxaldruoJ .f,la eJrJolsr

ezrleueqlsd alds'.ropjg11allv'rerJolsr P aJepJoqP ;'((raIJolsr rolaiuauerurad-as 'azalurs alPJPAaPe

ap Jolaluauela ezrlPUP u'(6g'gg'd'566r'pildql''rrSolouon rS rrSolotreS

PJerueu ur aJepJoqP oezealoleP 3s rarJolsr alr

16 tutuauro eeJlualap ur

e ap luns grr,rolsr eiurr:utld glsrueun 'gzatrurs a

ap lueJaJrpul']etrsaJrueure 'esuep ap aury;1s rrndelepurJoJ la{rugap 1nr:-

nJ eJe)au 'a1e;edas nrotFef, 'rou aiurlfounr a:nprprgliuglS a.relodersa ap

',,r8a1 rS epoteru ap ';

ap nlqruesue un rS tuntarco 'nrpnls ap nr.rdord ua

g,rrlcads.red ulg' (gzqeue'ap argnads epolatu ap '

a,ral$eounr ap argnads r'aJllolsl a1de3 'r8a1 'aueos'alelnrxnJe rr,ralSeoun:auqdnsrp JolalrJaJrp al

'(rh'oh'd'9oocaiurrl6) eerelapou,(prpPZrleuP :a,ra1$eounr ap I

elrJnparord'gegrtads e:,

nJllg un et gzeauorire e

Ieun elp lr-eluazarda: rrg

DrnPa)ord'allraJlP atuInlnrparu ea,resaao;d 1nu:

lrualtr'(Derlsqe rrloQru:e1 gzeagodeJ as InJera-rlaJeJ aJeluazarda,r ap a

vr I Yflsntr) DlatrqD,

Gabriela GRUBER I 16

;";";". ;i-ilil";;"uit i" oti." -o-"nt. Mai mult ea pretindl o reinsergie a

istoriei ca disciplini academici in contextul institulional firesc gi o reexaminare a

statutului profesional in domeniu, ceea ce presupune o regAndire a conceptului de

raqionalitate gtiinfifici in raport cu istoria. Evident, [ ...] exigenga rafionaliziriidiscursului istoric e incl departe de a fi produs rispunsuri satisfbcitoare intr-o

epoci a interdisciplinaritSlii. [...]Critica istorismului a impus disocieri gi distanliriutile, valorificarea lui sub specie historiae e insi un demers mereu necesar. El nu

exclude controlul empiric asupra generalizirilor, ci dimpotrivS, dupi indemnul

dat cAndva de R. Aron, atunci cAnd sesiza in istorismul german ispita devierii spre

o reprezentare metafizici a istoriei. Este ceea ce motiveazi critica popperiani 9i

glosele unor exegeli dispugi sI vadi in istorism (istoricism la Popper) mai curAnd

nota de exces, expansiunea abuzivS.(Alexandru Zub, CIio sub semnul interogafiei. Idei, sugestii, figuri,

Editura Polirom, Iagi, zoo6, p. 25.)

Figa 3. ,,Indiferent de nuanfi, rimAne un singur fapt: cunoatterea istoriciinseamni interpretarea limbajului alteritSgii, tentativa de a dialoga cu altul, una

legati mereu de prezent. Istorismul german a stimulat pe aceasti linie discursul

european din anii '3o, apoi, (indeosebi prin B. Croce 9i R.G. Collingwood) pe cel

din America. Retrospectiva subliniind istoricitatea gi prospectiva, indicAnd sensul,

finalitatea, trebuie socotite complementare in istoriografie. Disjuncfia lor neti, ca

in disputa amintiti mai sus, nu poate fi decAt abuzivS, iar incercarea de a inlocuiistorismul prospectiv prin relalionism (K. Mannheim) este neconcludenti , ca 9i

apirarea lui (L. Althusser) sub unghi marxist. Se poate admite, ins5, ca valabilS

concluzia lui I(. Popper ci nu existi teorie gtiinlifici a dezvoltirii istorice care sa

sprijine predicfia, ceea ce indeamnS, desigur, la mai multi circumspecfie. Nu se

poate vorbi nici de ralionalitate in istorie (Max Webwer, Paul Veyne) ci de oinvenfie continui, fie qi susceptibilS de tipologizare. Schemele explicative nu duc

prea departe in istoriografie, dupi cum nici solufiile niscute din ralionalismul

critic. Against Method (P. Feyerabend) este un apel ce prive;te, desigur, 9i istoria,

un fel de a condamna excesul rafionalist, ,,metoda fhri spirit". Cei care identificdgtiinga cu ordinea se vdd contrazigi de noile teorii, care mizeazd pe incertitudine,

structuri ,,disipative", haos. Ambiguitilile gi antinomiile fac parte din texturaintimi a istoriei, ca realitate profund aporeticS, al cirei studiu nu poate mulluminicicAnd".

(Alexandru Zrtb, CIio sub semnul interogafiei. Idei, sugestii, figuri,Editura Polirom, Iagi, zoo6, p.26).

Figa 4. ,,in lipsa unui termen specific, se invocl postmodernismul pentru a

circumscrie, vag gi incoerent, ciutirile acestui timp.f ...] Ce efecte a putut aYea

reflecfia postmoderni asupra istoriografiei? ]orn Rtisen [...] .te previne tocmaiasupra confuziei qi incertitudinii ce domini inci discursul istoric. Totul se repune

,7 I Did,"1!13: i:toriei

qi "

in discutie, de la ralpreconizeazS deja o

noastre. Accentul c;

capabilS s5 le depitermenul metqistoriepostmodernism, [...]Prefixul posf , obsenacele modele de inter

moderne. Trisituriledespre fenomenul er

perspective istorice".e vorba de discur

culpabilizAndu-gi pre

teoriei, in practica isr

fel comod de a se de

mare precaritate con

deschis teoretizirilor(.,tt

Sarciorganizqtiinfi a

Caracteristici ac

o Clutarea(metaisto;

. Fragmen

gi accepta. , incercare

antropolocomunica

r Evidenfir. Critica pr

continui;Existenfa unui n

cronologicS, istorianomic, social, culturlocalS, istoriile paralextrem de mult otsporindu-i complexil

es (eauauresp ap 'arnqarJ '(or-Z 'd '9ooz 'pildRJ 'gildel) ealeluaydruor r-npur,rods

'rnuapele la^ru pl 'aurldnsrp relsaJp Ie nrpnls ap InlJarqo llntu ep ureJlxagzeaiuenu rf grgrs;anrp ,ropTeurS,retu prrolsr nes (ua8 ap) alalered elrrrolil 'gpro1prJolsr pugznlJur ',,alge,r3oa8 a(edn;ap" ad glezeq prJolsr '(1e,rnl1nt '1er.ros 'Jnuou-ora 'rr1r1od) rruaruop r,reru ad plezrue8ro erJolsr 'g;r1erua1 erJolsr 'gtr8o1ouo;relJolsr runrard ',,IIJolsr" ap aJeu retu aJ ul eJ urp Jpunu tnun eiualsxg

eJrJolsr rrraldeount e pnurluoJerirnrlsuora,r rS nruaurop u1 relduglur p-s aJ eaa) e EtruaueuJad etql,r3 .

InlnlqupsuerrJrnlrlsuoJalp16,royrunrxauoreara{uapng .1 arerrunruor

'1xa1uol 'suas nJJuad lr,rods saJalur 'rarieuuogur erJoal 'ar8o1odo;1ue

'qltlnauatulaq e1 yade urrd rnlnrusprllrzod e a.rr$gdap ap parpJref,ul , .1 mlnrolelar,rar uiglnlparqns eareldarte r$

.rolarrrleadsrad rriglrlernld ea,repa,r 'rr,ro1sro,rlllu uI rerJo]sr ea,reluau8elg .lroyaldeg e aurldap reru lgJ rrJrnlrlsal eiua8xa rS (al,rolsrelaur)

JrlaJoal tuozrJo ap eroleu aJlul nJqrTrr.IJa ap ffinlos Joun palelnp) .

rarrel8olrols1 16 ra1.ro1sI e1e elenlJp IJIlsIJalJeJpJ

'alenpp rar;e,r3or,rotsl e1e 16 p;ruapere giulp$eJ rarJolsl ale aleJrJrluapl aII)psrJelJEJer er;e,r8 ,rolezruet,roun-rlul giezpe8,ro rS liezrlalulg :z nr)nl ap puIJJeS

(' gz' Lz' d' gooz'r3e1'uro,rrlod eJnlrpfl

'un6y['r4sa6ns 'op1 'tatioionlur Inuuas qns oq)'qn7 n,rpuexaly)' rolrJezrlaJoa] srr{JSep

Srey reur lol nruauop un-JluJ 'arJoal ap snuru un r$ gpnldeJuoJ alelrrera.rd a,retu

o plelsuoJ e ap e{en1rs u1 rzp tupgp eu pJ aJpJ as eSy ["'] 'eqorap es e ap poruoJ IaJun ''rarieron esdq nrluad rqrp un rnlrlsuoJ ealnd 'grgerSor,rolsr e;rlte,rd ur 'rauoa]

InznJaU 'plpuorsaJoJd ,,arrrupa;,r." ap Jol esdq n,rluad rrrosarapa,rd rS-npugzrlqedpr'lslunruo) lnrurSar qns rqasoapul ',lorlalue snpo,rd InsJnJSrp ap pqJol a

pupJ rJuntre glerapn( ur rrales pleJe es rJolpleJJal rr,raurl'["'] '.a)rJolsr alrpads;adIou Iaun erolau pzpalpuuas mlnwsrulapou1sod 1e luaSraura Inueuoual ardsaperinrsrp ,rpr 'alrleurelqo,rd luns mlruusrulapou aF ap{uasa alrJnlpsgJJ .auJapouJ

pJ sJnJ ur alpJnllnJorlos apielal Jsaugap eJ RIeJnllnJ a,re1a,rd,ra1ur ap alaporu elaJpap gig ururnilnuau apun;ord raun eiuazard ptrpur 'uasnp p^Jasqo ,Tsod

lnxga;4'Jol ErJasaur rd r;r,rolsr nlluad areco,lord o arnlrlsuoJ Ia ['..]

,ursru,rapoulsod

pJ lnJsounJ InuauoueJ arunup Iugap rup urnJ 1ua,ra3rpu1', 'auofsrcjalu InuauJal["' ] pursolog 'r$nsul uasn5 aundold ar eaal atsll 'ersea$pdap a1 gs gpqederezaluls gldeal6e as Jep 'a1se;1uoJ r* rnuourlue ad gaul apeJ InluaJJV

.allspou

rpoda 1e lllqod pusrle,rnyd nJ pJoJe ur 'u.ro1sr ap alelrleJnld o e(ap pzeezruola;d

aS 'ratpJnp e,rdnse Jrun InsrnJsrp ey gugd sarSord rS usrpuorieJ pl ap ,a{nrsrp ug

aiuapduot ap oaniuo!ti iarroJsr ntunptq I Lt

aunda,r as ploJ 'JrJolsr IIeuIJol aurrra,rd au ["'] I

ea,,r.e 1rynd e alta;a a3 [e nrluad InusruJepouls

'0z'a '9ooz 'r6ey 'ruorr1o,

'un6y[ 'u1sa6ns 'op1 ':ariot

nuniynur aleod nu nrpnlleJnlxel urp aued re; a1

'aurpnlrlrarur ad pzeazru

pJgrluapr arer ra3 ',,turd

'erJolsr rd 'rn8rsap 'a1Sa.rl-:

prusrleuorieJ urp alnf,sg

Jnp nu anrlerrldxa alauao ep rJ (audan InPd 'raas nN 'adradsunurJ gtles aJeJ aJrJolsr IrJPllo \za

BIIqelP er 'psu1 'alrurpet6 e; 'pluepnlJuolau atirnJolul P ap eaJPJJa)ul ner 'g1au ,roy erieun(srq 'ar

'lnsuas pugJrpur'e,rr1:adr

1ar ad (poort8urllo) ')-U

InsJnJsrp arurl PtrsPefP a(

eun '1n11e nr eSoprp e ;

PJrJolsr ea,ralSpounr :]dr

('Sz'd '9ooz 'rfe1 'ruorqo('un6y[ 'rysa6ns 'Dpl 'taul.

pugrnr rcw (.raddo4 e1 u:

r$ guer,raddod etrlrn gze

a,rds rr,rarrrap plrdsr ueur-u

Inuuepul gdnp'g,urlodrnu Ig 'JesaJeu naJarrr sre

r,rpiuelsrp ri rranosrp snd

o-Jlul eJPolPf,Rlsrles unsrr.rgzrleuofer eiua8xa .'ap rnlnldaruor e alrpug8P aleulur€xaa,r o rS rsarue ari,rasura,r o apurlard r

9r I uIsnu9 DlarrqDt

GabrieIacRUBER I r8

r"a- i" ""*iJ".u." dil;;;i;;"" fo.t,"t,,luit

" irrori"i

"" ao-",,i,, de cunoagtere.

Trecutul este compus din toate faptele, procesele, din toate acfiunile umane 9i

catastrofele naturale, pe scurt, din toate acfiunile gi evenimentele, memorabile sau

nu, petrecute intr-un anumit moment. Din toate evenimentele petrecute, doar

unele sunt considerate de citre participanfi sau de citre cei care au aflat de

evenimentul respectiv suficient de importante pentru a fi inregistrate (Cipi;5,

zouz, p. 6). Intervine astfel, subiectivismul celor care au triit evenimentul,

subiectivismul cercetltorului care investigheazi urmele, dar gi secvenlialitatea,

fragmentarea informagiilor oferite de sursele despre diferitele evenimente ale

trecutului.Cercetarea gtiinfifici are un rol deosebit de important in dezvoltarea qi

diversificarea cunoagterii, in domeniul Istoriei. Cercetitorii formuleazd teorii,

puncte de vedere diferite, ipoteze care se pot confirma sau nu, vehiculeazS

informafii extrem de bogate gi cu un grad ridicat de abstractizare gi generalizare.

Explozia informagional5, schimbdrile din metodologia ;tiinfei, nivelul de

abstractizare gi de abordare a conlinuturilor sunt numai cAliva dintre factorii care

influenfeazi integrarea ;i ierarhizarea confinuturilor in cazul acestor gtiinfe (Piun,

zoo3, p. S+-6i .Marian Cojoc sublinia, intr-un studiu recent, o alti caracteristici a

disciplinei, cAnd arita c5 ,,Prin esenfa ei, istoria este cunoagtere prin documente"

(Cojoc, 2oro, p. zo6). Dar documentele acoperi doar o mici parte din ceea ce au

fbcut gi din ceea ce au gAndit oamenii de-a lungul timpului, iar umplerea golurilor

dintre informafii reprezinti adevirata dificultate a muncii istoricului. O altidificultate subliniati de acelagi autor, se referi la delimitarea faptului istoric, inraport cu interpretarea izvoarelor. Din aceasti perspectivi, istoricul surprinde

numai o parte din faptele care s-au petrecut in realitate, de obicei, pe acelea pe

care dore;te si le g5seascS. Aspectele pozitive ale importanfei cercetirii academice

sunt in schimb deosebit de importante la nivelul invilSmAntului superior, daci

finem seama de faptul ci cercetarea asigurS, calitatea preddrii, a cirei semnificafie

socialS qi economici cregte sau scade gi in raport cu importanga sociali, economicia rezultatelor cercetirii.

r.3. Istoria ca disciplini gcolariSarcina de lucru 3: Comparafi caracteristicile domeniului

academic istorie gi caracteristicile disciplinei gcolarecorespunzitoare, pentru a stabili minim doui diferen{e intreacestea, bazAndu-vi pe experienfa proprie.

Ca obiect de invifimAnt, Istoria prezintd elevilor un numir limitat de

evenimente, pe cele mai importante pentru evolufia generali a omenirii, sau a

populafiei studiate. in selectarea conlinutului obiectului de invSlimAnt Istorie

trebuie si se lini seama de competenlele care vor fi formate la elevi prin studierea

istoriei in qcoali, de legit5lile psihice ale invi!5rii, de normele impuse de

rl I Dla1Jt1ca istoriei;i

abordarea pedagogir

didactic de care diparticularitililor de r

Prelucrati ca disr

didactice. Abordarea

'/ respectargtiinlei in

./ abordare

specifice),

clar delim./ prelucrar

elevilor in'/ evaluare;

competenIstoria are la ba;

academicS, dar ;i c

aritAnd gi cum condiPrincipiul repart

principiu orice fapt,Spaliul istoric exprirrgeografic Ei istoric. .

orage, rAuri, miri, m'spafiul isforic qi cel a

repere istorice sau

teritoriilor, de constperceapd a.semdndril'

trebuie si fie sistemi,

se cont de faptul c

naturale, istorice, finPrincipiul repar

trebuie sd fie incadraaparitiei, evolufiei ;

gimnazial se evidenlcriterii precum: inailepoci, dar nu se insis

Principiul cauzccauzi-efect, surprinc

' Principiile in cauiIlinca, zoo8, Didacticc

' 6z-92'dd'n$a;nrng'lurro) prnlrpf, 'ray[ot6oag DUrDple'gooz'elul11aeloJrN rS rzan 'rege;8oa5 16 rarrolsl eiur,u.rd ul aJrluapr luns pzneJ ug egrdrcurl6 ,

arge,rSoaSTaJrJolsr Jolaluaurua,ta rS rolauauroua; eaur8uo apuudlns'1raga-gzneterielal = Ealelrlezne; 2,,ar ap" rrJpqeJlul apundsg.r !1ip41nznoc 1ntdnut,l4

'alunuprue ad glsrsur as nu Jep 'rloda'tue 'erSolouon ap run{ou JnpoJlur ag 'pdnp '1ndu1l ug 'alumug:urnca,rd rrJatrrJJ

ednp royalueruruala paunrsaJJns nes lr3 palplrauplprurs gzeriuaprla as lerzeuur8Ia^Iu pl pJllJpprp palplrlrlJp u1 'a,re1sa;rueu ap raleJnp e rarinlola 'rarir.rede

eiunud ul atpzrpup ag ps '(un11nr 'noda) JlroJsr 1nduu1l uI aleJppJul aU ps amgaJl

elaluarrrruelg i,,pugf," rrrpqerlul apundsgr dtu17 u3 laliluDdar 1n1d1cut,r4'alprJalpu nps aueurn asJnsal 'a;erlueug 'aerrolsr 'ayernleu

'ua8ugllsuoJ ep luapuadap alsa 'ruarupo ap snpold elsa p) pldeg ap truoJ as

-npuguri 'nps p8arlur ur eJpJaprsuoJ uJ pr as JrJolsr lnrieds 'gcnualsrs aU ps arnqaJ]

Jrrotsr rnlnrieds ezrleuv 'tuazatd $ lncaq a4ug apiuataltp/aptpupwaso pdoacndDs rlale ad gtn(e 11 'a6e,ro 'a1e1s loun e ';o1aleodod e a,rrnlrlsuoJ ap 'lo1r;o1r,ra1

e aJpzrlp)oy ep apiruexlJ 'elpnlre aogerSoaB arader ap n€s aJrJolsr a,rada,r

a4u1 oticutlsrp pJesaJau alsa JrJolsr alepal ap lrund urq 'riunu 'r,rgru 'r,rng,l 'a3ero

:arada,r alrurnup ap ariruny u1 erirzod 'ea,rapur1u1 plurza,rdag 'JrJolsr rS rge,rSoa8

prieds rS auerun agiglrunruoJ arlul giualsuaor ap unpoder guudxa rrrotsr priodg'nrJotrrJal u1 a{rpedal o nes arirzod o a,re JrJolsr lueurruale '1de3 arr,ro nrdnur,rdrnlseJe ll^rrlod i,,apun" eareqerlul e1 apundsp,r apliods lalillnda,r. p1d1cu1,t4

',(98-o8'd'€ooz 'unpd) Rrrtreprp ealelrlrlJp a1a gzeauo{rpuoJ runJ r3 puglp,le

'rrdrlur,rd elsaJp erJJsap unpd ueJetg 'p,re1ot$ gurldnsrp er rS rcp 'grruraperegurldrrsrp et 'gzeazrlenpplpul o eJpJ 'rrdnur,rd alrrunup pzpq pl aJe erJolsl

'aurydnsrp JolsaJe Inrpnls urrd alellorrzap rolajualadruottf roltraput;dap ',ro1aiur16ounr p Flrlpruns rd g,,r.r1erulo3 ealpnlpla ,r'

laiualaduroJ ep ealpuJoJ plnturls e n,quad a,reignul uI Jolrlalae F^ItrJp a.rearldrur o glruuad ps lgJul leJtse JolrJnlnu{uoo ea,re,rtnla,rd ,,

lalelrurqap lepIIJeJTJJ Joun ezpq uJ JolrJnlnuriuot earezrqJpJar 16 ea,relcalas '(argnadstS aleraua8) ,rolaiualadruor palelnrrrJoJ ur,rd 'g,reynuJJn) eeJepJoqp ,r'

lgsep ey rol eareproqe ug raiurq*argtrads roprdrtuud e rS arrlteprp ,royrdnuud e guelpurs ea,relradsar ,^

:aundnsald rarJolsI p pJrtrJpprp ealppJoqv'aJrpeprprre6o1 gteldepe eU ps ernqarl erJolsl 'lugurgigrrul ap guqdrtsrp pJ pterrnlard

'rolaiuqiounr e arelrurrsp ap rol l$prlredet ',ro1r,raya eF plsrg^ ap ,royiglr,relnrqledpleldppe aU ps arnqall ,roprieuuo;ur eaJplueza,r4 'uraundsrp aJpJ ap JrlJpprp

Inlerrateu ap '16 pdurlr ap 16 ,rep 'aiurl6ount rolseJp e garSo8epad ea,rep,roqe

aiualaduoc ap oanutol ti :;troist ncncoptg | 6t

ap asndrur aleuJou ap

ealerpnls urrd rnala el eler

aIJolsI lugrugfg,rul ap InlP nes 'Ir,rruaruo p pleJaua

ap lPlrurl JPrunu un J

'al

a,r1ur aiua,raJrp pnop uale1oa6 laurldnsrp

i

Inlnruauop all)Ilslral)

PJrurouo)a'gyenos eiueu<

ariecgruruas raJpJ e 'lFpp;grep'rorradns rnlnluptug:aJruepeJe rr.rplat,rar raiuead ealare ad 'ratrqo ap 'a

apuudrns InJrJolsr'p.rrp,ur 'rrJolsr rnlnldg eaJplrr

Rlle o 'rnlnJrJolsr rrf,unr

roy,rnlo8 earaldun rer 'rn1

ne aJ PeaJ urp aged grnr

.,elueunJop urrd a,ralSeor

e RJrlsrJalJ€JeJ PtrlP o '1u;

'unpd) aiurrlf Jolse)e InzeeJPJ rrJolJPJ aJlurp e,uigrap Inlalru 'rafunls pF'alezrlPJeua8 rS arezrl;erl:pzealnJrqal 'nu nps eru.r

'lrroal pzealnruJoJ IIJolpl16 earellorrzep ul lueuo

al€ atrueurua^a alelrJaJrp

'ealelrpriua,uas r$ Jep ta

'lnluaturuarr.a lreJl np aJ

'pilde3; ale.qsr8arur g e

ap 1PUP ne aJeJ ral allPJeop'a1nla,r1ad elaluatulnes alrqeJouaru'alaluarurrS auerun apunrire a1eo1

'a,ra13eoun; ap nruauop e

8r I uflgnu, DIatrqDD