dialog medic-bolnav dr virgil enaescu

Upload: psiholoaga

Post on 22-Jul-2015

91 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

VIRGIL ENATESCU VIRGIL RADU ENATESCU

DIALOGUL MEDICBOLNAV

Editura Dacia Cluj-Napoca, 2007

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiENA.TESCU, VIRGIL

Dialogul medic - bolnav / Enatescu Virgil, Virgil Radu Enatescu. - Ed. a 2-a, rev. - Cluj-Napoca: Dacia, 2007Bibliogr. Index ISBN 978-973-35-2169-3 1. Enatescu, Virgil Radu 61

CUPRINSINTR 0 DUCERE ~ 9 13 A MATERIEl 16 16 17 19 22 25 25 27 31 31 32 33 35 37 39 39 41 41 41 42 43 44 45 . 4546

1. DEFINlREA DOMENIULUI DE CERCETARE 2. CRITERIUL VIZIUNII TRIDlMENSIONALE

SUBST ANT A, ENERGIE, INFORMATIE 2.1. SCURT [STORIC ~ 2.2. DEFINIREA CONCEPTELOR 2.3. DEFINIREA PSIHICULur DIN PUNCT DE VEDERE INFORMATIONAL 2.3.1. Un model al nivelelor inJormafionale ale psihicului 2.3.1.1. Nivelul biofizic 2.3.1.2. Nivelul biochimic 2.3.1.3. Nivelul neuronal-sinaptic 2.3.1.4. Nivelul circuitelor neuron ale 2.3.1.5. Nivelul retelelor neuronale 2.3.1.6. Nivelul noogen 2.3.1.7. Nivelul operatiilor logice nereflectate 2.3.1.8. Nivelul filtrului verbalizarii ~ial reprezentarilor figurative 2.3.1.9. Nivelul operatiilor reflectate 2.3.1.10. Nivelul comunicarii interumane (limbajului) 2.3.1.11. Noosfera microgrupului 3.0 CLASIFICARE A TERAPIILOR SISTEMULUI NERVOS

3.1. TERAPliLE PRIN SUBSTANTA 3.1.1. Nivelul ionic submolecular 3.1.2. Nivelulmolecular 3.1.3. Neurochirurgia ~'ipsihochirurgia 3.2. TERAPIILE PRIN ENERGIE 3.3. TERAPIILE INFORMATION ALE 3.3.1. Dialog, eject placebo 3.3.2. Psihoterapii specializate 3.3.2.1. Psihoterapii prin comunicare 3.3.2.2. Tehnici de autocontrol 3.3.2.3. Psihoterapia comportamentala 3.3.3. Terapia prin bioJeedback 3.3.4. Terapia de resocializare 4. UN MODEL GENERAL DE CLASIFICARE A TERAPIILOR3

46 47 47 48

5355

4.1. TERAPIILE PRIN SUBSTANTA 4.1.1. Terapii chirurgicale : 4.1.2. Chimioterapia 4.1.3. Terapia prin transjuzie 4.1.4. Dietoterapia 4.1.5. Protezarea4.2. TERAPII PRIN ENERGIE

55 55 55

5656

5757

4.2.1. Terapia prin radialii cosmice o$i nergii naturale e 4.2.2. Terapia prin energii create artificial, selectate, db'yate o$i ontrolate c 4.3. TERAPII INFORMATIONALE .......................................................................... 4.3.1. Terapia injormalionalaprin intermediul suportului de substanla 4.3.1.1. Imunizarea 4.3.1.2. Desensibilizarea 4.3.1.3. Blocajul anestezic 4.3.1.4. Infiltratiile 4.3.2. Terapia informalionala avand energia ca suport al semnalului 4.3.3. Terapia injormalionala prin comunicare interumana 4.3.3.1. Comunicarea verbala 4.3.3.2. Comunicarea nonverbala.. 4.3.3.3. Comunicarea extrasenzoriala 4.3.4. Terapia de autocontrol, autoreglare 4.3.5. Terapia de reintegrare sociocomunicanta o$i rgoterapia e 5. PSIHOTERAPIA SI IATROGENIA PERSPECTIV A.INFORMATIONALA. 5.1. PSIHOTERAPIA 5.2. IATROGENIA PRIN COMUNICARE 5.2.1. Criteriul cantitativ 5.2.1.1. Cantitate insuficienta.. 5.2.1.2. Cantitate excesiva 5.2.2. Criteriul calitativ 5.2.2.1. Nevroza de organ 5.2.2.2. Depresiile mascate 5.2.2.3. Diagnosticul prin excludere 6. CONDITIILE TEHl\TJCE ALE DIALOGULUI MEDICAL 6.1. 6.2.FACTOR! SOCIALI CE INFLUENTEAZA DIALOGUL MEDIC-BOLNAV FACTOR! TEHNICI.

58 58 59 60 60 60 60 61 62 63 63 64 64 65 65 DIN 68 68 7172

PRIN

COMUNICARE

72 7273

73 74 74 76 76 81

6.2.1. Medicina hipocratica 6.2.2. Medicina moderna6.3. POZITIA MEDIC - TEHNICA MEDICALA4

8182 84

6.3.1. Scurt istoric 6.3.2. Condifiile etapei actuale 6.3.2.1. Relatia medic - tehnica de calcul- informatica 6.4. POZITIA BOLNAV - TEHNICA MEDICALA.. 7. RELATIA MEDIC - BOLNA V - TEHNICA. MEDICALA. 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. 7.5.MODELUL MODELUL MODELUL MODELUL MODELUL CLASIC HIPERSPECIALIZAT OPTIM DE EXAMINARE IN ECHIPA

84

85 89 90 93 93 95 96 98 101 I08 108 109 110 110 110 111 112 114 114 114 115 115 115 115

MEDICINII C!BERNETICE

8. ANALIZA COMUNICA.RII DUPA. CRITERIUL CANTITATIV 8.1. 8.2.INDICELE DE DOMINANTA ETAPELE COMUNICARII

8.2.1. Raportul zntre etape 8.3. MODELE DE DOMINANTA PE ETAPE 8.3.1. Medicina defamilie 8.3.2. Medicina specializata 8.3.3. Psihiatria 8.4. NECESITATEA OPTIMIZARu DIMENSIONARII 8.4.1. Etapa I 8.4.1.1. Cupar~a prematura 8.4.1.2. Dilatarea excesiva 8.4.2. Etapa a II-a 8.4.2.1. Scurtarea excesiva.. 8.4.2.2. Dilatarea exagerata.. 8.4.3. Etapa a III-a 8.4.3.1. Scurtarea excesiva.. 8.4.3.2. Dilatarea exagerata..

ETAPELOR

116116 116 ll7 117 118 118 118 119 119 120 120 122

9. ANALIZA CALITATIV A.A COMUNICA.RII.. 9.1. DATELE PRIMARE 9.1.1. Ierarlzia subiectiva a bolnavului 9.1.2. Selecfia ierarhizanta a medicului 9.1.3. Mode/ul matricial de reprezentare a ierarhiilor 9.2. PROBLEMA ECONOMISIRU TIMPULUI DE EXAMINARE 9.2.1. Timpul bolnavului mai mic dedit al medicului 9.2.2. Timpul bolnavului mai mare decat al medicului 9.2.3. Relevanfa diagnosticului 9.3. STRATEGIA COMUNICARII PE ETAPE5

9.3.1. Prinla etapa 9.3.2. A doua etapa 9.3.3. A treia etapa 10. ANALIZA TRADUCERII COMUNICARII VERB ALE10.1. TRADUCEREA LIMBAJULUI BOLNAVULUI.. 10.2. TRADUCEREA DINSPRE MEDIC SPRE BOLNAV

122 122 123 124125 128

10.2.1. Limbajul medical criptic hiperspecializat10.2.1.1. Supraestimarea interlocutoru1ui 10.2.1.2. Dezinteres pentru psiho1ogia bo1navu1ui

129129 129 130 130

10.2.1.3. Efort de impunere In fata auditoriu1ui 10.2.1.4. Mascarea 1acune1or

10.2.2. Limbajul medical vulgarizat10.2.2.1. Fortarea obtinerii simpatiei 10.2.2.2. Obtinerea empatiei

131132 132

10.2.3. Limbajul medical adecvat.. 10.2.4. Particularita/i ale dialogului cu copiii 11. TEHNICA DIALOGULUI MEDI CINII M DERNE

132 133 ARHAICA ~I MITURILE 136137 141 144

0

IN MEDICINA

11.1. PARALELA INTRE TEHNICA MITULUI $1 PSIHANALIZA 11.2. MODELULGENERAL IMPUS DE PSIHOLOGIABOLNAVULUI 11.3. MITURILE MEDICALE MODERNE

11.3.1. Modelul infectios .' 11.3.2. Mitul tehnicii ,~ial energiilor 11.3.3. Mitul vointei ,~ial tehnicilor yoga 12. ASPECTE TBANSCULTURALE TAN ATO FOBIEI12.1. MOARTEA PSIHOGENA 12.2. SUPRAVIETUIREA PSIHOGENA

144 145 146 ~I PROFILAXIA 148149 153

DE TANATOLOGIE

12.2.1. Tentativa psihoterapeutica12.3. TANATOFOBIA$1

Gntefil1em

154155

PROFILAXIA EI

13. PSIHOSOMATICA

~I TEORIA CORTICO-VISCERALA EXTRAVERBALE IN

160 CADRUL 166

14. DEFINlREA COMUNICARII DIALOGUL UI MEDI C-BOLN AV

14.1. DEFINIREA DOMENIULUI MEDICAL AL COMUNICARII EXTRAVERBALE .... 166 14.2. ELEMENTE DE COMUNICARE EXTRAVERBAL.A.IN DIALOGUL BOLNAVULUI CU MEDICUL 6 170

14.2.1. Gestica 14.2.2. Fondul sonor al vorbirii 14.2.3. Solidaritatea canalelor extraverbale 14.3. ANALIZA COMUNICARrI MEDICULUI PE CANALELE 14.3.1.Dinamica modelelor de comunicare 14.3.2. Modelul sonor al psihoterapiei 15. UN MODEL PRACTIC DESENSIBILIZARE 15.1. MODEL DE AUTORELAXARE 15.1.1. COl1vorbireaintroductiva 15.1.2. Formularile exerci{iului 15.2. PRINCIPII ALE BIOFEEDBACK-ULUI... 15.3. UN MODEL DE DESENSIBILIZARE 15.3.1. 15.3.2. 15.3.3. 15.3.4. inva{area relaxarii Exersarea reprezentarilor imaginare Desensibilizarea in imaginar Rezultate DE RELAXARE,

170

176EXTRAVERBALE

178 181 184

185AUTOCONTROL

~I192 193

:

193194 198 200 201 202 202 203 205 205 207

16. SECRETUL MEDICAL ~I CONVINGERILE RELIGIOASE 16.1. 16.2. 16.3.SECRETUL MEDICAL RELIGIOASE MlRACULO$I $1 MEDICINA CONVINGERILE VINDECA.TORII

208 COMUNICARII 211 211 211 211 212 212 212 212 226 240 254

17. MODELUL MATEMATIC MEDICULUI CU BOLNA VUL 17.1.PRINCIPII GENERALE

AL

STRATEGIEI

17.1.1. Desfa~urarea primei etape 17.1.2. Pregatirea etapei a doua 17.1.3. Strategia etapei a doua 17.1.4. Pregatirea etapei a treia 17.1.5. Strategia etapei a treia 17.2. MODELUL MATEMATIC AL STRATEGIEI

DIALOGULUI

18.0 SINTEZA A STRATEGIEI COMUNICARII MEDIC-BOLNAVBIBLI OGRAFIE SUMMARY - THE DOCTOR- PATIENT DIALOGUE

7

INTRODUCERE

Pe parcursul a 35 de ani, am dezvoltat 0 abordare informafionala a fenomenelor psihice, toate cu finalitate in psihzatrie ~i in psihoterapie. Daca in anii de inceput realizarile din domeniile informaticii ~i ale medicinii nu erau suficiente pentru a convinge ~i, chiar mai mult, pregatirea de cultura generalii nu beneficia de cuno~tinfe informatice, azi avem toate premizele pentru a explica, accepta ~i aplica beneficiile oferite de interdisciplinaritate. Mai mult, avem satisfacfia ca 0 mare parte din afirmafiile noastre, facute in urma.cu decenii, s-au confirmat. Singurul lucru, pe care ni-l putem imputa, este faptul ca volumele noastre "Dialogul medic-bolnav" ~i "Comunicarea extraverbala" nu am reu~it sa Ie publicam intr-o limba de circulafie care sa Ie faca accesibile comunitafii ~tiinfifice internafionale. Doar articole separate, cu parfi ale lucrarilor noastre, au fost comunicate ~i publicate la congrese internafionale. Din aceste motive se reediteaza ~i in limba engleza. "Dialogul medic-bolnav" a fost abordat ~tiinfific, medical de profesorul M Balint, de la Londra care a publicat ~i primul volum despre rela{ia medic - bolnay - sora medicala. Deceniul ~ase nu beneficia de cuno~tin{ele actuale, iar abordarea psihanalitica, facuta magistral este cu totul diferita de modelul actual de gandire al majorita{ii medicilor. in deceniul al optulea, incepand cu 1973 noi am ini{iat analiza iatrogeniei prin comunicare, folosind instrumentele ciberneticii. Cercetarea noastra a dezvoltat, treptat, analiza cibernetica a dialogului medic-bolnav, care a fost recunoscuta ca valoare ~i priori tate la Congresul Interna{ional de Cibernetica de la Namur (Belgia) din 1976. Atunci lucrarea "Dialogul medic-bolnav", realizata de V Enatescu ~i L. Codreanu a fost clasata pe locul al III-lea, ca valoare dintre lucrarile sec{iunii Cibernetica sistemelor vii. intreaga activitate medicala se desfa~oara pe fundalul psihologic realizat de rela{ia dintre medic ~i bolnav. Aceasta rela{ie este, in majoritate, determinata de dialoguI purtat de ei pe parcursulintalnirilor succesive. Importan{a acestui factor psihologic in vindecare a fost sesizata inca din antichitate, fiind inclusa, prin norme de conduita medicala, in tezaurul achizifiilor empirice de arta a vindecarii.9

Dialogul vizeaza cel pufin doua scopuri majore ~i anume: informarea medicului in vederea stabilirii diagnosticului sau urmaririi efectelor terapiei ~i instituirea unei psihoterapii eel pufin intuitive sau intelective. Aceste obiective se realizeaza prin procesul de comunicare. Fenomenele de comunicare sunt determinate de personalitafile, mai bine-zis de particularitafile personale ale celor doi subiecfi ce se constituie in doua elemente intercorelate. Analiza ~tiinfifica a acestui fenomen, cu pondere fundamentala In activitatea umana, este posibila Intr-o incidenfa interdisciplinara, In care medicina benejiciaza de aportul metodologic al ~tiinfelor- comunicarii ~i illformafiei (44, 47, 167). De altfe I, inse~i personalitafile celor doi factori inclu.}i In comunicare sullt realizate sau dependente ~i de structurarea lor. Psihogeneza lor se constituie In baia de comunicare inter-umana, In baia de limbaj, din care ponderea gnozica maxima 0 are limbajul verbal, principalul myloc de reflectare a realitafii obiective ~i totodata tezaur inestimabil de concepte .;i experienfa sociala (74, 87, 164, 166). Ponderea mare a comunicarii in psihogeneza, in relafiile illterindividuale ~i, ca un caz particular in psihoterapie sau tehnica de vindecare prin comunicare impune, ea 0 neeesitate, studierea modelelor ~i faetorilor de eomunieare in eorelgfie eupsihologia medicala (124,143,144,196,199). Aria fenomenelor interpretabile prin teoria generala a eomuniearii sau prin 0 teorie generala a informafiei este foarte larga. ineercand 0 restrangere a ei doar la problemele ridicate de medicina, ba chiar mai mult numai la aspectele psihologiei medicale ~i ale psihiatriei, grupul fenomenelor ramane extrem de vast (11,12,114,142,150,159,176,181,183, 193). Aria de larga extincfie faptica face dificila abordarea experimentala, fara 0 prealabila fondare a cercetarii pe un sistem logic, unitar, axat pe un sistem de jilozojie a eereetarii care sa permita atat eoneeptualizarea elementelor nou aparute In aeest domeniu, cat ~i 0 interpretare unitara, pe baza unui model desehis, care sa genereze eercetarea, sa 0 stimuleze, fara Insa a 0 zneorseta In limitele caracteristice cunoa$terii actuale (46, 55, 115, 190). Ne pare absurda oricepretenfie de explicare exhaustiva a unui domeniu dintr-o singura incidenfa sau printr-o singura metodologie a cercetarii, indiferent de fenomenul studiat. Consideram eereetarea ~i ~tiinfa ea un ~ir de aproximari sueeesive a adevarului, a modelelor ee refleeta10

realitatea fara a fi obligatorie epuizarea tuturor aspectelor posibile, dedit zn masura necesitatii dictate sau impuse de practica sociala, profesionala sau de impulsul gnozic specific uman. in acela,Ji timp, nu 0 data, am fost frapat de absurditatea limitarilor cunoa,Jterii umane declarate cu mare aplomb de cei ce confunda CUllOa,Jterea umana cu cunoa,Jterea proprie sau limitele posibilitalilor cunoa.Jterii umane cu limitele posibilitalilor proprii de informare (40, 46). Lafel, exista, uneori, confuzia prin care un domeniu ,Jtiinlific trebuie so.. se limiteze la un numar finit de metodologii, declarate clasice sau specifice unei anumite ,Jtiinle. Ace,Jti cercetatori uita ca actualele metode au debutat ca neconformiste, ca noutafi considerate metamedicale. De altfel, daca noul ar fi acceptat fara nici un fel de rezistenle. ar apare firesc semnul de zntrebare daca noul este diferit de vechi, in ce masura aduce un di.Jtig in cunoa,Jtere, daca cumva nu exista nici 0 deosebire intre ce se incearca .;i ce s-a mai zncercat. Neaparat, noul impune un salt calitativ ce este definit printr-o diferenla calitativa in gandire care, in general, depa.Je.;te limitele oferite de cunoa,Jterea anterioara, pe care 0 include In cazul In care nu 0 neaga ca ,Jieronata. Un astfel de domeniu nou se contureaza In prezent In cadrul informaticii ,Jiciberneticii medicale ,Jianume domeniul patologiei comunicarii .;i al c011lportamentului., in el se include ,Ji analiza informalionalfi a comunicarii medic-bolnav (46, 61, 65, 72, 113, 155). in ultimii ani, din Informatica medicala s-a desprins 0 ramura mult mai specifica fenomenelor vii, numita bioinformatica, iar conlucrarea dintre mai multe discipline centrate pe sistemul nervos .;i gandire au format grupul neuro,Jtiinlelor. Modelarea relelelor neuronale constituie un alt ca,Jtigpentru informatica medicala. De asemenea, progresele din inteligenla artificiala adllc argumente pentru inteligenla naturalfi. Multe din previziunile noastre se contllreaza CCt ealitali In cadrllillnei evollllii fire.;ti a cunoa.;terii umane. r

11

1. DEFINIREA DOMENIULUI DE CERCETARE

Medicina, ca practica sociala, i~i gase~te justificarea in obiectivul sau central, major, de vindecare sau stapanire a suferin!ei umane, intreaga activitate medicala este centrata pe acest deziderat, caruia, in ultimele secole, i s-a mai adaugat acela de prevenire, de profilaxie a imbolnavirilor. In cadrul procesului de vindecare, un rol important 11joaca c1imatul psihologic, in care se des:fa~oara, ca pe un fundal, activitatea medicala. Aceasta atmosfera este realizata, in principal, de comunicarea dintre medic ~i bolnav. Obiectul cercetarii noastre il constituie tocmai acest dialog, cu scop de optimizare a comunicarii, atat in avantajul diagnosticului cat ~i pentru cre~terea efectului sau psihoterapeutic. Condi!iile particulare ale acestui dialog se datoreaza, in primul rand, starii de handicapare biologica realizata prin boala, care are, in mod cert, rasunet, cel pu!in de moment, asupra personalita!ii bolnavului ~i a modului sau de participare in comunicare. In al doilea, rand statutul medicinii ~i implicit statutul medicului in microgrupul de apartenen!a a bolnavului aduc o nota specifica, psihosociala, cu implica!ii in rezultanta psihologica a dialogului medic-bolnav. Aceasta rezultanta poate sa aiba 0 consecin!a pozitiva, un efect psihoterapeutic, de favorizare a vindecarii, in cons ens cu efortul medical. Efectul placebo demonstreaza rezerva uria~a de resurse psihologice in corectarea bolii, in vindecare ~i sanogeneza, resurse ce a~teapta sa fie valorificate sistematic de practica medicala. Pe de alta parte, este po sibil ca datorita unor erori in comunicarea dintre medic ~i bolnav sa apara efecte nedorite, contrare scopurilor terapeutice, fenomene pe care noi Ie-am definit ca iatrogenie prin comunicare

(45,47,48).Obiectul cercetarii noastre vizeaza abordarea ~tiin!ifica, experimentala, obiectiva a dialogului medic-bolnav, utilizand modelele oferite de studiul comunicarii interumane cu instrumentele psihocibemeticii. Neglijarea rela!iei psihologice prin comunicarea medic-bolnav in planul cercetarii medicale ~tiin!ifice ~i experimentale a fost determinata, in mare parte, de faptul ca domeniul nu este cuantificabil, nu se preteaza la rigurozita!ile experimentarii, iar teoriile medicale nu il cuprind de~i nu il neaga.13

Abordarea descriptiva a relatiei medic-bolnav, a problemelor ridicate de psihologia medicala a fost :tacuta cu multa acuratete ~tiintifica de autori .. romani dintre care, in primul rand, trebuie citati V. Sahleanu, A. Athanasiu (182), G. Ionescu (125), ~i intr-o anumita masura C. Enachescu (37, 38). Pe langa valoarea ~tiintifica deosebita, aceste lucrari au avut ~i rolul de a realiza la noi 0 deschidere spre psihologia medicala. o analiza diferita, din incidente strict specializate, a relatiei dintre medic ~i bolnav a fost efectuata de G. Popescu ~i S. Radulescu (167), vizand, in prim plan, aspectele de sociologie medicala. Aspectele de etica ~i pedagogie medicala au constituit preocuparea central a a .lui P .. Branzeu in analiza plina de rafinament :tacuta actului medical, ce include ~i dialogul (22). Dezvoltarea aspectelor etice intr-o concretizare normativa, ce include ~i responsabilitatea medicala, a fost dezbatuta, din toate incidentele posibile, de catre R. Ozun ~i R. Poenaru pe parcursul unei trilogii (156, 157, 158). Aceste lucrari includ ~i aspecte privind comunicarea dintre medic ~i bolnav :tara ca aceasta sa constituie subiectul central. centrare a preocuparilor pe problemele educatiei ca terapie, cuprinzand ~i relatia medic-bolnav, 0 are AI. Sen in lucrarile sale, iar N. Damian (31) vorbe~te despre influenta personalitatii medicului in relatiile sale cu bolnavul. deschidere plina de indrazneala a aspectelor privind biocomunicatia, ce se implica ~i in dialogul medical, 0 intalnim la D. Constantin (27). Relatiile dintre medic ~i bolnav, in lucrarile sale, depa~esc limitele unui simplu dialog verbal aducand, in prim plan, problemele atat de dificile ale zonelor ce abia acum se releva cunoa~terii ~tiintifice prin ramuri moderne ca psihotronica. Despre dialogul dintre medic ~i bolnav, chiar mai mult despre dialogul dintre calculator ~i bolnav, face referiri Ed. Nicolau (151) care, pe langa fornlatia profesional ~tiintifica strict specializata, este dublat de 0 vasta cultura enciclopedica a aplicatiilor cibernetice in medicina ~i biologie. Prima-Iucrare privind iatrogenia verbala in clinica de cardiologie am intalnit-o la e.G. Yepez. In lucrarea de fata, ne propunem sa abordam acest domeniu din incidenta informationala. Nu excludem posibilitatea altor metodologii ~i nici nu avem pretentia rezolvarii exhaustive a intregii problematici ridicate de comunicarea dintre medic ~i bolnav. Consideram ca ~i criteriu de validare a cercetarii, in primul rand, utilitatea sa, aspectul pragmatic de eficienta14

o

o

pentru practica medicala. o abordare $tiintifica, obiectiva, a dialogului medic-bolnav, este posibila utilizfmd modelele formalizate oferite de studiul informational al comunicarii interumane. Interpretarea sistemica $i informationala a fenomenului de comunicare medic-bolnav deschide 0 perspectiva noua in medicina teoretica, de intelegere $i modelare a fenomenelor psihoterapeutice in practica medicala, de invatare a unor strategii de utilizare a modelelor de comunicare in scop terapeutic. Pe langa ca$tigul practic $i teoretic adus medicinii, nu poate fi neglijata valoarea argumentarii unor fenomene, ce scapau cunoa$terii $tiintifice, pana nu demult considerata arta, talent, afinitate $i explicate intr-o plurisemie terminologica, de efect sugestiv plastic sau literar. In incheiere trebuie sa amintim contributia adusa de profesorul M. Balint de la Londra, pentru 0 interpretare psihanalitica, deosebit de vasta a dialogului $i re1atiilor dintre medic $i bolnav. Aceasta abordare este total diferita de abordarea no astra $i nu este centrata pe mecanismele comunicarii. Convingerea no astra este ca ambele lucrari, atat a profesorului Balint cat $i a noastra, sunt valoroase, se completeaza reciproc, abordand acela$i fenomen din incidente $i cu instrumente total diferite. Poate de aceea unele concluzii sunt foarte apropiate sau foarte asemanatoare (8, 9).

15

2. CRITERIUL VIZIUNII TRIDIMENSIONALE A MATERIEl SUBSTANTA., ENERGIE, INFORMATIE 2.1. Scurt istoricCunoa$terea umana, pe parcursul milenarei sale aproximari a realita!ii, a In!elegerii $i stapfmirii naturii, a operat, consecutiv, cu no!iunile $i conceptele de substan!a, energie $i informa!ie, ca proprieta!i diferite ale materiei, ale realita!ii obiective. Astfel, caracteristicile de volum, greutate, densitate etc. au fost cunoscute $i folosite in verificarea compozi!iei aliajelor utilizate la confec!ionarea coroanelor regale Inca din antichitate (Arhimede). Energia a constituit tema principala a $tiin!ei secolelor trecute, culminand cu termodinamica secolului al XIX-lea. Secolul al XIII-lea marcheaza in Europa $i anume in Anglia, existen!a unei industrii textile bazate pe mori de apa, instala!ii relativ mici, ce nu dispuneau deeat de 0 putere de 5 c.P. Ma$ina lui Papin e pus a In practica In 1705 de New Comen $i Cawley servind la evacuarea apei din mina. Watt i$i aduce contribu!ia la perfec!ionarea ma$inii cu abur in 1769 (151). Dezvoltarea crea!iei tehnice devanseaza mult teoria. Tem10dinamica se dezvolta ulterior. Stiin!a despre caldura Incepe cu termometria lui G.D. Fahrenheit (1686-1736). Diferen!ierea temperaturii de cantitatea de caldura este rncuta de J. Black (1728-1799). Teoria caldurii, mai exact teoria matematica a propagarii caldurii, se bazeaza pe lucrarile lui J.J. Biot $i lB. l Fourier publicate In anii 1807-1811 (Max von Laue, Istoria fizicii, citat 151). Medicul J.R. Mayer (1842) sus!ine posibilitatea transformarii tehnice a caldurii In lucru mecanic $i a lucrului mecanic in caldura. W.R. Grove enun!a principiul conservarii energiei (W.R. Grove, The Correlation Of Physical Forces, London, 1846), idee formulata independent $i de R.L.F. Helmholtz, cu un an mai tarziu. R.E. Clasius (1850) $i W. Thomson (1854) enun!a al doilea principiu al termodinamicii. Pe alta direc!ie, In secolul al XVI-lea, William Gilbert (1540-1603) experimenteaza 0 ma$ina simp la, electrica, dar abia in 1831 Farraday descopera fenomenul de induc!ie, ca punct nodal al electricita.!ii $i al16

motoarelor electrice. Faza calitativa noua, experimentala ~i cu concluzii teoretice este concretizata in legile Coulomb (1736-1806), prezentate la Academia de $tiinte Franceza, in 1784. Ideea de camp introdusa de Farraday este esentiala pentru dezvoltarea modelelor fenomenelor electrice. Kirchhoff (1824-1887) stabile~te relatiile esentiale ill studiul retelelor electrice. Contributia lui Maxwell (1831-1879) la studiul oscilatiilor deschide faza modema a cercetarilor electromagnetismului, iar Hertz, pe baza acestor date, reu~e~te sa puna in evidenta experimental undele electromagnetice, cu aplicatii in radio, electronica, telecomunicatii. In mecanica, ideile fundamentale fusesera formulafe in antichitate, dar Newton (1642-1727) este acela care a pus bazele mecanicii prin lucrarea sa fundamentala Principiile matematice ale filozofiei naturale, definind raportul intre mas a ~i forta. Robert Hooke stabile$te in domeniul elastic raportul dintre forta aplicata ~i alungire. Mecanica newtoniana ~i legea lui Hooke au permis proiectarea rationala a ma$inilor, a mecanismelor, a constructiilor etc. Relatia dintre masa ~i energie, stabilita de Einstein, a completat, in mod genial, relatia dialectica dintre cele doua caliHiti ale materiei. Anul 1948, moment oficia1 de recunoa~tere a sintezei rezultatelor comune din psihologie, fiziologie, electronica ~i matematica, realizata de Norbert Wiener ~i st~diul statistico-matematic al coinunicarii realizat de Shannon, aduce in planul cunoa~terii umane 0 noua dimensiune a lumii reale, informatia. Dupa cum afirma chiar Wiener, informatia nu este nici substanta nici energie (207). Important de semnalat pentru noi este aportul deosebit de valoros adus cunoa~terii umane de catre precursorii romani ai cibemeticii: Daniel Danielopolu, initiatorul biocibemeticii, al teoriei sistemelor biologice ~i al medicini cibemetice; $tefan Odobleja care a elaborat, pentru prima oara in lume, 0 viziune cibemetica generalizata (1939), pomind de la psihologie; Paul Postelnicu care a pus bazele modelelor electronice ale sistemelor cibemetice (208).

2.2. Definirea conceptelorDefinirea celor trei calitati ale realitatii obiective prezinta un grad crescut de dificultate, deoarece ele depa~esc aria unei singure ~tiinte, avand o valoare de generalizare deosebita (42, 66).17

Pomind de la aceste premise privind substanta, energia 9i informatia ca proprietati ale realitatii obiective, noi Ie concepem ca 9i calitati cu valoare de concepte filozofice 9i 9tiintifice cu caracter interdisciplinar. Ele sunt proprietati necesare 9i fundamentale ale existentei realitatii obiective, fiind recunoscute la toate nivelele de organizare a lumii materiale, inclusiv la nivelul materiei vii (66, 72). La noi in tara, V. Sahleanu a demonstrat 9i dezvoltat teoretic va:loarea acestor trei concepte ill lucrarea $tiinta $i filozofia informatiei (1972), lucrare cu valoare predictiva pentru cercetarea medieala (182). Ontic, aceste proprietati sunt indisociabile, funetionand In interdependenta, iar, epistemologic 9i gnoseologic, ca obiecte ale cunoa9terii 9tiintifice ele reprezinta calitati diferite, eu legitati diferite, ireductibile una la cealalta, calitati ale existentei unui fenomen sau grup de fenomene (66, 72). Substanta nu poate fiinta In afara unei structuri, existenta structurii fiind determinata functional prin stabilirea unui echilibru homeostazic intre elementele ei (echilibru energetic 9i informational prezent de la structurile microcosmosului atomic pana la structurile marelui cosmos, de la materia amorrn, anorganica sau structurile cristaline pana la cea mai complexa forma a sistemelor vii).

,,Figura Dr. 1 - Relatia realitate/substanta,18

energie, informatie

Evolutia ~l mteractiunea energiilor este posibila in acela~i timp tocmai in virtutea unor procese de reglare, cu alte cuvinte, a unor procese informationale ~i prin actiunea asupra unui suport material de substanta. La randul ei, insa~i informatia nu poate exista in afara unu.i suport sau substrat substantial ~i energetic, chiar suportul semnalului fiind de natura materiala la fel ca ~i calea de comunicare: 0 informatie independenta de un suport material ~i rnra efect asupra acestuia nu se poate concepe, la fel cum ea, informatia nu poate fi redusa la calitati1e de substanta ~i energie cu toate ca se afla intr-o a~a de mare interdependenta cu ele. Subliniem ca aceasta afirmatie are 0 valoare deosebita in intelegerea fenomenelor psihice, ce au ca suport de substarita sistemul nervos. In conditiile cunoa~terii ~tiintifice actuale, se impune dezantropomorfizarea informatiei, care nu este totuna cu ,,~tirea". Refuzul unor autori de a accepta statutul obiectiv al legilor informatiei, dupa atatea decenii de existenta ~i dezvoltare a cibemeticii, nu-~i gase~te deeat 0 justificare subiectiva, in modelele intuitionist-introspective axate pe demonstratii retorice, ce aduc in amintire perioada geocentrismului din astronomie (informatia este doar ceea ce eu inteleg sau culeg din realitate, la fel cum mi~carea planetelor este in jurul pamantului a~a cum 0 vad eu). Se face abstractie de existenta reala a unei retele de prelucrare obiectiva a informatiei cum este la ora actuala Intemetul, cu s~stemele de calcul distribuite pe intregul glob.

2.3. Definirea psihicului din punet de vedere informational ,Consideram ca exista nivele calitative diferite de organizare a informatiei, in cadrul carora sistemul psihic constituie cel mai inalt grad de complexitate. Dar, la fel cum materia are nivele diferite de organizare ~i informatia realizeaza, urmeaza, structurari diferite calitativ, similare nivelelor de organizare a substantei ~i energiei. Dupa parerea no astra, este posibila validarea unei teorii generale a informatiei, similare unei chimii generale, in paralel cu definirea unor domenii specifice fiecarui myel de structurare a informatiei (tehnica, chimica, biologica, psihologica, sociala etc.).

19

Ar fi absurd sa negam existenta legilor comune ale biochimiei sistemului nervos cu ale chimiei generale in planul substantei sau legile comune ale biofizicii, biopotentialelor neuronale cu cele ale fizicii generale in planul energiei. Tot a~a de absurda ar fi ~i negarea legilor comune ce guvemeaza bioinfonnatica ~i in eazul nostru specific fenomenele psihoinformationale cu legile unei teorii generale ale informatiei. Convenim sa definim, din punct de vedere informational, psihicul drept cea mai inalt specializata functie biologic-informationala, prima cu caracter specific uman, constituita ca rezultat al celui mai inalt grad de integrare sistemica, de adaptare ecologica ~i sociala a sistemelor vii, superior organizate (66). Funetiile psihieului, ea funetii informationale, realizeaza aceea~i interdependenta dintre substanta, energie ~i informatie, existenta la toate nivelele de organizare a realitatii. Suportul de substanta al functiilor psihice este reprezentat de substratul anatomic, histologic ~i biochimic al sistemului nervos uman. Organizarea acestui sistem atinge eel mai inalt grad de complexitate existent in scara biologiea a evolutiei sistemelor vii. Orice alterare a acestui sistem cibemetie, la nivel macroscopic sau microscopic (in analogie cu nivelul de hard), are consecinte, mai mult sau mai putin evidente (in raport de capacitatea de compensare ,a sistemului nervos), asupra functiilor psihice al caror sediu material de substanta il reprezinta. In acest sens, pledeaza tulburarile psihice determinate de modificari ale substantei nervoase: tumori cerebrale, hemoragii cerebrale, atrofii corticale, traumatisme, intoxicatii. Mai mult, se poate vorbi despre 0 localizare anatomica (spatializare specifica unui volum de substanta cu 0 anumita topografie) a unor functii psihice, distribuite pe arii corticale, lobi, circumvolutiuni, structuri nervoase. Argumentele, in acest sens, au fost grupate de neuropsihologie ~i neuro-cibemetica, ramuri relativ noi, avand ca obiect tocmai definirea corelatiei dintre substratul anatomic al sistemului nervos ~i functiile psihice (vezi "Elemente de neuropsihologie" (19)). Prioritatea volumului "Elemente de neuropsihologie" a stimulat, la momentul respectiv, foarte mult cercetarea no astra. Neuropsihologia a prezentat 0 dezvoltare deosebita, stimulata de aparitia unor tehno1ogii cum ar fi computer tomografia sistemului nervos, rezonanta magnetica nucleara, PET -ul, precum ~i nanotehnologiile ~i neuro~tiintele.

20

Substratul functional, predominant energetic, cu implicatii informationale ~i psihologice, a constituit obiectul de studiu al neurofiziologiei, din care s-a desprins, ca 0 ramura aparte, psihofiziologia. Studiile de biochimie ~i farmacologie, cu influent a asupra comportamentului, ar putea fi situate la interferenta neuropsihologiei cu psihofiziologia. De~i esentiale, aceste funetii prin interventia lor asupra mecanismelor de transmitere a informatiei, de prelucrare a informatiei, de memorare a informatiei ele singure nu pot explica, integral, fenomenele psihice ci doar partial un substrat al acestora. Dupa opinia noastra, in consens cu alti autori, aspectele psihologice, de~i au ca suport substratul morfo- functional al sistemului nervos, sunt ireductibile la functia nivelelor anatomo-fiziologice ale sistemului nervos, ele reprezentand un accentuat determinism social. Cunoa~terea acestei functii complexe nu este posibila in afara analizei relatiilor intersubiective umane, care se produc, in mod obiectiv, prin multiple canale de comunicare (66, 71, 77). Substratul anatomo-fiziologic al sistemului nervos creeaza conditia functionala, necesara dar nu ~i suficienta, a formarii psihicului. Comunicarea intersubiectiva, mediul social ~i limbajul sunt necesare pentru a determina aparitia psihicului pe acestfond biologic, morfo-functional integru al aparitiei omului ca produs social cultural. in atentia psihologilor, sociologilor, psiholingvi~tilor, psihiatrilor ~i antropologilor a stat, cu prioritate, filonul principal al comunicarii interumane ~i anume canalullimbajului verbal articulat. Se pot opera simplificari impuse de metodologia cercetarii, cu conditia de a se avea in vedere raportul de la nivel ontic, dintre cele trei calitati fundamentale ale materiei: substanta, energie ~i informatie. Totodata, se are in vedere ca din incidenta studiului abordat, informatia are un caracter preponderent social, intersubiectiv, dar nu tara un suport material de substanta ~i energie caracteristica semnalului, cailor de comunicare ~i sistemelor de prelucrare a ei. Studiul psihiatriei este fondat pe investigarea proceselor comunicarii interumane (materie prima oferita psihiatrului pentru a deduce alterarile psihice, alienarile, evolutia recuperarii). Fenomenele comunicarii interumane constituie un obiect al cunoa~terii, care timp indelungat, datorita absentei unui aparat epistemologic adecvat s-a dovedit dificil conceptualizarii ~tiintifice propriu-zise. Pe de alta parte, in contextul unor doctrine21

filozofice generale asupra psihicului, tributare fie unor conceptii idealiste, fie unui materialism naiv, bazele psihice ale comunidirii interumane nu-~i puteau gasi reflectarea capabila de a orienta cercetarile spre legitatile obiective, care determina aceasta zona a realitatii. Comunicarea interumana reprezinta, in esenta, un ansamblu de procese informationale caracteristice, avand 0 determinare anatomofiziologica, psihologica ~i socioculturala. Insa~i natura obiectiva a acestor fenomene rec1ama un studiu ~tiintific, care sa utilizeze metodologia pusa la dispozitie de ~tiinta general a a informatiei.

2.3.1. Un model al nivelelor informa{ionale ale psihiculuiCuno~tintele acumulate in psihologie, in medicina ~i, in special in neuropsihiatrie au dus la realizarea unor modele ale functiilor psihice. Aceste modele c1asice au putut fi dezvoltate ~i din perspectiva cibemetica. De altfel, cibemetica in stare nascendi s-a bazat foarte mult pe cuno~tintele despre sistemul nervos, cautand elemente comune in diferitele ~tiinte. Modelul c1asic sau avand ca origine modelul psihologic c1asic este facut dupa blocuri ce reprezinta perceptia, memoria, afectivitatea, gandirea, limbajul etc. Recunoa~tem valoarea acestor modele dar ele nu satisfac, in totalitate, nevoia no astra de a intelege mecanismele de prelucrare a informatiei in sistemul psihic..... Q) (,) .... . ~"

~l-