14

14.10.2014REALISM, TRECUT SI FAPTE ISTORICE

- Adoptam o pozitie realista: obiect-subiect

- Exista ceva in exteriorul mintilor omenesti, ceva independent si de alta natura , lucruri care au propriile legi : natura, in sine.

Mintile omenesti, desi sunt de acelasi fel, sunt separate intre ele ( cunoastem doar ceea ce survine in mintea noastra ).

FELURI DE TRECUT

-Totul depinde de minte

Eul este unic ( ideea de identitate proprie)

-La nivelul experientei, eu cred inseamna am opinia

Toate lucrurile sunt construite, inclusiv cele sociale.

Preversibilitatea timpului : trecutul = amintire si trecutul = present

Trecutul are de-a face cu ireversibilitatea ( prezentul reia trecutul )

Putem avea acces la trecut doar prin mintea noastra.

4.11.2014

Stiintele : 1.naturii general spre particular

2.culturii particular spre general

Orice fenomen al vietii trebuie privit din punct de vedere al semnificatiei ( ex: cresterea unui copil).A. exista conexiuni pe care trebuie sa le intelegem

B. cunoasterea legilor nu tine neaparat de smnificatia lui.

C. Semnificatiile nu au sens daca nu sunt in raport cu alti actori sociali..

Accidentul e mai reprezentativ decat generalul.

Marie-Jean Antoine Nicolas de Comitat, marchiz de Condorcet ( 1743-1794) Revolutia franceza- visul lui Condorcet ( victima a revolutiei)

Condorcet a murit in inchisoare .

Odata cu Revolutia Franceza au aparut ziarele, revistele etc. , pana atunci existand doar ziarul regelui.Condorcet e parintele stiintei politice.

Condorcet :

-filosof al istoriei

-istoric al stiintei

-matematician

-economist

-revolutionar

A contrbuit la Enciclopedia Franceza => in fiecare an aparea nou volum, si erau aranjate pe volume autentica.

A fost membru si secretar general al Academiei Franceze.

A sustinut abolirea sclaviei si generalizarea invatamantului, dar si libertatea economica si toleranta religioasa.

A fost printre primii care au scris despre toleranta.

Devine parlamentar si scrie o constitutie.

PRESUPOZITII

Matematica sociala prestabilita va conduce la constituirea unei stiinte exacte a societatii , capabila sa rivalizeze cu fizica.

Ipoteze ontologice pe care se sprijina conceptia lui Condorcet :

A. perfectibilitatea omului

B. progresul social.

A si B tin neindoielnic de conjuncture epocii luminii.

Omul e perfectibil pentru ca e nealienabil ( mintea se poate orienta, perfectiona )

Avem nevoie de progres.

Sistemul educational ar trebui sa creeze oameni toleranti si dispusi la dialog, nu brute.Scopul luminismului a fost sa corecteze lumea.

Progresul intellectual de la generatia la generatie

Condorcet preia ipoteza perfectibilitatii discutata tot intr-un context metodologic de la John Lock, care sustine ca ne nastem fara idei. ( nu avem idei innascute).

Ideile ni se nasc din senzatii si impresii => in contact cu exteriorul

( Apare intrebarea : Un om poate intelege fara senzatii ? )

Omul cauta placerea in defavoarea durerii.

Optimism , pace, circulatie a ideilor ( combinatia fatala pentru rege ( aristocratie, in sine) in Europa.

Condorcet merge mai departe de J. Lock , considerand perfetionarea umana si perfectionarea cunoasterii ca parti ale aceluiasi process istoric.

Condorcet adera la sensationalism.

Omul se naste cu facultatea de-a avea senzatii , de-a le recunoaste si consuma sau compara, si, de obicei, de a si le combina intre ele.

Omul isi exerseaza aceasta facultate a cunoasterii prin comunicarea cu semenii, sau prin mijloace artificiale(melodii, scrisori etc).

Senzatiile sunt legate de placere si durere.

Omul poate transforma impresiile trecatoare in sentimente durabile, placute sau neplacute.

Daca ne limitam sa observam, sa cunoastem faptele generale si legile constante pe care le reprezinta dezvoltarea unei facultati, in ceea ce au ele comun la diversi indivizi ai speciei umane, aceasta stiinta poarta numele de metafizica.

Tipul de dezvoltare individuala poate fi vazut si din punct de vedere al istoriei.

PROGRESUL

A. este supus acelorasi legi generale

B. se realizeaza ca urmare a combinarii ideilor mai simple in idei mai complexe, sprijinite pe mai multe situatii.11.11.2014

PROGRESUL

Ideea de progress isi are originea in crestinism ( ideea crestina a inaintarii catre mantuire).

( CRESTINISMUL (Dumnezeu il face pe om cuceritor al creatiei => natura i se supune

Ne indreptam spre Imparatia de 1000 de ani ( istoria are un final).

Situatia omului pe pamant se inrautateste, nu urca spre mantuire ( schema crestino-dinamica)

Omenirea creeaza un tot-unitar ( toti oamenii sunt madularele lumii vii )

Lipsa de egalitate in consideratiile privind cunostiinta divina ( nicio diferenta intre oameni ) -> ne indreptam catre un final al istoriei

IStoria veche nu mai e istoria parintilor, ci copilaria lumii noastre.

Noi suntem mai destepti decat stramosii nostri, desi suntem copiii lor.

EPOCA MODERNA

LUMINISMUL

Modernitatea se naste ca o revolta impotriva crestinismului, si ca o departare fata de religie.

Popoare mai putin civilizate ( pe la 1100 ) au facut o revolutie a omenirii prin concpetiile lor despre lume.

Epoca luminismului ( filosofia luminilor ) leaga cunoasterea de traiul de zi cu zi, indepartand reprezentarile originale ale omului ca fiind doar o fiinta a pacatului care depinde de D-zeu.

Cunoasterea este menita salvarii si ameliorarii conditiei umane ( spun filosofii moderni ).

( Abatele de S. Pierre

Premisele sale:

A.omul e creatorul istoriei

B.omul se poate schimba

C.istoria e unitara, e aceeasi In toate timpurile

D.evolutia oemnirii e ceea ce se desfasoara intr-un mod legit si procesual.

1. Cunoasterea duce omenirea mai departe.

2. Cunoasterea trebuie aplicata in viata de zi cu zi

Cunoasterea devine o chestiune de educatie ( gandirea cu propria minte).Traim intr-o societate influentata de superstitia Bisericii.

Cunoasterea trebuie aplicata, nu trebuie sa devina un lucru ezoteric.

Scopul individului : inflorirea personala ( implinirea dorintelor si aspiratiilor ) => ideea crestina.

DEZVOLTAREA STIINTEI/TEHNOLOGIEI ( contribuie la imbunatatirea vietii oamenilor, schimbarea societatii si la cresterea libertatii.

@ modernitate = luminism

Ideea de progress este legata de ideea de schimbare, revolutie si imbunatatire a societatii.

Suntem afectati nu numai de propria noastra natura, ci si de formele de organizare ale societatii.

Criteriile progresului:

A. dezirabilitatea progresului

B. problema domeniilor ( Unde se manifesta progresul ? )

18.11.2014

-Condorcet-

Limita evolutiei omului e indefinita.

Razboiul:

A. poate sa dispara doar daca natiunile inteleg diferentele culturale

B. poate sa devina, pe viitor, o crima

Tehnologia se afla in stransa legatura cu stiinta.

Evoluand medicina, nuavem nimic altceva decat sa aspiram catre o conditie suprema a omului ( ideea de crestere a durabilitatii vietii).

Exista o tendinta naturala a omului catre perfectionare.

La Condorcet , progresul este inevitabil ( sunt sanse mari ca drumul ratiunii si progresului sa nu se opreasca)

Exista un character universal al viziunii lui Condorcet.

E o rusine pt luminism ca asa se face colonizarea ( citat din Condorcet)

Conditii pt perfectibilitate:

A. egalitate intre natiuni

B. egalitate in interiorul unei societati ( etnie, egalitate de drept si sanse)

C. perfectionarea rasei umane

Ratiunea e un rezultat al moralei practice ( limba morala).Apelul la ratiune poate fi exersat prin progress moral.

G.F.W. HEGEL (1770-1831)

Napoleon a raspandit ideea Rev. Franceze

Hegel predomina , in vremea sa, filosodia engleza.

Cunoasterea nu se pronunta de dinainte legat de realizarea in sine a cunoasterii.

Subiectul e in acelasi timp si obiect, la Hegel.

Putem trece si dincolo de granitele pe care Kant le-a marcat in materie de filosofie.

Hegel este primul care mentioneaza istoria din punct de vedere filosofic , inlocuind notiunile obisnuite pe care filosofia le impartaseste cu ideea ca exista o lume unitara, ca nu exista subiect si obiect, ci o evolutie pornind de la un anume punct.

Fiecare lucru se descrie prin propria sa istorie.

Toata lumea crede ca nu doar omenirea are o istorie, ci totul se rezerva la o anumita istorie.

Hegel e blamat pentru preferintele sale politice, fiind un filosof al unei lbiertati sclave statului.

Filosofia istoriei cuprinde istoria in perspective gandirii ei.

A. istoria nemijlocita

B. istoria reflectata

C. istoria filosofica

A, B si C sunt trei puncte de vedere in analiza istoriei

Pentru a cuprinde istoria din perspectiva gandirii ei inseamna sa te referi chiar la gandire insasi, pt ca Hegel nu detaseaza lumea naturala de lumea sociala, asa cum o facem noi.

NATURA SI OBIECTELESOCIETATEA, CULTURA, SPIRITUL, SENZATIA, PERCEPTIA, IDEEA

Reprezinta lumea neinsufletitaReprezinta lumea insufletita

Hegel vede in ambele lumi manifestatii cu acelasi substrat.

Ideea = ratiune

Hegel intelege intraga existenta ca fiind de natura spirituala.

Ideea-> Natura -> Istorie

Domeniul spiritului tine de istorie.

Fizica newtoniana contrazice filosofia.

In crestinatate, ideea este inlocuita cu notiunea de D-zeu.

Ceea ce exista e de natura spirituala, pt ca noi nu putem gandi altfel, fiind constransi de ratiune.

@ hermeneutica = stiinta interpretarilor textelor sacre

Privesti la ratiune, ia ratiunea priveste spre tine, citat Hegel.

Totul e ratiune, totul e intr-o anumita ordine ( ex : pajistea, cerul etc)

Ratiunea exista in toate.

TEORIA UNIFICATA A REALITATII

A, B si C sunt : IDEEA, NATURA si SPIRITUL

Universul , natura vie, viata sociala, organizarea politica si sociala, viata morala, creatiile, filosofia si religia pot fi explicate toate prin ratiune.

Exista o unitate intre lume si ratiunem iar cunoasterea realitatii trebuie sa fie rationala.

Istoria se produce in domeniul sipiritului, potrivit lui Hegel.

Ratiunea stapaneste lumea ; prin urmare, istoria are o desfasurare rationala.

Tot ceea ce e rational e real, iar tot ceea ce e real e rational.

IStoria are un sens , lucrurile nu se pot petrece la intamplare, exista un scop ultimo al revolutiei in schimbare.

Faptele istorice au avut un scop maret, nu s-au intamplat in mod dezorganizat.

Daca privim istoria, vedem aceeasi ordine ca cea a cerului instelat.

Apare esentialismul heghelian.

ESENTIALISMUL HEGHELIAN

Suntem interesati de ceea ce exista complet.

Hegel e un essentialist.

Hegel considera ca, conceptele chiar exista ca atatre, statutul existentei lor fiind faptul ca ele se concretizeaza.Mintea noastra este facuta la fel cum e facuta lumea ( cand cunoastem un om avem acces la conceptual de om , dar si la concretizarea lui ).

Se considera ca notiunea de planta provine din cocretizari successive.

PRin inductie, oamenii, observand lucruri asemanatoare, trag concluzii, ajungand la concepte.

25.11.2014

Doar ratiunea poate duce la o istorie universala curate.

Istoria e o intamplare ( in sfera sensibila ) insa mersul ei nu e intamplator.

Fenomene ale spiritului ( legat de istorie ) : o carte scrisa, o arhiva etc.

LA Hegel exista mereu o dualitate si o dialectica legata de universal.

Niciodata nu vei stii daca esti o persoana, sau doar un individ.

Daca nu intelegem schimbarea, nu putem tine pasul cu istoria.

IDEEA SPIRITUL

Mintea

individualaSocietatea

civilaSpiritul absolut ( in legatura cu ideea)

Ex : arta, religia, filosofia

familiesocietatestat

Mintea omeneasca este asemuita cu ideea primordiala.Hegel este un filosof de system ( da raspuns la toate lucrurile = > putini sunt filosofi de system

Conceptia lui Hegel e Metafizica ( cocept de esenta, mod, fenomen ).

Hegel face parte din idealism, crezand ca fiinta e de natura spirituala, de ordinul mintii noastre.

H. egalizeaza cele doua parti ale lumii : interiorul si exteriorul.

Nu trebuie sa ni-l infatisam pe om ca exterior ratiunii, scopului acestuia.

Pentru orice scop, instrumental trebuie sa aiba acele insusiri care sa corespunda scopului.

Oamenii, ca finite egoiste, particulare, anati de propriile lori nterese, isi indeplinesc scopurile individuale, participand, in acelasi timp, la realizarea scopurilor ratiunii.

Hegel inventeaza categoria vicleniei ratiunii ( atingerea scopurilor prin irrational ).

MERSUL ISTORIEI UNIVERSALE

Spiritul este acela ce produce noul. Continutul spiritului este constiinta libertatii, aceasta producere a noului presupunand lupta, instrainarea, opozitia fata de sine insusi.

Constitutia e ceva intrinsect.

Personalitatea, individul, sunt materii prime in istorie.

Individul este suportul, este constiinta.

Limbajul => spirit inradacinat in natura

Evolutia spiritului se termina odata cu omul.

Ideea de manifesta si pe terenul mintii omenesti.

Hegel neaga existenta societatii bazata pe natural

Starea naturala permite caracterizarea ecuatiei dintre libertate si drept

IStoria incepe unde rationalitatea paseste in existenta lumeasca.

Libertatea inseamna a stii si a voi.

Spiritul se releva omului prin intermediul recunoasterii celuilalt ca individ.

Societatea incepe cand relatiile dintre oameni se lasa dictate de norme, spiritual incepand sa se obiectivizeze.

Societatea = spirit obiectivizat .

Statul face din om o fiinta libera.

IStoria universala este, deci, o istorie a statelor t si a modului in care s-au succedat acestea.

Statele sunt legate unul de celalalt ca intr-o societate civila.

Fiecare stat intruchipeaza o faza particulara a istoriei universale.

Istoria = judecator al ratiunii

Din istoria lui Hegel nu face parte istoria universala asa cum ne-o imaginam noi.

Statul este acela care confera un continut istoriei.

Evolutia la H. are loc in trepte =) determinari successive ale libertatii

Istoria insasi este o istorie a progresului in lbiertate.

Statul e mai reprezentativ decat individul.

Statul = reprezentare adevarata a substantei moralei care se afla in viata noastra.

Oamenii isi reprezinta spiritul prin imaginea lui D-zeu.

In cadrul artei, religiei si filosofiei, spiritul se contempla doar pe sine insusi ( o realizare libera).

Iubirea se poate face doar prin familie, in libertatea, prin supunere fata de stat.

9.12.2014

^

|

| PROGRESIVITATE

|

|

|

----------------------------------( explicatie

Nu exista un sens al istoriei care sa fie definitive ascedental.

In istorie totul se naste , se dezvolta si moare.

INCEPUT ( SFARSIT

G. BATISTATreptele istoriei trebuiesc cunoscute dupa o metoda opusa metodei explicatiei ( pornind de la limbaj, cultura, fapte istorice).

PRimul care spune ca istoria are un sens cyclic ( cu treceri de la crestere la descrestere)

Nimic nu ramane la fel cum a fost, pe fiecare stadiu avem deja fie legi specifice acestui stadium, care sunt insotite de manifestari specifice la nivelul limbajului simboluri , metafore, org. politica, raspunzatoare fiecarui stadium de evolutie al fiecarei societati.

Stadiul 1.

Stadiul pe care oamenii produc narativ toate povestile legate de intemeiere, aparitie.

Orice istorie incepe cu acest stadium, ratiunile fiind , la randul lor, poetice.

( fabule, mituri, povestiri, etc)

Stadiul 2.

Stadiul de evolutie al istoriei- avem de-a face cu stadiul omului in evenimentele istorice.

Acest stadiu se caaracterizeaza prin rationalizare, schimbarea ideii in care cultura se constituia.

Imaginatia devine acum metafizica.

De la zei si eroi se trece la rationalitate si obstractie, actiunea incepe sa domine imaginatia.

Este o epoca de dezvoltare ( crestere in facultatile rationale ale omuluiAceasta epoca nu e insa continua ; intotdeauna societatile recad in barbarie, se reintorc de unde au plecat.

CULTURA = SOCIETATEA

(tot ceea ce creeaza omul, adauga naturii)

NATURA + X = CULTURA

(culture materiala + spirituala)

^

|

In sens patologic

ciclicitate